c.gherasim_germania si italia

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

1/17

GERMANIA

Date statistice: suprafata: 356.970 km2; numarul de locuitori:83,1 mil. 2006!; densitatea populatiei " 235 loc.#km2; capitala: $erlin

3,5 mil.loc.!; di%i&iuni administrati%e " 16 landuri.

'adrul natural

(actorii fi&ico " )eo)rafici au determinat separarea a trei mariunitati: *ermania de +ord 'mpia *ermaniei!, *ermania 'entralamasi%ele -ercinice! si *ermania de ud /odisul si lpii $a%ariei!.

*ermania de +ord

'mpia *ermaniei " parte inte)ranta a cmpiei nord " europene,

se desfasoara ntre flu%iile ms si 4der %est " est!, area +ordului, peninsula utlanda, area $altica n nord! si masi%ele -ercinice nsud!.

armul altic este marcat de pre&enta )olfurilor iel,ecklenur), /omeraniei!, care repre&inta po&itia ultimilor loi)laciari rm!.

armul de la area +ordului este nsotit de cordoanelenisipoase litorale ale insulelor (risice de st; pre&inta trei mariestuare, ale flu%iilor ms, eser si la; relief de dune si &one

mlastinoase.Din punct de %edere tectonic, repre&inta o %asta arie desusidenta, scufundata n partea de nord aici s"au format area$altica si area +ordului!.

ectorul de uscat continental are fundament -ercinic, acoperit cudepo&ite foarte )roase me&o&oice, neo&oice si cuaternare deacumulare )laciara!.

orenele frontale ale calotei )laciare au )enerat n relief douafronturi de coline morenaice, dispuse pe directie +min) " =neur) se desfasoara n lun)ul lei, ntreDresda si ?amur)! si 'olinele ecklenur) apro@imati% ntre$erlin si Aostock!.

mportante resurse de carune se )asesc n e@tremitatea sud "%estica a&inul caronifer Au-r!, la contactul 'mpiei *ermaniei cu/odisul Aenan.

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

2/17

ste cea mai ntinsa si producti%a &ona a)ricola a *ermaniei siuna din cele mai mari din uropa.

*ermania 'entrala

asi%ele -ercinice )ermane au o po&itie centrala n cadrul mariiunitati a -ercinidelor %est si central europene, cu orientare latitudinala;constituie un ansamlu de munti Bosi si podisuri colinare.

(undamentul -ercinic apare fra)mentat su forma de masi%ecare aflorea&a de su cu%ertura me&o&oica si neo&oica milia aulea,1967!.

Din punct de %edere )eolo)ic, aria -ercinica este mpartita ndoua unitati, separate de %alea flu%iului ain depresiunea (rankfurt!:

" &ona e@terna la nord /odisul Aenan sau asi%ul sistos Aenan,untii esser, . ?ar&, . /adurea urin)iei si partea nordica a

untilor etaliferi C la )ranita cu 'e-ia! si &ona interna la sud, ntreain si Dunare untii /adurea +ea)ra, untii ura %aa si untiiura (ranconiana!.

Eona e@terna

/odisul Aenan este tra%ersat sud " nord de culoarul Ainului; areaspect de podis puternic penepleni&at, alcatuit predominant din sisturistrapunse de naltimi cuartitice ?unsrck 816m, aunus 880m!.iscarile de susidenta si ero&iunea flu%iatila au creat mici depresiuniolen&, la confluenta Ain " osel!.

untii esser " ?ar& " /adurea urin)iei " munti Bosi alt.ma@.

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

3/17

relieful predominant este cel structural cueste!.

*ermania 'entrala eneficia&a de importante resurse de susol:minereuri de fier si comple@e " n /odisul Aenan, untii ?ar&,/adurea urin)iei, ura (ranconiana; uraniu " n untii etaliferi si

untii /adurea +ea)ra.Ae)iunea este tra%ersata lon)itudinal de cursurile miBlocii aleflu%iilor Ain, esser, la si trans%ersal de +eckar, ain afluenti aiAinului! si cursul superior al Dunarii.

asi%ele -ercinice sunt ine mpadurite, cu &one a)ricolecereale, plante te-nice, pomicultura! mai ales n lun)ul marilor flu%iisi depresiuni.

