8/15/2019 7 CARTE 2 A4

1/140

Capitolul 4

TÂMPLĂRIE PENTRU CONSTRUCŢII

4.1. Generalităi

Sfera noţiunii de tâmplărie include toate lucrările de închidere a golurilor în pereţi,

planşee sau acoperişuri.

Iniţial, numai tâmplăria din lemn executată de tâmplari în ateliere purta acest

nume, iar pentru a se evita confuzia cu tâmplăria de mobilă, executată de aceeaşi

meseriaşi, cea pentru construcţii se mai numea şi tâmplărie de bina sau binale.

!lementele de tâmplărie închid golurile, care au rolul de asigurare a iluminatuluinatural, a accesului din exterior sau a comunicării între diferitele piese ale clădirii.

4.!. Materiale

"a execuţia elementelor de tâmplărie sunt necesare # categorii de materiale$

- materiale pentru partea opacă %de rezistenţă& a tâmplăriei'

- materiale pentru partea vitrată ( geamuri'

- materiale auxiliare.

4.!.1 Materiale pentru partea opa"ă

Le#nul este materialul tradiţional pentru executarea tâmplăriei fiind caracterizat

prin posibilitatea de prelucrare uşoară, atât manual cât şi mecanic, un raport favorabil

 între rezistenţă şi greutate, capacitate de protecţie termică bună în raport cu alte

materiale. )ezavanta*ele lemnului constau în sensibilitatea accentuată la variaţii de

umiditate şi la acţiunea microorganismelor care produc putrezirea sau combustibilitatea.

+entru a evita variaţiile dimensionale ale elementelor de tâmplărie ( umflare la

umiditate mare şi contragere la uscare ( care produc deformarea diferitelor piese

componente, respectiv mărirea rosturilor ( este foarte important ca umiditatea lemnului

 în momentul monta*ului să nu depăşească -.

/reşterea rezistenţei lemnului la acţiunea microorganismelor se obţine prin

lucrări de protecţie, cum sunt lăcuirea sau vopsirea. 0educerea combustibilităţii se

obţine prin ignifugare.

!senţele de lemn folosite pentru tâmplărie sunt cele de răşinoase şi foioase.

1

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

2/140

Le#nul $trati%i"at %fig. 1.& este un produs derivat din lemn care pune în valoare

calităţile lemnului şi îi diminuează semnificativ defectele. !ste alcătuit din # straturi

dispuse fibră contra fibră %cu fibrele perpendiculare&, solidarizate între ele cu adezivi

speciali, prin presare la prese hidraulice. )eformabilitatea este practic eliminată,

rezistenţa la microorganisme şi incombustibilitatea fiind realizate prin tratamentele

menţionate anterior.

2tilizarea lemnului stratificat este de dată relativ recentă.

Fig. 4.1 Profil pentru tâmplărie din lemn stratificat 

Oelul a început să fie utilizat pentru tâmplărie la sfârşitul secolului al 3I3(lea. +rocesulde coroziune care afectează acest material i(a restrâns sfera de utilizare, revenind în

actualitate abia în deceniul 4 al secolului 33 sub formă de oţel galvanizat.

+rincipalul avanta* al tâmplăriei din oţel constă într(o rezistenţă şi rigiditate

sporite, obţinute cu secţiuni mult mai reduse, ceea ce permite închiderea unor goluri de

dimensiuni mai mari şi obţinerea unui raport mai favorabil între suprafaţa vitrată şi

suprafaţa golului în cazul ferestrelor. 5reutatea mare şi conductivitatea termică ridicată

sunt principalele dezavanta*e ale acestui material.&lu#iniul  %fig. 1.6& prezintă în plus faţă de oţel avanta*ele greutăţii reduse, a

rezistenţei la coroziune, a varietăţii secţiunilor de profile care pot fi executate şi a

aspectului estetic deosebit.

16

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

3/140

 

Fig. 4.2 Profil de tâmplărie din aluminiu

/onductivitatea termică este mai ridicată decât a oţelului, dar în prezent se

produc profile cu mai multe camere şi rupere de punte termică cu performanţe energetic

apropiate de profilele din +7/.

8âmplăria din aluminiu este, în general, mai costisitoare faţă de cea din lemn sau

oţel obişnuit.

Oelul ino'i(a)il este un alia* de fier cu crom, nichel şi molibden în proporţie de

9, : respectiv #. +rincipalele calităţi ale acestui material sunt rezistenţa la coroziune

şi aspectul estetic, iar principalul dezavanta*, costul foarte ridicat.

;ţelul inoxidabil se foloseşte numai în cazuri cu totul speciale, în medii cu un

 înalt grad de agresivitate chimică sau când se urmăreşte un aspect plastic deosebit.

Materialele pla$ti"e* P+C e'tru(at* %fig. 1.#&* au început să fie folosite pentru

realizarea tâmplăriei pentru locuinţe şi clădiri social(culturale în 5ermania, imediat după

cel de al doilea război mondial, oferind avanta*ul greutăţii reduse, al unei capacităţi de

izolare termică superioare celorlalte materiale şi rezistenţei la coroziune.

1#

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

4/140

Fig. 4.3 Profil din tâmplărie din PVC ranforsat cu profile din oţel 

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

5/140

Gea#urile #ate sunt obţinute din geamuri clare de 6(# mm grosime, având o

faţă lucie şi una lăptoasă, rezultată în urma tratării cu un acid. 8ransparenţa este de

4:... >: .

Gea#urile ,ra-ate sunt geamuri ornament, cu desene în relief realizate printr(o

tehnică manuală. 7itrourile sunt, de asemenea, geamuri ornament, cu desene variate,

 în culori diferite.

Gea#urile "u proprietăi (e "on$er-are a ener,iei se prezintă sub formă de$

( produse realizate din sticlă cu o compoziţie chimică specială, ce le conferă

anumite calităţi în raport cu radiaţia luminoasă, cum sunt geamurile absorbante,

geamurile reflectorizante sau cele absorbant(reflectorizante'

( geamuri termoizolante de tip termopan sau triverre, formate din două sau trei foi

de geam fixate pe distanţieri metalici centrali la distanţă de :,9 mm, stratul de aer 

dezumidificat dintre foile de geam având proprietăţi termoizolatoare' eficienţa

energetică poate fi îmbunătăţită prin introducerea unui gaz inert, argon sau ?ripton, în

spaţiul dintre geamuri'

( geamuri cu emisivitate scăzută %"o@(e&, acoperite cu o peliculă de oxizi metalici

care reflectă radiaţia cu lungime de undă mare %radiaţia terestră&' emisivitatea

suprafeţelor este redusă de la valoarea :,A în cazul geamului clar %transparent& la mai

puţin de :,, iar capacitatea de a reflecta radiaţia cu lungime de undă din registrul #(:,#

B, emisă de obiectele cu temperatură scăzută, %pereţi, ferestre, mobilier&, creşte cu 9:

.

Gea#urile #ulti$trat %în documentaţiile străine ClaminatedD&  sunt  realizate din

două sau mai multe foi de geam, între care sunt prevăzute folii de polivinilbutiral

%material plastic&' prezintă capacităţi sporite de protecţie acustică.

Gea#urile re%le"tante au prevăzută pe una din feţe o peliculă de oxizi metalici,

care reflectă lumina.

4.!. Materiale au'iliare 

/eroneria cuprinde piese şi accesorii metalice absolut necesare bunei

funcţionări a elementelor de tâmplărie, cum sunt$

- piese de asamblare %şuruburi, ştifturi, nituri, cuie etc.&'

- piese de funcţionare care asigură închiderea(deschiderea părţilor mobile ale

tâmplăriei %balamale, pivoţi, cabluri, şine etc.&.

14

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

6/140

Eeroneria trebuie concepută şi realizată astfel încât să asigure funcţionarea şi

 întreţinerea uşoară, să fie rezistentă la coroziune şi să poată fi remediată fără dificultăţi.

"a elementele de tâmplărie metalică feroneria trebuie realizată din acelaşi material ca şi

restul componentelor, pentru a nu favoriza fenomene de coroziune electro(statică.

Materialele (e %i'are a elementelor vitrate se prezintă sub formă de chituri şi

baghete din lemn sau metalice.

Materialele (e etan0are au rolul de a reduce permeabilitatea la aer şi apă a

tâmplăriei şi se prezintă sub formă de garnituri din cauciuc, materiale plastice sau

spume poliuretanice.

4.. /ere$tre

/onform )irectivelor comune ale 2!=8/ %2nion !uropFenne pour lG=grFment

8echniHue dans la /onstruction&, ferestrele sunt lucrări executate într(un perete exterior,

 în scopul de a asigura pătrunderea luminii în interiorul unei încăperi şi de a asigura

eventual şi ventilarea acesteia. !xcepţie fac ferestrele de mansardă care sunt

amplasate în învelitoare.

4..1 &l"ătuire ,enerală. Cla$i%i"are

 n principiu, ferestrele sunt alcătuite dintr(o parte fixă, numită toc şi o parte

mobilă numită cercevea. 

Euncţie de modul de deschidere, fig. 1.1, ferestrele pot fi$

- oscilante pe balamale sau pivoţi'

- glisante în plan orizontal sau vertical'

- tâmplării complexe, reprezentând combinaţii de suprafeţe fixe şi mobile,

oscilante şi glisante..

Fig. 4.3 Ferestre funcţie de modul de deschidere a oscilante in plan ori!ontal" # oscilante $n plan vertical" c pivotante" d .glisante

1>

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

7/140

4..! E'i,ene (e per%or#ană 0i "on(iii (e "alitate

+entru a contribui la satisfacerea exigenţelor esenţiale pentru clădiri, ferestrele

trebuie să răspundă condiţiilor de calitate formulate în )irectivele comune pentru

agrementarea ferestrelor elaborate de 2!=8/.

a. Se"uritate

Eereastra în ansamblu sau componentele sale trebuie să(şi păstreze integritatea

%să nu se distrugă sau deterioreze într(un mod periculos& sub acţiunea agenţilor 

atmosferici, a vibraţiilor, a reacţiilor pereţilor în care sunt amplasate sau solicitărilor 

rezultate din exploatare.

In afara cazurilor de efracţie, ferestrele în poziţie închisă trebuie să asigure protecţia

ocupanţilor şi a bunurilor lor contra pătrunderii oamenilor sau animalelor.

). Rei$tena 0i $ta)ilitatea la a"iuni #e"ani"e  reclamă ca ferestrele şi

componentele acestora să suporte, fără deteriorări sau deformaţii excesive, solicitări

din$ acţiunea vântului, vibraţiile produse de vânt sau de circulaţie, tasările zidăriei,

şocurile, presiunile şi solicitările utilizatorului.

". Rei$tena la $oli"itări 2i,roter#i"e se traduce prin condiţia ca deformaţiile

dimensionale determinate de variaţiile de temperatură şi umiditate să nu afecteze

sensibil stabilitatea ferestrei în sensul de a nu compromite securitatea ocupanţilor.

