:l

PAIITEA A CINCEA

AN.{LÍZ,A NARATOLOGICÀA DouÀ povESTrRr

DEGUY DE MAUPASSANT

I

Containing trvo l/efiances to.the Critics.FIELDING (Tom Joncs, VI, cap. III)

.

, . , I :

, i ' , .:r 1' ' . ' .. I ',,, '1 ,. : l' i i ", , ';'j".' il ,,.,.. ' .i'l ,

't:. .'1;. ;tt' '

l ' :I

IIIItIIIIII

. l . /I

I , ' . ' ; lt . -

I rru TRIDTJ:ERE *| ^^ ' - - - r , . 'I1 ,

"rou aici am fost nevoilir sà ne timitvam la ar.ralize frag-

hnentare realizate -p"

*."i inqtt.e.,'1oman!' Plntru a ^ilustr:r

lii*aioiilliiiti".tii't al'e ^ tipologiei. noastre' se cuvtye lcumI = f ìi ;ìii.; ìl-î r,.. r.

", e înir-o anatizà, m ai co*r'Ie t ir asupra

lunor text" ,rr'rtgiì't-Îì-atèst scoP' am ales {ouà" povestrn

là" C"y cle Maufassant' '

l ' Analiza n"r"toliJie-ia Crimd' ctu pd' mos B onif a'co -nÎ^13

t''"t-,hniie sà arí_tàm .ii;iil." i"núe"teazà asupra recepfici'

lprintr_o atternare'f;;it;-;!iù u- tip".'ot'arati.'e auctorial

lsi actoriai, cititorul]ii;fi;-t'1spé1ti" de-a lungul intrcgtt

l;.;;;ii;i ó incitat-J loace un rol.activ în interPretarea mesa-

lilt"t"iil;ù."t ;i" aceastà'' povestire {cau' I) 'I Anaiiza naratir'à' la H-i.stoire o'oii' 1O''l'sty;y' ya1udlutà )

lva ii ccmbinati i.,i ào"Ii'ó tematiià"a dragostei'9i a'fiìri-

I i; il;;;;;;-;;i"1; * ""i*"t-

Analiza naratologic'vt a struc-

I turii [o\ e sllrrr cu cadru va revela,id'ttlogil;t"bi*]"" a acestei

I roue itiri, in care "

iút"1ùi9 expitcita' Ta suptaii!i' ascunde

I ó alte viziune, în adînctute (caP'rr ' , ;IIiÌII

Il

It ' l : : - : - -" : t= ' ,

' o, l . )azi l t r r pc Lint ' /c l t ; tg84,, , 19d8, i t lo* iuî te Partee' l . *Partcaacr l ree

I q:"""r -t*:::'.t:.: *'j!:í)):*,ii,;t,;,i:;:,,i:'Éi:-li',?:'à"'h:i'":"i.îJî$:5:

| ( Súructuta not &rt'L'a

I L intvcl t , l9t ì l 'I

I .

l 'ILII .

- t

CAPITOLUL I

EFECTE NARATIVE ASUPRA LECTURII:,,CRIMÀ DUPÀ MOS BONIFACE.

From which it nray be inferred, that flrebest Things are liablc to be nris'understood andm isinterpreted.

FIELDING (Tom Jones; XII, cap. Y1;

Dupà cum am và.zutl, naraliunea literari se înscriè irrt.-ositualie pragmaticà. de comunicare, comunicatà. printr-unnaratór care îsi asumà. actul narativ al unei povestiri adresateunui naratar. Aceste instante fictive servesc ca intermediariproductiei liter-are prin autorul concret gi recepliei prin citi-torul concret în actul lecturii. Prezgntarea povestirii gi a isto-riei, depind în esen!à. de folosirea 5pecificà a tipului narativ,rnenit sà produca. efecte asupra lecturii. -

Aceastà este optica în care ne-am propus si noi sà. analizimrnodul de funclionare narativ dtnC'r'imà tlupàmog Boniface deGuy de Maupassant, povestire umoristici bazatà. pe o neîn-felegere, exprimatà., începînd chiar cu titlul,'prin perspectivanarativ[ a factorului pogtal Boniface, care, sub;ocul lecturiiunui fapt divers sîngeros, interpreteazà o scenà de dragostedin casa perceptorului Chapatis, drept comiterea unui asasi-nat.'*"booà

ce vom fi examinat retorica particulari a paragra-felor dè deschidere, vom analiza tehnicile narative urmà.rind

. r Cf. p, 24-4.L Cf. 9i Chatm4\, 1978, p' 147-151; Rutten, 198O;Lanser, 198 1, p. 108-lrt8; Rimmon-I{enan, 1983, p. 86-89; (van den)Heúvel, 1985, p. 88'- 95; Adam, 1985, p. 173- 18l.

