2011suport curs vestibul
DESCRIPTION
curs vestibularTRANSCRIPT
UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY
„GR. T. POPA” IAŞI, ROMÂNIA
REHABILITATION HOSPITAL, ENT CLINIC
COCHLEAR IMPLANT DEPARTMENT
AUDIOLOGY DEPARTMENT
PATOLOGIA URECHII INTERNE: ELEMENTE DE
DIAGNOSTIC, TRATAMENT ŞI REABILITARE
ȘEF Lucrări Dr. Sebastian Cozma
Anatomia și
fiziologia sistemului vestibular
base of support
Centre Of Mass
Nc. Oculomot.
Tr. Optic Nc. IX
Cerebel punte
Mezencef. cortex
talamus CGL
Nuclei Vestibulari
Urechea interna
Labirint osos - perilimfa Labirint membranos - endolimfa
Labirintul osos
- posterior vestibul canale semicirculare apeductul vestibulului - anterior cohlee apeduct cohlear
Labirintul membranos
- vestibul membranos - utricula - sacula - canale semicirculare (CSL, CSA, CSP) - sistemul endolimfatic - canalul utricular - canalul sacular - canalul endolimfatic - sacul endolimfatic
Analizatorul vestibular
Receptori - stimuli specifici Cai aferente Centri Cai eferente Conexiuni Caracteristici
receptorii specifici:
Celule senzoriale (tip I si tip II) din organele receptoare localizate in utricula, sacula, ampulele canalelor semicirculare;
Macula – Utricula, Sacula, Cupula – creasta ampulara a CS
Macula – receptor de gravitatie
Pozitia capului si corpului in spatiu Accelerarea liniara, pornirea sau oprirea pe loc
Macula utriculara – deplasarile capului in plan antero-posterior (flexie-extensie)
Macula saculara – inclinarea capului pe umar; tine sub control tonusul m. adductori si abductori
Crestele canalelor semicirculare
Receptori de rotatie Rotatia devine stimul numai daca se produce
in planul CS respectiv Rotatiile continue, uniforme, fara porniri,
opriri, accelerari bruste, nu au efect
Crestele canalelor semicirculare
CSL - curentul endolimfatic ampulipet=activ CSA,CSP – curentul ampulifug=activ
Crestele canalelor semicirculare
CSL - curentul endolimfatic ampulipet=activ CSA,CSP – curentul ampulifug=activ
Crestele canalelor semicirculare
CSL - curentul endolimfatic ampulipet=activ CSA,CSP – curentul ampulifug=activ
Nc. Oculomot.
Tr. Optic Nc. IX
Cerebel punte
Mezencef. cortex
talamus CGL
Nuclei Vestibulari
Caracteristici ale analiz. vestibular Doua sisteme, drept si stang, actionand ca un tot unitar; Variatiile de activitate ale celor doua sisteme sunt identice,
egale, dar de sens opus; Inegalitatea = patologica
simptome intensitate proportionala cu amplitudinea inegalitatii stimulilor;
Vertijul spontan – compensare rapida deoarece este permanent, chiar si in repaus;
Vertijul provocat – compensare lenta, chiar
absenta, pacientul evita miscarile care provoaca vertijul
Sindrom vestibular:
Central – leziuni ale nucleilor si cailor vestibulare = incomplet, dizarmonic;
Periferic – leziuni ale labirintului posterior
si nervului vestibular = complet, armonios,
Etiologia sindromul vestibular central - incomplet, dizarmonic, fara atingere cohleara-
Encefalite; Atacuri ischemice tranzitorii, definitive; Hemoragii intracraniene de diferite cauze; Tumori intracraniene; Boli degenerative;
Sindromul vestibular periferic complet, armonios, cu semne de atingere
cohleara
Trei simptome caracteristice: Vertij rotator, sensul vertijului;- labirint afectat Tulburari de echilibru –cadere la proba Romberg,
deviere in mers - de partea labirintului afectat Nistagmus – secusa lenta de aceeasi parte cu leziunea
Sindromul vestibular periferic
Labirintic (endolabirintic); Paralabirintic, in care vertijul este mai
discret , apar reactii dizarmonice la probele instrumentale, asociaza leziuni de nv. V, VI, IX, XII