(. Co#portarea la %o" se consideră satisfăcătoare dacă materialele din care sunt

realizate ferestrele nu favorizează propagarea focului şi nici nu produc gaze toxice în

cantitate periculoasă .

e. Etan0eitatea la aer , respectiv permeabilitatea la aer a unei ferestre, este

caracterizată prin curba care dă debitul de aer ce traversează fereastra sub influenţa

diferenţei de presiune între cele două feţe. Euncţie de această caracteristică, ferestrele

pot fi încadrate în una din cele trei categorii de permeabilitate.In general, nu este recomandabilă o etanşeitate totală la aer a ferestrelor decât

 în cazul încăperilor presurizate, cu aer condiţionat sau expuse unei presiuni puternice a

vântului, întrucât o anumită permeabilitate la aer poate fi utilă pentru realizarea unei

ventilări naturale moderate dar permanente. n cazul în care rosturile sunt aproape total

etanşe, o soluţie de asigurare a ventilării constă în a prevedea ferestrele cu orificii

speciale. +e de altă parte, se cere ca permeabilitatea la aer să fie limitată, în special în

cazul vânturilor puternice, în scopul de a evita pierderile de căldură excesive şi de a nuprovoca curenţi de aer care să *eneze pe ocupanţi.

1-

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

8/140

%. Etan0eitatea la apă  se referă la interzicerea completă, în limite date, a

pătrunderii apei de ploaie în interiorul încăperilor sub acţiunea combinată a ploii şi

vântului. Satisfacerea acestei condiţii impune ca prin forma geometrică şi concepţia

profilelor şi a rosturilor, apa de ploaie să fie diri*ată spre exterior.

!tanşeitatea la nisip, praf şi insecte este asigurată, de asemenea, prin forma şi

concepţia profilelor componente.

,. Prote"ia ter#i"ă nu apare ca o condiţie de calitate în cazul ferestrelor 

obişnuite, care folosesc vitra*e cu capacitate de izolare termică redusă. !ste evident

faptul că ferestrele cu două sau mai multe foi de geam sunt mai eficiente din punct de

vedere termic decât ferestrele simple.

  2. Con(en$ul $uper%i"ial nu poate fi evitat în special în cazul ferestrelor simple, cu

o singură foaie de geam, ceea ce poate afecta calitatea finisa*elor. +entru evitarea

acestui nea*uns, secţiunile profilelor componente trebuie astfel concepute încât să

permită evacuarea apei provenite din condens.

  n cazul vitra*elor multiple nu se admite formarea condensului în spaţiul dintre

vitra*e, mai ales dacă acesta nu este accesibil pentru curăţire.

"a încăperile cu higrometrie ridicată, favorabilă prezenţei permanente a

condensului pe faţa interioară a ferestrelor simple, se recomandă utilizarea vitra*elor 

multiple sau a geamurilor cu proprietăţi termoizolante.

  i. Prote"ia a"u$ti"ă la ,o#ot aerian nu poate fi luată în consideraţie ca o

condiţie de calitate în cazul ferestrelor obişnuite întrucât aceasta este determinată de

vitra* ( care intervine cu ponderea cea mai mare în suprafaţa ferestrei ( şi de

etanşeitatea rosturilor între părţile mobile şi părţile fixe.

  7ibraţiile generatoare de zgomote în procesul de exploatare trebuie evitate printr(

o concepţie corectă a secţiunii componentelor ferestrei asociată cu prevederea unor 

materiale sau dispozitive de absorbţie sau amortizare a vibraţiilor. 3. &$pe"t

8oate suprafeţele trebuie să aibă un aspect cu granulozitate fină, fără

neregularităţi sau deformaţii aparente. 0osturile între profile şi fixarea accesoriilor nu

trebuie să producă discontinuităţi supărătoare privind aspectul general.

. Ilu#inat natural

0andamentul luminos, determinat de raportul dintre suprafeţele transparente şi

opace ale ferestrei, trebuie să fie compatibil cu exigenţele impuse de natura activităţiicare se desfăşoară în spaţiul respectiv. 7izibilitatea clară dinspre interior spre exterior 

19

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

9/140

trebuie asigurată de părţile transparente ale ferestrelor care trebuie să poată fi

menţinute permanent curate şi uscate.

  l. Prote"ia "ontra ra(iaiei $olare poate fi realizată cu a*utorul unor elemente

integrate dispuse de asemenea manieră încât să realizeze şi un control al iluminatului.

 =ceste elemente trebuie să fie manevrabile din interiorul încăperii pentru a fi fixate într(o

poziţie stabilă, bine determinată.

#. Mane-ra)ilitate

  Manipularea uşoară este asigurată de modul de realizare şi funcţionare a

feroneriei şi a celorlalte dispozitive auxiliare. =cestea trebuie să asigure o funcţionare

normală chiar în condiţiile unui vânt puternic.

n. 5ura)ilitate

Con$er-area "alităilor iniiale pe întreaga durată de viaţă a ferestrelor este

determinată de măsura în care se manifestă influenţa diferiţilor agenţi agresivi %climatici,

biologici etc.& asupra comportării materialelor constituente. ; atenţie deosebită trebuie

acordată conservării caracteristicilor de etanşeitate ale ferestrelor.

5urata (e -iaă a %ere$trelor trebuie să fie de acelaşi ordin de mărime cu durata

de viaţă a clădirii. +oate fi admisă o durată de viaţă inferioară pentru anumite

componente, care pot fi uşor înlocuite.

 6ntreinerea 0i  reparaiile %regla*ul, gresa*ul, vopsirea etc.& trebuie să necesite

un consum raţional de timp şi de bani.

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

10/140

factorilor exteriori, fie condiţiile de utilizare. Se efectuează pe ferestre complet finisate şi

 în deplină stare de funcţionare, respectiv vopsite, cu dispozitivele de manevrare  în stare

de funcţionare şi cu partea vitrată realizată din materialul indicat de fabricant, fixată

definitiv. Se consideră cunoscute caracteristicile materialelor, determinate în

conformitate cu prescripţiile tehnice de utilizare în domeniu. ncercările mecanice diferă

funcţie de tipul de fereastră %fixă, mobilă, pe balamale, pe pivoţi, glisantă orizontal sau

vertical etc.& însă cele de etanşeitate şi permeabilitate rămân aceleaşi indiferent de tipul

de fereastră.

4..4 /ere$tre (in le#n

)eşi materiale moderne, ca aluminiul sau materialele plastice, câştigă din ce în

ce mai mult teren, ferestrele din lemn ocupă în continuare primul loc în construcţia de

locuinţe şi clădiri social(culturale, nu numai în 0omânia ci şi în ţările /omunităţii

!uropene, unde acestea intervin cu o pondere de cca. 4:, potrivit unor statistici relativ

recente.

0ezolvările constructive specifice răspund atât criteriilor de performanţă rezultate

din exigenţele esenţiale, cât şi celor mai diverse tendinţe de exprimare arhitecturală.

"a alcătuirea ferestrelor din lemn se utilizează un număr relativ redus de secţiuni

prin combinarea cărora pot fi realizate diferite tipuri de ferestre.

4..4.1 /ere$tre %i'e

Eerestrele de acest tip servesc exclusiv pentru realizarea iluminatului, neexistând

posibilitatea de a fi deschise. +ot fi utilizate în special la construcţii industriale. =cestea

se execută dintr(o singură piesă din lemn prevăzută cu falţ sau uluc, care să permită

fixarea foii de geam. +rin rezolvările de detaliu se urmăreşte asigurarea etanşeităţii la

aer şi apă, protecţia suprafeţei vitrate contra efectelor dilataţiei şi contracţiei proprii saua elementului în care este înglobat.

 n cazul în care, prin poziţia sa în cadrul clădirii, fereastra este inaccesibilă pentru

spălare periodică, pot fi folosite geamuri riglate sau ornament cu partea plană spre

interior.

4..4.! /ere$tre $i#ple

)in punct de vedere constructiv, acestea se caracterizează prin prezenţa uneisingure cercevele, pe care se montează foaia de geam şi a cărei mobilitate poate fi

4:

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

11/140

realizată în toate modurile cunoscute. /ele mai des întâlnite sunt însă ferestrele

oscilante pe balamale, care se pot deschide spre exterior ( deschidere obişnuită ( sau

spre interior %fig. 1.4&

Fig. 4.% Ferestre simple din lemn&a $ntrun canat" # $n 2 canaturi" c $n 3 canaturi" d fereastră simplă $n 2 canaturi cu un canat 

fi' (i supralumină" 1 toc" 2 cercevea" 3 montant" 4 traversă

"a ferestrele cu deschidere exterioară etanşeitatea la aer şi apă este asigurată

prin însăşi presiunea vântului, care determină o reducere a dimensiunii rostului între tocşi cercevea.

4

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

12/140

Eerestrele cu deschidere interioară permit o manevrare şi întreţinere mai comodă

şi nu sunt expuse riscului de smulgere în poziţia deschis, în cazul unui vânt puternic. In

schimb, prin deschidere, ocupă spaţiu în încăpere şi nu oferă suficientă etanşeitate la

aer şi apă. +entru ameliorare, forma componentelor orizontale ale cercevelei este astfel

aleasă încât să permită îndepărtarea apei, iar pe conturul tocului se practică un uluc

care creează un spaţiu de decompresie, în scopul frânării curenţilor de aer şi al

diminuării infiltraţiilor.

4..4.! /ere$tre (u)le

Eerestrele duble sunt alcătuite din toc şi două foi de geam montate pe cercevele

separate la distanţă de A...1 cm %cele tradiţionale& şi A cm după prescripţiile actuale .

Sunt utilizate în mod curent la clădiri de locuit şi social culturale datorită capacităţii

superioare de protecţie termică şi acustică în raport cu ferestrele simple.

a. /ere$tre (u)le "u (e$"2i(ere o)i0nuită

/ele două cercevele au profile identice, permiţând deschiderea spre exterior,

cerceveaua exterioară şi spre interior, cea interioară %fig. 1.>&. Soluţia prezintă anumite

avanta*e privind consumul de material lemnos, raportul favorabil între suprafaţa golului

şi cea a vitra*ului şi etanşeitatea la aer şi apă. !xistă însă pericolul smulgerii

cercevelelor exterioare în poziţia deschis în cazul vânturilor puternice, apar dificultăţi de

spălare a geamurilor la suprafeţe de dimensiuni mari situate la eta* şi pot provoca

accidente dacă sunt lăsate deschise în încăperile de la parter.

46

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

13/140

Fig. 4.) Ferestre du#le din lemn cu deschidere o#i(nuită& a $ntrun canat" # $n 2 canaturi" c $n 3 canaturi" 1 toc" 2 cercevea" 3 $nchidere $n falţ" 3*

idem+ $n gură de lup" 4 montant" % (pros

). /ere$tre (u)le "u (e$"2i(ere interioară

)in punct de vedere constructiv, tocul este completat cu o ramă care oferă

posibilitatea deschiderii cercevelei exterioare spre interior %fig. 1.-&.

