ANALELE A. R.TOM. XXXV.MEM. SECT. ISTORICE. No. 1.

ItI

ACADEMIA ROMANA

PLANGEREA LUI JOAN SANDU STURZA YODA

IMPOTRIVA SUDIIILOR STRAIN! IN MOLDOVA

N. IORGA.MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE.

CU 1 FACSIMILE.

EXTRAS DIN:

ANALELE ACADEMIEI ROMANESeria II. Tom. XXXV.

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

BUCURESTILIBRARIILE SOCEC & Comp., C. SFETEA LIBRARIA NATIONALA

LEIPZIG VIENA

OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP.

1912. 32.300

Pretul 20 bani.

i

.

_

.

.

.

.

..

:

_

..--- -----.. ,

0 .

.

. .

.. _

DE .. .

... .

.,

. . ..--. ..

... .

.

.

-. .

.

. .

..

-----------2-4=- 03 --.--Q,-..1.------m,

. .

.. /

§I

-

' -

Analele Societatii Academice Rom line. Seria I:Tom. I XI. Sesiunile anilor 1867-1878.

Analele Academiei Roman, Seria II: L. B.

Tom. I X. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-4888.Indite alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1878-1888 2Tom. XI XX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.Indite alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 2.Tom. XXLDesbaterile Academiei in 1898-9 . 5.

» XXI.Memoriile Sectiunii Istorice 6.» XX// Desbaterile Academiei in 1899-1900 6.

XXIL--Illemoriile Sectiunii Istorice r.' 3.XXILLDesbaterile Academiei in 1900-1901 5.XXIII.Memorille Sectiunii Istorice 4XX/VDesbaterile Academiei in 1901-2 6.XX/ V. Memoriile Sectiunii Istorice 3 _XXV.Desbaterile Academiei in 1902-3. 5,50XXVI. Desbaterile Academiei in 1903-4 5.

» XXVIMentoriile Sectiunii Istorice . 5.» XXVILDesbaterile Academiei in 1904-5 8.

XXVILMemoriile Sectiunii Istorice 4.XXVILLDesbaterile Academiei in 1905-6 5.XXVILLMemoriile Sectiunii Istorice 6XX/X.Desbaterile Academiei in 1906-7 6.XXIX.Illemoriile Sectiunii Istorice 8.

Cronica Vascanilor (Judetul Suceava), de Radu Rosetti 1,50Despre originea $i transformarile clasei stapanitoare din Moldova,

de Radu Rosetti ,70Un boier oltean la Karlsbad in 1796-1797: calatoria lui Barbu

Stirbei in apus, de N. Iorga ,20Congresul pentru Proprietatea literary si artistica, de A. D.

Xenopol ,20Cateva farame din corespondenta lui Alexandra Voda Ghica, Domn

si Caimacam al Terii-Romanesti, de N. Iorga 20Congresul sociologic din Londra si organizarea military a scoalelor

in Romania, de A. D. Xenopol . . ,30Despre censura in Moldova. I. Infiintarea censurii de guvernul

provizor rus si functionarea ei sub acel regia, 1828-1834, deRadu Rosetti ,40II. Censura sub Mihaiu Sturdza, 1834-1849, de Radu Rosetti 1,50III. Censura cartilor evreesti in Moldova sub domniile regula-

mentare, de Radu Rosetti.. ,60Neconstiutul in istorie, de A. D. Xenopol ,30Evolutia in istorie, de A. D. Xenopol ,30Traditia igtnrica in chestiunea originilor romane, de Dimitre Onciul. ,20Dona Zamfire, domnite romane din secolul XVI, trecute in Tran-

silvania, de Than Puscariu ,30Cateva osbervatiuni asupra indatoririlor militare ale Cnejilor si

boierilor moldoveni in secolii XIV si XV, de I. Bogdan . . . ,30Contributii la istoria Moldovei intre anii 1448-1458, de I. Bogdan. ,30Evangheliile dela Homor si Voronet din 1473 si 1550, de I. Bogdan 1.

XXX.Desbaterile Academiei in 1907 -8. 5.XXX.Memoriile Sectiunii Istorice . . . . - . . 6.

Despre censura in Moldova. IV. Censura sub Grigorie Ghica si des-fiintarea ei, de Radu Rosetti 1.

Cetatea Neamtului dela podul Dambovitei in Mused, de I. Puscariu. ,20Notita despre monetele lui Petru Musat, de Nicolae Docan . . . 1.Lupta intre Draculesti $i Danesti, de A. D. Xenopol 1.Contributiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin,

Tudosie Dubau, Vasile Damian), de Const. Giurescu ,40Inscriptiile dela Cetatea-Alba si stapanirea Moldovei asupra ei,

de I. Bogdan , 1.Documental Razenilor din 1484 si organizarea armatei moldoVene

in sec. XV, de I. Bogdan 1.Indiee alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 2.Tom. XXXI. Desbaterile Academiei in 1908-9 5.

XXXLMemoriile Sectiunii Istorice 10.Patruzeci si doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. ,20Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti . . ,50Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan 1,60Cum se cautau mosiile in Moldova la inceputul veacului XIX.

Condica de rafueala a Hatmanului Raducanu Roset cu vechiliilui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti 1,50

,

....... . . .. .

.

,a

*

. *

a~ ..... . .

31

-

...

^-';'Stac57.1-t-;57,N,74.

_. .,

.

'.-.,.,

.

.

$

.

. . . . . . . .

. . .

. .

. ...... . . . .

. . . . . . ........ . . . . . ....

. . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . .

. . ............ . . . . . .

. . . ..... . . .

. . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

.

. . . . . . . . . . . . .

. . . .

. . . . . .. . .....

. . . . ....... . . . . . . . . . .

FLANGEREA LUI IOAN SANDU STURZA VODAIMPOTRIVA SUDITILOR STRAINI IN MOLDOVA

DE

N. IORGAMembra al Academia Romane.

gedinta dela 8 lunie 1912.

Intre hartiile cumparate In Paris de d-1 G. Sion se gra si con-ceptul, pe o coala mare de hartie groasa, orientala, al unei cereri,scrisa greceste s iscalita turceste, pe care patriarhalul Domn, cucare incep in Moldova, dupa 1821, iaras Domniile prinprin fii drepti ai terii, loan Sandu Sturza, o indrepta catre PoartaIn vederea scoaterii strainilor exploatatori, cars, in ani de foameteon in rasboaiele veacului al XVIII-lea, ca si in ultimele timpuri deturburari i ocupatie military turceasca, se strecurase de pestehotarul austriac al Bucovinei si de peste hotarul ruses° al Basarabiei.

Cererea nu era necunoscuta: o traducere franceza o dadusemin volumul X din colectia Hurmuzaki, pp. 340-2. Dar aid n'a-vem traducerea prescurtatei intr'un birou consular, ci insuqtextul original grecesc, dupci care s'a Matt in turceste arzul, si a-nume avem forma dintcii, din care a fost inlaturatcl, ca preaintinsa, kaki parte% privitoare la camata si instrainarea mosiilorboiere0i.

