iiSIŊGI ÂLIP EKAP

The New Testament in the Komba Language of Papua New GuineaNupela Testamen long tokples Komba long Niugini

copyright © 1980 Wycliffe Bible Translators, Inc.Language: KombaTranslation by: Wycliffe Bible TranslatorsThis translation is made available to you under the terms of the Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivatives license 4.0.You may share and redistribute this Bible translation or extracts from it in any format, provided that:

You include the above copyright and source information.You do not sell this work for a profit.You do not change any of the words or punctuation of the Scriptures.

Pictures included with Scriptures and other documents on this site are licensed just for use with thoseScriptures and documents. For other uses, please contact the respective copyright owners.2015-01-06PDF generated using Haiola and XeLaTeX on 18 Apr 2020 from source files dated 18 Apr 20208e5b8dff-a54f-5e56-9b8c-1906f06b22d1

http://www.wycliffe.orghttp://www.ethnologue.org/language/kpfhttp://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/http://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/

Contents

MATAIO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1MAREKO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44LUKA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71YOHANE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116APOSOLO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151ROMA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1941 KORINTI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2172 KORINTI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 238GALATA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252EPESO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260PILIPI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267KOLOSAI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2721 TESALONIKE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2782 TESALONIKE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2821 TIMOTEO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2852 TIMOTEO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291TITO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295PILEMOŊ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298HEBIRAIO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299YAKOBO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3151 PETERO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3212 PETERO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3271 YOHANE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3312 YOHANE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3373 YOHANE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 338YUDA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 339DEN TIKŊÂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 341

iii

MATAIO 1:1 1 MATAIO 1:22

Yesugât siŋgi âlipMataioŋâ kulemgoip.Yesugât sâkurâpŋâ, zeŋgât kutziŋâ.(Lu 3:23-38)

1 A daŋgonŋâ daŋgonŋâ muyagemgane Yesu Kristo, zâk Abaramsot Dawidi, zekât kiun muyageip.2 Abaramgâren gâbâ Isaka âsageip.Isakagâren gâbâ Yakobo muyageip.Yakobogâren gâbâ Yuda sot âtâmurâpŋâ âsagiwe. 3 Yudagârengâbâ Perese sot Sera âsagiwet.Zekât mamzik kutŋâ Tama. Pere-segâren gâbâ Hesoroŋ muyageip.Hesoroŋgâren gâbâ Ram âsageip.4 Ramgâren gâbâ Aminadaba âsageip.Aminadabagâren gâbâ Nasoŋmuyageip. Nasoŋgâren gâbâ Salomoŋâsageip. 5 Salomoŋgâren gâbâ Boasiâsageip. Boasigât mamŋâ kutŋâRahaba. Boasigâren gâbâ Obedemuyageip. Obedegât mamŋâ kutŋâRuti. Obedegâren gâbâ Yese âsageip.6 Yesegâren gâbâ a kutâ Dawidimuyageip. A kutâ Dawidigârengâbâ Salomo muyageip. Dawidizâk Uriagât ambân zo mei Salomoâsageip. 7 Salomogâren gâbâ Re-habeam muyageip. Rehabeamgârengâbâ Abia âsageip. Abiagârengâbâ Asa âsageip. 8 Asagâren gâbâYosapata muyageip. Yosapatagârengâbâ Yoram muyageip. Yoramgârengâbâ Usia muyageip. 9 Usiagârengâbâ Yotam âsageip. Yotamgârengâbâ Ahasi muyageip. Ahasigârengâbâ Hisikia âsageip. 10 Hisikiagârengâbâ Manase muyageip. Man-asegâren gâbâ Amon âsageip.Amongâren gâbâ Yosia muyageip.11 Yosiagâren gâbâ Yekonia sotâtâ murâpŋâ âsagiwe. KâsaziŋâYuda a gâsum diiziŋgâm Babiloniahânân âine âsagiwe. 12 Oi zorenYekoniagâren gâbâ Salatie muyageip.Salatiegâren gâbâ Serubabemuyageip. 13 Serubabegâren gâbâ

Abidu muyageip. Abidugâren gâbâEliakim âsageip. Eliakimgâren gâbâAso muyageip. 14 Asogâren gâbâSadoko âsageip. Sadokogâren gâbâAkim muyageip. Akimgâren gâbâEliudumuyageip. 15Eliudugâren gâbâEleasa muyageip. Eleasagâren gâbâMataŋ muyageip. Mataŋgâren gâbâYakobo muyageip. 16 Yakobogârengâbâ Yosepe âsageip. Zâk Mariagâtapŋâ oip. Mariagâren gâbâ Yesuâsageip. Zâkkât kutŋâ Kristo sâmen.Kutŋâ zorat topŋâ itâ. Zâk bâliŋangâbâ mâkâniŋgâbap.

17 Âsaâsagiŋ zo itâ âsagiwe.Abaramgâren gâbâ âsagem ganeDawidi âsageip, teŋgâziŋâ kiinkimembut uap. Oi Dawidigâren gâbâmuyagem gane Yuda a Babiloniahânân âiwe, zo teŋgâziŋâ kiinkimembut uap. Oi narâk zoren gâbââsagem gane Kristo muyageip, zoyatigâk kiin kimembut uap.

Yesu muyageip, zorat den siŋgi.(Lu 2:1-7)

18 Yesu Kristo muyageip, zorattopŋâ itâ. Mamŋâ Maria Yosepegâtsiŋgi sâne ândeip. Siŋgi sânetâ tiriktirik ândiwet. Ândeitâ Tirik Kaa-pumŋâ Maria sot pâlâtâŋ oi kâmboŋâoip. 19 Maria zâk kâmboŋâ oi koYosepeŋâ nâŋgip. Oi zorat topŋâmân nâŋgipkât nâŋgi mân dâp oip.Yosepe a târârakŋâ ândeipkât umŋanitâ nâŋgip, “Nâ diŋâ a ambân mâtez-iŋan sa aŋun opapkât tigâk birâ-bat.” 20 Yatâ upat sâm nâŋgâm ândeiKembugât sumbem a ŋâiŋâ umanânmuyagem itâ sâm dukuip, “Yosepe,Dawidigât kiunŋâ, ambingâ mimbamum zagât mân upan. Tirik Kaa-pumŋâ zâk sot pâlâtâŋ oipkât kâmboŋop katep mimbap. 21 Nanŋâ mim-bap. Mei ko zâkkât kutŋâ Yesu sâban.Zâkŋâ a ambân gakârâpŋâ bâliŋaŋgâttâgân gâbâ olaŋziŋgâbap.”

22Kut ŋâi ŋâi muyageip, zo Propetea ŋâiŋâ Kembugât sâtkât den itâ sâip,zo bonŋâ oip,

MATAIO 1:23 2 MATAIO 2:1823 “Nâŋgânek. Ambân sigan ŋâiŋâ

kâmboŋâ op nanŋâ mimbap.Zâkkât kutŋâ Imanue sâbi(Niiŋ denân ko Anutuŋâ nensot ândiap).”

24 Yosepe zâk umanân gâbâ za-atŋâ sumbem aŋâ den dukuip, zolumMaria diimmirâŋan zari ândiwet.25 Ka ap ambin ândiândiŋ, zo yatâmân ândiwet. Yatâ op ândeitâ kâtepmuyagei Yosepeŋâ kutŋâ Yesu sâip.

2Nâŋgânâŋgâ a, zen hân kârebân

gâbâ gawe.1 Yudaia hânân Herode a kutâ

ândeip, narâk zoren Yesu zâkBetelem kamânân Yudaia hânânâsageip. Oi narâk zoren mirâsiŋtakâtakâŋan gâbâ nâŋgânâŋgâ a,zen Yerusalem kamânân gawe.2 Gamŋâ sâm mâsikâziŋgâm sâwe,“Katep mâik âsagiap, zâk Yudaa zeŋgât a kutâ upap, zâk ikâtaap? Nen ândi hânniŋan gâbâsâŋgelakŋâ ekŋâ mâpâsinam gen.”3 Yatâ sânetâ Herode sot Yerusalemkamân mâirâp, zen aksik nâŋgâmpârâkparâwe. 4 Herodeŋâ den zonâŋgâm Anutugât tirik namâ galem apatâ sot Kembugât gurumin den zoratgalem a sot a sâtŋâ minduziŋgâm itâsâm mâsikâziŋgip. “Kristo zâk ikâmuyagibapkât sâsâŋ?” 5 Mâsikâziŋgiitâ sâm dukuwe, “Betelem kamânân,Yudaia hânân. Zorat Propete ŋâiŋâitâ sâm kulemgoip,6 ‘O Betelem, kamân mâik Yudaia

hânân, gâ Yudaia zeŋgâtkamân gigiŋâ buŋâ. Gâgârena kutâ patâ muyagem Isiraea ambân gakârâpnâ kembuotziŋgâbap.’ ”

7 Den zo sâne nâŋgâm Herodeŋânâŋgânâŋgâ a diiziŋgâm ziiŋik âimmulunâk mâsikâziŋgip. Sâŋgelakmuyageip, zorat narâkŋâ mâsikâz-iŋgi dukuwe. 8 Dukune nâŋgâm zenBetelem kamân âibigât sâŋgonzâŋ-gom sâip, “Zen âimŋâ kârum katepmuyagemŋâ ga dâtnobi. Oi nâŋgoot

yatik âi mâpâsibat.” 9 A kutâŋâ denyatâ sâi zen âiwe. Oi sâŋgelak hânz-iŋan gâbâ igâwe, zorâŋ kândom otz-iŋgâm âimŋâ katep zeip, zorat mirâkwâkŋan âi tâip. 10 Oi zen sâŋgelakzo ekŋâ sâtâre patâ urâwe. 11 Oimirin bagim katep sot mamŋâ Mariazikit umzik topŋan gei mâpâsiwe.Mâpâsemŋâ irâziŋan gâbâ kut ŋâi ŋâiâlipŋâ mem pindâwe. Kât âlipŋâgoide sot too wârânŋâ âlip, sâŋgânŋâpatâ, zo pindâwe. 12 Oi Kembuŋâumanân kwâkâziŋgi zenHerodegârenmân âi muyagem mâtâp ŋâin gâbâhânziŋan âiwe.

Kembuŋâ Yesu katep lilâugip.13 Nâŋgânâŋgâ a, zen âburem

kamânziŋan âine ko Kembugâtsumbem a ŋâiŋâ Yosepe umanân itâdukuip, “Gâ zaat katep sot mamŋâdiizikâna Aigita hânân âi tap nâgâtdengât mambât ândibi. Nâŋgâ. Akutâ Herode, zâk katep kârumŋâmuyagem kumbat sap.” 14 SâiYosepeŋâ zaatŋâ katep sot mamŋâdiiziki ŋâtigânâk tik âim Aigita hânânâiwe. 15 Oi zen zoren ândinetâ a kutâHerode moip. Propete ŋâiŋâ zoratKembugât sâtkât itâ sâip, zo bon oip,“Nannâ Aigita hânân gâbâ konsa

gâip.”16 Nâŋgânâŋgâ a, zen Herode

kâitkum âinetâ nâŋgâm kuk imbaŋâoip. Yatâ op kâwali a sâŋgonzâŋ-goi Betelem kamân sot kamânmâik mâik tap arip, zoren âimkatep kendonziŋ zagât, zo zâŋgomnaŋgâwe. Nâŋgânâŋgâ a zen sâŋgelakâsageip, zorat narâk sâwe, zorat dâpsâi katep zâŋgom naŋgâwe. 17 OiPropete Yesaiaŋâmârumŋan den sâipzo narâk zoren bon oip,18 “Rama kamânân den kwamit patâ

muyagiap. Âigirâp patâ uap.Mamârâpziŋ zen murarâpz-iŋaŋgât umbâla op âigirâp opzem tatne hiriŋsâbigât sâmosiziŋge. Wangât, murarâpziŋbuŋ op naŋge, zorat.”

MATAIO 2:19 3 MATAIO 3:1719 Herode moi Kembugât sumbem

a ŋâiŋâ Yosepe Aigita hânân umanânitâ sâm dukuip, 20 “Gâ zaat. Katep sotmamŋâ diizikâna Isirae hânân âbu-rem âinek. Katep kunat sâwe, a zomuwe.” 21Yatâ sâi Yosepeŋâ katep sotmamŋâ diiziki Isirae hânân âburemâiwe. 22 Âburemŋâ Yosepeŋâ den ŋâiitâ nâŋgip, “Akelau zâk ibâŋâ Herode,zâkkât gebâkŋan Yudaia hângât akutâ op ândiap.” Den zo nâŋgâmzo ândibam keŋgât oip. Oi umanânden nâŋgâmŋâ Galilaia hânân arip.23 Zoren kamân ŋâi kutŋâ Nasaretezeip, zoren âi ândeip. Oi Propetezeŋgât den itâ ziap, zo bon oip,“Zâk Nasarete kamânân gokŋâ sâbi.”

3Yohaneŋâ nep topkwâip.(Mk 1:2-8; Lu 3:1-18; Yo 1:19-28)

1 Ândim zâim ko Yohaneŋâ Yudaa zeŋgâren muyagem gâip. GamŋâYudaia zeŋgât mirâ âtâŋan, a mânândiândiŋan, zoren âi ândim densiŋgi itâ sâm dâzâŋgom ândeip,2 “Anutu um topŋan ândinatkâtnarâk mâte uap, zorat zen umziŋmelâŋnek.” 3 Yohanegât PropeteYesaiaŋâ mârumŋan den itâ sâmkulemguip, zo bon oip,“Mirâ kamân âtâŋan a ŋâiŋâ âsagem

den patâ itâ sâm muyagemândiap, ‘Kembugât mâtâpkârâm kubiknek. Oi kârâmkwârakune kelâluŋâ oik.’ ”

4 Yohane zâk a kanpitâ ândeipkâtsâk pâke âlipŋâ mân mem ândeipsot nalem âlip mân nem ândeip.Hâmbâ kamele sâmotŋandâ tuuwe,zo mem ândeip. Oi kâmbatŋaninzut ŋâi lap ândeip. Nalemŋâko kumbon sot bâŋsat, zo nemândeip. 5 Oi Yerusalem kamânângâbâ sot Yodaŋ too nâmbut nâmbut,zeŋgâren gâbâ a gâbâreyaŋgâmzâkkâren âimarâwe. 6 Zâkkârenâimŋâ bâliŋâziŋâ sapsune Yodaŋ toinsaŋgonziŋgip. 7 Oi Parisaio a sotSadukaio a doŋbepŋâ too saŋgonamgane ziŋgitŋâ itâ mâsikâziŋgip, “O

mulumgât kiurâp, zen bâliŋâziŋaŋgâthâuŋâ mâte otziŋgâbâmap, zo ŋâiŋâdâzâŋgoi bâliŋâziŋ birâbi? 8 Zenumziŋ melâŋâ orot mâmeziŋâ kubikândibi. 9 Zen umziŋan itâ mânnâŋgâbi, ‘Nen Abaramgât kiurâp,zorat kârâpŋoot mân otniŋgâbap.’Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Anutuŋâsâbâ sâm sâi kât zirâŋâ Abaramgâtkiurâpŋâ op âsagibi. 10 Zorat sanâŋgânek. Nak ŋâi bonŋâ âlipŋâmân upap, zo ko mariŋandâ kârâmkârâp oi simbap. Nâŋga zo mârumnak topŋan pâi ziap. 11 Zen umziŋâmelâŋne toin saŋgonziŋgâman.Ka ŋâi bet gam taap, zâk imbaŋâpatâ zemŋâŋgap. Nâ yatâ zorâŋirâŋâ sikumŋâ goribat, zorâgootko mân dâp upap. Zâkŋâ TirikKaapum sot kârâp saŋgonziŋgâbap.12 Zâk gâbâgâbâriŋoot gamŋâ nalemgwapgwapŋâ gâbârem mindubap.Nalem bonŋâ mirâŋan pâmbap.Ka gwapgwapŋâ, zo ko gâbâremkârâbân pâi simbap. Oi kârâp zo mânbâpsâbap.”

