abc antreprenor
TRANSCRIPT
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
1/76
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
2/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
. Antreprenoriat/ Antreprenor
In clipan care ai luat o decizie, providenta pune si eaumrul. Dinhotrrile luate decurge o serientreag deevenimente, ce aduc cu sine tot felul de situatii,ntlniri si ajutoare materiale neprevzute care teavantajeaz si la care nimeni nu ar fi visat ca si vor
iesi n cale. Orice lucru pe care-l poti face sau pe carevisezis-l faci, f-l. Indrzneala cuprinde n ea geniul,puterea si magia. Incepes faci acel lucru chiar acumJ.W.Goethe
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
3/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
. Antreprenoriat/ Antreprenor
1.1 Ce este antreprenoriatul?
Antreprenoriatul, ca si definitie primar, reuneste toateaspectele legate de nfiintarea si dezvoltarea afacerilor sipresupune un mod specific de a gndi si actionacaracterizat prin identificarea si valorificarea oportunittilorde afaceri.
Etimologic vorbind, termenul antreprenor, este destul deputin utilizat astzi, n Romnia, att n literatura despecialitate ct si n limbajul comun. In general, estepreferat termenul ntreprinztor, motiv pentru care celedou notiuni sunt folosite cu ntelesuri comune.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
4/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
. Antreprenoriat/ Antreprenor
1.1 Ce este antreprenoriatul?
Antreprenoriatul nu inseamna neaparat firme cu sute deangajati si milioane de euro cifra de afaceri. De fapt, decele mai multe ori, nu inseamna deloc asta.Antreprenoriatul nu presupune neaparat timp liber si banivenind gramada. Ba chiar, de multe ori, inseamna mai
multa munca decat un angajat si mai putini bani decatsalariul mediu pe economie. Iar asta se intampla fiindca a fiantreprenor inseamna, printre altele, a avea un vis, o tinta.Iar ca sa ajungi acolo (ai impresia ca) ai putea face orice.Inclusiv sa investesti 90% din timp si bani si sa iti asumiriscuri.In majoritatea cazurilor, antreprenorii nu obtin finantari
pentru a-si lansa un start-up. Si nici nu au banii necesari.Pornesc de la zero si singurul lucru pe care il pot vinde siexploata e o viziune, un vis, o proiectie. Iar ca sa poti vindeasta, trebuie ca mai intai tu sa crezi in acel vis.Andrei Rosca, coordonatorul proiectului online bookblog.ro
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
5/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
. Antreprenoriat/ Antreprenor
1.1 Ce este antreprenoriatul?
Daca te astepti ca cei din jurul tau sa creada ca vei reusiai nimerit in lumea gresita. Ai ceva de demonstrat iar asta eunul dintre punctele in care oratoria nu ajuta prea mult.Uneori e nevoie de luni si ani de munca pentru ca cinevasa observe macar ceea ce faci. Calitatea inseamna a face
totul cum trebuie, atunci cand nimeni nu se uita (H.Ford).Iar la inceput nu se uita nici naibii. In stransa legatura cuasta, cineva dadea o definitie a PR-ului acum cateva zecide ani: PR-ul inseamna a face ceva exceptional si a vorbidespre asta. Mare atentie la topica! Fa ceva extraordinarsi abia dup-aia vorbeste despre ceea ce ai facut.Antreprenoriatul e un drum, nu o destinatie. Nu
momentul in care ajungi la destinatie va arata cat de bunesti ci ceea ce faci pe drum.Andrei Rosca, coordonatorul proiectului online bookblog.ro
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
6/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
. Antreprenoriat/ Antreprenor
1.1 Ce este antreprenoriatul?
Banii firmei nu sunt banii tai. Banii tai sunt tangibili, potisa iti iei grisine sau ipoduri sau masini. Banii firmei suntnumere. Nu au reprezentare in obiecte pentru tine. Aureprezentare in timpul pe care il cumperi cu ei: sa te potiextinde, sa fi responsabil cu dorintele oamenilor, sa poti sa
tii corabia in vremurile mai putin bune.Antreprenorul nu lucreaza un numar de ore. Nu poatescapa de probleme.Uneori iei o hotarare care afecteaza negativ oamenii. Potifi considerat ca esti un om rau. Dar daca nu te bucuri deea, si simti ca a fost cea mai buna solutie intr-o situatiedelicata, si daca ai remuscari si te intrebi cum puteai sa faci
ca sa fie si mai bine, atunci e ok.Antreprenor e persoana care fura topul de hartie deacasa ca sa il aduca la munca.Antreprenor e persoana care munceste 80 de ore pesaptamana pentru el ca sa nu munceasca 40 de ore pentrualtcineva, pe aceiasi bani.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
7/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
. Antreprenoriat/ Antreprenor
1.2 Esti pregatit sa devii intreprinzator?
7 principii pe care ar trebui sa le stie oricine inainte de a-sideschide propria afacere:Eu sunt singurul responsabil pentru urmarireaobiectivelor meleNu exista esec, exista doar rezultate
Lucrurile nu se imbunatatesc din intamplare, cinumai in urma intreprinderii actiunilor adecvateMunca este cea care trebuie sa ne faca placereNu exista succes de lunga durata fara sacrificiiOamenii reprezinta resursa noastra cea maiimportantaDaca reusim sa dam celorlalti ceea ce doresc si au
nevoie, atunci ei ne vor da ceea ce noi dorim si avemnevoie
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
8/76
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
9/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
. Antreprenoriat/ Antreprenor
Slabiciunea fortei de vanzare: de cele mai multe ori,vitorul antreprenor nu are capacitatea financiara, stiinta saurabdarea sa investeasca in pregatirea si echipareaminimala aunei forte de vanzari care sa il reprezinte. Cuputina atentie, al va putea gasi formula optima pentru
alcatuirea si instruirea unei echipe puternice.Insuficienta preocuparii pentru marketing: investitiile inpromovare pot fi foarte mari sau foarte mici, insa rezultatelevor exista intotdeauna. Un marketer bun va sti intotdeaunasa recomande investitii profitabile in marketing.Slaba cunoastere a pietei, a concurentei, a clientilorsia nevoilor acestora, precum si aplicarea unui management
intuitiv, fara obiective si strategii foarte clare pe termenmediu si scurt.Dependenta de un singur client: acest lucru limiteazadrastic puterea de negociere a antreprenorului si instaleazao relatie de tipul cauza-efect intre situatia financiara aclientului sau comenzile acestuia si supravietuirea firmei.Se recomanda existenta acel putin 2 conturi majore si un
maxim de 35% din cifra de afaceri pentru suma facturatade un singur client.
1.3 Cele mai frecvente greseli in deschiderea uneiafaceri...
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
10/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes
In procesul conducerii intreprinderilor se intalnesc zilnic,situatii care impun conducatorilor acestora sa analizeze,conform unei conceptii directoare, deciziile fundamentale,necesar a fi adoptate, pentru a mentine in viataintreprinderea si daca este posibil sa o si dezvolte.
Orice intreprindere care a reusit sa se mentina si sa sedezvolte, indeplineste, in mod necesar, o functieeconomica, atat pentru clientii care au apelat la produselesau serviciile sale, cat si pentru ea insisi, conditie fara decare intreprinderea nu poate sa existe, caci sanctiuneapietei va interveni si ea va disparea ruinata, pentru motivulca a consumat resurse pe care nu a fost capabila sa le
incorporeze in preturile produselor sau serviciilor sale.Instrumentul care faciliteaza conducerea intreprinderiirealizarea acestui deziderat este Planul de afaceri, iarmodul in care acest lucru se concretizeaza este diferit: inunele firme conducerea identifica numai performantele cetrebuie atinse, lasand o mare parte libertate personaluluioperativ in realizarea diferitelor afaceri, iar in altele,
obiectivele sunt definite in mod precis si operational.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
11/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.1 Identificarea ideii de afaceri
Primul lucru pe care trebuie s-l fac o persoan dup ce aluat decizia de implicare n afaceri l constituie identificareaunor idei posibile de afaceri din care s rezulte oportunitiviabile. O oportunitate atractiv i bine definit reprezintpiatra de temelie a unei afaceri de succes.
