REPREZENTARI $I CONCEPTB

GABRIEL VACARIU

(Univ e r s it at e a Bucur e ç t i)

"Psychologists and philosophers often talkpast each other, because they use the sameterms in different ways".

Jean M. MANDLER

Abstract. This paper deals with two terms of the Cognitive Science domarn:representation and concept. There are many approaches regarding these two terms.My aim is to emphasize that the relation between neural level and conceptual leveland the process of association between patterns of neurons with different degree ofactivation could offer a direction of researching for both the forming of rcpresentationand the forming of concept. Moreover, the bidirectionality between perception andcognition can be expìained using this process of association.

INTRODUCERB

Andy Clark spunea recent cá: "There are exciting times in Cognitive Science".

$tiinla cognifiei este un domeniu interdisciplinar, disciplinile componente fiindpsihologia, neuroçtiinfa, lingvistica, filosofia, çtiin{a calculatoarelor, inteligen{aartificialã, biologia, matematica çi chiar fizica. Ìn acest domeniu, filosofia içi are incálocul deoarece çtiinfa cogniçiei este, incã, o preçtiintá çi nu o çtiin!ã (in sens kuhnian).Datoritá faptului cá legile gândirii nu au fost incá descoperite çi a faptului cá nuexistã ïncá o descriere pe deplin adecvatá a celor mai elementare procese ale gândiriisau a primitivelor acesteia, timpul actual al çtinlei cogniliei pare ïntr-adevár excitant.

In acest articol voi discuta doi termeni prezen[i in çtiinla cogniliei, çi anumereprezentãrile çi conceptele. in prima sectiune prezint pe scurt perspectivele careangajeazá. noliunea de reprezentare. Ìn a doua sec{iune prezint douá dintre cele maiimportante abordári psihologice ale conceptului, çi anume cea descripfionistá çi ceanon descripfionistá. Apoi voi observa felul in care perspectiva non descripfionistãia in calcul ipoteza serialitã1ii conçtiinfei. Ìn a treia çi a patra secliune voi discutadespre competilia care are loc ïntre diferite patternuri de neuroni çi depre relaliacare ar putea fi stabilitá ïntre nivelul neuronal çi cel conceptual. in ultima parte voi

Rev. frlos., XLVUL 34, p. 259174, Bucureçti, 2001

\

h

( i ; r l r r rc l Vucat i r r

lua Ìn disculie rolul pe care il are procesul de asociere ìn formarea reprezentãrilor çiconceptelor çi bidirec{ionalitatea dintre percepfie çi cognilie.

Distinc{ia dintre natura çi cor-rJinutul reprezentãrilor antreneazã distinctiadintre cunoaçtere perceptualã sau concretá (care depinde de informa{ia prirnitã decreier prin mecanismele sensoriornotorii) çi cunoaçterea conceptualá sau abstractã(care este produsã de rnedir,r intern sau de creier). Disputele pe tema cunoaçteriiperceptuale/conceptuale ïçi au rãdãcinile in disputele dintre errrpiriçti (care sus{in cãsursa primã a cunoaçterii umarte o constituie senzafiile) çi ralionaliçti (carepledeazá. pentru cunoaçterea ìnnãscutã).

I.NOTIUNEA DE REPREZENTARE

No{iunea de reprezentare este folositá ïntr-o varietate de moduri in çtiintacognitiei, ráspunzând variatelor cerin{e ale cercetátorilor cognitiviçti. Astfel, puterndistinge intre urmãtoarele tipuri de reprezeutári: propozi{ionale (teoriacomputaf ional istá a lui Fodor, Pylyshyn, 1976, 1988); distr ibui te (conexionismulpropus de Mcclel land çi Rumelhart , 1986); de t ip i rnagine (Metzler ç i Shepard,KosslynÌ, 1992); analoage (Mandler, 1998, Lakoff, Fauconnier). chiar dacá nimicnu a devenit clasic in çtiinfa cogniliei, putem identifìca cinci mari perspective ïr-rfunc{ie de natura reprezentárilor angajate: cornpula!ionalism, conexionism,sistemele dinamice, evolutionism çi acfiune situatá (situuterl-action). Pãnâ recent,era acceptatá paradigma cotrform cáreia cognilia este rezultatul computárilor asuprareprezentárilor. care sunt structuri simbolice, statice çi discrete. Manipulárilestructurilor simbolice se bazeazá pe reguli formale care sunt sensibile la formastructurii reprezentãrilor çi nu la continutul lor (Neu,cll çi Sirnon, Fodor 1975,Fodor çi Pylyshyn, I 988). in anii '80, s-au lansat tcorii irnpotriva acesteiparadigme, care era pr iv i tá drcpt c lasicã. Conexionismul considerã, la fel ca çicomputa{ionalismul, cã procesele cognitive sunt cornputãri cu rcprezentári. Spredeosebire de computaf ional isrn, reprezentãr i le in conexionisrn sLrnt distr ibui te, iarrefeaua lucreazá, in paralel, contextul având un rol foarle important in computare. inultimul deceniu a apãrut o rrouã paradigmá, ïn cáìre se neagá existen{areprezentárilor çi chiar a computárii minlii / creierului çi anunrc teoria sistemelordinamice care utilizeazá instrumente çi metode ale maternaticii continue (deexemplu, ecuafiile diferen{iale) pentru explicarea mecanismelor cognitive; inaceastã paradigmá cognilia este privitã ,,ïn miçcare continuã", iar distincfiacartezianá, ïntre corp çi minte este abandonatá (Kelso, 1995; Thelen and Smith,1994, 1998; van Gelder, 1991). cercetárile dirr cadrul acestei paradigme sunt pemai multe direc{ii: Skarda and Freeman (1987) ïn neuroçtiintá; Port and Van

I Pentru a argumenta in favoarea reprezcntárilor de tip imagine, Kosslyn a folosit mijloacemodeme precum fMRI sau PET - aparate care permit scanarea creierului.

Gelder(1995)ìnf i losof ie;Brooks(1991),Beer(1995)ìnintel igenfáart i f ic ia lá;varela, Thomson çi nár"ú, Globus (1995, 1991) etc. Perspectiva dinamicislá se

referá, de obicei, fu t'nouit"'ea procedurula' '"í'o'i3motóri3'

punându-se astfel

accent pe irúerac{iun.u orgànirmului cu medíul ïnconjurátor' Ìnsá ei au extrapolat

perspectiva di'amiciJã ããiu "upu"itálile

senzorimotoiii la çele conceptuale ïarâ.a.

oferi argum"n,. ,".,1Jr.1r'.rrá 199i, .Thelen çi Smith i993)' Aplicarea teortet

sistemelor dinamice ""

*" n.* doar prin incercarea de eliminare a reprezentárilor

c i ,d impotr ivá,pr inmen{inereareprezentár i lor lanivelconceptual .VanGeert(1gg3, 1gg5) sau Fisc'her 'ç i Bidel l (1998t au apl icat mrj loacele matematic i i d in

teoria sistemelor d;;;i;", complexitá1ii sau táoriei haosului pentru explicarea

iormari i conceptelor pri n combin ar ea repr.ezentári lor'

ovar iantámairadicaláanegal ietreprezentár i |or .esteel imirrat iv ismul lu ichurchland, in care se incearcá reducerea càgniliei la nivel neuronal' Alte teorii '

cumesteceaaluiCr ickçiKochneagáexis ' tençaor icárorstár imentaleinterne.conçtiinla çi "*p..i"iiu-irr"r"a

nina piivite "u

si*pl" oscila{ii neuronale' Totuçi'

trebuie sá fim ut"nti "'u

u""urt" perspóctive sá nu ni se intâmple ca ïn caricatura in

caÍeunompreistor ic,ui tându-sepr intr-unmicroscoplaunmamut,spuneunuial tindivid: ,,Cred cá e un mamut"!

Credemcáacesteinterpretár id i fer i tealetermenuluidereprezentarepotf is i tuatepeoaxáimaginará:ìnextremastângás-araf laCho^. 'ky,Fodor,Pylyshyn.

