relati as coal a com unit ate
Post on 05-Jul-2018
219 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
1/51
RELAŢIILE ŞCOALĂ - COMUNITATE, INDICATOR AL
CALITĂŢII MANAGEMENTULUI PERFORMANT
Cuprins
Introducere................................................................................................................ 2
I. Societatea democratică şi parteneriatul educaţional............................................................4
1. Şcoala nucleu ş ca!al"a!o# al $a#!ene#a!ulu e%uca&onal...........................................5
'. Fa(la $a#!ene# $#nc$al al şcol..........................................................................6
). Au!o#!*&le locale $a#!ene# +oa#!e ($o#!an& n #eal"a#ea une e%uca& %e cal!a!e.........8
. Aen& econo(c /ec!o# %e +o#&* n $a#!ene#a!ul e%uca&onal.....................................8
II. Managementul calităţii............................................................................................10
II.1. E/olu&a (anae(en!ulu ş!n&+c....................................................................10
II.'. Manae(en!ul cal!*& $e $lan n!e#na&onal.......................................................14
II.). Manae(en!ul cal!*& n n/*&*(0n!................................................................15
III. Coordonate metodologice ale cercetării.......................................................................20
1. co$ ş o2ec!/e.................................................................................................20
'. I$o!e"a %e luc#u.................................................................................................21
). De+n#ea conce$!ual* ş o$e#a&onal* a /a#a2lelo# u!l"a!e n ce#ce!a#e......................21
. Me!o%e %e ce#ce!a#e............................................................................................24
IV. Concluzii........................................................................................................... 42
Bibliografie.............................................................................................................. 44
V. ANEE............................................................................................................... 46
ANE3A I.............................................................................................................46
ANE3A II............................................................................................................48
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
2/51
In!#o%uce#e
!elaţia şcoală"familie"comunitate #n educaţia copilului a căpătat noi $alenţe% odată
cu apariţia noţiunii de a&igurare a calităţii #n #n$ăţăm'nt. !idicarea calităţii #n educaţie e&te un
obiecti$ ma(or al eforturilor de eficientizare a legăturilor obligatorii dintre şcoală% comunitatea
locală şi familiile ele$ilor% aceştia fiind beneficiarii direcţi ai efortului făcut de şcoală #n ace&t
&en&. E&te nece&ară o redefinire a ec)ilibrului educaţional #ntre deciziile luate de şcoală şi
iniţiati$ele $enite din partea părinţilor &au a factorilor locali. E&te ne$oie &ă &e treacă rapid de la
rolul autoritar şi unic al şcolii la un &i&tem de $alori umani&te% cu accent pe iniţiati$a re&pon&abilă
$enită din&pre toate părţile implicate #n educaţia tinerilor. Cooperarea acti$ă a şcolii şi a
profe&orilor cu ceilalţi factori educaţionali% familia% comunitatea locală% ma&&"media% bi&erica%
organizaţii nongu$ernamentale% trebuie &ă conducă la realizarea unor parteneriate $iabile% de
natură &ă permită o abordare poziti$ă a problemelor di$er&e ale tinerilor ele$i. *coala trebuie &ă
gă&ea&că formele optime prin care cei implicaţi #n ace&t proce& de educare &ă poată &ă ge&tioneze
re&ur&ele umane% &ă aibă cunoştiinţe de p&i)ologie şi pedagogie% &ă &e poată adapta rapid la
managementul &c)imbărilor din &ocietatea actuală.
+n ace&t &en&% şcoala poate participa şi interacţiona cu familiile ele$ilor% poate iniţiaacti$ităţi utile #n şcoală &au #n afara ace&teia% şcoala &pri(ină factorii implicaţi pentru a &e
cunoaşte pe &ine şi pentru a #nţelege normele moral"ci$ice% poate #mbunătăţi calitatea $ieţii şi
performanţelor ele$ilor% poate forma abilităţi de g'ndire independentă şi critică etc. ,entru a
putea fi pu&e #n practică a&emenea proiecte% trebuie con(ugate eforturilor tuturor părţilor
implicate- &ocietatea"cu realitatea ei &ituaţională% familia"&ubiecti$ă de multe ori% şcoala"cu
&tructurile moti$aţionale şi proiecti$e şi% nu #n ultimul r'nd% ele$ul"factorul conştient de
importanţa demer&urilor intreprin&e pentru calitatea educaţiei &ale. *coala poate de$eni un locfertil al proiectării% a&imilării şi dez$oltării unor programe de #n$ăţare şi formare continuă% bazate
pe eperienţă şi creaţie indi$iduală &au de grup. +n cadrul unor a&tfel de programe% ele$ii pot
dob'ndii abilităţi metacogniti$e ce nu &e regă&e&c #n proce&ul de predare"#n$ăţare propriu"zi&%
ace&tea fiind a&ociate cu latura &ocială a t'nărului ele$% cu per&onalitatea lui% cu formarea unei
educaţii profe&ionale formati$e. etc. Abordarea &i&temică a ace&tor tipuri de acti$ităţi conduce la
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
3/51
dez$oltarea &piritului etic% p&i)ologic% e&tetic% &ocial% cultural% familial.
+n relaţia şcoală"famile"comunitate trebuie &ă ei&te relaţii de re&pect% de acceptare
reciprocă% de &impatie şi admiraţie reciprocă% nu de &u&piciune% nedumerire &au iritare şi
pro$ocare. !elaţiile dintre şcoală% ele$i% familiile ace&tora şi comunitate trebuie &ă fie bazate
pe #nţelegere şi colaborare% pe tran&mitere de informaţii şi prezentare a unor &tări de lucruri% de
influenţe poziti$e a&upra comportamentelor ele$ilor% pe trăiri afecti$e şi emoţionale reciproce #n
diferite forme de manife&tare. ,entru atingerea unui ni$el de calitate ridicat #n eficientizarea
relaţiei şcoală"ele$"familie"comunitate% e&te nece&ar un management performant al calităţii
educaţiei #n fiecare unitate şcolară.
I. oce!a!ea %e(oc#a!c* ş $a#!ene#a!ul e%uca&onal
In cadrul unei &ocietăţi care &e &c)imbă continuu% şcoala rom'nea&că trebuie &ă #şi
a&ume o nouă per&pecti$ă a&upra rolului &ău &ocial şi a&upra &trategiilor prin care işi poate
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
4/51
a&igura dez$oltarea. /in acea&tă per&pecti$ă parteneriatul educaţional dintre şcoală şi
comunitate, trebuie sa devină o direcţie strategică principală în managementul fiecărei unităţi
de învăţământ. Ace&t parteneriat trebuie &ă reunea&că eforturile tuturor categoriilor intere&ate #n
dez$oltarea unei educaţii de calitate pentru toţi ele$ii din &i&temul de in$ăţăm'nt. ,entru a realiza
un parteneriat educaţional bazat pe a&umarea $alorilor democratice% e&te nece&ar ca &ocietatea
rom'nea&că &ă realizeze o &c)imbare de $alori% atitudini şi comportamente la ni$elul tuturor
factorilor &ociali implicaţi in &u&ţinerea educaţiei- decidenţi% cadre didactice% părinţi% ele$i%
reprezentanţi ai in&tituţiilor gu$ernamentale &i nongu$ernamentale. 0eoria &i practica in domeniul
parteneriatului educaţional arată că şcoala ar trebui &ă dez$olte relaţii con&tante de colaborare cu
categorii &ociale şi organizaţii care &unt in mod direct intere&ate in realizarea unei educaţii de
bună calitate-
• re&ur&ele umane din in$ăţăm'nt1
• ele$i1
• părinţii ele$ilor1
• in&tituţiile gu$ernamentale centrale &au locale1
• organizaţii negu$ernamentale1
• reprezentanţi ai cultelor1
• reprezentanţi ai &ectorului economic şi financiar1
• reprezentanţii &indicatelor1
• autorităţi centrale &i locale.
,entru realizarea unui parteneriat educaţional eficient% toţi cei care &unt implicaţi%
trebuie &a fie de acord cu $alori fundamentale ca- egalitatea şanselor in educaţie, spiritul
civic şi ataşamentul faţă de comunitate, comunicarea şi respectul reciproc, cooperarea şi
colaborarea, disciplina şi responsabilitate, echilibru intre exigenţele genereale şi cele
specifice.
A$and in $edere noul cadru educaţional% in care ele$ul% beneficiarul direct al educaţiei%
e&te &ituat in centrul proce&elor din şcoală% organizaţia furnizoare de educaţie trebuie să
asigure si să măsoare progresul inregistrat de elev, valoarea adăugată, calitatea, iar
comunitatea, ca beneficiar indirect, să se implice in producerea, generarea calităţii în şcoală
in funcţie de nevoi şi interese.
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
5/51
1. Şcoala nucleu ş ca!al"a!o# al $a#!ene#a!ulu e%uca&onal
*coala şi familia &unt cei doi piloni de rezi&tenţă ai educaţiei % iar #ntre aceştia şi
comunitate% mediul etraşcolar şi etrafamilial % acti$ează ele$ul % obiect şi &ubiect al
educaţiei. /acă ace&te medii educaţionale &e completează şi &e &u&ţin % ele a&igură #ntr"o mare
mă&ură buna integrare a ele$ului #n acti$itatea şcolară şi pe plan general #n $iaţa &ocială
.*coala trebuie &ă aibă contacte cu toate in&tituţiile &ociale intere&ate direct &au tangenţial de
domeniul educaţiei copilului de $'r&tă şcolară şi &ă &tabilea&că relaţii de cooperare şi
colaborare. Ea contribuie la tran&miterea moştenirii culturale şi facilitează #n$ăţarea
indi$iduală şi colecti$ă .0otodată şcoala face po&ibilă participarea grupurilor şi
colecti$ităţilor la $iaţa publică % elaborarea şi luarea deciziilor.Sc)imbul de informaţii fa$orizează interacţiunea &ocială şi permite unui număr mare
de oameni &ă ia parte acti$ă la &oluţionarea problemelor care #i pri$e&c .Valoarea educaţiei
creşte #ntr"o lume #n care &c)imbările &"au accelerat &imţitor % #ntr"o &ocietate a opţiunilor
indi$iduale şi &ociale multiple % marcată de o multitudine de tranziţii % de naturi diferite .
