1. medicatia snc

35
MEDICATIA SNC SNC=sistem nervos central I. Deprimantele SNC = PSIHOLEPTICE 1. Hipnotice si sedative 2. Anxiolitice ( Tranchilizante ) 3. Neuroleptice (Antipsihotice) II. Antidepresive = PSIHOANALEPTICE III. Stimulante ale SNC IV. Antiepileptice V. Miorelaxante VI. Medicatia tulburarilor degenerative ale SNC I. DEPRIMANTELE SNC = PSIHOLEPTICE 1. HIPNOTICE SI SEDATIVE HIPNOTICE = medic. care antreneaza somn hipnotic, asemanator somnului fiziologic SEDATIVE = medicam care antreneza o stare de liniste Farmacoterapie (boli in care sunt indicate) H – in hiposomnie S – in hiperexcitabilitate Baze fiziopatologice Somnul fiziologic = o stare de repaus SNC care alterneaza ritmic cu starea de veghe in cadrul bioritmului circadian. - pierderea cunostintei cu posibilitatea revenirii sub influenta unor stimuli interni (durere, necesitate, cosmar) sau externi (sunete, vibratii etc). - abolirea motilitatii voluntare - fct. fiziologice (respiratie, temp, activitate cardiac etc) sunt la nivel bazal - tonus parasimpatic crescut (hiperaciditate, bronhoconstrictie, hipersecretie bronsica) Tipuri de somn fiziologic Somn REM - somnul cu unde cerebrale rapide - somn echilibrator psihic - somn cu vise 1

Upload: mihaela782003

Post on 14-Sep-2015

284 views

Category:

Documents


20 download

DESCRIPTION

farmacie

TRANSCRIPT

MEDICATIA SNCSNC=sistem nervos centralI. Deprimantele SNC = PSIHOLEPTICE 1. Hipnotice si sedative 2. Anxiolitice ( Tranchilizante ) 3. Neuroleptice (Antipsihotice) II. Antidepresive = PSIHOANALEPTICE III. Stimulante ale SNC IV. Antiepileptice V. Miorelaxante VI. Medicatia tulburarilor degenerative ale SNC

I. DEPRIMANTELE SNC = PSIHOLEPTICE

1. HIPNOTICE SI SEDATIVE

HIPNOTICE = medic. care antreneaza somn hipnotic, asemanator somnului fiziologic SEDATIVE = medicam care antreneza o stare de liniste

Farmacoterapie (boli in care sunt indicate) H in hiposomnie S in hiperexcitabilitate

Baze fiziopatologice Somnul fiziologic = o stare de repaus SNC care alterneaza ritmic cu starea de veghe in cadrul bioritmului circadian. - pierderea cunostintei cu posibilitatea revenirii sub influenta unor stimuli interni (durere, necesitate, cosmar) sau externi (sunete, vibratii etc). - abolirea motilitatii voluntare - fct. fiziologice (respiratie, temp, activitate cardiac etc) sunt la nivel bazal - tonus parasimpatic crescut (hiperaciditate, bronhoconstrictie, hipersecretie bronsica)

Tipuri de somn fiziologic Somn REM - somnul cu unde cerebrale rapide - somn echilibrator psihic - somn cu vise

Somn NON-REM - somn cu unde cerebrale lente - reparator celular

Principiile de terapie ale hiposomniei 1. Tratam cauzelor (durere, depresii, anxietate) 2. Regim de viata igienic excluderea cafelei, fumatului inainte de culcare cu cel putin 2-3 ore 3. Psihoterapie 4. Tratament cu sedative sau tranchilizante anxiolitice 5. Daca celelalte metode nu dau reziltate, se admit hipnoticele

Farmacoepidemiologie (C.I si precautii ) Precautii:- Conducatori auto - Varstnici

C.I - asoc. Cu alcool sau cu alte deprimante SNC - aparitia sinergismului de potentare ( cu potentarea deprimarii centrului respirator)

Farmacocinetica Difuziune rapida in SNC cu posibila cumulare la doze mari si aparitia R.A Difuziune rapida prin placenta ef. Sec. in fetogeneza si posibile efecte teratogene (aparitia malformatiilor) in faza de embriogeneza.

Clasificarea HIPNOTICELOR Hipnocoercitive = forteaza somnul chiar in absenta unor tulburari de somn Hipnoinductoare = fav. Instalarea somnului in caz de hiposomnie

HipnocoercitiveHipnoinductoare

Relatie gradata D-efect-deprimant SNC D medii ef. Hipnotic D toxice coma D letale moarte pot fi fol in scop de suicid atentie la copii Efect sedative si hipnotic fct de doza NU AVEM COMA SI LETABILITATE nu se pot fol in scop de suicid

Reduc somnul REM apare un effect re-bound cu vise de tip cosmar, scaderea echilibrului psihic, scaderea autocontrolului Nu influenteaza somnul REM

Dau somnolenta incipienta si reziduala Dau somnolenta incipienta si reziduala

Dau obisnuinta! Nu prea dau obisnuinta cu exc. ZOLPIDEM (Stilnox)

Farmacodependenta cu posibitatea aparitiei sindromului de abstinenta la intrerupere brusca - agitatie psihomotorie - transpiratii - convulsii Farmacodependenta fizica, sindrom de abstinenta scazut

Sunt tratament de electie in hiposomnii dar sunt indicate numai pe termen scurt

Mecanism de actiune

Activarea situsului BZD1 are ca efecte: - ef. 3atent3a hipnoinductor - ef. anticonvulsivant

Activarea situsului BZD2 are ca efecte: - ef. anxiolitic - ef. miorelaxant (relax musculaturii striate)

Avantajele stimularii situsului BZD1: - se pot folosi in Miastenia Gravis

Medicamente HIPNOTICE (DCI-uri)

HIPNOCOERCITIVE

HIPNOINDUCTOARE

CICLOBARBITAL AMOBARBITAL -Amital, ExtraveralFENOBARBITAL - FenobarbitalNITRAZEPAM -Nitrazepam, Eunoctin, MogadonFLUNITRAZEPAM- Rohypnol, FlunitrazepamMIDAZOLAM- Dormicum, MidazolamZOPICLON Imovane, Zopiclon, Sanilax, ZopimerkZOLPIDEM Stilnox, Sanval, Zolpidem, Hypnogen, Zolsana

Medicamente SEDATIVE Sedative vegetale, extracte de valeriana(Persen), passiflora (Alora) sunatoare.