' ìI'lr

iiiirl

INTRODUCERE

În articolul, sàu bine cunós crrt Lingalit;qn, et foétique,(Lingaísticq ;i poeticd), Roman' Jakoblon a schematizatfactoiii consbitutivi ai oricírui act de comunicarel:

Destinator'f .:1.. lì:

\ . / I 1a! \ ' -

\qt'tn. ,coNirxt iì .itMESAJ

coNTAcr i i,., '

coD. , i , 'i 'i..t...i'' i,.., ,-

Destinatar -.i .-"r 'ì... .Í ì

' " \ . : r Ì l ' ; ; r ' { r ' '

Pierre.Kuentz a criticat modelul jakobsonian .întrucît:acesta,presupurre existenla.privilegiatà. a unui r emilitor I,care nu e decît o varianti a subieqt_plnfo1ea_lq, a autoruluitradiliei beletristice. Aceastà. pozifié' se expiimà în caracterulvectorial al unei scheme ce se citegte necesarmente de la stîngala dr.eapja, pornind de la un destinator care, traversînd un còd.carura rr preexistà, se adreseazà. unui destinatar care îi

I înlelege mèsajul. Relalia presupusà. aici este una de la autoi"la cititor, iar nu relalia dialecticà.]aceea care, pornind de Iapractica lingvisticà, isi instituie actantele prin activitatealimbajului"r. La fel, Jean-Michel Adam reproqeazà. acestei

.,sclreme comunicative ci implicà. o ideologie cafteziani a,,subiectului" si ci neglijeazà. òontextul soiio-cultural, feno-

'menele 'de intertextualitate precum si posibilitatea semnifi-caliiior (conotative, anagramitice etc.i càre debordeazà. sensulpretins univoc ;i tpnsparent al mesajuh'i3. Cum ,;limbajul,

' ':nu este.'un simplu instrument de comunicare a unui cong1", :rtut"a, el propune sà. depà;im schema comunicirii prrn prag:

1 Jakobson, 1963, p. 214.2 l{uentz, L972, p. 26. .3 Cf. Adarn, 1976, p. Z5l-281, Zg4-2g5.'; Ibid., p. 266.

\. . . , j .

'". -'. L

'i

aceasta,,amèstecà. aprplpe tot extra-lingvisticul.tra-tarrca; aceasTa ,,amesteca aproape tot extra-[ngvrstrcut tra-ilional din contextul referenfial cu datele sqcio-culturale"5.n'snatele .comunicàrii se orofileazà astfel, functia inter b er so-t-ele",comqnicàrii se profi stîel,, functia interù er so-

t t re " __ __" _ "_ '* f* : r

care. estitg. -1_-c.99 a_. g_. "r.gl ILe_ "r.gla iel s99$!-el'9

*-;'ìia1Y ÌÌ--:,:.-::::-',:'-i.:- r.1,:.::= i::-:-r :,:: ì-:-:.: . ,: .- .. . ,

Dacà aplicàm o astfel de conbeplie pragmatiri^-r l ? rrnm .rror{rrr cB' fpvfrr l neraf i r r4 i tcrar '

: . : . . ; . . . . , xpragmaticà. discursului {f

vomvedea-cè-lSXlsharatj'vlil-eraI-Sg---s3rÀsf eii=--:printr-o inte-racfiune dinamicà între instan

1itùate pe patru planuri:

- Cititor concret- Cititor abstract

-.Naratar fictiv '

- Actor

Awtorul' opncret - Cititorul' csncret I

.,!

l. Autor concret2. Autor abstract

I: 3. Narator {ictiv,' 4. Actor

PUNCTUL DE VEDERE / 25

r*d-0"{

,'., ' Autorul concret, creatorul real al operei literare, adreseazi,bt' dest ina tor, un mesa j' Ii ter ar citit or ulwi c o n cr ot, care : f unc,tio -rQ-qzà. ca destinatar/receptor e. Autorul concret si, cititorulpicret.sînt p"rrottr.Íità.fiistorice ;i biogfaficé,

"e ho lparfin

ce autorul concret constituie o personalifate fixàiiePoca ls cac.eptori, variazi jn cursul istoriei., ceea ce poate antrena.iii.',

i literare, însà. se situeaz[ în lumea realà. unde,ele duc,pendent de.textul literar, o via!à. autonomà.