çi allii care sus{in "í"ogni1iu

se bar,eazâ pã computári ìn func{ie a reprezentárilor'

iar la extremu or.upta-frelso, van Gerder, Broois, Beer, Skarda çi Friedman' La

mijloc ar fi autori';;;* Bechtel, clark, wheeler care suslin cá çi in cazul

perspect iveisistemelordinamicecareneagáexistenlareprezentár i Ior,putemvorbidespre reprezentári, au. tu un nivel m^ult irai slab (very low level representation)

(WheelerçiClark, , |999;Bechtel ,1998;Clark, |997a,1997b).(Pentruamánunte,ase vedea Vacariu et al' ' 2001') .

rafinatá a disputei"- Ïn çtiinla cogniliei putem identifica o variantá mat

empirism-ralionatiJm:' Barsalou (1999) susline cá natura tuturor reprezentárilor'

este perceptualá; cei care ïl contrazic "onriã.ta

cá existá un tip de reprezentári total

abstracte "u."

nu'uí r-,i.i o legáturá cu cunoaçterea perceptualá' Majoritatc.

cercetátorilor acceptá faptul cá percepua çi cognilia refl.ectá douá sistem" T"d-l]1::

diferite din creier. Sistemul perceptuat preia informalie din mldiy ?i.o ountTll'

unui alt sistem "ur"

*" anumite rrnciii cognitive- precum limbajul, memona'

gândirea. or, tocmai aceastá direclie "ri"

,.rilntá de Barsalou, el propunând urr

s istemp",""p.uul-s imbol ic,mod'al ,conformcáruiaproceselecogni t ivest t l t trezu| tatealepercepl ie i .Simbolur i leperceptualesuntoìnregistrarg 'âstár i l t r r

neuronale "o."rpunrátoare

stárilor p"rclptuaìe' Din starea perceptualá formatá tltrt

inputurile p.i*it" din exterior, anumite irásáturi sunt extrase prin atençie sele<'tit"

çi stocatein -"-oìü

á" fungá duratá in reprezentári schematice care funcfioncrrz"

simbolic, instanfiind, astfel, productivitaiea çi compozilionalitatea gândirii rrÌ

1999, p.3

urmeazãI

scrìsul l t t i l ìocl .r ( l Ì : t rsalotr , 1999). i t t contrast cu teor ia clasicà, et tr t ,dtr l t i , in acordcu care o stare perceptualã este transdusã intr-o listã de trásãturi, in reprezentáripropozilio'ale, Barsalou susline cã trãsãturile extrase din percep{ie formeazãimagini, scheme-imagine sau simboluri perceptuale. Reprezentãrile schematicesunt o copie mai srabã a rearitã1ii (o aproximaie, a se vËdea mai jos) care doarinregistreazã experienfa perceptualã ïntr-un context holir;i;;..,ïár;;;, ;;;combinarea acestor simboluri ïn schemate s^e trece dincolo de simpla ïnregistrare ainputului, confinutul dat ._d9 introspectie3 fii"d n;;;;;r ïrmarii conceptelorabstracte: ,,("') este imp.osibil sã se oblinã conceptele abstracte folosind con{inutulobfinut doar prin senzatiile produse de íumea fizicá,,r.

II. TI'RMENUL DI.] CONCEPT

in filosofie (ïn generar) çi ïn fìrosofia rninfii, termenur de concept, regat de cerde ïn{eles, a fost larg dezbãtut de Frege, carnap, putnam, Kripke, Fodor etc.; inpsihologie, cei care s-aì ocupat de proble-u .on."ptului ar fì piaget, Keil,Mi l l ikan, Mandler, Smith, Rosch, Medin, Barsarou etc. , iar in neuroçt i in{ãEdelman, Kosslyn, etc.Millikan men{ioneazã cele mai importante abordãri psihologice ale conceptului:a) cea clasicã, descrip{ionistã; unui concept ïi corespunde o ristã de trãsãturi

capturatã de o definifie:b) teoria prototipului sau a familiei de asemánári ULurtil l, resemblance view)

intre lucrur i ;c) perspectiva.explicatiei de bazá (expranation-basecr lrew); inferegerea unuiconcept individual depinde de ?n{elegerea legãturilor sale cu alte ão'cepte.

' J Perspectiva descriplionistá sau clasicã a fost cel rnai adesea asociatã cuperspectiva nominalistã conform cãreia diferiti termeni sunt grupali intr_o aceeaçicategorie in func{ie de anumite convenlii sociale, de anumitã pafternuri culturalesau ïn fu'cfie de anumite particularitãli "o.un"

mai multor sisteme cognitive.Uneori insã descripfionismul a fost asoclat cu perspectiva realistã, conform cãreiaexistã o corespondenfã biunivocã intre categoriile lingvistice çi genuri naturale:formarea categoriilor lingvistice presupune surprinderea structurilor existente ïnIumea inconjurãtoare. La primà u"ã".", descrip{ionismur çi realismur parincompatibile: extensiunea unei categorii este determinatã de structurile lumii

L. _w.

Binsalou, perceptuar symbor system, in .,Behavioral and Brain Sciences,, 22: 4,581 .

,,confinutul dat de introspecfie" cste o sintagmã insuficient lámuritã de Barsarou; in cere cevoi incerca sã ofer o interpretare a acesteia.L. W. Barsalou , op. cit., p. 646.

i lconjurãtoare çi nu de potr iv irea dintre o anumit i i descr ip{ ic çi r t l t ctrvâl t t . ' lo l t r ; i .

clacá admitem cá categoriile lingvistice sunt organizate probabilistic crt aittlorrrl

asernánárilor de familie sau al prototipurilor, putem vorbi dc o antttnilri

compatibilitate intre perspectiva descriplionistá çi cea realistã. Farnili i le 5iprototipurile sunt formate prin descoperirea ernpiricá a rela{iilor dintre proprictãtilc

obiectelor. Teoria prototipului este compatibilá cu perspectiva couforrn cárcia

conceptele sunt puse in coresponden!á cu genurile naturale. Teoriile probabilisticc

explicá felul ïn care categoriile sunt fonnate de-a lungul experienfei çi felul ïn carçr

extensiunea unei categorii este lárgitã prin clasificarea unor noì exemple (Medin ìrr

Millikan, 1998). Perspectiva care pare insã pe deplin compatibilá cu perspectiv;r

realistá este una non-descripfionistá: perspectiva ,,explica{iei de bazá'"

(explanntion-based vlew) lansatá, in special, de Keil (1989) conform cáreia ttn

concept nu poate fi inteles f-ará a ïnfelege legáturile sale cu alte conceptc

Conceptele nu sunt distribulii probabilistice ale trásáturilor çi nici refleclii pasir' 't '

ale frecvenlelor cu care o anumitá trásáturá apÍiic sau a relalii lor dintre obiecte; nrr

sunt nici simple liste de trásãturi. Conceptcie sunt de douá tipuri: a) conceptc

concrete care reprezintá o clasá de obiecte concrete sau rela{ii ïntre obieclç

concrete çi b) concepte abstracte care, cel pu{in aparent, nu au nici o legáturã ct;

lucrurile concrete çi care sunt cel mai greu de definit. La baza afirma{iei clì

ipfelegerea unui termen sau a unui concept depinde de inlelegerea relalii lor pe carc

termenul sau conceptul le are cu alli termeni sau concepte se aflá ideea cá infelesLlì

ur1ui tertnen este relativ la o teorie, la o mullime consistentá de cunoçtinle. La o

prirná vedere schirnbárile care intervin pe parcursul dezvoltãrii asupra cunoçtinfelorpoastre, sau mai bine spus asupra mulçimilor consistente de cunoçtin{e ar implicl

schirnbári ale in{elesurilor terrnenilor, conceptelor. Urmându-l pe Fodor, Keil este

de acord cã este un nonsens sá vorbim despre faptul cá adullii çi oopii au tipttlr

di fer i te de concepte pelì t ru aceeaçi terr t tet t i deoarece acesta ar inrpl ie,r

imposibilitatea inlelegerii çi cornunicárii (Keil, 1989). Ca atare, Keil este obligat si

adrnitá, cel pulin, existen{a unui nur-nitor comun al diferitelor intensiuni alc

aceluiaçi tçrman, intensiunile difèrite fiind determinate de schimbárie care intervirr

pe parcursul dezvoltárii ïn mullimile noastre de cunoçtin{e. Distanfându-se de Keil"

Millikan considerá cã pentru dobândirea unui concept al unei substanfe, nu avetr)

nevoie de nici o teorie, de nici un fel de mul{ime consistentá de cunoçtinfe'. A ave l

o teorie despre o entitate (fizicâ sau teoreticá) inseamná de fapt a fi capabili si

gândim despre entìtatea respectivá. A gândi despre o anumitá entitate ïnseamná a lì

capabil sá o reprezentám ïntr-un sistem reprezentational stúil, care ne permite sa ,'

reidentificárn ïn contexte diferite (fizice sau teoretice). Ín timp ce in acord err

perspectiva descripfionistá formarea unui concept depinde de abilitalile noastre rl,