Inainte de a-i lamuri intelesul, lasam sa urmeze textul plangerii,cu traducerea ei roimaneasca.

Ilpk to noXoxp6vcov tigniX6v Ae6X6-cc.'18orcocth SouXcx6ic rata xpio; 5tc Ent Tor) pczacXcxo0 xotXsp(ou, Tip ncapfScx

p.ou MoX866av; cbco 'thy xacpbv Tifiv ioA&.twv eipxwe va gaxoXotht Eva pircrrovxcex6v, tb Onorov of ypouxot ,yet.u6vec, Stec to rata drub Tan, tiffs oox aec, tb7capap.anaco, acct ix(rojmasv eiq 6a00.6v solid necpcomxbv xat ivoxXnTcxbv sEc

Armlets A. ILTom. XXXV.Memoriile Seq. letorice

,

I

i

localnici,

.

.

1

ArdciAtuvx? 5vg?A0rl gorLornvAto ?zx mono, Amx).9chug A(01 57o21277 pox 'ATo..To

Txmon.Doug Z1 ooc319X3A?,12 Aopoy; *(:srvere) (oo7D9c31 592proX OT AO)A9dX MOC3139931

M0163. 941/ )23. A(0190)(31 59270roX gg 79am3A. 2pA seadp1nc Aco)doro ScOT192791901lp

pox Aox3962712 dodo `5noA9ciX 59d779D31 T191-1 ".00c31 5927p7oX mqg A77ATIVX2 3191

zivaP `2016(0Y6 000T vs tt8c23c)Xoug 3191 ScotqAp Aqxwolmoug go, 712evx

3(0% 3A(0)Z120TI? M017prODAOX A003. 702910190d1/ 5U40'11134 5Iftp.k9T1 21911 41 pox AmArd

-94 AC01. 131(30d)10121) 4L A0)111909 A(01 A0(3067312 A0Z111)(12 Cp. Ati.yoL `Atpboyroatio pox A190)06912114 Sqciat Aougdo., oon?A2A 0.64c67 ZA )212 0191A0C3())? 9101AraL ?Z/X 39,41).2.4

511:crec011 501(91 0 go ?chi' A41x7101t.o92 92 7011c191,3nx 91i 014AV:TITI? A19(919119 7O1

112 ,

A3T1. 13110A9 ?TI 5(9X1101/932 A190)1p19(10? 191 SnOliinot) 5n01 5v19,096o9dX 5801

523 Moo. zlxygorl AV.otap (more. TA 51th-QX 5noo, tqa 7p1 T1927 AmompdhyaLooLp

TA 7oA9TITAng to 'Aco34earr1r1? pcinxox2o .2oXcolu 20 goats, 31t(9 `noa.a.ncbod 5no -0X Arloldp 2oAp 911 5no122.noso 5001 Sgolcv .5qdu prazw000Lg Z1 zA.29x9 Ammoo2z)yxr)

TA AZDt(34170X 4A0)1(30)yd) AC01 AC/TI97:912,3AP A91 VI /12X 6139,40?190C11/ 002L2 A0)(396

-1012 AC01 13(30412 293. 311 c013AZT13 523 A779U0236X032.9 Vt11731.00319 p71 00219 M1d177X A91

gazio znolp `Acoldcoych (To.; AcrilmonzAT A91 1:(4)(01p7d20/0y ZA 52c:oX `772c3c-nyth 523 Alylool.

lit(lmzng To. VA AZ1d012 A41 523 lig moptodninso Aolygg 371 `A0 3)..1,n01/ 91 523 921.0911).

Vii 5gd1/ Aoxca. ?MC M9X1173190319 id(pX PI? 3TI 201D9d1 OT Sqdaz. 93. olAogallyoup 3191 xricao Z1 `xldcoycl:. 523 rciamp AZ973A1p2? Sq01 5(1041.0(V :S.101§) 5C-1012.01A? 59.0X0131.

*5201 531A0136.272 * swept?) [5gox7chr1 592A9699 :s.1,91§] 10111909 7o7on9y3t Argil _92

loyyp A(1)1X-Y:(10'd AC01 1313101/932 41 8(2)291012 ZA 5(101 430113A3), Atc1 Atty2 523 loyy pox Ats, Snol Attyg 523 Arri loyyp A411273 A43. 971 'po1l:10029 191 193910 A10(92.

-914 ZA AZ1(0d)T411) pox Ao7ot(19 647111 ATc/xrd Azyd 9Ti tpX1122190119 29X3016t(1970A

-01i A02)21(2 4A9CM(1922A0Ti A(01 5C10A3T1(10)4 SQ0X1d3Tl 531motpoo.t717 'AcJtcAoat 'mind 0 e4 `,,,Ammo?

Amyyp x? 227x *[:strepy] loxmc11, [ZZX 10X1y91231C &IGO] 10111909 20%1(33'11

`13100% 77d31)' )1311 zyyp pox 7odgt4 lopoodo.e. A0)219331(333L A(0121(109 500Uy3L ZAR 226("A

t(OATint A4Z1vmod 4429190(31/ Z127X 0031.2 A1970133 At11 523 42 23(3C,OLI ty91 A(91970 77121

Z1 T12 'A(91923 A3013y0(1) Am1)3m09 A(93. X? 641 3TI To..7pyno9Aox 171 TA?rloadXooLg

-0)X; TA 531A0,09 `A9x77x 91 91970 A90y311t(d222L '10An Scp 'm713odo777gp 991 7oA3r19d9do

loi.gy Atm; `Akargo mopagp A41 212 `70993 31011rx Soitol, 9 !pito, Aoy2 9TI 59(91194

92 20 '777Y31/rip pox 5923 1l771/ 11 (purl `aoldtpoznoitcl? `20170114iax 2332(Apq) A790)13(304

ZA (101L91 901 222.? A73.01Xdp '1411)9=192c pox ligchcb000rl noy9 X72 cp. pox, Almatsordsug

591AoX2 At.(41,(323 41. 92 7913pi oolpynosonox 1,31 Sup um:ago.° 59) 10A31.19C132A3632

Zalopit vim 653214011 elOff. 'Apdtl.X 9TI 10134292 pox 231(43.97310. Ssumpplat. 'Avatmoo..

-aox9 A30292y0 N A41 523 AggEtclo-Lo 591A90y? '3191 531Art 20 :7oAX91p noy9 ioxlchri

pox ?171(13170TU.10(33L 22311, 510 A3 10A3T113X01L9 A9(X31 MOd9d))312 5701d1.0(10y, ?)3X 51319

901d, 10111909 loyg 20 `Ampod9g, pox modllgo `Ao)A3o2ouly Sooyat, 23A3 A3J.nd)3 23101(9

1p3. 911. p `AzqX9v Ary. 523 pox moyhollgo `Aoo2dISIOV, A27199043 qtd?Ti Sx,T1 30X1(0113/

T1 523 kro.191-1 77A)31L 23111 3A14 `Acorl?yoat ATo. pi? 3191 1tcy1/ Solttd9chp tcyptrd t1.1973 A79t(X1012 A41 523 PDX Szgogyox 5ty1 SnOX)0172X4 Sagrblvl scloXo= sgoi

V0110I 111 3

5.o.