, În timp ce autorul concret constituie o personalifate Iril.època iìtorièà. a crealiei sale literar" ro, cititorii sà.i,

Ii i, Cr.'Waring, {979.i;:e Cf. Schmid, l9!.3, p. 14,20-23.

'-0 Bezinlu-ue pe, Pringe_, 1?j.1, p: ,180,

.putenr distirrge de asemeneaul coniret real, adici cititorul efectiv al uúui téxt literar; . de

I concret virtual, 'cititorul care este vizat d.ar nu $i atins, cóci ,iorice,.dacà povestegte pentru oricine altcineva decît irle, îpi dez-craca povestette pentru orrcute altctneva dec1t. pentru sille, Ipi dez-pczestirea. în funcfie de un anumit gen de cititor pe care .î1. înzes-cu calitifi; capacitàfi, gusturi, potrivit cu pàrerea lui despre oameniial lsau.îrr sp:cial) si cu oblieatiile.oecareelì" întîmnlà sií. i. resn"c.t.-(sau.ln special) gi cu obligafiile.pecareel-ie întîmplà sà, È respecte.cititor virtual este ad:sea àiferitlde cititorul reali,scriitorii:àu,tntecyent.un. public p3 care nu'l meritó.t,Facsm abstracf ie de schimdi,rile pe ca,re personalitatea autoruluiir. slferí d:-a lunqul uncr versiuni diferite alÀ aceluiasi text. . ': suferí ds-a lurr3ul uncr veisiuni dilerite alè aceluiagi text.

fr'i!.1

FI'fl

H5,s.

. l l ,, i t

i'i ii i ì 'I,i,i ii i :i : j'.1

26 I PUNCTUI, DE VEDER.E ,

receptàri foarte diferite gi chiar divergente ale acelera;r oPere

il;í;, "i nu e obtigat il:I lmPfftp:'*i-1ffff$t*

opera titerarà."2'. ..e_9ii31a. i{9o_r9gi9? . ."i".ìùi'?irtijli' l^;,J/nu Doate fi dedssà. deòît iir pod.i-na;*t),On:etesè;AÉÈiljr{-q,.Jsmi: rbó a". étr î g."$ ;: r 91* _Gtée tr ;" _t adlii mli rìrriir* i,.,_ ! d -*-/' precum*.;i*d.rn*poai'|iiie-.,idcriogióe-repreiéltlté.'aó^îotrnrerr. - ..,,tí - p:î::"H] _ctn". pozrlule r dc oio g. ice . re pre zent a.t é-*g-éjffii*Sf"-

.ff_|, nrfl.-e (narator, naralaJ, actori),care-vor putèa;à-iGG;$t' "--d- '1.:di,e-p!.pur!ó!o1i,dgguvinf..

' r- -,- -

{:t-g iS.l *gtt?.g t reprc zi n t ài. 5e._4sut . pro{un d j semnif i ca t iace ansamblu a operer litelare-ja{. cititóru-l abjtraiîTiiffiò_':^-

-r'::y:.i,"_.u: "

pà.tî cs ii,!i"1ginJ à a"iti"*Iii,,iii-ó",opo../r, _,- :9.1 po!-tutlat= dg opera literar'[",-iar pe de alti narfe cr'irr,"Éir,,.-1-l.l_!_oi^tut"a-t ,.!", ?P"tA ltterar[.,-rar pe de alti parfe_ca-imadrn":_

$*-+J-e*septoruru-r- rdeal, capa brl a-r concretiza sensul total într_o._tecturà activàzr. Autorul abstract 'si cititorui abstract sînt

l$afla1 considerali de Schmid ca fiind ,,p.r.orrifi.AilÈ,tr..r.=.. tur'de an5amblua operei p_regu'' gi ale receptà.rii ideale ale-

acester structurr de ansamblu"zz-

p,i'' (fli

Aceste-definilii ale lui Schmid implicà. faptul cà un ,,text- gste c-or-rside.rat în stare s1-9i progra*ere pràpria i;iilt;;lP"pi o 3s9p9nqa conceplie, teótuia s-at iiàità la ,,o(subiectivà) de înregi

:a conceplte, Iectufa s-ar hmrta la ,,o operaliernregrstrare a unel organrzà.ri a sensului care

