ANALELE .A. R.TOM. XXXVII.MEM. SECT. ISTORICE. No. 7.

---

ACADEMIA ROMANA

IMPERIALISM AUSTRIA° SI CEL RUS

IN

DESVOLTARE PARALELA

DE

N. IORGAMEMBRII AL ACADEMIEI ROMANE.

EXTRAS DIN:ANALELE ACADEMIEI RO.M

Seria II. Tom. XXXVII.MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

BUCURESTILIBRARIILE SOCEC & Comp. §i C. SFETEALEIPZIG VIENA

OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP.

3s.4s31914.

Pretul 30 bani.

11.

t1? LiC,7W6io ?(11)f:...;r1;

*1.7.!:!PfA

.

0. 4.'11 J

Analele Societatii Aeademiee Remain. Seria I :Tom. Sesiunile anilor 1867-1878.

Analele Academiei Romane. Seria II:Tom. I-X. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.Indice alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1878-1888 2 -Tom. XI-XX.- Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.Indic() alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1888-1898 2.-Tom. XXI-XXX.-Desbaterile si Memoriile Academiei in 1898-1908.Indice alfabetle al volumelor din Ana le pentru 1898 -1908 2.-Tom. XXXI. Desbaterile Academiei in 1908 -9 5.-

s XXXI. -Memoriile Sectiunii Istorice 10.-XXXII. - Desbaterile Academiei in 1909 -1910 5.-XXXII- Memoriile Sectiunii Istorice 14.-

tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-dente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . -,50

Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de RaduRosetti 1,60

- IV. Amanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, deRadu Rosetti 2,-

Despre elementele cronologice in documentele romanesti, de N.Docan 1,20

Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Romane,de A. D. Xenopol -,50

Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografiesi documente, de N. Docan -,60

Stiri despre veacul al XVIII lea in terile noastre dupa corespon-dente diplomatice straine. II, 1750-1812. de N. Iorga . . . . -,80

Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului.I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu Rosetti. . . 1,60

Marele spatar Ilie Tifescu si omorirea lui Miron si VeliscoCostin, de I. Tanoviceanu . . ..... . . . . -,50

Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 si 14 Septem-vrie (7111), de General P. V. Nasturel ..... . . . -,50

Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului. II.Dupa 1 Iunie 1859, de Radu Rosetti 1,50

Din amintirea unui boier Moldovean din1814-1878,

jumatatea intai a yea-cului XIX, Dimitrie Ghitescu, de A. D. Xenopol . -,70

4Doainna lui Ieremia Voda,, de N. Iorga 1.-Sociologia si socialismul, de A. D. Xenopol -,20Despre metoda in stiinte si in istorie, de A. D. Xenopol . . . -,20Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu -,50

XXXIII.- Desbaterile Academiei in 1910-1911 4.-. XXXIII.-Memoriile Sectiunii Istorice 12.-

Francisc Rakoczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu-resti si Romanii, de N. lorga . -,40

Un calator italian in Turcia si Moldova in timpul rasboiului cuPolonia, de N. Iorga -,30

Dona documente privitoare la revolta boierilor din Cara Fagara-sului in favoarea lui Mihnea Voda numit eel Rau, 1508-1510,de loan Puscariu -,20

Carol al XII-lea, Petru eel Mare si terile noastre, de N. lorga . 1.-Cateva note despre cronicele si traditia noastra istorica, de

N. lorga -,20Alto lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupa izvoare apusene.

Luarea Basarabiei si Moruzestii, de N. Iorga ..... . . . -,40Rascoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga . -,30Ceva despre ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. lorga. 1.-Insenthatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria

renasterii Romaniei, de D. A. Sturdza:I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 -,40II. Anul 1856 1,20III. Anul 1857 1,60IV. Lucrkrile Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti. 1,60V. Anul 1858. Caimacamia din Moldova a domnilor Ste-

fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu 1.-Partea Romanilor din Ardeal si Ungaria in cultura romaneasca

(influente si conflicte), de N. lorga -,20Muntii Tams si..Tamksel, de loan Puscariu -,20Dinastia lui Radu Negru Voda in Ungro-Vlahia (Valahia Mare) si

Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) si in Valahia Mare,de Dr. Atanasie M. Marienescu 1.-

L. B.

-I -XI. -

-

-

1602 . .

r --r----- ,

.

v

. .

...... . . . . . . .

. . . . ........... . . . . .....

i . . . . . . . . . . . .

. . . . . . - ...... . . . . . . . . .

. . . . . ..... . . . . .

. . . ........ . . . . . . . . . . . .

. . ..... . . . . . .......

..... .. . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. ....... . . . . ...... .

. . . . . . ..... . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . .

IMPERIALISMUL AUSTRIAC $1 CEL RUS IN DESYOLTARE PARALELA

DE

N. IORGAMembru al Academiei Romano.

gedinfa dela 7 Noemvrie 1914.

Dupe o epoch in care singurh idea national& parch, ca domingca element de legitimatie in vieata societatilor omenesti, fixand ho-tare si (Mild directii, ultimele decenii aratau tot mai mull ca-i opun ve-chea idee, innoita subt alte forme, a Imperiilor univarsale, a «Monarhi-ilor» fare alt caracter decat mantinerea subt acelas sceptru al mai mul-tor semintii de oameni qi tendinta de a cuprinde cat mai multi altii.

Rasboiul actual are, cu exceptia Frantei care-si apara teritoriul§i mostenirea istorica, a Belgiei care se lupta pentru onoare qi in-dependents, pentru mica ei gospodarie nationals, de Serbia care-siare inaintea ochilor grija moqiei stramo§Wi i drepturile unei rasse, --caracterul unei uriase ',Intreceri sangeroase intre «Monarhii» carivreau sa domine lumea : Germania, Anglia, Rusia, la cari, Monarhiiofensive, se adauge o Monarhie defensive, Austria. Dar §i aici, sandfoile din Pesta scriu despre Ungurul care, «cu puteri de zeu»,apara Germania de nimicire, tine cu umaru revarsarea popoarelorsupuse Tarului §i cu o miscare usoara d'a, jos Serbia (1), are cinevaspectacolul unui mic popor care Imprumuta elemente de cucerire uneivechi Monarhii ofensive din care Imprejurarile 1-au adus s5, fach parte.

Din partea noastra, nu credem ca se va ajunge la regimul mon-dial al MonarhiilornrOricat ar fi ele de mart teritorial, oricat deperfecta ar fi disciplina pe care izbutesc a o impune tuturora prinsupravegherea politieneasca on prin comanda militara, oricat le-arajuta bogatia de Stat rezultata din contributiile supusilor Indemnati Insfortarile for economise, ele nu vol.' putea gasi niciodata factorul

(1) Az Est din Noemvrie 1914.Analele A. R.Tom. XXX V11.Memor(ile Seq. Istorice.

2 N. IORGA 206

moral pe care sa-1 opuie simtului de comunitate excluziva cu aceiacari, vorbind aceea§ limbs, au acela§ suflet, fara a mai vorbl detraditiuni istorice pe cari le Impartaqesc cu congenerii lor. Materia-lismul epocei noastre, harnica in producerea bunurilor si lacoma Inurmarirea lor, nu e decat un moment In desvoltarea omenirii. Nea-parat conditiile vietii economics se vor schimba,..(revendicatiile so-cialiste, desbracate de rigiditatea unor formule metafizice absolute,umanizate, adaptate cu nevoile elementare ale sufletului omenesc

cu cerintele, grele de schimbat, ale mediului unei epoce, vor aduce,prin victoria lor neapg,rata, o ass de insemnata schimbarein pro-ductie §i distributie, incat anume mijloace pentru ofensiva irationala,daunatoare societatii, vor lipsi Jar cultura modern& va iesi din fazatehnica §i extern5, de astazi devenind iaras inter* intima, idea-

da suflete cari nu-si vor putea acorda ajutorul bratelor decalodata cu deplinul consimtimant al con§tlinte0! Pa,n5, atunci va trecemulta vreme, se va varsa mult sange, multe comori se vor dis-truge, multe energii vor fi nimicite, dar neaparat aici se va ajunge.

Para atunci Irma fiecare popor ca ci fiecare individ cu simt moralpentru vie* sa si pentru a celorlalti va trebui sa vada in acest stadiual Monarhiilor care, mai mult sau mai putin, doming astazi lumea,prin stapanire directs on prin ualianten dela mai mare la mai mic,prin invaziuni violente de marfuri, prin impunerea colaboratiilor eco-nomice periculoase, prin cultura cuceritoare in sila, o mare pri-mejdie. Nu-i va ajunge incordarea obi§nuita pentru a putea rezista,ci vor trebui toate sfortarile sufletelor eroice, pan& in ziva candumbra amenintatoare se va retrage de-asupra lor, cand, dupa aceastaeclipsa a idealului, sumbra §i rece, va fi iaras lumina, caldura §ibucurie sanatoasa pe lume.

Ele se vor feri de pune in chestiune insus dreptul lor de exis-tenfd imitand in mic, added in ridicul, imperialismul de care au sasufere. Tendinta de a face ca altii, de a cuceri cat pot §i unde pot,de a sill pe vecini sa traeasca subt jug, de a le 141 dreptul la limbs,la scoala, la biserica, la mandria nationala, va trebui combatuta cuorice pret, aratandu-se ea fiecare atentat de acest fel contra unuiamai slab cuprinde legitimarea atentatului de mane din partea unuiamai tare.

Al doilea, ele vor trebul sa se pregateasca pentru orice can.Dupa un secol §i jumatate dela anexare, Polonia exist& ca o unitatenationala peste hotarele Insemnate cu cele trei infati§ari rivale alevulturului roman. Fereasca Dumnezeu pe oricine sa ajunga aici!

si

Si,listarka

.

a-0

.

237 IMPERIALISM. AIISTRIAC BSI CEL RCS IN DESVOLTARE PARALELL 3

Dar fiecare popor constient trebue s5, fie pregatit qi pentru aceasta,pentru tenacea rezistenta individual& fare% sprijinul unui Stat, ci cuStatul impotriva, pentru initiativa privata gata de sacrificiu. 'Culturanational& trebue desvoltata, uncle este, pana la marginile absur-dului, iar, unde nu este Inca deplina, ea trebue completat5,, ge-neralizata, cu cele mai mari silinte ale fiecaruia. Cine o va avea maitare, se va 'Astra mai bine si se va desvolta mai sigur pe urma.