Este deosebit de important s se fac distincie ntreidee i oportunitate. Oportunitatea n sensantreprenorial este o idee care poate fi transformatntr-o afacere. Ea are calitatea de a fi atractiv,durabil, de actualitate i se are n vedere un produssau serviciu care creeaz sau adaug valoarecumprtoruluisau utilizatorului final. Practic, aciunea
de elaborare a studiului de fezabilitate are menirea de atransforma ideea de afacerin oportunitate.Exist o mare varietate de surse de idei de afaceri.
ntreprinztorul va trebui s determine care dintre acesteidei are un potenial comercial suficient pentru a deveninucleul noii afaceri.Exist dou mari categorii de surse de idei noi de afaceri:tendinele macroeconomice deevoluie iconjuncturamicroeconomic.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
12/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.1 Identificarea ideii de afaceri
2.1.1 Tendinele macroeconomice de evoluie
a. Tendinele demografice. Demografia studiazcaracteristicile populaiei. Din punct de vedere aloportunitilor de afaceri, un interes deosebit lreprezint studiul segmentelor populaiei, adic aldiferitelor categorii de populaie, dup vrsta, sex,
educaie etc. Cel mai semnificativ criteriu desegmentare n iniierea afacerilor l reprezint vrsta.b. Tendinele sociale. Dintre tendinele sociale din care
pot rezulta oportuniti de afaceri mai importante suntmodificarea structurii familiei, modificarea preferinelorreligioase, schimbarea modelelor de coabitare datoritSIDA, creterea interesului pentru mediul nconjurtor.
n ultimul timp se pune un accent deosebit perespectarea, reluarea i preluarea unor tradiii iobiceiuri.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
13/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.1 Identificarea ideii de afaceri
2.1.1 Tendinele macroeconomice de evoluie
c. Tendinele tehnologice. Cele mai notabile tendinetehnologice se refer la folosirea calculatoarelor i nspecial la miniaturizarea acestora. Faxurile, scanerele,pota electronic nu erau cunoscute foarte bine cuciva ani n urm. Cuptoarele cu microunde tind s
schimbe modul de a gti. Modalitile de nregistrare amuzicii s-au schimbat de dou ori n ultimii 20 de ani.d. Tendinele n afaceri. Una dintre tendinele mai
recente n afaceri este colaborarea marilor firme cuntreprinderile mici i mijlocii pentru realizarea unorproduse sau prestarea de servicii.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
14/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.1 Identificarea ideii de afaceri
2.1.2 Conjuctura microeconomic
a. Experiena precedent n munc. Cele mai multeidei de afaceri provin din experiena dobndit anteriorde ntreprinztori. Cercetrile arat c n tehnologia devrf85% din produsele noilor firme sunt similare cu alefirmelor n care au lucrat ntreprinztorii. Experiena
anterioar este considerat un adevrat blockstarterpentru ntreprinztor, deoarece ea reprezint punctulde plecare n afaceri al ntreprinztorului.
b. Hobiurii vocaii. Transformarea unei pasiuni ntr-oafacere este o alternativ de afaceri demn de luat nconsiderare. n acest caz, cu siguran,
ntreprinztorul va face un lucru cu pasiune i pe care
l cunoate foarte bine. Se consider ns casemenea afaceri nu au ntotdeauna succes. Ele selimiteaz la produse care pot fi uor finanate irealizate de o singur persoan. Cele mai multe dintreaceste produse sunt realizate cu migal, pentru scopulpersonal al inventatorului, care se gndete ulterior ci alii vor avea aceleai preferine ca i el i va putea
ncepe astfel o afacere.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
15/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.1 Identificarea ideii de afaceri
2.1.2 Conjuctura microeconomic
c. Contacte sociale. Relaiile sociale joac, de regul,un rol deosebit de important n nfiinarea de noi firme.Uneori ele au chiar funcia de generare a unor noi ideide afaceri. De cele mai multe ori contactele sociale sedezvolt din relaiile de serviciu. Astfel, clienii pot
furniza idei foarte valoroase privind introducerea unuinou produs sau serviciu. Distribuitorii pot oferiinformaii utile privind calitile i defectele produselori mbuntirile ce pot fi aduse. Prin analizarea atenta produselor oferite de concureni se poate ajunge la oidee de produs mai performant.
d. Constatri personale. Uneori observarea direct a
unei nevoi de cu zi poate deveni o surs de inspiraiepentru un produs sau serviciu de succes. Lui King C.Gillete, de exemplu, i-a venit ideea aparatului debrbierit cu senzori brbierindu-se. Desigur, multe altepersoane ar fi putut-o face nainte. n aceast aciune
ns primul pas l constituie recunoaterea nevoii idup aceea gsirea unei soluii.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
16/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.1 Identificarea ideii de afaceri
2.1.2 Conjuctura microeconomic
e. Cercetri proprii deliberate. Dei n mod normalntreprinztorul ar trebui s caute sistematic idei noi,realitatea arat c ideile de afaceri apar mai frecventcu totul ntmpltor. Totui, procesul n sine de cutarepersistent a ideilor poate duce la apariia de idei noi.
Studiile de creativitate arat c descoperirile apar ncele mai neateptate momente, ns numai dup cepersoana respectiv a depus un efort struitor, uneoridescurajant pentru gsirea rspunsului la problem.
f. Instituii de cercetare. Numeroase institute decercetare i universiti realizeaz cercetri n cele maidiverse domenii. ntreprinztorul poate cumpra
patentul unei invenii.g. Internet. Prin Internet se pot obine alte surse
valoroase de idei de afaceri. Se poate, desigur, folosii un cuvnt cheie sau un domeniu de cercetare pentrua cuta pe Web informaii privind o zon de interesanume.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
17/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.2 Dezvoltarea ideii ntr-un PLAN DE AFACERI
2.2.1 Ce este un plan de afaceri?
Pentru a nelege ce este un plan de afaceri trebuie definitnti conceptul de afacere. O definiie a acestui concept,ar putea fi: intenia unei persoane (fizice sau juridice) de aface/ a ntreprinde anumite activiti n scopul obinerii unuiprofit.
Planul de afaceri este un instrument indispensabilintreprinzatorilor ce construiesc o afacere sau cautaparteneri, managerilor ce propun proiecte altor persoanesau institutii de finantare, institutiilor ce gestioneaza fonduripentru proiecte de investitii, gestionarilor de proiecte incadrul asa-numitelor incubatoare de afaceri, etc. Elreflecta proiecte de investitii din toate domeniile de
activitate.Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:un antreprenor, care i asum contient anumite riscurii dorete s obin un anumit profit;mai multe activiti care consum resurse i caregenereaz profit (ideea de afacere);un mediu n care se desfoar aceste activiti (mediulde afaceri).
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
18/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.2 Dezvoltarea ideii ntr-un PLAN DE AFACERI
2.2.2 Care este coninutul unui plan de afaceri?
Nu exist dou afaceri la fel. Nu exist dou organizaii lafel. i deasemenea nu exist formule magice pentruelaborarea planurilor de afaceri. Planul de afaceri trebuies fie un instrument de lucru simplu, sugestiv i extrem depractic. Anumite aspecte tipice este bine s fie atinse n
elaborarea planului de afaceri. Prin abordarea acestora,ntreprinztorul demonstreaz c are o percepie globalasupra afacerii, c nelege toate aspectele ei, att celetehnice ct i cele financiare sau de resurse umane.Demonstreaz mediului exterior (dar i celui interior) cstpnete situaia.Principalele aspecte care pot fi avute n vedere n cadrul
unui plan de afaceri sunt:a. Viziune, strategieb. Istoric, management, resurse umane, activitateacurent
c. Analiza pieei
d. Analiza costurilor de operaree. Investiii necesare
f. Proiecii financiareg. Anexe
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
19/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.2 Dezvoltarea ideii ntr-un PLAN DE AFACERI
2.2.2 Care este coninutul unui plan de afaceri?
a. Viziune, strategieCuvinte pretenioase, dar n esen att de simple. Totulpleac de la viziune. Fiecare ntreprinztorare o viziune.Pentru a clarifica noiunea de strategie trebuie gasitrspunsul la urmtoarele ntrebri:
Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani iprofit ?Cum vrea antreprenorul s arate produsele/serviciile lui ?Exist deja un model sau un prototip?Cine vor fi clienii?Exist o ofert comparabil pe pia?Cum vede afacerea peste 5 ani. Trebuiesc fixate
obiective cuantificabile!Care este punctul tare care l determin s cread c vaavea succes ?Exist un consens ntre asociai/acionari referitor laproblemele mai sus menionate?