Yohaneŋâ Yesu too saŋgonŋaŋgip.(Mk 1:9-11; Lu 3:21-22)

13 Narâk zoren Yesu zâk Galilaiahânân gâbâ Yodaŋ toin âimŋâYohaneŋâ too saŋgonŋaŋgâbapkâtdukuip. 14 Dukui ko Yohaneŋâ nâŋgimân dâp oi itâ dukuip, “Wangâtnâgâren ga sat? Gâŋâ nâ saŋgoninadâp opap.” 15 Sâi Yesuŋâ denitâ mâburem dukuip, “Nâŋgâmkwâkâ mân ot. Net Anutugâtsâtŋâ lugitâ dâp upap.” Yatâ sâiYohaneŋâ diŋâ lum saŋgonŋaŋgip.16 Too saŋgonŋaŋgi Yesu zâk toingâbâ kopgam egi sumbem pâroŋsâiAnutugât Kaapumŋâ nii kembâ yatâopŋâ gem gam kwâkŋan pâip. 17 Oizorenâk sumbemân gâbâ den ŋâi itâmuyageip, “Zi nannâ âlipŋâ. Umnâzâkkâren kinmap. Ekŋâ umnâ âlipopmap.”

MATAIO 4:1 4 MATAIO 4:254

Sataŋŋâ Yesu mâsikip.(Mk 1:12-13; Lu 4:1-13)

1 Kaapumŋâ Yesu okŋaŋgi mirâkamân âtâŋan arip. Sataŋŋâmâsikâŋaŋgâbapkât okŋaŋgi arip.2Oi zoren Yesu zâk ŋâtik sot sirâm 40umŋan nâlem buŋ ândeip. 3 Oi sarâmariŋandâ zâkkâren gamŋâ itâ sâmdukuip, “Gâ Anutugât nanŋâ ândiatoi ko sânandâ kât zirâŋ nalem oi ne.”4 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Denkulem ŋâi itâ ziap,‘Aŋâ nalemâk nem mân ândinat.

Nalem nem sot den Anu-tugâren gâbâ gâmap, zonâŋgâm ândim kwâtâtinat.’ ”

5 Yatâ sâi Sataŋŋâ diim âim kamânpatin takâm tirik namâ pum kwâkŋanpâip. 6 Pamŋâ itâ dukuip, “Gâ Anu-tugât nanŋâ ândiat oi ko zibâ pâtangei. Oi den kulem ŋâi itâ ziap, zonâŋgâ,‘Zâkŋâ sumbem arâp zeŋgât bitz-

iŋan gâbanbap. Ziŋâ bitz-iŋandâ mingim geine kâtŋâmân gobap.’ ”

7 Yatâ sâi Yesuŋâ itâ sâip, “Oi denkulem ŋâi itâ ziap,‘Kembu Anutugâ zâizâiŋ mân

okŋaŋgâban.’ ”8 Sâi Sataŋŋâ bak kârep patâ ŋâin

diim zâi kin hândâp a kâmut kâmutŋâsot sikum kut ŋâi ŋâi âkŋâleŋoot, zotirâpkoip. 9 Tirâpkum itâ sâip, “Gânâgât umnâ topŋan gei pindiŋsâmmâpâseninandâ hân sot kut ŋâi ŋâi,zi aksik gâ gibat.” 10 Sâi Yesuŋâden mâburem itâ dukuip, “Sataŋ, gâbirânim âi. Den kulem ŋâi itâ ziap,‘Kembu Anutugâ kânok mâpâsi-

ban. Oi zâk kânok koreokŋaŋgâban.’ ”

11 Yatâ sâi Sataŋŋâ birâŋaŋgâmari sumbem a zen gam on galemokŋaŋgâwe.

Yesuŋâ Galilaia hânân âi nep tuugip.(Mk 1:14-20; Lu 4:14-15; 5:1-11)

12Yohane tâk namin panetâ Yesuŋâzorat siŋgi, zo nâŋgâm Galilaia hânân

arip. 13 Oi Nasarete kamânân ândeip,zo birâm Kapenaum kamân âi ândeip.Kamân zo saru sâtŋan Sebuloŋ sotNaptali, zeŋgât hânân tâip. 14 Yatâ oiPropete Yesaia zâkkât den ŋâi itâ ziap,zo bon oip,15 “Sebuloŋ sot Naptali hân saru

sâtŋan Yodaŋ too nâmbutkenziap, Galilaia hân torenŋan,zoren hân ŋâin gokŋâ zenândime. 16 A zo ŋâtâtigânândiwe, zen kârâp âsakŋâ patâikse. Mumuŋaŋgât siŋgi opŋâtâtigân ândiwe, zen âsakŋâmuyageziŋgap.”

17 Narâk zoren Yesuŋâ topkwapŋâsiŋgi âlip dâzâŋgom a itâ dâzâŋgomândeip, “Anutugât um topŋan ând-inatkât narâkŋâ mâte uapkât umziŋmelâŋnek.”

18 Oi sirâm ŋâin Yesuŋâ Galilaiasaru sâtŋan âim gam tap a zagât, âtâmun zikirip. Ŋâi Simoŋ, kutŋâ ŋâiPetero. Ŋâi ko munŋâ Andrea. Zetsaruyân zuugât irâ pam kirâwet. Zetiŋangât nep tuum ândiwet. 19Yesuŋâzikitŋâ dâzâkom sâip, “Zet ga nâgâta op molinigit. Oi zet iŋangât neptuum ândiabot, zo yatik a zeŋgârennep tuum ândibabot.” 20 Sâi zorenâkirâzikŋâ birâm molim âiwet.

21 Oi Yesuŋâ mâik ŋâi âimŋâ aâtâ mun zagât muyagezikip. Yakobosot munŋâ Yohane, zet Zebedaiogâtnanzatŋâ. Zet ibâzikŋoot waŋgâyântap irâziŋâ kubik tarâwe. 22 Yesuŋâdâzâkoi zorenâk waŋgâ sot ibâzikŋâbirâŋaŋgâm molim âiwet.

23 Yesuŋâ Galilaia hânân kamântoren toren âim gam mâpâmâpâsenamin zâim den siŋgi âlip dâzâŋgomândeip. Oi a ambân sisi mâsekz-iŋoot kubikziŋgâm ândeip. 24 Yatâop ândei siŋgiŋâ Siria hânân laŋkârâm ari nâŋgâm a ambân sisimâseksot wâkeziŋoot sot kin bitziŋâ mu-muŋâ zâkkâren diiziŋgâm gane ku-bikziŋgâm naŋgip. 25 Oi Galilaiahânân gâbâ sot kamân bâzagât Yo-daŋ too nâmbutken tâibân gâbâ sotYerusalem kamânân gâbâ sot Yudaia

MATAIO 5:1 5 MATAIO 5:23hânân gâbâ sot Yodaŋ too nâmbutkengâbâ, a ambân kâmut patâŋâ min-dumŋâ moliwe.

5Yesuŋâ bâkŋan den siŋgi âlip dâzâŋ-

goip.(Lu 6:20-26)

1 Yesuŋâ a ambân kâmut patâziŋgitŋâ bâkŋan zâi tâi arâpŋâzen um topŋan âiwe. 2 Âinetâsiŋgi âlip itâ sâm dâzâŋgoip, 3 “Anâmbutŋâ umziŋaŋgât nâŋgâne gigiŋopmap, zeŋgât nâŋga sâtâreŋootuap. Zo ziŋâ sumbemân Anutu umtopŋan ândibi. 4 A nâmbutŋâ isemumbâlâ op ândime, zeŋgât nâŋgasâtâreŋoot uap. Zen zo umâlepkwatziŋgâbap. 5A nâmbutŋâ zâizâiŋâmân op ândime, zeŋgât nâŋgasâtâreŋoot uap. A zo ziŋâ hân patâzi galem upi. 6 A nâmbutŋâ ândiânditârârakkât otziŋgi ândime, zeŋgâtnâŋga sâtâreŋoot uap. Zen gâtâmbonŋâ muyagibi. 7 A nâmbutŋâ zenum lâklâk op a toren tânzâŋgome,zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zenzo Anutuŋâ zo yatik otziŋgâbap.8 A nâmbutŋâ umziŋ salek ândime,zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zenzo Anutu ek ândibi. 9 A nâmbutŋâlumbeŋaŋgât nep tuum ândime,zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap.Zen zo Anutugât murarâpŋâ sâbi.10 A nâmbutŋâ târârakziŋaŋgâtop kâmbamân sot tâk namin âibi,zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zenzo sumbemân Anutu um topŋanândibi. 11 A nâmbutŋâ nâgât opŋâa ziŋâ den bâliŋ top topŋâ dâzâŋgomzâŋgom molimoli otziŋgâme, zeŋgâtnâŋga sâtâreŋoot uap. 12 Zensumbemân sâŋgân patâ mimbi, zoratumâlep patâ op sâtâre upi. Wangât,Propete a mârumŋan yatik zâŋgommoliziŋgâwe, zorat.”

Nen a zeŋgât sii sot kârâp âsakŋâyatâ utnat.

(Mk 9:50; 4:21; Lu 14:34-35; 8:16; 11:33)13 “Zen a zeŋgât sii op ândibi. Ka

siigât naamŋâ buŋ oi ko dap oindâ

naamŋâ dum upap? Zo buŋâ. Siibâliŋâ zo yatâmo yatâ orotŋâ, zomânziap. Sii zo yen hânân lokine giari aambân ziŋâ lâŋbi.

14 Oi zen a zeŋgât kârâp âsakŋâop ândibi. Kamân ŋâi bak kârepŋâin tâi wan mo wanŋâ mân kwâtep-kubap. 15 Zen kârâp sâumŋâ âmaŋânmân kwârakume. Buŋâ. Zo tâtatŋanpane tâpmap. Oi mirâ kâligen zime,zo âsageziŋgâmap. 16 Zen zo yatâa zeŋgât âsakŋâ op ândibi. Oi azen ândiândiziŋâ ikne âlip oi sumbemIbâziŋâ sâm âlip kwâkŋaŋgâbi.”

Yesu zâkMosegât gurumin den kum-bam mân geip.

17-18 “ ‘Mosegât gurumin den sotPropete zeŋgât den kumbam geip,’nâgât yatâ sâme? Nâ mân kum-bam gewan. Nâ zo lubatkât gewan.Den zo bon op kut ŋâi ŋâi muyagemnaŋgâbap. Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ.Mosegât gurumin den murukŋâ ŋâimân buŋ upap. Gurumin den zotâi hân sumbem, zet buŋ upabot.19 Oi a ŋâi, zâk gurumin den mu-rukŋâ ŋâi mân lumŋâ a toren yatikupigât dâzâŋgobap, zo ko sumbe-mân a ândibi, zeŋgât ombeŋan agigiŋ op ândibap. Oi ŋâiŋâ ko denzo lum a nâmbut zo yatik upigâtsâbap, zo ko sumbemân a ândibi,zeŋgât patâziŋ op ândibap. 20 Zoratdâzâŋgua nâŋgânek. Zen guruminden galem a sot Parisaio a, zenândiândiziŋ âlip mân ândim walâz-iŋgâm sumbemgât siŋgi mân upi.”

Gurumin den, zorat topŋâ sâip.(Lu 12:57-59)

21 “Sâkurâpziŋ zen den itâ dâzâŋ-gowe, ‘Gâ kâmbam mân kumban. Ŋâizâk kâmbam kumbap, denân pambi.’22 Ka nâŋâ itâ dâzâŋgobâ. Ŋâi zâkbukuŋâ um kuk nâŋgâŋaŋgâbap, zâkden nepŋaŋgât siŋgi upap. Ŋâizâk bukuŋâ den bâliŋâ dukubap, zoko a sâtŋâ zeŋgât minduminduyânpambi. Ŋâi zâk bukuŋâ den kârokbâliŋâ dukubap, zo ko sim kârâp-kât siŋgi upap. 23 Zorat ko gâ

MATAIO 5:24 6 MATAIO 5:48kut ŋâi ŋâi Kembugât siŋgi pâmbamitâ nâŋgâban, ‘Bukunet kâsâp oset-nikŋan ziap.’ 24 Zo yatâ nâŋgâm kutŋâi zo birâm âi bukugoot den sâmkusik tuumŋâ âburemkut ŋâi zo Kem-bugât siŋgi pâmban.

25 Gâ a ŋâi sot kâsâp op dinzikŋâzo kek kubikpabot. Top likulikua zâkkâren mân âim kâsagoot densâm kubikpabot. Yatâ mân otnakâsagandâ den zo top likuliku agârensâi nâŋgâm kâwali a gakârâpŋâ sâi gâgâsugim tâk namin gâbanbi. 26 Nâperâkŋak dâgobâ. Gâ zoren tapŋâ yenmân giban. Kâsagaŋgât tosa mâkâmnaŋgâm gem gâban.

27 Sâkurâpziŋâ itâ dâzâŋgowe, ‘Apambin, zet mân birâyaŋgâbabot.’28 Ka nâŋâ ko itâ dâzâŋgobâ. Aŋâiŋâ ambân ŋâi ek âkŋâleŋaŋgâbap,zo ko zâk zik ambin zo umŋandâbirâŋaŋgâbap. Zâk tosa mimbap.

29 Zorat siŋgâ ŋâiŋâ bâliŋangâbanbâ sâi sum lâmuŋ birâban.Hâlâlu ândim simân geibatkât laŋsiŋgâ toren sum lâmuŋban. 30 Bikâbongenŋâ bâliŋan gâbanbâ sâi kârâmmânâŋgât pâmban. Sâk hâlâlu ândimsim kârâpkât siŋgi opatkât laŋ bikâkârâm mânâŋgât pâmban.

31 Den sâŋgiŋâ itâ ziap, ‘Ŋâi zâkambinŋâ birâbam ekap pindâmmolibap.’ 32 Ka nâŋâ ko itâdâzâŋguan. A ŋâi ambin birâbap,zo ko zâk târotârozik mânâŋgât tosapatâ mimbap. Ka ambân zo a ŋâi sotândeip oi ko tosa zo apŋaŋgât mânupap. Oi ŋâi zâk ambân birâbirâŋ zomimbap, zo ko zâk tosa patâ mimbap.

33 Zen nâŋge. Sâkurâpziŋâ itâdâzâŋgowe, ‘Gâ Anutu mâteŋan denŋâi sarâ mân sâban. Kembu mâteŋanden ŋâi sâmŋâ lunandâ bonŋâ upap.’34 Naŋâ ko itâ dâzâŋguan. Anutumâteŋan den sâsâŋâ, zo itâgât birâmnaŋgâbi. Sumbem, zo Anutugât tâtatmâme uap. 35 Hânân kwap sâme, zoitâgât op birâbi. Hân, zo Anutugâtkombâŋŋâ. Oi Yerusalem kamânânkwap sâsâŋâ, zo itâgât op birâbi.Yerusalem kamân, zo Kembu patâgât

kamân. 36 Oi kâukziŋan kwap sâsâŋ,zo birâbi. Zen kâukziŋ sâmotŋâ kâuŋâi dukune sumun upap? Mo sumunŋâi dukune kâu upap? Yatâ buŋâ.37 Zorat dinziŋâ bonŋan sâne bonŋâupap. Buŋâ sâne buŋâ upap. Dentârokwap sâme, zo Sataŋgâren gâbâgâmap.”

Hâukâu mân upi.(Lu 6:29-30)

38 “Den ŋâi itâ sâsâŋâ, zo nâŋge,‘Ŋâiŋâ siŋgâ sum lâmuŋi gâŋgoot siŋâsum lâmuŋban. Ŋâiŋâ sâtkâ kwâkigâŋgoot sâtŋâ hâuŋâ kom kwâkâban.’39 Nâŋâ ko itâ dâzâŋguan. Zâŋgonâsâne sâkziŋâ mân aŋgân kârâbi. Gâtko a ŋâiŋâ pâlomgâ toren koi torenŋâi pindâna kumbap. 40 Oi ŋâiŋâ gâsot kâsa op hâmbâgâ kwâkŋan meiumŋan yatik pindâban. 41 Oi a ŋâiŋâgâ irâŋâ mem pâŋkânogân âi pâm-bangât sâi gâŋâ târokwap kârebân âipam gâban. 42 Oi a ŋâiŋâ kut ŋâi ŋâinibangât sâi pindâban. Oi yen memândim gibat sâi nâŋgâŋaŋgâban.”

Kâsarâpziŋ buku otziŋgâbi.(Lu 6:27-28, 32-36)

43 “Den ŋâi itâ sâsâŋâ, zo nâŋgâme,‘Gâ bukugâ buku okŋaŋgâban, kakâsagâ kâsa miŋaŋgâban.’ 44 Ka nâŋâko itâ dâzâŋgobâ. Kâsarâpziŋ bukuotziŋgâbi. Oi a zâŋgom moliziŋgâme,zeŋgât op ninâu sâbi. 45 Zen zo yatâop ândim sumbem Ibâziŋaŋgât nanbârarâp bonŋâ op ândibi. Zâkŋâ yatiksâi maaŋandâ a orot mâmeziŋ bâliŋâsot âlipŋâ aksik âsageziŋgâmap. Oiyatik sâi mapŋâ a orot mâmeziŋbâliŋâ sot âlipŋâ aksik ziŋgâmap.46 Zen buku otziŋgâme, zorik bukuotziŋgâbi, zo ko Anutuŋâ sâŋgânŋâwan ziŋgâbap? Bâliŋ mâme a, zenyatâ op ândime, zo ka. 47 Zen tor-erâpziŋâ zorik mâŋganziŋgâbi, zoratsâŋgânŋâ wan ziŋgâbap? Um kâtika, zen yatâ upme. 48 Zorat zen kowalâm sumbem Ibâziŋandâ târârakândimap, zo yatik op ândibi.”