Nistagmusul Directie: orizontal, vertical, rotator, oblic;
Amplitudine: slab (5°), mijlociu (5°-15°), amplu (>15°)
Frecventa: electronistagmografic, secuse/minut Doua componente:
Lenta, tonica, de origine vestibulara, bate de partea lezata; Rapida, clonica, de revenire, de origine corticala, da sensul
nistagmusului, bate de partea urechii sanatoase Gradul:
I – la privire laterala medie 45°, nistagmus relevat; II – la privirea inainte, nistagmus spontan, propriu-zis; III – se mentine si cand pacientul priveste in directia secusei
lente
Raspunsul armonios labirintic
• Labirint Hipervalent
– Secusa rapida nistagmus;
– Directia rotatiei obiectelor
• Labirint hipovalent
– Secusa lenta – Directia rotatiei corpului; – Caderea; – Deviatia membrelor; – Deviatia mersului; – Inclinarea capului
Diagnosticul pozitiv sd. vestibular
Anamneza; Ex. ORL, ex. nervi cranieni, ex.nistagmus (EniG), teste auditive (ATL, AV, BERA), ECoG, Teste de pozitie si teste de coordonare a miscarilor; Proba Hallpike (pentru CSO); C.T., R.M.N.
SIMPTOMATOLOGIE
Ameţeala orice disconfort localizat la nivelul capului, altul decât durerea Etiologie - vizuală, cerebrală, vestibulară, gastrointestinală sau endocrină
Vertijul senzaţia de mişcare – pacientul sau mediul înconjurător îşi modifică poziţia.; direcţia mişcării –
rotatorie Etiologia - afectare labirintică sau a nervului vestibular
Instabilitatea pierderea echilibrului în relaţie cu mediul înconjurător frecvent descris ca o “tăiere a picioarelor”, senzaţie de ciocnire cu obiectele din jur Etiologia - cerebeloasă, cerebrală, afectarea tractului piramidal sau a nervului vestibular
“Întunecarea vederii” senzaţie de lesin sau „întunecarea vederii”, fără o pierdere propriu-zisă a cunoştinţei vertij de intensitate medie frecvent - etiologie vasculară sau non-organică
Pierdere propriu-zisă a conștienței nu este ameţeală şi nu este niciodată cauzată de afectare otologică fără implicarea altor sisteme
Diagnostic - Examenul clinic al pacientului
Anamneză - chestionar
Vertij adevarat??
DA
durata atacului
Secunde
indus de schimbarea
poziţiei
vertijul paroxistic poziţional benign
antecedente traumatice /
piloţi sau scufundători
fistulă perilimfatică
indus de traumă sonoră şi creştere presională (tuse,
strănut)
canal semicircular
superior
minute sau ore
hipoacuzie fluctuantă,
acufene, plenitudine auriculară
boala Meniere
factori de risc cardiovasculari,
fără afectare neurologică
auditivă
AIT / AVC
migrene în antecedente,
dureri de cap sau aură vizuală
vertij migrenos
ore sau zile
ameţeală severă şi vărsătură;
antecedente de infecţii
respiratorii sau otite medii
nevrită vestibulară
pierdere auditivă
Labirintită
dezechilibru, alte afecţiuni
neurologice
patologie de tip central: scleroză multiplă, AVC / AIT, tumori ale
unghiului pontocerebelos
zile sau săptămâni
anxietate, depresie, atacuri
de panică în antecedente
vertij psihogenic
NU
se iau în considerare alte
cauze de ameţeală
SUBTIPURI DE AMEŢEALĂ ŞI SEMNIFICAŢIILE CLINICE ALE ACESTORA
Vertij Presincopă Dezechilibru Ameţeală uşoară
Descriere
Senzaţie de mişcare, frecvent rotatorie în jurul propriei axe sau rotaţia obiectelor din jur
O senzaţie acută de pierdere a conştienţei
Imposibilitatea de a sta în picioare, balansare
Nu prezintă o definiţie clară
Semnificaţie clinică
O gamă largă de posibile cauze necesită investigaţii suplimentare
Reducerea totală a fluxului sangvin cerebral, având în general o cauză cardiovasculară Prezenţa sincopei exclude cauzele periferice ale vertijului.