 Se elimină în felul acesta dezavanta*ele ferestrelor cu deschidere obişnuită, însăprezenţa ramei conduce la un raport mai puţin avanta*os între suprafaţa golului şi cea a

vitra*ului, în defavoarea iluminării.

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

14/140

Eaţă de ferestrele duble obişnuite, folosirea ferestrelor cuplate conduce la

reducerea consumului de material lemnos. +e de altă parte, forma mai complicată a

secţiunilor, mecanismele speciale de închidere şi cuplare complică execuţia.

)eşi în principiu ferestrele cuplate se pot deschide atât spre interior cât şi spre

exterior, în mod curent se folosesc ferestre cuplate cu deschidere interioară %fig. 1.9&.

+ot fi realizate însă şi ferestre cuplate pivotante sau glisante

4..7 /ere$tre #etali"e

Eerestrele metalice se utilizează în special la construcţii industriale şi social(

culturale, având în vedere principala calitate a acestora de a acoperi goluri oricât de

mari şi de a prelua valori ridicate ale acţiunilor exterioare care apar în asemenea situaţii.

)imensiunile reduse ale profilelor conduc la un raport avanta*os între suprafaţa golului

şi suprafaţa vitrată. /onductivitatea termică ridicată a acestor materiale face aproape

imposibilă evitarea condensului pe suprafaţa interioară a profilelor.

41

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

15/140

Fig. 4., Ferestre du#le din lemn cu deschidere interioarăa $ntrun canat" # $n 2 canaturi" c $n 2 canaturi (i supralumină" 1 toc" 2 piesă fi'ă pentru

asigurarea deschiderii interioare" 3 cercevea" 4 montant"

 % traversă

44

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

16/140

Fig. 4.- Ferestre du#le din lemn+ cu cercevele cuplate a $ntrun canat" # $n 2 canaturi" c $n 3 canaturi" 1 toc" 2 cercevele cuplate" 3 montant" 4

(orţ ta#lă

4..7.1 /ere$tre (in oel

a. 5in pro%ile (e oel nor#ale la#inate la "al(

 =tât tocul cât şi cercevelele se execută prin asamblarea prin sudură a profilelor 

obişnuite din oţel laminate la cald %fig. 1.A.a&. !ste o soluţie economică, dar, datorită

execuţiei meşteşugăreşti, precizia nu este totdeauna satisfăcătoare şi apar probleme

legate de asigurarea etanşeităţii. Se folosesc în exclusivitate la construcţii industriale.

 ). 5in pro%ile la#inate (in oel (e %or#ă $pe"ială 89 $au :;

Sunt profile de formă specială, produse printr(o tehnologie de precizie, prin a

căror asamblare pot fi obţinute secţiuni potrivite pentru partea fixă şi mobilă a ferestrelor 

%fig.1.A.b&.

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

17/140

Fig. 4. Ferestre metalice& a simple+ din profile o#i(nuite+ laminate la cald"# din profile laminate (i geam termopan" c simple+ din profile speciale pentru tâmplării 

laminate la rece" d du#le+ din profile pentru tâmplării laminate la cald" e simple+ din #andă deoţel prelucrate la presa cu role /profile 0C" f du#le+ din profile din #andă de oţel+ prelucratela presat cu role /0C" 1 toc" 2 cercevea" 3 foaie geam" 4 #aghetă metalică pentru fi'area

geamului" % garnitură elastică

". 5in pro%ile (in ta)lă (e oel la#inate la re"e

2tilizarea profilelor de acest tip permite realizarea unor ferestre  uşoare, cu un

consum relativ redus de metal, cu o capacitate de izolare termică superioară celor 

anterioare şi un pericol de condens mai redus %fig. 1.Ac, d&.+entru etanşare se folosesc

garnituri speciale din materiale elastice, cum este cauciucul sau polipropilena. Sensibile

la coroziune, aceste ferestre trebuie prote*ate periodic prin vopsire. n această soluţie

pot fi realizate ferestre cu una sau două foi de geam, cu ochiuri fixe sau mobile pe

4-

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

18/140

balamale, cu rezolvarea detaliilor corespunzătoare pentru evacuarea apei din condens

sau infiltraţii .

(. 5in pro%ile (e ta)lă a#)uti$ată

/aracteristicile ferestrelor realizate în această soluţie sunt asemănătoare cu cele

prezentate anterior, cu menţiune că rigiditatea şi precizia de execuţie sunt superioare

%fig. 1.A e, f&. )atorită grosimii reduse a tablei şi a golurilor de aer incluse, efectul de

punte termică şi implicit riscul de condens sunt diminuate. n schimb, aceeaşi grosime

redusă a tablei măreşte sensibilitatea la coroziune, ceea ce impune o aplicare atentă a

măsurilor anticorosive, atât la exteriorul cât şi la interiorul profilelor. 2mplerea în

 întregime ale golurilor din interiorul profilelor cu spumă poliuretanică este avanta*oasă

atât din punct de vedere al protecţiei anticorosive cât şi al capacităţii de izolare termică.

4..7.! 5in pro%ile "o#ple'e (e alu#iniu

+rofilele speciale din aluminiu obţinute prin extrudere, deşi sunt folosite mai puţin

pentru realizarea ferestrelor în sensul tradiţional al cuvântului şi mai mult pentru

suprafeţe vitrate mari, de genul vitrinelor sau al pereţilor cortină, reprezintă o soluţie

interesantă prin greutatea redusă, rigiditatea bună, precizia de execuţie, rezistenţa la

coroziune, comportarea favorabilă la temperaturi scăzute şi, nu în ultimul rând, prin

aspectul deosebit de agreabil.

0educerea efectului de punte termică se obţine prin compartimentarea golului

din interiorul profilelor %realizarea mai multor spaţii de aer& şi întreruperea continuităţii

profilelor de aluminiu prin inserţii de fibre, textolit sau alte materiale convenabile din

punct de vedere al rezistenţei mecanice şi conductivităţii termice. !tanşeitatea se obţine

cu a*utorul cordoanelor de cauciuc sau polipropilena +artea vitrată se execută din geam

dublu sau triplu stratificat.Eerestrele şi, în general, tâmplăria de aluminiu se utilizează în special la clădiri

social(culturale, în cazul locuinţelor favorizând fenomene de condens dacă nu este

rezolvată corespunzător problema ventilării.

4..

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

19/140

cât şi pentru cea mobilă, se folosesc profile complexe, obţinute prin extrudare, laminare

sau presare. +rofilele au dimensiuni de acelaşi ordin de mărime ca şi cele de aluminiu,

au o rigiditate suficientă pentru a acoperi deschideri obişnuite, o conductivitate termică

redusă, şi nu necesită lucrări de întreţinere în afară de spălarea periodică cu detergent.

+artea vitrată se realizează din geamuri termoizolatoare cu două sau mai multe foi de

geam separate prin lame de aer, iar etanşarea cu profile de neopren. In general, părţile

mobile sunt oscilante, pe balamale %fig. 1.:&, dar se pot realiza din materiale plastice şi

ferestre pivotante, glisante sau pliante.

Fig. 4.1 Ferestre din profile PVC (i geam termopana. 5m#inare toc cercevea mo#ilă" #. 5m#inare cercevele mo#ile" 1 toc" 2cercevea" 3 geam termopan" 4 garnitură etan(are" % profil solidari!are din oţel 

4.4. U0i

2şile sunt elemente componente ale pereţilor care au rolul de a asigura accesul

din exterior, comunicarea între diferitele piese ale clădirii şi evacuarea în caz de pericol,

răspunzând exigenţelor de funcţionalitate determinate de destinaţia clădirii, respectiv de

cerinţele utilizatorilor. ndeplinirea acestei funcţiuni esenţiale depinde de dimensiunile şi poziţia golului,

soluţia constructivă, manevrabilitate etc.

4.4.1 &l"ătuire ,enerală 0i "la$i%i"are

2şile sunt alcătuite dintr(o parte fixă, toc şi o parte mobilă, foaia de uşă. "a

acestea se adaugă feroneria, incluzând dispozitivele de fixare şi manipulare.

/lasificarea uşilor poate fi făcută după mai multe criterii cum ar fi$( după poziţia în clădire, în uşi interioare şi exterioare'

( după modul de deschidere, %fig. 1.&'

4A

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

20/140

( după material şi caracteristici constructive.

Fig. 4.11 Clasificarea u(ilor după modul de deschidere a oscilante" # #atante" c glisante" d pliante

4.4.! Con(iii (e "alitate

a. Rei$tena la a"iuni #e"ani"e 0i $ta)ilitatea %or#ei

Indiferent de modul de deschidere, uşile trebuie să fie capabile să preia acţiunile

din greutatea proprie sau din utilizare fără a suferi deteriorări sau deformări. n cazuluşilor exterioare se mai pune şi problema preluării în bune condiţii a acţiunii vântului, a

ploii, sau a altor factori ca diferenţa de temperatură şi umiditate care există între cele

două feţe ale uşii, tasările zidăriei sau şocurile, presiunile şi solicitările din utilizare.

7ibraţiile produse de circulaţie sau de acţiunea vântului trebuie, de asemenea, să nu

producă trepidaţii ale uşii, deteriorarea sau deformarea sa, sau a componentelor sale.

). Si,urana la %o"

/onform normelor de protecţie contra incendiilor, uşile obişnuite trebuie să fieexecutate din materiale care să nu favorizeze propagarea focului şi nici să nu producă

gaze toxice în cantităţi periculoase.

>:

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

21/140

!xistă uşi antifoc special concepute, care constituie o barieră în calea propagării

incendiului. =cestea pot avea o rezistenţă la foc de la J6 oră până la # ore .

". Si,urana =n e'ploatare

+rin construcţia lor şi modul de funcţionare, uşile trebuie să elimine orice risc de

accidentare a utilizatorului, indiferent de modul de deschidere. n acelaşi timp, trebuie

exclusă orice posibilitate de intruziuni nedorite, din partea oamenilor sau animalelor.

Satisfacerea acestei exigenţe implică în special concepţia corectă şi buna funcţionare a

feroneriei.

(. &$i,urarea inti#ităii

2şile trebuie să contribuie, în aceeaşi măsură ca şi peretele în care sunt

amplasate, la asigurarea intimităţii din punct de vedere$

( vizual, să prezinte aceeaşi opacitate ca şi peretele adiacent'

( acustic, în poziţia închis, să asigure indicele de reducţie sonoră cerut de norme.

e. Prote"ia ter#i"ă

 =vând în vedere ponderea redusă care revine uşilor în suprafaţa pereţilor 

exteriori, problema protecţiei termice nu prezintă aceeaşi importanţă ca în cazul

ferestrelor. "uarea unor măsuri de creştere a gradului de protecţie termică apare

necesară la uşile de balcon, în cazul locuinţelor, sau la cele care separă spaţii

caracterizate prin diferenţe mari de temperatură, în cazul clădirilor de producţie.