Educaţia e&te &olicitată &ă ră&pundă pro$ocărilor unei lumi a &ocietăţilor şi indi$izilor #n
derută % o lume #n care &"au pierdut şi &e pierd repere% &i&teme de referinţă% iar &i&temele etice&e află #n criză. *coala e&te c)emată &ă contribuie la redefinirea unor noi &i&teme de $alori% la
recon&trucţia &pirituală a omului. +n prezent !om'nia cunoaşte o redefinire a rolului &ocial al
educaţiei % #n contetul unui 2 parteneriat pentru educaţie 2 % care &e doreşte a fi un dialog
de&c)i& % lucid % re&pon&abil % #ntre toţi factorii educaţionali familie% bi&erică % şcoală %
comunitate locală 3.*coala &e de&c)ide &pre mediul comunitar şi &e fac propuneri de realizare
a osmozei şcoală- comunitate (şcoala în comunitate şi comunitatea în şcoală 3 % #n
per&pecti$a #nţelegerii şcolii ca un centru cultural şi ci$ic % centru comple de #n$ăţare la
#ndem'na tuturor % tineri şi mai puţin tineri. Comunitatea e&te cea care oferă mediul prielnic
pentru de&făşurarea ace&tor acti$ităţi comune. ,rin programe şi acţiuni &pecifice &e crează şi
&e dez$oltă legături multifuncţionale #ntre şcoală şi &ocietatea ci$ilă.Aşadar comunitatea are un rol important alături de şcoală şi familie #n educaţia
ele$ului. *coala trebuie &a de$ină nucleul parteneriatului educaţional. Incercarea unităţilor
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
6/51
şcolare de a atrage in diferite tipuri de parteneriat% diferite categorii şi in&tituţii% &e $a
bucura de &ucce& doar in mă&ura in care şcoala $a $eni in int'mpinarea cerinţelor &ociale şi
comunitare-
• etinderea caracterului democratic a managementului şcolar1• atragerea familiei in calitate de partener principal al şcolii1
• realizarea colaborării cu toate categoriile comunitare intere&ate1
• atragerea tuturor factorilor care pot contribui la rezol$area problemelor
şcolii1
• realizarea unui ec)ilibru intre cererea &i oferta de educaţie1
• &ati&facerea unor ne$oi comunitare &pecifice in domeniul educaţiei1
• pregătirea ele$ilor pe linia dez$oltării per&onale &i a integrării acti$e in
comunitate1
• a&umarea unui rol acti$ in identificarea &i rezol$area unor probleme ale
comunităţii1
,entru a ră&punde ace&tor deziderate% şcoala printr"un management performant
al calităţii #n$ăţăm'ntului% trebuie &ă orienteze #ntregul &ău efort &pre ele$i% care reprezintă
centrul de intere& al oricărui parteneriat educaţional.
'. Fa(la $a#!ene# $#nc$al al şcol
4amilia are #n &ocietate funcţii bine determinate 4 +unc&a 2oloc* care con&tă #n
perpetuarea &peciei umane prin procrearea şi creşterea copiilor % condiţie primordială a ei&tenţei
&ocietăţii . Func&a 5ocal* prin care familia conferă indi$idului &entimentul de &iguranţă % #l
a(ută &ă depăşea&că ob&tacolele % &ă dob'ndea&că ec)ilibrul emoţional . +n familie% copilul gă&eşte
căldura &ufletea&că şi &entimentul de &iguranţă de care are ne$oie. Func&a econo(c* con&tă #n
crearea condiţiilor materiale nece&are $ieţii şi dez$oltării membrilor familiei . Func&a e%uca!/*
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
7/51
&e referă la faptul că familia are un rol foarte important #n tran&miterea limbii% a obiceiurilor% a
modelelor comportamentale urmaşilor ei . +n familie% copilul #n$aţă &ă &e aprecieze pe &ine şi
pe ceilalţi % depinde de un anumit mod de $iaţă% $ine #n contact cu $alorile şi normele &ocietăţii.
Func&a cul!u#al*% &tă la baza proce&ului de educare a copiilor % acea&ta nu trebuie confundată cu
funcţia educati$ă% are ca finalitate integrarea eficientă a indi$idului #n &ocietate % dar urmăreşte şi
crearea de indi$idualităţi bine pregătite care &ă contribuie la tran&formarea şi progre&ul
&ocietăţii . +n /eclaraţia 5ni$er&ală a /repturilor 6mului &e precizează că familia con&tituie
elementul fundamental al &ocietăţii . 4amilia ocroteşte copilul şi are dreptul la ocrotire din partea
&ocietăţii. 6biecti$ul principal al acţiunii educati$e e&te formarea per&onalităţii copilului % care
e&te urmărit at't #n familie% c't şi #n şcoală % a&tfel #nc't &arcinile şcolii şi ale familiei #n materie
de educaţie şi in&trucţie &e #mplete&c şi &e &pri(ină reciproc. +n cadrul abordărilor contemporane
ale fenomenului educaţional &e impune tot mai mult implicarea cadrelor didactice #n relaţii decooperare cu părinţii copiilor şi cu alţi factori &ociali intere&aţi de educaţie . !olul cadrelor
didactice nu &e mai reduce doar la educaţia la catedră &au #n cla&ă . ,artener principal al şcolii%
familia &e defineşte ca in&tituţie &ocială şi ca grup &pecific care di&pune de o influenţă
con&iderabilă in raport cu membrii &ăi.
0ran&formarea familiei #ntr"un partener al şcolii pre&upune-
• etinderea iniţiati$ei şcolii in &en&ibilizarea şi atragerea familiei1
• elaborarea &i realizarea unor proiecte orientate către parteneriatul cufamilia1
• acti$izarea con&iliilor de părinţi1
• #mbunătăţirea modalităţilor de informare adre&ate părinţilor1
• organizarea unor acti$ităţi in regim de parteneriat.
,arteneriatul dintre şcoala şi familie poate fi incura(at printr"un management
performant al calităţii şi prin a&igurarea unor &er$icii educaţionale de&tinate părinţilor.
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
8/51
). Au!o#!*&le locale $a#!ene# +oa#!e ($o#!an& n #eal"a#ea une e%uca& %e
cal!a!e
In&tituţiile de #n$ăţăm'nt nu &e pot dez$olta şi de a&emenea nu pot oferi &er$icii educaţionale de
calitate fără &u&tinerea şi implicarea )otăr'tă a autorităţilor locale #n rezol$area problemelor cu
care &e confruntă şcoala.
Conform actualelor pre$ederi legale ca şi in $irtutea unor relaţii tradiţionale% &tabilite
de"a lungul timpului% autorităţile locale trebuie &ă ofere şcolii un &pri(in care &e eprimă prin-
• re&ur&e materiale &i financiare1
• donatii pentru dotarea materială1
• facilităţi pentru obţinerea unor re&ur&e &uplimentare1
• organizarea unor acti$ităţi1
• &paţii şi terenuri la di&poziţia şcolii.
,arteneriatul dintre şcoală şi autorităţile locale trebuie &ă &e &pri(ine pe identificarea
intere&elor comune şi pe acordarea de &pri(in reciproc. 4elul #n care şcoala şi autorităţile
locale colaborează are o influienţa importantă a&upra calităţii &er$iciilor educaţionale oferite
de către unitatea de #n$ăţăm'nt.
. Aen& econo(c /ec!o# %e +o#&* n $a#!ene#a!ul e%uca&onal
Agenţii economici din comunitate pot atrage şi pune la di&poziţia in&tituţiilor de #n$ăţăm'nt
importante re&ur&e financiare% de a&emenea prin capacitatea de influienţare a deciziilor
autorităţilor locale pot contribui #ntr"o mă&ură foarte importantă la realizarea unei educaţii de
calitate #n şcoală.
,entru dez$oltarea parteneriatului cu agenţii economici% unităţile şcolare trebuie &ă &e
orienteze către identificarea4
• agenţilor economici care pot de$eni parteneri ai şcolii1
• cerinţelor &pecifice formulate de către agenţii economici1
• obiecti$ele comune care pot &ta la baza parteneriatului1
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
9/51
• priorităţile pe care şcoala le $izează1
• modalităţile de informare% &en&ibilizare% atragere a agenţilor economici1
• acti$ităţile7proiectele care pot fi de&făşurate in regim de parteneriat.
0raducerea in fapt a ace&tor &trategii pre&upune pregatirea re&ur&elor umane ale şcolii pentru dialog &i colaborare cu reprezentanţii lumii economico"financiare.
6. O#an"a&le nonu/e#na(en!ale $a#!ene# co(un!a# 5$ecal a n5!!u&lo#
şcola#e
+n &ocietatea actuală ei&tă un mare număr de organizaţii care derulează acţiuni şi
proiecte cu caracter educaţional% cu impact important #n comunităţile #n care au loc şi #n care
ace&tea #şi de&făşoară acti$itatea. ,roiectele de&făşurate de către organizaţiile
nongu$ernamentale urmăre&c-
• atragerea unor re&ur&e #n &pri(inul comunităţii1
• pregătirea unor categorii de re&ur&e umane din cadrul comunităţilor8e.
mediatorii şcolari31
• realizarea parteneriatelor la ni$el local1
• &en&ibilizarea opiniei publice #n raport cu şcoala şi educaţia1
• facilitarea obţinerii unor re&ur&e pentru şcoală1
• #nc)eierea unor parteneriate #ntre şcoli şi parteneri interni &au eterni.
• #ncura(area dez$oltării comunităţilor defa$orizate8e. comunitatea rromă3
,rin organizarea unor a&tfel de acti$ităţi şi proiecte% organizaţiile nongu$ernamentale au
acumulat informaţie şi eperienţă care pot con&titui puncte de plecare #n organizarea
parteneriatelor educaţionale.
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
10/51
II. Manae(en!ul cal!*&
II.1. E/olu&a (anae(en!ulu ş!n&+c
4ormarea termenului de management şi definirea conceptului% &"a efectuat pe parcur&ul unui
timp #ndelungat. +n formele &ale incipiente% empirice% managementul l"a #n&oţit pe om% &e poate
&pune% #n decur&ul i&toriei &ale. 4enomenul e&te fire&c dacă ne g'ndim la faptul că pentru a
&upra$ieţui% pentru a putea obţine cele nece&are ei&tenţei% pentru a"şi #mbunătăţii traiul% omul a
trebuit &ă"şi pună #ntrebări de felul- ce &ă facă9% cum &ă facă9 etc. Managementul l"a a(utat &ă
obţină ră&pun&ul la ace&te #ntrebări. S"a dedu&% că ei&tă :ce$a2 care bine &tăp'nit permite unor oameni &ă obţină rezultate mai bune dec't ale altora. Ace&t :ce$a2 perceput de către om &"a
conturat &ub forma unor elemente de conducere. Cu timpul deşi ele au con&tituit un anumit
&ecret% con&iderate ca atare de către cei care le &e&iza&eră importanţa% au #nceput &ă de$ină
cuno&cute% &ă con&tituie :apana(ul2 multora dintre cei care manife&tau iniţiati$ă #n domeniul
economic% dar nu numai #n ace&ta. Elementele re&pecti$e au #nceput &ă fie &tudiate de către
oamenii de ştiinţă% teoretizate şi &"au elaborat lucrări ştiinţifice. A a$ut loc% #n timp% un proce&
foarte lent% dar continuu% de trecere &pre managementul ştiinţific% care l"a #nlocuit tot mai mult pe
cel empiric. ;eneralizările% teoretizările% formularea de metode şi te)nici au imprimat
managementului un caracter ştiinţific. Etapizarea managementului #n de$enirea &a ştiinţifică a
fo&t abordată de mulţi oameni de ştiinţă% după criterii diferite% &"a a(un& la concluzii $ariate.