Gt

.

`4031961

.

ar Mtm..

AtIcco `A 1171

.311

AC91

1D

c7o

70211

PLANGEREA LIT/ IOAN SANDU STURZA VODA.

vec xataxupeebawae Tee dp.avetcapaya §icoacaTtXd4*. "Allot, Si =0a%), np&cepoy av-

te; paaaexol (SaycciSec, gXapov yuvatxa; noySciva; npotxa; bicoocaTtxio'v, dro-plc:cote; Si xat c XAa, GaTepov gycvav ooknoc, Pant xai p.i aficb Sb

7Carvaext TOO; gycvav [colcpcSe; xat/ ncirca. Aotb Xoenby tb eiSexoy p.oacpcyite xai

Tb 'Nab 7CEr7ceatitc aoteby fiXxuae natinciXou; gy.sonfou; MoXSo6civou; et; ..c6 vec

yfycoac cobutoc, or'ave;, npocrsoccsucip,evot TcapaXoyw; dub Tec xoncrouXata, xat/Tip dpeaxday sous, cinairro.); incp,Ovo.); irpoatatebovtae xat Slot, of GOUTCTOC ipyo:cr-vipicepcSec xat texvttac, ciamoavtec tour irconfou; Texyttac. Kcip.vouak mutt tec

xdpall tou; cinb aXov tbv T67cov, ncoXoOrce; 'cited); OiXouv, xcopi; v& 6oriOci.me -thy

TOIZOV nayteXtbc, SaTE gEoSebe t, dompa et; co 7r6Sou; xat et; TOG Vera xat et;otxovoplav .seby civaptcthov tpoeptp.cov xat etc &Alec xoevec npdcwaTa (adauB :)*el; Tec&norm p.6vov of aycc'eSe; texyhat ouveccrepipcoac*. Autos of aob-cc-coe, xdpyouat scat (1XXo

&moil, et; -thy TOTrov: nipvoucre MoXSo6civou; SobXou; p.ccreenok, 'cob; 6noCou;

VOVCS; Eva, Sue.) TaEtSca et; TOG yercovexec papn, inopiwo; Tot); cpipouat xal gp,e(votw

crotsztroc, xal (1); xa0' alike 006TETOC 7Cpoata-cat5onca. ienb Tec xovaouXdra. Acb xat

6Xinec Tcvec etc MoXS66av pray Reyany citaEtay xal aSexCav: tbv p,iv icatipa(Saye/v, 'thy Si uEbv croketoy, tbv Eva ciSeXcpby (Saycly xai tbv eilXoy aootc-cov,xat, &meat Slot (Vito/ 157cepacugovrae cinb xovcsouX/Ta pxydanv

noXXcixe; xat loyotpt6iiv noXX4v, Tbaov of npaypoteutat, Soot xat dE Texyhoc

xat gpyacrtnpecipcSe; xat autos of p.orpaicleSec, Sxt p6vov that ludecpcSe; xat/navTa, &XXec xat atiOaSiaTazot ispb; 'cob; c;e7cetciSe; T1; Scomjaecoc. xaTawcoicscnoXX/xc; xat etc xa6yciSe; (sic) xai SapRob;, C000trao; xat to bovine; of ao6-

TeToe etvat civuTc6taxcoe et; Tot); isponop.aattbpou; Top k6nou, Came; p.olcpcSe; xat

7CeprciacSE Zia ToG Tonal) TOO 6aaeXexoti, SouXebovteg, xat/ dpeaxe(av tour,Sic °atom, xcip,vone; xat Tee toll k6nou xipan eog 6o15Xowcat, p.6vov xat p.6-

vov Stec tb etvat oobte'cot, xat ScaepevSet5ovrat xat/ Tccivta iv nasal xacp4i cinb

Tee xovaouXcita. Tb &ram) av dx6p.c p.epcxbv xacpbv icapap.eX7J0t, 6i6aca xa-zavrim 6 -Cana; ti); lloySayfa; v& that xatoexouvivo; ant p6vov aoutt-cou; (Sck-csou; xat doucrcpcaxob;. lipookc autos of c706TVCOL 7cpayilateutat, gpx6p.evoe et; tbvsown vac, SoXaytpegoucre (sic) -cob; gyxatofxou;, dexoXobeco; xcip.youac nXacrcec

p.oucpXouXobxca xal xatotp6youcse to Sfxaca Taw (SayedScov, xat, Stay autos Ivo=va XcE6coest xaviva tb ant; xaviva cleXcov kcyciv, lisycany atEVOXCOpfaY to1747ycopae. Ka(, av 1d6cooe crocrrec Tee Stacpopci tout, Siv nefecovtat et; .xaviva 6p06v X6yov, xai Litre bobby Say Sixovtat, nap& p.6vov ixetvo 6no6 ()atom,xatopOdwouv. Stay 6 [Lb dick xpeoatorme, Seacpsoyouat Tip ix7cA7jpoxstv Scacpbpou;

npocpcicrec; xat nXacrcec inexecplip.ata, xat oarcoc &Uncoil= TObg 7Ctcoxobc mate);6acramobc (SaycciSe;, gv el) auto/ of yettovec, dvtao; xat/ Suercuxfav pectin va

inlyatyv et; Tait k6nou; xlviva; Sucrcuxt; aycci; xat Sbv OeXlcsee vd TNT/00(YCLTOQ axe p.6vov Tip Tixv-tiv TOD Say tbv cileyouac va SouXebcro 7cpciyp.a gra-

paXapecv va mokliesv, dXX'oirce %&h; Tiv naxetv tbv xap.canv Siv 'thy deplivoucre

V 4ttt oc,

ciimrc

Tip

Tip

to p.i

p.i

etv

ix

O&

p.i

SEv Tee p.i

p.i

p.i

tour

3

µi

xcip.-

al

&j

intpoviiv,

fj

4 N. IORGA

Vec witty &reap "vec eoygri tb zaCtitepevelv too /term/ Si of csayscrot, Epx6iievoc

etc tbv 'Corm,/ vac, xdp.vouat CiTVCC 51ct, xcd, 6; Ez 2 EE'8 cxop tour TOnou, xarac t 7v

dpicrxeciv TOO; Xdp.vouacv etc OEXOUV xal xaecBg OiXouv, Voac SE p.ocicpcSec xalnetnciataeg, rata ruler= Sepevasu61.tevoi. drcb to xavaouXcita 6); ousels. "00ev aura8Aoc, µE tb vac ijvat xpek tiou, we ma* aycacc Tfjc xpwroccag Baatlefac xcd. CogICCt86x1; (sic) SGOXoc, to yvtocrcorcoccii el; tb 040,6v npoaxuvrtibv As6Xitct, npog ?Sic&5.cc aka/ aE xataxpilastg tGiV noXf..u.ov, 67cop eath p.epcxbv 'myna (Ipxtaav vet yivcovrae,

violet sits ciaccapopiag situ Eivcov )yet_t6vcov, Ettj ttixv zal xcacarcliawat e?; xoctiplocvXoyotpc6tilv [Li Tag ,µ novas AUXecc yemincov leas, to &cora 6i6cacc tb npoaxuvirrbvile6Xiv. Ili Eva pAvov Eipbv rcpoaxuvrisbv xacraosptcpc tamper. vet to gccXeiti)Ti dpiatozal vec circoxormatilat tbv TCOCTporovtxbv rasa x)alpovoplav too T67C011, veC SU6Cal.101X.Cra nOtspov, xcci vc2 pip datxoGyucc of 7c.scoxol f5arciSeg .qc Bacrasfa; Too in?)Eva taxtlic aoutluov.