Afectare neurologică, hipotonie musculară sau scăderea acuităţii vizuale
Acest termen a devenit asemănător cu presincopa
CLASIFICAREA ETIOLOGIEI VERTIJULUI
VERTIJ PERIFERIC VERTIJ CENTRAL ALTE TIPURI DE VERTIJ
CAUZE
COMUNE Vestibulopatii acute: nevrită vestibulară sau labirintita
Atac ischemic tranzitoriu sau AVC, în special în afectarea sistemului vertebrobazilar
Vertij de cauză psihogenă
Vertijul paroxistic poziţional benign
Vertij indus medicamentos
Boala Meniere Vertij asociat cu migrenă Vertij cervical
Scleroză multiplă
RARE
Fistula perilimfatică Tumori ale unghiului pontocerebelos
Eroziunea colesteatomului
Herpes zoster auricular
Otoscleroză
Semn cheie - NISTAGMUSUL
Nistagmus Congenital Dobândit mişcare sacadată involuntară a globului ocular cel secundar afectării vestibulare sau labirintice prezintă o fază rapidă şi una lentă faza rapidă determină direcţia nistagmusului
Nistagmusul secundar unei afectări congenitale sau sclerozei multiple poate fi pendular, fără existenţa unei faze rapide şi a uneia lente
Nistagmusul vertical, diagonal sau disociat este reprezentativ pentru afecţiuni ale SNC
Nistagmusul spontan prezent fără stimulare poziţională sau labirintică
Nistagmusul indus provocat doar prin stimulare (stimulare caloric, rotaţie, “datul in leagăn”).
Nistagmus poziţional provocat doar prin menţinerea unei poziţii specifice
Caracteristicile nistagmusului poziţional
NISTAGMUSUL POZIŢIONAL
Nistagmusul spontan Gradul I : prezent doar când pacientul priveşte în direcţia componentei rapide Gradul II: prezent când pacientul işi îndreaptă privirea spre direcţia
componentei rapide şi la privirea în faţă Gradul III: prezent la privirea in orice direcţie.
Corelaţii clinice:
Gradul I: leziuni periferice Gradul II: leziuni centrale Gradul III: leziuni centrale
Caracteristicile nistagmusului poziţional
. Clasificarea Nylen Tipul I
direcţia nistagmusului variază cu poziţia capului în timpul testului poziţional. Tipul II
direcţia nistagmusului rămîne fixă în raport cu poziţia capului în timpul testului poziţional. Când este prezent în diferite poziţii, este mai puternic doar într-o poziţie
Tipul III nistagmusul este neregulat, caracterizat prin variaţii comportamentale Tipul III este utilizat pentru a încadra tóate formele de nistagmus poziţional care un pot fi
clasificate in tipul I sau II.
Corelaţii clinice: Tip I: implică leziuni central: scleroza multiplă sau tumori cerebrale Tip II: implică leziuni periferice sau ale nervului acustic Tipul III: semnificaţie discutabilă.