5 R. G. Millikan , A conunon sïructure for concepts of ìndìviduals, stuffs, and real kinds: lll", ,

Mama, more milk, and more mouse,in "Behavioral and Brain Sciences" 21' 1998'p' 62'

264 Gabricl Vacartu

clasificare ale instanfelor diferite, ïn acord cu cea non descriptionistá formarea unui

concept nu este determinatá de dispozi{iile failibile de recunoaçtere ale instan{elor,

ci de proprietátile reale ale substanfei care guverneazâ dezvoltarea unor astfel de

dispoziçii. Sarcina recunoaçterii sau reidentificárii obiectelor a fost calificatá pe

rïnd drept perceptualá, motorie sau cognitivá. Millikan considerá cá o astfel de

abilitate depinde de abilitatea de a unnári (to track) obiectele cu ajutorul organelor

de sim{. ,,Urmárirea perceptualá" permite acumularea de informalii despre obiecte

pentru o anumitá perioadá de timp, inÍbrrnalie care la rândul ei permite

recunoaçterea saq reidentificarea. De fiecare datá când percepem ceva, acel obiect

lasá in mintea noaStrá o ,,urmá", iAr ,,unnele" acumulate conduC la fOrmarea unei

anumite ,,cotlstente perceptuale". Datoritá unei astfel de constante noi putem

reidentifica un obiect in ciuda schimbárii condilii lor de observafie (unghiul de

observare, distan!á, culoare etc). Extrapolând considerentele fãcute cu privire la,,urmáriiea perceptualá" çi consideránd cã aceasla este asociatá cu abilitáli de

rnanipulare explicativá, probare çi de testare ale proprietáfilor çi dispozilii lor

obiectelor, Millikan vorbeçte despre o anumitá ,,constantã conceptualã" determinatá

de ïnlelegerea corelalii lor proprietáfilor obiectelor, nu doar de sirnpla percepere a

faptului cá acel obiect este acelaçi çi nu altul.

Critica pe care o face Mandler lui Miltikan pare justificatá: formarea unui

concept presupune crearea unui ïnleles la care nu se ajunge prin sirnpla ,,urmárire

p"r."ptuàla" (Mandler, 1998): ,,Milikan foloseçte tennenul de concept ïn acelaçi fel

ïn care allii folosesc tennenul de simbol, ça tn indicaÍor cãtre altceva"6. Ìn acord

cu Mandler, simbolurile sunt lipsite de corllinut, in timp ce trásátura esen{ialá a

unui concept este de a avea o anumitá intensiune, un anumit confinut. Folosirea

similaritá1ii perceptuale ïi permite lui Millikan sá susliná cá nu avem nevoie de

descriplii definite pentru identificarea instanfelor conceptelor: nu este nevoie decât

de capacitatea de recunoaçtere a obiectelor observate in contexte diferite.

Recunòaçterea obiectelor se datoreazá faptului cá sistemul nostru perceptual este

este ,,inzestrat" cu abilitatea de a observa similaritatea sau identitatea diferitelor

instanle ale aceluiaçi ob.iect ïn contexte diferite. Astfel, se pare cá, pentru a

identifica çi reidentifica, noi nu avem nevoie de concepte. Mai mult, in acord cu

perspectiva propusá de Millikan nu se poate vorbi despre nici un fel de distinclie

tonóeptuala ïntre obiectele teoretice çi cele fizice' Totuçi, sus{ine Mandler, una

dintre primele distinc{ii conceptuale observabile la infançi (inaintea ïnvá{árii

limbajuìui) este ïntre concepte çi nu ïntre instanle ale acestora: copiii disting, de

exemplu, ïntre animal çi vehicul, nu intre câine çi maçiná' Din moment ce nu putem

vorbi despre perceperea unei similaritali ale instanfelor conceptului de ,,animal", itÌ

acelaçi fel ïn care vorbim despre perceperea unei similaritá1i intre instanlele

u J. M. Mandler, Whatever happened to meanin|, comentariu la articolul Ìui Millikan ïn

"Behavioral and Brain Sciences" 21, 1998a, p' 19'

couccptr.r lu i dc..câi t te", se pare cã Íòrtr tarca cottceptclor prcsl l l ]L l l ìc c l .c l ì Ica t l l ìo l '

c lcscr ipl i isuf ic ientdeabstracte,caresápermitácreereaintensiurr i lorct l t rccptelor.Voi ïncerca acum sá obseru felul in care perspectiva.non-descripfionistá ia ìn

calcul serialitatea cortçÍiinteí, adicá imposiuititaiea utilizárii simultane a douá

concepte oarecare. tü;rí computalionalist are la bazá ideea unei astfel de

serialitá1i ìn virtutea c#;; párut destui de natural ca mintea sá fie consideratá L'.ì

computer ideal\zat.ln acord iu paradigma conexionistá, ïnsá, procesele gândirii au

loc ìn paralel i", dirì;;ìia dintre oate _lreprezSntári

mentale) çi mecanismele de

procesare este elirninata (Alm.an et al' ' 1996)' Ìn acord cu Mandler' reprezentárile

sinrbol ice,propr i idemersuluiconrputa{ ional ist ,suntadecvatepentrurezolvareasarcinilor implicate ì,, .unouyereá declarativá çi in cea explicitá, ì' timp ce

reprezerr tár i lesrrbsimbol icepropr i idemersuluiconexionistsuntadecvatepentrurezolvarea sarciniior implicate i,-,

"unouirJr* proceduralá çi ìn cea implicitá''

srnolensky considerá Já nivelul analizei cognitive adopatat de paradigma

conexionistá este unul "on""ptual,

in timp ce r,iJelul uool:u:=d" cea conexionistá

este unul subconceptual (Smolensky l9g8). Am putea spune cá atunci când vorbim

desprecunoaçtereadeclarat iváavetnìnvederenivelulconceptual , iaratuncicât ldvorbim despre

";;;;;; proceduralá.uu"* in vedere nivelul subconceptual'

Aceastaìnseamnácárezolvareasarci t t i lor impl icateìncunoaçte* id"" ' - ï11] : :accesibi lãconçt i in{eiangajeazâreprezentár istat iceçidiscreteçimecantsmeadecvate prornrãriì ,nriítu, iar rezolvarea sarcinilor implicate in cunoaçterea

proceduralá,inaccesibìlòictlttstiiníeiangajeazâreprezentáridistribuiteçimecanismeadecvate Procesãrii Paralele '

Chiardacáp."" ,u, .u lanivelsubsirnbol ic(saurreural)arelocinparalel ,patternurile cu cel *^ii""r, grad de u"tiulr. (a se vedea ultima sectiune) ajung ìn

conçtiin{á ìn serie ri "" i" pãralel. P.oc"sar"à paralelá are labazâ ideea legàturiì

sinultaneint." ,"pr"r"n,ári'n-r"nrule dif.rite (prìn ponderile legáturilor)' La l,*-1i.

o aceeaçi idee este prezentá çi in perspectivà explicaliei de bazâ (prezentatá mat

sus): ïn{elegereaunuiconceptpresupul lgïnlelegerealegãtur i i ] tu is inul tanecualteconcepte. Daca acceptárn serialitatea conçtii,.,-1"i *uu 1a] llne

spus serialitatea

nivelului conceptual despre care am uorúii àoi ,ur, astfel de legáturi su't implicite

çi nu exPlicite.

7 Disrinclia dr:claraÌi\'-proccdrrral sc .baz-cazâ

pc distinclia dintrc informalia accesibilá

conçtiin[ei çi in1-onna!ie inaccssibilá .o"sriintii"-õ"iouçt*..? proceduralá rámâne inacccsibilá

conçtiinfei, .t-,iu, ou.ï noi uu.. acces la efcctele procedurilor noastre noi nu avem acccs la

procedurilc inseçi. Ì.'aptul cá folosim .rnouç,.rJJ i..larativá pentru explicarea cclei procedurale nu

inseamnaácáavemacceslacunoagtcreaproceduralácaatare.Nusuntemconçt ien{ idedetal i i lccunoa'tcrii proceduraÌe a cáror perfc.rmo"p ..,. ,i,rira J obiçnuinFt o-11inctia declarativ-procedural

este o distincfl. o. pr*.r*e, ìn timp ""

Oi'tinitiu inrplicit-explicit priveçte prezenla sau absenta

aterrlici çi elaborárii: .,Materialul vcrbal çare .rr. .ànçri"n,itat çi analizat semantic este numit explicit'

ìnt impcecelcareesteneconl t ient izatestenumit impl ic i t . ' ' (Man<1ler iq]9a,p.261)

uat) t Ic l v a( al l t l

l ) r ' ( )ecsclc c()gt Ì i l ivc rrrr sc l lot crpl ie l r l , r r r t : r l l tee l rpt ' l l : t t l : t te l tet t to l r t t t l t t f ' , lce. t l l l t

n ic i pl in rcLluccrc l l t accs(ca.( lalc al prr{cu Í ' i r i ìportul c l intrc rr i l t '1rt l t t t t r t t ' l t l r t t t l 1 i ce l t t ( t t t t ) t t t t l !

