a tetum presentation on safe motherhood by the alola foundation
Upload: transforming-timor-leste-for-sustainable-development-human-rights-and-peace
Post on 18-Nov-2014
82 views
DESCRIPTION
A presentation in Tetum on Safe Motherhood, in the Health Stream of the Conference 'Transforming Timor-Leste for Sustainable Development, Human Rights and Peace.TRANSCRIPT
Aprezenta husi:
Angelina Fernandes
Programa Saude Inan no Oan
Fundasaun Alola
Importance of community networks in promoting safe motherhood initiative
Suku Hadomi Inan no Oan (SHIO)
Indikador Saude iha Timor-Leste
Esperansa moris: tinan 59.5
Numeru fertilidade: 7.8
Taxa mortalidade inan: + 660/100000
Taxa mortalidade labarik: + 88/1000
Mortalidade tinan lima mai kraik: + 130/1000
Background
Pilotu iha 2007
Iha Suku Tolu: Tibar, Mota-ulun no Guico – Distritu Liquisa
Modelu husi Indonesia nia desa siaga
OBJETIVU ESTABELESEMENTU SHIO
1. Partus hotu-hotu presiza iha pesoal saude nia liman maske partu akontese iha uma.
2. Atu komunidade ho voluntariamente prontu ajuda inan no oan ne’ebe hetan problema saude iha suku laran
3. Atu redus mortalidade inan no oan iha suku
KONSEITU SHIO
• Partu nu’udar akontesementu espesial: tenke planu, prepara no prontu bainhira iha komplikasaun.
• Involve inan, familia, pesoal saude sira.
• Elementu xave: Pesoal saude (parteira), familia (laen) rede no fasilitador suku, .
• Servisu hamutuk entre komunidade no pesoal saude sira.
Faze implementasaun SHIO
Sosializasaun Programa
1. Nivel Nasional 2. Nivel Distrital 3. Nivel Suku
Analiza Problema ho Partisipatoriu ( PPA)
1. Involve komunidade husi aldeia ida-idak ba prosesu establesemento SHIO iha suku
2. Komunidade rasik bele deskobre problema saude Inan no oan ne’ebe akontese iha sira nia fatin
3. Komunidade bele buka maneira rasik oinsa bele rezolve problema ne’ebe sira hasoru
4. Bele iha balansu husi Partisipasaun feto no mane iha prosesu foti desijaun no asaun ba problema ne’ebe komunidade hasoru.
PROBLEMA NE’EBE IDENTIFIKA IHA PPA SUKU
• Inan sira hetan ran -fakar antes partu no depoisde partu
• Abortu
• Labarik mate iha kabun laran
• Labarik tinan 0-5 mate
• Familia seidauk hatene saida mak importansia husi fo susu ba bebe
• Problema saude inan ne’e nu’udar problema inan ne’e ho nia familia
• Defikuldade trasporte no rede ba komunikasaun
• Komunidade laiha osan atu selu transporte ba fasilidade saude
• Parteira hela dok
• Komunidade sira la hatene sira nia tipu ran
Workshop I
• Atu partisipante identifika rasik objetivo husi SHIO
• Atu partisipante identifika rasik kriteria ba ema ne’ebe sei hili nudar responsavel SHIO
• Atu partisipante identifika rasik atividade saida mak presija halao iha SHIO
• Atu partisipante bele identifika rede tuir problema ne’ebe sira deskobre ona iha PPA
• Atu partisipante bele identikfika knar/papel husi membru rede
Workshop II
• Atu reprezentante komunidade bele halo rasik sira nia regulamento suku
• Atu hili ema bele maneja no organiza programa SHIO iha suku laran
• Atu halo sosializasaun SHIO ba komunidade iha suku no aldea
MODELO STRUTURA SHIOXefe Jeral SHIO Guisu
(Xefe Suku)
Advisor SHIO1. Lider Adat2. Lider lokal3. Pesoal S.4. Juventude5. Lider IgrejaXefe SHIO
Adjuntu SHIO
Sekretaris 1&2Tesoureru SHIO 1&2
Coord. Aldeia(Xefe Aldea)
Coord. Aldeia(Xefe Aldea)
Coord. Aldeia(Xefe Aldea)
Coord. Aldeia(Xefe Aldea)
R F. R.T.R.R.K.PF R F. R.K.PF R.T.R. R F. R.K.PF R.T.R. R F. R.K.PF R.T.R.
Inagurasaun SHIO 6 Dezembru 2007
Inagura husi Diretora Fundasaun Alola, Ministru da Saude (Xefe DHS Liquica)
Administrador distrito Liquica, Lider Sub-distrito Bazartete no asiste mos husi komunidade sira
TOTAL MEMBRU
1.Suku Tibar 2. Suku Mota-ulun Membru 45 Membru 45
Aldeia 4 Aldea 3 populasaun 3.438 populasaun 1.720 3. Suku Guico Membru 57 Aldeia 5 populasaun 1977
ATIVIDADE SHIO1. Halibur osan
kontribuisan husi komunidade kada fulan
2. Organiza transporte hodi fasilita inan ne’ebe atu partu inklui inan no oan ne’ebe moras.
3. Fahe informasaun saude inan no oan ba komunidade
4. Identifika problema saude ne’ebe komunidade hasoru
5. Nu’udar mediador entre komunidade no pesoal saude
6. Partisipa iha atividade SISCA no mobile klinik
7. Hamutuk ho pesoal saude halo visita ba komunidade nia uma.
TREINAMENTU NE’EBE HETAN TIHA ONA HUSI MEMBRU SIRA
1. Treinamentu Safe Motherhood baziku
2. Treinamentu Direitu Labarik
3.Treinamentu Planementu familiar
Rezultadu – Nov 2007 Agustu 2008
Suku Dasolin Atende husi
ANC Partu Planeamentu Familiar
Antes Depois antes depois antes depois
TIBAR Income
$ 145,55
Pesoal Saude 113 269
Increase
138%
36 54
Increase
50%
2,4 % 3.66 %
Gastu
$ 238.,25
Hospital 42 %
Saldo
$ 213.35
parteira 17%
infermeira 16%
Suku Dasolin Atende husi
ANC Partu Planeamentu Familiar
Antes Depois antes depois antes depois
Mota-Ulun
Income
$ 355.35
Pesoal Saude 43 85
Increase
98%
27% 41% 5,8% 7.6%
Gastu
$ 75.50
Hospital 4%
Saldo
$ 279.85
parteira 11 %
infermeira 24%
Suku Dasolin Atende husi
ANC Partu Planeamentu Familiar
Antes Depois antes depois antes depois
Guisu Income
$ 133.75
Pesoal Saude 145 206
Increase
42%
59% 68% 5,8% 7.6%
Gastu
$ 62.75
Hospital 6%
Saldo
$ 51.00
parteira 6% 12%
infermeira 45% 56%
Implementasaun husi treinamentu
Labarik idade tinan 4-6 partisipa iha atividade pinta no fase liman
Informasaun Saude Reproduktiva ba mane no Joven
Ezemplu kazu ne’ebe hetan ajuda husi membru SHIO
Data Moris 13/3/2007Visita 24/4/2008Todan 2.3 kg
Komunidade Beduku inisia halo rasik dalan kiik husi tanba komunidade labele halo movimentu kuandu udan boot
Perguntas ka sujestaun ruma...!!!
Obrigado barak