2. ANXIOLITICE = TRANCHILIZANTE

Tranchilizantele influenteaza tonusul neuropsihic si combat anxietatea, avand actiune: - anxiolitica - reducerea starii de tensiune psihica - temperarea reactiilor emotionale

Anxietatea = teama nedeslusita fara obiect real = neliniste si se intalneste in bolile psihiatrice Nevroze pacientul isi constientizeaza boala Psihoze pacientul nu isi constientizeaza boala

MEDICAMENTE ANXIOLITICE (DCI-URI) DIAZEPAM Diazepam BROMAZEPAM Calmepam, Lexotan, Lexotanil, Bromazepam SlaviaMEDAZEPAM Ansilan, Medazapam, RudotelCLORAZEPAT Tranxene OXAZEPAM LORAZEPAM- AnxiarNITRAZEPAM -Nitrazepam, Eunoctin, MogadonFLUNITRAZEPAM- Rohypnol, FlunitrazepamMIDAZOLAM- Dormicum, MidazolamTRIAZOLAM ALPRAZOLAM Xanax, Prazolex - are in plus effect antidepresiv TOFISOPAM Grandaxin

Mecanism de actiune Actioneaza prin stimularea ambelor situsuri BZD1 si BZD2 sunt utilizate ptr efectul sedativ hipnoinductor dar induc somnul doar cand hiposomnia este cauzata de tulburari de tip nevrotic se fol si pt efectul antiepileptic (clonazepam, diazepam) pt ef miorelaxant si stari de contracture a musculaturii striate (diazepam si meprobamat)

Farmacotoxicologie Ef secundare datorita ef miorelaxant Precautii la varstnici si la soferi, pers care executa lucrari care necesita atentie Toleranta mai ales la benzodiazepine sindrom de abstinenta sever

Alte R.A- posibile efecte teratogene in cazul BZD la gravide - interactiuni la acocierea cu alte deprimante SNC sau cu alte BZD-uri Daca se asociaza 2 BZD-uri apare sinergism de aditie cu scaderea efectului, nu potentare apare tendinta de crestere a dozei cu aparitia unor reactii paradoxale (hiperexcitabilitate).

Farmacocinetica - Difuziune rapida in SNC - Distributie in tesutu adipos si tendinta de acumulare si efect de supradozare (pacientul nu isi administreaza o doza depasita) administrarea cu prudenta la persoanele obeze - Legarea de proteinele plasmatice 90% Medicamentele anxiolitice nu se intrerup brusc!!! datorita efectului de abstinenta care se instaleaza f rapid si sever. 3. NEUROLEPTICE = ANTIPSIHOTICE

= MEDICAMENTE cu actiune tranchilizanta majora cu posibilitatea utilizarii lor la D(doza) mici in nevroze, dar care fac posibila indicatia si in psihoze (schizofrenie, paranoie, manie). Simptomatologie: Simptome pozitive: excitatie psihomotorie, halucinatii si/sau delir Simptome negative: stare de apatie, izolare pana la autism medicatia se imparte in neuroleptice sedative si incisive (=dezinhibitorii)

N. sedative - Efect predominant hipnoinductor cu utilitate in agitatia psihomotorie si efect secundar somnolenta cu posibilitatea aparitiei tolerantei. - Efect antipsihotic mediu benefic in delir, halucinatii

N. incisive - Efect sedativ aproape inexistent - Efect antipsihotic puternic, indicat in halucinatii si delir (manifestari acute ale psihozei), manie acuta

Ex: FLUPENTIXOL Fluanxol HALOPERIDOL HALOPERIDOL - Indicatii in agitatie maniacala, schizofrenie, delirum tremens (Reprezinta o criza caracterizata prin delir, halucinatii vizuale sau auditive majore, tremuraturi ale fetei si ale membrelor, transpiratii abundente, accelerare a ritmului cardiac, febra, aprecierea gresita a realitatii, agitatie psihomotorie severa, dereglari periculoase ale frecventei si tensiunii arteriale. Manifestarea cea mai periculoasa este in cazul intreruperii bruste a consumului, bolnavul avand iluzii vizuale, olfactive sau halucinatii cu 6atent6at terifiant. Se instaleaza si dupa stari de neliniste, tulburari de somn, indispozitie generala. Reprezinta si un sindrom specific, acut si grav dezobisnuirii bruste de alcool a unei care sufera de cronic), schimbari bruste de comportament, controlul ticurilor nervoase.

posibile R.A Efecte extrapiramidale sindrom Parkinsonian tulburari de tip acatizie (persoanele afectate nu au stare, sunt nervoase si tulburate. Ca tratament se recomanda intreruperea administrarii medicamentelor cauzatoare. PROPANOLOLUL poate fi de asemenea utilizat pentru reducerea nelinistii motorii. Diskinezii (contracturi ale musculaturii striate buze, limba, glob ocular, gat, cu miscari involuntare pana la rigiditate) Sindromul botului de iepure la copiii nascuti din mamele care s-au tratat in timpul sarcinii cu astfel de medicamente Rigiditate de tip catatonic bolnavii stau nemiscati ore in sir fara sa vorbeasca sau pot incepe sa vorbeasca 7aten se comporte intr-un mod bizar, hiperactiv

Alte actiuni ale neurolepticelor: Antiemetica = antivomitiva Ex: PROCLORPERAZINA Emetiral Inducerea hiperprolactinemiei cu scaderea libidoului la barbate si cresterea sanilor si cu cresterea secretiei de lapte la femei = galactoree Sedativa Hipotermizanta (scaderea temp corpului in conditii de frig) Hipotensiune arterial (scaderea tensiunii arteriale) Hiposalivatie, constipatie, retentive urinara, hiposecretie lacrimala (efecte de tip antimuscarinic)

NEUROLEPTICE (DCI-URI)