%. Prote"ia a"u$ti"ă

 =sigurarea unui anumit nivel de protecţie acustică este necesar nu numai din

punct de vedere al intimităţii ci şi pentru desfăşurarea activităţii principale adăpostite

 într(un anumit spaţiu. !ste cazul unităţilor de învăţământ, al sălilor de lectură etc.

,. Etan0eitatea

+roblema etanşeităţii la aer, apă, praf şi insecte apare în cazul uşilor exterioareiar măsurile de etanşare contribuie şi la creşterea capacităţii de izolare termică şi

acustică.

2. 5ura)ilitatea

!xigenţele privind durabilitatea au în vedere$

( păstrarea calităţilor iniţiale pe toată durata de viaţă a uşii, durată care trebuie să

fie aceeaşi cu durata de viaţă a elementului de construcţii în care este amplasată'

( executarea fără dificultăţi a lucrărilor de întreţinere, în special în ceea cepriveşte feroneria.

>

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

22/140

4.4. U0i (in le#n

"emnul rămâne materialul cel mai potrivit pentru executarea uşilor la clădiri de

locuit şi social(culturale, chiar dacă în ultima vreme aluminiul şi materialele plastice au

 început să fie utilizate şi în acest domeniu.

8ocul uşii din lemn este un complex de tâmplărie format din doi montanţi şi o

traversă, prevăzute cu falţ, executate din dulapi din ste*ar sau fag. "a partea inferioară

tocul poate avea prag aparent sau ascuns.

In mod obişnuit, tocul este fixat de zidărie prin intermediul unor ghermele şi

 înglobat în tencuială. ntr(o execuţie mai îngri*ită, pentru evitarea degradării tencuielii de

pe feţele laterale ale golului de uşă, acestea se îmbracă într(o căptuşeală din lemn care

 înglobează tocul .

/oi (e u0ă "u (in le#n #a$i- 8 fig. 1.#.a&, alcătuite din scânduri dispuse

alăturat, îmbinate în lambă şi uluc, furniruite pe ambele feţe' o variantă o constituie

foaia de uşă cu rame din lemn masiv şi tăblii.

> /oi (e u0ă "u ra#e 0i tă)lii, %fig. 1.#.b& sunt utilizate ca uşi de acces în

imobile sau apartamente, la clădiri social(culturale sau ca uşi interioare la locuinţe cu

grad de finisare superior. 0amele se realizează din scânduri de ste*ar sau brad, sunt

prevăzute cu uluc pe partea interioară şi falţ pe contur. 8ăbliile se execută din

scândurele în lambă şi uluc, din foi de placa* %tăblii netede& sau din scândură %tăblii

profilate&. 8ăbliile pot fi înlocuite parţial sau în totalitate cu ochiuri de geam.

-   U0i (u)lu pla"ate 8"u #ie "o#pa"t; %fig. 1.1& alcătuite dintr(un scheletinterior placat pe ambele feţe cu scânduri sau cu foi din placa* furniruit. Scheletul, la

rândul său, poate fi constituit din rame din scânduri pe contur, şi nervuri din şipci.

( /oi (e u0i "u $tru"tura "elulară %fig. 1.4& alcătuite dintr(un schelet din şipci,

dispuse după una sau două direcţii sau ramă din şipci si miez celular uşor din înlocuitori

din lemn %lamele din +E" dur în forma de 7&, fagure din hârtie bachelitizată sau

impregnată cu alte răşini sintetice, melci din fâşii subţiri din lemn în formă de spirală,

baghete din +E" poros, +=" sau alte aglomerate din lemn, spumă din polimeri saupolistiren.

>6

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

23/140

Fig. 4.12 6lcătuirea (i modul de reali!are a u(ilor din lemn&a pe toc" # pe căptu(eli+ cu lăţimea egală cu cea a peretelui finisat" c+ d pe căptu(eli+ cu

lăţimea mai mare decât a peretelui finisat" 1 toc" 2 foaie u(ă" 3 perva!"4 căptu(eli" % material tasa#il 

>#

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

24/140

Fig. 4.13 Foi de u(ă din lemn masiv  a din scânduri $m#inate $n lam#ă (i uluc" # din rame (i tă#lii" 1 rame din lemn masiv"

2 scânduri $m#inate $n lam#ă (i uluc" 3 foaie geam" 4 tă#lii  

>1

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

25/140

Fig. 4.14 Foi de u(ă cu mie! compact 

 a din scânduri alăturate (i mie! compact" # din 2 foi de placa7 (i mie! compact" 1scânduri rindeluite+ lăcuite+ $m#inate $n lam#ă (i uluc" 2 mie! compact din scânduri #rute" 3 mie! din material i!olant" 4 placa7 furniruit" % foaie de geam" ) #aghetă

>4

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

26/140

Fig. 4.1% Foi de u(ă din 2 foi de placa7 cu mie! celular reali!at $n diferite variante /du#lu placate

adin (ipci dispuse după o direcţie" # pe schelet din (ipci pe am#ele direcţii" c#aghete din PF8 dur" d melci din lemn" e lamele din PF8 poros+ $n formă de V" f

melci din hârtie" 1 ramă din (ipci sau #aghete din lemn" 2 foi de placa7 furniruit sau#rut /vopsit" 3 mie! cu rol de distanţier dispus $ntre cele 2 foi de placa7 

4.4.4 U0i #etali"e

2şile metalice se folosesc la clădiri destinate producţiei, %în special cele din oţel&,

sau la clădiri de birouri, de învăţământ sau chiar la clădiri de locuit.

2şile metalice pot fi concepute şi ca uşi antifoc, cu rol de a separa compartimente cu

rezistenţe diferite la foc sau cele cu risc de incendiu

8ocurile se execută din aceleaşi profile din oţel sau aluminiu ca şi ferestrele, iar foaia de

uşă din rame din profile şi umplutură din tablă sau geam.

>>

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

27/140

Fig. 4.1) 9(i metalice

a cu 2 feţe din ta#lă" # cu rame din ta#lă $ndoită (i tă#lii din ta#lă plană" c cu o faţă dinta#lă pe rame din ta#lă $ndoită" 1 toc din profile din ta#lă $ndoită la rece" 2 foaie din ta#lă

 plană" 3 plat#andă cu rol distanţare:consolidare" 4 vată minerală" % rame din ta#lă$ndoită" ) foaie din ta#lă plană

>-

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

28/140

Capitolul 7

PEREŢI 5ESPĂRŢITORI

7.1 Generalităi. Con(iii (e "alitate

+ereţii despărţitori, uşori %nestructurali&, compartimentează spaţiul interior pe

orizonatală funcţie de necesitaţile impuse de destinaţia clădirii. +ereţii interiori de

compartimentare trebuie sa îndeplineasca exigenţe privind asigurarea securitaţii,

confortul utilizatorilor, a durabilităţii si sunt solicitati la greutate proprie, acţiunea focului,

acţiunea şocurilor. =legerea materialelor, din care se executa pereţii de compartimentare, se face

funcţie de$ destinaţie, rezistentă la solicitări, comportarea bună la diferite sisteme de

finisa* si de costul acestora.

5reutatea relativ redusa a pereţilor de compartimentare conduce la o micşorare

a sarcinilor permanente ce incarca structura portanta. Se tinde spre soluţiile care permit

montarea si demontarea simpla si usoară pentru a da posibilitatea obţinerii unui plan

elastic, adaptabil schimbărilor ce pot surveni in exploatarea viitoare a clădirilor %birouri,magazine&.

Co#portarea la %o". +ereţii interiori de compartimentare trebuie sa reziste la

 încarcarea la şoc, fara a fi strapunşi sau sa fie dislocate bucaţi din ei. Sa nu produca

dislocări şi căderi a unor portiuni de perete, care ar provoca rănirea utilizatorilor.

+eretele de compartimentare, nu trebuie sa favorizeze incendiul si nici propagarea cu

usurinţa a focului. Se are in vedere folosirea materialelor care nu constituie o sursa a

unor dega*ări de gaze nocive, toxice sau a fumului.Capa"itatea (e iolare ter#i"a se va impune la pereţii interiori ce despart spaţii

cu diferente de temperatura mai mari de 4K / %holuri, casa scării, gara*e&. =ceastă

cerintă trebuie asigurată pentru garantarea condiţiilor minime de confort termic şi

consum minim de combustibil pentru incălzire.

Capa"itatea (e iolare la ,o#ot aerian este alta exigentă importantă a

pereţilor interiori de compartimentare astfel încat sa se asigure confortul acustic.

7.! Cla$i%i"are' al"ătuire i e'e"uie

7.!.1 5in pun"t (e -e(ere al #aterialelor "on$tituiente

>9

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

29/140

a. +ereţi despărţitori din zidărie de cărămidă

"a clădirile cu structuri tradiţionale din zidărie, pereţii interiori neportanţi se

realizează tot din zidărie de cărămidă plină sau cu goluri verticale, cu grosimi de -,4, 4

sau 64 cm. "egătura de pereţii portanţi adiacenţi se realizează direct prin ţesere, cu

agrafe de oţel(beton introduse n rosturile orizontale sau indirect prin intermediul unor 

stâlpişori %sâmburi& din beton armat cu armături de legătură introdusă în rosturile

orizontale şi legată de aceştia. "a partea inferioară pereţii neportanţi se fixează în şapa

betonului de egalizare, iar la partea superioară se creează reazeme elastice pentru

plăci sau grinzile de planşeu. Se respectă alternanţa rosturilor verticale, iar pentru

 nălţimi mari rosturile orizontale se armează la intervale de 1(4 rânduri.

 

).Perei (in plă"i "era#i"e.

+lăcile de forme geometrice şi dimensiuni diferite %fig. 4.& au goluri orizontale şi se

pun n operă după regulile de ţesere ale pereţilor din zidărie de cărămidă plină.

+entru plăcile cu marginile profilate n lambă şi uluc se recomandă folosirea unui

mortar adeziv n rosturi subţiri, care permite finisarea suprafeţelor numai prin gleturi. In

plăcile cu goluri de dimensiuni mari nu se pot bate cuie, fiind necesară montarea

diblurilor, iar ghermelele pentru fixarea tâmplăriei se introduc în golurile plăcilor.

Fig. %.1 'emple de plăci ceramice cu goluri ori!ontale pentru pereţi interiori purtaţi 

/a (i modul de reali!are a peretelui in !ona de câmp /#

 

".Perei (in plă"i (e $ti"lă.

 "a realizarea pereţilor se folosesc plăci din sticlă tip L!7=)= sau +0I

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

30/140

+ereţii se execută prin zidire cu mortar de ciment, iar n rosturile verticale şi

orizontale se montează bare din oţel(beton :1 ... :9 mm %fig. :.#>, c&.

Soluţia se utilizează când se urmăreşte iluminarea naturală indirectă a unor spaţii

 *nterioare.