MATAIO 6:1 7 MATAIO 6:246

Ninâu sânam sâk mâmeyân mânsâbi.

1 “Zen siŋgi âlip lumŋâ kut ŋâiŋâi âlipŋâ upme, zo ziŋgitne âlip up-apkât a mâteyân mân mem ândibi.A mâteyân yatâ op ândine Anutuŋâsâŋgânŋâ mân ziŋgâbap. 2 Zoratgâ a âlip otziŋgâm a nâmbutŋandâgek nâŋgâbigât lâmun mân waatpan.A sarâŋâ, zen mâpâmâpâse naminsot kamân sombemân a ziŋâ sâmâlip kwatziŋgâbigât yatâ upme. Nâperâkŋak dâzâŋgobâ. Zen sâŋgânziŋâmârum mine âkip. 3 Bukugâ ŋâi kutŋâi pindâbam tik pindâm bukugâ ŋâimân dukuban. 4 Yatâ upan, zo koorot mâmegâ tik zimbap. Yatâ otnaIbâgandâ kut ŋâi ŋâi tik ek nâŋgâmŋâhâuŋâ sâŋgânŋâ gibap.”

Ninâugât den.(Lu 11:2-4)

5 “Zen ninâu sânam a sarâŋâ, zenyatâ mân upi. Zen mâpâmâpâsenamin sot a minduminduyân ninâusânam bâbâlaŋ upme, zo ko aŋâziŋgitpigât yatâ upme. Nâ perâkŋakdâzâŋgobâ. Yatâ ziŋgitne ko zorâŋaksâŋgânziŋâ opmap. 6Gâ koninâu sâbâsâm mirâgan zâi hâŋgi dooŋgumŋâIbâgâ tik ândimap, zâkkâren ninâusâban. Oi Ibâgâ tigâk kut ŋâi ŋâi eknâŋgâmapŋâ bonŋâ muyagem gibap.

7 Oi zen ninâu lâuyâk mân sâbi.Ninâu sâmŋâ târokwap mân sâm âinekârep patâ upap. Um kâtik a, zenninâu yatâ sâme. A zo ziŋâ dendoŋbep sâm arindâ nâŋgâniŋgâbapsâme. 8 Gât ko zen a zo zen yatâ mânupi. Zen ninâu mân sâne Ibâziŋâ zâkkut ŋâi ŋâi umnâŋgânâŋgâziŋan ziap,zo kek ek nâŋgâmap. 9 Oi zen itâ sâmninâu sâbi,‘Ibâniŋâ sumbemân taat, gâgât kutkâ

hâlâlu zimbap. 10 Gâ gamŋâum dâp hân dâp kembuotniŋgâban. Sumbemângâgâren sât lulu ziap, zo yatikhânân neŋgâren zimbapkâtotniŋgap. 11 Gâ sirâm zirennalem dâpniŋan niŋgâban.

12 Nen a zeŋgât tosa biren zoyatik tosaniŋâ birâban. 13 Topmâsimâsikâyân mân nâm-banban. Bâliŋâ mariŋaŋgâtbikŋan gâbâ mâkâniŋgâban.’

14 Zen a zeŋgât tosa birânetâ Anu-tuŋâ yatik tosaziŋ birâbap. 15 Ka zena zeŋgât tosa mem ândinetâ Anutuŋâzeŋgât tosa yatik mem ândibap.”

Nalem birâm kendon ândiândigâtden.

16 “Zen nalem birâm kendonândim si sâŋgânziŋ kuk sen senmân upi. A sarâŋâ, zen yatâ upme.A nâmbutŋâ, zen nâlem birâmkendon ândiândiziŋâ ziŋgitpigât yatâupme. Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ.Zen zorat sâŋgânŋâ mârum mineâkap. 17 Gâŋâ ko nalem birâm kâukâkendâm si sâŋgângâ too saŋgonŋâândiban. 18 Yatâ otna a ziŋâ nalembirâm ândiândigâ mân ek nâŋgâbi.Sumbem Ibâgâ tik ândimap, zâkzikŋik nâŋgâbap. Oi zâk tik ândimkut ŋâi ŋâi ek nâŋgâmapŋâ sâŋgânŋâgibap.”

Sikumgât âkŋâle mân utnat.(Lu 11:34-36; 12:33-34)

19 “Zen hângât sikum kut ŋâi ŋâidoŋbepmânmindubi. Hângât kut ŋâiŋâi kabâtŋâ niniŋâ sot alâalâgiŋ sotaŋâ kâmbu mime, zorat nâŋgânetâmân zâibap. 20 Zen sumbemân kutŋâi ŋâi mindum ândibi. Sumbemgâtkut ŋâi ŋâi, zo kabâtŋâ mân niniŋâsot mân alâalâgiŋ sot aŋâ kâmbumân orotŋâ, zorat nâŋgâne zâibap.21 Kut ŋâi ŋâiziŋ zemabân, zorenyatik umziŋ pane zemap. 22 Siŋgâso sâkkaŋgât âsakŋâ. Siŋgâ âlip tâisâkkâ âsakŋâ ek ândiban. 23 Ka siŋgâbâliŋ oi ko sâkkâ ŋâtâtik upap. Zo-rat sa nâŋgânek. Umgaŋgât âsakŋâŋâtâtiksâbap, zo ko opoŋ ŋâtâtik patâmuyagei kwakmak op ândiban.

24 A kânokŋâ a kutâ zagât, zekâtkore âlip mân upap. Zâkŋâ ŋâi bukuokŋaŋgâm ŋâigât âkon upap. Oi zâkŋâi sot pâlâtâŋ op ŋâi kândâtkubap.Zen yatik Anutugât nep sot kât sikum

MATAIO 6:25 8 MATAIO 7:11

âkŋâlegât nep, zo dap yatâ mâtâkâz-iŋgâm mem ândibi?”

Sâkkât kut ŋâi ŋâi, zorat mânnâŋgâm kwâkâban.

(Lu 12:22-32)25 “Zorat torenŋâ ŋâi zi dâzâŋgua

nâŋgânek. Zen ândiândiziŋaŋgâtnâŋgâm itâ mân sâbi, ‘Wan wanmem nem ândinat?’ Mo sâkziŋaŋgâtnâŋgâm itâ mân sâbi, ‘Wan mo wanlap ândinat?’ Kut ŋâi ŋâi zorat mânnâŋgâm kwâkâ upi. Zorat zen sânek.Ândiândiziŋandâ bonŋâ mo nalemŋâbonŋâ? Sâkziŋandâ bonŋâ mo sâkpâkeŋâ bonŋâ? 26 Zen nii ziŋgitnek.Nii zen nep mân kârâm kâmitme.Zen nalem mân mindune tâpmap. Oisumbem Ibâziŋandâ nalem muyagemziŋgâmap. Oi dap dap? Zen niizeŋgât ombeziŋan? Buŋâ. 27 Oizen nâŋgânâŋgâziŋ kâtikŋâ ziap oiko sânetâ sâkziŋ kâtigei narâkŋâpâŋkânok târokwap ândibi? 28 Yatâorotŋâ mân ziabân wangât sâkpâkegât doŋbep nâŋgâme? Zenpâliŋpâliŋ neule hibukŋan zemap,zorat topŋâ nâŋgâbi. Zâk sâkpâke mân tuumap. 29 Zorat sanâŋgânek. A kuta Salomo mârumŋanândeip, zâk sikum patâ sot neuleâlip zemŋaŋgip. Ka Salomo zâksâkŋâ neuleŋootŋâ neule âlipŋâ yatâzo mân mem ândeip. 30 Oi hibukbâloŋâ zo irakmuyagemmukan âkâmgemap. Anutuŋâ sâi neule âlipŋâzo muyagemap. Oi zen dap nâŋge?Anutuŋâ sâk pâke âlip mân muyagemziŋgâbap? Zen nâŋgâm pâlâtâŋziŋlotŋâ. 31Zorat zen nâŋgâ kwâkâ op itâmân sâbi, ‘Nenwanwan nem ândinat.Nen wan wan mem lap ândinat?’32Um kâtik a, zen um nâŋgânâŋgâziŋzoren pane zemap. Zen ko yatâmân upi. Ibâziŋandâ wan wangâtkwakse, zo nâŋgâm naŋgâmap. 33Zensumbem Ibâziŋaŋgât um topŋanândiândiŋ sot zâkkât mâtâp târârakândiândiŋ, um nâŋgânâŋgâziŋ zorenpane zimbap. Zo yatâ utne sâkkât kutŋâi ŋâi ziŋgâbap. 34 Zen mukangâtnâŋgâ kwâkâ mân upi. Nâŋgâ kwâkâ

zo mukangât siŋgi. Sirâm ŋâigât kâbâyâmbât, zo sirâm zorat siŋgi upap.”

7Den hâuŋâ mân sâm siŋan giban.(Lu 6:37-38, 41-42)

1 “Zen a hâuŋâ den mân sâmsiŋziŋan gibi, zo ko Anutugoot zenyatigâk mân sinziŋan gibap. 2 Zena hâuŋâ den sâm kwâkâziŋgâbi, zo-rat dâp yatigâk Anutuŋâ zen sâmkwâkâziŋgâbap. Zen a kut ŋâi ŋâiotziŋgâbi, zorat dâp yatik Anutuŋâmâburem ziŋgâbap. 3 Gâ wangâtbukugaŋgât siŋan gwapgwap zo ekŋâgikâ siŋgan nak sâmbaŋâ zo mân eknâŋgat? 4 Nak sâmbaŋâ gikâ siŋganzei dabângen bukugâ itâ dukuna dâpupap? ‘Gâ nâŋgâna siŋgan gwapgwapziap zo, mem pambâ.’ 5 Sarâ a gâ.Kândom gikâ siŋgan nak sâmbaŋâ zomem pamŋâ gwapgwap bukugaŋgâtsiŋan zei mem pâna dâp upap.

6 Gâ a nâmbutŋâ Anutukândâtkume, zen siŋgi âlipkât kut ŋâiŋâi âlipŋâ, zo mân ziŋgâban. Zen wâubâu yatâ opŋâ kut ŋâi ŋâi âlipŋâ zobirâm âburem gibegât.”

Ninâu sâm ândim kut ŋâi zo mimbi.(Lu 11:9-13)

7 “Ninâu sâm ândim kut ŋâizo mimbi. Kârum ândim bonŋâmuyagibi. Hâŋgiyân kom ândinemirâ mâriŋandâ mem pâmbap.8 Ŋâi zâk ninâu sâm ândim kut ŋâimemap. Ŋâi zâk kârumapŋâ bonŋâmuyagemap. Ŋâi zâk mâtâbân komândei mariŋandâ mâtâp mem pâm-bap. 9 Zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ nanŋânalemgât sâi kâsaget pindâbap? 10Mozeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ nanŋâ iŋangâtsâi gukmomulumpindâbap? 11Buŋâ.Zen a bâliŋandâ murarâpziŋâ kut ŋâiŋâi âlipŋâ yatâ otziŋgâme. Oi Ibâziŋsumbemân walâwalâŋandâ kut ŋâiŋâi âlipŋâ ziŋgâbap. Zen zâkkârenninâu sâne kut ŋâi ŋâi âlipŋâ walâmziŋgâbap.

MATAIO 7:12 9 MATAIO 8:912 Zen a ziŋâ kut ŋâi ŋâi otz-

iŋgâbigât otziŋgâmap, zorat dâp otz-iŋgâbi. Zorâŋâ Mosegât gurumin densot Propete zeŋgât den zo minduap.”

Mâtâpkât den.(Lu 13:24)

13 “Zen mâtâp pâlâtâŋan sumbe-mân bagibi. Tâmbetagoagoŋaŋgâthâŋgi, zo patâ uap. Oi zorat mâtâpŋâzo ŋilip patâ. Zoren a ambândoŋbepŋâ bagim âime. 14 Ândiândikamângât mâtâp, zo pâlâtâŋ. Zoren aambân bituktâŋâ âime.”

Propete sarâŋâ, zeŋgât den.(Lu 6:43-46; 13:25-27)

15 “Propete sarâŋâ, zen holi tobatz-iŋâ râma yatâ ka umziŋâ wâu kâtikŋâkâwaliziŋoot. Zo nâŋgâm galemândibi. Zen zeŋgât orot mâmez-iŋaŋgât sen kwapŋâ topziŋâ nâŋgâbi.16 Bolep sâŋgerân bonŋâ oi nime?Mo zâlâliyân sam bonŋâ oi nime?17 Zo buŋâ. Nak âlipŋan bonŋâ âlipŋââsagemap, ka nak bâliŋan bonŋââlipŋâ mân âsagemap. 18Nak âlipŋanbonŋâ bâliŋâ mân muyagemap. Nakbâliŋan bonŋâ âlipŋâ mân âsagemap.19Zorat nak ŋâi zâk bonŋâ âlipŋâmânoi kârâm kârâbân umbi. 20 Nâ zoratop san. A zeŋgât orot mâmeziŋ ekŋâtopziŋ nâŋgâbi.

21 Kembuniŋâ, Kembuniŋâ non-sâme, ka zeŋgâren gâbâ nâm-butŋandâ sumbemân mân zâibi.Ibânâ sumbemân, zâkkât den lume,zen ziiŋik sumbemân bagibi. 22Narâkzoren a doŋbep patâŋâ ziŋâ itâsâm dâtnobi, ‘Kembunâ, Kembunâ,gâgât kutkâ sâm a ambân siŋgi âlipdâzâŋgowen. Gâgât kutkâ sâm wâkemoliziŋgâwen. Gâgât kutkâ sâm neppatâ tuuwen.’ 23 Yatâ sâne nâ itâ sâmdâzâŋgobat, ‘Nâ zeŋgât kutziŋâ mânnâŋgan. Bâliŋ mâme a, zen birânimâinek.’ ”

Nâŋgânâŋgâ a sot a kwakmak.(Lu 6:47-49)

24 “A ŋâiŋâ dinnâ zi nâŋgâm lubap,zâk a nâŋgânâŋgâŋoot upap. Zâk aŋâiŋâ bâkŋan mirâŋâ kâtikŋâ tuugip

yatâ. 25 Mirâŋâ tuugi tâi map pibâpatâ gam kom osei mirâ zo kâtigemkirip. Lâm kârep esâm tandâ pâi giarisârakoip, zorat kâtigem kirip. 26 Oi aŋâi dinnâ zi nâŋgâm birâbap, zâk akwakmak zi yatâ. A kwakmak ŋâiŋâmirâŋâ too sâtŋan tuugip. 27 Mirâŋâtuugi tâi map patâ too uurupŋoottakâm koi giligâlaksâm naŋgip.”

28 Yesuŋâ den zo sâm naŋgi a am-bân kâmut patâ zen den sâip, zo-rat nâŋgâne imbaŋâ oip. 29 Oi itâsâwe, “Zâk Kembugât gurumin denzorat galem a, zen walâziŋgâm sap.”Yesu zâk imbaŋâŋootŋâ den siŋgi âlipdâzâŋgoip, zorat yatâ sâwe.

8Yesuŋâ sâk bâlâ a ŋâi kubikŋaŋgip.(Mk 1:40-44; Lu 5:12-14)

1 Yesuŋâ bâkŋan gâbâ gem gâi aambân kâmut patâ molim âiwe. 2 Oia ŋâi, sâk bâlâ a, zorâŋ um topŋanâim gei pindiŋsâm itâ sâm dukuip,“Kembu, gâ imbaŋâgâ ziap, zorat ku-biknibâ sâm âlip kubikniban.” 3 Yatâsâi Yesuŋâ bikŋandâ weemŋâ sâip,“Nâŋgâgigangât sâkkâ âlip oik.” Sâizorenâk useŋâ sogei sâkŋâ âlip oip.4 Yesu zâk yatâ okŋaŋgâm sâip, “Gâzirat siŋgi a ambân mân dâzâŋgoban.Gâ âi tirik namâ galem a sâkkâ tirâp-kuna ikpap. Oi Moseŋâ den sâip, zolum nii mo zuu ŋâi Kembugât siŋgisâm pâmban. Sâkkâ âlip uap, zo aambân ek nâŋgabigât yatâ otnan.”