RESERPINA RISPERIDON Rispolept, Essens, Risperidona, Risset, Ronydal, Spring, XenomaCLOZAPINA Leponex QUETIAPINA Seroquel, Ketilept, Kventiax, Quersus, SetininOLANZAPINA Zyprexa, Olanzapina, Nikob, Olazax, Zapilux, FLUPENTIXOL-HALOPERIDON -

MEDICAMENTE ANTIDEPRESIVE =PSIHOANALEPTICE

=sunt medicamente care infl in sens stimulator proc. psihice si tonusul psihic Depresia = boala care se caracterizeaza prin anxietate, hiposomnie, durere, tristete, melancolie, gandire intarziata, idei obsesive, pesimiste de suicid

MEDICAMENTE (DCI-URI) LITIU - Lithium CarbonicumMIRTAZAPIN Mirzaten, Pharmataz, Remeron, Zulin, EspritalNORTRIPTILINA IMIPRAMINA Antineprim AMITRIPTILINA Amitriptilin Arena CLOMIPRAMINA - AnafranilDOXEPINA Doxepin CITALOPRAM - Citalopram, Dalsan, Linisan ESCITALOPRAM Cipralex, Escitalopram FLUOXETINA Prozac, Magrilan, Fluoxin, Rofluxin FLUVOXAMINA Fevarin PAROXETINA Seroxat, Arketis, Paluxetil, Paroxetina , Paxetin, Rexetin SERTRALINA Zoloft, Adjuvin, Asetra, Serlift, Stimuloton, XimproveTRAZODON Trittico BUPROPIONA Lamotrigin BUSPIRONA Spitomin

Efecte secundare- Efecte toxice cardiace - Efecte antimuscarinice - Antidepresivele moderne nu au aceste R.A. dar au altele potential convulsivant (BUPROPIONA SI MIRTAZAPIN). - Alimentele bogate in tiramina (branzeturi fermentate, bere, ciocolata, cafea, ficat de pui, iaurt, peste afumat, struguri, vin rosu), pe parcursul unui tratament antidepresiv cu inhibitorii de monoaminooxidaza, pot declansa sindromul cunoscut sub numele de cheese efect, manifestat printr-o criza hipertensiva cu cefalee, palpitatii, greata si voma, chiar accidente vasculare cerebrale.

Medicamente ANTIEPILEPTICE = ANTICONVULSIVANTE

Convulsii = contractii violente si repetate ale muscul striate, localizate sau generalizate, provenite din descarcari anormale sincronizate ale unui nr mare de impulsuri din neuronii cerebrali. Epilepsia boala caracterizata prin convulsii.

Cauzele epilepsiei: - Necunoscute - Provenite din tumori cerebrale, traumatisme, febra mare, intoxicatii cu dif substante, infectii ale meningelui sau encefalului etc

Tipuri de epilepsie - Partial fara pierderea cunostintei - Generalizata

I. Tonico-clonica = Marele Rau Epileptic = Grand Mal Se produce un spasm maximal al muscul striate a intregului corp urmat de cadere, apoi convulsii generalizate, pierderea cunostintei iar la revenire bolnavul nu isi aminteste nimic II. Crize minore pierderea brusca a cunostintei, de scurta durata, cu modificarea EEG, cu sau fara convulsii III. Starea de rau epileptic = Status Epilepticus crize reintrante de Grand Mal cu durata mai mare de 30 min, mortalitate mai mare de 15 % - stare de urgenta medicala

MEDICAMENTE CARBAMAZEPINA Carbamazepina, Carbavim, Finlepsin, Neurotop, Tegretol, Timonil FENITOINA - Fenitoina, PhenhydanFENOBARBITAL (se administreaza la copii, latenta lunga, durata ef lunga) - FenobarbitalACID VALPROIC Orfiril, Depakine, Convulex OXCARBAMAZEPINA TrileptalLAMOTRIGIN Epimil, Lamictal, Lamotrigina, Lamotrix, Plexxo, XebarinDiazepam i.v fol in urgenta in crize de Status Epilepticus GABAPENTIN Gabaran, Grimodin, Gabalet, GabagammaPREGABALIN - Lyrica TOPIRAMAT Etopro, Lusitrax, Nextop, Topilex, Topran, Topiramat, Topamax, Zidoxer

A nu se asocial cu: - Contraceptive sau anticoagulante orale dat. scaderii eficacitatii medicamentului asociat - Paracetamol, Eritromicina sau Ketoconazole dat cresterii conc plasmatice si astfel aparitia fenomenelor toxice

MEDICAMENTE MIORELAXANTE

-reduc hipertonia, contractura, spasmul muschilor striati, ca urmare a unor traumatisme ale aparatului locomotor (fracturi, luxatii), afectiuni reumatismale sau tulburari extrapiramidale.

MEDICAMENTE DIAZEPAM - DiazapamTETRAZEPAM - Myolastan, RelaxamCLORZOXAZONA -ClorzoxazonaBACLOFEN - Lioresal TOLPERISON - Mydocalm

Actiune - Miorelaxanta cu R.A l) Hipotonie musculara ll) Ataxie la batrani ( = Imposibilitatea de a coordona grupele musculare in cursul miscarilor voluntare - apar miscari imprecise, ezitante - apare in leziuni cerebeloase sau ale maduvei spinarii) lll) La doze mari paralizia musculaturii striate cu stop respirator - Analgezica indirecta prin combaterea contracturii

Medicatia tulburarilor degenerative ale SNC 1) BOALA ALZHEIMER

Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afeciune degenerativ progresiv a creierului care apare mai ales la persoane de vrst naintat, producnd o deteriorare din ce n ce mai accentuat a funciilor de cunoatere ale creierului, cu pierderea capacitilor intelectuale ale individului i a valorii sociale a personalitii sale, asociat cu tulburri de comportament, ceea ce realizeaz starea cunoscut sub numele de demen (din latin: demens) = dementa. Simptome cognitive - Tulburri de memorie: dificultatea de a-i reaminti informaii anterior nvate i imposibilitatea de a acumula informaii noi. Primele care se pierd sunt evenimentele recente, n timp ce amintirile vechi pot fi conservate. - Tulburri de vorbire: bolnavul nu i mai gsete cuvintele, chiar pentru noiuni simple. - Incapacitatea de a efectua diferite activiti motorii coordonate: bolnavul "nu mai tie" cum s se mbrace adecvat, cum se descuie ua cu cheia etc. - Imposibilitatea de a recunoate, identifica i denumi obiecte uzuale. - Tulburri ale funciilor de organizare a activitilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii. - Probleme legate de gndirea abstract, tulburri de calcul, dezorientare temporal i spaial, pierderea iniiativelor. - False recunoateri: la nceput dificultate n recunoaterea fizionimiilor cunoscute, urmat de identificri eronate, care pot provoca stri de anxietate. - Aceste simptome se caracterizeaz printr-un debut gradat, bolnavul dezvolt anumite strategii pentru a-i disimula dificultile, pentru un anumit timp i pstreaz o "faad" neltoare, declinul ns se agraveaz progresiv.