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
20/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.2 Dezvoltarea ideii ntr-un PLAN DE AFACERI
2.2.2 Care este coninutul unui plan de afaceri?
b. Istoric, management, resurse umane, activitateacurent
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a nelegeafacerea n sine, afacerea din prezent.Managerul sau viitorul manager ar trebuie s-i pun
ntrebri de genul:Ce experien practic aduce n afacere?De ce cunotine teoretice dispune?Ce referine poate prezenta?Este familia acestuia dispus s-l sprijine?Dispune de mijloace financiare pentru a ntreine familia
n perioada dificil de nceput a afacerii?
Dispune de mijloace financiare pentru a sprijini afacerea?Dispune de aport n natur pentru a sprijini afacerea?Unde se va localiza sediul organizaiei?De ci angajai este nevoie?Ce calificri trebuie s aib angajaii?Ce nivel de salarizare trebuie prevzut?Se pot gsi pe piaa muncii specializrile necesare?Exista o schi a structurii organizatorice ?
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
21/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.2 Dezvoltarea ideii ntr-un PLAN DE AFACERI
2.2.2 Care este coninutul unui plan de afaceri?
c. Analiza pieeiEste important s se rspund la ntrebri referitoare la:Clienii firmei:Cine sunt clienii firmei? Firme sau persoane fizice? Cumse poate segmenta piaa firmei? Cum este piaa potenial
mprit din punct de vedere geografic? Ct de mare estevolumul pieei poteniale? Exist un plan de aciune pentruatragerea clienilor?Concurena:Ce se tie despre concuren? Ci angajai areconcurena? Ce for de vnzare are? Ce cote de pia areconcurena? Ce avantaje competitive are comparativ cu
noua firm nfiinat? Ce strategii de preare concurena?Dar strategii de comunicare/reclam?Piaa:Cum se apreciez c vor evolua vnzrile? Care esteprognoza cererii?Politici de marketing:Exist o strategie de produs? Este stabilit o politic dedistribuie? Exist o politic de pre i condiii de plat?Exist o politic de imagine, de comunicare cu piaa?
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
22/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.2 Dezvoltarea ideii ntr-un PLAN DE AFACERI
2.2.2 Care este coninutul unui plan de afaceri?
d. Analiza costurilor de operareNu trebuie s se uite costurile legate de:nfiinarea firmei: Autorizaii, nscrierea n RegistrulComerului.Costuri curente: Materii prime, Materiale consumabile,
materiale auxiliare, Impozite i taxe localeServicii externe: Contabilitate, Consultan fiscal,Consultan juridic, Consultan n management,Consultan IT, Consultant PR,Costuri de spaiu: Spaiu de birouri, Spaiu de producie,Spaiu de vnzri, Spaiu de depozitare; Cheltuieli de
nclzire, gaz, curent, curenie, reparaii, asigurare,
ap/canal, gunoi; Costuri cu echipamentele, Reparaii,ntreinereCosturi administrativeDeplasareMateriale de birouComunicaii: telefon, fax, mobil, e-mailCopiere documente
Eviden primar i calculul salariilorImpozite i taxe
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
23/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.2 Dezvoltarea ideii ntr-un PLAN DE AFACERI
2.2.2 Care este coninutul unui plan de afaceri?
e. Investiii necesareDe foarte multe ori planul de afaceri este necesar la
nceputul unei noi activiti. i, de cele mai multe ori, onou activitate presupune o investiie nou. A diminua saua ignora aspecte conexe investiiei (de. ex. infrastructura
de utiliti) sau de a o supradimensiona nejustificat(introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux)sunt greeli frecvente care ridic imediat semne de
ntrebare (justificate) n mintea acionarilor, partenerilor,finanatorilor.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
24/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.2 Dezvoltarea ideii ntr-un PLAN DE AFACERI
2.2.2 Care este coninutul unui plan de afaceri?
f. Proiecii financiareProieciile financiare nu sunt altceva dectanticipri/planificri pe viitor ale situaiilor financiare aleafacerii. Proieciile financiare sunt modelri matematiceviitoare ale bilanului, contului de profit i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-flow) pe baza crora secalculeaz eventual i anumite rate de profitabilitate aafacerii.Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e demai sus. Aceste puncte furnizeaz datele de intrare nmodelul matematic i dac aceste date sunt eronate,rezultatele modelului matematic al proieciilorfinanciare nu
poate fi dect tot eronat i deci complet inutil.Evident c nu pot fi propuse formate-cadru, limitative,pentru planul de afaceri. ns n cazul anumitor programede finanare pot fi puse la dispoziia solicitanilor formatecadru specifice.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
25/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.3 Utilizarea planului de afaceri in relatiile cu mediul
intern si mediul extern al firmei
Un plan de afaceri trebuie sa fie ca un material de reclamasi de sustinere a vanzarii unei companii si chiar o formamai directa, organizata si sustinuta cu detalii, realist inprivinta problemelor si obstacolelor, cu solutii de depasire acestora. Pentru a-si atinge scopurile propuse, un plan de
afaceri presupune:Prezentarea intentiilor firmei pentru viitorul apropiat si maiin delungat;Evidentierea scopurilor si certitudinea indeplinirii lor;Demonstrarea faptului ca realizarea planului va satisfaceasteptarile celor interesati.Deoarece numarul cerintelor si ofertelor de finantare sau al
altor tipuri de suport din afara se extinde, planul de afaceridevine o unealta indispensabila firmei pentru a puteabeneficia de support din afara firmei.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
26/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.3 Utilizarea planului de afaceri in relatiile cu mediul
intern si mediul extern al firmei
Finantarea bancara. Bancile, in mod traditional, nu aucerut, formal, planuri de afaceri de la solicitantii deimprumuturi, bazandu-si increderea pe rapoarteleanterioare si actuale privind activitatea economico-financiara a afirmei solicitante de credite.
Investitia de capital. Investitorii particulari de capital si altefirme similare nu vor lua in considerare acordareasprijinului finnaciar unei firme care nu prezinta un plan deafaceri scris si credibil.Aliantele strategice. Astfel de aranjamente au devenit totmai obisnuite in ultimii ani. Pentru firmele in crestere,aranjamentul, cel mai adesea, include o combinatie de
sprijin financiar si acces la canale de distributie bineconsolidate. Efortul comun poate sa dureze trei ani, saumai mult.Fuzionarile. O firma de marime medie cauta tot mai multcalea fuzionarii care sa constituie un mijloc de expansiunesi pentru aceasta are tot mai multa nevoie de planul deafaceri.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
27/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.3 Utilizarea planului de afaceri in relatiile cu mediul
intern si mediul extern al firmei
Relatiile cu clientii si distribuitorii. Pentru firme demarime medie, castigarea, in calitatea de client, a uneifirme mari, sau dobandirea unui angajament din parteauneui distribuitor important, pot fi evenimente de importantaegala.
In alta ordine de idei, un plan de afaceri este uninstrument important pentru management. El daposibilitatea managementului sa planificencresterea firmeisi sa anticipeze schimbarile ei structurale. Conducerilefirmelor mici si medii argumenteaza uneori ca este inutil sascrie un Plan de afaceri pentru cva se schimba foarte rapidsituatia pietei si planul se perimeaza.
Cel mai importanta lucrueste, poate, acela ca planul deafaceri mobilizeaza si obliga intregul management laindeplinirea acelorasi deziderate.Un plan de afaceriscris poate fi un document important sipentru firme cu sedii si activitati multiple. Managementulpoate dirija elaborarea planului de afaceri spre a fi cat maicert in privinta atingerii, pe termen lung, a scopurilor firmei
in ceea ce priveste piata si rezultatele finnaciare.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
28/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.4 Prezentarea si promovarea planului de afaceri
2.4.1 Prezentarea planului de afaceri
Planul de afaceri este un produs ca oricare altul. Ca oriceprodus, pentru a fi bine vandut trebuie s aib un ambalajcorespunztor, o imagine ce vinde coninutul. Ceea ceputem spune cu sigurant este c nu exist un mod deprezentare i un coninut standard. Ins, conform prerii
destinatarilor planurilor de afaceri, unele modele dau maibine decat altele.