Yesuŋâ kore a ŋâi kubikŋaŋgip.(Lu 7:1-10)

5 Oi Yesu zâk Kapenaum kamânânzari kâwali a galem a ŋâiŋâ zâkkârengam itâ sâip, 6 “Kembu, kore anâ sâk-nam yâmbât okŋaŋgi kiŋ bik bâliŋ oimirin zem taap.” 7 Yatâ sâi Yesuŋâitâ sâm dukuip, “Nâ gam kubikŋaŋgâ-bat.” 8 Yatâ dukui kâwali aŋâ denitâmâburem dukuip, “Nâwandâ yatâ,zorat op mirânan mân gâban. Gâziren tapŋâ yen denâk sâna ari koreanâ âlip upap. 9Nâ a kutâ zeŋgât korea ândim sâtziŋ luman. Oi nâgât ombe-nan nâgât kore a ândie. Oi zeŋgâren

MATAIO 8:10 10 MATAIO 8:34

gâbâ ŋâi âinan sa âibap. Ŋâi gânansa gâbap. Kore anâ ŋâi nep zo tuusa tuubap.” 10 Yatâ sâi Yesuŋâ denzo ŋâŋgi imbaŋâ oip. A molim âiwe,zo itâ dâzâŋgom sâip, “Nâ perâkŋakdâzâŋgobâ. Isirae a zeŋgâren nâŋgâmpâlâtâŋziŋâ itâ mân ekman. 11 Zoratitâ dâzâŋgobâ. Hân toren torengâbâ a doŋbep mindum Anutugât umtopŋan Abaram sot Isaka sot Yakobo,zen sot tap sii nalem nimbi. 12 OiIsirae a nâmbutŋâ mârum sumbe-mgât siŋgi sâm ziŋgâziŋgâŋâ, zen koâkŋan ŋâtâtigân âimŋâ umbâlâ opŋâisem ândibi.” 13 Yesuŋâ yatâ sâmŋâkâwali a patâ itâ sâm dukuip, “Gââi. Nâŋgâm pâlâtâŋgaŋgât bonŋâmuyagegibap.” Yatâ sâi zorenâk korea âlip oip.

A ambân nâmbutŋâmâsekziŋoot ku-bikziŋgip.

(Mk 1:29-34; Lu 4:38-41)14 Yesuŋâ Peterogât mirin zâim Pe-

tero sibunŋâ mâsek kârâpŋoot op zeiegip. 15 Ekŋâ bikŋan weegi mâsekŋâbuŋ oip. Oi ambân zo zaatŋâ nalemom Yesu pindip. 16Oi mirâ ŋâtiksâisâia ambân wâkeziŋoot doŋbep diiz-iŋgâm gawe. Diiziŋgâm gane Yesuŋâden sâm wâkeziŋâ moliziŋgip. Oi aambân sisi mâsekziŋoot zo kubikz-iŋgip. 17Yatâ oi Propete Yesaiaŋâ denitâ kulemgoip, zo bonŋâ oip,“Zâk lotŋâniŋ betniŋan mem

mâsekniŋ âkoip.”Yesu molinatkât den.(Lu 9:57-60)

18 A ambân doŋbepŋâ Yesugârengam haamgum kine Yesuŋâ ziŋgitŋâarâpŋâ saru nâmbutken âibigâtdâzâŋgoip. 19 Âinam utne Kembugâtgurumin den zorat galem a ŋâiŋâYesugâren gam itâ sâm dukuip,“Patâ, gâ zoren mo zoren âibâ sânamoligibat.” 20 Sâi ko Yesuŋâ itâmâburem dukuip, “Wâu ulin, zendeŋziŋan ândime. Nii zuu, zenhâŋgootziŋan ândime. A bonŋâ, nâko isen korem zo buŋâ ândiman.”21 Yesugât arâpŋâ, zeŋgâren gâbâ

ŋâiŋâ itâ sâm dukuip, “Kembu,nâŋgânina âi ibânâ hangum gâbat.”22 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâbirâm molinina mumuŋâ ziiŋakhanagonek.”

Pibâŋâ Yesu sâtŋâ lugip.(Mk 4:36-41; Lu 8:22-25)

23 Yatâ sâm waŋgâyân zari arâpzâine âiwe. 24 Âim tatne saruyânpibâ patâ gâi saru bâlim kirip. Oisaruŋâwaŋgâ umŋan giarip. Yesu zâkuman zem tâip. 25 Zem tâi arâpŋâzen âi mâŋgim dukuwe, “Kembu,betniŋan me. Saruyân geinamen.”26 Sâne itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâŋgâmpâlâtâŋziŋ lotŋâ, zen wangât umziŋkeŋgât uap?” Yatâ sâm oksâm zaatpibâ sot saru den dâzâkoi hiriŋsâm zi-wet. 27Arâpŋâ zen zo ekŋâ imbaŋâziŋbuŋ oi itâ sâwe, “Sâi pibâ sot saru sotkut ŋâi ŋâi, zen sâtŋâ lume. Zâk a dapyatâ?”

Yesuŋâ a zagât wâkezikŋâ molizikiâiwet.

(Mk 5:1-17; Lu 8:26-37)28 Oi saru nâmbutken âim Gadara a

zeŋgât hânân âi takip. Taki a zagât,zet wâkezikŋoot gam Yesu muyagi-wet. Zet a mumuŋâ zeŋgât kwagângâbâ gawet. Zet kwagân ândimkâwalimem ândeitâ a zen zekât keŋgât opgootzikŋan mân âimarâwe. 29 Zetden yu kambaŋ sâm itâ sâwet, “YesuAnutugât nanŋâ, wan otniŋgâbamneŋgâren gaat? Gâ narâk mân mâteoi sâknam patâ niŋgâbam gaat?” 30Oikârebân bâu kâmut patâ, zen gendâknem ândiwe. 31 Zorat wâke ziŋâYesu itâ dukuwe, “Moliniŋgâbâ sâmsâŋgonnâŋgona bâu umziŋan geinâ.”32 Sâne ko itâ sâm dâzâŋgoip, “Baâinek.” Yatâ sâi a umzikŋan gâbâ gambâu umziŋan geiwe. Baginetâ bâuzen aksik patâ bâkŋan gâbâ tembat-ŋan koŋkoŋ geim deŋgânân gei momnaŋgâwe.

33 Oi bâu galem a, ziŋâ kamânânzâim bâu zeŋgât siŋgi sot a za-gât zekât den siŋgi, zo dâzâŋgomnaŋgâwe. 34 Den siŋgi zo dâzâŋgone

MATAIO 9:1 11 MATAIO 9:20a ambân aksik patâ, zen Yesu ik-nam kamânân gâbâ geiwe. Gei ekŋâYesuŋâ birâziŋgâm âibapkât dukuwe.

9Yesuŋâ a ŋâi kubigip.(Mk 2:1-12; Lu 5:17-26)

1 Yatâ utne Yesu zâk waŋgâyânzâim zikŋâ kamânân âbureip. 2 Gâia kiŋ bik mumuŋâ ŋâi helâŋ aampam mem gawe. Oi Yesuŋâ nâŋgâmpâlâtâŋziŋaŋgât topŋâ ekŋâ a zo itâsâm dukuip, “Nannâ, mân keŋgâtot. Tosagâ mârum biran.” 3 Yatâsâi Kembugât gurumin dengât galema nâmbutŋâ, zen den zo nâŋgâmumziŋan itâ nâŋgâwe. “Zâk Anutuhutkum sap. Zâk Anutu yatâ op sap.”4Yatâ nâŋgâne Yesuŋâ umziŋan ekŋâitâ sâm dâzâŋgoip, “Wangât umziŋannâŋgânâŋgâ bâliŋâ nâŋgânige? 5 Zendap nâŋge? Nep ikâ zorâŋ bâbâlaŋ?Tosa birâbirâŋ mo sâk kubikkubik?6A bonŋâ, nâ hânân ândim tosa gulip-kubatkât imbaŋâ zemnigap. Zorattopŋâ ikpigât yatâ sâm dukuan.” Yatâsâmŋâ a kiŋ bik bâliŋ itâ sâm dukuip,“Gâ zaat isen koremgâ mem kamân-gan âi.” 7-8 Sâi a zo zaatŋâ kamânŋanarip. Oi a ambân kâmut patâ, zenekŋâ kâwaliziŋ buŋ oi Anutuŋâ im-baŋâ zo a bikŋan pâipkât mâpâsemsâm âlip kwâkŋaŋgâwe.

Yesu zâk bâliŋmâmea zeŋgâren arip.(Mk 2:13-17; Lu 5:27-32)

9 Yesu zâk zobâ âim kât mimiŋa nâ muyagenigip, kutnâ Mataio.Nâ kât mimiŋ namânan ta nekŋâitâ dâtnogip. “Gâ nâ sot pâlâtâŋop molini.” Yatâ sâm dâtnogi za-atŋâ moliwan. 10 Oi nâ Yesu mirâ-nan nalem nimbapkât diim zaria kâtmimiŋ a sot bâliŋ mâme a doŋbepgamŋâ Yesu sot arâpŋâ nen sot nalemârândâŋ niwen. 11Yatâ oindâ Parisaioa nâmbutŋâ, zen niŋgitŋâ Yesugâtarâpŋâmâsikâniŋgâwe, “Patâziŋâ zâkwangât kât mimiŋ a sot bâliŋ mâmea, zen sot tap nalem niap?” 12 Sâne

Yesuŋâ den zo nâŋgâmŋâ dâzâŋ-goip, “Sisi mâsek kubikkubik a, zâka sâkziŋ âlip, zeŋgâren nep mân tu-umap. Mâsekziŋoot, zeŋgârenâk neptuumap. 13Zen ko Anutugât den ziap,zorat topŋâ nâŋgâbi. Den zo itâ,‘Zuu bâu kom om nibigât mân sâwan.

Um lâklâk op a buku otz-iŋgâbigât otnimap.’

A ziiŋaŋgât nen âlipŋâ sâme, nâzeŋgât buŋâ. Nâ bâliŋ mâme adiiziŋga nâgâren gabigât sâm gemgâwan.”

Nalembirâmkendonândiândiŋaŋgâtsâwe.

(Mk 2:18-22; Lu 5:33-39)14 Narâk zoren Yohanegât arâpŋâ,

zenYesugâren gam itâ sâmmâsikâwe,“Nen sot Parisaio a narâk nâmbutŋannalem birâm kendon ândimen. Kagâgât arâpkâ ko wangât nalem mânbirâm ândime?” 15 Yatâ sâne Yesuŋâitâ sâm dâzâŋgoip, “A kutâ, zâk a am-bân gakârâpŋoot ândei dabân umbâlâop nalem birâm ândibi? Gâtâm a kutâbetziŋan mine, nârâk zoren umbâlâop nalem birâm ândibi.

16 Nen hâmbâ sâŋgiŋan, zo hâmbâuŋakŋâ mân pam gârimen. Hâmbâuŋakŋandâ sâŋgiŋâ diigi oloŋbapkâtyatâ mân upmen.

17 Zen waiŋ too uŋakŋâ hâkopsâŋgiŋan mân gune geimap. Yatâupi, zo ko waiŋ too uŋakŋandâhâkop sâŋgiŋâ kunziri hâkop sotwaiŋ ârândâŋ buŋ upabot. Waiŋ toouŋakŋandâhâkopuŋakŋan gune giariâlip opmabot.”

Yesuŋâ Yairo bâratŋâ mumuŋangâbâ mâŋgeip.

(Mk 5:22-43; Lu 8:41-56)18 Yesuŋâ yatâ sâm dâzâŋgom

kiri mâpâmâpâse namâ galem a ŋâigam um topŋan pindiŋsâm dukuip,“Bâratnâ irabot zi muap. Diigiga âisâkŋan weenandâ âlip op zaatpap.”19 Yatâ dukum ari Yesu zâk zaat sâiarâpŋâ zâk sot Yairo molim âiwen.

20 Mâtâbân arindâ ambân ŋâi gâip.Ambân zo gilâm gem ândei kendonpatâ kiin zagât oip. Ambân zorâŋ

MATAIO 9:21 12 MATAIO 10:8kândâtŋan gamŋâ Yesugât hâmbâmurukŋan weegip. 21 Ambân zoumŋandâ itâ nâŋgip, “Hâmbâŋikweemŋâ âlipnâ upat.” 22 Yesuŋâpuriksâm ambân zo ekŋâ sâip,“Bâratnâ, gâ mân keŋgât ot. Nâŋgâmpâlâtâŋ kwatnigat, zorat op âlip uat.”Yesuŋâ yatâ sâi zorenâk ambân zo âlipoip.

23 Oi Yesu zâk âimŋâ galem agâtmirin zâimŋâ girâp kwamit nâŋgip. Aambân doŋbep patâ, zen girâp isemtarâwe. 24 Yesuŋâ nâŋgâm itâ sâmdâzâŋgoip, “Zen zaat geim naŋgânek.Ambân zâk mân muap. Zâk yenuman zem taap.” Yatâ sâm dâzâŋ-goi girâŋŋaŋgâwe. 25 Sâi a ambânkâmut patâ zo geim naŋgâne kâm-barâŋâ zeibân âim bikŋan gâsui mu-muŋan gâbâ zaarip. 26 Oi zorat densiŋgi hân zoren denân denân âragumnaŋgâwe.

A sinzik bâpsâsâŋ sot a wâkeŋootkubikziŋgip.

27 Oi Yesu zâk kamân zo birâm ari asinzik bâpsâsâŋ zagât, zet molimŋâden kâtik sâm den sâwet, “GâDawidigât kiunŋâ, nekât umgâ bâliŋoik.” 28 Oi âimŋâ mirin zari a zagâtzet zâkkâren zaritâ mâsikâzikâmsâip, “Sinzikŋâ kubikpatkât imbaŋâzemnigap, zo nâŋgabot?” Oi zetsâwet, “Oŋ, Kembu, net nâŋgâgiget.”29 Yatâ sâitâ sinzikŋan weemŋâsâip, “Nâŋgâm pâlâtâŋzikŋaŋgâtbonŋâ muyagezikik.” 30 Sâi zorenâksinzikŋâ ânâŋgârip. Oi Yesuŋâ mânsâbabotkât den kâtikŋâ itâ sâmdâzâkoip, “Zet zirat siŋgi a ambânmân dâzâŋgobabot.” 31Oi a zagât, zetden zo nâŋgâmŋâ âim laŋ dâzâŋgomnaŋgitâ siŋgi zo hân dâp laŋ kârâmarip. 32 Oi zet aritâ zorenâk a ŋâiwâkeŋoot Yesugâren diim gawe. Zâkwâkeŋâ okŋaŋgi kopa oip. 33 Yesuŋâwâke zo molei a zo den sâip. A ambânkâmut zoren tarâwe, zen zo ikneimbaŋâ oi sâwe, “Isirae neŋgârenmârum kut ŋâi itâ zo mân âsageiigâwen.” 34 Parisaio a ziŋâ ko Yesugâtitâ sâwe, “Wâke zeŋgât patâziŋandâ

imbaŋâ pindâm mam okŋaŋgi wâkemoliziŋgâmap.”

Nep a kâruziŋgâm sâip.35 Oi Yesu zâk yatâ opŋâ kamân

patâ sot mâik aksik ândim naŋgip. Oimâpâmâpâse namâ dâp zâim Kembuum topŋan ândiândiŋaŋgât dendâzâŋgom a ambân sisi mâsekziŋootkubikziŋgâm ândeip. 36 Yesuŋâ aambân kâmut patâ zo ziŋgitŋâ umŋânâŋgip. Zâkŋâ ziŋgiri râma galemaŋâbuŋâ yatâ gulipmalip ândine ziŋgirip.37 Oi zorat arâpŋâ den sumbuŋâ ŋâiitâ sâm dâtnâŋgoip, “Kâlamân bonŋâdoŋbep ziap, ka nep a ko bituktâ.38 Zorat nep mariŋâ zâkkâren ninâusâne nep a muyagem sâŋgonzâŋgoinebân bagim kâlamân bonŋâ memândibi.”