(Pecete tuiceasca a Domnului.) '16vvw EavS. Etot5pcc Boe668ac.

Catre Inaltul Devlet, vrednic de inchinare, care Intru multiani sa traeasca.

Fac cunoscut, dulia datoria mea de rob, ca in chelerul (granarul) impara-tesc, in Cara mea, Moldova, din vremea rasboaielor, a inceput sa se .trag5,un rau foarte mare, pe care nu 1 -au tinut in sama, cum nu trebuia, Domnii greci,pentru scopurile for osebite, si a ajuns la o treapta foarte suparatoare im-piedecatoare pentru saracii raiele, locuitori ai Moldovei, i pentru a ei car-muire o mare lovitura de nesuferit. Atunci, pe vremea rasboaielor, s'a in-tamplat o mare foamete in locurile vecine cu noi, Rusia, Austria, Ungariasi Polonia, din care a fugit o multime de Lipoveni, de Unguri si Evrei,toti ai Rusiei Austriei, cu deosebite mestesuguri indeletnicin-du-se, intre cari si negustori si cativa cu totul fora ocupatie. Toti, ve-nind atunci cu gramada in Moldova, s'au asezat, luand prAvAlii si case delocuinta cu chirie. Traiau liberi, intru toate aparati ca suditi 'de catre con-sulate. Iar, dupa pace, avand ocrotire si toata libertatea voia (?), au inceputin tail, sa cumpere averi imobile, pravalii, case de locuit, gradini vii.Iar Domnii,. cu toate ca. Cara din toate partile striga pentru nedreptatea aceea,ci ei, stapaniti de nepasare, ca unii ce erau straini, au trecut cu vedereaacest ra,u, vrand sa Mb& indatorite ale lo consulatele, cu folosul ce trageau eledela suditi, pentru scopurile for Osebite. Acuma deci, la cercetarea pe careo 'fac dupa orandueala inipArAteasca, am ,gaSit o multime de suditi liberi, siam mai gasit Inca si alte 'rele si mai maxi : unii suditi (stars : catolici si)

greci (Adaus:)* si din alte neamuri*, oameni raj, cari, inseland .pe unii egu-meni ai manastirilor, au luat pamanturi manastiresti, cu o mica plata pe an,

(f)ctipl.

Taw

si

si

sisi'

si

p

suditi

g

PLANGEREA LUI IOAN SANDU STURZA VODA. 5

si cu invoeala sa tie acele pamanturi cu aceeas plata, unii pe tot timpulvietii lor, si altii si pentru tot neamul for sa se intinda stapanirea mosiilor.Apoi, iaras, alti suditi bogati (,fifers: gasind) (Adaus ) *imprumutand* pe uniisaraci localnici (sters) fara minte, le-au imprumutat bani in galbeni, cari atuncise vindeau cu 10 lei, cu amanet pamanturi din Ora, si dobanda de 11/2 lei lapunga, i cu intelegere inselatoare, ca, la soroc, sa-i dea iaras in galbeni, fartsa puie in socoteala urcarea galbenilor, care, dela vremea band s'au indatoratpamanturile cu amanet, cu deosebirea cursului ce s'a adaus cu creStefeabenilor, au ajuns de s'au robit acele parnanturi la acesti suditi, cu un niimar dedatorie foarte grea, asa 'Meat saracii stapani ai amanetelor, neputand sa pia-teasca aceste datorii ale lor, fara sa vrea, au lasat mosiile lor creditorilor

ca sa, le carmueasca pe deplin, cu nume in adevar ca le in ca ama-net, dar cu putere de stapani. Pentru care Cara adesea s'a plans si s'a totgandit sa afle vreun chip pentru indreptare si liberare; insa rautatea deo-sebita a suditilor, nepasarea Domnilor si ocrotirea cu mare staruinta a con-sulatelor a inselat orice chip, a.9, incat, data pamaritul s a indatorat cu 1000de galbeni, cari atunci faceau zece mii de lei, dupa patru ani, cu deoSe-birea de curs ,si urcarea galbenilor, au ajuns sa fie 22.000 de lei cele ce eraucu trei sau patru ani in urma 10.000 de lei (Adaus :)* , au luat prin zaloagemosifie lor si din pricina dobanzilor peste masura de marl si a urcarii moneteiau ajuns sa stapaneasca pamanturile amanetate*. i altii, iaras, find maiintaiu raiele imparatesti, au luat femei moldovence cu zestri de pamanturi,curnparand si allele, apoi au ramas suditi, rusi sau nemti, si, cu acea sire-tenie a lor, au ajuns liberi in toate. lush aceasta libertate nedreapta si ma-rea lor voie a ispitit pe multi localnici moldoveni spre a se face suditi,cari, ocrotiti fara drept de consulate, traesc dupa placid lor. Tot asa cu sta-ruinta se ocrotesc si toti suditii cu pravalii si mesterii, facand paguba, mes-terilor localnici. Isi fac castigurile dela toata tam, vanzand cum voesc, Parasa ajute tam catus de putih, care, ea, cheltueste bani cu poduri, cu ape sicu grija zaherelelor si cu alte lucruri de obste (4daus :t, la care numai mesteriiraiele isi dau partea lor*. Ei, suditii, fac si alt rau terii : ieau slugi moldo-veni cu simbrie, cu cari facand un drum, doua in partite vecine, apoi iiaduc si raman suditi, si ca suditi dela inceput aunt ocrotiti de consulate.Pentru care se si vede in Moldova *o mare neorandueala, si nedreptate : ta-tal rain, iar fiul sudit, sau unul din frati raid si celalalt sudit, si, deoarecetoti acestia se ocrotesc de consulate cu staruinta mare, adesea si cu galceava

atat negustorii, cat si mestesugarii si cei ce in pravalii si precupetii,nu numai ca sunt liberi in toate, dar si foarte obraznici fats de zapciii Car-muirii ; ajung adesea si la certe si la batai, precum si in isnafuri suditiisunt nesupusi catre starostii locului, traind ca oamenii liberi si in voie in tara

si gal-

.