Tot odata este insa, in prirnejdia momentului, nevoia unei orien-kirk Nu aceea a oportunismului care asista la luptele uriase aleImperiilor in starea de spirit a spectatorilor dela curse cari pon-teaza pentru unul sau pentru altul dupa cum se infatiseaza atunci,in marea Intrecere. Invinsul de azi poate fi biruitorul de mane.Intereseaza nu succesul, ci victoria finals, care e solid& si definitive.,fiindca nu atarna de trecatorii factori individuali, cu calitatile si de-fectele, cu izbandele si greselile lor. FAA_ nici o consideratie sen-timentala fiindca e vorba de conservatia proprie, care pentru po-poare nu e un rnotiv egoist, ci o dant& dogma trebue gasitterenul statornic pentru a to sprijini pe dansul. Dar nu confundan-du-se cineva cu ass -zisul «aliat » in simpatiile si antipatiile lui, ciluand dela puterea lui material& singura, in schimbul unui concursmaterial cat de mai cu scumpatate cantarit, ceeace poate da pentrumantinerea Statului si a natiunii proprii. Si concursul nu trebuedus ass de departe, luck prin acest concurs instil «aliatuln sa de-vie o primejdie pentru acela chiar care a mers alaturi cu dansul,cad In epoce de imperialism orice constiinta a prisosului puterilorprovoaca o expansiune a earn directie din 15unctul de vedere moral,

loaialn ii e indiferenta.Toate mijloacele trebue intrebuintate pentru a avea siguranta in

aceasta incercare a rezistentelor, in acest calcul al probabilitatilor.Niciodata n'a fost mai necesara cunoasterea deplina, pan& la mo-toarele materiale, pan& la esenta moral& a puterii lor, a tuturorvecinilor, de aproape si de departe. Trecutul lor trebue urmarittot ass cum trebue constatat prezentul.

Dupa cei cari cautau fnvataturi de-a dreptul in istorie, cum cautapreotul superstitios al unui sat salbatec orient5,ri pentru descoperireaunui furt In locul uncle se deschide Psaltirea, au aparut aceia carideneaga istoriei orice valoare de indreptare In problemele actuale.Greseala e mai putin naive., dar mai grosolana decat cea dintai.Dela aparitia pana la caderea lor, rassele, popoarele, formele politiceaunt organisms unitare. In orice punct le-ar observe, cineva, el poate

4 N. IORGA 208

sa descopere prevestiri pentru ce va fi, precum poate recunoasteurme din ce a fost. Prezent, trecut si viitor se osebesc si trebuesa se osebeasca numai in mintea noastra, a cercetatorului.

Cu atat mai mull trebue intrebat trecutul, cu cat aceste marludreadnoughturi z politico universale, capabile de a fi scufundate devivacitatea sufleteasca a unui torpilor national, suet inteligibile Indurata for posibila lucrul inainte de toate interesant , nu prinenergiile rasselor pe cari le cuprind on pretind a le reprezentacum e si cazul Germaniei, al Angliei actuate, nu .mai vorbim de alRusiei cad aceste rasse nu dau decat, prin constrangere, o partemica din puterea for morals organismului politic in care se afla cu-prinse, ci principiului insus al acestui organism. Acest principrutrebue sa-1 cunoastem ca sa stim ce valoare prezentd poate set albael, la sprijinul sinter al cdror factori reali poate el apelet. Aceastainsa se poate afla numai pe calea sintezelor istorice.

Voiu incerch una in ce priveste pe vecinii nostri imperiali delaApus si dela Rasarit, cari, si unul si altul, au trecut fata, de noi,de nesfarsite ori, dela magulire, la amenintare, fara a renunta, faraa putea sa renunte, fats de ratiunea for de a fi, la idea cuprin-derii noastre lapse in cadrele lor: Austria si Rusia.

0 prezentare paralela a desvoltarii for poate fi folositoare, cred,mai ales acuma.

Este Rusia un Stat slay, poate el deci servi acelor scopuri alepanslavismului, cari au fost descoperite la Viena inainte chiar dea se naste In capul catorva fanatici marginiti si brutali dela Mos-cova ? Si Austria poate ea redeveni un factor de expansiune ger-mana, cum visa un Bach, un Beust, ori se poate ea prefaceIntr'o Ungarie in adevar capabila de a-si strange imprejur side a doming un Iinperiu sud-ost-european ? Si, data nu, din ceparte poate fi mai mare tensiunea, mai puternic avantul in aducerela Indeplinire a unui stop imposibil? Deci, de undo poate veni pri-mejdia mai mare ? In ce parte denegarea noastra de concurs tre-bue sa fie mai absoluta ?

La acestea va raspunde ochirea noastra asupra desvoltarii colordoua Monarhii.

I.

A fost un timp cAnd rassa slava avea o intindere mull mai maredecat astazi. Putin amestecata cu Germani, confundandu-se in Nord

.

I

.

Aal

I

t

.1

-,

209 IMPERIALISMUL AUSTRIA° CEL RUS IN DESVOLTARE PARALELA. 5

si in Ost cu populatii, fiziologiceste inferioare, finite si hunice, co-laborand in Vest cu semintia tracica, pe care si-o asimila, servindici colo de substrat unor inceputuri de vieata romanica, ea se in-.Uncle& dela hotarele, neprecise, ale Asiei pan& in marginea terito-riilor septentrionale incapabile de culture, papa in vaile Carpatilor,pang la padurile de aparare germanica ale Boemiei, iar, mai sus,pans la Elba. Apoi, cu vremea, din uriasele ei rezervorii, cete s'audesfacut can au dus limba slava, in dauna Tracilor Ilirilor dinBalcani, complet contopiti, ca si Tracii dela izvoarele Nistrului siPrutului, pan& la Marea Neagra, la Arhipelag si la Marea Adriatica.

Aceasta rassa putea impune, prin numarul ei ca prin netagadui-tele calitati ce a dovedit si dovedeste, pecetea ei lumii intregi, cum,in mai multe randuri, au facut-o Germanii. Dar un individualism pro-nuntat, o tendinta nebiruita de a tral in grupe mici omul incurtea lui, poporul Lang& raul sau -- a impiedecat valorificarea po-litica a acestor forte imense. Pretutindeni au trebuit puteri straine,de alt neam, pentru a da un impuls spre vieata de Stat unei partisau alteia din vasta mass& slava.

Astfel prin Bulgari, semintie turanica, «Turd » ca si ai lui Osman,Slavii din Mesia au ajuns in veacul al VII-lea sa dea o contrafacerebarbara de Bizant. Prin inraurirea italiana, Latina-catolickpe baza

cu larg concurs romanic si albanez (Muntenegrul de maitarziu),venita de pe tarmurile Marii Adriatice, Sarbii an pus bazelecelor dintai principate, pe. teritoriul Diocleii lui Diocletian, abia pela anul 900. 0 influent& romanica a putut lucre si la acei Caran-tani, din Carintia de astazi, cari si-au pastrat o bucata de vremoun ducat, diet in jurul Salzburgului (romanul Iuvavum), ca si laInn, uncle acum rasbat Italieriii, erau urmasi ai colonistilor latini,cari au pierit. In partite mai. nordice, la Poetavio al lui Traian, laCarnuntum, la Savaria si Scarabantia-Odenburg, la Aelium Cetium,poate St. Polten, erau Breonii latinizati, cari nu disparura usor (1). Pu-tern zice chiar ca subt numele de Romani, pe care l-au impuselementele romance carpatine si dundrene, neintrate in clientelebarbara, traesc multi din urmaqii Slavilor unui «Musakiosn sialtor sefi de vai si lunci pe cari-i pomenesc inca in veacul alVI-lea izvoare bizantine.

Uneori Slavii, formati astfel ca un corp politic, isi pastrau limba,atunci tend, erau stapanitorii, conducatorii mai putini, o simple band&

(1) Huber, Geschichte Osterreichs, I, 'Gotha 1885, p. 18 qi aiurea.

BSI

si

.

ilirico-traca si

i

6 N. IOIWA 210

de rasboinici, ca Bulgarii, on un numar de negustori de pe coasta,ca la Sarbi, si din orase interioare, ca la Carantani. Cand insa aveaua face cu popoare intregi, mai tari decat dansii si ca numar, eidispareau, lasand biruitorilor numai elemente, mai adesea supletiveon secundare, din limba lor.

Cea mai puternica ofensiva desnationalizatoare fate de Slavi afost ins& aceea a Germanilor. Inaintea lor, pretutindeni Slavii s'audat Inapoi on au pierit, pe °and fenomenul invers, al desnationa-

Germanului de catre Slav, nu se petrece decal in ce privesteelementele individuals intrate In epoce mai nou5, In mijlocul uneisocietati slave organizate (Germanii din Rusia). Adevaratul uDrangnach Osten s'a petrecut Intr'un indepartat trecut, si el a produsin adevar rezultate etnice din cele mai importante pentru rassa ger-manica. Intreaga Ost-Elbie a fost cucerita asupra Slavilor pentrua se putea, distruge apoi vechii indigeni prusi, letoni, litvani inPrusia orientala, Pomerania, Livonia, Provinciile Baltice. Saxonia ra-sariteank cu numele in -au, care reproduce vechiul final Slavic -ov,Lusatia si partite vecine poarta Inca in topografie si tip urmeleslavismului disparut.

Aceeas soarta pare& menita, Slavilor din Carintia, din Sirmia, dinPanonia ci Boemia, ba chiar Lehilor din tinuturile mla§tinoase delaRasarit, In momentul cand Latinii dela Dundre faceau sa dis-yard elementul slay de pe malul stang al Malta. Un capitolinteresant, de introducere, e ducatul slavo-avar, din secolul al VII-lea,al bogatului negustor franc Samo. Inaintarea germanica se face insecolul al VIII-lea prin patrunderea ereOinismului in forma oc-cidentals, servita de Anglo-Saxoni si de Franci, ca si prin fOrmareaofensiva, In acelas veac al VIII-lea, a ducatului bavarez, pe rama-sitele vechilor triburi marcomanice din Boemia si dela Morava (March =Morava), biruite de Romani.