,)ilip
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
11/51
managementului a fo&t aată cu precădere pe probleme de organizare. ,ractica organizatorică &e
realizează prin metoda de a organiza de &u& #n (o&% de a a&igura cu precădere di$iziunea muncii şi
repartizarea ră&punderilor. Iniţiati$a şi aportul de idei% aprofundarea deciziilor erau negli(ate.
3. Etapa a treia, managementul bazat pe obiective% cuprinde perioada anilor ?@D%
c'nd concepţia a&upra managementului a e$oluat &pre con&iderarea ace&tuia ca un proce&
orientat% #n general% &pre alegerea şi realizarea obiecti$elor unei #ntreprinderi. +n acea&tă etapă
managementul are #n $edere şi alte funcţiuni- a&igurarea circulaţiei mărfurilor% finanţarea şi
politica economică. ,erioada &e caracterizează prin creşterea intere&ului pentru planificare%
fundamentare ştiinţifică a deciziilor şi &e practică o organizare de tip de¢ralizat.
4. Etapa a patra, se referă la apariţia unei teorii generale a dezvoltării . E&te
perioada care #ncepe după anul ?@ c'nd% pe baza &intetizării conceptelor de management care
au fo&t formulate şi dez$oltate #n etapele anterioare% a #nceput elaborarea unui cadru conceptualal unei teorii generale a managementului.
E. /ale #mparte perioada formării ştiinţei managementului #n trei etape-
• Prima etapă reprezintă conducerea empirică F core&punzătoare perioadei #n care
acti$itatea de conducere &e baza pe eperienţă şi intuiţie. Acea&tă etapă e&te legată de
#nceputurile &ale% p'nă la apariţia lucrărilor elaborate de cla&icii managementului.
• !e de-a doua etapă - începuturile managementului ştiinţific - cuprinde perioada #n care
apar şi &e con&olidează conceptele generale ale managementului şi e&te marcat de
publicarea lucrărilor lui 4. . 4a=ol.
• Etapa a treia - managementul ştiinţific - &e referă la perioada contemporană.
Acea&tă etapizare a ştiinţei managementului are de&igur% un caracter con$enţional% pentru că #n
fiecare etapă &e regă&e&c elemente &pecifice celorlalte. +nceputurile managementului ştiinţific &e
regă&e&c #n prima etapă. Acea&ta rezultă din enumerarea c'tor$a lucrări apărute #naintea celor
elaborate de cla&ici 80a=lor şi 4a=ol3% care reprezintă graniţa dintre cele două etape analizate.
A&tfel% C)arle& Bobage căruia i &e atribuie primele preocupări pentru determinarea timpului delucru% #n lucrarea &a :Comparative View of the various nstitutions for the !ssurance of "ife2%
apărută la Gondra% ?H% formulează pre$iziuni ale managementului modern% prezent'nd idei şi
principii care &e a&eamănă cu unele puncte de $edere ale lui 4. 0a=lor şi ale &ucce&orilor &ăi.
>enr= Metcalfe a publicat o carte #n anul ?HHJ : Costul manufacturilor şi administraţia
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
12/51
atelierelor publice şi private2% #n care &e afirmă că ei&tă o ştiinţă a admini&traţiei fondată pe
principii care pot fi aplicate la un număr mare şi $ariat de cazuri. Ace&te principii pot fi
de&coperite cu a(utorul ob&er$aţiilor şi eperimentelor. Emanuel Ion Nic)ifor publică% #n ?H% la
Braşo$% lucrarea : #ravila comercială2% care poate fi apreciată ca un manual de management
pentru perioada re&pecti$ă. Managementul empiric core&punde perioadei &ale de #nceput. Aşa
după cum au &ubliniat diferiţi autori% ideile ei&tau% dacă oamenii coordonau anumite acti$ităţi%
dar #n &tare latentă% fără o formă concretă% baz'ndu"&e pe elemente care ţineau de bunul &imţ% de
eperienţă% de intuiţie% al căror rol nu trebuie negat. Elementele amintite mai &u& a$eau rolul
deci&i$ #n proce&ul decizional% #n organizarea proce&elor economice% #n coordonarea şi controlul
rezultatelor acti$ităţilor ce &e de&făşurau #n unităţile economice. /e a&tfel% c)iar condiţiile
dimen&ionale #n care &e derulau acti$ităţile fa$orizau manife&tarea unui a&emenea tip de
management. +ntreprinderile nefiind de mare amploare% #ntr"o a&emenea &ituaţie% funcţiilemanagementului erau eercitate de proprietarii #ntreprinderilor. ,roprietarul capitalului era şi
manager% ceea ce nu &e mai #nt'mpla #n cazul &ocietăţilor pe acţiuni. ,roprietarul apărea ca o
per&oană poli$alentă% care trebuia &ă manife&te preocupări şi pricepere #n toate domeniile de
acti$itate ale #ntreprinderii. ,roce&ul de concentrare şi centralizarea capitalului a determinat
creşterea mărimii unităţilor% a facilitat aplicarea #n practică a progre&ului ştiinţific şi te)nic% ceea
ce a făcut impo&ibilă cumularea celor două calităţi " proprietar şi manager. +n acea&tă etapă are
loc un proce& de formare a unei noi me&erii% cea de manager% care nu mai e&te proprietarulcapitalului. Apariţia managementului ştiinţific a fo&t precedată de o etapă al cărei conţinut l"a
con&tituit #nceputurile ace&tuia% teoria managementului fiind #n cur& de formare şi con&olidare.
E&te $orba de o acumulare continuă de idei% de formularea unor concepte% de principii% de metode
şi te)nici &pecifice% care imprimau managementului un pronunţat caracter ştiinţific.
Managementul ştiinţific e&te urmarea a ceea ce &"a acumulat #n perioada precedentă
aplicării &ale şi% cu at't mai mult% a creării şi dez$oltării unei metodologiei ştiinţifice% care &ă
faciliteze aplicarea #n practică a elementelor de noutate din domeniul te)nicii şi alte domeniiadiacente acti$ităţii #ntreprinderilor. Contribuţii &emnificati$e #n ace&t domeniu au a$ut-
cercetările operaţionale% teoria &i&temelor% cibernetica% informatizarea% p&i)ologia% &ociologia%
ergonomia% etc. Specific ace&tei perioade e&te faptul că a a$ut loc o creştere a numărului de
lucrări ştiinţifice #n domeniul managementului% &e amplifică importanţa informaţiei% a cre&cut
ni$elul te)nico"ştiinţific al proce&elor manageriale. Bazele managementului ştiinţific au fo&t pu&e
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
13/51
de americanul 4. 0a=lor% autor al lucrărilor : #rincipiile conducerii ştiinţifice$ şi %Conducerea
atelierelor$ şi de francezul >. 4a=ol prin lucrarea %!dministraţia industrială şi generală$.
Managementul &e afirmă ca o cale ştiinţifică de &oluţionare a problemelor pu&e &i&temului
managerial #n anumite condiţii. Managementul e&te pri$it ca o acţiune% artă &au manieră de
conduce o organizaţie% de a organiza% de a diri(a% de a planifica dez$oltarea &a% de a controla şi &e
aplică tuturor domeniilor de acti$itate .Managementului unei unităţi #i re$ine ca &arcină &ă
identifice problemele ade$ărate care ţin de acea&tă acti$itate şi &ă le #nlăture pe cele fal&e% &ă le
formuleze #n mod concret% &ă &tabilea&că &copul% obiecti$ele şi priorităţile. 5n rol #n&emnat
re$ine% #n ace&t &en&% per&oanelor cuprin&e #n &i&temul managerial% potri$it treptei ierar)ice pe
care &e gă&e&c şi care trebuie &ă utilizeze teorii% concepte% metode şi te)nici de management.
Managementul apare ca o ştiinţă economică cu caracter de :graniţă2% care utilizează metode şi
te)nici proprii altor ştiinţe% adapt'ndu"le la &pecificul ei. Abordarea interdi&ciplinară% deci% dindiferite ung)iuri de $edere a unei probleme% oferă şan&e mult mai mari pentru &oluţionarea &a
optimă. Cel &au cei c)emaţi &ă acţioneze #n ace&t &en&% pri$e&c #n interdependenţă diferitele
componente ale problemei% care &unt diferite şi au con&ecinţe $ariate 8economice% &ociale 3%
urm'nd &ă gă&ea&că &oluţia care &ă &e reflecte poziti$ toate laturile &i&temului pe care le $izează.
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
14/51
II.'. Manae(en!ul cal!*& $e $lan n!e#na&onal
+n deceniile J şi ale &ecolului trecut8&ec.3% mini&terul apărării din Marea Britanie a
a$ut mai multe probleme legate de ec)ipamentele ac)iziţionate. /orind ca ec)ipamentele &ă fie
c't mai fiabile% mini&terul apărării a introdu& &ub denumirea de "tandardele #părării o &erie de
proceduri de calitate 8norme documentate3 obligatorii pentru proiectanţii% producătorii şi
furnizorii de ec)ipamente militare. +n ?@% "tandardele #părării au fo&t inclu&e #n &tandardele
AKA,. Ace&te &tandarde erau re&pectate de furnizorii de ec)ipamente militare pentru ţările
NA06. +n ?@@% ca urmare a nece&ităţii de a introduce un &tandard prin care şi furnizorii din alteindu&trii &ă poată &ă fie controlaţi% a apărut &tandardul BS JJ 8a$'nd ca &ur&a &tandardele
AKA,3. +n anul ?@H% datorită cererii pri$ind confirmarea ni$elului de calitate oferit de o
organizaţie% la ni$el internaţional% a fo&t elaborată% de către 6rganizaţia Internaţională pentru
Standardizare 8IS63% familia de &tandarde IS6 @ 8a$'nd ca &ur&ă BS JJ3.