.

multa,

suditi,

6 N. IORGA

Imparatului, dand, dupa placul for ce vor, culegand castigurile din Ora cumpoftesc, numai numai pentruca sunt suditi sunt aparati intru toate, la oriceprilej, de consulate. Care lucru dad, se va mai trece cu vederea catva timp,de sigur ca Cara Moldovei va ajunge sa fie locuita numai de suditi rusiaustriaci. Pe IMO. aceasta, ei, suditii negustori, venind in Cara noastra, insealape locuitori, apoi dau falimente frauduloase mananca drepturile raielelor,cand au ei sa iea ceva dela vreun nenorocit de rain, cauta ce li se cuvinecu stramtorare mare. Si, dad. nu ieau datoria intreaga, cu diferinta ei decurs, nu asculta la nici o vorba dreapta, si nu primesc vreo vadea, ci nu-mai ispravesc ce vor ; dar, cand el insus e dator, fuge de plata cu feluritepretexte cu dovezi astfel nedreptatesc pe sarmanele raielecredincioase. Pe cand vecinii, dad. din nenorocire s'ar intampla sa vie intam for vreun nenorocit de rain n'ar vrea sa se fac audit, nu numai canu-1 lasa sa exercite mestesugul sau, on sa vanda un lucru para la man(in detaliu), dar nu lasA nici pe bacan, nici pe hamal sa faca vreun lucrupentru scoate panda de toate zilele. Iar ei, suditii, venind in Cara noastra,fac zapt ( =ieau) toate ca in Ora lor, fac dupa plac ce voesc, dupa cum voesc,

traesc liberi si in voie, intru toate aparati de consulate, ca nimeni altii.Pentru care toate acestea, find datoria mea, ca un raia credincios al pu-

ternicei Imparatii si ca un rob supus (?), be fac stiute in taina inaltatuluiDevlet vrednic de inchinare, spre stiinta ca acele abuzuri ale suditilor, caride un timp au inceput a se face, din pricina nepasarii Domnilor straini, sanu se intample Si sa ajunga la vreo galceava cu Curtile prietene ale veci-nilor nostri, ceeace de sigur ca Devletul cel vrednic de inchinare cu un sin-gar sfant hatiserif vrednic de inchinare poate sa o stearga fara zabava sa in-drepte Cara noastra parinteasa dupa datina stramoseasca, ca sa fie fericitaca mai inainte sa nu fie nedreptatiti sarmanele raiele ale Imparatiei Salede un tacam de suditi.

loan Sandu Sturm Voevod.Crearea consulatelor europene in a doua jumatate a veacului al

XVIII-lea urmaria scopuri politica §i In al doilea rand §i comer-ciale. Consulii faceau spionaj, culegeau tiri, iar eel rusesc Impie-deca, once guvern prin amestecul sau, totdeauna interesat gi arogant.

Aceste personagii, dintre can unele facura apoi o rapede carieramare sa ne gandim la un La§carev, la un Hammer, aveau Ins&inijloace de Intretinere foarte putine §i erau silite deci sa primeascaospitalitatea moldoveneasa on munteana, in case Inchiriate sau cum-parate pentru dansii i, pentru bran& §i Imbracaminteleafa ajun-gand abia sA, Intretie cancelariarecurgeau la imprurnuturi, ba chiarla InE,;e1-atorii caracterizate, pe cari, in ce prive§te agentul austriac,

si si

si

si si,

si

si

sisi

si

si

.

plasmuite,--si

si,

PLANGEREA LUI IOAN SANDU STURZA VODA. 7

ni le spun Hammer insus, cu indignare (1), dar mai ales la pro-tectii de sudifi.

(1) Scrisori publicate de Karl Hafne, In Mitteilungen des Instituts far OsterreichischeGeschichte", XXXII (1911), p. 469 si urm.:

.Der Agent muss, wie alle ubrigen General-Konsuln, Haus und Hof halten, mitvieren auffahren und Leute zu sich laden; und das Alles soli er mit 2.000 Gulden be-streiten. Die notwendige Folge dieses Misverhaltnisses zwischen impfang und Ausgabeist dass die Beamten sich entweder durch unerlaubte Mittel bereichern oder durchSchulden ins Verderben stiirzen miissen. Die Agentie hat Beispiele von dem einen unddem andern; mir geziemt keines von Beiden1

aIn jedem Falle aber ist es gewiss, dass ich nach.meinen Grundsatzen es auch bisdahin nicht aushalten kann und urn Ubertragung oder Entlassung bitten musste, wennder Hof die Besoldung von 2.000 fl., von denen ich Haus und Hof halten und Zins zahlensoil, nicht erhohen wollte. Mein Vorganger Timoni, der wie ich dachte, hat in zehnJahren seiner Amtsfiihrung 20.000 Piaster von dem Seinigen verzehrt. Der SubstituteSchilling hat Geschenke gebettelt und dadurch nothwendig den Geschaften geschadet;desshalb ward er seines Dienstes entsetzt; andere Unterbeamten liessen sich zu denniedertrachtigsten Kiinsten herab um ihren Unterhalt zu erwerben und haben sichdadurch entehrt. Keines von diesen dreyen ziemt mit mir. Kapitalien im Dienst zuzu-setzen habe ich nicht; betteln mag ich nicht; mich in Schulden starzen oder zu Nieder-trachtigkeiten herab lassen kann ich nicht. Die erlaubten Sporteln der Post undKanzleygebuhren theilen die Unterbeamten, der Cancelliere, der Dollmetsch, derDiurnist. Der Agente hat nichts als 'Heu und Holz, das Furst Murusi gab, Furst Kal-limaki aber, der sehr geizig ist, vermut'ich nicht geben wird. Wie ist es also moglichmit 2.000 fl. ehrlich und anstandig zugleich zu leben ?

«Freiherr v. Herbert, dieser vortreffliche. Staatsmann, stellte schon vor zehen Jahrendem Hof die Ublen aus diesem schreyenden Misverhaltnisse entstehenden Folgen vor.Was er vorher gesagt, geschah. Das Ansehen der K. K. Agenzien zu Bukarest undJassy versank in Nichts; nun schreien die Lander und Hofstellen, und nicht mit Unrecht,caber die Nachlassigkeit oder Bestechlichkeit der Agenziebeamten ; aber an wem lagursprunglich die Schuld und der Quell des Ubels? Am Hofe selbst, der durch solche- Be-soldungen seine Beamte in die traurige Nothwendigkeit versetzet, sich durch Schuldenzu Grund zu richten, sich bestechen zu lassen oder aus dem Dienst zu gehen. Ich kannnur das Letzle wahlen und habe alles dies bereits der Staatskanzley vorgestellt. InKonstantinopel stand ich hundertmal besser: Wohnung, Kost, Holz, frei, 1.500 fl. Besol-dung und die Pass- und Patentgebiihren. Hier soli ich mit 2.000 fl. Alles dies und obendarein Equipage und Gesinde unterhalten. Ich bat daher urn Alles in der Welt aufmeinen Posten bleiben zu &Wen. Man befahl, man citirte uns Reinhard und Baron Metz-burg als Beispiele. Aber Reinhard hat Staatsrathsbesoldung und Baron Metzburg hattenicht nur 4.000 fl. als Agente, sondern behielt auch seine Legazionssekretairbesoldungobendarein; und das gerade vor 20 Jahren, wo Alles urn dreymal wohlfeiler war.