Planul de afaceri
Form
Fond
Calitatea informaiei Fiabilitate
Confidenialitate
Exhaustivitate
De redactare De susinere
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
29/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.4 Prezentarea si promovarea planului de afaceri
2.4.2 Calitatea informaiei prezentate
Din punct de vedere al caracteristicilor calitative aleinformaiilor cuprinse in planul de afaceri, un rol importanteste atribuit confidenialitii, fiabilitii i exhaustivitiiacestora.Nu exist o regul scris, ins fiecare entitate economic
are propriiie ei norme in privina confidenialitii, fiabilitiii exhaustivittii datelor care se comunic in exterior.Calitatea informaiei este asigurat de: confidenialitate,fiabilitate i exhaustivitate.Confidenialitatea planului de afaceriDei in comunitatea finanatorilor instituionali sesubinelege confidenialitatea informaiiior primite de la
clieni, muli intreprinztori se tem s divulge informaiiconfideniale (detalii tehnice, strategice etc.) chiar iinvestitorilor poteniali.Probleme precum fixarea limitelor de dezvluire ainformaiei, gradul de detaliere, pericolul scurgeriiinformaiei critice ctre concureni sunt inerente inprocesul de elaborare al planului.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
30/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.4 Prezentarea si promovarea planului de afaceri
2.4.2 Calitatea informaiei prezentate
Fiabilitatea i exhaustivitatea unui plan de afaceriFiabilitatea informaiilorfurnizate este o condiie esenial.Numai faptele evidente i bine stabilite trebuie prezentate.Bineineles, planul implic si ipoteze, estimri, previziuni -ins acestea trebuie prezentate ca atare, precizand sursele
fiecrei informaii folosite.Spre deosebire de documentele contabile, nu exist normecare sa reglementeze nivelul confidenialitii sau fiabilitiiinformafllor din coninutul planului de afaceri. Totui,aceste informaii sunt dezvluite sub premisa sinceritii irigurozitii depline. Orice investitor care poate considerac a fost inelat cu informaii crora le poate contesta
sinceritatea va avea tendinta sa se intoarc impotriva celuicare i-a inelat increderea.Pentru a ajuta finanatorul s-i formeze o opinie asupraafacerii, planul de afaceri poate cuprinde i informaii care,dei nu se coreleaz imediat ci proiectul, sunt utiledestinatarului.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
31/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.4 Prezentarea si promovarea planului de afaceri
2.4.3 Maniera de redactare i susinere a planului de afaceri
In pregtirea planului este bine s avei in vedereurmtoarele reguli:pregtii-v temeinic inainte de susinerea planului,revizuii toate detaliile sale;sprijinii-v prezentarea cu elemente vizuale (planuri,
grafice etc.);explicai i Ia nevoie aprai-v ideea de afaceri,produsul, piaa si inclinaia firmei dumneavoastr pentrurespectiva afacere,ascultai comentariile i obieciile comisiei cu politee. Ebine s fii receptiv, ins evitai s ajungei in situaia de aprea c avei prea multe Iipsuri in plan;
afisai o inut i o prezentare de om de afaceri, stpanpe sine, care poate s obin profiturile anticipate;nu uitai acele mici trucuri ce v fac un interlocutor plcuti interesant: contact vizual cu interlocutorul, intonaie adiscursului, entuziasm, un Iimbaj aI corpului pozitiv etc.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
32/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.4 Prezentarea si promovarea planului de afaceri
2.4.4 Promovarea planului de afaceri
Dup finalizarea sa, planul de afaceri devine el insui omarf i ca orice marf, presupune un marketing adecvat.E greit s presupunei c odat realizat un plan competitivacesta se va vinde" singur. Ai parcurs numai o etap inindeplinirea scopului dumneavoastr, Urmeaz o a doua,
ceI puin Ia fel de important deoarece, susinand una dinideile de cptai ale planificrii afacerilor, degeabaproducei dac nu suntei in stare s vindei. Multe suntcazurile in care planuri de afaceri competitive esueaz caurmare a unei valorificri inadecvate.Strategia de promovare a planului de afaceri are Ia originiintrebri de genul:
Cui ii trimit planul meu de afaceri?Vor fi mai muli destinatari?Cine trebuie s realizeze contactul iniial? Cine vacontinua discuiile?Cu ce probleme se pot conft unta ace~ti interlocutori peparcursul discuiilor?Cu cine trebuie s negociai pentru stabilirea unei
inelegeri?
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
33/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.4 Prezentarea si promovarea planului de afaceri
2.4.4 Promovarea planului de afaceri
Strategia de promovare a planului de afaceri e definit deurmtoarele elemente:Destinatarii planului de afaceri;Momentul contactrii;Interlocutoril
Confidenialitatea informaiilorfurnizate;Negocierea.
DestinatariiIn linii mari, destinatarii poteniali sunt aceia identificai derealizatorul planului ca avand aptitudinile si resurselenecesare implicrii in proiect. Totusi, ar fi bine s tii dac
finanatorul respectiv a avut experiene negative cu genuldumneavoastr de afaceri. Dac da - atunci probabil vatrebui s cutai i ali destinatari ai planului. Intrebare careapare in acest moment in mintea intreprinztorului estedac trebuie s trimit planul unuia sau mai multordestinatari in aceIasi timp?
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
34/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.4 Prezentarea si promovarea planului de afaceri
2.4.4 Promovarea planului de afaceri
Momentul contactriiAcesta se refer de fapt Ia momentul din viaa afacerii/proiectului in care intreprinztorul contacteaz potenialulfinanator. Alegerea momentului propice este in stransIegtur cu resursele financiare de care dispune
intreprinztorul. Cu cat proiectul se consolideaz mai multcu atat creste valoarea sa si Iibertatea de negociereaintreprinztorului. Un proiect e mai puin atrgtorin stadiulconceptual si documentar decat in stadiul de definire aprototipului, ca s nu mai vorbim de existena uneiexperiene care s argumenteze fezabilitatea sa.Interlocutorii
Orice intreprinztor ar vrea s vorbeasc cu omul dinvarful piramidei", cu persoana care ia decizia finalpentru a economisi timp i pentru a depune toate eforturiiein convingerea acestuia.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
35/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.4 Prezentarea si promovarea planului de afaceri
2.4.4 Promovarea planului de afaceri
Cine susine proiectul, cine reprezint expeditorulplanului in discuiile cu finanatorul?Acest rol poate fi asumat fie de intreprinztorul respectiv,fie de unul sau mai muli membri ai echipei de conducere.Poate fi inclus i un consultant extern ce a participat Ia
intocmirea planului.Confidentialitatea informatiilor furnizatePresupunand c in redactarea planului de afaceri ai gsitechilibrul optim intre suficiena informaiei i riscul depierdere a confidenialitii, in cadrul negocierilor Iintalnirilor intre pri vor fi dezvluite informaii cu caracterconfidenial pe care suntei indreptii s cerei s fie
tratate ca atare.NegociereaDac planul de afaceri capteaz atenia destinatarului,atunci acesta va avea cu dumneavoastr ceI puin ointrevedere, o intalnire direct. Nici un finanatornu va lua odecizie de finanare numai pe baza planului de afaceriprezentat, fr a-l cunoaste pe cel cruia ii va imprumutabanii sau pe care il va avea drept partener in afaceri.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
36/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.1 Erori frecvente ntalnite n planul de afaceri
O mare parte a planurilor de afaceri examinate definantatori esueaz Iamentabil nu datorit caracteruluiafacerilor respective, ci datorit modului in care
ntreprinztorii intocmesc i-i prezint proiectele deinvestiii.
Pentru a v avertiza in aceast privin, vom detalia catevadin cele mai frecvente greeli cuprinse in planurile deafaceri propuse de intreprinztori. Stiind ceea ce nu trebuies facei, vei evita capcanele in care aIii au czut deja;astfel, vei nva din experiena celor care nu au primitfonduri pentru proiectele Ior. Principalele erori frecvent
ntalnite intr-un plan de afaceri se pot grupa pe trei
categorii:1. Erori de abordaregeneral (strategie);2. Erori Iegate deform;3. Erori provocate deIips depruden si obiectivitate
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
37/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.1 Erori frecvente ntalnite n planul de afaceri
1. Erori de abordaregeneral (strategie):S presupunei c examinatorul cunoaste subiectulprezentat - muli intreprinztori i ntocmesc cererile definanare pornind de la premisa c examinatorul cunoatecompania in cauz, situaia i evoluia industriei in care
activeaz aceasta.S credei c mrimea industriei sau pieei pe careevoluai va impresiona finantatorul -- datele statistice nu aunimic in comun cu situaia dumneavoastr particular.S v trebuiasc o vesnicie pentru a ajunge Ia subiect-multe planuri sunt pline de idei Iipsite de importan i delucruri irelevante.