Ni$elul culturii calităţii $ariază de la o ţară la alta% aprecierea fiind făcută #n funcţie de o
&erie de indicatori &intetici-
• gradul de dez$oltare al certificării &i&temelor calităţii
8IS6 @?7 şi KS @% 0G @31
• ei&tenţa şi gradul de dez$oltare a modelelor de ECEGENL
pentru premiile naţionale7regionale ale calităţii 85!AN " !om'nia% Malcolm
Baldridge AOard " S5A% E4KM " 5niunea Europeana% /eming " aponia31
• ei&tenţa şi gradul de dez$oltare al organizaţiilor din domeniul
calităţii 8certificatori% con&ultanţi% formatori31
• numărul re$i&telor şi conferinţelor de &pecialitate1
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
15/51
• ei&tenţa şi influenţa mişcărilor de protecţia con&umatorilor% cu rol
#n educarea con&umatorilor şi utilizatorilor de bunuri şi &er$icii #n &piritul
orientării &pre calitate.
II.). Manae(en!ul cal!*& n n/*&*(0n!
Managementul calităţii totale in in$ăţăm'nt e&te o &trategie organizaţionala
fundamentată pe ideea că performanţa in atingerea unei calităţi &uperioare a proce&ului
in&tructi$ F educati$ e&te realizată doar prin implicarea cu per&e$erenţă a tuturor actanţilor
educaţionali in proce&ul de imbunătăţire permanentă a &i&temului. 6biecti$ul e&te creşterea
eficienţei &i eficacităţii #n &ati&facerea ne$oilor de educaţie ale ele$ilor &i ale &ocietaţii in
an&amblul ei. Conceptul de mangement al calităţii totale 80otal Kualit= Management " 0KM3
a fo&t propu&% la inceputul deceniului J% al &ecolului trecut% de către dr. EdOard& /eming dar
utilizarea lui a inceput in anul ?@HJ &i pre&upune-
• concentrarea pe proce&ul de formare permanentă% a&tfel #nc't rezultatele
ace&teia &ă fie $izibile% repetabile şi mă&urabile1
•
concentrarea pe analizarea şi eliminarea factorilor perturbatori ai proce&ului in&tructi$ F educati$8ab&entei&m% abandon% delinc$enţă (u$enila31
• eaminarea modului prin care ele$ii beneficiază de calitatea actului
didactic #n &copul creării de competenţe1
• etinderea preocupărilor manageriale dincolo de educaţia
in&tituţionalizată% &pre educaţia nonformală şi informală.
Elementele definitorii pentru Manae(en!ul Cal!a& To!ale &unt-$îmbunataţire
permanentă la nivelul intregii organizaţii şcolare$ iar toate proce&ele implicate trebuie &ă
$izeze realizarea feedbac%-ului. Calitatea &e produce% &e generează permanent% &e mă&oară şi &e
imbunătăţe&te continuu% iar organizaţia furnizoare de educaţie trebuie &ă a&igure calitatea% &ă
implementeze propriul &i&tem de management şi de a&igurare a calităţii% &a &e autoe$alueze
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
16/51
continuu şi &ă propună mă&uri ameliorati$e. *coala e&te re&pon&abilă de a&igurarea internă a
calităţii% dar calitatea &e a&igură prin dialog şi pe baza de parteneriat cu toţi actorii implicaţi. +n
cadrul #n$ăţăm'ntului preuni$er&itar agenda managerială pentru a&igurarea calităţii e&te
&tructurată pe domenii fundamentale.
&'()*+" !. C!#!C-!-) *--+/'*!"0
!.a1 tructurile instituţionale, administrative şi manageriale
1. /ocumentele proiecti$e8proiectul de dez$oltare in&titutionala% planul de aplicare3%
politicile% procedurile &i acti$itatile% re&pecta cerintele interne &i eterne &i a&igura calitatea &i
con&ec$enta programelor de in$atare.
'. 6rganizaţia a&igură o conducere şi un management caracterizate prin eficacitate #n ceea
ce pri$eşte calitatea şi dez$oltarea curriculumului 7#n$ăţării.
). 6biecti$ele &trategice% ţintele şi $alorile &unt #nţele&e pe deplin de toţi membrii
per&onalului şi de toţi factorii intere&aţi.
. In cadrul organizatiei ei&tă o comunicare eficientă.
&. "e dezvoltă, se menţin şi se analizează în mod regulat parteneriate şi colaborări
eficiente cu factori interesaţi, e'terni.
7. Informaţiile şi &i&temele de #nregi&trări &unt eacte% actualizate şi pă&trate #n condiţii de
&iguranţă şi confidenţialitate% pot fi in&pectate şi &unt re$izuite in mod regulat.
8. 6rganizaţia oferă ele$ilor un mediu &igur% &ănăto& şi care le oferă &pri(in1 de a&emenea%
organizaţia &e a&igură că programele &unt furnizate şi e$aluate de per&onal competent şi calificat.
!.b12aza materială
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
17/51
. Ec)ipamentele% materialele şi &paţiile de &pecialitate &unt adec$ate &pecialităţii 8unde
e&te cazul3 şi #ndepline&c &tandardele indu&triale curente.
'. Spaţiile% clădirile şi ec)ipamentele &unt partial reno$ate% &unt in buna &tare de
functionare &i acce&ibile tuturor grupurilor de ele$i1 &unt &emnalate prin indicatoare şi &unt uşor de localizat.
). Condiţiile şi mediul de lucru &unt eficace şi a&igură relaţii de lucru bune.
. ,rogre&ul te)nologic e&te cuno&cut şi ino$aţiile &emificati$e &unt cuno&cute &i
introdu&e dupa caz.
!.c1 3esurse umane
In ceea ce pri$e&te managementul re&ur&elor umane &e con&tata ca-
1. !e&ur&ele &unt eficace ge&tionate% a&tfel incat &a &pri(ine proce&ul de in$atare precum &i
formarea &i dez$oltarea profe&onala a cadrelor didactice1
'. 0oate rolurile şi re&pon&abilităţile membrilor per&onalului &unt clar definite şi #nţele&e1
poziţiile de autoritate &unt clar definite şi recuno&cute1
). 0oţi membrii per&onalului au acce& la cunoştinţe utile şi $alide pri$ind &arcinile şiobiecti$ele lor1
. ,rofe&orii demon&trează că po&edă cunoştinţe% competenţă te)nică şi eperienţă
actualizată la un ni$el care &ă a&igure predarea% #n$ăţarea şi e$aluarea eficace a programelor1
6. 0oţi membrii per&onalului &unt anga(aţi #n conformitate cu legi&laţia locală şi naţională
pri$ind ocuparea forţei de muncă şi egalitatea şan&elor 9
7. Conflictele şi problemele per&onale &unt rezol$ate #n mod eficace1 &oluţiile gă&ite &unt&ati&făcătoare pentru toate părţile implicate şi ră&pund ne$oilor ace&tora.
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
18/51
&'()*+" 2. )4C!C-!-) )&+C!/'*!"0
2.a1Conţinutul programelor de studiu
1. Se armonizeaza cu obiecti$ele &trategice &i cu $alorile organizatiei1
'. 6biecti$ele de in$ăţare ale programelor includ criterii şi metode de e$aluare &umati$ă
care &unt adec$ate &copului şi care &unt re$izuite periodic1
). ,rogramele de #n$ăţare #ndepline&c cerinţele eterne şi &unt recepti$e faţă de &ituaţia la
ni$el local% regional% naţional şi european1
. ,rogramele de #n$ăţare &pri(ină şi &pore&c $aloarea #n$ăţării practice şi teoretice1
6. ,rogramele de #n$ăţare define&c #n mod clar tra&eele de continuare a &tudiilor1
2.b1 3ezultatele învăţării
1. E$aluarea iniţiala oferă o imagine eactă pe baza careia &e poate planifica un program
de #n$ăţare adec$at1
'. Informaţiile pri$ind e$aluarea in$ăţării şi rezultatele dob'ndite% inclu&i$ analiza performanţei diferitor grupuri de ele$i% &unt folo&ite pentru dez$oltarea programului de in$ăţare1
). 6biecti$ele de #n$ăţare ale programelor includ criterii şi metode de e$aluare &umati$ă
care &unt adec$ate &copului şi care &unt re$izuite #n mod regulat1
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
19/51
. ,rogramele de #n$ăţare includ proce&e eficace de e$aluare formati$ă şi &umati$ă şi de
monitorizare a #n$ăţării1
2.c1 !ctivitatea financiară a organizaţiei
1. Ei&tă o contabilitate eficientă şi &e efectuează audituri financiare periodice #n
conformitate cu cerinţele fi&cale şi legale1
'. /ez$oltarea şi durabilitatea &er$iciilor furnizate ele$ilor &e bazează pe un management
financiar re&pon&abil1
). Intere&ele financiare ale tuturor factorilor intere&aţi &unt ec)ilibrate şi &ati&făcute cu
eficacitate.
&'()*+" C. (!*!5)()*-+" C!"-0/
Managementul calităţii are #n $edere mă&ura #n care ec)ipa de conducere şi management a
şcolii7liceului reuşeşte &ă formeze o organizaţie puternică% eficientă% care promo$ează calitatea iar ele$ii
ating &tandarde #nalte şi prime&c &pri(in core&punzător. Managementul calităţii nu &e referă doar la
acti$itatea directorilor ci are #n $edere şi acti$itatea conducerii diferitelor catedre şi &er$icii% impactul pecare #l au ace&tea a&upra progre&ului ele$ilor. Managementul calităţii #n #n$ăţăm'nt $izează următoarele
a&pecte principale ale managementului unităţilor de #n$ăţăm'nt -
1. Membrii managementului elaborează mi&iunea% $iziunea% $alorile şi &unt modele ale
unei culturi a ecelenţei1
'. 0oţi membrii per&onalului &unt implicaţi #n implementarea a&igurării calităţii1
). E$aluările periodice ale &i&temului de calitate au loc cel puţin anual1
. Si&temul de calitate e&te &upu& unui proce& de #mbunătăţire continuă care face parte din
&trategia de #mbunătăţire a calităţii% &tabilită de organizaţie.
,rincipala re&pon&abilitate #n #mbunătăţirea calităţii şi &tandardelor ofertei educaţionale
re$ine furnizorilor de educaţie şi formare profe&ională. Managerii şcolari trebuie &ă depună
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
20/51
eforturi &u&ţinute pentru a ge&tiona şi a imbunătăţi calitatea &er$iciilor educaţionale oferite de
către şcoală7liceu.