Simptome non-cognitive - Agitaie i agresivitate fizic sau verbal. - Tulburri psihotice: halucinaii, de obicei vizuale, idei delirante (de persecuie, de gelozie, de abandon etc.). - Tulburri ale dispoziiei afective: n principal depresie i anxietate, mai rar stri de euforie exagerat. - Tulburri ale comportamentului alimentar: reducere sau cretere exagerat a apetitului, alimentaie nengrijit, ingerare de substane non-alimentare. - Dezinhibiie sexual: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexual. - Incontinen urinar i pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice n locuri neadecvate sau n prezena altor persoane.

MEDICAMENTE RIVASTIGMINA - Exelon DONEPEZIL - Aricept, Donecept, Cognezil

R.A Greata, voma, diaree, insomnie, agitatie, tremor

2) BOALA PARKINSON

Boala Parkinson este o boal degenerativ ce survine n urma distrugerii lente i progresive a neuronilor. ntruct zona afectat joac un rol important n controlul micrilor, pacienii prezint gesturi rigide, sacadate i incontrolabile, tremor i instabilitate postural. Semne i simptome Cele trei semne cardinale ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea i bradikinezia. Dintre acestea, dou sunt eseniale pentru stabilirea diagnosticului. Instabilitatea postural este al patrulea semn cardinal, dar survine tardiv, de obicei dup 8 ani de evoluie a bolii. n 70% din cazuri, gesturile ritmice incontrolabile ale minilor, capului sau picioarelor constituie primul simptom i se manifest n special n repaus i n perioadele de stres. Tremorul este diminuat n timpul micrilor i dispare n somn, este accentuat de stres i de oboseal. Tremorul devine mai puin evident pe masura evoluiei bolii. Rigiditatea se refer la creterea rezistenei la mobilizarea pasiv a muchilor i este mai evident la micrile voluntare ale membrului contralateral. Bradikinezia se refer la lentoarea micrilor, dar include i scderea micrilor spontane i scderea amplitudinii micrilor. Bradikinezia este vizibil prin micrografie (scris de mn mic, ilizibil), hipomimie (diminuarea micrilor mimice), clipit rar i hipofonie (voce diminuat). Instabilitatea postural se refer la tulburrile de echilibru i coordonare. Apariia sa este o etapa important n evoluia bolii, deoarece instabilitatea postural este dificil tratabila i este o sursa comun de invaliditate n stadiile avansate ale bolii. Demena survine tardiv n evoluia bolii Parkinson i afecteaz 15% - 30% din pacieni. Memoria recent este afectat.

Alte semne sunt:- tulburri ale somnului - dificulti la deglutiie - sialoree (salivaie abundent) - micrografie (scris mic, ilizibil) - hipofonie (voce diminuat, monoton) i dificulti la articularea cuvintelor - incontinen urinar i constipaie, datorit alterarii funciei intestinului i vezicii - confuzie, pierderea memoriei - tulburri ale mersului, cu pai mici, trii; tendina accentuat spre cdere prin pierderea reflexelor posturale - pierderea balansului braelor n timpul mersului - hipotensiune ortostatic - dermatit seboreic - modificri ale personalitii

Cauze i factori de risc Celulele nervoase afectate de boala Parkinson sunt situate ntr-o zona numit substantia nigra (substana neagr) din centrul creierului. Aceste celule produc dopamin, un neurotransmitor care permite controlarea micrilor. Prin moartea celulelor din substana neagr, boala Parkinson creeaz un deficit de dopamin. n mod normal, controlul micrilor este rezultatul unui echilibru dintre cantitatea de dopamin i acetilcolin (un alt neurotransmitor). Prin pierderea acestui echilibru, rezulta tremorul, rigiditatea i pierderea coordonrii. Cauza pierderii progresive a neuronilor n boala Parkinson rmne ns necunoscut. Oamenii de tiin indic o asociere dintre factorii de mediu i cei genetici. Factorii de mediu: - expunerea precoce sau prelungit la substane poluante chimice sau la pesticide (ierbicide i insecticide) - consumul unui drog (MPTP) poate cauza semnele i simptomele bolii Parkinson drogul are un efect similar pesticidelor - medicamente neuroleptice (fenotiazina) sau substanele care blocheaz receptorii de dopamin - intoxicaia cu monoxid de carbon sau cu mangan - hidrocefalia, tumorile craniene, hematom subdural, boala Wilson, tulburrile idiopatice degenerative Factorii genetici: - toate cauzele genetice cunoscute explica mai puin de 5% din cazurile de Parkinson

MEDICAMENTE PIRIBEDIL - Pronoran AMANTADINA - Viregyt LEVODOPA+BENSERAZID - Madopar SELEGILINA - Selegos, Jumex LEVODOPA+CARBIDOPA - Nakom, Isicom, Credanil, Duodopa, ZimoxPRAMIPEXOL - Medopexol, OprymeaENTECAPONA -Comtan, Comtess, Entacapona, Entanidda