Caracteristicile nistagmusului poziţional
Clasificarea Aschan
Tipul I nistagmus persistent a cărui direcţie se schimbă la modificarea poziţiei capului
Tipul II nistagmus persistent a cărui direcţie rămîne fixă la modificarea poziţiei capului
Tipul III Toate tipurile de nistagmus tranzitor poziţional cu latenţă sau epuizabile
Corelaţii clinice:
Tipul I :majoritatea acestor pacienţi prezintă tulburări ale SNC Tipul II : posibile leziuni periferice sau tulburări ale SNC Tipul III : tulburări periferice; uyual indică vertij poziţional de tip paroxistic benign
Caracteristicile nistagmusului poziţional
Periferic Central
Latenţă 5-15 secunde Fără latenţă
Persistenţa Dispare pînă în 50 secunde Durează mai mult de un minut
Fatigabilitate Dispare la repetiţie Repetabil
Locaţia Prezent intr-o poziţie a capului Prezent în multiple poziţii ale capului
Vertij În general prezent Ocazional absent
Direcţia nistagmusului
O direcţie Se schimbă cu modificarea poziţiei
capului
Frecvenţă 85% dintre vertijurile poziţionale 15 % dintre vertijurile poziţionale
Examenul clinic al pacientului
Căutarea nistagmusului spontan – ochelari Frenzel sau videonistagmograf Căutarea nistagmusului pozițional
decubit dorsal cu capul situat median și lateral Decubit lateral dreapta și stînga Poziția Rosen (capul în hiperextensie pe linia mediană) Poziția Dix&Hallpike (capul în hiperextensie, înclinat spre dreapta sau stânga)
Deviațiile segmentare – reflexul vestibulo-spinal Proba brațelor întinse – devierea de partea vestibulului hipovalent Proba indicației
Deviațiile tronculare Proba Romberg și Romberg sensibilizat (în tandem sau unipodal) – cădere de partea vestibulului hipovalent
Probe dinamice – deviere de partea labirintului hipovalent Proba Unterberger (2 minute) Proba Fukuda (50 pași) Proba mersului în stea (Babinski-Weil)
Probe cerebeloase Proba indice-nas – dismetrie, tremor intențional Proba adiadocokineziei
Reacția la un stimul destabilizant brusc cei cu leziuni periferice se stabilizează, cei cu leziuni centrale cad spre spate
Examenul clinic al pacientului
Examinarea oculomotricității și funcției vizuale
Evaluarea motilității oculare Examinarea câmpului vizual Proba de fixare-urmărire Proba sacadelor voluntare
Examenul nervilor cranieni Examenul nervului trigemen (V) Examenul nervului facial (VII) – reflexul stapedian acustic
Examene complementare Neurologic Oftalmologic Reumatologic Medicina muncii Cardiologic Neuro-motor
Examenul paraclinic al pacientului
Investigații vestibulare paraclinice
Reflexul vestibulo-ocular – testarea CSO
Electronistagmografia Videonistagmografia
Nistagmusul spontan, pozițional și provocat
Probele de oculomotricitate Sistemul sacadelor, Sistemul de urmărire lentă Nistagmusul optokinetic
Proba rotatorie Proba calorică – nistagmus care ”fuge de rece”
Examenul paraclinic al pacientului
Investigații vestibulare paraclinice Reflexul vestibulo-spinal
Centrul de greutate Baza de susținere Limitele de stabilitate
Posturografia Dinamică Computerizată Craniocorpografia
Testul verticalei subiective – testarea sistemului otolitic Testul stimularii vestibulare (vibrator) – vestibulul dominant
Examenul paraclinic al pacientului
Investigații audiologice Audiograma tonală liminară Audiograma vocală Impedansmetria
Examenul paraclinic al pacientului
Investigații audiologice Otoemisiunile acustice Potențialele evocate auditive precoce Potențialele evocate vestibulare miogenice
Examenul paraclinic al pacientului
Investigații imagistice
Echografia Doppler
Explorarea radiologică – radiografii convenționale, CT, RMN
Diagnostic diferențial
ETIOLOGIE