10Yesu arâpŋâ kutziŋâ.(Mk 3:13-19; Lu 6:12-16)

1Yesuŋâ arâpŋâ kiin zagât nâŋgon-sâi gâindâ wâke moliziŋgânatkât sotsisi mâsek kubikziŋgânatkât imbaŋâniŋgip. 2 Aposolo kiin zagât, neŋgâtkutniŋâ itâ. Kândom Simoŋ kutŋâ ŋâiPetero, munŋâ Andrea, Zebedaiogâtnanzatŋâ Yakobo sot munŋâ Yohane.3 Pilipo sot Batolomaio, Toma sot kâtmimiŋ a nâ, kutnâ Mataio, YakoboAlipaiogât nanŋâ sot Tadaio. 4 SimoŋZelote sot Yuda, Karioto kamânângok. Yuda zâk ândim Yesu tirâpzâŋ-goi gâsuwe.

Yesuŋâ arâpŋâ nep diŋ sâm ziŋgip.(Mk 6:7-13; Lu 9:1-5)

5 Yesuŋâ arâp kiin zagât, nensâŋgonnâŋgom sâip, “Zen hân ŋâinmân âibi. Samaria zeŋgât kamânânmân zâibi. 6 Isirae a kâmurân gâbârâma yatâ gulipmalip ândiândiŋ, zozeŋgârenâk âibi. 7 Âim siŋgi âlip itâsâm dâzâŋgom ândibi, ‘Anutugât umtopŋan ândinatkât narâk mâte uap.’8 Sisi mâsek kubikziŋgâbi. Mumuŋâmâŋgiziŋgâbi. Sâk bâlâ kubikziŋgâneâlip upi. Wâkeziŋoot moliziŋgâbi.

MATAIO 10:9 13 MATAIO 10:30-31Oi Anutuŋâ kut ŋâi ŋâi sâŋgân buŋziŋgip, yatigâk zeŋgoot a otziŋgâbi.

9 Kât patâ mo mâik mân mem âibi.10Mâtâpkât irâmânmemâibi. Hâmbâzâgât mân mem âibi. Kipâke buŋ, sottân mân mem âibi. Bet bâsaŋâk âibi.Nep a zen nalem mot sâŋgân buŋâziŋgâne dâp upap.

11 Kamân patâ mo mâigân takâmmirin tâtat mâme upi, zorat topz-iŋâ sâm mâsikâziŋgâbi. A ŋâigât eknâŋgâne âlip oi zâkkât mirin zâimtâtat mâme op tap ko kamân zobirâm âibi. 12Mirâziŋan zâim itâ sâmdâzâŋgobi. ‘Um lumbeŋâ zeŋgârenzimbap.’ 13 Oi mirâ mariŋandâ ân-dei dâp oi dinziŋâ zâkkâren bonŋâupap. Ka mirâ mariŋandâ ândeimân dâp oi lumbeŋâ dinziŋaŋgâtbonŋâ âburem ziiŋan gâbap. 14 Oimirâ kamân ŋâin birâziŋgâm dinz-iŋaŋgât âkonziŋgi kinziŋan gwapg-wap lâŋne gei birâziŋgâm âibi. 15 Nâperâkŋak dâzâŋgobâ. Den kubikku-bik narâkŋan Anutuŋâ Sodom sotGomora kamân mâirâp, zen hâuŋâmem gei kwap otziŋgâbap. Ka kamânzorat a, zo ko hâuŋâ mem zâi kwapotziŋgâbap.”

Kâmbamgât den.16 “Nâŋgânek. Râma wâu hulin

zeŋgât oserân mân sâŋgonzâŋgozâŋ-goŋ, zo nâŋâ ko zen sâŋgonzâŋguan.Zorat zen a sarâ buŋâ, nâŋgânâŋgâz-iŋoot târârak ândibi. 17Zen a ziŋ tâm-betzâŋgobegât gasâziŋ kârâm ândibi.A zen den sâsâŋ namin diiziŋgâmâibi.Mâpâmâpâse namâziŋan zâmbamŋâlapitziŋgâbi. 18 Oi zorigâk buŋâ. Zennâgât a ândie, zorat opŋâ a kutâzeŋgâren diiziŋgâm âine den nep tu-ubi. Oi zen zeŋgât mâteziŋan kinŋâ akutâ sot hân ŋâin gokŋâ nâgât topnâsapsum ziŋgâbi. 19 Zen a kutâgârenzâmbane den dap sânâ sâm mânnâŋgâm kwâkâ upi. Narâk zoren densâbi, zo Kaapumŋâ ziŋgâbap. 20 Yatâotziŋgi den sâne zo zeŋgât den mânupap. Ibâziŋaŋgât Kaapum umziŋanpâmbap, zâkkât den upap.

21 Narâk zoren âtâŋâ ŋâiŋâ munŋâsâi kumbi. Oi ibâ ŋâiŋâ sâi nanŋâkumbi. Oi nan bârat, zen ibâmam kâsa otziŋgâm sâne zâŋgobi.22 Kutsiŋginaŋgât op a doŋbepŋâzeŋgât um kâlak nâŋgâziŋgâbi. Oiŋâi zâk den siŋgi âlip mem kâtigemkinbap, zâk narâk âki sumbemkamânân bagibap. 23 Zen kamânŋâin ândinetâ zâŋgom moliziŋgânetâkâmân ŋâin âibi. Nâ perâkŋakdâzâŋgobâ. Isirae kamân dâp tapariap, zo âine mân âki a bonŋâ nâtakâbat.”

Yesu okŋaŋgâwe, zo yatik otniŋgâbi.(Lu 12:2-9)

24 “Ekap namin katepŋâ a kwâkâmpindâmap, zâk mân walâmap. Koreaŋâ a patâŋâ mân walâmap. 25 Ekapnamin katepŋâ patâŋaŋgât holi zorikmei dâp upap. Kore âŋâ patâŋaŋgâtholi zorik mei dâp upap. Bâliŋmâme a, ziŋ nâgât Bezebulu sâwe.Sâm bâliŋ kwatniwe yatik mâte pirikmem zâi kwap otziŋgâbi. 26 Zoratsa nâŋgânek. A zo zeŋgât op mânkeŋgât upi. Kut ŋâi ŋâi tik ziap,zo zemŋâ mân zimbap. Kut ŋâiŋâi kwârakukuŋ, zo zemŋâ mân zim-bap. Zo aksik mâbâlakŋem naŋgâbi.27Nâ ŋâtigân den tik dâzâŋgoman, zoa kâmut zeŋgât mâteziŋan sapsubi.Den halop dâzâŋgowan, zo sombe-mân kin dâzâŋgobi. 28 Sâkziŋik zâŋ-gobi, zeŋgât mân keŋgât upi. Zenum dâpziŋ mân tâmbetkubi. Ŋâigâtkeŋgât upi. Sâkkâ sot um dâpkâârândâŋ sim kârâbân gâbanbapkâtimbaŋâ zemŋâŋgap, Anutu, zâkkâtkeŋgât op ândibi.

29 Nii sâmbâlâle, zâk sâŋgânŋâpatâ buŋâ. Kât kuriŋâ mâik kânokpam zagât mimban. Oi Ibâziŋandâmân nâŋgi ko dap op sâmbâlâleŋâi gei kumbap? 30-31 Anutu zâka zeŋgât kâukziŋ sâmotŋâ zoratteŋgâŋâ nâŋgâm naŋgâmap. Zoratzen keŋgâtziŋ buŋ ândibi. Zensâmbâlâle yatâ buŋâ. Zen a. Anutuzâk zeŋgât umŋâ patâ kinmap.”

MATAIO 10:32 14 MATAIO 11:13Aŋâ siŋgi âlipkât hâuŋâ minat.(Lu 12:51-53; 14:26-27)

32 “Ŋâi zâk a ambân zeŋgât mâtez-iŋan sâm âlip kwatnibap, zâk yatigâknâŋâ sumbem Ibânaŋgât mâteŋansâm âlip kwâkŋaŋgâbat. 33 Ŋâi zâka ambân zeŋgât mâteziŋan kwâim-bânigi zâk nâŋâ yatigâk sumbem Ibâ-naŋgât mâteŋan kwâimbâŋaŋgâbat.

34 Zen nâgât itâ mân sâbi, ‘Zâklumbe muyagibapkât geip.’ Nâ lum-beŋâ buŋâ, kâmbam âbâŋgubapkâtgewan. Nâ kâsâpzâŋgobatkât gemgâwan. Zen dinnaŋgât op kâsâ-pagom ândibi. 35 Zorat nanŋâ sotibâŋâ, zet kâsâpagobabot. Bâratŋâ sotmamŋâ, zet kâsâpagobabot. Iranŋâsot sibunŋâ, zet kâsâpagobabot. 36 Aŋâi zâkkât kiŋ topŋan gâbâ kâsaokŋaŋgâbi. 37 Oi ŋâi zâk umŋâ ibâmamzik zet sot pâlâtâŋ op nâ sotbituk pâlâtâŋ upap, zâk zo nâgât siŋgimân op ândibap. Ŋâi zâk umŋâ mu-rarâp zen sot pâlâtâŋ op nâ sot bitukpâlâtâŋ upap, zâk yatik nâgât siŋgimân ândibap. 38 Oi ŋâi zâk zikŋâporu nakŋâ mân lum nâgât mâtâplâŋbap, zâk zo yatik nâgât siŋgi mânupap. 39 Ŋâi zâk ândiândiŋâ aŋgânkâri gulipkuŋaŋgâbap. Oi ŋâi zâknâgât opŋâ hânân ândiândiŋâ birâmândiândiŋ âlipŋâ muyagibap.”

Yesugât opŋâ buku otziŋgâbi.(Mk 9:41)

40 “A ŋâiŋâ zen galem otz-iŋgâbap, zâk zo yatik kore otnibapŋâsâŋgonnogip yatik okŋaŋgâbap.41 Ŋâi zâk Propete a ŋâi on galemokŋaŋgâbap, zâk Propetegât dâpyatik sâŋgân mimbap. Ŋâi zâk atârârakŋâ galem okŋaŋgâbap, zâk atârârakŋaŋgât dâp sâŋgân mimbap.42 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Ŋâiŋâa gigiŋâ zeŋgâren gâbâ nâgât siŋgiândiap, zo too pateŋ aam pindâbap,zo ko sâŋgânŋâ buŋ mân zimbap.”

11Yohane arâpŋâ zen Yesugâren âiwe.(Lu 7:18-35)

1Yesuŋâ arâpŋâ kiin zagât den dât-nâŋgom naŋgâm kamân ŋâin siŋgiâlip dâzâŋgobam arip.

2 Yohane tâk namin tap Kristoŋânep tuugip, zorat siŋgi nâŋgâmarâp den mâsikâbigât sâŋgonzâŋgoiYesugâren âiwe. 3 Yesugâren âimŋâitâ sâm mâsikâwe, “MârumŋanPropete a, ziŋâ a ŋâi gâbapkât sâwe,zo gâ mo ŋâigât mambât ândinat?”4 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip,“Zen âburem âimŋâ kut ŋâi ŋâi eknâŋge, zorat siŋgi Yohane dukubi.5 Sen ŋâtâtikŋâ sinziŋ ânâŋgâtsap.Kinziŋ bâliŋâ mâtâp lâŋ âim ge. Sâkbâlâ a sâkziŋ âlip uap. Kindapziŋbâpsâsâŋ, zo den nâŋge. Mumuŋandâzaatse. A ambân kanpitâ, zen lâunangâbâ den siŋgi âlip nâŋge. 6 Ŋâi zâknâgât nâŋgi mân âkon upap, zâkkâtnâŋga sâtâreŋoot uap.”

7 Oi Yohanegât arâp, zen âburemâine Yesuŋâ a ambân zâk sot ândiweYohanegât topŋâ itâ sâm dâzâŋgoip,“Zen mirâ kamân âtâŋan, a mânândiândiŋan wan iknam âiwe? Gerâŋâi pibâŋâ koi âim gam kiri iknamâiwe? 8 Mo a ŋâi hâmbâ neuleŋootiknam âiwe? Zen nâŋge. A hâmbâziŋneuleŋoot, zen a kutâ zeŋgât mirintapme. 9 Mo zen Propete ŋâi iknamâiwe? Zorat nâ dâzâŋgua nâŋgânek.Zen a igâwe, zo Propete nâmbutŋâzeŋgât dâp buŋâ. Zâk tobat ŋâi. Nâm-butŋâ zo walâziŋgap. 10 A zorat denkulem ŋâi itâ ziap,‘Nâŋgâ. Nâgât kore a ŋâi sâŋgongua

kândom otgibap.Zâkŋâ mâtâpkâ kârâm kubikpap.’

11 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Am-bân zeŋgâren gâbâ âsagiwe, nâm-butŋâ zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ Yohanemân wâlap. Ka a gigiŋâ ŋâiŋâ Anutuum topŋan ândibapŋâ, zâk walâbap.12 Yohane too saŋgon nep topkwâip,narâk zoren gâbâ a ambân doŋbep,zen sumbemgât siŋgi upigât kâtigiwe.Oi a kâwaliziŋootŋâ sumbem kamânzo baginam kâtigie. 13 Propete asot Mose, zen zorat den kânŋan sâmkulemgum gane Yohanegâren âkip.

MATAIO 11:14 15 MATAIO 12:414 Den zi umziŋâ gâsui nâŋgânâ sâm,nâŋgânek. Elia gâbapkât sâwe, zoratbonŋâ Yohane gâip. 15 Ŋâi zâk kin-dapŋootŋâ den zi nâŋgâbap.

16 A kâmut zi, waniŋ zen sotdâpkwap sâbâ? Zen katep yatâ. Katepziŋâ ek birâ, nâŋgâm birâ upme. Aambân kâmut zi zo yatâ. Katep, zenkamân sombemân tap bukurâpziŋitâ sâm dâzâŋgome, 17 ‘Kep meindâwangât mân kue? Nen umbâlâ kepmeindâ wangât mân isie?’ 18 Yohanezâk nepŋâ topkwap too kâtik sotnalem birâm ândei ekŋâ sâwe, ‘Zâkwâkeŋoot ândiap.’ 19 A bonŋâ nâŋâgamŋâ nalem sot too nia nekŋâ itâsâme, ‘Iknek. A zi kât mimiŋ a sotbâliŋ mâme a, zeŋgât buku. Waiŋsot nalem nem mân birâmap.’ Kasa nâŋgânek. Anutugât nâŋgânâŋgâbon asâgem topŋâ mem kâkŋankwâpmap.”

Yesuŋâ Galilaia a zeŋgât girem sâip.(Lu 10:13-15)

20 Narâk zoren Yesuŋâ kamânnâmbutken nep tuugi ekŋâ umziŋmân melâŋâwegât den topkwap sâmtopziŋ itâ sâm muyageip, 21 “Yei,Koraziŋ mâirâp, Yei, Besaida mâirâp,zeŋgâren nep patâ kulem top topmuyageip. Kulem yatâ zo Tirosot Sidoŋ kamânân muyagei sâizen mârumŋan isem umbâlâ opŋâumziŋ melâŋbe. 22 Zorat dâzâŋguanâŋgânek. Tiro Sidoŋ kamân mâirâp,zen den kubikkubik narâkŋan hâuŋâdiim gei otziŋgâbap. Zen kohâuŋâ mem zâi pam otziŋgâbap.23 Kapenaum mâirâp, zen dap upi?Sumbemân zâibi? Buŋâ. Zen simkârâbân kâbakŋeziŋgâbap. Zeŋgârenkulem top top muyageip. Kulem zoSodom sot Gomora kamânânmuyageisâi kamân zo mân buŋ op narâkziren tok tâpap. 24 Zorat dâzâŋguanâŋgânek. Den kubikkubik narâkŋanSodom kamân mâirâp, zen hâuŋâmem gei kwap otziŋgâbap. Zen kohâuŋâ mem zâi kwap otziŋgâbap.”

Yesuŋâ Ibâŋâ sâm bâbâlaŋkwâkŋaŋgip.

(Lu 10:21-22)25 Narâk zoren Yesuŋâ Kem-

bugâren den itâ sâip, “Ibâ, hânsot sumbem mariŋâ, gâ âlip op-mat. A ziiŋâ nâŋgânâŋgâziŋaŋgâtnâŋgâne zâizâiŋ opmap, zo diŋgâtik kwatziŋgâmat. Ka a umziŋangigiŋâ upme, zen ko diŋgâ sâmmuyageziŋgâmat. Oi nâ zorat sâmâlip kwatgigan. 26 Kembu, gâ yatâmuyagemâibapkât nâŋgâna âlip oip.”27 Ninâu yatâ sâmŋâ arâpŋâ nen itâsâm dâtnâŋgoip, “Ibânâ, zâk kutŋâi ŋâi nâgât siŋgi sâm bitnan pamnaŋgip. Umnan den sot nâŋgânâŋgâziap, zo mân nâŋge. Ibânâ zâk zikŋiknâŋgap. Oi Ibânaŋgât umŋan den sotnâŋgânâŋgâ ziap, zo mân nâŋge. Nâninik nâŋgan. Oi nâŋâ a nâmbutŋâIbânaŋgât topŋâ sâm muyageziŋgaâlip nâŋgâm kwâkâbi.”