Pc1t1r ìrrccl trr l l l ìc l ì t iorìãl l ì c l ist inct ia lãcuta dc Clark i rr t lc garrt l i lc t t l l l ìne 7igâncl i re ott l i r tL (( ' l r rrk, 1997).Prinrul termcn stá pctt t ru gândirca dcsprc stár i c lc

lucrur i abscl t tc" noncristcutc sau col l t rafactuale care impl icá o dccuplare potenl ial i r

intre orgari isur çi rrrct l iu. Gândirea on l ine este rezultatul interac{ iuni i complexc

dintre factori 4cur';rli. cor'porali çi de mediu. Percep{ia este un proces de gândire ori

line (dacá acceptrìrrr itlceu cã cxistá o bidireclionalitate intre perceptie çi gândire)'

I.Jn ildivid (rc)r,ccle trrr obicct particular care apar.tine unei clase de obiecte

sirnilare. Obiectr,rl trcbuic sa íìe (re)identificat çi oarecum ïnleles. itr incercarea de a

da o explica{ie accstui pr()ccs, trebuie sã luám in discufie nivelul neural. Când

(re)vedem un obicct arc loc o (re)activare a unui pattern de neuroni iar acel patterrÌ

se asociazã cu un al1 plltclr'Ì care stá pentru clasa de obiecte din care face parte

obiectul respectivs. (..'r'r,tl t,i ltLttent vorbi de o sìncronizare intplicitã a activãrilor

celor douã paÍtenttu.i 1tt'itr ttta are loc reidentificarea obieculul, ilt urtna cáruia

reprezentòirii coresputt:(i!i)(u'( ohiectult.ri íi esle asociat un ín{elese. Acest proces de

asociere suporlã o aualogic cv ntatnaria asociativã cáreia Kosslyn (1992) ii acordá

o importan!á deosebita ïn cxplicarea proceselor creierului. Toate-,procesele

cognitive depind de mcrnoril asociativá. Asocierea are loc fie la nivel neuronal,

unde fragmente de inforrnalii diferite sunt unite ïntr-o singurá reprezentare

(vectorialá) prin combiuãri vcctoriale, fie la nivel conceptual, unde reprezentári

diferite sunt asociate secvetllial.Tot despre asocierc cstc vorba çi in cazul procesului de clasificare a

conceptelor pe care o face o rc(ca conexionistá pebaza principiului de similaritate

intre concepte care se aflã ïn contexte diferite: inputuri similare produc outputurì

similare. Fiecare concept ctircspunde unui pattern de activare' Dat fiind cà

reprezentárile sunt distribuitc, uu pattern de activare pentru o reprezentare este

format de un anumit numár dc unitá{i cu anumite valori de activare care alcátuiesc

un spafiu vectorial. Atunci când spaliile vectoriale ale unor patternuri de activarc

sunt similare, concepiele pe care le reprezintá aceste patternuri sunt çi ele similarc

çi ca atare clasificate aláturat intr-un arbore (cluster). De exemplu, conceptelc

de câine çi cel de pisicã sunt extrase din contcxt çi aláturate ïn arbore. In urma

extragerii releaua ,,poate forma" conceptul de ordin superior de animal (Elman

et al . . 1996).

t O altá variantá ar fi ideea lui J. frinz menJionatá, in nota 8, de Barsalou: neuronii carc sc

acïiveazâ pentru un triunghi conceptual sunt o submulfime a neuronilor triunghiului pcrccptual. NLr

sunt ìnsá de acord cu aceastá variantá deoarece perceperea unui obicct capátá un ìn[clcs <loirr prirr

adáugarea de calitáfi obiectului perceput prin asocierea menfionatá.e Poate cá aceastã sincronizare se datoreazá, printrc altclc, osci l l I i i lor t lc l tccclt ; i l iccvcrr{r ' t :r

patternuri lor act ivate, indiferent unde sc af lá pozi l ionatc accstc l ì i ì t lÜrl ì t l r i i t t er ' ict '

TTI. DIFBRITB GRADE DE ACTIVARE ALE PATTERNURILOR DB NEURONI

care aÍ putea fi raporlui dintre serialitatea gândirii çi paralelismulprocesãrilor creierului? Reprezentãrilor mentale accesibilã conçtiinfei le corespundla nivel neuronal anumite patternuri de activare. Ìnt* u."rt" patternuri neuronaleare loc o competifie in urma cãreia patternul cu cea rnai mare valoare de activare"câçtigã", reprezentarea mentalã coiespunzãtoare devenind accesibilã conçtiinlei.Dacã acceptám ipoteza serialitã1ii conçtìin1ei am putea spune cã reprezentãrile suntaccesibile conçtiin{ei ïn mod secvenfial. Am putea numi legáturile care se stabilescïntre astfel de reprezentãri legãturi explicite ïn sensul ca-ele conduc la formareacunoçtiin{elor explicite. Ìn momentui in care o reprezentare ajunge la niverconçtient are anumite legáturi implicite cu alte reprezèntãri. Adicã, patternul carecorespunde reprezentãrii ajunse la nivel conçtient este cel mai activat, in timp cepatternurile corespunzãtoare celorlalte reprezentãri care nu sunt la nivel conçtient,au un grad de activare mai scãzut. Prin aceste diferite grade de activare alepattemurilor de neuroni putem am putea avea o idee despre serialitatea gândirii çiprocesarea ïn paralel a creierului. ïn cazul in care."pr"r"ntu."a care ajunge la nivelconçtient stã pentru un concept, am putea ïnfelege tàzeb non-descripfioniste (fie ïnvarianta lui Keil, fie ïn cea a rui Mi[ikan) prin prisma iàgaturiror impricitemenlionate mai sus. Patternul de neuroni corespunzãtor conceptului care ajunge laconçtiinfã are cel mai ïnalt grad de activare. Pentru a infelege acest concept trebuiesã infelegem legáturile sale implicite cu alte concepte, ad"icã a legáturilor dintrepatternul cu cel mai ïnalt grad de activare çi celelate patternuri a cãror valoare deactivare este mai scãzutã.

IV.RAPORTUT, DINTRE NIVELUL NEURONAL $I CEL CONCEPTUAL

in ultimul timp se incearcã eriminarea duaritalii cafteziene minte-corp (deexemplu, eliminativismul lui Churchland sau perspectiva sistemelor dinamice)ïnsã, deocamdatã, ãrã succes. in schimb, s-au introdus nivelurile de analizã (Marr,1986; Smolesky, 1988). Srnorensky propune trei niveluri de analzá,: conceptuar,subconceptual çi neuronal. Ìnsã, el nu insistã asupra nivelul neuronal, necesarpentru a explica anumite fenomene cognitive. pentru o mai bunã explicare araportului dintre nivelul neuronal çi cel conceptual, a apãrut ïn ultimul deceniu onoua discipliná, çtiinfa neurocogniçiei (cognitive Neuroscience) (Kosslyn, 1992;Gazzaniga; Johnson, rggT), care studiazá, rcla[ia dintre nivelul conceptual çi celneuronal' Deçi considerã cã mintea este un produs al activitã1ii creierului. Kosslvnrespinge reductionismur rui churchland (adìcã a expricãrii ;;;l;;;; ;ì;fa#";prin fenomenele neuronale) precum çi perspectiva clàsicã a minlii ïn care nu se faceapel la nivelul neurologic (,,mintea uscatã'i- dry mind- luatã ?n discufie de Fodor,Newell çi Simon etc.). El pledeazã pentru cercetarea ,,mintii umede,, (wet mind):

268Gabriel Vacariu l { t pt t zt t t l ; t t I ) t ( { ì l Ì ( c l ì l (

çi ccl lcurtrr ' Ìa l (Vac.ì f iu ct a l . . 200 1): c l t i t r t ' t l t tc i t , l r r t t ì t 'c l t t ( t t t ' ( ) t t ( t l ' t t t t l ) t t l l r t t t rh '

uL'lir,ut'a se tdlã írt ctttttirtuti ";t ' lritrtbura'

t'( ' l)t '(:(ttl(tt '((t L'ttt '( ìì t 'ttt 't"slttuttlt ' (< ttrr'

ettrcrge la nivel cutccptuul) er;la consluillr7, dcoarccc rcla{iilc tlirttrc ttcttrt)tll slltl l

nrai impoftante decât ncuroni i inçiçi (Merzenicl ì ç i dcChartt ts ' 1996). l "s lc i t t lcVirr ;r t

cá çi reprezentárile sul.ìt i l l schinlbare, dar Iìu trcbr'rie sá Í'accrtr gt'c;errl:r

dinamiciyi lor de a respinge complet reprezentár i le. Schinrbári lc rc l l rczcrt l r t t i lor

sunt determinate de schirnbárile care au loc la nivel lleurolìal, carc li l t 'ârttltrl lt 'r

depind de interac{ iuni le complexe dintre organism çi mediu. Nu or ice scl t i t t t l r : rr t

care are loc la nivel neuronal detenniná o schimbare la nivel cotrccPlt t : r l

schimbárile neuronale trebuie sá depáçeascã un anumit prog câ sã aibc loc "schimbare a reprezentárilor nivelului conceptual.