«Wenn diese Grande des Rechts und der Billigkeit nicht einleuchten und meinedringendsten Bitten kein Gehor finden sollten, so seh' ich wahrlich Niehts als den ver-entzweiflungsvollen Entschluss vor mir, urn meine Entlassung bitten zu miissen. Es solltemich tief schmerzen, und am meisten meines Vaters wegen, den ich doch, so ungernich ihm umsonst Kummer mache, von der Moglichkeit einer solchen Katastrophe inVoraus unterrichten musste, wie ich dies in meinen letzten Briefe gethan.D

....

.

8 N. IORGA

De drept, ei ar fi trebuit sa ocroteasca numai pe cei ce venisedin terile pe cari le reprezentau. Dar sistemul beratliilor, al lo-calnicilor Impodobiti cu un berat de protectie, era acum stapani-tor, §i Inca din ce in ce mai mutt, la Constantinopol, chiar 0 Inporturile cele marl ale Rasaritului. Cand ambasadorii, secretarii, dra-.gomanii for nu despretuiau aceasta specula, putea Inca mai putinsa o faca un biet agent consular Cara mijloace de intretinere, caacei din Ia0 0 din Bucure0i.

Ei se indreptara in randul Intaiu la strainii fara protectie : totiEvreii se facura suditi sau «Unterthan» (de uncle cuvantul de bat-jocura : tartan). Dar acestia, mai seiraci si de sigur putini, nuajungeau. Consulii se ingrijira deci, pe cand primiau §i Moldo-veni birnici, pentruca trecuse granita ca slugi ale unor straini toc-mai a§a, faceau agentii ru0 in Turcia cu «beratliii aducesere intrecinerea lor, printr'o, continua imigratie, favorizatcl dedcinsii cu toate mijloacele, colonia de paraziti obraznici, nesu-pusi, calcectori de datorie, striceitori de bresle, nepetsettori facet detara in care se hrecniau. (1)

Tocmai cum spune Voda Sturza, agentul austriac Timoni arata, la1795, ca «Jidovi nascuti in Bucovina on in Galitia, recunosceindprotectia Domnului, Ini lasase tara 0 se a,§ezase in Moldovainaintea ultimului rasboiu (1789,-91), luanduii neveste din tara siplatind toate drepturile obi§nuite, farce a fi fost ocrotiti vreodatade Agentia Imparateascan. Indata dupa pacea din SiOov, in 1791, eiini aduc certificate dela «comunitatile evree§tin din Sniatyn, Horo-denim, Stanislau, de unde plecase siliti, cad n'aveau capitatulde 200 de florini in bani on imobile cerut de, Guvernul austriac,i cer a fi «unterthani» fara plata de dajde (2). Deocamdata Agentul

sta la indoeala data trebue sa-i primeasca, dar mai tarziu de sigurca ei 10 atinsera scopul. In anul urmator Intalnim pe cei doi fiiai unui emigrat evreu din acest timp, §i unul e usupus moldo-venesc de peste zece ani, platind toate dajdilen, iar celalalt sudit ; osora a for se boteaza §i provoaca un conflict diplomatic (3). E deobservat ca fratii poarta nume deosebite («Avram Moise» si «IosefLissen). «Natia germanan a Evreilorn (4) crescir astfel an de an.

(1) V. actul de mai sus.(2) Iorga, Documeniele Callimachi, pp. 60 1, No. a ; p. 64, No,(3) Ibid., pp. 70-1, No. xxviii.(4) Ibid., p. 97.

tor, a-§i

,

x111.

I

1 . .

PLANGEREA LIT/ IOAN SANDU STURZA VORA. 9

Pentru suditul Moses Selig Berl, Agentul Schilling core& la 1798pedepsirea unui ispravnic care-1 batuse la talpi, pe el si sotia, inFocsani, pe acest «bekannten Mann» (1). Evreii supusi Austrieiaveau la 1806 si un staroste al lor, precum si, de mult, hahamulfor deosebit (2). Subt Scarlat Voda Callimachi, in 1816, se luaramasuri aspre ca sa se impiedece navalirea de a vagabonzi» (Mi.Isqig-gangern») evrei din Maramures, Bucovina, Ardeal qi Polonia, de undepornise o ceata de 20.000 de oameni. (3)

Cu alive, ani inainte de plangerea lui loan Sandu Sturza Evreii«tartanin se plangeau ca guvernul moldovean, dela 1812 Incoace,ii pune la vama obiqnuita si la dajdii mari, de 28.000 de lei, pe°And hrisovul lui Alexandru Callimachi fixa, la 1796, pentru totiEvreii, taxa global& de 8.000 de lei si alti 8.000 a angariiD, pe Jangacotul de postav al noului Camaras si venitul noului Aga dela car-ciumari, ca-i Inchide qi-i bate. Dar taxa carnii din care se plata dajdease urcase si ea la 32.000 de lei. Si Agentul atribuia, aceste din urmasuferinte nu numai «urii adanc inradacinate a crestinilor de aiciimpotriva Evreilor, dar $i caracterului galcevitor al Evreilor,

for simpatetice (sic), adesea exagerate, la tot ce privestepe un Evreu, necinstei, adeSea dovedite, a Evreilor fata de crestinisi faptului ca multi din ei au venit in Moldova f5,r6, pasapoarte» (4).Scarlat Voda era, dealminterea, ocrotitor al Evreilor «hrisovulitiv dintara, qi unul din ei ii face& toata tapiteria Curtii si a tronului s'auchiar. (5)

Impartasirea Evreilor la arenda mosiilor in acest Limp e in ne-contenita crestere: cei din Herta pretind chiar ca au un drept demostenire dela strabuni in ce priveste mosia orasului (6). Ei intemeiazaqi fabrici, ca «supusul austriacesc» David Leibu «J5,dovul» din Baal],care, dand faliment la 1819, lasa o sticlarie la Comanesti, « fakuta cubanii creditorilor aratati», 13 la numar (7). La 1826 un Evreu falsi-flea moneta spaniola la Botosani. (8)

(1) ibid., II, p. 529, nota(2) ibid., I, p. 139, No. Lxxxviii.(3) Ibid., p. 255, No. cc.(4) Ibid., p. 283.(5) Hurmuzaki, X, p. 771, No. xcvn.(6) Documentele Callimachi, I, pp. 498-9, No. 186; Studii i doc., XXI, p. 213 urm.(7) Documentele talimachi, I, p. 558, No. 290.(8) Hurmuzaki, X, p, 364, No. ccccxxii.

k.

im-partasirii

2.

71

10 N. IORGA

SA adaogem ea nu lipsia speta «Evreilor ruqi», a celor prusienisi a color francezi; cari nu vazuse niciodata Franta. (1) .