Fig.%.2 Pereţi din plăci de sticlă&a placă tip ;V6

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

31/140

Fig. %.3 >,> cm şigrosimi de 4 ... 1 cm, au două canturi adiacente profilate cu lambă şi celelalte două

cu uluc

+lăcile sunt realizate cu structură monostrat din ipsos simplu, din amestec de

ipsos cu agregate de tip cenuşă de termocentrală, rumeguş, fibre celulozice, tocătură

din fibră de sticlă, polistiren expandat sau cu miez din hârtie fagure, din plăci de

deşeuri textile sau din trestie şi se realizează cu goluri rotunde sau verticale . +unerea

 în operă a plăcilor de ipsos se realizează prin zidire cu rosturile verticale decalate şilipite cu mortar adeziv %fig.4.1&.

Fig.%.4 Plăci de ipsos pentru pereţi despărţitori 

%.Perei (in %?0ii (e )eton "elular auto"la-iat.

Se folosesc fâşii armate cu una sau două plase sudate %prote*ate anticorosiv&, cu

lăţimea standard de >: cm, grosimi uzuale de :' 6 şi 6,4 cm şi lungimi de 6,:: ...

1,4: m' canturile sunt drepte sau cu profile tip lambă şi uluc. Eixarea fâşiilor se face prin

 împănarea faţă de planşeu la partea superioară şi fixarea în stratul de egalizare al

pardoselii la partea inferioară. +entru înlăturarea eventualelor solicitări suplimentare din

deformarea planşeelor se recomandă adoptarea prinderilor elastice la partea

superioară sau inferioară, prin intermediul unor benzi elastice compresibile. +entru a se

-

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

32/140

elimina riscul deschiderii rosturilor verticale dintre fâşii, acestea se pot trata cu benzi din

ţesătură din fibre de sticlă, lipite cu adezivi sintetici.

,.Perei (in %?0ii (e ip$o$.

Eâşiile au Iăţimi de 1:' 4: şi >: cm şi grosimi variind între 1: şi 6: mm' se

produc fâşii cu goluri longitudinale având profilatura canturilor verticale cu lambă şi uluc

sau numai cu uluc, ceea ce influenţează asupra detaliilor de îmbinare

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

33/140

. Intre locuinte, se construiesc pereti dubli, formati din doua randuri de placi cu grosimea

de 9cm si, intre ele, un strat izolator

cu vata minerală.

Pereţii din plăci de IAFS prezintă stabilitate si rezistenta mare, preluând în condiţii bune sarcini ce provin din

greutatea corpurilor de mobilier de bucătărie, a rafturilor sau a altor obiecte suspendate!easemenea se

caracterizează prin rezistenţă sporită la incendiu, " ore pentru peretii cu grosime de #cm si $%cm

+lăcile I=ES pot fi montate şi pe schelet metalic %fig. 4.>&

Fig. %.) 0ectiune verticală perete pe structură metalică tip Bnauf

2.Perei (in %?0ii (e P&L prote3at $au (in alte #ateriale %i)role#noa$e.

Se folosesc fâşii din +=" de 4 cm grosime, cu feţele finisate cu film din +7/ sau

melamină. In general, se utilizează +=" obţinut prin aglomerarea materialului fibro(

Iemnos cu răşini ureo(formaldehidice' pentru pereţi adiacenţi încăperilor umede se

foloseşte +=" aglomerat cu răşini ureo(melaminice sau +E".Eâşiile au înălţimi de 6,4:, 6,-4, #,:: m şi Iăţimi de :,>:' :,A: şi ,6: m, iar 

canturile verticale sunt prevăzute cu uluc de 6: ... 64 mm adâncime.

2n alt sistem de pereţi interiori purtaţi este cel realizat din fâşii de lemn sau

ipsos, montate pe un schelet de rezistenţă %fig. 4.-&

-#

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

34/140

 

Fig.%.- Perete interior din fâ(ie de ipsoscarton sau P68 melaminat+ montate pe unschelet propriu de lemn&

a elevaţie perete" # secţiune ori!ontală" 1 fâ(ie din ipsos carton sau P68 melaminat" 2 montant din lemn" 3 plăci din vată minerală" 4 riglă din lemn" % plintă din lemn"

Fig. %. Perete interior din fâ(ie de ipsoscarton sau P68 melaminat+ montate pe unschelet metalic&

1 fâ(ie ipsos carton" 2 profil metalic" 3 termoi!olaţie

4.6.6 5in pun"t (e -e(ere al #o)ilitatii pereţii despărţitori pot fi $( fixi, nu işi modifică forma şi pozitia pe parcursul exploatării'

( mobili, poate fi modificată forma %configuraţia& dar nu şipoziţia'

  ( demonatabili, îşi pot schimba poziţia în timpul exploatării, prin demontare şi

remontare.

a. Perei (e$păritori #o)ili.

+ereţii de compartimentare mobili pot fi plianţi sau glisanţi, pe orizontală sau peverticală.

-1

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

35/140

+ereţii plianţi pot fi cu canturi care se deplasează independent, cu canturi

articulate, n formă de armonică, din rigle articulate etc %fig. 4.:& .

Fig. %.1 @ipuri de pereţi despărţitori mo#ili 

+anourile de pereţi despărţitori mobili se execută cu feţe din materiale dure %+E",

materiale plastice, azbociment& sau moi %materiale plastice moi, fibre textile& şi cu

materiale de umplutură fonoizolante, fixate într(un cadru rigid

). Perei (e$păritori (e#onta)ili.

  +ereţii de compartimentare demontabili se utilizează în cazul în care se ţine

seama de flexibilitatea partiului, avându(se în vedere posibilităţile de redistribuire aspaţiului' pot fi realizaţi sub formă de panouri de umplutură care se fixează pe stâlpi sau

sub formă de panouri mari cu schelet propriu de rezistenţă %fig.4.&

 =lcătuirea panourilor poate fi diferită$ din fâşii de ipsos, plăci de sticlă

-4

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

36/140

->

&

$

a.

'

(

)

$(

*

"#

).

Fig. %.11 Pereţi demonta#ili cu schelet (ielemente de umplutură

a.Cu schelet din lemn+ re!olvări la partea superioară (i inferioară"#.idem+ ramificaţie" c. Cu scheletmetalic.1 schelet 2 elmeent de umplutură"3 profil de etan(are"4 plintă"% pardoseală finită") profil

$m#inare" , plan(eu" - panouvertical 

Fig. %.12 . Perete tip mo#ilă.

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

37/140

/ând condiţiile de izolare fonică o impun se folosesc pereţi din produse de lemn

aglomerate, în mai multe straturi, fiecare cu scheletul său din lemn, prins elastic deelementele adiacente, între care se prevăd materiale fonoabsorbante.

".Perei (e$păritori tip #o)ilă %fig. 4.6& sunt alcătuiţi din două rânduri de

rafturi montate pe un panou vertical comun. Se execută dintr(un schelet din lemn pe

care se fixează plăcile fibrolemnoase şi în interiorul cărora se montează rafturile. =colo

unde înălţimea rafturilor este mai mică decât înălţimea camerei, spaţiul dintre partea

superioară a lor şi tavan se completează cu plăci de tencuială uscată.

--

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

38/140

P&RTE& a II>a

LUCRĂRI @I ELEMENTE 5E CONSTRUCŢII CU /UNCŢIUNI SPECI/ICE 5E

PROTECŢIE @I /INIS&A

-9

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

39/140

Capitolul 1

TENCUIELI

1.1. Ten"uieli u#e(e. &$pe"te ,enerale

8encuielile sunt lucrări de finisa* rezultate prin aplicarea mortarului pe suprafaţa

brută a pereţilor şi tavanelor cu rol de protecţie şiJsau estetic.

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

40/140

8encuiala nu trebuie să afecteze funcţionarea normală a suportului în sensul că

trebuie să permită schimbul de aer şi de vapori între medii cu potenţiale diferite şi, în

acelaşi timp, să împiedice pătrunderea apei prin capilaritate în structura elementului.

b. 0eferitoare la tencuiala propriu(zisă

• >mpermea#ilitatea

!ste necesară în cazul tencuielilor exterioare sau care prote*ează pereţi sau

tavane care lucrează în contact direct cu apa sau alte lichide, cum este cazul

rezervoarelor.

• =e!istenţa la fisurare

Eisurarea tencuielii afectează direct impermeabilitatea şi poate fi determinată de

mai multe cauze$ deformaţii ale suportului, solicitări exterioare %radiaţie solară, variaţiibrusce de temperatură, îngheţ N dezgheţ&, contracţia mortarului în timp, pe durata prizei

şi a întăririi.

• =e!istenţa la (ocuri (i degradări 

)acă tencuiala este aplicată pe pereţi expuşi şocurilor, cum ar fi pasa*ele

deschise, parterul locuinţelor colective etc., aceasta trebuie să prezinte caracteristici

mecanice ridicate pentru a diminua riscurile de degradare.

1.1.! Cla$i%i"area ten"uielilor u#e(e

/onform Lormativului privind executarea tencuielilor umede, groase şi subţiri,

lucrările de finisa*e pe bază de mortare se clasifică după următoarele criterii$

• +oziţia în cadrul clădirii$

− tencuieli interioare'

− tencuieli exterioare.

• 8ehnologia de aplicare$a. tencuieli groase %6: N 64 mm&, aplicabile în # straturi, manual sau mecanizat'

b. tencuieli subţiri %6 N # mm&, aplicabile în 6 straturi, manual sau mecanizat'

c. tencuieli subţiri monostrat, aplicabile manual sau mecanizat.

• Suportul pe care se aplică$

− pe beton monolit ( tencuieli subţiri şi groase, interioare şi exterioare'

−

pe beton prefabricat ( tencuieli subţiri şi groase, interioare şi exterioare'− pe zidării sau fâşii din O/= ( tencuieli groase interioare şi exterioare'

9:

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

41/140

− pe zidării de cărămidă$ ( tencuieli groase interioare şi exterioare,

− pe suprafeţe rabiţate sau plase sudate ( tencuieli groase interioare şi exterioare'

− pe suprafeţe din şipci şi trestie.

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

42/140

compoziţiamortarului

64 mm%pentrutencuieligroase&

speciale,pentru

tencuielidecorative

cu praf depiatră

x x

tip simili(piatră

( x

cu terasit ( x

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

43/140

1.!.1 Materiale

a.Liani

 Argila a fost primul liant utilizat pentru tencuieli în scopul asigurării etanşeităţii

prin completarea rosturilor şi a golurilor, care în amestec cu materiale organice dădea

un material lucrabil dar sensibil la acţiunea umidităţii.

Varul   a fost timp de mai multe secole liantul folosit aproape în exclusivitate

pentru lucrările de zidărie şi de tencuieli exterioare. =cest material, obţinut prin

calcinarea rocilor calcaroase în cuptoare rudimentare, a*ungea pe şantier sub forma de

var bulgări, care ulterior era stins cu apă şi păstrat la adăpost sub formă de pastă de var 

sau var gras. =cest var nu se poate întări decât în aer prin fixarea gazului carbonic, de

unde şi denumirea de var aerian.