Schimbarea nivelului neuronal ïn raport cu inputurile primite din exterior t'st' '

surprinsá çi de Skarda çi F'riedman (19S8) din perspectiva anti-reprezenta{ionalist;r

un çoarece miroase o substantá A dupá care miroase o altá substan!á 13 ;i si.

reintoarce çi miroase sr-rbstan{a A. Ìn cele trei cazuri se activeazá anumite pattcrrrtrtl

de neuroni, numite de cei doi ,,ansambluri de celule nervoase"' Pentru substatrtl A

ïn primul caz, se activeazá un anumit pattern de neuroni, pentru substanta lì st'

activeazâalt pattern de neuroni care, insá, influenleazá primul pattern de ttcttt'otri

Ïn ultimul ca), pattemul care se activeazá pentru substan!á A se suprapune. plrli l l '

cu patternul din primul caz, dar llu este identic cu acesta. Datoritá faptului cii rrrr

putem vorbi despre patternuri de activare stabile (pe parcursul A-B-A)' autorii lrlt '

concluzia cá nu existá reprezentári mentale. Dar aça cum am menlionat mai stts. lttt

orice schimbare la nivel neuronal determiná o schimbare la nivel preccpttrrrl

(conceptual). cred câ putem vorbi despre un interval de similaritatc rrl

ieprezéntarilor deoarece patternurile de neuroni activate ïn cele douá cazuri rrlr.'

mirosirii substan{ei A sunt similare. lntervalul de similaritate joacá acelaçi rol e ;r

vectorul rezultant al populaliei de neuroni al lui Georgopolous' La fel cum vecttrlttl

rezultant al populaçiei de neuroni determiná direclia de miçcare a bra(ultri.

intervalul de similaritate ne dá constanta percepliei substanfei A.

Am putea considera cá vectorul rezultant al patternului de neuroni, cottstrtrtt:t

perceptualá (conceptualá) sau intervalul de sirnilaritate sunt produsul emergctìlcl

iepreientárilor mentale de la nivelul neuronal. Procesul de emergetì(à a urrt' i

reprezentári nu este ïncá explicat in çtiinla cogniliei. Ïn general, se cottsidcrlt cil

acìivarea unui pattern de neuroni este responsabilá de formarea ltnei rcprczcltllrr i

mentale. Cum am mai susfinut,rcptezenÍárile mentale sunt rezultate alc proccsclor

neuronale dar nu sunt reductibile la acestea. Este o diferen!á ontologicir irttre

procesele neuronale ale creierul çi reprezentárilor mentale alc rnilrli ir: '^

Ìn acord cu Hebb, legáturile ïntre neuronii care forlttcazit llallcrntrl itctiv;rl irr

urma percep{iei repetate a unui s ingur obiect sc ï t l t i r rcsc. ì rr l i r t lp cc lcgrr l rrr i l t '

l2Omctal ì l rásintpláarrcdaaccstr i ìJ)ot t . l l i ì r tc: t r r r i r lcr i i l l i ' r : r r r i l r r i t t I t1 ' . t t t l ; t t t t t l ; ' t r l ' . ' t t t t t t , t l ' t t r l t '

t lt0

I

iI

in mod similar, formarea unui concept presupune fixarea atenliei asupra unorobiecte ce apar.tin acereaçi "rar".

Á q.";u"a.u ,n'oui""r àln aceiaçi crasa impricãactivarea patternului neuronal "ur" "Àrpunde

reprezentãrii mentare a obiecturui siasocierea cu patternul neuronal colrespectiv capãtà anumite insuçiri ",;ilËf;ï ffiï:#jïi" *'l*: ;,i:ï,ïlimediat' Asocierea, care e un proces implicit, ur. to. inltuntun"u sau aproapeinstantaneu' ln u'ma asocierii, ieprezentãrile

.primesc inteles. Damasio introduce

,""iïÏ"t7::::"i' convergen!ã ále creieruluii;

""* ;,u când se activeazá. un

ari a s en z or' " '"; ;,1;ï ïilïi Ë lï ".:".

"ï:, : " ;ïï:f ',:lJ' :t*ÍÍï;obiecte) (Damasio, r9g9). íonerea".onu.rg"nfã se formeazáçi se stabiriz eazáde_a lungul dezvortãrii copiruruir0. [nsã, atunci când vorbim J"ìruortirurea unei zonede convergen{ã trebuie .a tn.nlronaí-ui ,"rr.nu t a" lí"rìrme a creien-úui princare se ïncearcã eriminarea tezei cánform cãreia'""r.ir" reprezentãri suntinnãscute' in sensur probãrii pturìi.itafi, Merzenich u a.ui'unr-ite experimentepe maimufe: a urmãrit ce se ïntâmprã

in creierur

-ui,''ui"i'când i se reagã douãdegere (Merzenich et ar., 1990). bând sunt i,".iç;;;, ceror douã degere recorespund douã pattemuri de neuroni arãturate, dar aiierite. când cere douã degetesunt legate, grani{a dintre cere douã putt"rnuri neuronare dispare. când sunt iarãçidezlipite, reapar cere douã patt"r;;;;" n"uroni. Merze'icir afirma cã ,,detariirespecifice a reprezentãriror lorticur" - u rãspunsuriror distribuite çi selective areprezentãriror corricale - sunt stabirite çi remãderar"

"onrinru DE EXPERIENTAN.ASTRÃ de-a rungur vielii"rr r.ruii"il* çi ritere mari in originar).Experimentcre.rui Georgoporous (1ggg, 1gg0) pe mrimutr" ar putea sãsurprindã un aspecr ar raporrurui àrntr" niu"tur.n"u.onár ;-.;i;""""ptuaÌ. Se poateprezice direc{ia de miçcaie a brafului *uiruç"i p"ntru apucarea unui obiect inainteca actur sã aibe loc, dar dupã ce maimufa priveçte obiectur respectiv, doar prinobservarea paffemului de neuroni c"aa'a" u",ir" urâ. Fi""ur"n"uron ,,voteazã,, spreo anumitã direcfie de miçcare a brafului (nu neapara, u.".uçrl, iar ,,vectorurrezultant al popurariei de neuroni,, det,erminã dirËc1ia J"

-*iç.u." a bralurui.Exeapolând, am púea spune cã vectorur popurariei aà ,àioni produce, de fapt,reprezentarea de ra niver conceptual care emerge de ra niver neuronal. Astfel, la

H:l iïïi"#;ifiL:i ï-iJï3;;o"jil{*i stenlã un. i,,"on,,un te conceptuare,, (intermenur ,,intervat de simïtarita,á" p"ntìu'u:ï;::ï:tïï"ï:ïï:ïï:1rïi#ï1ï:ì

r0 in çtiinla coeniliei existã chiar o subdisciplinã care se numeçte .,çriinlu neurocognitrieidezvoltãrii" (DevebpÃent cognitiue nrr-rrrr)rr)ìromovata de Johnson (rgg7).an.,,on, Y-##ffi;'h''

r' T' Allard" ei ú ru Jenkins, "N.ú' àn,or"n, or higher brainy:lj;,;,x;;;:';,::"::;;;:";:;;:,":::;,;,':::,ïïíïi,ilg;ií*5*:.'üï