S uitati scopul unui plan de afaceri -- amintii-v cscopul acestuia nu este de a face vanzri prin pot, ci dea obine o intrevedere.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
38/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.1 Erori frecvente ntalnite n planul de afaceri
2. Erori Iegate deformS utilizati o exprimare prea tehnicist -- nu presupuneiniciodat c cititorul va inelege abrevierile sau termeniitehnici mentionati de dumneavoastr.S utilizati o expunere prea succint -- nu suntei in
situaia de a prezenta un CV pentru interviul de angajare.Explicai-v trecutul in termeni pertinenti si favorabili.Artai cum experiena acumulat va contribui Ia succesulafacerii.S fii plictisitor i confuz - un plan de afaceri trebuie sfie accesibil. Trebuie s fie convingtor, usor de citit, sprezinte faptele intr-un mod plcut. Asta nu inseamn s
cuprind glume in fiecare paragraf, ci s fie Ia obiect,inteligibil, frazele succedandu-se armonios in conturareaideilor dorite.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
39/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.1 Erori frecvente ntalnite n planul de afaceri
3. Erori provocate de lipsa depruden iobiectivitateS euai in incercarea de a arta cum vei produce bani-intreprinzatorii in cutare de fonduri uit c finanatorii iidoresc dou Iucruri: s nu-si piard banii i s sporeascnumrul Ior.
S punei prea mult accent pe produs/serviciu- produselesau serviciile nu fac bani.S folositi previziunl fr sens- proieciile fcute trebuies fie pertinente nu la nivel de an, nu la nivel de trimestru,ci la nivel de lun.S nu demonstrai cum vei folosi sumele cerute- dacvrei s fii finanat trebuie s justificai intreaga sum pe
care o vei primi.S nu reuii s v vindei" ideea in Sinteza lucrrii- aveinumai cateva minute s captai atenia cititorului i locul incare putei s-o facei este prima seciune a planului.S inducei in eroare cititorul- nu v ferii de ceea ce s-aintamplat in trecut cu afacerea dumneavoastr.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
40/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.1 Erori frecvente ntalnite n planul de afaceri
Esecurile unor afaceri in derulare efectiv se explic, deasemenea, prin comiterea unor erori, cum ar fi:1. Erori de strategie;2. Erori de management;3. Erori provocate de Iipsa deprudent iobiectivitate.
1. Erori de strategieDemararea afacerii fr unui studiu de fezabilitate / plande afaceriScopurile i oblectivele stabilite sunt prea generale saunu sunt rezonabileIntreprinztorul nu este total dedicat afacerii (are un alt
job, in afara afacerii)Nu exist o cerere a clienilor pentru tipul respectiv deprodus - Serviciul este cea mai grav greseal ce-o poatecomite un intreprinztor in momentul in care aloc resursepentru crearea unei afaceri; piaa este cea dicteazcomportamentul oamenilor de afaceri i nu invers.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
41/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.1 Erori frecvente ntalnite n planul de afaceri
2. Erori de managementIntreprinztorul nu are experien in afacerea respectiv-incercarea de a lansa o afacere numai pe baza ideii cpare atractiv i c sunt fonduri disponibile pentrufinanarea ei duce Ia faliment
lntreprinztorul nu intuieste potentialele pericole islbiciuni ale afacerii- acest dezavantaj poate fi minimizatprin intocmirea unei analize SWOTIncercarea de a desfsura prea multe afaceri cu preapuin capitalApelare exagerat la achiziiile pe baz de creditLipsa unui sistem de eviden contabil adecvat care s
semna Iizeze din timp pericolele potenialeConfuzia liberttii de a avea propria afacere cu Iibertateade a proceda dup pofta inimii.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
42/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.1 Erori frecvente ntalnite n planul de afaceri
3. Erori provocate de Iipsa de pruden i obiectivitate
Subevaluarea costurilor bunurilor i serviciilor necesareLipsa de pruden in estimarea timpului necesar pentru aintra pe piaa respectivInsuficiena capitalului de pornire - incercarea dea porni si
de a alimenta" apoi in timpul mersului este des intalnit inrandul intreprinztorilor nerbdtori si totodat, extrem deriscantExcesul de capital de pornire i Iipsa de grij in alocareaacestuiaImprumutarea banilor fr a analiza cand i cum vor firambursai
lnexistena unor rezerve de siguran pentru cheltuielileneateptate i evenimente neprevzute
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
43/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.2 Recomandri finale pentru intocmirea planului deafaceri
Recomandrile finale pentru intocmirea unui plan deafaceri se pot grupa astfel:1. Recomandricein de strategia de planificare2. Recomandricein de atitudineaicomportamentulintreprinztorului
3. Recomandricein de procesul de planificare
1. Recomandri ce in de strategia de planificareDefinii-v clar ideea de afacere i fii in msur s oprezentai succint i convingtorInainte de a porni la aciune, fcei-v o evaluarefinanciar proprie
Examinai-v obiectivele afacerii i obiectivele personaleNu uitai c obiectivul dumneavoastr principal esteutilizarea eficient a capitaluluI l mai ales c scopulafacerii este generarea profituluiGandii-v cum vei finanta afacerea Ia inceput i peparcursTestai pertinena afacerii - ce o va propulsa i cum veiface acest lucru
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
44/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.2 Recomandri finale pentru intocmirea planului deafaceri
2. Recomandri ce in de atitudinea i comportamentulintreprinztorului
Fii gata s investii timp, s respectal o disciplin, sparcurgei un proces continuu de invtare, s rezistaifrustrrilorinerente
Realizai o cercetare de pia competitiv incluzandprodusele, preurile, promoia, advertising-ul, distribuia,calitatea, service-ul i nu uitai factorii exogeni ce vinflueneaz afacerealnvai din experiena unor afaceri similare, apelai Iaconsultani profesionisti, la agenii guvernamentaleExaminai-v propriile aptitudini, punctele forte i cele
slabe i angajai pentru a v completa aptitudinile nu pentrua le duplicaAsigurai-v c angajaii tiu ce se ateapt de la eiMonitorizai afacerea i fii vigilent fa de industria incare activatiPstrai Iegturile cu comunitatea de afaceri de careaparineiAlocai 3-4 ore /sptman pentru analiza i planificareaafacerii
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
45/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
2. Planului de Afaceri instrumentul
antreprenorului de succes2.5 Recomandari in vederea realizarii planurilor de
afaceri
2.5.2 Recomandri finale pentru intocmirea planului deafaceri
3. Recomandri ce in de procesul de planificareFacei o analiz a produsului/serviciului oferitldentificati-v clienii poteniali, nevoile lorPlanificati modul in care clienii vor cumpra de ladumneavoastraAvei grij ca seciunea financiar a planului i seciuneade marketing s fie complete, deoarece aceste dou
componente ale planului demonstreaz abilitiledumneavoastr antreprenoriale i profunzimea analizeiafaceriiPrevizionai principalii indicatori de care va depindeexistena afacerii in cauz
Intocmii previziuni realisteStabilii un plan operaional anual pe care s-l revizuii is-l imbunatatiti lunarCreai profile pentru produselel/ serviciile dumneavoastr,clienii i pieele vizateAbordati cu atenie problema stocurilorGestionai cu pruden capitalul disponibilDezvoltai o serie de Instrumente de promovare
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
46/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
3. Cum ne nfiinm afacerea?3.1nregistrarea firmei i pornirea afacerii (prestarea
primelor servicii sau producerea primelor bunuri)
Pregtirea dosarului denregistrare iautorizareVerificarea i/sau rezervarea firmei i/sau emblemei;Pregtirea actelor doveditoare pentru sediu;Redactarea declaraiei pe proprie rspundere pentru
nregistrare;
Obinerea autorizaiei emise de administraia publiclocal;Redactarea actului constitutiv;Depunerea capitalului social;Acordarea mputernicirii;Redactarea declaraiei de avere;Pregtirea actelor privind activitatea comercial
anterioar;Depunerea specimenului de semnatur;Depunerea garaniei de ctre administratori;Pregtirea copiilor de pe actele constatatoare aleoperaiunilor ncheiate n contul societii comerciale;Redactarea contractului de administrare;Pregtirea copiilor de pe actele de identitate;Pregatirea actului de nregistrare a fondatorilor persoanejuridice;
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
47/76
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
48/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
3. Cum ne nfiinm afacerea?3.3 Documentaia de susinere a cererii de nregistrare
n Registrul Comerului i de autorizare a funcionriiintreprinderii individuale
Carte de identitate sau paaport al titularului ntreprinderiiindividualeDocument care s ateste drepturile de folosin asuprasediului profesional, precum i contract de nchiriere,comodat, certificat de motenitor, contract de vnzare
cumprare, etc.Declaraie pe propria rspundere care s atestendeplinirea condiiilor legale de funcionare prevzute delegislaia special din domeniul sanitar, sanitar-veterinar,proteciei mediului i proteciei muncii;Fotocopii certificate olograf de pe documentele careatest pregtirea profesional, dac aceasta este cerut,
potrivit unor prevederi legale speciale;Fotocopii certificate olograf de pe documentele careatest experiena profesional, dac este cazul;Dovada verificrii disponibilitii rezervrii firmei;Specimenul de semntur conform prevederilor art. 18din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerului;Documente care atest pregtirea sau experiena
profesional
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
49/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
3. Cum ne nfiinm afacerea?3.4 Documentaia de susinere a cererii de nregistrare
n Registrul Comerului i autorizare a funcionriintreprinderii familiale
Carte de identitate sau paaport al fiecrui membruDocument care s ateste drepturile de folosin asuprasediului profesional, precum contract de nchiriere,comodat, certificat de motenitor, contract de vnzare cumprare, etc.