;dată cu descoperirea lianţilor hidraulici, varul hidraulic şi cimentul, mai

rezistente şi mai bine adaptate la realizarea elementelor portante, varul aerian

amestecat în primă instanţă cu cimentul, formând aşa numitele mortare mixte, încet,

 încet a dispărut de pe şantiere. = început să fie preferat mortarul de ciment care

prezenta avanta*ele unei mai bune etanşeităţi şi a unei rezistenţe sporite. In acelaşi timp

 însă, mortarul de ciment este mai puţin lucrabil, prezintă contracţii importante şi, ca

urmare, risc de fisurare, reducând şi permeabilitatea la vapori de apă a zidăriei.

)in aceste motive, în ultimii 4(6: de ani se asistă la o reintroducere a varului în

compoziţia mortarelor de tencuială, mai ales în cazul lucrărilor de renovare a clădirilor 

vechi din zidărie.

 n prezent, la execuţia tencuielilor se utilizează următoarele sortimente de lianţi$

( Varul aerian fabricat prin arderea rocilor calcaroase pure în cuptoare la temperaturi de

A::(::Q şi stins apoi cu apă, se caracterizează prin fineţe mare şi densitate redusă.

+rin folosirea acestuia se obţin mortare de mare plasticitate dar friabile, care ating

nivelurile normate ale performanţelor mecanice după un timp îndelungat, prin fixareagazului carbonic din aer. )e aceea varul se foloseşte în asociere cu cimentul care

conferă mortarului rezistenţă şi performanţe iniţiale.

( Varul hidraulic natural   se obţine prin arderea rocilor calcaroase( argiloase la o

temperatură de aproximativ 6:: grade, după care se macină şi se stinge. +osedă

proprietatea de a se întări în apă şi aceasta este cu atât mai pronunţată cu cât

conţinutul în argilă al rocilor este mai mare. )in punct de vedere al rezistenţei se

situează între varul aerian şi ciment. Se foloseşte la fabricarea unor mortare mixte, var(

9#

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

44/140

ciment sau ciment var, cărora le conferă lucrabilitate. /onţinutul de ciment este cu atât

mai redus cu cât varul este mai hidraulic, obţinut din roci mai bogate în argilă.

( Varul hidraulic artificial  se obţine din clin?er de ciment +ortland, la care se adaugă

materiale inerte sub formă de filer, în special filer de calcar. 0ezistenţa la compresiune

este apropiată de cea a varurilor naturale, in schimb deformaţia la ruptură este

mediocră şi chiar inferioară celei a cimentului.

( Cimentul  care, având rezistenţe mecanice mari, se foloseşte la realizarea mortarelor 

de tencuială numai în combinaţie cu varul, în cadrul unor mortare mixte, în scopul

reducerii riscurilor de fisurare. Se preferă ciment de rezistenţă scăzută, cu contrageri

mai mici, care se adaptează mai bine realizării tencuielilor.

( 8ianţii speciali  pentru tencuială sunt constituiţi în general dintr(un amestec de ciment

+ortland, var aerian sau hidraulic şi diverse adaosuri' aceşti lianţi prezintă avanta*ul de

a avea calităţi hidrofuge şi de lucrabilitate, o compoziţie uniformă, bine adaptată

executării stratului de bază şi a celui de finisa*. Se evită astfel amestecul lianţilor pe

şantier.

). Ni$ip

"a prepararea mortarelor pentru tencuieli calitatea nisipului este esenţială.

Lisipul folosit trebuie să aibă compoziţia granulometrică optimă, să nu conţină resturi

organice sau compuşi chimici care să reacţioneze cu apa .

".&pa

"a prepararea mortarelor pentru tencuieli se foloseşte apa potabilă, de la reţeaua

de alimentare sau din alte surse, cu menţiunea că trebuie să fie cât mai curată.

+rezenţa unor impurităţi în apa de amestec provoacă apariţia unor pete sau

eflorescenţe nu numai inestetice, dar care pot afecta comportarea tencuielii în timp.

1.!.! E'e"uia ten"uielilor tra(iionale =n trei $traturi 8,roa$e;!xecuţia tencuielilor începe după ce toate operaţiile a căror executare ar putea

afecta calitatea acestora au fost finalizate %învelitori, terase, tâmplărie, pereţi

despărţitori, pardoseli&

+entru asigurarea calităţii lucrărilor sunt necesare anumite condiţii de

temperatură şi umiditate. )acă la interior acestea pot fi controlate, execuţia tencuielilor 

exterioare este influenţată direct de condiţiile meteorologice.

91

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

45/140

8ehnologia de execuţie a tencuielilor implică următoarea succesiune de operaţii$

pregătirea suprafeţei suport, trasarea, aplicarea succesivă a straturilor componente,

prelucrarea feţei văzute şi recepţia lucrărilor.

a. Pre,ătirea $upra%eei include totalitatea lucrărilor destinate asigurării planeităţii,

a aderenţei şi rigidităţii, cele mai importante fiind$

•  =sigurarea încadrării abaterilor dimensionale în toleranţele admisibile prin măsuri

specifice ca cioplirea proeminenţelor, completarea intrândurilor sau acoperirea cu

o plasă de rabiţ în cazul în care acestea depăşesc 1: mm'

•  =sigurarea unui anumit grad de curăţenie prin îndepărtarea urmelor de praf, a

petelor de grăsime sau de petrol etc'

•  =sigurarea aderenţei %rugozităţii& prin adâncirea rosturilor la zidăria de cărămidă

şi şpiţuirea sau cioplirea suprafeţelor din beton.

 =morsarea suprafeţelor se realizează prin aplicarea unui şpriţ din lapte de ciment

de # mm grosime. )acă umiditatea suprafeţei este mai mică de 4 aceasta va fi

stropită cu apă, iar dacă este mai mare de - lucrările de tencuieli nu se execută.

b. Tra$area ten"uielii  realizată cu repere din mortar %stâlpişori&, executaţi din

acelaşi mortar din care se execută grundul, scoabe metalice lungi, şipci de lemn sau cu

repere metalice de inventar, are în vedere realizarea unei suprafeţe perfect plane,

verticale sau orizontale' la faţade se fixează obligatoriu repere la toate colţurile faţadei

precum şi pe suprafeţele dintre golurile de ferestre sau uşi.

c. &pli"area ,run(ului se realizează manual sau mecanizat, în câmpurile dintre

repere, în una sau două reprize, grosimea totală fiind de 4 mm până la 6: mm n ȋ 

funcţie de natura suprafetei suport.

+entru obţinerea unui finisa* de calitate, suprafaţa grundului trebuie să

 îndeplinească următoarele criterii de performanţă $

• un nivel de umiditate măsurat cu aparatul Migromette de 4 N - '

• rugozitatea suprafeţei care asigură aderenţa stratului următor se obţine prin

netezirea grundului cu dreptarul şi nu prin drişcuire, iar în anumite situaţii se recurge

la strierea suprafeţei'

• menţinerea grosimii grundului în limitele stabilite prin operaţiile de trasare se

realizează prin verificare cu dreptarul faţă de repere.

d. &pli"area tin"iului se face manual, la anumite intervale de timp, pe grundul

 întărit şi umezit în prealabil. =vând în vedere că este stratul vizibil care dă aspectul şi

forma definitivă a tencuielii, grosimea tinciului, compoziţia şi consistenţa mortarului sunt

94

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

46/140

funcţie de modul de prelucrare a feţei văzute, în vederea obţinerii unei tencuieli

obişnuite sau decorative.

1.!. Tipuri (e ten"uieli (upă #o(ul (e realiare 0i prelu"rare a %eei -ăute

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

47/140

uniformă şi a nu afecta culoarea. n afară de drişcuirea obişnuită, prelucrarea suprafeţei

se poate face prin$

• raşchetare ( prelucrarea cu o piesă metalică prevăzută cu dinţi %raşchetă& şi

curăţarea ulterioară cu o perie aspră'• stropire N aplicarea stratului vizibil în două etape, primul prin drişcuire simplă, iar al

doilea prin stropire manuală sau mecanică'

• periere sau pieptănare cu perii aspre pe suprafaţa mortarului după ce acesta făcut

priză, dar înainte de a se fi întărit complet'

@encuielile din piatră artificială /similipiatră se execută prin aplicarea unui strat

de mortar de ciment şi griş de piatră, eventual cu un adaos de colorant, pe un grund din

mortar de ciment stropit cu apă, înainte de întărirea completă a acestuia. 5rosimeastratului vizibil depinde de modul de prelucrare a suprafeţei, 4R: cm pentru rostuire şi

4R#: mm pentru cioplire, buciardare, şpiţuire etc.

0ostuirea se execută cu 61 N 19 zile înainte de întărirea stratului vizibil,

cuprinzând operaţiile de trasare a rosturilor şi de montare în rosturi a şipcilor cu profil'

după încheierea prizei, la - N 4 zile se execută prelucrarea suprafeţei.

/ele mai frecvent utilizate moduri de prelucrare sunt$

( frecarea suprafeţei cu perii de sârmă după ce mortarul a făcut priză dar înainte de a

se fi întărit complet'

( buciardarea, prin prelucrarea suprafeţei cu o unealtă specială, buciarda' prin

buciardare se obţine o suprafaţă rugoasă care imită aspectul pietrei naturale

prelucrate brut'

( şpiţuirea cu a*utorul şpiţului şi ciocanului, obţinându(se în felul acesta neregularităţi

mai mari decât în cazul buciardării'

( cioplirea cu a*utorul dălţii şi ciocanului obţinându(se neregularităţi mai mari decât în

cazurile precedente' acest procedeu se aplică în special la socluri'

( tratarea cu acid clorhidric diluat a suprafeţei de mortar cu pietriş colorat, executată în

două reprize, după ce mortarul a făcut priză, dar înainte de a se fi întărit' după

apariţia granulelor de pietriş, tratarea se consideră terminată şi tencuiala se spală

bine cu apă.

1.!.4 Controlul "alităii ten"uielilor 

+entru asigurarea nivelului de calitate necesar se impune verificarea calităţiitencuielilor pe etape de lucru.