Avarii erau atunci, de vreo doua veacuri, domnii Panoniei, caurmasi ai Hunilor lui Attila, frati buni ai lor, din veacurile alIV-lea si al V-lea. Erau domnii terii, dar nu si locuitorii ei, cu toateca unul din ringurile lor fortificate se afla Tanga Viena de astazi.Deosebirea de capetenie intre Huni §i Avari trebue cantata infaptul ca, pe cand cei dintai conduceau o confederatie germanica,formats din elemente cari se fixara apoi in Occident, acesti de-aldoilea, Avarii, nu erau deal capetenii ale Slavilor Intocrnai ca §iBulgarii, inruditi, ce se asezasera dincolo de Duare pe la .670. Se

lizarii

211 IMPERIALISM:IL AUSTRIAC CEL RCS IN DESVOLTARE PARALELL

poate zice deci ca, In apropierea anului 700, cand ofensiva germanase pregateste, Slavii dela Nordul Dunarlicu Romani cu tOt--sunt Avari, precum Slavii dela Sudul rdului s'au facut Bulgari,ra ma'ind inset, fates de micul numar si cultura inferioara a dom-nilor hunici, Slavi si unii si alfii.

Cu Germanii era altfel. Inainta un popor si o cultura, carein fond nu era a lor, dar intrase In serviciul nouai rasse dominantein Apus. Dupes ce se framantara cu Avari si Bulgari pentru a lesmulge pe Slavii supusi lor, ei cedarh, obositi, conducerea ofen-sivei de rassa in mana Francilor, cari, printr'un Rupert, un Emerande Poitiers, un Bonifaciu, adusesera si panes atunci servicii esentialein crestinarea acestor regiuni, asupra carora acum isi revarsaumisionarii episcopatele intarite de Salzburg si Regensburg, apoi deFreising si de Passau, in legatura cu Maienta renana.

Lupta fu foarte grea. Ea isi ajunse unul din scopuri : distrugereapasnicei vieti a Slavilor, can pierdura deci si aicea fiinta lor etnica.Intre Boemia, Moravia si tinuturile lehice de o parte, iar, dealta, Slavii carantani, Slovenii croati, sarbi, din Sud, se intinse, pelocul care fusese, secole intregi, salasul multor mii de Slavi,

«pustiul avaricn. Dominantii turanici se topira de armele francede o potriva cu supusii lor slavi. Subt Boemia si Moravia, tributare,se intemeie astfel, pang. la aavaricus limes», «panonicus limes», oMarch, o Margine cu capitanii ei de Margine a R5,saritului,Marchia orientalis, care a lasat si Sirmiului numele medievalbizantin de OperecTozci)pcov, «tara FrancilorD si numele slay actualde Frusca Gora. Ramasitele Invinsilor traiau subt conducereamarkgrafului (comes Marchie) §i a ducilor slavi, cari purtau luptasi de-a lungul Savei, a Dravei, a Dunarei cu Slavii liberi, atarna-tori de acel Stat bulgar, care, inainte de 900 Inca, primise pentrucapeteniile sale «turcesti» crestinismul oriental, cu tendintele salefiresti spre Imparatia bizantina. Astfel se luptau pe aici, In cursulveacului al IX-lea Inca, o Roma veche franca si o Roma nowtbulga'reasca, in numele ideii roman unitare.

II.

Dar in acest limp, dupes moartea lui Carol eel Mare, prin lupteledi ntre urmasii sai, ofensiva germana in forma franca inceteaea.

Slavii simt aceasta. Ei pornesc din adaposturile lor morave siboeme ca set se substitue dominatiei germane care se retragea.

1

7

-

8 N. IORGA 212

Nu inoveaza nimic in nici o privinta. Precum Bulgarii copie Bizantul,ei copie Imperiul apusean. E un ducat slav liber care se ivestespontaneu in locul ideal liber de ducatul german asupra Slavilorsupusi. Se vorbeste de «regatul» moray al lui Moimir, Rastislav,Sviatopluc; marturisesc ca nu vad nici un rege cu o coroana datade vreo autoritate legitima, Papa, unul din Imparati on insu-sita macar din propriul sau arbitriu; nici un caracter national.« moray»at acestul Stat care aveh, fara 1ndoeala si Panonia, pang la Tisa chiar.Cum Nordul are Inainte de 900 un ducat boem, este aici ducatulgeneral slay pe ruinele, asezate una peste alta, ale Avarilor siFrancilor; cu «jupaniin sai spre Sud-Vest, iar spre Sud-Ost cuVoevozii si «cneziin sai, ici si colo cu Gate un «Ban» de datingavarica. Legatura cu Apusul german e asa, de tare, Moat operaapostolului slay, creatorului liturghiei slave, Metodiu, venit dinlumea bizantina, e sdrobita indata, deli Papa-i acordase protecfia sa.

Gaud regatul german separatist se formeaza apoi cu Arnulf,descendent pe tale colaterala al Carolingienilor, cu sediul la Rin sitendinta spre Italia, a chemat el oare pe Maghiari, auxiliari bizantinidin Bugeac, vechiul salas al Bulgarilor, pe can aceiasi Bulgariizbutesc, pe la 890, sa-i izgoneasca de aid? Cronicile tarzii o afirma.Un lucru poate fi admis ca sigur: ca el nu i-a refuzat, ca el aavut nevoie de dansii, ca el ii va fi plata.

deci pe acesti Fino- Ugri, fara preparacie culturala prea-labilet, lath unitate politica, subt sefi in discordie, cari se supunmarelui-principe numai in caz de navalire, venind in Panonia,luptandu-se cu Slavii, biruindu-i, niostenindu-i. Mostenindu-i nunumai subt raportul teritorial, pe locurile vechilor ringuri ale altorbarbari, dar si cultural. Toate ideile cultural° le-au luat delaSlavi : 1.900 de cuvinte fundamentale privind hrana, Imbracamintea,locuinta, mobila, lucrul campului, comertul si industria, religia,vieata politica Intreaga(1). Cei dintai sefi ai for sunt Voevozi, ceidintai administratori de tinuturi spani-jupani, cei dintai aparatoride hotare, bani; vornicii («udvoinici») indepliniau functiile demissi dominici». Pe rege-1 vor numi Kiraly, dupa slavul, evident

moravul Crai, din Carolus.Prin Slavii supusi, ei continuau deci ordinea politic si cub-

turala germanica, lasata in urma for de Bavarezi si de Franciilui Carol cel Mare. Aceasta, cu toate invaiiile for in Germania

11) Dup5 Sayous, in Iorga, Die Magyaren, alielmolLS Weltgesehiohte», ed. a 2-1%.IV, p. 117.

.

iata-i

Iata-i

213 IMPERIALISMUL AUSTRIAC BSI CEL RUB IN DESVOLTARE PARALELK.

pana la lupta dela Riade (933), dela Wels (944), dela Lech (955),cari le &Anse avaritul, dar nu aduse si dislocarea sau distrugerea lor.

In acest moment insa, ordinea politica bizantina inainteaza. Sinu numai pe campiile Panoniei.

Semintiile slave din Rasarit erau menite dominatiei prin Tura-nieni, «Turci» sau «Mongolin, cum vrea s5, le zica cineva, rassa esen-tial si excluziv militara, dorninatoare, capabila de a intemeia Stateei aplecata inainte de toate spre fundatia de Imperii universale.

Putem deschide o mica parenteza pentru a se . Intelege aceastamai bine.

Conceptiile politico nu sunt la indemana oricarui popor, indiferentde imprejurarile in cari traeste ei de cultura de care s'a Imparta-

Ele sunt in ele insele putine i apar numai in momente domare desvoltare culturala. Cei cari yin pe urma, din stepele, pus-tiurile, muntii barbariei, nu fac decal sa imite, fidel ei servil. Ger-manii, barbari ai Romei, au purtat secole intregi idea Imperiuluiroman diformand-o si adaptand-o ; tot asa au Mout Turanii, barbariiChinei, cu idea Imperiului de mijloc, diforrnando si adaptand-o.

Attila era o contrafacere de «Mu al Ceruluin, ei toti urmaeiisai, de alta coloare politica, dar de aceeas rassa, de aceeae origine,de acelae trecut primitiv, vor face tot aea.

Dupa plecarea Gotilor din stepa Europei rasaritene cari ei aufost cei dintai stapani ai Slavilor de aici venira Hunii, a carorstramutare spre Apus aduse pe Avari in locul gol, iar aceetia, larandul for stapani pe Panonia, fury inlocuiti prin Bulgari ei maiales prin Cazari. Aceeti «Turd» de lege iudaica, intinzandu-se panala termurile Crimeii, in stranse legaturi cu Bizantul pana la in-cuscriri cu Imparatii din Constantinopol amestecara elemente bi-zantine cu cugetarea for politica ch,ineze si initiare si pe supusiifor slavi, Inca din veacul at Vu lea, al VIII -lea, in oarecareculture bizantina.

Fara a impiedeca total ei pretutindeni stapanirea turanica asupraSlavilor color mai multi, care se continua prin Pecenegi mai ales eiprin Cumani, un amestec politic german da vieata Chievului si enemao natiUne ruse, care e slave numai in acel sens in care rcimeneslava dupe venirea Bulgarilor lumea de pe malul drept al Du-narii, dar, ca idee si tendinfe politica, e germana.

9

III. ,

sit.

10 N. IORGA 214

Creatorii acestei ordine politice noua sunt Scandinavi. In mo-mentul cand avdntul continental franc se opreste, incepe avcintulmaritim scandinav, ca un nou capitol al navalirilor si cuceririlorgermanice. Anglia, colonizata intalu cu elemente saxone, e invadatasi supusa In veacul al X-lea de acestia, «Danezii». Nordul Galieidevine un pamant normand. Asimilati cu elemente romano-galice,peste un veac si jumatate, nepotii de flu ai acestor Normanzi aducin Insulele Britanice un scandinavism nou, de limbs franceza. Totass fac, aproape in acela§ timp, adescalecatorin din Normandia InSudul bizantin al Italiei, de unde vor trece si la Constantinopol,urmarind tot odata, prin Statul lor, dominatia asupra intreguluiOrient balcanic si maritim.