Declaraie pe propria rspundere a reprezentantului, cares ateste ndeplinirea condiiilor legale de funcionareprevzute de legislaia special din domeniul sanitar,sanitar-veterinar, protecia mediului i protecia muncii;Fotocopii certificate olograf de pe documentele careatest pregtirea profesional, dac aceasta este cerut,potrivit unro prevederi legale speciale;
Fotocopii certificate olograf de pe documentele careatest experiena profesional, dac este cazul;Acordul de constituire i procur special, prevzute laart. 29;Dovada verificrii disponibilitii i rezervrii firmei;Specimenul de semntur conform prevederilor art. 18din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerului;Documente care atest pregtirea sau experienaprofesional
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
50/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
4. Firma, obiectivele de dezvoltare i
echipa de management a firmei
Compania (cine, ce, unde, cand)La acest punct se evideniaz urmtorii parametri:
Datele de contact i identificareLogo-ul intreprinderii
Obiectul principal de activitateObiecte secundare de activitateStructura capitalului socialAdministratorii societiiInformaii referitoare la locul desfurrii activitiisocietii
Istoria intreprinderiiLa acest punct se evideniaz urmtoarele aspecte: anul
nfiinrii societii, modalitatea de constituire i evoluiatuturor parametrilor menionai la punctul anterior, de lamomentul nfiinrii societii pn la momentul curent.Aceste informaii se regsesc n Actul Constitutiv alsocietii mpreun cu modificarile i completrile ulterioarei n Certificatul Constatator emis de ctre RegistrulComerului.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
51/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
4. Firma, obiectivele de dezvoltare i
echipa de management a firmei
Activitate curenta
Descrierea produselor/serviciilor/lucrriloroferiteSe enumer toate produsele/ serviciile/ lucrrile pe caresocietatea le ofer i se detaliaz fiecare dintre acestea
Schema fluxului tehnologicPentru detalierea celor de mai sus, este necesardescrierea modalitii de obinere a produsului, materializ
ntr-o schem a fluxului tehnologic de producie, dacvorbim despre o firm productoare sau descriereamodalitii de prestare a serviciului/ realizare a lucrrii,
materializ ntr-o schem a fluxului tehnologic de prestare/realizare, dac vorbim despre o firm de servicii saulucrri.Caliti/avantaje ale produselor/serviciilor/lucrarilor oferitefa de cele ale competitorilorAcest aspect trebuie tratat n strns corelare cu Puncteletari evideniate la punctul deAnaliz SWOT
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
52/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
4. Firma, obiectivele de dezvoltare i
echipa de management a firmei
Managementul intreprinderii
In afaceren ceea ce privete managementul afacerii, trebuie facutpentru nceput o imagine global, anume, se evideniaz
departamentele componente mpreun cu subordonareafa de departamentul de conducere.
Resursele umane implicate
Resursele umane implicate n afacere sunt menionatesuccint (ca numr) n organigram i in mod detaliat in
statul de funcii. Modalitatea de subordonare estereprezentat n organigram i detaliat n Regulamentulde Ordine i Funcionare.
Resursele financiare implicate
Resursele financiare implicate n afacere fundamenteazsustenabilitatea financiar a societii i implicit aproiectului de investiii.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
53/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
4. Firma, obiectivele de dezvoltare i
echipa de management a firmei
Tehnologia utilizata
Se prezint bunurile tangibile (echipamente i utilaje) icele intangibile (soft-uri i licene) utilizate n producerea/prestarea/ realizarea produselor/ serviciilor/ lucrrilor i
cum anume intervin acestea n cadrul fluxului tehnologicprezentat anterior.
Materii prime utilizate
Se prezint materiile prime, inclusiv agregatele, dac estecazul, utilizate n producerea/ prestarea/ realizarea
produselor/ serviciilor/ lucrrilor i cum anume intervinacestea n cadrul fluxului tehnologic prezentat anterior.
Utilitinecesare
Se prezint utilitile necesare n producerea/ prestarea/realizarea produselor/ serviciilor/ lucrrilor i cum anumeintervin acestea n cadrul fluxului tehnologic prezentatanterior.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
54/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
4. Firma, obiectivele de dezvoltare i
echipa de management a firmei
Furnizori (materii primei utiliti)
Se enumer furnizorii de materii prime. In situaia n careexist furnizori agreai, se evideniaz acest lucru,deoarece poate scoate n eviden mai multe aspecte: fie o
relaie de parteneriat de lung durat, fie calitate mult pestemedie necesar procesului tehnologic sau dorit, fiemonopol de pia.
Descrierea proiectului de investitieDescrierea produsului/serviciului/lucrrii ce face obiectulinvestiiei caracteristici
Materii prime utilizate n dezvoltarea acestuia/acesteiaUtiliti necesare n dezvoltarea acestuia/acesteiaModul n care tehnologiile noi, moderne vor fi utilizate ndezvoltarea acestuia/acesteiaDescrierea produselor/serviciilor/lucrarilor viitoare oferitesi planificarea dezvoltarii acestoraBugetul total al investiiei
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
55/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
5. Piaa firmei i planul de marketing
LocalizareapieeiPiaa int reprezint gruparea din populaie care are unset de trsturi comune, ce o deosebete de restulpopulaiei.Identificarea pieei int i identificarea nevoilor i
constrngerilor pieei n ntmpinarea croraprodusul/serviciul/lucrarea va veni, reprezint cheiasuccesului investiiei propuse (att la nivel de afacere, cti la nivel de proiect de investiie).