3) BOALA HUNTINGTON

Boala Huntington este o boal progresiv neurodegenerativ ereditar, caracterizat prin demen, declin cognitiv, coordonare defectuoas a muchilor, i coree (Afectiune neurologica ereditara a adultului caracterizata prin asocierea miscarilor anormale, tulburarilor mintale si a unei deteriorari intelectuale. Miscarile unui subiect atins de coree sunt involuntare, ample: rapide, sacadate. Tulburarile psihice severe (anxietate, iritabilitate, depresie) sunt insotite de o deteriorare intelectuala care progreseaza pana la dementa. Primele simptome apar intre 35 si 50 ani. Din cauza aparitiei tardive a simptomelor, o persoana atinsa de coreea lui Huntington poate avea copii inainte de a sti ca sufera de aceasta boala). Tratament - Singurul tratament cunoscut actualmente este prescrierea de medicamente neuroleptice, care amelioreaza miscarile. Descoperirile recente asupra genei lui Huntington lasa sperante de a se ajunge la un tratament al bolii.. Este afectat n primul rnd sistemul nervos. Simptomele de dezvolt dup vrsta de 30 de ani. n faza incipient Anxietate; Labilitate emoional; Alterararea funciei cognitive; Depresie; Hipotonie; Micri oculare anormale; Grimase faciale; Bradichinezie = pacienii prezint gesturi rigide, sacadate i incontrolabile, tremor i instabilitate postural. Impulsivitate, ostilitate, agitaie; Alterarea simului olfactiv; n faza avansat Incontinen urinar i de materii fecale; Apatie, iritabilitate; Tulburri ale mersului; Depresie; Instabilitate postural; Hiperchinezie (= activitate exagerata a musculaturii striate si netede a unui organ cavitar) Hipertonie Rigiditate; Psihoz, sindromul obsesiv-compulsiv.

Tulburarea obsesiv compulsiv este o form de anxietate care se manifest prin gnduri i temeri nejustificate care se transform n obsesii i care treptat, duc la un comportament repetitiv, compulsiv. Persoanele care ajung s contientizeze faptul c au anumite obsesii nejustificate i c sufer de tulburare obsesiv compulsiv, ncearc s ignore aceste obsesii i chiar s nceteze n a le mai materializa n fapte. ns, aceast tentativ de ignorare a obsesiilor nu face dect s creasc senzaia de stres i anxietate. ntr-un final, tocmai pentru a diminua senzaia de stres, aceste persoane vor recurge la acte repetitive. Merg mereu pe partea stng a drumului pentru c partea dreapt aduce ghinion, nu calca pe capacele de la canal pentru c este semn c ceva ru se va ntmpla, se spal de trei ori pe mini cu spun, calca de trei ori ntr-un loc, casca de trei ori deoarece cifra trei este impar i tot ceea ce fac trebuie s fie realizat de un numr impar de ori etc..Acestea sunt exemple ale unor comportamente obsesive dezvoltate de unele persoane. Tulburarea obsesiv compulsiv se axeaz de multe ori pe o anumit team: teama de a nu te contamina cu microbi sau teama de a nu-l rni pe bebelu. Pentru a-i diminua teama de microbi, o persoan ajunge s se spele pe mini de foarte multe ori pe zi pn ce pielea se nroete i apar leziuni. La fel se ntmpl i n cazul mamelor care se tem s nu i rneasc bebeluul. Pentru ca teama s dispar ntr-o oarecare msur, acestea ajung s se fereasc de orice obiect ascuit care l-ar putea rni pe copil. Cu toatea acestea, teama continu s apar, fapt ce duce la instalarea unui comportament ritualist: urmarea unui traseu anume spre serviciu, mbrcarea ntr-o anumit ordine, aranjarea hainelor n ifonier dup culori, modele, texturi sau aranjarea obiectelor astfel nct numrul acestora s fie ntotdeauna par sau impar.Simptomele tulburrii obsesiv compulsive includ att obsesia ct i repetitivitatea. Obsesiile specifice acestei tulburri sunt idei, gnduri, imagini sau impulsuri care se repet, persist i sunt nedorite. Aceste obsesii apar, n special, n momentele n care ne gndim la altceva sau ncercm s facem un anumit lucru. Printre principalele temeri care duc la obsesii se numr teama de microbi i de mizerie, teama de impulsurile agresive, teama de gnduri i imagini cu tente sexuale. Persoanele care sufer de tulburri obsesiv compulsive ajung s sufere de diverse temeri care le afecteaz comportamentul: -se tem de a da mna cu o persoan pentru a nu fi infectat cu microbi sau s ating un obiect atins n prealabil de alte persoane; - sunt obsedai de gndul c nu au ncuiat bine ua, c nu au nchis robinetul de la baie sau c nu au oprit gazele; - nu suport s vad c un lucru nu este la locul lui sau plasat ntr-o anumit poziie; - se tem s nu i rneasc copilul; - au impulsul de a striga obsceniti n situaii nepotrivite; - pierderea podoabei capilare ca urmare a tendinei incontrolabile de a se trage de pr. Astfel, printre lucrurile care fac ca unele persoane s sufere de tulburri obsesiv compulsive se afl splatul, curenia, numratul, verificarea unui lucru de mai multe ori, nevoia de asigurri repetate i repetarea unei aciuni de mai multe ori.

ANESTEZICE GENERALE

= Inhibitoare SNC care la doze terapeutice determina suprimarea progresiva a functiilor SNC: sensibilitate (nu mai simti durerea), cunostinta (pierderea cunostintei), motilitate voluntara si reflexa functii temperate si reversibile in ordine inversa. La doze toxice deprima centrul respirator determinand moartea prin asfixie.

EXEMPLE DE ANESTEZICE GENERALE: CICLOPROPAN gaz ETER DIETILIC ENFLURANISOFLURAN -Aerrane, Anesteran, Forane, IsofluraneDESFLURAN -SupraneTIOPENTAL i.v. se mai numeste si serul adevarului Thiopental SodiumMIDAZOLAM -Dormicum

Medicatie adjuvanta A.G Anticolinergice pentru scaderea hipersecretiei salivare si bronsice Antiemetice previn greata si voma postchirurgicala Barbiturice inductia rapida a anesteziei Opioide reduc sensibilitatea dureroasa si potenteaza act analgezica a anestez general Miorelaxante pentru relax musculaturii striate

FARMACOTERAPIA DURERII

Perceperea durerii = fen neurologic caract prin pragul perceperii durerii (= cea mai mica intensitate a unui stimul dureros resimtit ca durere). Clasificarea durerii: Acuta Cronica fen foarte neplacut care antreneaza multe tulburari SNC: hiposomnie, depresie

Tratamentul durerii se face cu antiinflamatoare, antispastice, tranchilizante etc., in functie de intensitatea durerii.