III. Coo#%ona!e (e!o%oloce ale ce#ce!*#Cercetarea pedagogică a con&tat intr"o acţiune de ob&er$are şi in$e&tigare a relaţiilor
şcoală F comunitate% analiza ace&tora din per&pecti$a realizării calităţii #n educaţie% re&pecti$ cum
ace&te relaţii pot reprezenta un indicator &emnificati$ al calităţii managementului performant al
unităţilor de #n$ăţăm'nt
1. co$ ş o2ec!/e
Gucrarea #şi propune &ă e$idenţieze faptul că şcoala trebuie &ă fie intere&ată% &ă &timuleze
şi &ă #ncura(eze colaborarea cu toţi factorii intere&aţi8in&tituţii% per&oane3 care pot contribui la
&u&ţinerea şcolii şi la realizarea unei educaţii de calitate. Calitatea managementului educaţional
e&te in mare mă&ura determinată de parteneriatul 8relaţiile3 şcoală8liceu3 F comunitate.
O2ec!/ele cercetării au fo&t urmatoarele-
• Identificarea intere&elor comune pe care le urmăre&c şcoala &i familia
ele$ului1
• E$idenţierea principiilor generale pe care trebuie &ă le re&pecte toţi cei
intere&ati in realizarea unei educaţii de calitate pentru fiecare copil1
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
21/51
• Analiza di&funcţiilor care apar in relaţiile şcolii cu in&tituţiile comunitare1
• Identificarea factorilor care generează ob&tacole in relaţiile dintre şcoală şi
familia ele$ului1
• /e&crierea mă&urilor nece&are pentru #ncura(area colaborării şcolii cu
agenţii economici precum şi cu organizaţiile nongu$ernamentale.
'. I$o!e"a %e luc#u
,rintre condiţionalităţile realizării unei educaţii de calitate e&te şi aceea a de&făşurării
unui parteneriat educaţional eficient intre şcoală şi comunitate. In lucrarea prezentă ne"am
propu& &ă identificăm in ce mă&ura ec)ipele manageriale din liceele7colegiile7grupurile şcolare
din oraşul ,iatra Neamţ% acordă importanţa cu$enită relaţiilor şcoală F comunitate% pe de o parte%
conştientizează faptul că parteneriatul liceu F comunitate% influenţează &emnificati$ calitatea
&er$iciilor educaţionale oferite de către şcoală% pe de altă parte.
). De+n#ea conce$!ual* ş o$e#a&onal* a /a#a2lelo# u!l"a!e n ce#ce!a#e
/efinirea conceptuală a $ariabilelor utilizate in cercetare &e referă la eplicitarea concretă a
$ariabilelor% iar definirea operaţională &e referă la alternati$ele ce pot caracteriza ace&te
$ariabile.
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
22/51
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
23/51
?. 3elaţia şcoală : organizaţii
nonguvernamentale
5radul de cunoaştere a importanţei parteneriatului şcoală : organizaţii
nonguvernamentale de cătreconducerea unităţilor de invăţăm@nt
" !tragerea deresure in spriAinul
comunitatii=" 4acilitarea
parteneritelor
la nivel local=
" timulareadevoltarii
unor comunitati
defavorizateB. 'pinia subiecţilor vizavide rezolvarea problemelor de
comunicare între şcoală şi familie
mportanţa cunoaşterii de către factorii implicati, şcoala şi familie, abarierelor de comunicare şi influenţanegativă a comunicării defectuoase
asupra parcursului şcolar al elevului.
4recvenţa utilizării
9edinţele cu părinţii=
9-elefon la şcoală,convorbire cu
dirigintele clasei=
9#etiţii=
9convingerea şi aaltor părinţi pentru a
aborda problema.recvenţa de
utilizare
Un!a!ea %e 5on%a:
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
24/51
5nitatea de &onda( a fo&t con&tituită de conducerea unei şcoli &au comitetul de părinţi al unei
cla&e care a fo&t cuprin&ă #n cercetare.
Alee#ea loculu ce#ce!*#
Cercetarea &"a de&făşurat la &ediul unităţilor şcolare ale căror conduceri au fo&t c)e&tionate pe
tema parteneriatelor educaţionale% iar inter$iul% cu comitetele de părinţi pe cla&e% &"a realizat la
&ediul liceului pedagogic
Pe#oa%a %e %e5+*şu#a#e
Cercetarea &"a efectuat pe parcur&ul a ? &ăptăm'ni% #n perioada ?.?.@ F . ?. @.
P#oce%eul %e eşan!ona#e
,entru formarea eşantionului &"a folo&it procedeul de eşantionare nealeatoare
unităţile eşantionului fiind ale&e in mod conştient dupa următoarele criterii-
a3 Membrii grupului &ă fie directori &au directori ad(uncţi ai unor unităţi şcolare1
b3 Membrii grupului &ă fie părinţi ai unor ele$i ai liceului pedagogic% membri #n comitetele
de părinţi pe cla&e.
Cercetarea &"a de&făşurat #n in r'ndul a ?8două&prezece3 conduceri de licee7colegii7grupuri
şcolare 8directori &au directori ad(uncţi3 din ,iatra Neamţ% C.N.P ,etru !areşP1 C.N.PCali&trat
>ogaşP1 C.N. Informatica1 C.0. P ;rigore CartianuP1 C.0. 4ore&tier1 C.0.0ran&porturi Auto1
;rup *colar Economic1 ;rup *colar P/imitrie GeonidaP1 Giceul de arta PVictor BraunerP1
Giceul cu ,rogram Sporti$ ,iatra Neamţ1 Seminarul PSfinţii Impăraţi Con&tantin &i ElenaP1Giceul particular P;rigore 0ăbăcaruP% precum şi a ? conduceri de *coli ;enerale din
municipiu. +n total au fo&t cuprin&e #n cercetare% DD de per&oane cu funcţii de conducere
8directori &au directori ad(uncţi3 #n #n$ăţăm'ntul nemţean% precum şi de per&oane cu
$'r&ta pe&te D de ani% care au copiii #n&crişi la liceul pedagogic şi fac parte din comitetele de
părinţi ale celor de cla&e ale Giceului ,edagogicP;)eorg)e A&ac)iP ,iatra Neamţ. Ace&te
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
25/51
per&oane au fo&t inter$ie$ate de către cercetător #n $ederea obţinerii informaţiilor dorite de
către ace&ta.
. Me!o%e %e ce#ce!a#e
Metodele de cercetare ale&e au fo&t% metoda observaţiei % c+estionarul şi interviu
a1 'bservatia
A reprezentat metoda principală de in$e&tigaţie directă% care &"a manife&tat ca un act &i&tematicde urmărire atentă a proce&ului in&tructi$ Feducati$% precum şi a parteneriatelor educaţionale ale
şcolii #n a&amblul% ori a di$er&elor laturi ale ace&tora% cu familia ele$ilor% cu autorităţile locale% cu
organizaţii nongu$ernamentale% cu agenţi economici% influenţa pe care ace&te parteneriate au
a$ut"o a&upra calităţii &er$iciilor educaţionale de care beneficiază ele$ii din comunitate. /atele
obţinute% prin utilizarea metodei ob&er$aţiei% au &tat la baza #ntocmirii diagramelor ;antt pentru
parteneriatele educaţionale ale liceului pedagogic realizate cu familia şi cu autorităţile locale%
diagrame prezentate #n lucrare.
b1 Chestionarul
S"a aplicat in randul a ?8două&prezece3 conduceri de licee7colegii7grupuri şcolare
8directori &au directori ad(uncţi3 din ,iatra Neamţ% C.N.P ,etru !areşP1 C.N.PCali&trat >ogaşP1
C.N. Informatica1 C.0. P ;rigore CartianuP1 C.0. 4ore&tier1 C.0.0ran&porturi Auto1 ;rup *colar
Economic1 ;rup *colar P/imitrie GeonidaP1 Giceul de arta PVictor BraunerP1 Giceul cu ,rogramSporti$ ,iatra Neamţ1 Seminarul PSfintii Impăraţi Con&tantin &i ElenaP1 Giceul particular
P;rigore 0ăbăcaruP% precum şi a ? conduceri de şcolile generale din municipiu. +n total au
ră&pun& la #ntrebările din c)e&tionar% DD de per&oane cu funcţii de conducere 8directori &au
directori ad(uncţi3 #n #n$ăţăm'ntul nemţean. Scopul aplicării c)e&tionarului a fo&t acela de a
in$e&tiga opiniile şi intere&ele conducerilor celor douăzecişidouă de licee7colegii7grupuri
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
26/51
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
27/51
!. &iagrama 5antt
E&te folo&ită in planificarea de proiecte şi in &tabilirea perioadei de de&făşurare a proiectelor.
,rincipalul obiecti$ al diagramei ;antt e&te &tabilirea timpului nece&ar de&fa&urarii unui proiect &i
&tabilirea ordinii in care trebuie &a &e de&făşoare &arcinile. A fo&t folo&ită #n lucrare pentru a &u&ţine cu
eemple a diferite tipuri de parteneriate educaţionale% şcoală F comunitate% importanţa ace&tora #n
a&igurarea unei educaţii de calitate precum şi faptul că ace&t gen de acti$ităţi7acţiuni con&tituie un
indicator important al calităţii managementului unităţilor şcolare.
P#oec! %e $a#!ene#a! Lceul Pe%aoc ;G
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
28/51
P#oec! %e $a#!ene#a! n!#e Lceul Pe%aoc ;G
A.Alegerea per&onalului didactic
8educatoare% informatician3
" ?
B.Stabilirea &ur&elor de finanţare 8IS%
Con&iliul Gocal3"
C. Alegerea ec)ipamentelor B D
/. Selectia cererilor de oferte B
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
29/51
E.
Ac)izitionarea ec)ipamentelor. ,reluarea
de catre &er$iciul admini&trati$ &i
contabilitate
C% / H
4. Amena(area &alilor de grupa " ?
;. In&talarea ec)ipamentelor 4 ?
>.In&truirea per&onalului didactic
8educatoare34% ; ?