Identificarea segmentului de pia se va realiza prin:Segmentarea propriu zis a pieei int
Motivaia clientuluiTrendul pieeiPiaa int este actuit din indivizi, care se pot mpri npersoane juridice i persoane fizice.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
56/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
5. Piaa firmei i planul de marketing
Fixarea segementelor pieei int va ine cont deurmtoarele reguli limitative:Comensurabilitatea estimarea numrului de clienicuprini ntr-un segment de piaAccesibilitatea posibilitatea de a ajunge cu oferta la
clienii respectiviMrimea satisfctoare mrimea segmentului trebuies fie suficient de mareDisponibilitatea dorina clienilorde a cheltui o sum debani pentru intrarea n posesie a ceea ce firma ofer
Alegerea segementelor pieei int va ine cont de
urmtoarele recomandri:Mrimea i creterea fiecrui segmentAtractivitatea structuralCompatibilitatea cu resursele i obiectivele firmeiMotivaia clientului (aici trebuie inut cont de faptul caclienii nu cumpr produse, ei achiziioneaz soluiipentru problemele lor)
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
57/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
5. Piaa firmei i planul de marketing
Clienii existeni
se enumer clienii existeni dup tipurile acestora, duptipurile produselor/serviciilor/lucrrilorpe care le doresc ise evideniazClienii poteniali; Comportamentulpotenialilor clieni
n funcie de natura ofertei pe care societatea o pregtete,de nevoile i constrngerile identificate (care pot fi aceleaisau nou aprute) i de msura n care acestea pot fisatisfcute cu oferta n lucru, putem vorbi despreachiziionarea de:Produse/servicii/lucrri de acelai tip, dar mbuntiteProduse/servicii/lucrri noi
Concurena existent pepiaMediul concurenial poate fi analizat n funcie de
urmtoarele aspecte cheie:
Gradul de concuren
Surse de concuren viitoare
Bariere de intrare pe pia
Alte influene
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
58/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
5. Piaa firmei i planul de marketing
Mrimea pieei iprognoza cereriiPrognoza cererii reiese din studiile de pia realizate nvederea fundamentrii necesitii produsului/ serviciului/lucrrii pe care societatea l poate oferi.Planul de marketing
Planul de marketing reprezint mijlocul de implementare astrategiei de marketing alese.Planul de marketing ca parte component a unui plan deafaceri:Identific i materializeaz strategia de ndeplinire ascopurilor i obiectivelor companieiIdentific resursele financiare, materiale i umane
necesareSe axeaz pe o viziune pe termen lung i se coreleaz cuplanul de marketing anteriorEste nsoit de scenarii alternative i aciuni de marketingaferente acestora
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
59/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
6. Riscurile asociate unei afaceri
Definirea riscurilorReferitor la riscuri, putem face urmtoarele afirmaii:reprezint posibilitatea de a ajunge ntr-o primejdie, de aavea de nfruntat un necaz sau de a avea de suportat opagub (DEX)
genereaz crize care pot influena funcionarea normal aproiectuluisunt determinate de totalitatea cauzelor care conduc la
ntrzieri sau nerealizri n cadrul proiectelorsunt direct proporional cu complexitatea proiectului
Factori ce determina riscurile identificarea i analiza
acestoraidentificarea riscuriloranaliza riscurilorgestionarea riscurilor
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
60/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
6. Riscurile asociate unei afaceri
Identificarea riscurilorFactori pe care nu-i putem influenaFactori pe care ii putem influenaFactori care rspund unor constrngeri cunoscuteFactori care rspund unor constrngeri necunoscute
Analiza riscurilormetode calitativemetode cantitativeClasificarea riscurilor
n funcie de natura lor:Riscul de piaRiscul tehnologic
Riscul fabricaieiRiscul economicRiscul schimbului valutarRiscul creterii costurilor de fabricaieRiscul investiionalRiscul socialRiscul juridic
Riscurile ecologice
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
61/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
6. Riscurile asociate unei afaceri
Clasificarea riscurilorn funcie de natura lor criterii ce se pot msura n limite deevaluare:riscurile pure, riscurile speculative, riscuri dinamice,riscuri statice, riscuri globale, riscuri pariale, riscuri
ndeprtate, riscuri de conjunctur, riscuri accidentale,riscuri statistice, riscuri minore, riscuri majore.
Gestionarea riscurilormsuri ofensive (A1. tratarea riscului, B1. evitareariscului)msuri defensive (A2. asigurarea i B2. asumarea
riscului)
Dou metode consacrate deanaliz a risculuiI. Metoda variantelor optimist i pesimistII. Metoda analizei de sensibilitate
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
62/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
7. Strategia de marketing a firmei
Obiectivele strategiei de marketingStrategia de marketing, sau conduita organizatiei invederea atingerii anumitor obiective, este definita deliteratura de specialitate a domeniului printe altele si ca unansamblu de actiuni prin care organizatia intentioneaza
sa-si atinga obiectivele stabilite, prin luarea unordecizii, prin care sa se raspunda cel putin laurmatoarele intrebari ale marketingului: pentru cine ?,ce ?, cat ?, cand ?, cum ?, unde ?, la ce pret ?, de cine?, de ce?.
Exista 3 tipuri de strategii de marketing care au in
vedere aspecte ce tin de cei patru P din cadrului mixuluide marketing (produs, pret, promovare (publicitate) siplasare distributie));strategii defensive (de aparare), sitrategii ofensive (de atac) sistrategii de dezvoltare.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
63/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
7. Strategia de marketing a firmei
In conceperea strategiei de marketing si de promovaretrebuie sa se tina cont de urmatorii factori strategici:segmentele pietei tinta pentru fiecare categorie deproduse/servicii/lucrri oferite,caracteristicile clientilor potentiali si
previzionarile privind cererea pentru fiecare tip deprodus/serviciu/lucrare oferit in intervalul de timpluat indiscutie.
Strategii depia iPolitici de promovareStrategiile si politicile de promovare se implementeaza prinmixul de marketing si planul de actiune.
Mixul de marketingMixul de marketing poate fi caracterizat de cei patru P:Produs/ serviciu/ lucrarePretPromovare (publicitate) siPlasare (distributie)
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
64/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
7. Strategia de marketing a firmei
Planul deaciunePolitica de produs stabileste in primul rnd naturaprodusului/serviciului/lucrrii ce va fi oferit i piaa pe carese va intra.Politica depre (strategia depre i poziia competitiv) - se
recomanda realizarea periodica de studii de piata, alecomportamentului de cumparare si consum ale clientilor,pentru a cunoaste perceptia acestora despre activitatileorganizate, ca gen, moment, pret - maxim pe care l-aroferi si minim sub care s-ar indoi de calitateaproduselor/serviciilor/lucrarilor - determinandu-se astfelpretul psihologic pentru segmentul respectiv, adica acel
pret, la care procentul clientilor potentiali din segmentulrespectiv ar fi maxim.Exista multe tipuri de strategii si tactici privind preturile:politici de acaparare (skimming policies), sipolitici de penetrare (penetration policies)
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
65/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.1 Bazele teoretice ale analizei financiare
8.1.1 Necesitatea si utilizatorii analizei financiare
Parte component a analizei economico-financiare, analizafinanciar este inclus n categoria analizelor cu scopspecial, care a aprut i s-a dezvoltat mai ales n ultimii 20de ani i se afl ntr-o evoluie permanent. Printre factoriicare au impus i stimulat dezvoltarea i perfecionarea
analizei financiare pot fi amintii: dezvoltarea societilorpeaciuni; creterea rolului bncilor i instituiilorfinanciare neconomie.Evoluia analizei financiare vizeaz adaptarea obiectivelorsale cerinelor diverilor utilizatori n funcie de aspectelespecifice domeniului de interes.Finalitatea analizei financiare se concretizeaz n
diagnosticuli financiar, parte distinct a diagnosticuluieconomico-financiar, orientat n special spre funciuneafinanciar-contabil a ntreprinderii.Din aprecierea analistului financiar va decurge atraciaterilor pentru relaii comerciale sau plasamente ctre
ntreprinderile studiate.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
66/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.1 Bazele teoretice ale analizei financiare
8.1.2 Diagnosticul financiar instrument al analizei financiare
Analiza financiar folosete instrumente i mijloacespecifice adaptate scopului urmrit i conduce ladiagnosticul financiar; parte a diagnosticului economico-financiar, alturi de diagnosticul contabil, fiind orientat nspecial spre rentabilitatea i riscurile ntreprinderii.