9-

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

48/140

.# Ten"uieli e'terioare #ono$trat (in #ortare u$"ate 8,ata preparate;

Lecesitatea eliminării operaţiilor de dozare a amestecului pentru mortare pe

şantier, în scopul evitării unor erori inerente, a condus la apariţia unor produse

industriale, livrate în saci, din care, prin amestecare cu o cantitate de apă bine stabilită,

se obţine mortarul pentru tencuială. Iniţial, compoziţia acestor amestecuri era identică

cu cea a mortarelor executate pe şantier, la care se adăugau în proporţii reduse,

adaosuri destinate în special ameliorării aderenţei %răşini& şi impermeabilităţii. n paralel,

au început să apară produse de concepţie nouă, care includ şi agregate uşoare,

destinate aplicării pe suprafeţe din beton celular. /aracteristicile acestui tip de suport

reclamă îmbunătăţirea retenţiei de apă a tencuielii şi diminuarea caracteristicilor 

mecanice pentru a preîntâmpina fisurarea rapidă după o perioadă relativ redusă de

exploatare. +rincipalele avanta*e ale tencuielilor monostrat din mortare gata preparate

constau în$

( sunt eliminate toate inconvenientele preparării pe şantier'

( amestecurile sunt dozate cu metode precise, oferind o calitate constantă, controlată

 în uzină şi atestată prin certificatul de calitate'

( execuţia este rapidă, se aplică în una sau două reprize, intervalul de aşteptare între

ele fiind de la 6 la 4 ore, funcţie de produs şi condiţii climatice.

( în general colorate, aceste produse asigură prin ele însele finisa*ul definitiv.

1..1 Co#poiia #ortarelor ,ata preparate

 n compoziţia mortarelor gata preparate, în afară de lianţi şi nisip mai intră o serie

de adaosuri cu funcţiuni bine definite, agregate uşoare şi uneori fibre.

a. Lianii 0i ni$ipul

"ianţii şi nisipul, constituenţi de bază ai mortarelor uscate, sunt de aceeaşi natură

ca şi cele pentru tencuieli tradiţionale. =legerea lor este mai dificilă datorită faptului că

ma*oritatea tencuielilor monostrat din mortare gata preparate asigură aspectul definitiv

al suprafeţei, fără a mai fi necesare alte lucrări de finisa*. )in acest motiv amestecul se

realizează cu ciment şi nisip de culoare albă la care se adaugă coloranţi în doze mici,

pentru a se obţine culori pastel' culorile închise, cu valori ridicate ale coeficienţilor de

absorbţie, conduc la o supraîncălzire a suprafeţei şi implicit, la o creştere a riscului de

99

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

49/140

fisurare. /imentul alb, liant cu caracteristici mecanice superioare, este în general utilizat

 în amestec cu var aerian şi uneori cu var hidraulic natural.

). &(ao$urile 

 =daosurile pot acţiona fie temporar, în timpul aplicării şi prizei tencuielii, fie să le

modifice caracteristicile de o manieră permanentă.

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

50/140

 =genţii fungicizi se folosesc în scopul de a împiedica fixarea şi dezvoltarea unor 

micro(organisme %bacterii, alge, muşchi, ciuperci, licheni& care s(ar putea dezvolta

datorită prezenţei compuşilor organici din mortar.

". &,re,ate u0oare

2nele din mortarele gata preparate pentru tencuială diferă de cele folosite la

tencuielile tradiţionale prin prezenţa în compoziţia lor a unor agregate uşoare care pot fi

de natură diferită, ca$ vermiculit %agregatul cel mai folosit în prezent&, perlit, piatră

ponce, granule de sticlă expandată, bile din polistiren celular. =ceste agregate uşoare

facilitează aplicarea mortarului datorită reducerii densităţii, dar se utilizează în aceeaşi

măsură pentru influenţa pe care o au asupra performanţelor mecanice ale produsului.

 =cestea provoacă o scădere considerabilă a modulului de elasticitate permiţând astfel

realizarea unor mortare mult mai deformabile şi în consecinţă mai uşor adaptabile la

suportul constituit din materiale deformabile, cu rezistenţe mecanice reduse cum sunt

blocurile din beton celular.

8encuielile pe bază de mortare care conţin şi agregate uşoare sunt adeseori

calificate drept tencuieli termoizolante. 8rebuie însă avut în vedere faptul că densitatea

acestora nu scade în general sub ::: gJm# şi chiar dacă prin compoziţia lor posedă

caracteristici intrinseci mai interesante decât mortarele tradiţionale, îmbunătăţirea adusă

din punct de vedere termic este nesemnificativă datorită grosimii reduse. )e exemplu,

 înlocuirea unei tencuieli tradiţionale printr(o tencuială cu densitatea de ::: gJm#

aplicată în grosime de 6R4 mm echivalează cu ataşarea unui material termoizolant

de tip polistiren expandat de mm grosime. =cestea nu trebuie confundate cu

mortarele cu densităţi de max. #:: gJm# care au într(adevăr calităţi termoizolante şi

aplicate în grosimi de cel puţin 1: mm contribuie la creşterea nivelului de protecţie

termică pentru elementul pe care se aplică.

(. /i)rele (e natură (i%erită

Eibrele de natură diferită %azbest, celuloză& au fost iniţial încorporate în anumite

reţete de mortar gata preparat, tot în scopul îmbunătăţirii comportării mecanice. n

prezent, încorporarea fibrelor de sticlă sau polipropilenă se limitează exclusiv la

mortarele pe bază de lianţi hidraulici, organici, aplicate pe materiale termoizolante de

gen polistiren sau vată minerală.

A:

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

51/140

1..! Criterii 0i ni-eluri (e per%or#ană

Lormele franceze recomandă sistemul de clasificare

informaţii referitoare la următoarele mărimi %criterii de performanţă& ale căror niveluri

permit încadrarea mortarelor în diferite clase$

− masa volumică aparentă %densitatea %

clase care indică pla*a de variaţie a proprietăţilor în care se situează produsul atuncicând este pus în operă în condiţii normale de şantier %tabelul .6& !ste dificil de a atribui

unui produs anumite caracteristici atâta timp cât acestea variază semnificativ cu

condiţiile de punere în operă şi de evoluţie în timp.

@a#elul 1.2 Clasificarea mortarelor gata preparate pentru tencuială

/las

a

M

)ensitatea

aparentă

g Jm#

E

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

52/140

1.. &le,erea tipului (e pro(u$

 =ctualmente, piaţa oferă o gamă foarte variată de produse care se diferenţiază

atât prin densitate cât şi prin caracteristicile lor, modul de aplicare şi tipul de finisa*

posibil. /lasificarea

caracteristicile suportului, condiţiile atmosferice de punere în operă, modul de tratare

ulterioară a suprafeţei %tabelul .#&.

@a#elul 1.3 6legerea tipului de mortar 

• Situaia $uportului

( perete puternic expus la

ploaie, faţade neadăpostite cu

 înălţimi mai mari de 9 m

( perete puternic expus la şocuri

şi degradări %parterul accesibil

al clădirilor publiceR&

• Con(iiile at#o$%eri"e pe

(urata apli"ării

( aplicare pe timp cald sau cu

vânt cu umidificare simplă a

suportului înainte de aplicarea

tencuielii

( aplicarea pe timp friguros, în

special cu prelucrare prin

pieptănare a feţei văzute

• E-entuale =#)ră"ă#ini

> placa*e ceramice pe tencuială

de impermeabilizare

( aplicarea unei tencuieli

decorative în grosime continuă

8encuială de capilaritate

redusă.

/lasa / sau /6

8encuială cu caracteristici

mecanice superioare.

/lasa ! ≥ # şi 0 ≥ #

8encuială cu bună retenţie de

apă

/lasa 24 sau 2>

8encuială cu întărire rapidă

/lasa

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

53/140

de cel puţin 4 mm clasă inferioară sau egală cu

cea a tencuielii de bază

2n criteriu foarte important de alegere a mortarului de tencuială îl constituie

compatibilitatea cu stratul suport. =stfel, elementele suport cu caracteristici mecanice

reduse, cum este betonul celular autoclavizat şi suprafeţele vechi din zidărie puţin

rezistente, nu permit utilizarea anumitor tencuieli, în general prea rigide care ar putea

provoca smulgerea unor porţiuni de suport accentuând procesul de degradare.

8encuielile cu modul de elasticitate redus par a fi mai bine adaptate acestui tip de

suport dar această caracteristică nu este suficientă pentru a garanta o bună

comportare. !ste necesară raportarea la agrementele tehnice asociate produsului

pentru a se asigura asupra compatibilităţii cu suportul din beton celular. =numite mortare de tencuială prezintă o bună aderenţă cu suprafeţele lise din

beton fără a fi necesare măsuri suplimentare. =ltele necesită în prealabil un strat de

amorsa*. +e pereţii în contact cu solul nu se aplică mortare cu adaos de agregate

uşoare sau cu conţinut ridicat de var aerian, existând riscul ca acestea să se satureze

progresiv cu apă, respectiv ca varul aerian să nu aibă condiţii de carbonatare.

1..4 E'e"uia ten"uielii

!xecuţia tencuielii presupune succesiunea următoarelor operaţii$

a. Pre,ătirea $upra%eei $uport

Starea şi modul de pregătire a suprafeţei suport sunt aceleaşi ca şi al tencuielile

tradiţionale cu următoarele excepţii$

( tencuielile caracterizate prin retenţie de apă ridicată nu necesită o umezire

prealabilă a suportului decât în cazul în care lucrările se execută pe timp cald, cu

vânt uscat sau pe un suport cu capacitate de absorbţie foarte mare' această

umezire este obligatorie pentru toate celelalte tipuri de mortar'( unele tipuri de mortar reclamă o pregătire specială a suportului cu suprafaţă lisă

sau capacitate de absorbţie mare prin aplicarea unui strat de amorsa* sau

realizarea unei anumite rugozităţi.

(

). Con(iii (e apli"are

 n plus faţă de condiţiile specifice aplicării celorlalte tipuri de tencuială, unele

precauţii trebuie avute în vedere relativ la mortarele colorate' nu este indicată aplicarea

A#

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

54/140

acestora la temperaturi mai mici de 9Q/, in special in perioade cu umiditatea mare, în

scopul evitării fenomenelor de eflorescenţă foarte vizibile.

". Prepararea a#e$te"ului

"a preparare nu se adaugă nici un alt component în afară de apă. +entru a evita

apariţia unor nuanţe diferite este necesar să se utilizeze întotdeauna un număr întreg

de saci, cantitatea de apă să fie aceeaşi la fiecare tranşă iar timpul de malaxare să fie

respectat.

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

55/140

1.4.1 Co#poiia #ortarelor

/ompoziţia mortarelor pentru tencuieli interioare diferă funcţie de natura

suprafeţei suport, condiţiile de exploatare şi modul de finisare a feţei văzute.

"iantul este in general ipsosul, dar există amestecuri, cele care urmează a fi

aplicate mecanizat, care includ var şi ipsos, în scopul asigurării lucrabilităţii reclamate

de modul de aplicare.

/a agregat se foloseşte nisipul fin, a cărei natură poate fi aleasă funcţie de

natura suportului sau mediul de exploatare. =stfel, pentru a se asigura rezistenţa la

substanţe alcaline se foloseşte nisipul cuarţos.

 n compoziţia mortarului pot fi incluse adaosuri ca$ materiale uşoare pentru

mărirea lucrabilităţii, părţi fine de răşini cu mare capacitate de saponificare pentru

asigurarea aderenţei la suprafeţe prăfuite, absorbante sau foarte uzate etc.