/. ezultate c+estionar
Aplicarea c)e&tionarului in randul directorilor de licee% colegii şi grupuri şcolare din
,iatra Neamţ a condu& la următoarele rezultate-
7. #rimii ? parteneri educaţionali ai şcolii>liceului?3 printre partenerii educaţionali indicaţi de către cei DD de manageri şcolari%
familia ele$ilor e&te pe primul loc8primul partener3 DD ră&pun&uri% pondere Q ?R%3 autorităţile locale8 primăria şi con&iliul local ,iatra Neamţ3 pe locul al
doilea% DD ră&pun&uri% pondere ?R13 #n continuare% pe locul al treilea% au fo&t indicaţi ca parteneri importanţi ai
şcolii% IS Neamţ şi Mini&terul Educaţiei% reprezentanţi ierar)ici &uperiori cărora
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
30/51
şcoala le e&te &ubordonată F H ră&pun&uri% pondere Q %R1 Bi&erica ortodoă%
ra&pun&uri% pondereQD%?R 1 Centrul udeţean de Cultură Carmen Secularae2% D
ră&pun&uri% pondere Q H%R1 Biblioteca udeţeană ;.0. Tirileanu2" ră&pun&uri%
pondere Q ?%JR1 /irecţia pentru 0ineret şi Sport D ră&pun&uri% pondere Q H%R1
D3 ,e locul D au fo&t enumerate a&tfel F 0eatrul 0ineretului din ,iatra Neamţ%
?J ră&pun&uri% pondereQ %R1 Muzeul udeţean de I&torie% ?? ră&pun&uri% pondere
Q JR1 In&pectoratul de ,oliţie ,iatra Neamţ% ?H ră&pun&uri% pondere Q D?%R .
J3 +n r'ndul partenerilor educaţionali pe locul al cincilea au fo&t indicati% Biblioteca
udeţeană ;.0. Tirileanu2" ră&pun&uri% pondere Q ?%R1 In&pectoratul de ,oliţie ,iatra
Neamţ% ?J ră&pun&uri% pondereQ %R 1 Alte F ,iatra Neamţ% ră&pun&uri% pondere
?%R1 BC!"&ucur&ala ,iatra Neamţ% D ră&pun&uri% pondere Q H%R1 6N;"ul% Sal$aţi
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
31/51
copiii2 D ră&pun&uri% pondere Q H%R şi CentrulSancta Maria2% ră&pun&uri% pondere Q
?%R.
8. #arteneriatul cu familia
Ga #ntrebarea cu numărul II % @ de directori% dintre cei c)e&tionaţi% au apreciat parteneriatul cu familia ca fiind &ati&făcător% pondere Q %R% iar ?J% dintre directorii de
licee8C.N.,etru !areş% C.N. Cali&trat >ogaş2% C.N. Informatică% G,S ,iatra Neamţ Scoala nr.%
% ?% D3%au apreciat că ace&ta e&te eficient% pondere Q %R .
;. #arteneriat cu autorităţile locale
Ga intrebarea a treia% ?J dintre managerii şcolari au apreciat rezultatele
obţinute% #n parteneriatele cu autorităţile locale% ca fiind foarte bune% pondere Q %R1 ?? au
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
32/51
apreciat rezultatele ca fiind bune% pondere Q JR1 ?H au apreciat rezultatele ca fiind
&ati&făcătoare% pondere Q D?%R.
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
33/51
V. )ficienţa parteneriatului cu organizatii nonguvernamentale
+n legătură cu parteneriatele cu organizaţii nongu$ernamentale &"au obţinut următoarele
rezultate-
?3 ?H directori au apreciat că informatia şi eperienţa acumulată de către
diferitele organizaţii nongu$ernamentale pot fi $alorificate in cadrul parteneriatelor
educaţionale% pondere Q D?%R1
3 ?J directori con&ideră că% pentru a putea organiza parteneriate educaţionale
cu organizaţii nongu$ernamentale% trebuie pregătite re&ur&ele umane ale şcolii pentru a
acţiona re&pon&abil şi eficient #n ace&t domeniu% pondere Q %R1
3 ?? directori au apreciat că şcoala8liceul3 trebuie &ă dez$olte relaţii
con&tante de colaborare cu organizaţii care fie &unt implicate direct in programe
educati$e% fie &unt intere&ate in mod &emnificati$ in realizarea unei educaţii de bună
calitate% pondere Q JR1
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
34/51
!. ezultate interviu
. *eterminarea atitudinii familiilor şi cunoaşterea opiniilor părinţilor cu privire la relatiileşcoala- familie- comunitate.
• Ga #ntrebarea numărul 1 de la acea&tă &ecţiune cu pri$ire la rolul
familiei în succesul şcolar al copilului % părinţii inter$ie$aţi au ră&pun& a&tfel-
" de părinţi apreciază ca fiind foarte important rolul familiei #n a&igurarea
&ucce&ului şcolar al copilului% pondere Q DJ%DJR1
" ? părinţi con&ideră că nu numai copilul poartă ră&punderea &ucce&ului şcolar şică re&pon&abilitatea re$ine in egală mă&ură familiei% pondere Q D%JR1
" de părinţi apreciază că nu familia ci şcoala are un rol primordial in &ucce&ul
şcolar al copilului iar familia are un rol mai degrabă &ecundar% pondere Q %R.
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
35/51
• Ga intrebarea cu numărul ', $iz'nd calitatea serviciilor
educationale oferite de şcoală% &"a ră&pun& a&tfel-
" ? părinţi au apreciat calitatea &er$iciilor educaţionale oferite de către
liceu ca fiind foarte bună pondere Q %?R1
" de părinţi au apreciat calitatea acti$ităţilor educaţionale organizate de
către şcoală ca fiind bună% pondere Q %DR1
" dintre părinţi au apreciat ca &ati&făcătoare calitatea programelor
educaţionale oferite de către şcoală% pondere Q %JR1
• Ga #ntrebarea cu numărul ) a ace&tei &ecţiuni &"au primit
urmatoarele ră&pun&uri-
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
36/51
" JD de părinţi apreciază ca implicarea #n mai mare mă&ură a părinţilor #n
organizarea acti$ităţilor etraşcolare ale ele$ilor ar fi benefică pentru toţi cei
implicaţi%ele$i% profe&ori% şcoală ca in&tituţie% familie% pondere Q H?%HR1
" ? părinţi con&ideră că organizarea ace&tui gen de acti$ităţi reclamă o pregătire de &pecialitate &i prin urmare implicarea părinţilor trebuie &ă &e rezume
doar la &u&ţinerea financiară a ace&tora% pondere Q ?H%R.
0. "tabilirea modalităţilor de informare a elevilor şi în special a părinţilor acestora în
vederea cunoaşterii detaliilor privind relaţiile şcoala- familie- comunitate.
Ga &ectiunea % in legătură cu problematica comunicării familiei cu şcoala pe teme şcolare
&"au obţinut urmatoarele ră&pun&uri-
?.a. @ de părinţi au ră&pun& afirmati$% pondere Q D%@R1
?.b. J părinţi au afirmat că &e folo&e&c de acea&tă $ariantă de comunicare%
pondere Q %JR1
?.c. părinţi au afirmat că &"ar folo&i de acea&tă modalitate pentru a
comunica8rezol$a o problemă3 pe teme şcolare% pondere Q @%@R1
?.d. de părinţi au afirmat că &e folo&e&c de acea&tă $ariantă de
comunicare% pondere Q @%D?R1
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
37/51
1. /ariere de comunicare
Ga intrebarea cu numărul 1 părinţii ele$ilor au identificat următorii factori ca fiind
re&pon&abili de intreruperea comunicării familiei cu şcoala-
/ificultăţi de comunicare din partea profe&orilor% ?@ părinţi% pondere Q
H%HR1
Incapacitatea reală a unor profe&ori de a a&igura o educaţie de calitate%
părinţi% pondere Q ?%R1
,ărinţii $or &ă a(ute dar nu ştiu cum &ă o facă% ? părinţi% pondere Q
D%DR1
,ărinţii &unt depăşiţi de obligaţii% H părinţi% pondere Q ?%?R1
,ărinţii au &entimente negati$e fată de şcoală &i profe&ori% părinţi%
pondere Q @.@R1
,ărinţii neagă competenţa profe&orului% părinţi% pondere Q %R1
Idei preconcepute ale familiei de&pre educaţie8 primiti$e &au &ofi&ticate3% H
părinţi dau un a&tfel de ră&pun&% procent Q ?%?R.
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
38/51
N
N#.
C#!. Cau"eNu(*#
#*5$un5u#Pon%e#e
1
1
/ificultati de comunicare din partea
profe&orilor ?@ 28,78 %
'
'
Incapacitatea unor profe&ori de a a&igura
o educatie de calitate ?%R
)
)
,ărinţii $or &ă a(ute şcoala dar nu ştiu
cum &ă o facă? D%DR
,arintii &unt depa&iti de obligatii H ?%?R
6
6
,arintii au &entimente negati$e fata de
&coala &i profe&ori @.@R
7
7,arintii neaga competenta profe&orului %R
8
8
Idei preconcepute ale familiei de&pre
educatie 8primiti$e &au &ofi&ticate3 H ?%?R
E?5!en&a 5en!(en!elo# nea!/e ale +a(le +a&* %e şcoal* @
Ga #ntrebarea cu numărul ' &"a ră&pun& a&tfel-
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
39/51
de părinţi au apreciat că &unt &i părinţi care au &entimente negati$e faţă
de şcoală% pondere Q @%@R1
per&oane au apreciat că nu &unt a&tfel de cazuri% pondere Q @R1
D de per&oane au apreciat ca numarul ace&tor cazuri e&te mic% pondere Q
@%@R1
per&oane au apreciat că numărul ace&tor cazuri ca fiind mare% pondere Q
%R.
Nu(*#ul +a(llo# cu 5en!(en!e nea!/e e5!e (c 5au (a#e @
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
40/51
Ga #ntrebarea a -)"a% de per&oane au apreciat că dificultăţile 8barierele3 de comunicare
#ntre şcoală şi familie apar atunci c'nd familia e&te in criză% e&te dezorganizată% pondere Q ?R1
Ga intrebarea cu numărul toţi cei inter$ie$aţi au apreciat că da% campaniile negati$e de
pre&ă la adre&a şcolii% influenţează negati$ relaţiile şcolii cu familiile ele$ilor% pondere Q ?R.