Dar noua roiuri plecau de acasa, din Norvegia mai ales, Varegii.Ei erau cei mai buni mercenari ai Bizantului in intaia jumatate aveacului al X-lea. Li se zicea si «Rush), si west nume se Intinse de-la cei trei tovarasi, Runic, Sineus si Truvor, Pasnicul», «Biruitorul»si «Credinciosul» apoi, dela alp doi sefi, Ascold si Dir, asupraunuia din cele mai mari state din lume.

Germanismul for scandinav, sau macar puritatea de rassa a osta-silor for s'a pus la indoealk din mandrie nationals, de Invatatirusi moderni. Caracterul for absolut strain e insa sigur. Ar fi venit,dupa sustinatorii teoriei traditionale, din Scandinavia direct, pesteMarea Baltica. In aceasta directie insa nu se observa vreo intin-dere a Varegilor. Al doilea, nu Suedezii, ci Norvegienii, Daneziidadeau cetele de aventurieri. 0 legatura a for cu departatul Nov-gorod, ca un centru de comert, se poate admite cu greu pentruveacul al IX-lea, cand doar nu era nici un inceput al comertuluiHansei, ci toate schimburile pe aici se faceau on de Arabi on deCreel. Pe de alts parte, toata vieata Chievului: pradaciuni pe Nipru,pe Dunare, pe Mare, afaceri de comert, crestinare in forma rasari-teana lupte la Dunare, cu Sviatoslav, catre 970, pentru a face unStat balcanic si danubian, pe sfarmaturile Bizantinilor, Bulgarilor,Pecenegilor, a Voevodatelor romAnesti, cu capitala in Durostor, totaltinde spre Bigot*, care da' cultura, religia, politica. Bizantul aye&insa destui Varegi in garda Cezarului si In armatele imperiale Inmomentul cand cei trei «frati» Intemeiaza un Stat rusesc in interior,iar Ascold si Dir ieau in stapanire Chievul. Si atunci o intrebare sepune: oare naratiunea, mai noua cu aproape doua veacuri si fara spri-jin pe altceva decat pe traditii, a simplului calugar Nestor, despreintaiele timpuri ale Varegilor, la Ladoga, la Lacul-Alb, la Isborsc,

.

215 IMPERIALISMUL AIISTRIAC EI CEL RCS IN DESVOLTARE PARALELA. 11

pot ele sa fie admise ? N'ar fi niste deductii pe baza nomenclaturiigeografice si a cantecelor populare, ca aceea din «Anonimul» desprecucerirea maghiara ? Si, macar in ce priveste pe Ascold i Dir, n'arfi cautat ei inainte de toate Bizantul, ca unii ce .veniau de acolo,pe Mare, pe Nipru in sus ? Si aducerea la Chiev a fiului lui Runic,Oleg, e oare conciliabila cu o origin in adevar nordica a Sta-tului pe care el it stapania la anul 900

IV.

Desvoltarea Statului maghiar panonic si a Statului rus dela Nipruau multe puncte de vedere asemanatoare. Nici de o parte, nici dealta nu e o ordine politic& deplina si definitiva, Succesiunea la trone intamplatoare; puterea central& nu inlatura autonomia principilor,cnezilor sau capeteniilor de trib.

Si de o parte si de alta, trebui ca adoptarea crestinismului, careavii In toate domeniile consecinte incalculabile, sa fixeze stator-nicia nouai creatiuni. Dar adoptarea acestei religii a civilizatiei euro-pene de catre Stefan eel Sfant in Ungaria (la 1000) si in Chiev deVladimir (pe la 1000; Olga, vaduva lui Igorfreprezenta, prin con-versiunea ei izolata, aid ceeace la Maghiari reprezenta Adelaida,principesa polona, a doua sotie a Voevodului Geiza) trebuia sa in-semne §i alipirea la acel grup de teri, a card confesiune erapreferata. Astfel Vladimir, care lua pe principesa constantinopo-litana Ana, sora Imparatilor Vasile §i Constantin, intra prin aceastain ordinea generals bizantina, cum intrase §i Mihail, eel dintaiudomn crestin al Bulgarilor. Clarissimum decus Graeciae, spuneChievului cronicarul Adam de Brema ; inscriptiile, pastrate Inca,ale bisericilor, sent in greceqte; pe monetele lui Iaroslav, batutede mesteri greci, numele lui crestin e scris Georgios, cu litere gre-°esti, numai eel slay aparand in literele glagolitice slave. Cantariledin biserici erau grece§ti; -psaltii, ucenici ai color adu§i din Con-stantinopol. Legile lui Vasile Macedoneanul fur& importate, Tanga

vechiul drept germanic (1). Iar Stefan, ascultand de un Ger-man, Adalbert, ajuns episcop la Praga, inlatura resturile de or-todoxie din Cara -sa, care primise intaiu crestinismul grec princalatoria la Constantinopol a sefilor Bulcs si Gylas §i aducereaepiscopului Ieroteiu; el se aseza intro aderentii Romei germanice,

(1) Rambaud, Histoire de la 'tussle, Paris 1879, pp. 63-4, 72 si urm.

?

12 N. IORGA 216

deli, dinastia Otonilor incetand si noua forma a Imperiului desfa-candu-se numai cu greu in rivalitatea dintre Case le de Saxonia side Franconia, Papa, insufletit Inca de acum de idealul dominatieiuniversale, intrebuinta prilejul pentru a face in persoana lui Stefancel dintaiu rege apostolic, vasal declarat al tiarei sale. Putin dupeaceea incercarea regelui polon de a forma un mare Stat slay de ritlatin, unind cu provinciile sale si Boemia, crestinata, nu de mull,de Venceslas si Boles lav I-iu, dar apoi repede decazuta, si partitede Nord ale Ungariei, °Aden, °data cu infrangerea de dare Germania marelui duce Boles lav dar Inca din 1018 era la Poloniun titlu de rege catolic.

Astfel, la moartea Sfantului maghiar, in 1038, la a celui dintaiumare print chievian, Iaroslav, in 1054, oboseala Imperiului apu-sean, greutatile Imperiului de Rasarit, in lupta cu Bulgarii lui Samuil,cu alti dusmani in Vest, cu Pecenegii navalitori, ingaduiau ridicareaacestor doua. State, din cari unul luase cultura dela Slavi ea saramaie de nume si de limb& maghiar, iar celalalt luase idea poli-tica dela Scandinavi ca sa ramaie de natie si de limb& slay, farmca unul sau altul sa reprezente o inovatie in ordinea politica atimpului. Le deosebia un teritoriu care ramasese supus Pecene-gilor, cu toate cetatile pe cari Stefan le face in gura Ardealuluisi creatiunea unui episcop catolic in aceste parti, cu toata recu-noasterea de Voevozii romani, al Ardealului Insus, al Bihorului,data nu si al Banatului, a unei suprematii care nu se deosebiamolt de aceea pe care Voevozii slavi din veacul al VII-lea orecunosteciu haganului avar (nici un act public nu arata, in adevar,exercitiul unor drepturi de Suveran in aceste regiuni de peste pa-(lure, in care Tara Hategului, Tara Lotrului, Tara Oltului, TaraBarsei formau Inca unitati de autonomic romaneasca).

Dintre cele doua teri, a liusilor se impartasise mai larg de cul-tura. Orasul sau de resedinta, cu o Curte princiara si «patru sute»de biserici, intro cari o Slant& Sofie, ajunsese «rival al Constan-tinopolei», cum nu putuse fi numit Preslavul Bulgarilor. Ungarian'avea Inca o Capitals, paganii rezistau, lupte pentru mosteniresfasiau dinastia. Civilizatia apuseana, mai putin solid& decal a Bi-zantului, patrundea numai in slabs masura pane in acest colt abiasmuls barbariei pagane. Un moment se 'Aril ca din Chievul bi-zantinizat va veni o influents cultural si religioasa care vareaduce Ungaria la forme orientate. Andreiu I-iu (1046-60), ne-

Hrabri;

.

217 IMPERIALISMUL AIISTRIAC CEL RUS IN DESVOLTARE PARALELX. 13

potul Sfantului Stefan, crescut la Chiev, Ilia In casatorie pe prin-cipesa rusei Anastasia, care veni cu o intreaga, suits de clericigreco-slavi. Casatoria ruse o facie si, peste cateva decenii, re-gele Coloman (-1- 1116), sotul Predslavei sau Eufemiei. Pe urmaacestei Inrudiri, osti unguresti patrunsera pans la Halicz, patriaacestei princese, la Przemysl si Svenigorod, pana la Chiev chiar.Geza al II-lea lua pe Eufrosina, fiica unui principe de Chiev (1142),si, data aceasta, trupe maghiare sprijinira pe un candidat la tronulChievului.

Dar Impartirea patriarhala a Statului intre toti mostenitorii Su-veranului mort slabi pe Rusii din Chiev, cari,ce e drept, Inca dela1018 vazusera pe Poloni in cetatea for de scaun. Ungaria scapa, de unpericol ca sa dea de altul. Imperiul apusean intaiu, care, restabi-lindu-se si ajungand, cu Henric al III-lea, la o mare putere, tinia, sepoate zice subt amenintarea lui, In tot cursul veacului al XI-leatinuturile panonice, intrebuintand si jocul de bascule al preten-dentilor la tron si patrunderea inceata, pe .care o supraveghiai indemna, in castele si orate (Pressburg), de-alungul intregii

fruntarii vestice, a elementului german, la care se alipiau si tarani(die Hainzen). La 1045 Petru, regele Ungariei, face omagiu so-lemn Impel ratului ; hotarul se fixa la raul Leitha, in 1053, si orata a lui Henri° al III-lea fu logodita in cea mai frageda varstacu feciorasul regelui ungur Andreiu. Germane erau sotiile principilordin sangele Sfantului Stefan; din Austria, vechea martsreinnoitci dela inceputul veacului, veniau regi noi, ca Solomon;tutori germani le stateau alaturi.