1. ANALGEZICE ANTIPIRETICE 2. ANTIINFLAMATOARE 3. ANALGEZICE OPIOIDE 1. ANALGEZICE ANTIPIRETICE

Febra = cresterea temp corpului A.A nu sunt hipotermizante = nu scad temp normala a corpului ci scad febra.

Mecanism de actiune Inhiba COX = ciclooxigenaza scade formarea de prostaglandine cu rol algogen si pirogen. La nivel central, cresc pragul perceperii durerii

COX 1 = enzima prezenta in toate tesuturile, care participa la formarea de prostaglandine (PG) benefice pt organism. PGE2 = natriuretica (excreta Na si H2O ) bronhodilatatoare citoprotectoare gastrica prin scaderea secretiei de HCl

PGI1 = antiaterosclerotica citoprotectoare

COX 2=enzima prez in splina, rinichi, in toate tesuturile prin influentarea stimulilor proinflamatori. Blocarea COX 2 efect antiinflamator

MEDICAMENTE DCI-URI ACID ACETILSALICILIC = ASPIRINA Aspifox, Aspirin cardio, Aspenter, Alupirin, Santepirin, Aspimax, Prevas, Protecardin

Mecanism de actiune: inhiba COX1 si COX2 reactii adverse Farmacodinamie analgezic antipiretic antiinflamator antiagregant plachetar la doze mici

Atentie! La doze mari este proagregant plachetar antireumatismal uricozuric folosit in guta, datorita impiedicarii formarii acidului uric

Farmacotoxicologie iritatii gastro-intestinale, microhemoragii gastrice C.I. in ulcer, gastrita tulburari de coagulare in functie de doza

Atentie! Inainte de orice fel de interventie chirurgicala se recomanda intreruperea acestui medicament cu cel putin 14 zile. Retentie urinara dat retinerii apei si Na C.I. in boli ale rinichilor Bronhoconstrictie C.I. astm Euforie la doze foarte mari Reactii alergice care pot ajunge la soc anafilactic Reactii alergice la copii mai mici de 10 ani sindromul Reye Poate creste glicemia se recomanda cu prudenta diabeticilor

Posologie si doze maxime 4-5 g maximum pe zi, administrate in 3-4 doze pe zi1 cp Aspirina = 500 mg 1 cp Aspirina pt cardiaci (dat retentiei de Na si H2O care determina cresterea tensiunii arteriale) = 50, 75, 100 mg administrat dupa masa de pranz se poate ajunge la max 150 mg/zi. Exista si forma de Aspirina tamponata cu CaCO3 pt scaderea reactiilor gastrice Exista si forme de aspirina efervescenta nu se recomanda cardiacilor!

AMINOFENAZONA Fdinamie Analgezic si antipiretic mai intens decat AAS Antiinflam moderat Antispastic

Ftox Alergii cutanate Tulburari sanguine : anemie hemolitica, agranulocitoza Cancer gastric s-a retras din consum

PROPIFENAZONA Fdin si Ftox asemanatoare aminofenazonei Avantaj nu este incriminata in inducerea cancerului gastric METAMIZOL (NORAMINOFENAZONA) =ALGOCALMINAlgiotop, Algoblock, Algocalmin, Algozone, Entralgin, Fabocalm, Metamizol, Nevragin, Novocalm, Sintocalmin

Fdin si Ftox asem aminofenazonei poate provoca agranulocitoza

Deosebiri Analgezic si antispastic mai intens Slab antiinflamator Nu este incriminate in inducerea cancerului gastric

Fter si Fgrafie: Dureri moderate si intense Colici biliare, renale Dismenoree Febra folosit si la copii

Posologie: p.o - max. 3g/zi in 2-3 prize 1 cp Algocalmin = 500 mg i.r max 3g/zi in 2-3 prize la copii se reduce doza la jumatate i.v max 3 g/zi

PARACETAMINOFEN = ACETAMINOFEN (=PARACETAMOL) Bioflu pentru copii, Calpol, Daleron, Defebryl, Eferalgan, Panadol, Panadol Rapide, Panadol Baby, Paracetamol, Paramol, Perfalgan, SanadorPaeaceramol Combinatii: Calma forte, Calmant Forte, Gripex Hot, Modafen Hot Drinks, No-Spalgin, Paracof, Saridon, Solpadeine, Theraflu Extra, Sinus, Trinell

Fcin Bd orala mare = 90%, cu biotransformare hepatica la metabolite toxici pt celula hepatica.

Fdin Analgezic Antipiretic Atentie! NU este antiinflamator!

Ftox Toxicitate hepatica mare nu se admin pers cu probleme hepatice, hepatite, citoliza hepatica Toxicitate renala la doza mare nu se admin in insuficienta renala

Doza max 3-4g/zi la adulti Depasirea dozei maxime (>6g/zi determina toxicitate renala si hepatica cu aparitia icterului si hepatomegaliei).

Fterapie si Fgrafie 1. Este antipiretic de electie la copii mici, inclusiv sugari

Supozitoare 125, 250 mg sugari si copii mici de 2-3 ori/zi Cp de 500 mg adulti max 3 g/zi administrat MAXIMUM 5 zile consecutiv!