Otită medie cronică cu sau fără colesteatom Boala Meniere Neurinomul de acustic Nevrita vestibulară Labirintita bacteriană Labirintita nonbacteriană Vertijul poziţional de tip paroxistic benign Sifilisul congenital Sindromul Cogan Traumatismele craniene - contuzie labirintică şi fractura osului temporal Scleroza multiplă Insuficienţa vasculară Vertij cervical Epilepsia vertiginoasă
CARACTERISTICILE VERTIJULUI POZIŢIONAL PAROXISTIC BENIGN
Nistagmus rotator Dacă leziunea este de partea stangă, pacientul va prezenta un nistagmus rotator în
sensul acelor de ceasornic when assuming the left ear down position and viceversa. Va exista o latenţă de 5-15 secunde între assuming acea poziţie şi instalarea
nistagmusului Nistagmusul va dispărea după o perioadă La revenirea în poziţie verticală, pacientul poate manifesta nistagmus în poziţie
opusă La repetarea testului ,fără pauză, nistagmusul poziţional poate să nu mai fie elocvent
Diagnostic diferențial
OTITA MEDIE CRONICĂ
Fiziopatologie : labirintita bacterină sau fistulizarea canalelor semicirculare Examinare: ureche supurativă cu perforaţia membranei timpanice; Test: aplicarea unor presiuni pozitive şi negative la nivelul cavităţii timpanice; în
cazul prezenţei fistulei, aplicarea unei presiuni pozitive cauzează nistagmus de partea ipsilaterală, în timp ce o presiune negativă va determina un nistagmus de partea controlaterală
Diagnostic diferențial
BOALA MENIERE Pacientul prezintă episoade vertiginoase (30 minute pînă la 120 minute), greaţă,
vărsături, acufene, pierdere auditivă fluctuantă, senzaţie de plenitudine auriculară
In 85% din cazuri unilaterală Hipofuncţie a labirintului de partea afectată Testul la glicerol: ameliorare a simptomatologiei după o oră de la administrare cu
efet maxim între 2şi 3 ore.După 3 ore simptomele revin încet.
Diagnostic diferențial
NEURINOMUL DE ACUSTIC
10 % dintre pacienţii cu această afecţiune prezintă sindrom vertijinos În majoritatea cazurilor se observă o pierdere auditivă pe frecvenţele înalte
Diagnostic diferențial
NEURONITA VESTIBULARĂ
50% unilaterală, 50 % bilaterală Frecvent apare după o infecţie respiratorie înaltă Pacientul declară o apariţie bruscă a vertijului, acompaniat de greaţă, vărsături şi o
instabilitate severă. Poate dura între câteva zile şi săptămâni Afectarea componentei vestibulare este absentă, la fel şi deficitele neurologice
asociate Nistagmus către partea controlaterală Test caloric: hipofuncţia labirintului
Diagnostic diferențial
LABIRINTITA BACTERIANĂ Frecvent complicaţia unei infecţii otice Vertij şi pierdere auditivă severă Nistagmus prezent LABIRINTITA NEBACTERIANĂ
Vertij brusc instalat, greaţă, vărsături, hipoacuzie neurosenzorială fără antecedente de vertij
Fără deficit neurologic Diagnostic diferenţial: Boala Meniere, neurinomul de acustic, labirintită virală,
tromboza unui vas de la acest nivel, ruptura ferestrei ovale sau rotunde
Diagnostic diferențial
CUPULOLITIAZA
Atacuri brusc instalate de vertij Determinate de miscarea capului spre stanga sau spre dreapta sau de extensia
capuluila privirea in sus Senzaţia de vertij este de scurtă durată, chiar dacă poziţia ce a provocat vertijul este
menţinută Diagnosticul poate fi confirmat de testul poziţional Etiologie: modificări degenerative, otita medie, contuzie labirintică, ocluzia arterei
vestibulare anterioare, cofochirurgie în antecedente
Diagnostic diferențial
SIFILISUL CONGENITAL
La majoritatea pacienţilor cu sifilis congenital, hipoacuzia în timpul tinereţe. Când hipoacuzia apare la maturitate, aceasta este bilaterală, asimetrică, fluctuantă cu episoade de vertij şi acufene.