GahrreÌ Vrcariu 12

v. REPRItZENTARIt, coNCIrpT, ASOCIEIìII

"Problema legãturii" (binrting problenr),care este una dintre cele nlai dificiÌepnobleme in çtiinta cognilieí. "onrtã'in

legarea, unirea triferiteror trãsãturi ale unuiobiect perceput intr-o sirtgurã reprezentare nrentalã. Fentru a inlãtura problenraf egãturii ' Maclennan susfine teza lui lrribrarn care are ra bazá conceptur de,.hologramã" (despre pribrarn ïn Globus, 199-5j confornr cãreia neuronii rãspund lao combinaf ip comprexã de trãsátur i existente in me,diu exter ior. , ,1. . . ) act iv i tateaunitã a unei populalii-de neuroni poate captura o uniçã constela{ie macroscopicã anricropropríetãtilor. De fapl, activitatea fiecãrui neuron captureazá un micmãnunchi de nr icroproprietãi i uni te çi act iv i talea u*i tã a unui grup de neuro' icaptureazá efectur u,uí mare .urnãr de nrãnunchiuri i 'tersectate"..Arn putea exprica terrnenii de constantã pel.ceptuarã çi conceptuarã cuajutoruÌ invarianriror..a reprezentare perceptuarã poate sã rãmânã stabilã subdiverse conrliti i cle rnedíu exterior,latorit? invàrìan1ilon. si,rupr"r* extrag informaçiiditr ceea ce prinlesc cjin exterior. confo.nr tezei rui F{r,:hi;. legxurile dintre sinapsese intãresc in urma percepf iei repetate a ace roraçi tr;isàturi are unui obiect.Trãsãturile care sur.ìt sereciate de cãtre sistemur cognitiv rlepind de anumitemecanisme tr ibutare evorut iei speciei ç i de rnot ivul ioï , ,J iuiautui , d. emo{ie, deintreaga istorie a experienqelor perceptuare çi <Je erperiença perceptuarã precedentã.Inputul pe care ir prerucreazã creierur ra un rnomenr dat poate sã fie oco'rbina{ie a tipurilor de informa{ie detectate de clifcrite surse, interne sau externe,adicã sã fie un ,,irpt_tr erurogen" (Damasio ì9g9, Kossl yn 1'ooz, Edelman 1992,Thelen çi Smitrr 199g,. Bariarou

'rqóqj.

.p:,yi.a exprica prerucrarea inpururuiendogen, Thele' çi Smith fac aper ra teoia rui. Ederman, ,. ,"J.Jrì.i (prin competifie)grupurilor de neuroni care are rabazáideea,fegenerãrii,,ç; .."intra.ii ,, (cregeneracyçí reentrant). ..Degenerare" ïnseamnã cã aceraçi grup de

'.úo"i poate rãspuncle rastimuli diferiçi çi. in'ers, cã aceraçì stimur páuã ra

""*;;;';.rpuri de neuronidiferili. ,,Reintrare" ïnsemná cã eiementere perceptuale comunà (invarian{ii) suntextrase din rnediu datoritã suprapunerii inputurilor prirnite de sistemul cognitivpentru acelaçi obiect. Acest proces de reintrare are loc çi pentru un input intern care13 B' J Maclennan' Finding order in the world: The primacy of the concreíe in rhe neuralrepresentations and the role of invariance in substance reidentipcaìioi. comeniariu la articoiul luiMil l ikan in "Behavioral and Brain Sciences,,r, , ,õr, o.,r.

neuronale pentru contextere diferite ïn care se aflã obiectur se pierd. Analog, amputea vorbi despre formarea conceptelor independent de context. un concept estefolosit, de obicei, intr-un anumit contexÍ (un gând sau o juc,recatã). Forosirearepetatã a conceptului ïn judecã[i diferite conduce la intãriráa [Ëri"rir"r'i l;;neuronii care lbrnteazã patternul corespunzãtor conceptuluí.

cslc l r . i r t r is cìc () par lc a creicr t t l r t i ç i repr in l i t c lc c ' a l t i r par lc a s: t ' Sel t i t t l l r l t te;r ' l '

irr lìrrnratic intre cliferitc pãr{i sau n-lorjule alc crcicrului cstç biclirçc{iotlali i ' rrt lr '":r

f"rt* a creierulr.t i pri,r-t"çt" o anrtmitá i ' formatie dar çi t l 'a's'rite alt ir irrÍìrt.rrtrrlr '

aceieiaçi ari i neuronal" ru, alteia, rezultând astf 'el o refea de concxiurl i ertl 'ctrr t '

bogatá chiar ç i pentru o sarcinã foarïe s i rnplã. De excnlplu. Thclcrr ç i s i r r i th s i r t r"

cã er istá un mecanism care uneçte at tumite informat i i sezor ia le cu cclc i t to l t l t l i ' i ' r

de ,,sincronizarea legáturile dense a refelelor multimodale"ra'

Aça cum anr nten{ionat mai sus, paternr-i l treural corespunzátor relt lozcltt i l ' i i tt i ; '

otriect se asocieazã cu patternul corespunzãitor clasei (conceptulul) din carc íìtct: 1'r 'r '

acel obiect. AstlèI, ohlectul respcctiv capãtá ali i tnrite ïnsuçiri asÇulÌse Üii ic rìtr i)( ì i

vázutei' mod cÌirect 9i i i 'ediat. Ïn urn-,a asocierìi, reprczerÍi i i Ìr; Í] l 'r l l ìt isrr'Liir it i l i : ir: ' '

Voi uni procesele de sincr,x izarc ç l " lc ; ts ' : 'c ietc (r t icr t { tot ' t i l t l l }à i st ls ' u l l ! ' '

repetá cfe ner"rumãrate ori in creier intl-o sittgurá sii l tagrná: c,çst:tt ' í ' l ' l t c(tt;1;"' '

er t r lc tgtne^ Creierul preluCreazá un rr tpt l l enr loget i lor ln i l ï i i i l l l i l i . i l i r i - l t i i ' "1; l '

prinrìt* i* paralel, iar irrformafii le surlt exterire (prinlite l i trrultat' r ' iç la r '; l ' '

simluri) çi i i ttertte (furrrizate de o ahi-r pa:|, j - ,: l .eierului. de e:;eii iplrrl i ì:., . ' i i

obiectului perceput cu paternr-l l de tteuroLir ce c()resputlcic cr'LuccptulLr' i '

respect ive àe odiecte, aáicã i , t rospec{ ia) . Ast fe l , currost inteìe ohi inute rr i " i r r ' l

prelucrárii unui asttel rle input sri lrr deropotrivá iwpliçftc çi-r 'r i ' ' / i i : i tc" ï ' ' '" ' '

"

co'çtient (conceptual), cu,rcràçterca implicatá cste i:xprlir i l . ir. ï ' l imp ct i:r

subconceptual cunrlaçtcrea este inlplicitá (vezi scc{iLrrrc;l Iìì

Ìn Ëont ipuare, ag vrea sá e. ; ident iez rol t t l casr i i r ie i d i - 'cst l ipt i t i l l i ç ; ' ; l l " i '

pentn formarea conceptelor. Barsalou pleacã r-le la iclecl lt i i Pil i lct conlbrt:.1 '-": ' ' '

ìn clczuoltarea copiluiui apare mai intâi culloagíel e ;t içti;tr lr i lnotrlr i(r ' pr ' i

acesteia formându-Se cunoaçterea conceptulá. Bars;ri"t l i l l lrr ' ' i l t tcfi i l l i Ìcc:" ' : '

intr . r 's?;ecl i t t fãrã a eviden{ ia rolul acesíeia i t l corr tpr- l ta l 'er l rasi t l t ì t i lor e ' t1r ' ; tcr ' ' l '

rnecl iu cLi a. !utonr l s im{ur i lor . Am pulea spt l t rc uá, i r lcã din pr" ; r t . ic i r l z ' í i - ' r ' r '1 ' I '

extragc cu ajutorul sim{urilor anumite trásáiufi dil i nlcll i tt i l ' ' lortl la itrçrttt i i ' ' '

externe. Chìar in prima fazâ a dezvoltàri i put(jnl vr-rrbi rlc pt'ez-en{a oâSclttÍr ' ì '

computári endogene, inputurile externe fi ind preluate din rtteditt ' tratrslì lrt l t i t lc' rr

,,.,puìuri interne (care aproximeazâ trásátttnle extcrtlc) c:tre. la rârrdul l()r ' ' ' ìrrrl

rrranipulate çi transformate de nenumárate ori in ct'eicr a.ir-rlrgârldtt--;c" lrsl lcl l:

concepte abstracte. in spr i j inul celor de rnai sus stá ç i 1cz.a col l Í - \ ì r r ì t 'J ' l lc l r Icertrrr \ ' '