2. ANALGEZICE ANTIINFLAMATOARE

ANTIINFLAMATOARE CU EFECT IMEDIAT Datorita neselectivitatii pe COX1 si COX2 avem R.A: -Lezarea mucoasei gastrice -Bronhoconstrictie atentie la astmatici -Retinerea de apa si sodiu cu HTA atentie la hipertensivi si atentionarea pacientului in legatura cu consumul redus de sare

ANTIREUMATICE CU ACTIUNE LENTA SI LUNGA

AINS - antiinflamatoare nesteroidieneMecanism de actiune: - inhiba neselectiv COX1 si COX2

DCI-uri Generatia I

ACID ACETILSALICILIC DIFLUNISAL TRIFLUSAL - Aflen DICLOFENAC - Almiral, Clafen, Diclac, Dicloreum, Diclotard, RefenACEFLOFENAC -Aflamil,

Datorita neselectivitatii pe COX1 si COX2 avem R.A: -Lezarea mucoasei gastrice -Bronhoconstrictie atentie la astmatici -Retinerea de apa si sodiu cu HTA atentie la hipertensivi si atentionarea pacientului in legatura cu consumul redus de sare INDOMETACIN - Indometacin, Indosin, SULINDAC KETOROLAC - Ketorol IBUPROFEN - Adagin, Advil, Biofen, Brufen, Ibalgin, Ibufen, Marcofen, MIG-400, Nurofen, Paduden, Rupan, SaridonNAPROXEN - Emoxen, Momendol, ReuxenKETOPROFEN - Ketonal, Ketprofen Terapia, Ketard, KetoproximDEXKETOPROFEN - Tador, Tador InjectFENILBUTAZONA doar uz topic (creme, ung) datorita reactiilor gastrice f puternice PIROXICAM - Flamexin, PiroxicamTENOXICAM Neo-Endusix, TilcotilLORNOXICAM - Xefo, Xifo RapidMELOXICAM - Antrend, Melartrin, Melox, Meloxicam, Movalis, NoFlamen, Recoxa, Trosicam, Valzer

DCI-uri - Genereatia a II-a CELECOXIB - Celebrex ETORICOXIB - ArcoxiaROFECOXIB - VIOXX - a fost scos din uz datorita mortalitatii produse prin accidente vasculare NIMESULID - Nimesil, Aulin, Nimesulid, Aponil - in atentia ANM datorita efectului hepatotoxic pregnant

AIS = GLUCOCORTICOSTEROIZI antiinflamatoare steroidiene- au actiune antiinflamatoare prin blocarea COX2 si imunodepresiva - au actiune antialergica - cresc numarul hematiilor = cellule rosii ale sangelui - produc retentie hidrosalina ( Na si H2O ) cu posibilitate de HTA atentie la consumul de sare!! pe parcursul tratamentului se interzice consumul de sare si 1 luna de zile dupa intreruperea tratamentului datorita tendintei acestor medicamente de a se acumula in organism - la nivelul musculaturii striate cresc forta de contactie a muschiului si creste rezistenta la oboseala - la nivel SNC provoaca apatie, depresie, iritabilitate, insomnie - cresc secretia de HCl si pepsina - provoaca obezitate - la copii intarzie cresterea - cresterea glicemiei

DCI-uri

Se pot folosi : -p.o incepand cu doze mari de atac, apoi se scad progresiv - i.m cale folosita in urgente medicale HIDROCORTIZON HEMISUCCINAT de electie in soc anafilactic produs de medicamente sau de intepatura unor insecte -Topic in unguente, creme, picaturi si spray-uri nazale, supozitoare pentru actiunea lor antiinflamatorie si antialergica CORTIZON HIDROCORTIZON PREDNISON PREDNISOLON -NeopreolMETILPREDNISOLON BECLOMETAZON BETAMETAZON DEXAMETAZON FLOCINOLON MOMETAZON

ANTIREUMATICE cu actiune lenta si lunga - administrate in PAR (poliartrita reumatoida) reduc durerea si inflamatia articulara, reduc nodulii articulari si reumatici

DCI-URI: CLOROCHINA HIDROXICLOROCHINA Plaquenil - folosit si in lupus si in malarie SARURI DE AUR METOTREXAT efect citotoxic si imunosupresiv - folosit in PAR care nu raspund la AINS sau AIS CICLOSPORINA - imunosupresiv puternic - toxic hepatic - nefrotoxic - Hcolesterolemiant - Hglicemic - Produce osteoporoza

folosit numai in PAR care nu raspund la metotrexat SULFASALAZINA - Salazopyrin

3. ANALGEZICE OPIOIDE = MORFINOMIMETICE (EUFORIZANTE)

Mecanism de actiuneAgonist pe receptorii opioizi efecte: Analgezie Deprimarea centrului respirator Deprimarea motilitatii gastro-intestinale cu tendinta de constipatie Sedare Mioza (miscorarea pupilei) Euforie care antreneaza tendinta la farmacodependenta/ sau disforie Imunosupresie = scaderea imunitatii Scaderea secretiei gastro-intestinale se pot admin si la pacientii cu ulcer gastric Tendinta la HTA prudenta la pacientii hipertensivi

DCI-uri: FENTANIL LOFENTANIL SUFENTANIL LEVORFANOL METADONA HIDROMORFONA

Inhiba centrul tusei si de folosesc si ca antitusive in cazul tusei USCATE se elibereaza numai pe prescriptie medicala care se retine in farmacieMORFINA

DEXTROMETORFAN CODEINA

PENTAZOCINA - Fortral

Fcinetica Bd crescuta i.m, i.v, s.c. Bd scazuta la admin p.o, sublingual, intranasal datorita efect de prim pasaj hepatic foarte inalt. Difuziune prin placenta si in laptele matern foarte mare, producand: La nou-nascut intarzierea aparitiei respiartiei La sugar deprimarea respiratiei cu tendinta de sufocare La mame toxicomane sindrom de abstinenta la nou-nascut si la sugar

ANTIMIGRENOASE Migrena este definita ca o durere intensa de cap (cefalee), cu o durata de 4 pana la 72 de ore si care are caracter recidivant (se repeta). O persoana care are migrene, nu-si poate desfasura normal activitatile cotidiene (de rutina). Cu toate ca migrenele sunt neplacute si interfera cu desfasurarea normala a vietii, nu produc leziuni pe termen lung.