*ermania de ud

/odisul $a%ariei C depresiune mar)inala prealpina ntre lpii$a%ariei si %alea Dunarii!, umpluta cu depo&ite sedimentare neo&oiceacoperite cu depo&ite cuaternare )laciare, flu%io")laciare sau flu%iale.

uprafata podisului nclina dinspre lpi spre Dunare stratelesedimentare au fost antrenate n miscari de ridicare pe mar)inea prealpina, la naltimi de 600"800m!.

ici au fost determinate fa&ele )laciatiunii alpine dupa po&itiarurilor *n&, indel, Aiss si rm, afluenti ai Dunarii!. Aesurse decarune run, petrol si -idroener)ie; re)iune de cultura a cartofului sisfeclei de &a-ar.

lpii $a%ariei C unitate alpina e@terna, orientata

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

4/17

Ain A-ein! " tra%ersea&a %estul tarii; primeste pe teritoriul*ermaniei afluentii +eckar, ain, Au-r; si are i&%oarele n lpiil%etiei si se %arsa prin mai multe rate estuarice pe teritoriul 4landei.ste una din marile artere na%i)aile ale uropei.

eser C i&%oraste din muntii centrali /adurea urin)iei,tra%ersea&a tara spre nord si se %arsa prin estuarul $remen; estena%i)ail pe cursul inferior si miBlociu.

la cu aale! C i&%oraste din untii udeti 'e-ia!,tra%ersea&a *ermania estica si nordica, de la Dresda pna la estuarul?amur); este na%i)aila pe teritoriul )erman.

Gn area $altica se %arsa 4der mpreuna cu afluentul +eisseconstituie frontiera cu /olonia!.

Dunarea cu afluentii indel, sar, nn! tra%ersea&a sudul*ermaniei $a%aria!, unde se afla numai cursul superior si i&%oarele. /adurea +ea)ra!. (lu%iul este na%i)ail n a%al de orasul Hlm. +umeroase amenaBari -idrote-nice s"au reali&at pe afluentii Dunarii.

*ermania are un %ast de sistem de canale : iel, ms"eser"la, A-ein"ain"Dunare.

'onditiile iopedoclimatice

ipul de climat este temperat de tran&itie; n %est si nord se simtinfluentele oceanice; n restul tarii predomina influentele continentale;influente locale foe-n! se fac simtite n $a%aria.

(i). 8 Eonele de %e)etatie din uropa dupa . arin, 1995!:

1. tundra; 2. sil%otundra; 3. tai)a; F. paduri de amestec; 5. paduri de foioase;6. sil%ostepa; 7. stepa; 8. semipustiu; 9. %e)etatie mediteraneana.

emperaturile medii ale lunilor ianuarie si iulie sunt: "2o',I18o' n nord $erlin! si de "3o', I17o' n sud nc-en!.

/recipitatiile medii anuale se ncadrea&a ntre 500 C 700 mm#an,cu un ma@im de peste 1000 mm#an n &ona muntilor lpi.

Datorita pre&entei pe 2#3 din tara a re)iunilor de deal si demunte, padurile, pasunile si fnetele au ponderi nsemnate 1#3 paduri!.

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

5/17

eritoriul *ermaniei se ncadrea&a n marea &ona a padurilor defoioase fi). 8!. /redomina speciile de steBar si fa), n re)iunile mainalte apar padurile mi@te sau de rasinoase rad, molid, pin!.

aBoritatea terenurilor Boase, plate, au fost transformate n

terenuri araile sau sunt ocupate n pre&ent de ase&ari.olurile predominante sunt cele rune de padure, pod&olurile sisolurile cenusii.

/opulatia si orasele

*ermania a%ea n anul 2006 un numar de 82,3 mil.locuitorilocul dupa Ausia, n uropa!.

Densitatea medie a populatiei: 235 loc.#km2; n mediul uran

traiesc 8FJ dintre locuitori.Densitatea populatiei este foarte mare de"a lun)ul a@ei AinuluiAin C Au-r: 5.000 loc.#km2, Ain C ain, Ain C +eckar!, n &onaconuratiilor ?amur) 2200 loc.#km2!, $remen 1800 loc.#km2!,$erlin 500 loc.#km2!.

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

6/17

Di%i&at n doua sectoare 4ccidental si de st! dupa al doileara&oi mondial, rede%ine capitala federala dupa reunificarea din 1991.

ste tra%ersat de rurile pree si ?a%el, afluent al lei fi).9 !.