í iontal.q(care pare sá fie) ràspunzãtoare pcrltru lìrrtttatca Lì()lìccptcl()r atrsltrte lt '

i , ,Acpt in i ç i có. l r ,Conarea inputului cr tc logcr l ì i l l i ( )ecsarcr: \Lc\ ! : l ì Ì i i t i r i i t r l r t r r l '

, - r | t r t , ; t i inçálorexpl ic i lerezul tateï t lur t t r i iJrrc iucl t i t i i i t rptr t r r i t r i ç111i( ì1 ' 'c t t

' ' l : . ! 'helen çi L. t ì . Sni i th, " l )1 'narrr ic Sl 's tcnl lhcor ics" i t t \ \ l ) : t t t t " r r ( r l r t r ' l t r l l l l ' t r r '11"" '

, ,1 í t t t l r ! I , . r .1,cholog. l t , Fi l ih cdi t i ( ì r r , l 'oì , , l ì r r r ì 1. I l t t ' t t r t t rcr t l 1. ' I t t ' l l : r ' .1 l l t t t ì I t t t t t ) ' r ' / / "1 ' l ' r i l r i l r r { l r ' r l

l , ' l Lcrtrcr (ct ì r 'o l . ) . John Wilcy & I ìotrs l r rc ' l ( ) ( ) i ì l ) 5{){)

' ' I Ì : r 's ; l , r r i ì l e i lc l iz l ' r 1r . I ' , , i , ( l l l ì i i l i t t ì r i l . W l ì : t ts l l ìot t I ' t r r t1 ' t t r ' t l \ t r r r l " ' l \ ì \ / í / r r ' I

' ' l ì t ' l l tv tor : t l l t t t t l l ì t l r r t t St i r ' l t t t 's" l l I l ' ) ( ) ( ) 1r ( í ) l

272t4 15 RePrezentári çi concepteGabriel Vacadu

Refeaua conexionistã al lui prunkett (1gg1, 1993) trateazã aceeaçiproblemã,a asocierii inputurilor diferite (un nume pentru un obiect çi im_aginea obiectuluirespectiv) primite separat de re{ea. La nivàlut de mijloc (sau al unitátrilor ascunse)al retelei are loc atât combin area cãt çi separarea cere douã inputuri, ogtputurireobçinute fiind identice.cu cele douã i'puturi. Dupã antrenamenr, rereaua priminddoar numele obiectu.rui, este capabilã sã ,,inlereagã" acest input çi sã ,,reproducã,,numele obiecturui. prunkett numeçte acesf proces ,,invãfarea asociativã,,.Procesele de asociere çi de sincronìzare menfionate mai sus ar putea expricabidirecfionalitatea dintre cognilie çi perceptie. Sá luãm ca ...*pr, un desen ?n caresunt prezente douã figuri arãturate (douã fe{e umane din profir). Daca atenfaprivirii este ïndreptatã asupra figurilor luate separat, atunci desenul reprezintã douãprofiluri de fefe unlane. Dacã atãnfia privirìi

"ri" inár.ftuia gi"ú"r asupra inrreguluidesen, atunci desenur reprezintã o clepsidra. i" a"r""ri ?"rp"",i" putem, deci,identifica fie cere douá fefe urnane, fie o crepsidrã. Formarea ceror douãreprezentãri diferite pe baza aceluiaçi desen se datoreazáasocierii inputului visualcu patternuri diferite de neuroni. contrar rui pyryshyn sau rui r,ooo., care susfin cãcognilia nu penetreazá perceplia. Barsalou argumenteazá Ìn favoarea influenteidirecte a cogniliei asupra sistemului senzoriomotor çi invers,

"airïi" rãï#ï:;bidirec{ionalitã1i ìntre percepfie çi cognilie (vezi sec{iu"." r; i; ;";;;il;;contpletarea de pattenturi cu infonnatia lipsa sprijinã ideea unei astfel de influente.o re{ea care primeçte un input distorsioiat, incomplet poate sã compreteze acelinput ïn virtutea antrenãrii referei cu inputuri similaie. E*irta, insã, fènomenur de

'!ira1ie. a similaritãrii" (Mcleod et ai., 1997) ra re{erere cá'exioniste , adìcá, afaptului cã o refea conexionistã este limitaíã, ïn ,,in1eìeg"."u,' unui input çi,,producerea" unui output, de inputurile cu care a fost antrenatã reteaua. Astfel,refelele rezolvá cel mai bine sarcinile de recunoaçtere çi de reideptificare.

BIBLIOGRAFIE

Baars, J. 8., A cognitive Theory of consciousness,New york, oxford u. p., rggg.Barsalou, L. w., perceptuar symbor systent,ïn ,,Behavioral and Brain Sciences,, 22: 4, 1999.Bechtel' w'' RepresenÍations and cognirive explanations: assessirtg rhe tlynamicist,s challenge incognitìve science, in ,,Cognitive

Science,, 22 (3), lggg, p.295_31g.Beer' R'' "computational and dynamical languages for autonomous agents,,, in port and van Gelder(ed'), Mind as Motion: Exprorations in the Dynantics of cognitíon,MlT press, 1995.Brooks, R., Intelligence without representctÍion ïn ,ârtificial

Intelligence,, 4j, 19gr,p. 139_159.clark, A., Being There: putting Brain, Body anà worrd rogether Again, cambridge, Massachusetts,MIT Press, 1997a.Clark, A., The dynamical challenge,in ,,Cognitive

Scrence,, 21 (4), lggib,p. 461_4g1.Damasio' A' R'' Time-locked multiregional retroactivaííon: A systenrs-level proposal .[or Íht, ttct,,tlsubstratcs of recall and racogttitiorr, ïn ,,Cognition,, 33. 19g9, p 25_ír2.

l idcf rturrr ' ( ì M ' l l ' i . t i / r l Air, I ìr i l t i l tnt. l i t t ' () t t t l rr r ì t t t t t ' r r t l t lu ' rrr ir trr, l .urrhrrr, I 'crr! ,urrr lkxrIs. lr)r)]

I . , l rnanJ. l , ' . lJatcsI l .A' ' . |o l rnsorrM.H.,Karmi lof f -SmithA.,Par isìD'andPlunkc.t tK' . / i r ' / / r l r r l t l r , 'Inrrarattass. A , , , , t , , ,r i t ionisí perspective on development' MIT Press' 1996'

lr isher w. K. çi l l i t lc l l ,a : l ' . , . . ,rynu*ic Develop_meni of Psychologicai Structures i t t Acl i .rr ' rr . l

Thouglrt". i , t w t lun'u'r (ed' çef) ' Handbook of Child Psychologv' ed a V-a' r ' t l I

Theoreticrl U,,,t, t.i ,ìl ttu,rtan De'veíopnrerzr, Rìchard M. Lemer (ed vol')' John Wrlcy '\ S"rt

Inc', 1998.

lòdor, J. Ã ,The It tr t t trr t 'gr ' t t . [ l ' lnught ' Harvarcl University Press' 1975'

lrodor. J. A. çi t '1 ' Ì1sh)'r t . Z W ' (- lnnectionismo'd'og"' i t i ' " archiÍecture'ìn "Cognrt ion" l f i ' l () i { f ì

n..rr*" ' ; l l , ' o. 0.. Naurur integration of movenrcrt: Rore of , totor cortex in rea<hitr," r . l l r ' '

- ÈASgs Journal" 2' 1988' p'2849-2851;

Georgopoulos,A. l ' " 'Ncr-rrrphysiologyofreaching" ' inM'Jeannerot i (cd) ' t \ l tant i r t t t r t r t ' lPetfornnce,l t i l lsdalc' NJ' t" lbaum' 1990' vol 13'p 227-263' '

Globus G. G., A rutrt t .ortt l . turutìottul theory, ìn "Journal of cognit ive Neuroscience"' vol ' 4' t t t I

1992.

Globus, G. G-,'l'tte l'ostnuttk'rrr /Jrzirr' John Benjamins Publishing Company' 1995'

Johnson,M.H' .Devetopnctt |u lCt lgt t i t iveNeuroscience,Blr ' .kweÌ lPubl ishersInc. . l99T-Kei l ,F.C.,Themostbcts i< 'ut t i tsr lJ ' t l toughldontore,and!ess, thanpoìnt ,comentar iu laart tcr ' l t t l I r r t

Mil l ikan in "Bchai" iorel ancl l l rain Sciences" 2l ' 1998'

Keil, F. C., Cotrcepts, kütds and t'ogrtitive tlevelopmenl' MIT Press' 1989'

Kelso, J. A. S., D.tvra;rr ic I 'otte" ' is ' Cambriclge' tulu" l London' Englancl ' MIT Prcss / lJt, t l l . r t l

Books, 1995'

Kosslyn,M.S' ,Koenìg,O,,WetMìntt . theNewCognit iveNeltroscience'TheFrcePrcss. l992'Kosslyn,M.S., . .MentaÌ Imagcry. ' , ìnM.S,Gazz'aniga(ed') 'Ct lnversa| íot tonCrl 'qni t ivest . i t ' t t t ' t , ' . | |y .