Ceeace sceipet pe Unguri de confundarea in germanism fucearta indelungard 0 crancenei dintre Papa fi Imparat. Grigorieal VII -lea, aparatorul eroic al drepturilor Sfantului Scaun, facia unrege nou, atarnand numai de el, Geza I-iu, care Ins& asculta depatronul sau numai intru cat ii permiteau interesele terii. Germa-nizarea era sa revie, ce e drept. Cand, in al XII-lea veac, regeleUngariei vol sa Intareasca prin colonizari Ardealul, el chema pe

Flandrii» dela Rin, din cari facia aoaspetiin sai permanenti. Peacelas timp nobili din toate provinciile vecine luptau pentru cutarepretendent ungur -(1146), Frederic Barbarosie incerca sa facia dinUngaria o provincie a Imperiului si casatoria lui Stefan al III-lease celebra la Viena, cu o principesa austriaca, in 1166. In schimbfiica lui Bela al III-lea, Constanta, lua pe Frederic de Suabia, fiul

trawled,

,

$1

14 N. IORGA 218

Imp'aratului Frederic. Influenta Bertei de Meran, sotia lui Andreiual II-lea, care Mai din fratele ei un Voevod al Ardealuluilogodi fata cu un principe de Hera, Impanand apoi tot regatul cunobili germani, cu cavaleri templieri, teutoni, aduse uciderea re-ginei, al carei frate ramase insa regent In cursul cruciatei la Ieru-salim a lui Andreiu.

Paul atunci insa Ungaria trecuse prin alts primejdie mare. Bi-zancul lui Manuil Comnenul inainta biruitor catre Marea Adria-tick Dunare i Carpati. Ungaria ii statea in tale, i el o privia, nunumai ca o provincie care uitase Inca de mull de indatoririle ei,deli Inca Stefan eel Stant isi casatorise fiul cu una din fetele luiConstantin Imparatul Bizantului, dar i ca un Stat uzurpator, cad,folosindu-se de slabiciunea Croatiei, regii unguri se facusera, Incadela Coloman, Incoronat la Biogradul Adriaticei in 1102, stapani peaceasta provincie si in curand i pe Dalmatia vecina, pierduta la1116, reluata in 1118, din nou parasita la 1125, care era de drepta acestui Imperiu roman de Rasarit, Inlocuindu-se Venetia care sipans la 1100 era considerate ca vasala a Imparatilor orientali. Unsir de lupte se purtara, la Dunarea banateana; pretendenti ungurifurs ajutat4i chiar impusi (Ladislau al II-lea, Stefan al IV-lea; pre-tendentul Bela-Alexie) (1); se mantinura pretentiile asupra jupanatuluisarbesc din Rascia sdrobita. Numai turburarile ce izbucnira dupe moar-tea lui. Manuil, Inlocuirea dinastiei, regale Ungariei isi dadii fiica,Margareta, dupe Isaac Anghelul, noul stapanitor ocuparea Cons-tantinopolei de Latini la 1204, ridicarea la Dunare a unui nou Statbulgaresc cu dinastie vial* al Asaneqtilor, pusera capat §i acesteiprimejdii.

V.

Dar in aceste marl schimbari, prin can vechile Imperii erausguduite qi anulate caci fiul lui Frederic Barbarosie, Henric alVI-lea, va muri inainte de Limp, iar domnia turburata a fiuluiacestuia, Frederic al II-lea, va fi ocupata de lupte, pe vieata §i pemoarte cu Papatrezia ambitii imperiale aiurea. Odata ce Impa-ratul vechii Rome era un biet copil, apoi un eretic afurisit deScaunul apostolic, odata ce nu mai era un Imperiu grec, °data cenoul Imperiu latin vegeta, de ce n'ar fi incercat altii sa-0 atribueo misiune imperials ?

(1) Iorga, Chestia Dundrii, p. 116; Chestia Mediteranei, pp. 99-100.

'

si-si

219 IMPERIALISMIIL AIISTRIAC CEL RiTS IN DESVOLTARE PARALELL 15

Deci, la 1186, se iea din nou de Unguri Zara dalmatina. Andreiu alII-lea, care priveste Bulgaria noua ca un provizorat, urmare0e coroanaImparatilor latini din Constantinopol. El e doar arege al Ungariei,Dalmatiei, Croatiei, Ramei, Serbiei»,dispunand in voie de Cumanianoastra, deschisA Teutonilor colonizati in Cara Barsei. Fiul lui Andreiu,Coloman, fu asezat in sfarsit pe tronul din Haliciu si casatorit cuo filch% a regelui Poloniei, i uzurpatorul Mstislav trebui sä se re-cunoasca vasal, sa dea pe fiica sa fiului lui Andreiu, pe care lass,Inca in vieata, ca urmas. Ca unul care e in stare s5, reiea traditialui Frederic Barbarosie, Andreiu isi face cruciata la Ierusalim. Urma-sul sau Bela al IV-lea isi va mai adatigi titlurile Bulgariei i Cu-maniei, desi stapania la Tarnova un «Tar» de puterea prestigiullui loan Asen.

In acest moment de triumf at imperialismului arpadian, Impe-riul cel vechiu se abate& in anarhia care tine papa la sfarsitulacestui veac. Duce le Austriei, din Casa de Babenberg, urma modestpe Filip-August §i pe Ricard de Anglia in luptele pentru pastrareaLocurilor Sfinte. Iar Habsburgii se pregatiau intr'un colt de Suabiepentru o mare misiune istorica, fara a visa macar ca ei vor ajungecandy& in acea Viet* care apare pentru 1ntaia oars, in a Cara zisapopular Ostarriki D, la anul 1030 (1), si c5, Bosnia si Hertegovinavor fi ale lor, dupa ce vor fi mostenit Boemia, Ungaria, Croatia,Dalmatia i vor fi eApAtat chiar vechiul regat halician.

VI.

Aceste mari planuri fur& sdrobite de invazia mongols, de marearevarsare a hordelor lui Ginghiz-Han, care semi un moment peRusi ca si pe Unguri deasupra etceteras ruin.

Dupa cativa ani Ungaria, al carui rege fugise pans la malulMarii, se ridica insa, pe °and Rusia intrebuinta, multamitsa discor-diilor dintre cneji, _mai bine de un veac pentru aceasta.

E adevarat ca Arpadienii lancezira dupa restabilirea ordinii, facandapel la orice puteri i-ar mai fi putut ajuta. Dar ei nu-si parasiramarile visuri: recapata Dalmatia, lupta in Bosnia, undeli aseazaBanul lor, dintre indigeni, pun la hotarul Serbiei un alt Banat, alMacivei, unit c'atva cu cel vechiu, incheie legaturi de inrudire cunoel rege sari), pe care-1 tarasc ca vasal dupa ei, pun la Vidin un

il) Huber, /. c., p. 182.

SI .

si-1

si

.1

.1

16 N. TONGA 220

Tar bulgaresc al lor, lac lark} din cetatea Severinului capitalaunui Banat, invie pe eel de Branicevo. Ardealul ajunge apanagiulfiului de rege Stefan care merge, avand si pe Cumanii lui VodaSeneslav din Arges, pana la Plevna, la Tarnova, unde Bulgariapiere pe incetul. Ei merg si mai departe : se amesteca In moste-nirea austriaca a ducelui Frederic, ultimul din dinastia sa, se luptacu Otocar de Boemia si fiul sau Venceslau pentru Stiria macar,unde Stefan, fiul regelui Bela, ajunge duce, pana ce biruinta dola Kressenbrunn, In 1261, In care cazura si Romani pentru cauzaungara, pune capat acestei expansiuni intr'o noua directie, smulgand,un timp, pentru Boemia si provincia germana din Vestul Ungariei.

In lupta contra lui Ottokar se intdlnirei intazu Ungurli caaliati si Habsburgii, al cdror set, Rudolf, ajunsese rege germansi stiuse a preface un titlu zadarnic intr'o vasty stapdnire teri-torialet vn aceasta Marcel austriaca , unity cu familia sa pentrutotdeauna. Dela inceput, se lowered o confundare a acestor teri-torii: modesta Austrie de pana acum, trufasa Ungarie si Boemiainvinsa. Rudolf nu vol sa recunoasca pe ultimul Arpadian, care aler-gase tocmai din Venetia, Andreiu al III-lea (1290-1301), cautand sa-isubstitue pe fiul sail, Albert, care ajunse si el rege al Germaniei.

VI.

La 1300 mostenirea Ungariei revenia inlaturandu-se VenceslasBoemul, lui Carol-Robert, regele Neapolei, si o noua era incepeapentru aceste locuri.

Imperialismul Arpadienilor nu era numai Intregit, dar si schimbatIn esenta sa prin noua dinastie, care reprezenta inainte de toatepe Capetienii francezi In mandra for inaintare, dela Paris in Sudulltaliei, de aici in Orient visurile de Imparat latin ale lui Filip deTarent si Charles de Valois , si in aceasta Ungarie, de undo, po-trivit cu o mare traditie, se deschideau atatea _drumuri.

Carol-Robert si mai ales fiul acestuia, Ludovic eel Mare, n'au lasatnici unul nebatut. Doua rasboaie s'au dat pentru stapanirea Tran-salpinein romanesti, care putii sa reziste si se intari Inca in acesteincercari ale soartei; o serie de expeditii fu intreprinsa pentru a sepastra provincia de pe raul Moldovei, care se prefacii neasteptat derepede Intr'un principat independent, ajungand pana la gurile Dunareisi la varsarea Nistrului in Mare. Bosnia fu legata strans de intere-sole unguresti, prin Banul sau devenit rege. Serbia lui Dusan fu

A

--

221 IMPERIALISM:IL AUSTRIAC $1 CEL RCS IN DESVOLTARE PARALELL 17

dusmanita si atacata. Bulgarilor li se lua Vidinul, care fu, doi ani,capitala unui nou ducat. Turcilor li se punea in vedere o expeditiede izgonire in Asia. Tatarii avura in regele ungar eel mai mare dus-man. In sfarsit casatoria lui Carol-Robert cu mostenitoarea regeluiCasimir al Poloniei, care cucerise partile haliciene, aduse ca ultimrezultat stapanirea lui Ludovic, timp de doisprezece ani, asupraamanduror regatelor. Unirea celor cloud State catolice de de-,asupra Dundrei, fapt la care se adaugia continua propagandacatolica in partile roma 'testi si sfortarile de a refined in vasa-litate pe Domnii roman, tindea la crearea unei noua Puterimari in lume.