Gn 1920, $erlinul a ncorporat alte 8 orase mai mici si 60 de sate,de%enind una din cele mai mari metropole ale uropei n 19F0 a%eaF,5 mil. loc.!; n pre&ent, aria metropolitana cuprinde 883 km2, nlandul $erlin.

re functii comple@e: administrati%e " sediul )u%ernului federal; politice " sediul /resedintiei, /arlamentului; industriale, comerciale siculturale.

ndustria este comple@a, cu ramuri de %rf c-imie, farmaceutica,constructii de masini " rooti industriali, electronica si electrote-nica,optica, informatica!.

ste cel mai mare centru financiar " ancar al *ermaniei.

mportant nod de comunicatii: autostra&i, trenuri de mare %ite&aspre ?amur), trei mari aeroporturi internationale e)el, empel-of,c-Mnefeld!, canale na%i)aile de le)atura cu la si 4der.

are centru uni%ersitar Hni%ersitatea ?umoldt, Hni%ersitateae-nica, nstitutul de 'ercetare a@ /lanck! si cultural " turisticmu&eele taatlic-e, /er)amon, $ode; /alatul '-arlottenur);*aleriile de rta, cladirea Aeic-sta), /oarta $randenur), $ule%ardulHnter den =inden, lacul ansee, padurea *runeKald!.

@a Aenana

/e teritoriul )erman, )raenul Ainului desparte muntii /adurea +ea)ra de muntii

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

7/17

carune a&inele aar si Au-r!, minereuri de fier si comple@e, saruri.

ste cea mai circulata a@a flu%iala a uropei porturi: Duisur),Dsseldorf, ain& etc.!; la )ranita cu (ranta, flu%iul este dulat decanalul Aon " Ain; alte canale na%i)aile sunt Ain " ain " Dunare,

Ain " ms " esser " la. 'uloarul Ainului este si o mare a@a rutierasi fero%iara, ce lea)a a&inul mediteraneean cu centrul si norduluropei fi).10!.

Densitatea populatiei este foarte mare peste 500 loc.#km2 na)lomerarile (rankfurt, ann-eim, =udKi)sc-affen; $onn, Mln,=e%erkusen! si peste F000 loc.#km2 n Au-r Dsseldorf, Duisur),ssen, Dortmund!.

e indi%iduali&ea&a trei a@e secundare, n &ona de confluenta si

n lun)ul a trei afluenti:@a Ain C +eckar " a)lomerare cu 1,5 mil.loc. 2006!.

4rase principale: tutt)art 595.000 loc., 2006! centru industrialauto, sediul Daimler $en&!, comercial, nod de comunicatii; renumita&ona %iticola. 4ras cultural si uni%ersitar C u&eul +ational c-iller,Hni%ersitatea!, ?eideler) 150.000 loc.!, industrie te@tila,ec-ipamente electrice, institut de cercetari renumit pe plan mondial.ann-eim 320.000 loc.!,oras situat la confluenta Ain " +eckar,siderur)ie, industrie constructoare de masini, c-imie si petroc-imie.

@a Ain " ain 2,5 mil.loc.!.

etropola re)ionala este orasul (rankfurt 655.000 loc.!, centruindustrial comple@, comercial, financiar, port pe ain, mare nod decomunicatii: aeroportul A-ein " ain nre)istrea&a un trafic de pasa)eri de 30 mil.#an, locul n uropa.

lte orase importante sunt iesaden 270.000 loc.!, statiuneclimaterica si -idrotermala la poalele muntilor aunus, produsefarmaceutice, te@tile si ain& 190.000 loc.!, port pe Ain la confluentacu ain, ind. c-imica, instrumente de preci&ie, tipo)rafii " mu&eul*utener), ar-itectura %ec-e " catedrala )otica din secolul al N " lea.

Ain " Au-r a)lomerare uran " industriala cu 9 mil.loc.;re)iunea nsumea&a F0J din populatia urana a tarii.

Aesursele de susol au stat la a&a de&%oltarii industrieisiderur)ie traditionala, n pre&ent foarte di%ersificata: constructii de

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

8/17

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

9/17

)ricultura comple@a: cultura cerealelor cmpia Mln!, plantete-nice, %iticultura si pomicultura n re)iunea lsaciei, pe culoareleain si +eckar.

riun)-iul a@onAe)iune uran"industriala n estul *ermaniei, n landul a@onia.(osta re)iune a Aepulicii Democrate *ermane, cunoaste a&i odinamica acti%a a economiei.