MIT Press, 1997'

Maclennan,B.J. , I ' . i t r ]ütgort lerüt theworlc l :Thepr inac'vo.{ |hct ' t l t lcraÍc i t t lhet t t ' t t t t t lrepresentatnt l , o,r4 t ïr , role . . [ ütvariance in substartce reidenrì! ic ' t /r() ' Ì colÌ ìcnt lr iu la arl ic. lr i l

lui Mil l ikan ïn "Be havioral and Brain Scienccs" 2 I ' l99E'

Mandler, 1., . .n.pr.r.niut-ú." in w. Damon (ed. çct), I Iandfunk ol ( ' l t t l l l l ' t t ' t l tol t tgt ' ' cd i Ì \ ' r

vol .2. .Cogni t iot t ,Percept iot t ,at ld lnnguage, l )eannaKrrhn5i l Ì t t ì l t ' r tSSicglct . (ct | - r t ' t lJohn WileY & Sons, Inc ' 1998'

Mlrrtdlcr ' J, M.' Whatever happenecl to nealt i t lg. comentl l l i t | la lr t i t . tr l rr l l t rr l \4i I l ikan ìt t . . [}cl t l trrr, t :r I

and Brain Sciences" 21' 1998a

lr l t lc l l i rnd, J. L. , D.E. Run-,aih.n ç i rhe PDP l ìcscarch ( i r r r r t l , ' / i r r r r l / r ' l I ) ìstr ibutcd I ' r r t t t ' ts t t t r l

I i . rp lora, | tot ts ut th,e Microstructure oJ' ( ) t l 'gni t ì t l t t . \ ' t t l t t t t t t ' ' ) / ' r t r . / l l r l l r ,q i t . t t l unt ! l ] i1 l |1 l t t t , t I

Moclels,Cambriclge, MA' MIT Prcss' l9f i6

NÍt ' lc t l t - l ,P. ,Rol ls.E. l . . ,Plunkctt 'K. ' I t t I r t l t l t t t . I t ( ì | t | ( ì I . I | | | | I l ' | í l l , t t t r l r r . ( ) r l t r t t | ( ] | , .1997'

Í \ , l t , rzcrr ich M. M. Al lard, T. - f . . l tnd l t ' t tk t t ts ' W M

"

Nt t t t ; t l otr l ( ì l i ( ' l l \ r t l ì r rg l tct l r tat t ì l t t t t t l t t ' t r

l r r rp l ic l r l ionsnl* . , , , . " tccct t l t tet t t t t l l l t ts i r l l r t l , te l r l | ì t r t l t t t ; ,1 ' t t t ( ) | : t l t t tu ' t t1t l , 'Wcsl t t l l r t t ( t . l l t

I t t | | , r | ì Ì ( l l i | ) | Ì l l r r l t ' t , , r r i l t .q I t l I l I I ' ' \ | l | ì Ì l r I l Ì ' \1, , , , . , , . , ' , , \ / l ' l / | . l , ( ) | | ( l ( l l | , M:t i ' r t t l I l : t r t ' 1r ; r111. 11 .r t ) ì \ | l

| \ lL | , / ( . | | | ( . | ì ' M. I \ ,1 5r t l t ' ( . I t : t t t t t : . Nl ' . .Nt . r r r l r l t | . | ì l ( . . , ( . | ì l : I l | ( ) t ì . ' . ( . \ l ì ( j I l f l l ( t . l t t t t I t I r ; t t t1 ' t . . . t t t I i r r r | r r I l . i

l l t t r . r r l t l ' ; t l t t r t ; tS( l l r r t t l t l ; r l l ' l ( t ' i l ) / / r ' I l ! tk ! l l t t t t t Ì1"1111111111111111\ l l t

Ì \ l , l l r ! . r r r l l ( ; . , \ t t t i l i lntúÌ \ r t i l t rut t . l t r t t . tut t l ' r \ t ) l i l t t l r r r , l r t t t l t , t l t t l l : . t t r t t l r r ' ' t l l t r t ' l t

\ l " r ' l l l ' t r t t ' t

, , t , , t , t t t l I I ' I l | |11| , |1| | t ' , ' l l ,J / \1, I t | ' . | Ì r ' I t . l r t r r t . t l , t l r l | | Ì t . t t t ts i t t ' t t . t ' . ' . . , '1. I t ) ' ) | ì ,1r \ ' l | (XI

l ' r r t t ' l r l ' . r l r r r . t t l t t t . Ì \ ' l t ' ' t l r ' I ' t t t t ' t t t t t ' t l t t t t t t t t t r : l l t t l ' t l " t t l l t t l \ \ ' ! t t l r ' t t t t l ' t ' t t l t l ' r r r ' l

rV" ' l r r r

r l , , , rurA\ | o l r r l r l t l . l l " r r t l r '11" ' t t l r l l ' ' t " t t r I " r r r l l ' ) l ' i ( l

l ' l r r r r l r l l l " / . \ l i t l l \ t . r ' t t t " '1 '111' t11 t t t t t l " " ' r l ' t t l ' t t1 r ' t " r r l l t t t t t t t t l \ l ' t t t r ' t t t l t ( \ t t t t l l t t t t t t t ' t t

t t \ t i l t l t t l ' l l

o l ( l r t [ l I r t rgt tn lc" ' ' t11' l t l t l ï ' p ' l ì í í l

)1.+ ( i rhr re I Var ar ru ió

in crder Ío ntake sense of the w,orl(],Ìn

in "Brain and Bchavioral Science" l l .

approach to the developnent oí cogttiÍion and oction.

Plunkctt, K. çi Ìvíarchmàn, V., Il-shape learning ancl Jreqttttcy effects üt a n.Lulíi_layered percepriort:-

implícaÍions for languages acquisitiort, in .,Cognition,,, 3g, l gg l , p. 43_102.

Port' R çi van Gêlder, T., Mind as MoÍiort; E.rploraÍìotts itt Íhe Dyrrtntics of Cognitìorr, MIT press,I 995

Rumelhart' D E ' J' L' Mcclelland çi rhe PDP Research Group, parallel Distribttted processirgl;Exploratiorts in the Microstrucntre o-f cognítíon. volunte l: FounrÌcttìorts, cambriclge, MA,MIT Press. 1986.

Skarda. A. C. çi Jìreeman W. J., Ilctv, Íhe brnin nruke chaos"Behavioral and Brain Sciences', 10, 19g7, p. l6l_195

Smolcnsky, P., On the proper treatmcnt o1' conncctronrsm.1988, p. 1-74.

Thelen, Ìi. 9i Smith, L., A d_vnanic sysíemsCambridge, MIT prcss, 199,1.

Thclcn' IJ çi Smith, B. L.. "Dynamic system 'ì-heories'', in w. l)anon (ed. ;ei), Iktrulbook of ChilrtPsycholog'v' ed a V-a, vol. 1: Theoretical Moclels of |lttmatt Develctptrtent, Richar6 M. l-erner(ed. vol.), John Wilcy & Sons, Inc.. 199g.van Gecrt, P., Dynamic system of Det,elopmertt, change betu,aen comprexity artd chcros,HarvcstcrWheatsheaf, 1994.van GeÌder, T., what ntighl cogttition be if nor conlprúarion?,in .,Joumal

of philosophy,, 92, rgg5,p.345-8I ;van Gelder' r ' çi Port ' R., "Ì f s about t ime: a perspectivc to dynamical system approach to cognit ion",in Ì)ofi, R' çi van Geldcr, T (eds.). Mind as MoÍion: Erplorations irt tht, Dvnantics ofCognition, MIT press. 1995.vacariu G.' Terheçiu D., çi Vacariu M., Towarcr a very idea of representation, in ,.Synthese,,,

2001.wheleer, M' çi Clark, A.. Genic represenÍalion: reconciling Coníerú arul Causal comple-tity,in ,,TheBrit ish Journal for phi losophy of Science. ' , vol. 50: 1 , I 999, p. I 03_1 35.