Ce putin lucru insemnau atunci principatele rusesti! La 1380,,doi ani Inainte de moartea lui Ludovic, Lituanienii, cari, in Apus,reunindu-si provinciile slave ale Rusiei, Podoliei, Haliciului, in-locuisera o bucata de vreme (de pe la 1300) vieata raseasca proprie,se uniau cu printii de Smolensc, de Rostov, de Starodub, de Iaros-lav si Vologda, etc., dar subt comanda celui din Moscova : Vla-dimir Marele-Cneaz», Dimitrie Donscoi, stapan, dintr'un oras, al caruifundator, Daniil, muri numai in1303, pe multe pamanturi mostenite sicApatate, pentru a birui la Culicovo, pe Hanul Hordei de Aur, Mamai.Dar peste putin Toctamis, trimes de noul Han turcoman, Timurlenc,ardea resedinta biruitorului. Urmasul acestuia se taxi si el la Hord&si fu cneaz numai prin iarlicul stapanului. Edigil, alt sef tatar alstepei, dada foc Cremlinului.

VII.

Moartea fa.r5, urmas barbatesc a lui Ludovic fu o mare loviturapentru planurile sale, si pentru Ungaria o mare nenorocire. Dincele doua fete ale lui, Maria ramase numai regina a Ungariei. Si,sotul ei find Sigismund. de Luxemburg, a carui Casa, in cautareaunei baze pentru dominatia in Imperiu, ajunsese in Brandenburg, inBoemia, situatia lui de print-consort, apoi de mostenitor in stapa.-nire fu intrebuintata numai pentru a-i ajuta marile planuri cari-1dusera dela campul de lupta dela Nicopol contra lui Baiezid Otomanul, dela campaniile lui muntene, la expeditii romane si la stra-lucite intrari in cetatile Apusului, al carui titlu imperial 11 capatase.

Urmasul sau austriac, ginerele, Albert, rege al Romanilor, in-trebuinta fi el posesiunile sale unguresti numai ca o baza deactiune.

Analele A. R. Tom. XXXV11.--Memoriile Sect. Istorice. 2

.

18 N. tOROA 222

Se incerca, dupa moartea lui refacerea Statului catolic dela Du-Wire. Mica mai mica a lui Ludovic, Hedviga, luase pe stapanitorulLituaniei, Iage llo, care se facia crestin, primind numele de Vladislav,pentru a putea stapani Polonia. Dar, cu toata unirea coroanelor, ru-dele sale lituaniene, stapane de fapt, urmara, acasa, traditia, ane-xandu-si, impotriva cnezilor moscoviti, rudele for prin alianta, Psco-vul, Smolenscul si impuind, prin tratatul din 1408, ca hotar raul Ugra.

Pentru ca noua Rusie moscovita sa se formeze, ii trebuia Novgo-rodul, marea cetate de comert, ii trebuiau principatele de Tver,Rostov si Iaroslav, ii trebuia scoaterea Tatarilor, tot mai slabi, dinCazan si Astrahan, ii trebuia caderea Lituaniei; ii trebuiau douaveacuri de munca.

In acest Limp lush Lituanienii, cari dadusera o dinastie Poloniei,cercau, cum am spas, noua legatura cu Ungaria. Atotputernicul ge-neral roman al regatului, Joan Hunyady, primi idea. Vladislav eeltartar inlatura pe fiul postum al lui Albert, Ladislau. Dar la 1444el pieri in lupta dela Varna.

Biruitorii, Osmanlaii, aduceau, pe alter tale, Imperialismulmongol, la care se unirci indatet idei roman, bizantine. HunyadyInsus Incerca sa inlature primejdia. Ca Roman, el arunca in foc peRomanii sai, pe toti, cei din Ardeal, din Ungaria, ca si din princi-pate, can subt atatea raporturi erau la dispozitia lui, «facatorul deDomnin. Dar el muri dupa despresurarea Belgradului, si nici silin-tele urmacului sau politic Stefan eel Mare nu putura pastra inde-pendentei crestine linia de Nord a Dunarei. Dupa Munteni se ple-cara la tribut Moldovenii, apoi Ungaria. Iagelonul venit aici din Po-Ionia, noul Vladislav, rege si in Boemia, se strecura ca o umbra timida,si imprudentul sau flu, rau servit de nobilimea ungara, Gaza, in 1526,la Mohacs. Ardealul, subt dinastiile Zapolya, Bathory, RakOczy, ra-mase deosebit, cu un Voevod supus acum altui stapan, Sultanul; Budagazdul, prin vointa lui Soliman eel Maret, un Pasa ; Timisoara al-tul. Ferdinand de Austria, fratele lui Carol Quintul si urmasde drept al regelui Albert, trebui sa se multameasca, in putereatratatului pe care cu prude* II incheiase, cu Ungaria Superioara(Pressburg, Casovia, Leutschau) si cu primejduitele confinii sirmice,pe cari le transmise urmasilor sai, cu mult greu, varsand singesi platind bani pentru acel Sultan din Constantinopol, ce se consi-der& ca suzeranul bietului «Craiu din Beciu n.

Devi casatoria lui Joan al III-lea cu Sofia din neamul Paleologilor

,

223 IMPERIALISMUL Al7STRIAC ¢I CEL RIIS IN DESVOLTARE PARALELX. 1.9

ii deschidea, dupa chiar parerea Paleologilor, dreptul la moctenilleaBizantului, cazut subt Turci la 1453, nimic in aceasta directie nuse poate observa in politica acestui Mare-Cneaz. In anul luptei dela Mohacs, fiul sau §i al Sofiei, Vasile, incheia cu Litvanii paceacare-i asigura Smolenscul. Mai departe el vedea numai acele luptecu Tatarii pe cari nu le ispravi decat urmaul sau Ivan Groaznicul.Acesta-§i lua titlul de Tar, dar era numai o reminiscenta biblica,o traditie culeasa in cronografe §i, pe tang& aceasta (1), manifes-tarea faptului ca nu mai este aici un Imparat tata resc, ca i s'asubstituit prinful creOin, care el e acum Imparat pe tot pei mein-tul rusesc.

Dar, venind in local Mongolului, el reproduces fiinta politicaa acestuia. Stet pan absolut at tuturora din launtru, primejdiesepia a tuturora in afara, aceasta e definitia puterii sale. Imperiulapusean are originea si tendintele sale cunoscute, el calca anumedrumuri si recunoa0e anume hotare pentru drept. Imperialismulnoualor dinastii innade§te teritorii prin casatorii §i inchinari,pentruglorie. Imperialismul mongolic-moscovit anexeaza pentru profitulbanes° al dajdilor; aceasta e deosebirea.

Deocamdata acest bellum contra omnes nu incepe. Sunt intrigi,rascoale, schimbari, desfranari si crime. Polonia notia, a lui StefanBathory, Voevodul ardelean chemat ca sa iea mostenirea Iagelonilor, in1576, poate sa-si iea, in numele Lituaniei care s'a cufundat decurand cu dansa, a Lituaniei care acum n'are alt caracter decalrusismul si ortodoxia, Smolenscul §i Pscovul. Suedezii, navalind inCarelia si Estonia, provinciile baltice din stapanirea Tarului, desa-va.r§iau opera. In acest moment chiar Cazacii lui Irmac puneaustapanire pe Siberia, papa la

Daca Bathory ar fi putut merge si mai departe, data mostenirealui n'ar fi revenit, dupa cativa ani de strapica anarhie, molauluiSuedez Sigismund al III-lea, data intreaga aceasta ramura colate-rala a Iagelonilor nu s'ar fi dovedit incapabila, Rusia moscovita arfi luat drumul Asiei. Caracterul sau mongolic s'ar fi vadit si in te-ritoriul sau. Apusul posesiunilor Tarului ar fi ramas pentru tot-deauna polon, §i activitatea misionarilor catolici ar fi alipit-o subtforma Uniunii confesionale la catolicism. Cu atat mai mull, cu catla Moscova e acuma timpul uzurpatiei lui Boris Gudunov, a falsuluiDimitrie, epoca de lupte interne asa de periculoase, twat Vladislav,

(1) Rambaud, p. 218.

Irtis.

20 N. IORGA 224

fiul lui Sigismund al III-lea, izbuti un moment sa intre in Cremlinca suveran on ca flu al suveranului legitim. Suirea pe tron a Ro-manovilor n'ajunse ca sa inlature primejdia. Singura ridicarea spon-tanee a Cazacilor dela Nipru cu Bogdan Hmilnitchi, aceasta jac-querie a taranilor apasati de nobili si de arendasii lor, careia-iurma atacul Poloniei de liga suedeza si ardeleana, aduse dupa 1650reunirea cu armele a Rusiei occidentale si Lituaniei cu stapanirileTarului Alexe, fiul lui Mihail. Dar si atunci trebui s5, se asteptelichidarea posesiunii turcesti din Ucraina pe care o aduse frica deaspra dominatie Imparateasca a unui Hatman Dorosenco, urmasullui Bogdan.

IX.

Imperialismul rusesc nu exist& de sigur in momentul cand Petrueel Mare se suie, cu intentii modernizatoare in sens european, petronul Romanovilor. Dar, iaras, nu exist& nimic care s5, samene cuimperialismul austriac.

Casa de Austria, numai aceea exists, incheind tratate de casatorie,de cumparare, de schimb, pandind zestri si mosteniri. Dar in aceastanu era nici un stop special austriac: ea nu Gaut& decat sa-silargeasca baza teritoria15, pentru pastrarea coroanei Imperiului romande nape germanica, intr'o epoca in care numai acesta putea sa le-gitimeze si sa asigure dinastiile.

0 Austrie nu exist& Inca nici subt raportul teritorial decat informa, foarte restransa, a acelei provincii ereditare austriace la carese adaugisera pe rand Carintia, Carniola, Stiria, Tirolul si care era,pima la abdicarea lui Carol Quintul si impartirea vastelor sale po-sesiuni, una cu Terile-de-jos macar si cu Burgundia, data nu F,3 i cualte posesiuni, spaniole, americans, ale aceluias. Numai dupa aceea,subt Ferdinand si urmasii sal, provinciile austriace se pastrara in-tr'un singur manunchiu, nici crescut, nici scazut, dar fiecare cudatinile si adunarile sale deosebite.