Yesuŋâ diiniŋgâbap.28 “Kut ŋâi ŋâi yâmbâtŋâ tuum

kâbâ yâmbât sot sâknam nâŋgâmândime, zen aksik nâgâren ganegâsuziŋga um sâkziŋâ sânduksâbap.29 Nâ umnandâ mulun op gigiŋâop ândimangât nâgâren gane nepârândâŋ tuum ândinat. Oi umdâpziŋandâ lumbeŋâ muyagemândibap. 30 Nâ sot kin nep tuutuuŋ,zo bâbâlaŋ. Nâgât nep, zo bâbâlaŋ.”

12Yuda zeŋgât kendongât den.(Mk 2:23-28; Lu 6:1-5)

1 Narâk zoren Yesuŋâ kândom ot-niŋgi kendonân kâlamân obândiwen.Âimŋâ arâp nen tepniŋaŋgât opŋâsegoŋ keet namuŋ niwen. 2 Yatâoindâ Parisaio a, ziŋ zo ekŋâ Yesudukum sâwe, “Ek. Arâpkâ ziŋ kutzo ue, zo kendonân mân orotŋâ.”3 Sâneta itâ sâm dâzâŋgoip, “Dawidisot arâpŋâ, zen tepkât opŋâ urâwe, zosâlâpkum nâŋgâme mo buŋâ? 4 ZâkKembuAnutugât namâ zo zâimnalemhâlâlu sâsâŋâ, zo mei niwe. Nalem

MATAIO 12:5 16 MATAIO 12:30

zo zâk sot arâpŋâ niwe. Zo mânorotŋâ. Namâ galem ziiŋik nim-bigât sâsâŋ. 5 Anutugât gurumin denekabân den itâ sâlâpkum nâŋgâme?Tirik namâ galem a, zen Yuda zeŋgâtkendonân tirik namin âim nep tuumgurumin den zo kume, zorat tosaŋâmân opmap. 6 Zen Kembugât namâzo hâlâlu sâme, Ka nâŋâ ko dâzâŋguanâŋgânek. Nâ mâteziŋan kinzan,nâ walâwalâŋ. Namâ zo gigiŋâ.7Anutugât den kulem ŋâi itâ ziap,‘Bâu zuu kom om nibigât mân sâwan.

Um lâklâk op a buku otz-iŋgâbigât otnigap.’

Zen den zirat topŋâ nâŋgâm sâi atosaziŋ buŋâ den laŋ ŋâi mân dâzâŋ-gobe. 8 A bonŋâ, nâ kendongât mar-iŋâ op ândian.”

Yesuŋâ kendonân a ŋâi kubigip.(Mk 3:1-6; Lu 6:6-11)

9 Yatâ sâmŋâ zobâ âimmâpâmâpâse namin zarip. 10 Zorena ŋâi tâip. Zâk bikŋâ humutŋik.Oi a ziŋâ Yesu mâsikâm sâwe, “Akendonân kubikziŋgâziŋgâŋ, zoorotŋâmomân orot?” 11Sâne Yesuŋâlâuziŋan mem itâ sâm mâsikâziŋgip,“Zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ râmaŋâkânok lâmân giari ko kendongât opbirâbap? Yatâ mân upap. 12 Râmazâk yenŋâ. A zen ko bonŋâ, zoratkendonân âlip orotŋâ.” 13Yatâ sâmŋâa zo itâ sâm dukuip, “Bikâ tâŋtâŋ pa.”Sâi bikŋâ tâŋtâŋ pâi âlip op toren yatâoip. 14 Yatâ oi Parisaio a, zen zo ekŋââimŋâ zâk dap yatâ kunat sâm denâraguwe.

Yesugât den sâsâŋ, zo bonŋâ oip.15 Yesuŋâ den zo nâŋgâm kamân

zo birâm ŋâin arip. A doŋbep patâŋâmolinetâ kubikziŋgâm naŋgip. 16 Zenzâkkât topŋâ zo a ambân mân dâzâŋ-gobigât den sâm kâtigeip. 17 Yatâoi Propete Yesaiaŋâ mârumŋan Anu-tugât den kulemgoip, zo bonŋâ oip.Den zo itâ,18 “Zen nannâ iknek. Nâ zâk gâ-

sum sâlâpkuan. Zâk nannââlipŋâ. Zâkkât umnâ kin-map. Nâ Kaapumnâ pinda

bekŋan mei hân toren torena zeŋgâren den kubikkubikŋâsâm haŋpâmbap. 19 Zâk densârek mân sâbap. Kamânsombemân mân kwamitagoinâŋgâbi. 20 Gerâ âbâbâŋgum,zomânkârâmmânâŋgât pâm-bap. Oi kârâp tirâp mân biribâpsâbap. Yatâ op nep tuumândim den târârak sâm kubik-mubik oi târârak op kâtigemzimbap. 21 Yatâ oi a ambânhân toren toren, zen zâkkâtkutsiŋgiŋan târokwapi.”

Yesuŋâ wâke ŋâi moleip.(Mk 3:20-30; Lu 11:14-23; 12:10)

22 Nârâk zoren wâkeŋâ a ŋâiokŋaŋgi kopa op siŋ bâpsâsâŋ opândei Yesugâren diim âiwe. ÂineYesuŋâ a zo kubigi siŋâ ânâŋgâriekŋâ den sâip. 23 A ambân kâmutkirâwe, zen zo ekŋâ imbaŋâziŋ buŋoi itâ sâwe, “Dawidigât kiun gâbapkâtsâsâŋâ, zo zimot ŋâi.” 24SâneParisaioa, ziŋâ den zo nâŋgâm itâ sâwe, “Zosarâ. Wâke zeŋgât a kutâ kutŋâBezebulu, zâkŋâ mam okŋaŋgi wâkemoliziŋgâmap.”

25 Zen yatâ sâne Yesuŋâ umziŋanekŋâ itâ dâzâŋgom sâip, “Hân ŋâigâta, zen kâsa utnetâ hânziŋ zo kwamenzimbap. Oi kamân ŋâigât a momirâ ŋâigât a, zen kâsa utne mirâkamânziŋ buŋ upap. 26 Satâŋ sotarâpŋâ, zen kâsa utnetâ nepziŋâdap yatâ kâtigem zimbap? 27 Zennâgât itâ sâme, ‘Bezebuluŋâ mamokŋaŋgi wâke moliziŋgâmap.’ Oizeŋgât narâpziŋâ ŋâiŋâ mam otziŋgiwâke moliziŋgâme? Sarâziŋaŋgâttopŋâ zo narâpziŋandâ muyagibi.28 Nâ ko Anutugât Kaapumŋâ mamotnigi wâke moliziŋgâman. Anutugâtum topŋan ândiândigât narâkŋâmâteotziŋgi mân nâŋge.

29 A ŋâi, zâk mirâŋan kâwali op tâidap yatâ a ŋâiŋâ zâim sikum bekŋanmimbap? Yatâ buŋâ. Kâwali a zokomŋâ kiŋ bik saam pamŋâ sikumŋââlip bekŋanmimbap.” (Yesuŋâ den zoSataŋgât op sâip.) 30 Yatâ sâmŋâ itâ

MATAIO 12:31 17 MATAIO 12:50sâip. “Ŋâi zâk buku mân otnibapŋâ,zâk kâsa otnibap. Ŋâi zâk nepnâ mângalem upapŋâ, kândaŋbap.

31 Zorat dâzâŋgua nâŋgânek.Bâliŋâ top top sot den sumunŋâ toptop, zorat tosa birâbirâŋ ziap. Ka ŋâizâk Tirik Kaapum sâm bâliŋ kwâpap,zâkkât tosa birâbirâŋ mân ziap. 32Ŋâizâk a bonŋâ nâ sâm bâliŋ kwatnibap,zâkkât tosa âlip gulipkubap. Ka ŋâizâk Tirik Kaapum sâm bâliŋ kwâpap,zo ko tosaŋâ hânân sot Sumbemânmân gulipkubap.

33 Zen nak ŋâigât âlipŋâ sâmbonŋaŋgât yatik âlipŋâ sâbi. Monak ŋâigât bâliŋâ sâm bonŋaŋgâtyatigâk bâliŋâ sâbi. Nak zo bonŋandânak topŋâ sâm muyagemap. 34 Zenmulumgât kiurâp. Bâliŋandâ wanden âlipŋâ sâbi. Umziŋan kutŋâi ŋâi zemap, zo yatik lâuziŋankopgâmap. 35 A târârakŋândâ umŋangâbâ den âlipŋâ kopgâmap. A ŋâinâŋgânâŋgâ bâliŋâ, zâkkât umŋangâbâ den bâliŋâ kopgâmap. 36 Nâdâzâŋgua nâŋgânek, Den kubikkubiknarâkŋan den sarâ top top, zorathâuŋâ Anutuŋâ ziŋgâbap. 37 Densâmat, zorâŋ topkâ sâmmuyagei gâsugobap. Mo den sâmat, zorâŋ topkâmuyagei birâgibap.”

Yesu kulem top topkât dukuwe.(Mk 8:12; Lu 11:29-32)

38Yatâ sâm dâzâŋgoi Kembugât gu-rumin den zorat galema sot Parisaio anâmbutŋâ, zen itâ mâburem dukuwe,“Patâ, top lâkulâku kulem ŋâi tuunaâsagei iknâ.” 39 Sânetâ itâ sâm dâzâŋ-goip, “A kâmut zi orot mâmeziŋâbâliŋâ sot Kembugât den birâbirâŋ.A yatâ zorâŋ top lâkulâku kulemgâtsâme. Zen kulem ŋâi mârâtŋâ buŋâ.Propete Yonagârenmuyageip, zo yatâmuyagei ikpi. 40 Yona zâk sirâmkarâmbut saru zuu patâgât umŋangei zeip. Zo yatigâk a bonŋâ, nâsirâm karâmbut hân umŋan zimbat.41 Zorat ko den kubikkubik narâkŋan

Niniwe kamân mâirâp, zen gam a kâ-mut zi zeŋgât topziŋ sâne hâuŋâ yâm-bâtŋâ patâ mimbi. Wangât, Niniwekamânmâirâp, zen Yonaŋâ den giremdâzâŋgoi nâŋgâm umziŋâ melâŋâwe,zorat. Na sa nâŋgânek. Nâ zikinzan, nâ Yona wâlan. 42 Oi am-bân kutâ hân torengen gâbâ Salo-mogâren gâip, zâk yatik den ku-bikkubik narâkŋan kâmut zi zeŋgâttosaziŋ sapsubap. Wangât, ambânzorâŋâ hân kârebân gâbâ gam Sa-lomogâren den nâŋgânâŋgâ bonŋâmimbam gâip, zorat. Oi nâ zi kinzan,nâ Salomo wâlan. Zen wangât opnâgât den birâme?”

Wâke, zâk gebâkŋan puriksâm atâmbetkubap.

(Lu 11:24-26)43 “Wâkeŋâ a umân gâbâ takâm

gam hân amân ândiândiŋan âi ândimtâtat mâmeŋâ kârubap. 44 Kârumŋâsâbap, ‘Nâ mirânâ birâm gâwan,zoren âibâ.’ Sâmŋâ âburem âiikpap. Egi mariŋâ buŋâ, saŋgonkubikkubikŋâ. 45 Yatâ ekŋâ âim wâkebukurâpŋâ nâmburân zagât, zikŋâdâp buŋâ, bâliŋ kâtikŋâ, zo sâi gamirâ zorenâk tâtat mâme upi. Oi azo mârum bâliŋâ ândeipŋâ bet bâliŋop kwâtâtibap. Bâliŋ mâme a kâmutzi, zeŋgâren yatik muyagibap.”

Yesugât mam murâpŋâ.(Mk 3:31-35; Lu 8:19-21)

46Yesu zâk den yatâ sâm dâzâŋgomkiri kândâtziŋan Yesugât mammurâpŋâ, zen gam den dukunammambât kirâwe. 47 Mambât kinetâa ŋâiŋâ Yesu itâ sâm dukuip, “Nâŋgâ.Mamgâ murâpkâ, zen den dâgonamkândâtniŋan ga kinze.” 48 Sâi Yesuŋâitâ sâm dukuip, “Mam murâpnâwaniŋ ziŋâ?” 49 Yatâ sâmŋâ arâpkirâwe, zeŋgâren bikŋâ pamŋâ itâsâm dâzâŋgoip, “Ziŋgitnek. Mamnâmurâpnâ zi te. 50 Sumbem Ibânaŋgâtsâtŋâ nâŋgâm lume, zen ko nâgâtmamârâpnâ mun garâpnâ ue.”

MATAIO 13:1 18 MATAIO 13:2413

Keet maamaandiŋgât den.(Mk 4:1-9; Lu 8:4-8)

1 Sirâm zoren Yesuŋâ mirin gâbâgem saru sâtŋan âi tâip. 2 Âi tâia ambân kâmut patâ zâkkâren min-dune ziŋgit waŋgâ ŋâin zarip. Oi zâkwaŋgâyân tâi a ambân doŋbep patâ,zen sagân kirâwe. 3 Zen sagân kinetâden sumbuŋâ top top sâm dâzâŋ-goip. Ŋâi ko itâ sâip, “Nâŋgânek.A ŋâiŋâ keet maandiŋbam nebânarip. 4 Âi maandiŋi keet nâmbutŋâmâtâbân gei zei nii ziŋâ ga niwe. 5 Oikeet nâmbutŋâ hân siŋitŋan gei zeip.Zoren hân mâiktârâ kwâkŋanâk, zo-rat kek takip. 6 Ândâŋâ kârep mângiari maaŋâ egi hâlâlâŋsâm moip.7Keetŋâ nâmbutŋâ hibuk osetŋan geizeip. Gei zemŋâ kâmŋâ taki hibukŋâkwârakoipkât moip. 8Keet nâmbutŋâko hân âlipŋan gei zem bonŋâ doŋbepâsageip. Topŋâ ŋâigât keetŋâ 1 han-deret. Topŋâ ŋâigât keetŋâ 60. Topŋâŋâigât 30. Bonziŋâ yatâ âsageip.9 Zorat ŋâi zâk kindapŋootŋâ den zinâŋgâbap.”

Yesuŋâ den sumbuŋaŋgât sâmdâzâŋgoip.

(Mk 4:10-12; Lu 8:9-10)10 Den yatâ sâm dâzâŋgoi arâpŋâ

nen um topŋan gam mâsikâm sâwen,“Gâ wangât den sumbuŋâ dâzâŋgo-mat?” 11 Sâindâ zâkŋâ itâ dâtnâŋ-goip, “Anutu um topŋan bagibag-iŋâ, zorat den sumbuŋâ ziiŋâ nâŋgâmkwâtâtibigât sâsâŋ. A nâmbutŋâ, zenbuŋâ. 12 Ŋâi zâk den nâŋgânâŋgâŋâ,zo mem ândei Anutuŋâ târokwappindâbap. Oi nâŋgânâŋgâ patâ upap.Ka ŋâi zâk den nâŋgânâŋgâ pindip,zo mân mem ândei bekŋan mimbap.Oi yen ândibap. 13 A nâmbutŋâ,zen sinziŋâ ekŋâ mân ek kwâtâtibi.Oi kindapziŋandâ den nâŋgâm mânnâŋgâm kwâtâtibi. Zorat op den sum-buŋâ dâzâŋgoman. 14 Oi mârumŋanPropete Yesaiaŋâ kânŋan den sâip,den zo bonŋâ uap. Den zo itâ,

‘Kindapziŋandâ den nâŋgânâŋgâ,zo nâŋgâbi. Ka umziŋandâko mân nâŋgâm kwâtâtibi.Sinziŋandâ igikŋâ, zo ikpi.Ka zorat topŋâ, zo mân ekkwâtâtibi. 15 A ambân kâmutzi, zen um kâtik. Kindapziŋbâpsâsâŋ. Sinziŋandâ mân ekkwâtâtibi. Umziŋandâ mânnâŋgâm kwâtâtibi. Umziŋmân melâŋne ko nâ dap yatâkubikziŋgâbat?’

16 Zen ko sinziŋâ âlip ikme. Kin-dapziŋ âlip nâŋgâme. 17 Zorat zeŋgâtnâŋga âlip uap. Nâ perâkŋak dâzâŋ-gobâ. Mârumŋan Propete sot atârârakŋâ doŋbep, zen kut ŋâi ŋâi zenek nâŋgâme, zo ek nâŋgânam osimŋâmân ek nâŋgâwe.”