SINDROMUL COGAN Keratită interstiţială nonsifilitică Episode severe de vertigo, acufene, nistagmus spontan, ataxie, hipoacuzie
neurosenzorială progresivă Corelat cu periarterita nodoasă
Diagnostic diferențial
CONTUZIA LABIRINTICĂ ŞI FRACTURA DE OS TEMPORAL
Fractură transversală distruge funcţia vestibulară şi auditivă +fără a avea un răspuns auditiv şi vestibular
Nistagmus spontan şi sindrom vertiginos semănând cu cu un pacient recent labirintectomizat
Poate coexista pralizia de facial Fractura longitudinală reprezintă 80 % din fracturile de os temporal. Frecvent există
sângerare la nivelul căsuţii medii cu perforaţia membranei timpanice. Poate prezenta vertij doar în timpl efectuării testelor poziţionale
Diagnostic diferențial
SCLEROZA MULTIPLĂ
Vertijul este prezent la 7-10% dintre pacienţii cu scleroză multiplă Nistagmus vertical INSUFICIENŢĂ VASCULARĂ
Etiologie a vertijului comună la pacienţii de peste 50 ani, la fel ca şi la cei cu diabet, hipertensiune arterială, hiperlipidemie
Apoplexia labirintică Sindromul wallenberg
VERTIJUL CERVICAL
Datorat spondilozei cervicale cât şi altei patologii Simptomele includ: cefalee, vertij, sincopă,acufene, hipoacuzie,greaţă, vărsături,simptome vizuale
EPILEPSIA VERIGINOASĂ
Vertijul cortical poate fi sever şi episodic ca boala Meniere sau se poate manifesta ca o simplă ameţeală Frecvent asociată cu halucinaţii auditive şi vizuale
Situaţii rare
Vestibulopatiile bilaterale – 1%
Apariţia oscilopsiei Ototoxice – 50% (gentamicina) Meningita Boala Meniere Neurinomul acustic bilateral – chirurgie Sdr. Mondini Boli autoimune – extrem de rar
Particularitati de tratament Etiologic Evitarea ototoxicelor, a supresoarelor vestibulare Reabilitare vestibulară
TRATAMENTUL VERTIJULUI
TRATAMENTUL VERTIJULUI
În criză În afara crizei
Medicamentos Chirurgical Recuperator – reabilitarea vestibulară Dietă
Tratamentul afecţiunilor asociate
Autolimitarea prin compensare de tip central
TRATAMENTUL VERTIJULUI
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL VERTIJULUI
▫ Anticolinergice ▫ Antihistaminice ▫ Benzodiazepine ▫ Antiemetice ▫ Steroizi
Medicamente folosite în tratamentul antivertiginos, ale căror rol nu este în prezent certificat ▫ blocante ale canalelor de calciu ▫ blocante ale canalelor de sodiu ▫ agonişti ai histaminei ▫ Simpatomimetice ▫ acetil-leucina ▫ Ginko Biloba
TRATAMENTUL VERTIJULUI
BOALA MENIERE iniţial: regim desodat şi diuretice reducerea aportului de carbohidraţi şi lipide medicamente vosodilatatoare camera hiperbară supresoarele vestibulare şi anticolinergicele - utilizate în tratmentul
simptomatologiei asociate
NEURONITA VESTIBULARĂ
tratamentul este simptomatic: supresoare vestibulare, antiemetice, steroizi
TRATAMENTUL VERTIJULUI
VERTIJUL POZIŢIONAL PAROXISTIC BENIGN Simptomatic supresoare vestibulare şi antihistaminice manevre : Epley , Semont
FISTULTĂ PERILIMFATICĂ repaus la pat supresoare vestibulare
BOLI AUTOIMUNE ALE URECHII INTERNE Glucocorticozi Plasmafereză
VERTIJ ASOCIAT CU SIDROM MIGRENOS medicamente folosite în tratamentul migrenei
TRATAMENTUL VERTIJULUI
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL VERTIJULUI folosit în cazul în care tratamentul conservator (dietă şi tratament medicamentos) nu
ameliorează simptomatologia
Există 2 tipuri de proceduri chirurgicale: ▫ proceduri conservative:
chirurgia sacului endolimfatic cohleosaculotomie decompresie microvasculară şi acoperirea fistulei perilimfatice