Numai unirea cu Ungaria ar fi deschis orizonturi. Dar pentruaceasta se cereau doua lucruri: incetarea necontenitei ofensiveturcesti, slabirea Osmanilor qi putinta refacerii vechii Ungarii,pe de o parte, iar, pe de alta, ruperea acelor legeituri cu Ger-mania imperial can atretgeau toate puterile spre Alpi si spreRin, pe urmele lui Carol cel Mare, ale Ottonilor, ale lui Barbarosiesi ale lui Carol Quintul Insus. .

225 IMPERIALISMUL AUSTRIAC I CEL RUS IN DESVOLTARE PARALELL 21

Cea dintai conditie era vadit Indeplinita la 1683 dupa rusi-noasa catastrofa a' incunjurarii Vienei de Marele-Vizir Cara-Mustafa.Ungaria se reconstitul, se poate zice, fulgerator, cu ajutorul regeluiPoloniei, Joan Sobieski, si luptele urmatoare, pan& la pacea dinCarlovat, care reuni i Ardealul cu posesiunile Casei de Austria (1699),n'au avut decat scopul de a dovedi ca aceasta cucerire e definitive,cu neputinta de sguduit.

In acest timp, tend Polonii cereau si Moldova § i Tara-Romaneasca,linia Dunarei-de-jos intreaga, Rusia lui Petru eel Mare se multumiacu Marea Azovului, cu inlaturarea color din urma, cetati turcestide pe teritoriul ei. Si Azovul fu pierdut, dupa infrangerea delaStanilesti, in 1711. Trebui un nou rasboiu, subt Imparateasa Ana,pentru ca el sa fie recastigat. Si, chiar atunci, pe pamantul lnsusal Rusiei, marginita fireste la Sud prin Marea de Azov si MareaNeagra, precum &este e marginita la Apus prin Nistru, erauTatarii Crimeii, vasali ai Sultanului, cari trebuiau neaparatsupusi. Aceasta se Mai Ins& numai dupa al doilea rasboiu al Im-paratesei Ecaterina.

In acest timp, functiune de ofensiva imperialist& face Austria, sinumai Austria. Cat e libera la Rin, din partea Frantei, 0 inItalia, ea anexeaza in Balcani, pe temeiul dubioaselor drepturiale Ungariei. Cand se completeaza pan la Dunare prin luarea Ba-natului Timisoarei, ea adauge districtele Olteniei noastre si partea deNord a Serbiei. Ostasii lui Eugeniu de Savoia au patruns in Bosnia,in Albania; agentii lui lucreaza in Muntenegru. Rasboiul dintaiu alEcaterinei a II-a, mantuit cu concesii pentru ortodocsii din Turcia,al caror patronat incepe, timid, a-1 reclama, dar fare anexari im-portante, 11 Intrebuinteaz& ca sa iea Bucovina, dace nu poate re-capata Oltenia pierduta. Se va astepta rabdator caderea Venetieipentru ca, peste un sir de Infrangeri din partea lui Napoleon, sase poata adaogi la sfarsit Dalmatia.

Se pare& ca Habsburgii, cari pierdusera Spania numai prin In-daratnica impotrivire a lui Ludovic al XIV-lea, mantinandu-se acolo,in mostenirea lui Carol Quintul, Bourbonii lui, dar cari capataseracea mai mare parte din Italia, erau sa-si intinda stapanirea sipeste aceasta de-a treia peninsula din Sudul Europei, facand dinAdriatic& Marea lor.

Si aceste cuceriri nu se faceau pentru. Ungaria, la germanizareacareia se lucre cu staruinta si cu spor, nici pentru Imperiul german,de care &este era legate Italia macar, ci pentru egoistele scopuri

22 N. TONGA 226

ale unei dinastii, unei caste nobiliare, unei administratii, care in-telegea sa traeasca din tot ce-i cazuse, subt o lature sau subt alta,dupa un drept on dupa, altul, in mans.

Napoleon constranse Austria,care exists acum ca nex de traditii,ca tarA, teritoriala mostenita, ouprinzand Italia ca §i Ungaria, cuacelaq titlu ca alte posesiuni, oricari ar fi fost formele iwlatoare,

iasa din Imperiul Europei centrale, care-i trebue lui, ca Imparatnou, franconian, neustrian, fats de Imparatul, saxon, caustrasian», dinCasa de Habsburg. Austria se retrase, dar cu ochii Inapoi. Candconstiinta germana, munca german& se afirma, ea se sill si izbuti saretie pada, la un punct rassa germana dupa dansa. Prin Sfanta Aliantacu Prusia Intaiu, prin tutelarea intereselor economice germane laDunare qi in Marea Neagra, pe timpul rasboiului Crimeii apoi. Par-ticiparea la rasboiul Danemarcei, copartasia la o prada ass de de-partata ca Schleswig-Holsteinul, In 1864, o dovedesc pe deplin.Trebui expulsarea a doua prin Prusia ca sa inceteze planurile eiasupra unei natiuni care-§i are drumurile §i tintele proprii.

Mai modest si mai nesigur, deli mai pretentios §i mai brutal, cuneaparata exageratie si morga asiatica, apare imperialismul rusesc.Comunitatea de religie ortodoxa, de rassa slava cu creOnii din Im-periul otoman nu e o descoperire a ei. comunicat-o, cum amdovedit aiurea, cererile de ajutoare ballast, de sprijin diplomatic sipolitic ale grecitatii doritoare de a invia Bizantul, ale Sarbilor carise simtiau «SloveniD, ale Muntenegrenilor lacomi de pensii, ba chiarunele interventii ale boierilor nostri desgustati do regimul turcesc.Era tocmai in vremea sand lozinca lui Petru cel Mare se impunea,cand se cautau drumurile noua spre Apus. 0 parte larga din Po-Ionia catolica fusese rupta, in tovarasia cu Austria catolica §i cuPrusia tot latina subt raportul politic,la cele trei impartiri ale ne-norocitului Regat. Tot mai departe spre Apus, era noul cuvant deordine. Turcia in decadere, terile noastre dezorientate asupra viitorului lor, elementele ortodox° din Ungaria si Ardeal cari ingenun-chiau la Tronul ortodox indemnau puternic. Constantinopolul eraamenintat de marile proiecte ale lui Napoleon, mai tarziu rassa gre-cease& 11 cerea pentru incoronarea operei de liberare a Helladei ;Anglia pretindea ca nimeni sa nu-i turbure monopolul comercial inStatele Sultanului. Dar coastele de Nord ale Mara Negre erau acumruse§ti... 0 inchidere a stramtorilor de altii, fie §i de o Turcie re-facuta si tutelata de Europeni, era neadmiSibila din partea Imperiului,

-

r

I-au

sa

227 IMPER/ALISMUL AIISTRIAC CEL RES IN DESVOLTARE PARALELL 23

De aici campania din 1806 12 ci greseala smulgerii. Basarabiei,de aici silintele pentru a lua gurile Dunarii, de aici rasboiul incheiatprin pacea dela Adrianopol, indelungata ocupare a Principatelor capregatire pentru anexare, rasboiul Crimeii pentru dreptul de tutelaa «Greco-SlavilorD Sultanului, de aici filantropia bulgarofila a ras-boiului din 1877 si despoiarea noastra de cele trei judete basara-bene °data retrocedate.

*

Dar in ultima jumatate de secol s'au petrecut dour). marl serii deevenimente, cari merit& toata atentia noastra.

Pe de o parte, in Caucaz, in Turchestan, apoi in Manciuria di-rectia asiatica, potrivita cu cele mai netede traditii moscovite, afost reluata. Biruinta Japoniei nu inseamna Inca excluziunea totalsa Rusiei, ci nici pentru totdeauna. Trebue sa ne gandim la pu-terea uriasa ce se poate desface din teritorii pe cari IAA astazicultura abia le-a atins. Nu vor putea ele, in ciuda teoreticianilorurmasi ai lui Petru eel Mare germanizantul, sa mute centrul degreutate tot mai mult spre Ost? Succese fats de Turcia in rasboiuldeschis acuma ar face-o_ si mai mult, oricare ar fi soarta Con-stantinopolei. Caci, de altfel, nu e Rus cuminte care, visand poatede colaboratii asigurate prin anume invoeli cu terrain lung, s5, nu-cidea seam& ca in Balcani printre crestinii «eliberati» eel mai bun simai vechiu prieten ar deveni dumanul eel mai rau cand s'ar atingede autonomia si idealele lui.

In schimb, Austria s'a prefacut la 1867, dupes, reiolutia din 1848,in Statul dualist austro-ungar, si la aceasta tovar&qie Ungaria se ose-baste tot mai mull 0 in acelas Limp capata o influent& tot maimare in partea comuna. Fat& de o Austrie, in care Slavii 0 Ger-manii se lupta crancen pentru intaietate, cu puterea unor con0iintenationale desvoltate pe deplin, ea nu ofera o unitate de rassa, darUngurii singuri formeaza totu§ o formidabila mass& organizata, spri-jinita excluziv de Stat, si prin toate mijloacele, fat& de o majoritatede «nationalit&tiD de rassa deosebita, despartite prin prejudecati siinterese pentru viitor 0 in mare masura inerte prin lipsa de culturapopulara.

Programul de politica extern& al acestei Austrii care nu are nimicde sperat In alta parte, e eel pur maghiar traditional al lui Fran--cisc Dealc ci al contelui Andrassy. E aratat in titlul lui Bela alIV-lea, care cuprinde tot Balcanul crectin si Dunarea noastra. Rea-

i

*

NI

24 N. IORG A 228

lizarea lui e un punt de onoare pentru un popor intreg, precummaghiarizarea nationalitatilor e o m5.sura indispensabila de prezer-vare nationala in apriga concurenta a natiunilor moderne.