1.4.! Criterii 0i ni-eluri (e per%or#ană

+rodusele sunt însoţite de fişe tehnice în care sunt trecute nivelurile de

performanţă determinate în condiţii de laborator.

Euncţie de natura suportului şi condiţiile în care urmează a fi exploatată

tencuiala, se alege tipul de produs care răspunde cel mai bine criteriilor de calitate.

1.4. E'e"uia ten"uielii

+entru execuţia tencuielii se parcurg aceleaşi etape ca la toate celelalte tipuri

analizate anterior.

a. Pre,ătirea $upra%eei

Stratul suport trebuie uscat, permeabil, rezistent, fără praf, fără urme de tencuială

veche şi eflorescenţe, fără urme de condens. "a suprafeţele de beton şi beton uşor sevor îndepărta zonele cu pete de ulei şi peliculele interstiţiale neaderente ca şi

eventualele elemente stalactitice existente.

+entru a se asigura respectarea consumurilor indicate în fişa produsului,

suprafeţele suport trebuie să fie perfect plane, fără abateri de la verticalitate, respectiv

orizontalitate.

Euncţie de natura elementului suport se vor avea în vedere anumite condiţii de

calitate şi aplicarea unor măsuri specifice$

A4

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

56/140

( rosturile zidăriei să fie bine umplute cu mortar' în caz contrar se procedează la

completarea lor,

( suprafeţele din beton, beton celular autoclavizat sau cu capacitate de absorbţie

diferenţiată se grunduiesc cu produse special destinate acestui scop'

( pe suprafeţele din plăci aglomerate din fibre din lemn se aplică un şpriţ care se lasă

să se întărească minim. 1 săptămâni sau se armează cu plasă din fibre de sticlă.

". Con(iii (e apli"are

8emperatura aerului şi a peretelui pe timpul lucrului şi pe durata întăririi tencuielii

trebuie să fie peste 4Q/. n cazul funcţionării instalaţiei de climatizare, nu este

permisă încălzirea directă a suprafeţelor tencuite. naintea aplicării unui nou strat

de finisa* se va urmări ca stratul anterior să fie complet uscat.

1.7.Ten"uieli $u)tiri pe #aterial ter#oiolant

1.7.1 GeneralitatiB $"urt i$tori"

In primul rând trebuie subliniat faptul că tencuielile subtiri cu lianti organici nu pot

fi analizate separat, ci în cadrul unui sistem complex, care include obligatoriu materialul

termoizolant, conceput pentru realizarea izolării prin exterior a faţadelor.

Sistemele de izolare prin exterior a faţadelor, cu tencuială subţire pe material

termoizolant au apărut în Eranţa în anul A-6, cunoscând o dezvoltare reală in perioada

A-9(A-A. Eolosite iniţial pentru lucrări de reabilitare termică, odată cu cresterea

exigenţelor referitoare la economia de energie pentru exploatarea clădirilor, aceasta

tehnologie a început să fie aplicată pe scară din ce în ce mai largă si la clădirile noi. In

0omânia, a devenit cunoscut după AA:, fiind aplicată cu succes atât în lucrări de

reabilitare cât şi la clădiri noi.

8encuielile subţiri pe material termoizolant sunt alcătuite dintr(un ansambluformat din stratul de bază aplicat în 6 reprize, care include o plasă de armătură din

plasă din fibre de sticlă sau din polietilenă, având o grosime totală de aprox # mm si un

strat de finisare, care dă aspectul definitiv al faţadei %fig..&.

A>

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

57/140

Fig. 1.1 6lcăturea generală a sistemelor termoi!olante prote7ate cu tencuială su#ţire 1 strat suport" 2 ade!iv" 3 termoi!olaţie" 4 di#lu" % strat de armare" ) strat de finisa7 

Stratul de bază %grundul& este realizat in general dintr(un amestec de răşină

organică în dispersie apoasă cu diferite adaosuri. Se aplică pe izolant în 6 straturi între

care se fixează armătura din plasă din fibre de sticlă, asigurând astfel funcţiunea de

impermeabilizare, prin prote*area armăturii şi a peretelui de bază de riscul pătrunderii

umidităţii.

Stratul de finisa* cu funcţiunea principală de a asigura aspectul definitiv al faţadei,

este realizat pe bază de lianţi organici, vinilici, acrilici, silicatici sau siliconici, în amestec

cu pigmenţi şi adaosuri care asigură durabilitatea şi lucrabilitatea. Euncţie de natura

lianţilor utilizaţi, aceste tencuieli sunt termoplastice şi caracteristicile lor evoluiază cu

variaţiile de temperatură şi umiditate, în raport cu gradul de expunere. =ceastă

comportare provoacă un anumit proces de îmbătrânire, care se manifestă prin

pierderea supleţei, fixarea anumitor săruri şi modificarea aspectului general. Intreţinerea

trebuie realizată cu produse adaptate fiecărei situaţii în parte.

 =cest tip de tencuieli aplicate pe suport izolant, sunt expuse unor solicitări mult

mai puternice faţă de tencuielile aplicate pe zidărie, de exemplu. Izolantul *oacă rol de

ecran în faţa schimburilor termice cu peretele şi numai tencuiala va fi cea care suportă

şocurile termice. Schimbările sunt în general rapide, cum ar fi cele care sunt înregistrate

pe o faţadă însorită, atunci când soarele este acoperit de un nor şi o aruncă brusc în

umbră.

/uloarea finisa*ului *oacă de asemenea un rol foarte important' dacă se

compară temperatura inregistrată pe o suprafaţă însorită colorată în negru %9:T/& faţăde o faţadă colorată în alb, cu aceeasi expunere la soare, care atinge valoarea de 1:T/

A-

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

58/140

)ar, dacă şocurile termice pot avea o influenţă importantă asupra

comportamentului tencuielii, regimul de schimburi higrotermice rămâne factorul

primordial. =cest regim se stabileşte fără dificultăţi pentru tencuielile actuale, care

prezintă în general, o foarte bună permeabilitate la vaporii de apă. Insă, în cazul unor 

lucrări de reparaţii, care se pot realiza prin aplicarea unui nou strat de finisa* peste cel

existent, trebuie avut gri*ă să nu se aducă modificări semnificative regimului de

umiditate, care ar putea cauza umflături, desprinderi şi alte nea*unsuri.

1.7.! Te2nolo,ia (e e'e"uie a unui ter#o$i$te# "are in"lu(e ten"uială

$u)ire 

Stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolaţiei$

verificat şi eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea %având în vedere că

 în această soluţie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii

stratului de protecţie& şi curăţat de praf şi depuneri'

Stratul termoizolant din plăci de polistiren expandat ignifugat, este fixat prin lipire

şiJsau mecanic pe suprafaţa suport, reparată şi curăţată în prealabil. Stratul de lipire se

realizează, de regulă, din mortar sau pastă adezivă cu lianţi organici %răşini&, lipirea

fâcându(se local, pe fâşii sau în puncte. Eixarea mecanică se realizează cu bolţuri din

oţel inoxidabil, cu expandare, montate în găuri forate cu dispozitive rotopercutante, sau

cu dibluri de plastic cu rozetă.

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

59/140

8encuiala subţire se realizează din paste pe bază de răşini siliconice, obţinute

prin combinarea lianţilor din răşini siliconice cu o răşină sintetică acrilică în dispersie

apoasă care reduce coeficientul de absorbţie de apă prin capilaritate.

Einisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă, în una din următoarele

variante$

( vopsele silicatice care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbţie mare la

apă şi rezistenţă mică la agenţi atmosferici' trebuie corectate prin adaosuri de max. 4

de răşini sintetice în dispersie şi hidrofobizarea ulterioară a suprafeţelor' pigmenţii sunt

obligatoriu minerali, aspectul fiind mat'

( vopsele pe bază de răşini siliconice în dispersie apoasă, care au o bună

permeabilitate a vaporilor de apă, absorbţie mică prin capilaritate, aderenţă pe orice tip

de suport, aspect mat.

/a variantă, finisa*ul se poate realiza cu un strop din materiale hidrofobe.

0eţeaua de armare, fixată pe suprafaţa suport cu mortar adeziv, este în funcţie

de tipul liantului folosit la componenta de protecţie %din fibre de sticlă ( eventual

prote*ate cu o peliculă din material plastic pentru asigurarea protecţiei împotriva

compuşilor alcalini în cazul tencuielilor cu mortare hidraulice N sau fibre organice din

polipropilenă, sau poliester. 8rebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin

suprapunerea corectă a foilor de ţesătură din fibră de sticlă sau fibre organice %min. :

cm&.

5rosimea totală a stratului de tencuială subţire de protecţie a termoizolaţiei nu

trebuie să depăşească : mm.

 n zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la colţuri şi decroşuri, pe

conturul golurilor de fereastră, se prevede dublarea ţesăturilor din fibre de sticlă sau

fibre organice %fâşii de 64 cm& sauJşi folosirea unor profile subţiri din aluminiu. "a

colţurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a acestora, se vor prevedeaştraifuri din ţesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni 6: x 1: cm, montate la 14Q.

Se vor prevedea rosturi de dilatare care separă faţada în câmpuri de cel mult 1

m6, evitând alinierea acestora cu ancadramentele de fereastră, care sunt zone cu

concentrări mari de eforturi. !ste recomandată separarea celor două tipuri de rosturi.

Se pot prevedea cordoane vinilice sau profile metalice care să permită mişcarea

independentă a faţadei în raport cu elementele de construcţie.

!xecuţia trebuie făcută în condiţii speciale de calitate şi control, de către firmespecializate, care deţin de altfel şi patentele aferente, referitoare în primul rând la

AA

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

60/140

compoziţia mortarului, dispozitivele de prindere şi solidarizare, scule, maşini, precum şi

la tehnologia de execuţie.

 n scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice, aplicarea

soluţiei trebuie să se facă astfel încât să se asigure în cât mai mare măsură

continuitatea stratului termoizolant, inclusiv şi în special la racordarea cu soclul şi cu

aticul acoperişului.

Se va trata cu deosebită atenţie execuţia acestor zone pentru a elimina

posibilitatea infiltraţiilor de apă între izolaţia termică şi peretele suport.

+e conturul planşeului de peste ultimul nivel, se continuă termoizolaţia peretelui

exterior pe înălţimea aticului %lungimea zonei de influenţă&. "a partea superioară, pentru

protecţia stratului termoizolant, este prevăzut un profil din tablă zincată cu grosimea de

:,4 mm, continuu, care se prelungeşte şi sub tencuială.

+e conturul tâmplăriei se realizează racordarea izolaţiei termice pe o grosime de

cca #,: cm, în zona glafurilor exterioare şi a solbancurilor, prevăzându(se profile de

 întărire şi protecţie adecvate %din aluminiu& precum şi benzi suplimentare din ţesătură de

fibră de sticlă sau fibre organice.

1.

8/15/2019 7 CARTE 2 A4

61/140

 

a b

 

c d

Fig 1.2 ?onta