Dresda F75.000 loc., 1,1 mil.loc.a)lomerarea urana, 2006!; port la )ranita cu 'e-ia; industrie c-imica, metalur)ie, produse denalta te-nolo)ie ec-ipament medical, computere, optica!, produsedin cristal si portelan.

are centru comercial, cultural si turistic Hni%ersitatea e-nicasi de ransporturi, cademia de edicina 'arl *usta% 'arus, mu&eeleEKin)er, e-nic, ransporturilor si ilitar, 4pera!.

4rase n aria metropolitana: =osc-Kit&, $laseKit&, /lauen,=otau.

?alle " =eip&i).

)lomerare uran " industriala, pe rurile aale si lsterul l,afluente lei; a&in caronifer carune run!, industrie siderur)ica,c-imica si petroc-imica. =eip&i) " F85.000 loc., mare centru dee@po&itii; tipo)rafii, instrumente de preci&ie; ?alle " 290.000 loc., nodde comunicatii, resurse importante de sare, constructii de masini, ind.alimentara, tipo)rafica; oras cultural si uni%ersitar Hni%ersitatea?alle, Hni%ersitatea ittener)!.

)lomerarea uran"industriala )ermana de la area +ordului

Ae)iunea s"a de&%oltat n primul rnd datorita dinamiciieconomice a marilor porturi ?amur) si $remen fi). 11!.

?amur) 1,7 mil.loc., 2006!, a doua metropola a *ermaniei.

ste cel mai mare port al *ermaniei, situat la area +ordului, n&ona estuarica a flu%iului la.

Dispune de mari santiere na%ale si de reparatii, precum si de oflota de pescuit oceanic.

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

10/17

ndustrie este comple@a siderur)ie, auto%e-icule, aeronautica "montaB de a%ioane irus, c-imie, petroc-imie, electronica sielectrote-nica etc.!.

emru fondator al =i)ii ?anseatice alianta militara si

comerciala! mpreuna cu =eck 12F1! si $remen 12F9!.4ras cultural si uni%ersitar cartierul %ec-i, mu&eul unst-alle,Hni%ersitatea ?amur), Hni%ersitatea de edicina, coala de arinasi r-itectura!.

Gn Burul ariei metropolitane 7F6 km2! mai )ra%itea&a oraseletade, -rensur), /inneer), edel etc.

$remen 560.000 loc., 2006!, mare port la estuarul esser.

Gmpreuna cu a%anportul $remer-a%en, formea&a un comple@ portuar, inclusi% pentru na%e de mare tonaB, oceanice.

Dispune de mari santiere na%ale si de o flota de pescuit oceanic.

ndustria este moderna, cu ramuri de %rf ec-ipamenteelectrice, electronice, cercetare si montaB n domeniul aerospatial "irus!, dar si c-imie " petroc-imie, rafinarea &a-arului, prelucrarea umacului, tutunului si iutei.

?ano%ra " $raunsc-Kei) " olfsur): a)lomerare uranindustriala n centrul 'mpiei *ermaniei.

?ano%ra 530.000 loc., 2006!, centru industrial auto%e-icule,masini industriale, petroc-imie!, nod de comunicatii, oras uni%ersitarHni%ersitatea e-nica!.

$raunsc-Kei) 260.000 loc., 2006!, centru industrial metalur)ieferoasa, motoare de automoile! si comercial.

olfsur) 130.000 loc., 2006!, cu industrie de automoilesediul olksKa)en!.

Ae)iunea este tra%ersata de canalul ms " esser " laitteland 'anal! cu rol esential n economie.

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

11/17

$a%aria

Ae)iunea uran " industriala primara este partea centrala alandului $a%aria, a@ata pe centrele nc-en " n)olstadt " +rner).

$eneficia&a de ma)istrale rutiere si fero%iare moderne si cutrafic intens. Hn element de mare dinamica economica este si canalulAin C ain C Dunare.

nc-en 1,3 mil.loc., 2,7 mil.loc. alomerarea urana " a treiametropola a *ermaniei!.

ste capitala $a%ariei si cel mai important oras din sudul tarii,tra%ersat de rul sar, afluent de dreapta al Dunarii.

are nod de comunicatii ma)istrale rutiere, fero%iare, mare

aeroport international!.ndustrie comple@a: constructii de masini " automoile sediul$!, ec-ipamente electrice si electronice, instrumente de preci&ie sioptica, industrie alimentara " centru traditional al industriei erii!.