Keet maamaandiŋ, zorat topŋâ sâmdâzâŋgoip.

(Mk 4:13-20; Lu 8:11-15)18 “Oi zi keet maamaadiŋ den,

zorat topŋâ dâzâŋgua nâŋgânek.19Keetŋâ mâtâbân gei zeip, zorat dâpa nâmbutŋâ ândime. Zen siŋgi âlipnaŋgâne umziŋan mân giari bâliŋâmariŋandâ gamŋâ zo bekŋanmemap.20 Keetŋâ hân siŋitŋan gei zeip,zorat dâp a nâmbutŋandâ ândime.Zen siŋgi âlip nâŋgâm âkŋâlemândime. 21 Umziŋan ko ândâŋâmân gâsuipkât narâk pâŋkânok memândine sâknammozâŋgom tâknaminpâpan, zo âsagei kektâ lorem birâme.22 Keetŋâ hibuk kwâkŋan gei zeip,a nâmbutŋâ zen yatâ ândime. Zensiŋgi âlip zo nâŋgâmŋâ sâkkât kut ŋâisot kât sikumgât âkŋâle op ândineumziŋan bon mân âsagei bonŋâ buŋop gukupitŋâ upap. 23 Keetŋâ hânâlipŋân gei zeip, zo a nâmbutŋâ zoyatâ ândime. Zen den siŋgi âlipnâŋgâm umziŋan gei mem ândime.Oi ŋâigâren bonŋâ 1 handeret,ŋâigâren 60, ŋâigâren 30. Bonŋâ yatââsagemap.”

Nebân hibuk takip, zorat den.24 Yesuŋâ den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm

dâzâŋgoip, “Sumbemgât den siŋgi

MATAIO 13:25 19 MATAIO 13:49-50âlip, zorat mâtâp zi itâ. A ŋâiŋânepŋan âi keet maandeŋip, zorendâpkwap sâbâ. 25 Keetŋâ maandiŋâari a uman zine narâk zoren kâsaŋâgam hibuk keetŋâ maandiŋâ arip.26 Oi keet zo takâm bon upâ sâi hi-buk ârândâŋ takâwe. 27 Oi kore a,zen zo ekŋâ nep mariŋâ dukum sâwe,‘Patâniŋâ, gâ nepkan keet âlipŋâmaandeŋin. Oi Hibuk zo waniŋgâbâ tâkap?’ 28 Mâsikâne sâip, ‘Kâsaŋâiŋâ maandeŋi âsageip.’ Yatâ sâimâsikâwe, ‘Nen âi sâmbum panâ?’29 Sâne itâ dâzâŋgoip, ‘Buŋâ. Zenhibuk sâmbum kâmŋâ zo sâmbubegâtbirâbi. 30 Zo yenâk zimbabot. Oibonŋâ mimiŋ narâk oi nep a itâ sâmdâzâŋgobat, “Kândom zen hibuk zosâmbum buraŋ saam kârâbân umbi.Bet ko bonŋâ âlipŋâ mine mirânanzâibap.” ’ ”

Wakum sot sii daŋgât, zekât den.(Mk 4:30-32; Lu 13:18-21)

31 Den sumbuŋâ ŋâi itâ sâmdâzâŋgoip, “Sumbemgât den siŋgiâlip, zorat mâtâp, zo wakum keetŋâyatâ. A ŋâiŋâ keetŋâ zo nepŋanpâip. 32 Keetŋâ zo mâiktârâ. Keetŋânâmbutŋâ zeŋgât ombeziŋan. Zokâmŋâ takâm zâim walâziŋgâm nakpatâ opmap. Oi nii zen gam bâranŋanpam tapme.”

33 Oi den sumbuŋâ ŋâi itâ sâmdâzâŋgoip, “Sumbemgât den siŋgiâlip, zorat mâtâp, zo sii daŋgâtnaamŋâ yatâ. Ambân ŋâiŋâ nalemânsii daŋgât zâtki giari nalem aksiknaam op naŋgip.”

Nebân hibuk takip, zorat topŋâ.34 Yesuŋâ den dâzâŋgoip, zo sum-

buŋik dâzâŋgoip. Den muyap mânsâm muyagem dâzâŋgoip. 35 Yatâ oiPropete a ŋâiŋâ den sâip, zo bonŋâoip. Den zo itâ,“Lâunan den sumbuŋâ top top

muyagei sâbat. Hânmuyageibân gâbâ den tik zeip,zo sâm muyagibat.”

36 Yesuŋâ a ambân zâmbari âinemirin zarip. Zâi tâi arâpŋâ nen

zâimŋâ dukum sâwen, “Kâlamân hi-buk muyageip, den sumbuŋâ zorattopŋâ sâna nâŋgânâ.” 37Dukoindâ itâsâm dâtnâŋgoip, “A keet âlipŋâ pâip,zo a bonŋâ nâŋâ pârâwan. 38 Nep, zohan patâ zi. Keet âlipŋâ, zo sumbe-mgât siŋgi a ambân kâmut. 39 Hibuk,zo bâliŋâ mariŋâ, zâkkât kâmut. Kâsazâk nebân hibuk keetŋâ maandiŋip,zâk Sataŋ. Bon mimiŋ narâkŋâ, zohâuŋâ mimiŋ narâkŋâ. Nep tuutuuŋa, zen sumbem a. 40 Hibuk sâmbumkârâbân uwe, zo yatigâk hâuŋâmimiŋnarâkŋan âsagibap. 41-42 A bonŋâ,nâŋâ kâwali arâpnâ sâŋgonzâŋgua aambân zeŋgâren gâbâ bâliŋ mâme aambân sot gurumin den kukuŋâ aambân, zo gâbâreziŋgâm kârâp tâm-bâŋan zâmbane geibi. Zen zoren um-bâlâ op isem ândibi. 43 A târârak zenko Ibâziŋaŋgât um topŋan âsakŋootmaa yatâ âsagem ândibi. Ŋâi zâkkindapŋootŋâ den zi nâŋgâbap.”

Kune kinsagât den.44 “Sumbemgât den siŋgi âlip

mâtâp, zo itâ. Kune kinsa ŋâihibukŋan tik zei a ŋâi zoren âimuyageip. Muyagemŋâ umâlep patânâŋgâm kwârakum âi kut ŋâi ŋâitâkŋaŋgip, zo pam kât mem naŋgâmhân zo kwâlip.”

Kunegât den sumbuŋâ.45 “Sumbemgât siŋgi âlip mâtâp,

zo itâ. A ŋâi kunegât kârum ândeip.46 Kârum ândim kune ŋâi tipŋan ku-rum, zo muyageip. Muyagemŋâ kutŋâi ŋâi gakâŋâ, zo a zo pindi kune zozâkkât oip.”

Saru zuu irâ, zorat den sumbuŋâ.47 “Sumbemgât siŋgi âlip, zorat

mâtâp, zo iŋangât irâ yatâ. Azen irâ zo saruyân pane giari zuutopŋâ topŋâ piksâwe. 48 Piksânesâmbune âkŋan zarip. Oi iŋanniniŋâ, zo waŋgâyân parâwe. Mânniniŋâ ko birâm pane saruyân giarip.49-50 Narâk patâ mâte oi ko zo yatâmuyagibap. Narâk zoren sumbem a,ziŋâ a hânŋâ hânŋâ kâsâpzâŋgomŋâbâliŋ mâme a minziŋgâm kârâp patin

MATAIO 13:51 20 MATAIO 14:17

zâmbane geibi. Zoren umbâlâ op isemândibi.”

51 Yatâ sâmŋâ mâsikâniŋgip,“Zen zo aksik nâŋgâm naŋge mobuŋâ?” Sâi niŋâ sâwen, “Nen nâŋgâmnaŋgen.” 52 Sâindâ dâtnâŋgoip,“Zen dinnâ nâŋgâm kwâtâtemŋâsiŋgi âlipŋaŋgât mâtâp nâŋgâmkwâkâbi. Zen mirâgât mariŋâ yatâopŋâ kabâŋan gâbâ kut ŋâi ŋâi âlipsâŋgiŋâ sot uŋakŋâ lândim pambi.”

Nasarete kamânân Yesukândâtkuwe.

(Mk 6:1-6; Lu 4:16-30)53 Yesu zâk den sumbuŋâ top topŋâ

zo sâm naŋgâmmirâ kamân zo birâmarip. 54 Âi kamânŋan Nasarete, zorenâi takâm mâpâmâpâse namin zâimden siŋgi âlip sâm dâzâŋgoi a zennâŋgâm imbaŋâziŋ buŋ oi sâwe, “Zâknâŋgânâŋgâ zot imbaŋâ zo waniŋgâbâmuyageip. 55Nen topŋâ nâŋgen.Zâk mirâ tuutuuŋ a nanŋâ. MamŋâMaria. Murâpŋâ kutziŋâ Yakobo,Yose, Simoŋ sot Yuda. 56 Garâpŋânen sot ârândâŋ ândien. Zâk kut ŋâiŋâi zi ikâ zoren muyageip?” 57 Zenyatâ nâŋgâm kwakŋâ zâkkât nâŋgânegeip. Oi Yesuŋâ sâm dâzâŋgoip,“Propete a ŋâi zâk kutsiŋgiŋâ hântorengen laŋ kârâm ari kamârâpŋâsot torerâpŋâ, zen zâkkât nâŋgânegei birâŋaŋgâme.” 58 A zen umziŋaŋgân kârâwegât Yesuŋâ kamânzoren kulem top top doŋbep mântuugip.

14Herodeŋâ sâi Yohane kuwe.(Mk 6:14-29; Lu 3:19-20; 9:7-9)

1 Nârâk zoren a kutâ Herode, zâkYesugât siŋgi nâŋgip. 2 Siŋgi zonâŋgâmŋâ a sâtŋâ gakârâpŋâ itâ sâmdâzâŋgoip, “Nâ itâ nâŋgan. Yohanetoo saŋgonziŋgip, zâkmumuŋan gâbâzaat kâwaliŋoot ândiap.”

3 Den zo yen mân sâip. MârumŋanHerode zâk munŋâ Pilipogât ambânbekŋan meip, kutŋâ Herodia. Ambânzâkkât opŋâ sâi Yohane kiŋ bik saamtâk namin pane zeip. 4 Wangât,

Yohaneŋâ den itâ dukuip, zorat, “Gâambân zo mein, zo mân orotŋâ.” 5 OiHerodeŋâ Yohane kumbam nâŋgip.Ka a ambân ziŋâ Yohanegât nâŋgânePropete op ândeip, zorat keŋgâtop birip. 6 Oi Herode âsaâsagiŋnarâk oi omo nâne patâ utnam utneHerodiagât bâratŋâ, zâk Herode sot asâtŋâ tarâwe, zeŋgât mâteyân kepândei Herode ek âkŋâlem itâ sâmdukuip, 7 “Nâ den zi sâm kâtigian.Gâ wan mo wangât sâna gibat.” 8 Oiambân zâk mamŋandâ den dukui itâsâip, “Yohane too saŋgon nep tuugip,zâkkât gânduŋ kom mânâŋgâtŋâkâukŋâ hâkobân pam mem ga ni.”

9-11 Yatâ sâi a kutâ zâk nâŋgâmpârâkpâip. Nâŋgi mân dâp oip.Ka zâk a sâtŋâ zeŋgât mâteziŋansâm kâtigeip, zorat op zo bon upap-kât nep a sâŋgonzâŋgoi Yohane tâknamin tâi gânduŋâ kârâm mânâŋgâtkâukŋâ hâkobân pam mem ga Hero-dia bâratŋâ pindâwe. Ambân zomemŋâ mamŋâ pindip. 12 Yohanekune moi arâpŋâ zen gamŋâ kâm-barâŋâ mem hangumŋâ âi Yesu densiŋgi dukuwe.

Yesuŋâ a 5 tausen nalem ziŋgip.(Mk 6:31-44; Lu 9:10-17; Yo 6:1-13)

13 Yesuŋâ den siŋgi zo nâŋgâmwaŋgâyân zâim hân a mânândiândiŋan, zoren ândibam arip.Ari a ambân doŋbep patâ kamân ŋâinŋâin gâbâ, zen siŋgiŋâ nâŋgâm sarusâtŋan âim muyagiwe. 14 Yesuŋâwaŋgâyân gâbâ gemŋâ a ambânkâmut zo ziŋgitŋâ umŋâ nâŋgâmŋâa ambân sisi mâsekziŋoot, zokubikziŋgip.

15 Yatâ op ândei mirâ oi Yesugâtarâpŋâ niŋâ dukum sâwen, “Zi a mânândiândiŋan ândeindâ mirâ ŋâtik-sâbâmap. Gât ko a ambân zâm-bana kamânân âim nalem muyagibi.”16 Sâindâ Yesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip,“Wangât âibigât se? Ziŋâ nalemziŋgânek.” 17 Yatâ sâm dâtnâŋgoisâwen, “Nen zi nalem bâtnâmbut sotsaru zuu zagât mem ândien. Nen

MATAIO 14:18 21 MATAIO 15:13nalem nâmbutŋâ buŋâ.” 18 SâindâYesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Nalemzo nâgâren mem ganek.”

19 Yatâ sâmŋâ a dâzâŋgoi hibukluatŋâ tap âiwe. Yesuŋâ nalem bât-nâmbut sot saru zuu zagât, zo memsumbemân egi zari sâiwap sâmŋâ na-muŋ arâpŋâ niŋgi niŋâ kâsâpkum aziŋgâwen. 20Apisuk nemâkonurâwe.Oi buputŋâ zeip, zo meindâ irâ kiinzagât piksâip. 21 A nalem niwe, zoteŋgâziŋâ 5 tausen yatâ. Ambâ mu-rarâpziŋâ mân sâlâpzâŋgowen.

Yesu saru kwâkŋan lâŋ lâŋ arip.(Mk 6:45-52; Yo 6:15-21)

22 Yatâ opŋâ Yesuŋâ arâpŋâ sâiwaŋgâyân zâi saru nâmbutken âinamâiwen. Yesu zâk a ambân zâmbariâibigât zoren tâip. 23Oi a ambân zâm-bari âinetâ zâk zikŋik ninâu sâbambâkŋan zarip. Yatâ op ândei ŋâtiksâizâk zikŋik zoren ândeip. 24Waŋgâŋââim saru tânâmŋan takip. Oi pibâpatâ zâk âiwenân gâbâ gam saru kun-ziri waŋgâ mem kâbakŋei âinam osi-wen. 25Mirâ haŋsâsâgât Yesuŋâ sarukwâkŋan lâŋ lâŋ ga muyageniŋgip.26 Zâk zo yatâ gâi arâp niŋâ ekŋâkeŋgâtniŋâ op wâke gaap sâm denkâtik kambâŋâwen. 27 Yatâ oindâden itâ sâm dâtnâŋgoip, “Umziŋ diimgeik. Zi ninak gaan. Mân keŋgâtutnek.” 28 Sâi Peteroŋâ sâtŋan memitâ sâip, “Kembu, ninak gaan sânatoo kwakŋik lâŋ gabâ.” 29 Sâi Yesuŋâsâip, “Ga.” Sâi Peteroŋâ waŋgâyângâbâ geim saru kwâkŋan Yesugârenarip. 30 Peteroŋâ âim tâi pibâ patâŋâi gâi keŋgât op geibam op Yesukonsâm sâip, “Kembu, gâ gâsuni.”31 Sâi zorenâk Yesuŋâ gâsum sâip,“Gâ wangât nâŋgâm pâlâtâŋgâ lotŋâoi um zagât uat?” 32 Yatâ sâm gâ-sui waŋgâ kâligen kopgâitâ pibâ hir-iŋsâip. 33Oi a waŋgâyân tarâwen, nenYesu um topŋan âi pindiŋsâm sâwen,“Gâ perâkŋak Anutugât nanŋâ.” 34Oisaru nâmbutken âimŋâ Genesaretehânân takâwen. 35 Zoren a zenYesu ekŋâ den pane kamân ŋâin ŋâin

ari a ambân sisi mâsekziŋoot diiz-iŋgâm zâkkâren gawe. 36 Oi zen Yesuitâ dukuwe, “Nâŋgâna hâmbâgâ mu-rukŋan gâsum mâsekziŋ buŋ upap.”Yatâ urâwe, zorâŋâ sâkziŋâ âlip opnaŋgip.