.;.< Comentarii, sugestii ameliorative
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
41/51
In urma aplicării c)e&tionarului in r'ndul directorilor de licee7colegii7grupuri şcolare% a
inter$ie$ării părinţilor ele$ilor% analiz'nd conţinutul informaţiilor cule&e8ră&pun&urile
managerilor şcolari şi ale familiilor ele$ilor3 &"au de&prin& următoarele idei mai importante-
?3 +n ceea ce pri$eşte familia% relaţia şcoală F familie% din informaţiile obţinute% reie&e căfamilia #n general e&te conştientă de importanţa colaborării acti$e cu şcoala% ca partener şi
totodată beneficiar direct. ,ărinţii membri ai comitetelor de părinţi pe cla&e &e con&ideră
parteneri ai liceului #n educaţia ele$ilor. !elaţia cu familile ele$ilor e&te #ncura(ată de către
şcoală. Ei&tă o #ncredere mutuală #ntre părinţi şi profe&ori. Calitatea serviciilor educaţionale
oferită de către licee este influenţată pozitiv de existenţa unui parteneriat activ şi corect între
liceu şi familiile elevilor. +n general% #n opinia directorilor de liceu% relaţia şcolii cu părinţii
$ariază #n raport cu intere&ul familiei pentru educaţie şi pentru rezultatele şcolare ale ele$ilor.
Mai mult de (umătate dintre aceştia au apreciat acea&tă colaborare ca fiind bună &au foarte bună.
,artener principal al şcolii% familia eercită o influenţă importantă a&upra copiilor care #i aparţin.
,lec'nd de la obiecti$ele educati$e comune% şcoala şi familia trebuie &ă colaboreze permanent%
părinţii ele$ilor fiind partenerii cei mai importanţi ai şcolii. !t@t şcoala c@t şi familia sunt direct
interesate in asigurarea unei educaţii de bună calitate care să garanteze dezvoltarea personală a
fiecărui elev şi transformarea sa într9un cetăţean activ al comunităţii.
3 ,rin rolul pe care şcoala şi autorităţile locale #l au #n cadrul comunităţii% felul #n care
ace&tea colaborează are o influenţă importantă a&upra rezol$ării unor probleme cu care &e
confruntă at't şcoala c't şi comunitatea #n care ace&tea &e află. +n conformitate cu legi&laţia
actuală c't şi datorită unei tradiţii a comunităţilor rom'neşti% autorităţile locale trebuie &ă ofere
şcolii &pri(in #n re&ur&e materiale şi financiare% facilităţi pentru obţinerea unor re&ur&e
&uplimentare din acti$ităţi culturale &au &porti$e% punerea unor &paţii şi terenuri la di&poziţia
şcolii etc.. +n relaţiile dintre şcoală şi autorităţile locale pot apare ne'nţelegeri cauzate de lip&a de
informare% lip&a de re&ur&e şi de timp% mulţimea problemelor curente ce trebuie rezol$ate%
atitudini anacronice. ,ornind de la intere&ele comune #n domeniul educaţiei şi de la ne$oia de
a(utor reciproc% familia elevilor poate Auca un rol important în îmbunătăţirea colaborării dintre
unitatea şcolară şi autorităţile locale în vederea creşterii calităţii educatiei oferite de către
instituţia şcolară .
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
42/51
3 Colaborarea dintre şcoală şi agenţii economici din cadrul comunităţii poate a$ea un rol
important #n dez$oltarea per&onală a ele$ilor şi #n a&igurarea integrării lor &ociale şi profe&ionale
după ab&ol$irea şcolii. +n relatiile dintre unităţile de #n$ăţăm'nt şi agenţii economici &e con&tată
#n unele &ituaţii apariţia unor probleme generate de lip&a de eperienţă #n domeniul comunicării
şi al colaborării% &ituaţia economică% atitudini şi comportamente la ni$elul şcolilor7agenţilor
economici. #ărinţii elevilor şi 9 în mod special9 comitetele de părinţi pot Auca un rol important
în creşterea interesului agenţilor economici locali faţă de problemele şcolii şi de realizarea unui
învăţăm@nt de calitate.
D3 +n $ederea colaborării cu organizaţii nongu$ernamentale% şcoala trebuie &ă #ntreprindă
mă&uri pentru aflarea şi atragerea organizaţiilor care pot de$eni parteneri de #ncredere1 &tabilirea
modalităţilor concrete prin care &e pot de&făşura ace&t gen de acti$ităţi1 pregătirea re&ur&ei umane
din şcoală pentru organizarea ace&tui tip de acti$ităţi. ,artenerii principali ai şcolii% părinţii
ele$ilor pot $eni #n &pri(inul ace&tor acti$ităţi% fie atrăg'nd organizaţii di&pu&e &ă colaboreze cu
unitatea de #n$ăţăm'nt% fie implic'ndu"&e direct #n acţiunile organizate #n cadrul şcolii &au al
comunităţii. 3ealizarea unei educaţii de calitate impune includerea organizaţiilor
nonguvernamentale printre partenerii importanţi ai şcolii.
J3 /e&pre dificultăţile cu care &e confruntă şcoala #n perioada actuală% drept cauze principale
au fo&t identificate% de către cei c)e&tionaţi-
" criza economică care afectează &ocietatea1
" criza morală care afectează familia1
" campaniile media negati$e8manipulatoare3 la adre&a şcolii.
3 Sentimente negati$e ale familei faţă de şcoală au o pondere mică% &ub DR din totalul celor
inter$ie$aţi. 4amilia apreciază şcoala şi continuă &ă #i acorde un loc important #n cadrul
comunităţii% procent aproimati$ de @R din cei c)e&tionaţi.
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
43/51
I. Conclu"
In cadrul unei &ocietăţi care işi propune o dez$oltare con&tantă% unitatea şcolara
e&te c)emată &ă (oace un rol important #n dez$oltarea re&ur&elor umane ale &ocietăţii. ,entru a
indeplini ace&t rol &emnificati$% şcoala trebuie &ă ofere &er$icii educaţionale de calitate. 5na
dintre condiţiile pentru a &e realiza o educaţie de calitate e&te aceea care &olicită şcolii ca%
printr"un management eficient al calităţii% &ă işi a&ume principiile parteneriatului educaţional
de&tinat &ă implice toţi factorii &ociali intere&aţi #n dez$oltarea educaţiei şi #n $alorificarea
potenţialului uman.
Implicarea comunitară e&te con&iderată ca fiind una dintre &ur&ele calităţii #n$ăţăm'ntului
de către toţi managerii şcolari din liceele7colegiile7grupurile şcolare din ,iatra Neamţ. /irectorii
liceelor din ,iatra Neamţ &unt con$inşi că pentru a putea oferi &er$icii educaţionale de calitate%
eficiente% bazate pe profe&ionali&m% at't conducerile şcolilor c't şi &er$iciile comunitare%
autorităţi locale şi centrale% organizaţii nongu$ernamentale% familiile ele$ilor trebuie &ă
depăşea&că tradiţii şi mentalităţi anacronice #mpăm'ntenite #n zeci de ani.
Giceele trebuie &ă"şi de&c)idă porţile celor din afară% modernizarea &i&temului educaţional
pre&upune% printre multe altele% utilizarea raţională a tuturor re&ur&elor oferite. /e$ine nece&ar cacea mai mare parte a re&ur&elor de dez$oltare a educaţiei% re&pecti$ re&ur&e umane% materiale%
informaţionale şi financiare% &ă fie a&igurate #n $iitor at't de către in&tituţiile centrale 8mini&ter%
gu$ern3 şi de către comunităţile locale% dar şi de către in&tituţiile educaţionale8licee3. ,'rg)ia
principală% care poate conduce la atingerea ace&tui obiecti$% e&te dată de mă&ura #n care
funcţionarea liceelor $a tranzita de la reproducti$ la producti$% de la &trict academic la pre&tarea
pe piaţă a unor &er$icii educaţionale% de la con&umarea de fonduri la producerea de re&ur&e.
4amilia e&te principalul partener al liceelor7colegiilor7grupurilor şcolare din ,iatra Neamţ.,arteneriatele şcoală7liceu " comunitate au #n $edere şcoala% #n două ipo&taze- ca importantă &ur&ă
pentru re#nnoirea comunităţii% &au importantă componentă cu $aloare comunitară. Ace&te
parteneriate% pot duce la cooperări fructuoa&e şi in final la &ucce&ul dez$oltării comunităţii.
*coala e&te pri$ită la ni$elul comunităţii din ,iatra Neamţ ca fiind o componentă
importantă şi acti$ă a iniţiati$elor de dez$oltare comunitară prin colaborare. ,arteneriatele şcoală
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
44/51
F comunitate &unt $ăzute ca o componentă e&enţială #n organizarea şcolii şi a cla&ei de ele$i.
4aptul că &copurile educaţiei nu pot fi atin&e fără &pri(inul şi participarea comunităţii% #n
contetul noilor eigenţe% nu mai e&te pu& de către ma(oritatea membrilor comunităţii locale &ub
&emnul #ntrebării. Ele nu mai &unt de mult con&iderate doar o &implă acti$itate cu caracter
opţional &au o problemă de natura relaţiilor publice% #n licelee din oraşul ,iatra Neamţ. Succe&ul
&i&temului educaţional% depinde de implicarea şcolii #n cadrul parteneriatelor de dez$oltare
comunitară şi pentru acea&ta parteneriatul şcoală 2 comunitate trebuie considerat ca fiind un
indicator foarte important al unui management al calităţii educaţionale performant.
Numai şcolile cu un management performant al calităţii $or putea duce la bun &f'rşit
şi mult mai eficient acea&tă re&pon&abilitate de a &e con&idera% pe ele #n&ele şi ele$ii lor% ca parte a
&i&temului &ocial ce include familiile şi comunităţile.
,arteneriatul educaţional% a$'nd in centru colaborarea dintre şcoala şi comunitate%
trebuie &ă de$ină o direcţie &trategică prioritară pentru toate liceele din oraşul ,iatra Neamţ%
care &ă reunea&că efortul tuturor categoriilor ce pot &ă contribuie% #ntr"un fel &au altul% la
tran&formarea fiecărui ele$ intr"un indi$id capabil &ă &e dez$olte continuu şi &ă &e integreze ca
cetăţean re&pon&abil in comunitatea din care face parte.
eunirea tuturor factorilor sociali, de la nivelul comunităţii, în realizarea unei
educaţii de calitate constituie una din cerinţele manageriale specifice şcolii contemporane,
prin urmare relaţiile şcoală 2 comunitate au devenit unul dintre indicatorii importanţi ai managementului performant(sau nu3 al calităţii serviciilor educaţionale oferite de către
instituţiile de învăţământ.