▫ proceduri de ablaţie labirintectomia secţionarea nervului vestibular neurectomie unilaterală ocluzia canalului semicircular posterior perfuzia cu streptomicină a labirintului
TRATAMENTUL VERTIJULUI
TRATAMENTUL RECUPERATOR AL VERTIJULUI Adaptat fiecărui pacient La câteva săptămâni după criza acută
Scop Diminuarea intensităţii, duratei şi frecvenţei vertijelor sau ameţelii Îmbunătăţirea echilibrului Ameliorarea acuităţii vizuale Ameliorarea simptomelor asociate – greaţă, cefalee, senzaţie de plutire etc Creşterea confortului vieţii cotidiene
Reeducare vestibulară Exerciţii de coordonare a mişcărilor capului şi ochilor
Meniette Generatorul de presiune pulsatila
Sistemul Meniette
Generator de presiune pulsatila pe care o transmite prin urechea medie spre membrana ferestrei rotunde iar de aici, energia presionala pulsatila determina deplasarea perilimfei, care stimuleaza endolimfa ducand la reducerea hidropsului endolimfatic (reducerea de volum a endolimfei)
Caracteristicile sistemului:
Non-distructiv; Non-invaziv; Sigur; Simplu; Portabil; Nu trebuie renuntat la tratamentul
medicamentos( daca pacientul urmeaza un astfel de tratament)
Indicatii chirurgicale: factori care depind de pacient
Stilul de viata; Profesie; Nivelul auditiei; Severitatea vertijului; Prezenta afectarii bilaterale; Varsta si starea generala
Tehnici chirurgicale cu conservarea auditiei (non-distructive)
Insertia tubului de timpanostomie, nu exista date ale eficacitatii acestei metode, efect placebo;
Chirurgia sacului endolimfatic; Saculotomia; Sectionarea nervului vestibular; Tratamentul ultrasonic; Criochirurgia; Simpatectomia cervicala
Tehnici distructive:
Labirintectomie; Cohleosaculotomie; Neurectomie vestibulo-cohleara; Neurectomie vestibulara translabirintica
Labirintectomia
Chirurgia sacului endolimfatic
Descrisa in 1927 Tehnica chirurgicala controversata, nu se
cunoaste mecanismul prin care determina atenuarea simptomatologiei;
80% succese; Poate fi efectuata in majoritatea centrelor de
cofochirurgie; Auzul se imbunatateste in 25 % din cazurile cu
afectare recenta
Criochirurgia
Neurectomia vestibulara translabirintica
Neurectomia vestibulara endoscopica, pe cale retrosigmoidiana
Tehnica otoneurochirurgicala de abord al fosei posterioare;
Poate fi folosita de la inceput sau dupa chirurgia sacului endolimfatic;
95 % succese; Scopul: intreruperea transmiterii catre scoarta a
semnalelor vestibulare anormale
Labirintectomia
Utilizata numai in cazul pacientilor cu boala veche si scadere mare de auz;
Cea mai eficace metoda de supresie a vertijului; Determina surditate totala, permanenta, pe
urechea operata; Dilema optiunii apare in cazul afectari bilaterale
si in conditiile in care stim ca afectiunea poate deveni in timp bilaterala;
Alte metode terapeutice - barocamera -
A fost studiat efectul terapeutic al hiperpresiunii in boala
Meniere; S-a aplicat tub transtimpanal la urechea afectata si pacientul a
fost introdus intr-o camera presurizata; Hiperpresiunea s-a transmis urechii medii, prin fereastra ovala –
urechii interne; Rezultate : 34 de pacienti au remarcat disparitia acufenelor,
senzatiei de presiune in ureche, diminuarea acceselor de ameteala;
Efectul s-a pastrat cateva saptamani dupa tratament; Nu a fost demonstrata eficacitatea pe termen lung a acestei
metode
UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY
„GR. T. POPA” IAŞI, ROMÂNIA
REHABILITATION HOSPITAL, ENT CLINIC
COCHLEAR IMPLANT DEPARTMENT
AUDIOLOGY DEPARTMENT
VERTIJUL DE CAUZĂ PERIFERICĂ: ELEMENTE DE
DIAGNOSTIC, TRATAMENT ŞI REABILITARE
Dr. Sebastian Cozma