15Kut ŋâi ŋâi niniŋandâ a um mân

sumunkomap.(Mk 7:1-23)

1 Narâk zoren Yerusalem kamânângâbâ Parisaio a sot Kembugât guru-min den galem a, zen Yesugâren gammâsikâm sâwe, 2 “Arâpkâ, zen wangâtsâkurâpniŋ zeŋgât den kom bitziŋâmân too saŋgon nalem mem nime?”

3 Yatâ sâm mâsikâne Yesuŋâ itâsâip, “Zen ko wangât ziiŋâ sâkurâpz-iŋaŋgât den lumAnutugât den kume?4 Anutugât den itâ ziap, ‘Gâ ibâ mamsâtzik lum hurat kwatzikâban. Oi ŋâizâk ibâ mam den bâliŋâ dâzâkobap,zâkmân ândibap. Zâk kunemumbap.’5 Zen ko itâ sâme, ‘Ŋâi zâk ibâ mamitâ dâzâkobap, “Kut ŋâi zikâbam, zoAnutugât siŋgi sâm paan.” Zâk zoyatâ opŋâ on galem mân otzikâbap.’6 Zen yatâ opŋâ Anutugât den birânegiari sâkurâpziŋaŋgât den zorik lumândime. 7 Sarâ a, zen. Zeŋgât opPropete Yesaiaŋâ Anutugât den itâsâm kulemgoip,8 ‘A kâmut zi lâuziŋandik mâpâsen-

ime. Umziŋandâ ko birânime.9Oi den bonŋagât hâuŋâ a ziiŋden sâm kwâkâyaŋgâme. Zenlâuziŋandik mâpâsenime. Nâzorat nâŋga yen opmap.’ ”

10 Yesu zâk zo yatâ sâm dâzâŋgoma ambân sâi gane itâ dâzâŋgomsâip, “Nâ den dâzâŋgua nâŋgâmkwâtâtinek. 11 Kut ŋâi ŋâi ninegeimap, zo mân sumunkomap. Kalâuziŋan gâbâ kopgâmap, zorâŋâsumunkomap.”

12 Yatâ sâi arâpŋâ niŋâ zâkkârenâim mâsikâm sâwen, “Den yatâ zosâna Parisaio a zen nâŋgâm bâliŋkwatgige, zo nâŋgat?” 13 Sâindâ sâip,“Nebân kut ŋâi zo sumbem Ibânandâ

MATAIO 15:14 22 MATAIO 15:39mân kâmerip, zo sâmbum naŋgâbap.14 Zen yen birâziŋgânek. Parisaiozen siŋziŋ ŋâtâtikŋâ. Zeŋgât mâtâpkândom a sen bâpsâsâŋ zagât di-iaŋgâmâibabot, zo komâtâp tâpâkumârândâŋ lâmân geibabot.”

15 Sâi Peteroŋâ itâ sâm dukuip,“Den sumbuŋâ dâzâŋguat, zorattopŋâ sâna nâŋgânâ.” 16 SâiYesuŋâ dâtnâŋgoip, “Zen tok umnâŋgânâŋgâziŋ mân pâroŋsâi ândie,mo dap? 17 Topŋâ itâ mân nâŋge?Aŋâ kut ŋâi ŋâi nine tep kâmboziŋangiari mem kubigi mâtâpŋan geimap.18 Ka umziŋan gâbâ den bâliŋ top toplâuziŋan takâmap, zorâŋâ ko umziŋsumunkomap. 19A umân gâbâ kut ŋâiŋâi kop gâmap, zo itâ. Nâŋgânâŋgâbâliŋâ, âkŋâle nep, kâmbam ku,kâmbu konda, den sarâ, ambân membirâbirâŋ sot den sumunŋâ. 20Kut ŋâiŋâi yatâ, zorâŋ sumunkomap. Oi betmân saŋgon kut ŋâi ŋâi nine, zorâŋâmân sumunkomap.

Kanaan ambân ŋâiŋâ Yesu konsâmmâpâseip

(Mk 7:24-30)21 Oi Yesu zâk kamân zo birâm Tiro

sot Sidoŋ kamân zagât, zo zeŋgârenarip. 22Zeŋgâren ândei Kanaanhânângokŋâ ambân ŋâi gam Yesu kon-sâm sâip, “Kembu gâ Dawidigât ki-unŋâ, nâgât umgâ bâliŋ oik. Bâratnâ,zâk wâkeŋâmâte pirik okŋaŋgâmap.”23Yatâ sâi Yesuŋâ nâŋgâm den hâuŋâmân dukuip. Yatâ oi arâpŋâ nenzâkkâren gam dukum sâwen, “Ambânzo molina arik. Zâk kândâtniŋan densâm gaap.” 24 Sâindâ dâtnâŋgoip,“Nâ Isirae kâmut râma yatâ gulipop ândime, zo zeŋgârâk sâŋgonnogigem gâwan.” 25 Sâi ambân zorâŋum topŋan âi siminŋâ liim pindiŋsâmsâip, “Kembu, gâ laŋ betnan me.”26 Yatâ sâi ko itâ sâm dukuip, “Katepzeŋgât nalem betziŋan mem wâuziŋgâziŋgâŋ, zo mân dâp upap. NâIsirae a kâmut, zeŋgât gem gâwan.”27 Sâi ambân zo itâ sâip, “Kembu zoâlip sat. Oi marirâpziŋandâ nalemnem tatne gwapgwap gei wau zen laŋ

nime.” 28Yatâ sâi Yesuŋâ dukum sâip,“O ambân nâŋgâmpâlâtâŋgâ patâ, satzorat dâp muyagegigik.” Sâi zorenâkbâratŋâ âlip oip.

Yesuŋâ a doŋbep kubikziŋgip.(Mk 7:31-37)

29 Yesu zâk hân zobâ âburem gamGalilaia saru sâtŋan âim bâkŋâ ŋâinzâi tâip. 30Zâi tâi a ambân kâmut patâzâkkâren mindum gawe. Zen sâkz-iŋâ gigiŋâ, sinziŋ bâpsâsâŋ, kin bitziŋbâliŋâ, kopa sot sisi mâsekziŋoot di-iziŋgâm Yesugât um topŋan zâmbanekubikziŋgip. 31 Yatâ oi kopa, zendinziŋâ sâwe. Kin bitziŋ bâliŋ, zenmâtâbân âim gawe. Sâkziŋ gigiŋândââlip urâwe. Sinziŋ bâpsâsâŋandâsinziŋ igâwe. Oi a ambân kâmut, ziŋâzo ekŋâ nâŋgâne imbaŋâ oi itâ sâwe,“Nen Isirae a kâmut neŋgât Anutumâpâsinâ.”

Yesuŋâ a 4 tausen nalem gumuz-iŋgip.

(Mk 8:1-10)32Yesuŋâ arâpŋâ sâi gâindâ itâ sâm

dâtnâŋgoip, “Nâ a zeŋgât umnâ nâŋ-gan. Zen nâ sot ândine sirâm karâm-but oi tepkât mue. Oi nalem buŋâsâŋgonzâŋgoindâ âi mâtâbân tâmbe-tagobegât umnâ girem uap.” 33 Sâiarâpŋâ niŋ itâ sâwen, “Nen hân amân ândiândiŋan ândim nalem ikâgâbâ mem a kâmut zi ziŋgindâ ninedâp upap?” 34 Yatâ sâindâ Yesuŋâmâsikâniŋgâm sâip, “Zeŋgârennalemdabutâ ziap?” Sâi niŋâ sâwen, “Nalemnâmburân zagât sot saru zuu zagâtmo karâmbut ziap.” 35 Oi Yesuŋânâŋgâm sâi a ambân zen mindumhânân ge tarâwe. 36 Yatâ utnetâYesu zâk nalem nâmburân zagât sotsaru zuu, zo mem sâiwap sâm na-muŋ arâp niŋgi kâsâpkum a ambânziŋgâwen. 37 Nen ziŋgindâ a ambânaksik nem âkon urâwe. Oi buputŋâtap arip, zo sânduindâ irâ nâmburânzagât piksâip. 38 Nalem niwe, a zo 4tausen yatâ. Ambâ murarâpziŋ mânsâlâpzâŋgowen. 39 Yesuŋâ a ambân

MATAIO 16:1 23 MATAIO 16:21zâmbari âine zikŋâ waŋgâyân zâimMagadaŋ hânân âi takip.

16Yesuŋâ kulem ŋâi tuubapkât sâne

kwâkâziŋgip.(Mk 8:11-13; Lu 12:54-56)

1 Parisaio a sot Sadukaio a, zenYesugâren gam mâsikâm sâwe, “Gâsâna top lâkulâku kulem ŋâi âsageiiknâ.” 2 Sâne dâzâŋgom sâip, “Mirâŋâtiksâbâ sâi sumbem kuriŋkoi sâme,‘Muka maa upap.’ 3 Mo haŋsâi sasamem dooŋgubap, zo ko map gâbapsâme. Sarâ a, zen. Sumbemgât to-batŋâ ekŋâ nâŋgâme. Ka nâgât topnâko mân nâŋgâm kwâtâtime. 4 A am-bân ândimâmanziŋ bâliŋâ, zen kulemtobat ŋâi iknat sâme. Zen kulem ŋâiuŋakŋâ buŋâ. YonaŋâNiniwe a umziŋmelâŋbigât kulem yatâ oip. Narâkziren Yona kulem oip zo yatâ nâŋâmuyagia ikpi.”

Parisaio a sot Sadukaio a, zeŋgâtgirem dâzâŋgoip.

(Mk 8:14-21)5 Oi arâpŋâ nen nalemgât nelâm-

nâŋgoi Yesu sot saru nâmbutkenarindâ Yesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip,6 “Zen Parisaio sot Sadukaio a zeŋgâtsii daŋgât nalemziŋan mân pam omnimbi.” 7 Yatâ sâm dâtnâŋgoi nenkwakŋâ itâ sâm ârâguwen, “Nalemzei birâm gen, zorat dâtnâŋguap.”8 Yatâ sâindâ Yesugât kindapŋangiari nâŋgâm itâ sâm dâtnâŋgoip,“O nâŋgâm pâlâtâŋziŋ lotŋâ. Zenwangât nalem birâm ge, zoratâragum te? 9 Kut zo orâwan, zomârum nelâmzâŋgoi mân nâŋge?Nâ nalem bâtnâmbut zorâŋâ a 5tausen ziŋga nem âkon utne buputŋâsândune irâ dabutâ piksâip? 10Nalemnâmburan zagât, zorâŋ a 4 tausenziŋga nem âkon utne buputŋâsândune irâ dabutâ gei piksâip?11 Nâ nalemgât mân dâzâŋguan.Zo wangât mân nâŋgâm kwâtâtie?Parisaio a sot Sadukaio a, zeŋgât siidaŋgât nalemziŋan mân pam nimbi.”

12 Arâpŋâ nen den yatâ nâŋgâmkwâtâtem sâwen, “Zâk sii daŋgâtpam niniŋaŋgât sap, zo Parisaio sotSadukaio den sâsâziŋaŋgât op sap.”

Peteroŋâ Yesugât topŋâ sâmmuyageip.

(Mk 8:27-30; Lu 9:18-21)13 Kaisarea kamân a kutâ Pilipoŋâ

sâi tuuwe. Yesu zâk âi zo mâteupam arâp dâtnâŋgom sâip, “Aambân, zen a bonŋâ nâgât ŋâisâme?” 14 Sâi niŋâ dukum sâwen,“Nâmbutŋandâ Yohane too saŋgonnep tuugip sâme. NâmbutŋandâElia sâme. Nâmbutŋandâ Yeremiamo Propete a ŋâi sâme. Gâgâtyatâ sâme.” 15 Yatâ sâm dukoindâmâsikâniŋgip, “Ka ziiŋâ ko nâgâtŋâi sâme?” 16 Mâsikâniŋgi SimoŋPeteroŋâ sâip, “Gâ Anutu ândiândiŋmariŋaŋgât nanŋâ. Bâliŋan gâbâmâkâniŋgâban. Gâ Kristo.” 17 SâiYesuŋâ itâ sâm dukuip, “Simoŋ, Yon-agât nanŋâ, gâgât nâŋga sâtâreŋootuap. Nâŋgânâŋgâ zo agâren gâbâmânmuyagegigap. Zo sumbem Ibânandâsâm muyagem gigip. 18 Zorat dâgoganâŋgâ. Gâgât kutkâ Petero (niiŋdenân ko Kât). Oi nâŋâ kât zoratkwâkŋan a ambân kâmut gakârâpnâzâmbansa simgât imbaŋâŋandâ mânwalâziŋgâbap. 19 Oi nâ sumbemmâtâp konkonŋâ gibat. Oi hânânsaasaaŋâ nep tuuna sumbemânbonŋoot upap. Oi hânân olaŋolaŋŋânep tuuna sumbemân bonŋootupap.” 20 Yatâ sâmŋâ arâpŋâ denkâtikŋâ dâtnâŋgom sâip, “Nâ Kristoândian, zorat den a ambân mândâzâŋgobi.”

Yesu momŋâ zaatpap, zorat denkânŋan sâm muyagem ziŋgip.

(Mk 8:31–9:1; Lu 9:22-27)21Narâk zoren Yesuŋâ topkwap kut

ŋâi ŋâi gâtâm âsagibap, zorat arâpsâm muyagem niŋgip. Oi YesuŋâYerusalem kamânân zari galem asot tirik namâ galem a sot Kem-bugât gurumin den zorat galem a,ziŋâ kut ŋâi ŋâi sumunŋâ okŋaŋgâm

MATAIO 16:22 24 MATAIO 17:20kune mom sirâm karâmbut zem za-atpap, zorat diŋâ dâtnâŋgom naŋgip.22Dâtnâŋgoi Petero zikŋik diimâimŋâkwâkâŋaŋgâm sâip, “Kembu, Anu-tuŋâ galem otgigi kut ŋâi yatâ zo mânâsagegibap.” 23 Sâi puriksâm Peteroitâ sâm dukuip, “Sataŋ, gâ siriksâm âi.Gâ mâtâp dooŋgubâmat. Den sat, zoAnutugâren gâbâ buŋâ. Zo a den.”

Yesu molimoliŋaŋgât den.24 Narâk zorenâk Yesuŋâ

târokwapŋâ arâp itâ sâm dâtnâŋ-goip, “Zen nâ molininâ sâm umsâkziŋaŋgât den birâm poru nakziŋlum nâgât mâtâp, zo lâŋbi. 25 Zenândiândiziŋ aŋgân kârane zo kogulipzâŋgobap. Ka zen nâgât opândiândiziŋ birâne muyageziŋgâbap.26 Zen hângât kut ŋâi ŋâi, zorik memândine ândiândiziŋâ buŋ oi wanâlipŋâ muyageziŋgâbap? Zen dapyatâ ândiândiziŋ suup mei târokwapziŋgâbap? 27 Nâŋgânek. A bonŋâ,nâ Ibânaŋgât neule âsakŋoot âsagemsumbem arâpnâ diiziŋgâm gem gama aksik patâ ândi mâmanziŋaŋgâtdâp hâuŋâ ziŋgâbat. 28 Nâ perâkŋakdâzâŋgobâ. A zi kinzeyân gâbânâmbutŋandâ mân munetâ a bonŋânâ gem kembu patâ op tâka nikpi.”

17Yesuŋâ holi tobat ŋâi oip.(Mk 9:2-13; Lu 9:28-36)

1 Yesu zâk sirâm nâmburân kânokândim Petero sot Yakobo sot munŋâYohane, zen ziiŋik diiziŋgi bâkŋanzâiwe. 2 Oi zoren Yesu zâk mâteziŋankinŋâ tobat ŋâi oip. Oi si sâŋgânŋâmaa yatâ âsageip. Hâmbâŋâ kâukomâsakŋâ yatâ âsagem naŋgip. 3OiMosesot Elia, zet zorenâk âsagem kin Yesusot den den urâwe. 4 Yatâ utnetâ Pe-teroŋâ Yesu itâ sâm dukuip, “Kembu,mat ŋâi ziren ândien. Zorat nâŋgânaziren silep karâmbut tuuga, gâgât ŋâi,Mosegât ŋâi, Eliagât ŋâi.”

5 Yatâ sâm kiri sasaŋâ âsakŋootgem kwâtepzâŋgoip. Oi sasa kâli-gen gâbâ den ŋâi itâ gâip, “Zi nannâ

âlipŋâ. Umnandâ gâsumap. Zendiŋâ nâŋgâm biraŋbi.” 6 Oi arâpŋâzen den zo nâŋgâm sâŋgânziŋ hânângei tutukum keŋgât op sânâm sânsânurâwe. 7 Yatâ utne Yesuŋâ zeŋgârenâim weeziŋgâm sâip, “Zen z