In vremea turburarilor Eteriei, Evreii, cari se bucuraSe odata,cu Orecii si Turcii impreuna, de intoarcerea lui Napoleon din in-sula Elba, nu se bucurara de revolutia cea noua, cu Arnautii 05,-reia se batura pe strazile Iasului, decal in vederea jafului care sepregatia, de Turci asupra crestinilor, jaf care fu mare si foartefolositor pentru acesti lacomi samsari, totdeauna la panda. (2)

Oricum, numarul Evreilor, amestecul for in toate, cametele grelece pretindeau, dibacia de a lua asupra for moqiile celor pe cari-iincurcase in datorii, actiunea for stricatoare de bresle pe caream vazut-o in memoriul despre breasla blanarilor din Botoani-si,in sfar0t, nesupunerea fata de autoritati qi desul apel provocatorla agenti qi consuli, ridicase Impotriva for pe toata lumea, In aceltimp cand un nou Domn de tara incepea sa vorbeasca do «strainiinepasatori», cari fusese Inaintaqii sai qi sa ceara crutarea, ocroti-rea a esarmanelor raiele Moldoveni».

Beratliii din Constantinopole si de aiurea avusera rolul Gel mareIn pregatirea si conducerea revolutiei grecesti. Ura Turcilor se in-toarse mai ales impotriva acestor foaste raiele, cari, razimate peprotectia ruseasca, Indraznise a visa de o nou. Imparatie bizan-tina op beizadeaua Alexandru Ipsilanti ca Basileus. Revizuirea lis-telor de supusi straini fu de acum Inainte unul din punctele prin-cipale de program ale Turciei, reformate de mama energica a Sulta-nului Mahmud. Deci, in acelaq timp cand Poarta lovia pe calu-garii greci din Principate (3), fruntaqi intro osta0i i atatatorii. Eteriei,ea orAnduia qi in Moldova revizia suditilor, care fusese Inceputa, inciuda consulilor amenintati cu scaderea veniturilor, Inca din 1819. (4)

Eppratian suditilor incepe in 1824 Inca (5) si se mantue in Martie1826 (6). Inca din Septemvrie 1824 Domnul oprise, «dupa cuprin-derea inaltelor Imparateqti poroncin, odata cu «statornicia in Oman-tul acesta a supusilor stapanirilor strainers, i einsotirea for cu

(1) Documentele Callimachi, I, p. 76, No. xxx ; v. qi nota 1.(2) V. Hurmuzaki, X, p. 114, No. cr,;p. 163, No. ccxxn. Turcii le cereau bacOq In

ibid., p. 167, No. ccxxvii.(3) Ibid., p. 608.(4) Ibid., p. 83, No cm.(5) Acte psi fragmente, II, p. 703 qi urm.(6) lbid., p. 712, No. 1.

'

si

tern si

pa-

silk;

:1'

1114 1 61

PLANGEREA LIII IOAN SANDU STURZA VODA. 11

mantencen, aratand ca averea tern nu se mai poate lua ca zestrepeste hotare, §i, la 10 Octomvrie urmator, afland ca se mai fac astfelde casatorii, el impunea, Mitropolitului sa se desparta sotii. (1)

Data plangerii, care se vede a fi fost serial de mans insets aDomnului, find §i iscalita de dansul, se poate afla lesne. La 29Fevruarie 18t6, Iordachi Catargiu Vistierul §i Vistierul DumitrachiGhica anuntau consulatelor, ca au porunca de a «aduce in bunk ran-dueala pe straini, otomani §i altii, cari se afla in toata Moldova §ipe cei ce vor veni, al caror numar s'a Immultit si se immulte§te, faraca Guvernul sa alba cuno0inta de felul indeletnicirii for fara afi supusi bunei orandueli care prive§te binele de ob§ten, si le in-stiintau ca oricine va intra in tara va da pasaportul capitanuluide hotar, primind in schimb numai o recipisa (2). Voda se gandiapoate i la uneltirile Grecilor din Basarabia, doritori de o noun re-volutie; dar Lipovenii §i Ungurii, ca in petitia sa catre Poarta,ocupau de sigur numai un loc foarte restrans in grijile sale. Evreii,not nu trebuiau sa navaleasca inset In Moldova. Agentul prusianMargotti spune de altminterea limpede ca e vorba de «supusii ocro-titi de consuli». (3)

Se tie ca aceasta politica a Post inlocuita, dupa rasboiul din 1828si ie§irea din Domnie a lui Ioan Sandu Sturza, prin alta, a lui Mi-haiu Sturza, asupra careia nu e locul aici sa ne pronuntam.

(1) Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldaviei, p. 259.(2) Hurmuzaki, X, p. 342, No. ccccvr.(3) Ibid., p. 343.

si

Iorga, roan Sandu Sturm Itoda Impotriva sudifilor straini in Moldova.

. A . AA' At. A. - C ;AA ...4; r:

Zr A- 2. -s! Ong .CF 11Pa if'

'1"Z a r14,, fc; , 4; V 6-

,no t r,

d'""

rep

J ri, , 1,-014, '4. 1 .1

J. ." ....

45 cp ati '2 ...rg ,--nttyi1...,A,11,,...; /L.! 7,

a ri..41 csrf vs! -.pj, 4.2 .

q: <2.9qpCF,. ra,L

44. et: . Ji.r 6:-/rs , G- .11/4Z <IQ 7v.?, h.., t-,(1,t,4.-Lp

,. 4. -.al" 6 , ,fihrli /NM )214' vrt As1 rtel Ns

. nr ;' 4,;

a

, (1;., itt Icri.tv2rs1 , ,Wv.

(1. , ?V." 21.11.. (171., Wen sr Av.!

n,., A..,12

F,, dic A

7....11 2dZ < w rt., adj... A.,!.

@it!' 'fl"20.3'"

'. clef' a,... J. ,3% 44.4, r94. Ai" . rt.! ,To

R . ...v./L....ice,: 7, Pb :- d .2 6; cir:, @le:, e

n,"- rSIN, rfitl...40'

.n./6-: 73t:Ift .;.< 0)4A . cs.Q ..'- .kale.

n II..! 11,

G. . o D.:

4";:(:, 52'.c.<72-7

'"-ce. e I:" '

Analele A. R.Tom. Seat. isioiice.

MOY , ft

IL.

',,t%).! N I* .

r !fit 4,1 IQ

\ .. : go". .1. (I.- ay.

, r (rerd'ln rni. 4 4..

n N s , . . f r , . - 1 . ) np./! ' t! W. : 6.1/. ^PI ';'`'.

LirA r.f42 ze ' cc ,w 12- J1.2

42

.r ,<4. .

e .'. ./)' 40! 4,11111 . ...r-

s : IA., ir: . Ai 'L sect_ ,41 c. eve-o

, z le. --

et °A

.?(L .dqnRw

...verLA.7 .

Oko.: .4..../61,"

«J1.4, .;a.: A 0- ...

aw iv:44n re

rfA..y.ekeACW. :44 qv. A

;" :au. .

N.

4

" **;

, .

4..1

Fa! ay, A o; 4.4 VZ 6 3. 11.1 -r

"

;.' - .1' 1.; a.'