De aceea ocuparea, anexarea Bosniei qi Hertegovinei, de aceeaintetita propaganda In Albania, a carii creatiune s'a urmarit dinrasputeri, i de sigur nu din dragoste fat& de Albanezi, de aceeafuria in contra Serbiei, de aceea urmarirea Salonicului, de aceeauprieteniav fats de Romania, a carii fundatiune nu se putuse oprlprin toate sfortarile din epoca Unirii.

Do doua sute de ani, Habsburgii s'au intins dela Pressburg panala Zara, la Cattaro, la Ragusa, la Seraievo, la Novibazar, la Cer-nauti, la Lemberg. In acelas timp Romanovii au anexat dincolo dehotarele firesti ale rassei rusesti i dincolo de drumul deschis albarbariei asiatice, Polonia in tovara0e cu ceilalti i teritoriuldintre Nistru si Prut, atat.

Concluziile se impun pentru oricine. Am tinut sa, le provocampe calea unei liniatite cercetari istorice.

Analele Academiei Romine. L. B.

Tom. XXXIV.-Desbaterile Academiei in 1911-1912 4XXX/ V -111emoriile Sectiunii Istorice 20.-

Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul si actele ei, de N. Iorga -,50Pagini din istoria cultural& : I. Privilegiul din 1815 al Targului-

Frumos. - II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutului Sacuie-nilor, de N. Iorga . . . . 1,-

Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoriarenasterii Romaniei, de Dimitrie A. Sturdza:

VI. Anul 1858. Adunarea electiva din Iasi 1.-VII. Anul 1858 Caimacamia din Valahia a domnilor

Emanoil Baleanu, loan Manu si loan A. Filipescu si influentaprecumpanitoare a Adunarii Elective din Iasi asupra Adund-rii Elective din Bucuresti . . . . . 1,60

Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii 1840-1843,de loan C. Filitti 1.-

Contributii la istoria bisericii noastre : I. Despre ManastireaNeamtului. II. Balinesti, de N. Iorga -,40

0 scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan -,50Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sapaturi din

vara anului 1911, de Vasile Pdrvan 5.-Insemnatatea europeanti a realizarii definitive a dorintelor rostite

de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Dimi-trie A. Sturdza, I -,40

II. -,80III. ,70

Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol -,20Gheorghe Asachi ca tipograf si editor dupa Catalogul lui din

1847, de N. forget -,60Politica Austriei feta de Unire. - I. Inainte de Conferintele din

Paris, de N. Iorga -;30Un ofiter roman in oastea lui Carol al XII-lea. - Cateva note, -

de N. Iorga -,20Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei indreptatiti,

de D. A. Sturdza . . . . . . . . . . 2.-Nota despre un studiu al d-lui Millet, de I. Kalinderu -,20Insemnatatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romanilor

si pentru folclorul romanesc, de N. Iorga -,20Norma ponderala dela Perinthus, de M. C. Sutzu -,20Un manifest romanesc tiparit cu Blue latine al Imparatului

Leopold I din anul 1701, de I. Ursu -,30Contributii privitoare la relatiile Bisericii romanesti cu Rusia in

veacul XVII, de Dr. Silviu Dragornir 2.-Memoriu despre documentele cartografice privitoare la rasboiul

din 1787-1791, de N. Docan. . . . . .......... . . 1,20XXXV.-Desbaterile Academiei in 1912-1913 5.-

) XXX V.-Memoriite Sectiunii Istorice 8.-Plangerea lui loan Sandu Sturza Voda impotriva suditilor straini

in Moldova, de N. Iorga -,20Din tinuturile pierdute. Boieri si razesi in Bucovina si Basa-

rabia in cele dintai decenii dupa anexare, de N. Iorga . . . . 1.-Cateva stiri noua privitoare la Istoria Romanilor, de N. lorga . -,30Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani, de N.

lorga -,50Dona plangeri ale episcopului de Ramnic Galaction, de N. Iorga. -,20Versuri noua ale lui Ienachita Vacarescu, de N. lorga -,20Barbu Stirbei ca educator, de N. lorga -,20Insemnatatea lucrarilor Comisiunii europene dela gurile Dunarei,

1856 la 1912, de Dimitrie A. Sturdza. 1, 1856 la 1866 -,30- II. 1866-1905 -,50- III. 1894-1912 1.-

Patrahirul lui A lexandru eel Bun : Cel dintaiu chip de Domn ro-man, de N. Iorga -,30

Ucraina moldoveneasca, de N. Iorga -,30Monete inedite din orasele noastre pontice, de M. C. Sutzu.. . . -,50Conditiunile de politica generals in cari s'au intemeiat bisericile

romanesti in veacurile XIV-XV, de N. Iorga -,30Dona traditii istorice in Balcani : a Italiei si a Romanilor, de

N. Iorga -,20Bataliile dela Gwozdziec si Obertyn (1531), de I. Ursu -,50Descoperiri noua in Scythia minor, de V. Pdrvan 2.-Idetle de legi si de prevedere, de A. D. Xenopol -,20Trincipele ardelean Acatiu Barcsai si Mitropolitul Sava Brancovici,

de Dr. Ioan Lupa. -,30

.

_

. . . .

-if

-

- ----

4

-

.

........ . .

. . . . . . . . . .

. . . . .

. . . . . . . .

. . . ..... . . . . . . .

. . . . .

. . . . . . . . .... . . . .......

. ........ . . . . . . .

. . . . ......... . .

. . . . .

. . . . . . . .

..... . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . .

..... . . . . . . . . . . . . . ......... .......

. . . . .

Analele Academiei Romaine L. BTom. XXXVI.-Desbaterile Academiei in 1913-1914 5.-

XXXVI.-Memoriile Sectiunii Istorice. 20.-Armenii si Romanii: 0 paralela istoricade N. Iorga ,40SIM noun din Dacia Malvensis, de Vasile Pdrvan . . . . . 1.-Privilegiul lui Mohammed al II-lea pentru Pera (1-in lunie 1453),

de N. lorga -,50Castrul dela Poiana si drumul roman prin Moldova de jos, de

Vasile Pavan 1.-Osta§i dela Prut cu un nou act dela Alexandru eel Bun.- Razesi

romascani, de N. Iorga ,40Ceva despre Episcopul maramurasan Iosif Stoica.-Cateva frag-

mente de vechi Cazanii romanesti, de N. Iorga -,50Istoria Evreilor in terile noastre, de N. Iorga -,40Vasile Lupu ca urmator al Imparatilor de rasarit in tutelarea pa-

triarhiei de Constantinopole si a Bisericii ortodoxe, de N. lorga. -,40Clopotul daruit de Caragheorghe, intemeietorul Serbiei, bisericii

satului Topola (1811), de N. Iorga -,20-Cetatea Ulmetum, II 1. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

sapaturi din anii 1912 $i 1913, de Vasile Pdrvan 3.-.Cetatea Ulmetum, II 2. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrvan . . . . . . 2--Dela Cetatea Tropaeum- Adamelisi: Basilica - cisterns. Studiu arheo-

logic, de G. lifurnu 1--Dona inscriptii noua gasite la Manastirea Bistrita (Neamt), de

N. Iorga . . -,20,Muntele Athos in legatura cu terile noastre, de N. Iorga . . . . 1. -Din influentele politicei europene asupra Istoriei noastre (Moise

Voda, 1529 Martie-1530 August), de I. Ursa ,20.Steagul lui Mihnea Voda Radul in muzeul istoric din Belgrad,

de N. Iorga -150Exploratiuni austriace pe Dunare la sfarsitul veacului al XVIII-lea,

de N. DocentContributii documentare In Istoria Olteniei in veacul al XIX-lea,

de N. lorga. -,20Nifon II, Patriarhul Constantinopolului, de Diaconul Dr. Nic. M.

Popescu -,80Renegati in trecutul terilor noastre si al neamului romanese, de

N. Iorga -,20Sedinta Academiei Romaine dela 1 Main 1914, de D. A. Sturdza -,60Fundatiuni religioase ale Domnilor Romani in Orient, de N. _forgo,. -,20Fundatiunile Domnilor Romani in Epir, de N. Iorga -,30Un act romanesc privitor la incepatorul culturii bulgare Dr. Ve-

ron, de N. Iorga -,200 harts a Terii.Romanesti din c. 1780 $i un geograf dobrogean,

de N. Iorga -,50Nona documente basarabene, de N. Iorga -,20Situatiunea internationals a Principatului Terii-Romanesti invremea lui $erban Cantacuzino 1678-1688), de loan Radonie. -,30

Corespondenta Domnilor si Boierilor romani cu Metternich si cuGentz intre anii 1812-1828, de loan C. Filitti -,50

Stalpul lui Mihaiu Racovita Vv, in Bucovina, de Zeodor V. Ste-(anent -,50

Venetia in Marea Neagra, I : Dobrotici, de N. lorga . . . . -,40Venetia in Marea Neagra, II : Legaturi cu Turcii si en crestinii

din Balcani dela lupta dela Cosovo pang la cea dela Nicopole(1389-96), de N. lorga . -,50

Tom. XXXVII. - Desbaterile Academiei in 1914-1915 . . . . (Sub preset)., XXXVII.- illenzoritle Sectiunii Istorice. . . . . . . . (Sub preset).

Venetia in Marea Neagra. III: Originea legaturilor cu Stefan eelMare $i mediul politic al desvoltarii lor, de N. lorga -,80

Pilda bunilor Domni din trecut fats de scoala romaneasca, de N,Iorga 1,50

Serisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu, de N. lorga . . . 1,50Activitatea culturala a lui Constantin Voda Brancoveanu si sco-

purile Academiei Romane, de N. Iorga -,20Opera de istorie a Regelui Carol, de N. lorga. -,20Neamul Agarici. Raze$i falciieni $i vaslueni, de N. Iorga. . -,20

lost. de Arte °refits CAROL GOBL. S-sor I. St. Rasidescu

4.. G

a

,.,

,

2.-

. . .. . ......

.

."

-.

- $

........ . . . . .

. . ..... . . . . ...........

. . . .

. . . . . . . .

. . . . . . .

...... . .

. . . . . . .

. . .

. . . ..... . . . . . . . . .

. . . ...... . . . ...... . .

. . . . . .

. ....... . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . .

. . . . . . . ...... .

. . .

. . . . . ............ .

.

. . . . .

.