Diagnosticul financiar, elaborat pe baza analizei financiare,procedeaz n acelai mod, avnd cteva obiectivegenerale:1) Evidenierea disfuncionalitilor sau elementelornefavorabile n situaia financiar i a performanelor
ntreprinderii;2) Identificarea cauzelor dificultilor prezente sau viitoare
ale ntreprinderii;3) Prezentarea perspectivelor de evoluie a ntreprinderii ipropunerea unor aciuni de ntreprins pentru ameliorareasau redresarea situaiei.diagnosticul financiar este orientat spre utilizatori ivizeaz msurarea rentabilitiicapitalurilor investiteia riscurilor, condiiile de realizare a echilibrelor
financiare i autonomia, urmnd decizii majore:ntreprinderea i ntrerupe activitatea, i redefinetestrategia sau politica pe termen scurt.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
67/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.1 Bazele teoretice ale analizei financiare
8.1.3 Sursele de date si informatii ale analizei financiare
O analiz financiar efectuat n scopul realizrii unuidiagnostic financiar, care s permit adoptarea unor deciziii stabilirea unor previziuni financiare se bazeaz n primulrnd pe de date i informaii provenite din situaiilefinanciare ale ntreprinderii, dar nu se poate limita doar la
acestea.Analiza financiar nu poate pleca dect de la documentelereprezentative ale imaginii fidele a ntreprinderii prezentatpartenerilor interni i externi.Situaiile financiare anuale utilizate n diagnosticul
financiar ofer date i informaii pentru dou abordri
specifice:
1) Analiza-diagnostic a performanelor i riscurilor pebaza contului de rezultat;2) Analiza-diagnostic a situaiei financiare pe bazabilanului.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
68/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.1 Bazele teoretice ale analizei financiare
8.1.4 Metodele si procedeele analizei financiare
Analiza financiar, ca studiu sistematic i metodic alinformaiilor contabile i financiare privind ntreprindereapentru a-i cunoate situaia financiar i a-i nelegeevoluia, folosete, n cadrul metodologiei generaleprezentate n capitolul I, o serie de instrumente i mijloace
specificeadaptate scopului urmrit de utilizatorul intern sauextern al diagnosticului financiar.Analizele comparative n timp pun n eviden abatereaindicatorilor fa de un criteriu de referin, ale crorcauzetrebuie cunoscute, ceea ce impune efecturea unor analizefactoriale i structurale. n acest scop, se utilizezprocedee de cuantificare a influenei factorilor (substituia
n lan, metoda balanier, metoda soldului, .a).Atingerea obiectivelor analizei financiare n vedereaelaborrii diagnosticului financiar care vizeaz n specialperformanele (rentabilitatea) i riscurile impune efectuareaunor analize complexe structurale i factoriale- prinutilizarea combinat a mai multor procedee i tehnici deanaliz multicriterial i multifactorial.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
69/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.1 Bazele teoretice ale analizei financiare
8.1.5 Etapele analizei financiare
Efecturea unei analize financiare ample care s conduc laun diagnostic financiar completpresupune parcurgerea maimultor etape:1) Etapapreliminar2) Examinareasituaieifinanciare
3) Formularea diagnosticului financiarn sintez se vor prezenta punctele tari i punctele slabe,aa cum au rezultat din analiza efectuat.Rezultatele analizei financiare vor fi valorificate diferit, nfuncie de utilizator, dar n general, se va cuta rspuns la
ntrebri de natur financiar, economic, fiscal, juridic.O atenie special se va acorda aspectelor de natur
financiar, cum ar fi cererea de credite pe termen scurt ilung, achiziia de aciuni, emiterea de noi aciuni, noiinvestiii, sau din contra, dezinvestirea.Rezultatele analizei financiare se vor utiliza pentruformularea de ipoteze care trebuie s se bazeze peinformaii economice, financiare, monetare diverse.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
70/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.2 Analiza situatiei financiare planul financiar8.2.1 Date de intrare ale planului financiar prognoza
veniturilor si cheltuielilor
Proieciile financiare nu sunt altceva dectanticipri/planificri pe viitor ale situaiilor financiare aleafacerii. Proieciile financiare sunt modelri matematiceviitoare ale bilanului, contului de profit i pierdere i acalculului de lichiditi (cash-flow) pe baza crora se
calculeaz eventual i anumite rate de profitabilitate aafacerii.Proieciile sunt indisolubil legate de punctele prezentate incadrul capitolului introductiv. Aceste puncte furnizeazdatele de intrare n modelul matematic i dac aceste datesunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilorfinanciare nu poate fi dect tot eronat i deci complet inutil.
Realizarea lui demonstreaz deopotriv nelegereaaspectelor tehnologice, economice i manageriale aleactivitii curente. Demonstreaz c se nelege fluxultehnologic, c se tie de ce infrastructur de utiliti enevoie, ci oameni trebuie s se angajeze i n cestructur trebuie s fie dispui.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
71/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.2 Analiza situatiei financiare planul financiar8.2.2 Analiza capacitatii de autofinantare si a autofinantarii -
flux de numerar previziuni
Capacitatea de autofinanare (CAF), numit i marj brutde autofinanare, este un sold rezidual de flux semnificativpentru ntreprindere, care se obine ca o diferen ntrefluxurile de intrare i fluxurile de ieire generate deoperaiunile curente de gestiune care las la dispoziia
ntreprinderii resurse proprii ce rmn disponibile pentrufinanarea diverselor necesiti: rezultatul exerciiului dupimpozitare i cheltuielile care nu au antrenat pli(amortizri, provizioane), dup deducerea sumelorcorespunztoare participrii salariailor la profit acordate ncondiiile legii.Capacitatea de autofinanare servete la determinarea
unor rate financiare de performan i pentru calculul unuialt sold rezidual important pentru ntreprindere:autofinanarea.Autofinanarea (AF) constituie partea din capacitatea deautofinanare care rmne la dispoziia ntreprinderii dupdeducerea dividendelor distribuite.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
72/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.2 Analiza situatiei financiare planul financiar8.2.3 Analiza rentabilitatii financiare proiectia contului de
profit si pierdere
Rentabilitatea este categoria economic prin care seexprim capacitatea ntreprinderii de a obine profit, ceeace reflect performana acesteia. Obiectivul major al
ntreprinderii este att mrirea averii participanilorla viaantreprinderii (acionari, salariai, creditori, stat), ct i
creterea valorii sale, pentru asigurarea propriei dezvoltri.Realizarea acestui obiectiv este condiionat dedesfurarea unei activiti rentabile, care s permitremunerarea factorilor de producie i a capitalurilorutilizate, indiferent de provenien.Analiza rentabilitii se realizez pe baza datelor din contulde rezultat Profit i pierdere, situaie financiar anual
redactat n termeni de flux, care cuprinde ansamblulfluxurilor patrimoniale ce permit crearea bogiei plecndde la ansamblul cheltuielilor i veniturilor. Soldul net alcontului (creditor sau debitor) reflect performana
ntreprinderii, respectiv capacitatea de a genera fluxuriviitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
73/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.2 Analiza situatiei financiare planul financiar8.2.4 Analiza situatiei financiare bilantul contabil
Criteriile de clasament al activelor i pasivelor bilanuluidifer n funcie de scopul urmrit n analiz i de utilizator,ceea ce a condus la amenajarea mai multor tipuri (modele)de bilancu prezentare tabelar cum ar fi: bilanul financiar,bilanul funcional, bilanul pool de fonds(ansamblul
resurselor) .a.Studiul bilanului trebuie efectuat dup repartizarearezultatului i trebuie s nceap cu examinarea structuriipasivului i a structurii activului.
n acest scop se dovedete deosebit de util bilanulfinanciar, elaborat n optic patrimonial, care constituiesuportul analizei financiare tradiionale ce are ca finalitate
descrierea patrimoniului ntreprinderii n vederea uneievaluri patrimoniale care poate interesa att proprietarii,ct i creditorii. n msura n care creditorii utilizeaz unasemenea studiu, se procedeaz la o analiz financiarextern, ce vizeaz recuperarea capitalurilor investite maiales n cazul lichidrii ntreprinderii.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
74/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
8. Planul financiar
8.2 Analiza situatiei financiare planul financiar8.2.5 Indicatori financiari
Reglementrile romneti impun ntocmirea principalilorindicatori economico-financiari, document prezentatsistematic n cadrul situaiilor financiare anuale, carecuprinde o sintez a ratelor de bilancu urmtoarea bateriede indicatori:
I. Indicatori de lichiditateII. Indicatori de riscIII. Indicatori de activitateIV. Indicatori de profitabilitateIn concluzie, pe baza datelor obinute din proieciileefectuate se vor calcula indicatorii financiari care vorreleva, necesitatea finanrii nerambursabile sau nu,
sustenabilitateaiviabilitateainvestiieipropuse.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
75/76
UniversitateaAlexandru Ioan Cuza
din Iai
Concluzii
Misterul situatiilor financiare nu este chiar atat de greu depenetrat. Este crucial sa le cunoasteti sufficient de multpentru a le utilize bine si sa stiti cum le vor utiliza si evaluaexaminatorii planului de afaceri.In timp ce restul planului contribuie la intelegerea
fundamental a afacerii in sine, performantele financiareservesc interesul final, vizand atat examinatorul , cat siintreprinzatorul. Aici investitorul descopera la ce nivel alcastigurilor se poate astepta, iar creditorul cunoastecapabilitatea debitorului de a se achita de obligatii.In multe privinte planul financiar reprezinta cea mai putinflexibila parte a planului de afaceri. Indiferent de tipul
afacerii sunt o serie de sabloane ce trebuie respectate.Este necesara prezentarea unor anumite informatii intr-omaniera conventional, aceasta abordare conventionalasigurand comparabilitatea afacerii in timp si in spatiu.Gradul de detaliere a informatiei variaza de la caz la caz infunctie de anumite circumstante, dar niciodata nu trebuiesa coboare sub o limita bine definite.
-
7/31/2019 ABC Antreprenor
76/76