'entru cultural, uni%ersitar si turistic Deutsc-e useum,$a%aria useum, 4pera $a%are&a, /alatul Ae)al, eatrul +ational,Hni%ersitatea =udKi) a@imilian, Hni%ersitatea e-nica!.

 +urner) 500.000 loc., 2006! este tra%ersat de =udKi)s 'anal,ce lea)a ainul de Dunare.

4ras industrial constructii de masini " motoare auto, industriale,ec-ipament electric si electronic, instrumente de preci&ie! si comercialnod de comunicatii rutier, fero%iar, aeroport, port flu%ial!.

'onuratiile din %estul *ermaniei, mai putin ?amur),alcatuiesc Oe)alopolisul *erman P.

)ricultura

'te%a trasaturi esentiale ale a)riculturii *ermaniei treuiescsuliniate si anume: caracterul intensi%, acoperindu"se astfel mai multde Bumatate din ne%oile alimentare ale populatiei prin resurse proprii;mecani&area si c-imi&area, e@trem de a%ansate, de unde sirandamentul mare al productiei; atentie deoseita pentru utili&arearationala a pamntului, dar si conser%area si protectia lui; atentiedeoseita asupra cresterii animalelor.

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

12/17

Dintre cereale se culti%a )rul, secara si o%a&ul, cele mai ntinsesuprafete aflndu"se n *ermania de +ord si n sure)iuni ale*ermaniei 'entrale.

Gn structura plantelor te-nice predomina sfecla de &a-ar, tutunul,

-ameiul &onele $Mrde, 'mpia Ainului uperior!./omicultura si cultura %itei de %ie se practica n culoarulA-inului si a afluentilor acestuia +eckar, ain, ossel!, iar orasulain& este speciali&at n desfacerea %inurilor.

e cresc ndeosei o%ine, mai ales n $a%aria, +eckerland, porcine n a@onia si landul c-lesKi)"?olstein, a)deur); o%ine nre)iunea uao"francona.

ransporturile./entru transportul fero%iar, *ermania are circa F5.000 km decale ferata, din care aproape 12.000 km electrificati. "au format marinoduri fero%iare Mln, ?anno%er, nc-en, =eip&i)! si cte%ama)istrale: Aostock"$erlin"?ano%er, ?amur)"(rankfurt"$asel s.a. 4mare densitate a retelei fero%iare se nre)istrea&a n &ona A-in"Au-r.

ransportul rutier are la ndemna cei peste 250.000 km deautososele si autostra&i, remarcndu"se autostrada O?ansalinieP carelea)a orasele"porturi ?amur) si $remen de re)iunea Au-r.

 +a%i)atia flu%iala se reali&ea&a fie pe mari artere -idro)rafice,fie pe canale. /e unele din acestea au acces si na%e de tonaB mai mic.Aurile na%i)aile sunt: la, aale, 4der, A-in, ms, eser, Dunare,ain, +eckar, oselle iar principalele canale: la"?a%el;=udKi)skanal. /rincipalele porturi flu%iale sunt: Duisur), Mln,ann-eim, =udKi)s-afen, (rankfurt am ain, $erlin, Dresda, Aiesa,a)deur).

ransportul maritim se desfasoara la area +ordului si area$altica. /rincipalul port este ?amur), cu un trafic de marfuri anualde 63 milioane tone; alte porturi sunt: il-elm-a%en, $remen,$remer-a%en, Aostock, mden, =eck, arnemnde, ismar,tralsund.

unt si porturi situate la canalul iel, ce lea)a area +orduluide area $altica peste peninsula utlanda.