,,Jr ft. Z.:)..`641 '

pg. 71 ,r-n A...2.ruecAswirs.

(101. ,todote-% ...`.7.;" :1-

<a.' n: nis/.r-, w ON

N.,: 44.9. nz . oa..: ;.:, ft...

1: :7",

O CZ. V .; Iv: N.:. .'"e.ej '.2.sse`"*""

.2. :- d... 1:f

it"

iiXti.Aientoriiie

Analele Academiei Rom; lite. L. B.Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Sups. -,20Arhiva senatorilor din Chisinau $i ocupatiunea ruseasca dela

1806-1812. I. Cauzele rasboiulUi. Inceputul ocupatiei, de RaduRosetti 2.-

Negru.Voda si epoca lui, de Dr. At. III. . - . .. . . . -,50Criminalitatea in Romania, dupd ultimele publicatiuni statistice,

de I. Tanoviceanu -,30A rhiva senatorilor din Chisinau $i ocupatia ruseasca dela 1806-1812.

II. Negotierile diplomatice $i operatiunile militare dela 1807-1812.Amanunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti 1,50

Unionisti si separatisti, de A. D. Xenopol -,50Tom. _XXXII.- Desbaterile Academiei in 1909-1910 5.-XXXII.- Menzoriile Sectiunii .Istorice 14.-

S tiri despre veacul at XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-dente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . -,50

Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de RaduRosetti 1,60

- IV. Amanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, deRadu Rosetti 2,-

Despre elementele cropologice in documentele romanesti, de N.Docan. . -,50

Partidele politico in Revolutia din 1848. in Principatele Romane,de A. D. Xenopol -,60

Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografiesi documente, de N. Docan - 1,20

tiri despre veacul al XVIIIlea in terile noastre dupa corespon-dente diplomatice straine. II, 1730 -1812, de N Iorga . . . . -,80

Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului.I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu Rosetti. 1,60

Mamie spatar Ilie Tifescu si omorirea lui Miron si VeliscoCostin, de I. Tanoviceanu -,50

Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 si 14 Septem-vrie 1602 (7111), de General P. V. Nasturel . ...... . . . -,50

Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului. II.Dupa 1 Iunie 1859, de Radu Rosetti 1,50

/Din amintirea unui boier Moldovean din jumatatea intai a yea-cului XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814-1878, de A. D. Xenopol . . -,70

a Doamna lui Ieremia Voda», de N. Iorga 1.-Sociologia si socialismul, de A. D. Xenopol -,20Despre metoda in stiinte $i in istorie, de A. D. Xenopol . . . -,20Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu -,50

XXXIII-Desbaterile Academiei in 1910-1911 4.-XXXL/L-Illentoriile Sectiunii Istorice 12.-

Francisc Rakoczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu-resti $i Romanii, de N. lorga -,40

Un calator italian in Turcia si Moldova in timpul rasboiului cuPolonia, de N. Iorga -,30

Dona documente privitoare la Revolta boierilor din tara Fagara-sului in favoarea lui Mihnea .Voda numit eel Rau, 1508-1510,de loan Puscariu -,20

Carol al XII-lea, Petru eel Mare $i terile noastre, de N. lorga 1.-Cateva note despre cronicele $i traditia noastra iStorica, de

N. lorga -,20Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupd izvoare apusene.

Luarea Basarabiei si Moruzestii, de N. Iorga . 1 -,40Rascoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga -,30Ceva despre ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. lorga 1.-Insemnatatea divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria

renasterii Romaniei, de D. A. Sturdza. ,I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 -,40II. Anul 1856 1,20III. Anul 1857 1,60IV. Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti. 1,60V. Anul 1858. Caimacamia din Moldova a domnilor Ste-

fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu 1.-Partea Romanilor din Ardeal si Ungaria in cultura romaneasca

(influente si conflicte), de N. Iorga -,20Muntii llamas $i Tarnasel, de loan Puscariu -,20Dinastia lui Radu Negru Voda in Ungro-Vlahia (Valahia Mare) si

Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) si in Valahia Mare,de Dr. Atanasiu M. Marienescu 1.-

1. ..:

.'1

.

-

.

_

-

,

.... .... . . . : .

.

-

, r ..-

.

..,

-

. . . . . .

-. ,

---

III I nil I u

.

. . . ............. . . .

.

..,

. . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . : . ...... . . . . . . . . . . .

. ..... . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . . .

....... . . .

. . . . . . . . . . .

. . ........ . . .

.

. . . . . . .

. . . . .

Ana lelo Academiei Romane. L. B.Tom. XXXIV.Desbaterile Academiei in 1911-1912 4.

» XXXIKMemoriile Sectiunii Istorice (Sub preset).Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul si actele ei, de N. Iorga. ,50Pagini din istoria culturala : I. Privilegiul din 1815 al Targului-

Frumos. II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutului Sacuie-nilor, de N. Iorga 1.

Insemnatatea divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoriarenasterii Romaniei, de Dimitrie A. Sturdza.

VI. Anul 1858. Adunarea electiva din Iasi 1.VII. Anul 1858 Caimacainia din Valahia a domnilor

Emanoil Baleanu, loan Manu si loan A. Filipescu si influentaprecumpanitoare a Adunarii Elective din Iasi asupra Aduna-rii Elective din Bucuresti 1,60

Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca Intre anii 1840-1843,de loan C. Filitti 1.

Contributii la istoria bisericii noastre : I. Despre ManastireaNeamtului. II. Balinesti, de N. Iorga ,40

0 scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan ,50Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sapaturi din

vara anului 1911, de Vasile Pcirvan 5.Insemnatatea europeana a realizarii definitive a dorintelor rostite

de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Dinti-trie A. Sturdza, I ,80

II ,40III. ,70

Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol ,20Gheorghe Asachi ca tipograf si editor dupa Catalogul lui din

1847, de N. Iorga ,60Politica Austriei fata de Unire. I. Inainte de Conferintele din

Paris, de N. Iorga ,30Un ofiter roman in oastea lui Carol al XII-lea. Cateva note,

de N. Iorga ,20Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei indreptatiti,

de D. A. SturdzaNota despre un studiu al d-lui Millet, de I. Kalinderu ,20Insemnatatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romanilor

si pentru folclorul romanesc, de N. Iorga ,20Norma ponderala dela Perinthus, de M. C. Sutzu ,20Un manifest romanesc tiparit cu Mere latine al Imparatului

Leopold I din anul 1701, de I. Ursu ,30Memoriu despre documentele cartografice privitoare In rasboiul

din 1787-1791, de N. Docan (Sub preset).Contributii privitoare la relatiile Bisericii romanesti cu Rusia in

veacul XVII, de Dr. Silviu Dragomir (Sub preset).

Inst. de Arte Cirafice CAROL GOBLs S-sor I. St. Rasidesru.

'

2.

--

. . . . . . .

. . . . .

. . . . . ..... . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . ...... .. . .

. . . . . .......... . . .

. . . . . . . . . ..... .. . . .

. . . .

. . . . . . .