Simptomele cele mai frecvente ale migrenei includ:- cefalee pulsatila pe o parte a craniului (hemicranie) - cefalee moderat-severa - accentuarea cefaleei odata cu desfasurarea activitatilor fizice cotidiene - greata, varsaturi - sensibilitate crescuta la lumina (fotofobie) sau la stimuli sonori, uneori chiar si la anumite mirosuri. Exista mai multe tipuri de migrene, fiecare cu caracteristicile ei aparte. De exemplu, unele femei au migrene care apar inaintea menstruatiei (premenstrual). Este destul de dificil de a diferentia migrenele de alte tipuri de cefalee. Cefaleea din sinuzitele acute este asemanatoare celei din migrene. Migrenele se diferentiaza de alte tipuri de cefalee prin faptul ca acestea apar pe o parte a capului (hemicranie), localizarea dreapta respectiv stanga a acesteia, putand insa varia de la un episod la altul. Migrenele sunt deseori acompaniate de fotofobie si sensibilitate crescuta la zgomote. Migrenele pot aparea de asemenea in contextul altor afectiuni, precum astmul bronsic sau depresia. Alte afectiuni mai grave, precum tumorile sau infectiile cerebrale, pot prezenta simptome asemanatoare migrenelor. Cefaleea datorata altor cauze grave de sanatate sunt relativ rare. Persoanele care prezinta urmatoarele caracteristici, sunt mai predispuse la a dezvolta migrene: - istoric familial de migrene; - sexul feminin. Femeile au un risc de aparitie al migrenelor de 3 ori mai mare decat barbatii; - adolescentii si adultii tineri, migrenele aparand cel mai frecvent la aceste categorii de varsta; - afectiuni precum, depresia, sindromul anxios depresiv, astmul bronsic sau epilepsia. Antimigrenoasele sunt substante medicamentoase folosite in tratamentul acut al migrenei sau in profilaxia crizelor. Farmacoterapia migrenei se face in trepte, in functie de intensitatea si frecventa crizelor. Migrena usoara (cefalee pulsatila ocazionala, cel mult un atac pe luna, ce dureaza 4-8 ore si nu impiedica desfasurarea activitatii bolnavului). - Analgezice-antipiretice, singure sau in combinatii (AAS, paracetamol, ibuprofen, naproxen) cu sau fara barbiturice, cu sau fara cofeina, cu sau fara VC simpatomimetic - Antiemetice pentru combaterea starii de voma ce poate insoti migrena (metoclopramid, proclorperazina, prometazina). Migrena moderata (atacuri moderate sau severe, cel putin o data pe luna, cu durata de 4-24 ore, insotite de greata si voma, care impiedica desfasurarea activitatii normale a bolnavului). - Analgezice-antipiretice cu sau fara opioide slabe (codeina) - Alcaloizi din Cornul secarei (ergotamina, dihidroergotamina) - Sumatriptan - Imigran - Antiemetice Migrena severa (mai mult de 3 crize pe luna, cu durata mai mare de 12 ore, asociate cu greata si voma intense care incapaciteaza bolnavul) se face tratament acut si profilaxia crizelor. Tratamentul acut se face cu: - Alcaloizi din cornul secarei: ergotamina si dihidroergotamina CI in sarcina, HTA, boli hepatice si renale - Sumatriptan CI in HTA nu se asociaza cu alcaloizii din ergot - Antiemetice

Profilaxia migrenei severe: MEDICAMENTELE cel mai des folosite in prevenirea episoadelor migrenoase sunt: - beta-blocantele care produc relaxarea musculaturii vasculare propranolol, metoprolol - blocantii canalelor de calciu care scad vasoconstrictia (ingustarea vaselor de sange)- verapamil - medicatia antidepresiva, ca amitriptilina sau antidepresivele triciclice sunt de asemenea utile in prevenirea episoadelor migrenoase - anticonvulsivantele, precum topiramatul a fost de curand aprobat de asociatiile farmaceutice ca medicatie antimigrenoasa. - CIPROHEPTADINA folosit si ca antihistaminic

II. SISTEMUL NERVOS SOMATIC

ANESTEZICE LOCALE = medicamente care administrate local in apropierea unei unei formatiuni nervoase determina reversibil pierderea sensibilitatii dureroase si uneori paralizie musculara locala.

EXEMPLE DE ANESTEZICE LOCALE: PROCAINA COCAINAXILINA BUPIVACAINA LIDOCAINA ANESTEZINA = BENZOCAINA ROPIVACAINA

Atentie! Aplicarea lor pe pielea nelezata NU este insotita de affect anestezic local. Alte actiuni ale anestez locale Hipertensiune arterial (HTA) Tahicardie pulsul ajunge pana la 200-300 batai/minut Stimulare SNC cu hiperexcitabilitate pana la convulsii

Reactii adverse Reactii alergice care merg pana la soc anafilactic cu crize astmatiforme Stimulare SNC in urma admin i.v. dupa absorbtie mare deprimare respiratorie si colaps cardiovascular cu hTA Cefalee

Fterapie A.L. se folosesc in: Interventii chirurgicale minore, care nu necesita pierderea cunostintei Manevre endoscopice Tratamentul durerii ulceroase exista suspensii cu antuacide ai anestez locale Almagel A Tratamentul durerii hemoroidale supozitoare si creme antihemoroidale care contin un coagulant, un antiinflamator si un anestezic local

CURARIZANTE

Curarizantele sunt o clas de medicamente, denumite i blocante neuromusculare care relaxeaz i paralizeaz musculatura striat. Reprezentatul natural al acestei clase de medicamente este alcaloidul tubocurarina, obinut din curara, extractul brut de Chondodendron tomentosum.

Mod de aciuneCurarizantele interfer cu funcia de mediator a acetilcolinei prin 2 mecanisme: - Blocarea competitiv a receptorilor colinergici - Activarea receptorilor colinergici prin depolarizare prelungit. Paralizia produsa de curarizante cuprinde treptat diferite grupe musculare: globii oculari, urechile, fata, limba, faringele, muschii masticatori, muschii abdominali, toracelui si diafragmului. Corespunzator paraliziei se instaleaza si efectele: - Diplopie (vedere dubla) - ptoza palpebrala (caderea pleoapei) - greutate in deglutitie - paralizia muschilor respiratori

Farmacoterapie - interventii chirurgicale ce necesita o relaxare musculara buna (pe abdomen, torace), ca adjuvante ale anesteziei generale; - endoscopie - reducerea fracturilor - diagnosticul miasteniei (slabiciunea musculara severa).

Farmacografie Calea: exclusiv i.v

Farmacoepidemiologie CI: Miastenia gravis

MEDICAMENTE TUBOCURARINA PANCURONIUM SUXAMETONIU DECAMETONIU

2