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
45/51
B2lo#a+e
?. A/TIN% E. 6NES% ;. GEI;>06N% ,. !e&ur&e umane 8g)id propu& de 0)e
Economi&t BooU&3 Editura Nemira% Bucureşti% ?@@@1
. AN/! de ,E!E00I% Educaţie #n &c)imbare% Editura Spiru >aret% Iaşi% ?@@J1
. B!B5L% V. 0eoria şi practica conducerii F Editura Conp)=&% ?@@@1
D. B5NESC5 ;>.:/emocratizarea educaţiei şi educaţia părinţilor2% In&titutul de
*tiinţe ale Educaţiei1OOO.?educat.ro
J. C6NS0AN0INESC5% A. /. /6B!IN% M. NIL% S. NIL% A. Managementulre&ur&elor umane% Colecţia naţională% Bucureşti% ?@@@1
. C6S0EA S0.% ;eneral şi &pecific #n managementul #n$ăţăm'ntului% #n 0ratat de
management uni$er&itar2% Braşo$% Ed. GuGibri&% ?@@H1
. C6VEW% !. S. Etica liderului eficient &au conducerea bazată pe principii% Editura
Allfa% Bucureşti% % JD p. 8p. ? F 31
H. C6VEW% !. S. Managementul timpului &au cum ne &tabilim priorităţile% Editura
Allfa% Bucureşti% 1
@. C!IS0EA S.% Managementul organizaţiei şcolare% E/,% Buc.% ?@@1
?. /!5CTE!% 4. , Managementul &trategic 8Managing for re&ult& F titlul original3%
Editura 0eora% Bucureşti% ?1
??. 4A;E!GIN/ I.% BI!0 S.% ,lanificarea şi admini&trarea educaţiei #n Europa-
tendinţe şi ri&curi% #n ,er&pecti$e F 5NESC6% 7?@@1
?. >A!!IN;06N% >. . >A!!IN;06N S. Management total #n firma &ecolului
?% Editura 0eora% Bucureşti% 1
?. JINGA I., Conducerea #n$ăţăm'ntului. Manual de management in&trucţional%
Buc.% E/,% Buc.% ?@@1
?D. JOILA ELENA.% Managementul şcolar. Elemente de te)nologie managerială,
Ed. Gheorghe Cârţu Ae!"#dru, Cr"$o", 1&&5'
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
46/51
?J. JOILA ELENA., ("#"ge)e#* edu+"ţ$o#". ro-eoru )"#"ger/ rour$
$ )e*odoog$e, I"$, Ed. o$ro), 2000'
?. I6SI4ESC5% *E!BAN Managementul Educaţional pentru In&tituţiile de
+n$ăţăm'nt% ISE F MEC% 1
?. I5C5 !.% Managementul şi ge&tiunea cla&ei. 4undamente teoretico"
metodologice% Ed.,olirom% 1
?H. GISIEVICI% ,. Calitatea #n$ăţăm'ntului% Bucureşti% E/,% ?@@1
?@. Management Educaţional% Volumul I Editat de In&titutul !om'n de Management
Educaţional% Editura C/!M6% 1
. MAN6GESC5% A. Managementul re&ur&elor umane% Editura Core&i% Bucureşti%
?@@@1
?. NEAC*5% I ,rofilul calităţii managerului şcolar şi de re&ur&e umane F repere
orientati$e% #n A&igurarea calităţii #n educaţie% ;alaţi% Ed. *coala ;ălăţeană% J1
. ,E0!ESC5% I. ,rofe&iunea de manager% Editura Gu Gibri&% Braşo$% ?@@1
. ,E0!ESC5% I. CIN/!EA% I. 0eorie şi practică #n managementul re&ur&elor
umane% Editura Gu Gibri&% Braşo$% ?@@H1
D. !6B5 M. Empatia #n educaţie-nece&ităţi pedagogice moderne%Editura /idactica
,ubli&)ing >ou&e% Bucure&ti% H1
J. S0NCI6I5% I. MIGI0A!5% ;) Management F elemente fundamentale% Editura0eora%. Bucureşti% ?@@H.
. S0ANCI5 M. /idactica po&tmodernă% Editura 5ni$er&ităţii Sucea$a% 1
. *C>I6,5 5. *I C6GAB. /icţionar de ,&i)ologie% Editura Babel% Bucureşti%
?@@1
H. *INCAN E.% AGEAN/!5 ;>.% *coala şi familia% Ed. ;)eorg)e F C'rţu
Aleandru2% Craio$a% ?@@1
@. " (anagement educaţional pentru instituţiile de învăţăm@nt F MEC% ISE%
Buc.% ? 1
.
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
47/51
. " MAN5AG% CA/!5G /E ASI;5!A!E A CAGI0LII F Anea nr. la
6MEdC nr.DHH@7@.H. 1
. ANE3E
ANE3A I
CETIONAR
S"a aplicat in randul a ?8două&prezece3 conduceri de licee7colegii7grupuri şcolare
8directori &au directori ad(uncţi3 din ,iatra Neamţ% C.N.P ,etru !areşP1 C.N.PCali&trat >ogaşP1
C.N. Informatica1 C.0. P ;rigore CartianuP1 C.0. 4ore&tier1 C.0.0ran&porturi Auto1 ;rup *colar
Economic1 ;rup *colar P/imitrie GeonidaP1 Giceul de arta PVictor BraunerP1 Giceul cu ,rogram
Sporti$ ,iatra Neamţ1 Seminarul PSfintii Impăraţi Con&tantin &i ElenaP1 Giceul particular
P;rigore 0ăbăcaruPşi ? conduceri a şcolilor generale din municipiul +n total au ră&pun& la
#ntrebările din c)e&tionar% DD de per&oane cu funcţii de conducere 8directori &au directori
ad(uncţi3 #n #n$ăţăm'ntul nemţean. Scopul aplicării c)e&tionarului a fo&t acela de a in$e&tiga
opiniile şi intere&ele conducerilor celor două&prezece licee7colegii7grupuri şcolare de&pre 8#n3
relaţiile &coală7liceu F comunitate% mediul etraşcolar şi etrafamilial% principalii parteneri ai
şcolii7liceului #n actul educaţional din cadrul comunităţii locale. S"au folo&it #n cercetare
următoarele tipuri de c)e&tionar-
a3 C)e&tionarul cu ră&pun& #nc)i&1
b3 C)e&tionarul cu ră&pun& liber &au de&c)i&1
c3 C)e&tionarul cu ră&pun& ce cuprinde &cări gradate de e$aluare8forte mult% mult% puţin%
deloc etc.3
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
48/51
I. ,recizaţi care &unt partenerii educaţionali% con&tanţi şi de incredere% ai
şcolii pe care o conduceţi% enumeraţii pe primii J dintre aceştia-
II.Apreciaţi parteneriatul şcolii dumnea$oa&tră cu familia ca fiind- a3eficient1 b3 &ati&făcător1 c3 ne&ati&făcător
III.Cum apreciaţi rezultatele parteneriatului şcolii dumnea$oa&tră cu autorităţile locale9
a3foarte bune1 b3 bune1 c3 &ati&făcătoare1 d3 ne&ati&făcătoare
IV.*coala dumnea$oa&tră a reuşit &a atragă in parteneriate agenţi economici din
comunitate9 da nu
V. In cazul liceului dumnea$oa&tră% care &unt di&funcţiile #n relaţiile cu
agenţii economici din comunitate9 Enumeraţile pe principalele trei dintre ace&tea-
VI. Care e&te opinia dumnea$oa&tră de&pre parteneriatele educaţionale cu
organizaţiile nongu$ernamentale9 Sunt ace&tea eficiente9
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
49/51
ANE3A II
456E)478
Metoda de cercetare alea&ă a fo&t interviul . Metoda inter$iului% a con&tatat #ntr"ocon$er&aţie% un dialog% o comunicare nondirecti$ă prin formularea de către cercetător a unui
număr de #ntrebări care au a$ut rolul de a afla de la părinţi% #n detaliu% con$ingerile şi
&entimentele lor #n legătură cu tot ce &e leagă de relaţia familiei cu şcoala , cu &copul de a
de&coperi moti$ele de bază ale comportamentului familiei in relaţia cu şcoala% ale ele$ilor in
relaţie cu şcoala. Mărimea eşantionului a fo&t de de per&oane cu $'r&ta pe&te D de ani% care
au copiii #n&crişi la liceul pedagogic şi fac parte din comitetele de părinţi pe cla&e. Ace&te
per&oane au fo&t inter$ie$ate de către cercetător #n $ederea obţinerii informaţiilor dorite de către
ace&ta.
odul de desfăşurare a interviului
Inter$iurile &"au de&făşurat in &ala de cur&% iar durata fiecărui inter$iu a fo&t de ?H
minute. 4iecare inter$iu 8 dialog 3 a fo&t #nregi&trat pe bandă% retran&cri&% iar la &f'rşit &"a analizat
conţinutul.
G
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
50/51
"ecţiunea 2 #titudine 8durata J minute3
&eterminarea atitudinii familiilor şi cunoaşterea opiniilor părinţilor cu privire la
relatiile şcoala" familie" comunitate.
?3 Care credeţi că e&te rolul familiei in a&igurarea &ucce&ului şcolar9
3 Sunteţi mulţumiţi de modul #n care &unt organizate acti$ităţile educaţionale #n liceu9
3 Credeţi că ar fi benefică şi implicarea unor părinţi #n organizarea acti$ităţilor
etraşcolare din liceu9
"ecţiunea 0 2 4nformare 8durata J minute3
tabilirea modalităţilor de informare a elevilor şi în special a părinţilor acestora învederea cunoaşterii detaliilor privind relaţiile şcoala9 familie9 comunitate.
?3 Cum procedaţi c'nd doriţi &ă comunicaţi pe teme şcolare9
• luaţi cu$'ntul la şedinţele cu părinţii
• iniţiaţi lobb= printre părinţi
•
&crieţi petiţii către conducerea liceului
• daţi telefon profe&orului diriginte la cla&ă
• aşteptaţi ca alţi părinţi &ă ridice problema şi apoi #i &u&ţineţi
"ecţiunea 1 2 /ariere de comunicare8durata J minute3
?3 Ce factori pot fi re&pon&abili de #ntreruperea comunicării familiei cu
profe&orii liceului9?3 Con&ideraţi că &unt părinţi care au &entimente negati$e faţă de şcoală şi de
profe&ori9 Numărul ace&tora e&te mare &au relati$ mic9
3 Con&ideraţi că dificultăţile de comunicare apar% de cele mai multe ori%
atunci c'nd familia e&te in &ituaţii de criză8di$orţ7&eparare1 &ărăcie1 &tre&3
-
8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate
51/51
3 Campaniile media nefa$orabile influienţează negati$ relaţiile şcolii cu
familia şi comunitatea locală9
9nc+eiere 8durata ? minut3
+n #nc)eiere% dore&c &ă $ă mulţume&c pentru amabilitatea dumnea$oa&tră de a ne ră&punde
la ace&te #ntrebări.
top related