/entru transportul aerian, un flu@ nsemnat de pasa)eri l

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

13/17

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

14/17

ITALIA

'adrul naturalGn /eninsula talica e@ista doua sisteme montane importante:lpii si ppeninii, acestia din urma formnd coloana %erterala a peninsulei talice; al treilea sistem se de&%olta n cele doua mari insuledin %est, ardinia italiana si 'orsica france&a.

untii lpi %ersantul intern al arcului lpilor! se desfasoara dela %est la est, de la pasul ltare n apropierea a%onei )olful *enoa!si pna la nord de rieste; se mpart n trei )rupe principale:

lpii %estici lpii =i)urici, lpii aritimi, lpii 'otici, lpii*raici! se desfasoara de la nord la sud, de la osta n nord! pna la pasul ltare 'adiona!.

lpii 'entrali lpii /ennini, lpii =epontini, lpii A-aetici,lpii =omardiei " pna la pasul $renner 1372 m!: ont $lanconte $ianco!, onte 'er%ino, onte Aosa; pasuri " *ran t.$ernard, implon.

lpii stici lpii Dolomitici, lpii 'arnici! " de la %est catreest, de la pasul $renner pna la rieste; forme carstice;

Ae)iunea prealpina este situata ntre aceste )rupe montane si%alea /adului; este alcatuita n special din calcare si alte rocisedimentare; relief carstic cursuri suterane, pesteri! mai inede&%oltat n cadrul platoului 'arso, situat ntre lpii stici si llQria.

untii ppenini repre&inta un sistem de munti si dealuri carese de&%olta n lun)ul peninsulei italice, ntre pasul 'adiona pna n'alaria, continundu"se mai departe n icilia. unt indi%iduli&ati noro)ene&a alpina.

e mpart n trei sectoare:

ppeninii +ordici " de la pasul ltare pna la rul rno; sesumpart n ppeninii =i)urici si ppeninii oscano"miliani %f.'imone"2165 m!; pre&inta numeroase a&ine intramontane;

ppeninii 'entrali ntre rurile rno si

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

15/17

)laciare datorita naltimii mari "

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

16/17

'orsica sau ardinia.

ot n aceste &one, pe mari suprafete, %e)etatia spontana a fostnlocuita de plantatii sutropicale si mai ales de %ita de %ie, %inul fiindun produs traditional la e@port al taliei.

A*H+ *4'4+4'

talia de +ord

Ae)iunea se suprapune n mare parte cmpiei /adului flu%iul se%arsa n area driatica printr"o delta. Gn nord si sud, sunt re)iunicolinare, de le)atura cu lpii si peninii.

'limat mediteraneean, influentat de pre&enta lpilor si peninilor.

(ormatiunile %e)etale mediteraneene au fost nlocuite cu tere"nuri a)ricole cereale, le)umicultura, %iticultura, citrice, masline!. 'eamai importanta &ona a)ricola a taliei.

e pot separa trei a@e uran " industriale nordica " prealpina,a@a /adului si a@a preapenina! si o a)lomerare portuara *eno%a!.

@a nordica " ilano 1,5 mil.loc., F,3 mil.loc. conuratia!,metropola =omardiei, al doilea oras al taliei; industrie comple@aautomoile " lfa Aomeo, aeronautica, c-imica, sticlarie, te@tila!;functie comerciala si financiar " ancara, mare nod de comunicatii,turism acti%.

$rescia,

8/19/2019 C.gherasim_Germania Si Italia

17/17

 @a miliei preapenina!.

ituata pe rama nordica a muntilor ppenini; a@a de comu"nicatie %ec-e, ntre area driatica su area editerana.

'entrele mai importante sunt /arma, Ae))io milia, odena,$olo)na, Aimini fi).16!; au acti%itati a)roindustriale, comerciale,culturale.

*eno%a " a)lomerare uran industriala monopolara, situata la*olful *eno%a al arii =i)urice, are ca centru polari&ator orasul*eno%a 650.000 loc., 920.000 loc. aria metropolitana, 2006!.

cti%itatile traditionale sunt cele de comert, portuare siindustriale.

ste unul dintre marile porturi mediteraneene, cu santierena%ale, industrie c-imica si petroc-imica tran&it intens de produse petroliere importate si distriuite prin conducte spre &ona industrialade nord!. importanta &ona a)ricola.

Aoma

)lomerare uran industriala n &ona central " %estica a/eninsulei talice 2,8 mil.loc., 3,8 mil.loc. aria metropolitana!.

(unctia determinanta este cea politica si administrati%a capitalataliei n perioada antica si dupa reunificare " din 1791!.

(unctii comple@e: industriale c-imie, petroc-imie, constructiide masini, te@tila, etc.!, comerciale, financiar " ancare.

4ras uni%ersitar; turismul ocupa un rol foarte important %esti)iiale Aomei ntice " 'olosseumul, 'olumna lui raian, (orumulAoman; 'atedrala an /ietro, mu&eele etc.!.