,i tjjlIl*i5,yti_'l'_=i, F+9++.. $ struf,iu.i, ài? iensùtui u1- ildd;à."t *:l#,:11tffi *:,ffi ,-

ln(lepengeîl de rnrerventra unur subrect-cititor ! Acestà-nu-$,"1'{^'- exrstà decit pentru a recunoggf 9au, evgnlual, pentru * "i..: trecrea sensuri prezente cu mult înaintea 1ui.'2a. Sihmid. ne_

rr' glijeazà. deci si semnaleze cà, cititorul concret-,,c-a i_nstarrjé_,- _"p,r.od;rcltoarc de,sens-"zs poate sà practice la fel de bine tit.,'' -4t" lfttl"l-ff

t* corespurid niapàrit cu receptarer presupor'à;=',ìilealà;de "ià.tre cititolul abs Lraàt.

tme cact

iliìiift *t"[.ìi'li8ffi 1.',-*:**".1;?ii1,ffi "]ìttX,,,*#;l;;#iÈ;;;;;t"là" uri"ptu,è ar cititorulil iar aéesta,í; ritia^iiii,ii;ó;i; influenla asufrra producliei literare printr-o

receptare activà, critici sau aprobatoare'

7. Awlorul, abslract - Citilorul abstractrz

Compunînd'u-;i o pera literarà' ""t-elii'Î:-i:ff ! -n; e-d:rce in

acelasi timp op1ore.d. irt Ji"ia-àtiife' true -iitsqpi" adicà' un' a tr' d, o it e à ar {riuo t so

"

i J j, ii= it't"i i[ i ! e i ;l l!; lfrL'1 "- ]i)i :: :"-':ril-ffiíí.tiil igoóth rsj sau aÉrlAicú (Schmid) prÈcum qr r i agrnea

- . i;tíít " f t iíi'ín pii' t tí'" [Èú ; ir', -Iser ) . s'" ab s tr a cú ( S chmi d ) 1?'

+tlrg *":*:"mltmi:::l'it;" l"*frSlfftfi'1';în timp ..,"d;i;;;ìetìí'.iilàrul.concret duc o via!à

extra-literarà, ".'toi"i abstrabt-.9i cititorul abstract sint

;ilú;iilffi n'rltà'-'e;fli.+liJslqli-rsnrszentali-direct'cà.ci ei nu se

""Ori*l' "i:;iArt';Xài' airè,:î, iiiCi"-explicit',

1A;adar,,,o po"'à'iì';+1;l *-1 l*;y*:lf:i;fi1.iif:'q rins-

iîàtXi'î'T;#;;;' "r J'ti"i ;i- sititorul ab ; tra' : t$'

{:- cu toate *""=t"il l*r"àói d" Zlr"ftli: -ù'uteri"retatiaà' .'saut yei,|ffi"("ùtt;;i, d.tioite de Wolf schurid :a "o anume

T ;?r.

-;s

s, -r er-e' s ub -v-'-vlr - ------- ̂\.s-c{.,:schmru, rni'r, nlìí,'l-zs, lo, 3.4 - 35 Rirnnr .,rt,, t-IÍ,^'' tt'

Bronzwaer, 1978, p. ,ls.t;jì,r;"íiticrt "uiuolo i1i1fe1liui ifíflicit qi a

Iitìiolor"i -implicii în Gcrtette' l9lz'

-- - r3 Til lots-on, 1959, p.221'-tu pii"l l ,-1973, rr. 178'

1ó Booth, ,nur, j]. i î1,'roro, p. 514-515; 1e7'i, p. ez-e3; Booth'

tnulrrot"l?o,ttlrf i 137-138' 9r.-ei lL*o''

rsl0i.rser' 187-2- Janik'

L973,'p- lZ, 6'1 , tolosegtL* t""n""rrl'de cititor implicit într-un sens rmpro-

soiu rrunitru * a*'*11'Ji#o,J1ì;tf": Pt '""*':j!*:o i.stanfele autorului

HJ''fi#?T"fitl*:',1'à',T"lfli,fj;J.:i:l;11'#.',i), , :16 Cf. Schmid'

" Éohiirl'iszo, p' rz3, r24' :

20 Schmíd, teZf, p. f t.

:r 91. ibid., p. 35; cf, 9i Iser., 1972, p. 9: ,,Der implizite Leser meintn im_'fext vorg_ezeichneten Alttcharaktèr des Lesens'Ì Cf. si Iser, 1976.22 ll)id., p..23: ,cî. 9i Mukarovsky, 1973, p. 353, defininú. autoiul ab-

cà; ,,Eubiectr;1, de ordin in întregime abstract, inerent structuriii a.bpgrei, ;i care nu estè decît un.punct de unde aceastó structuràs sà.fie perceputà dintr-o singurà.ochire".23 P,. *-- I oan * ?a

à. fie perceputà dintr-o singurà. .ochire".Rutten, t9EO, p. 72,.

aa fbid, p. 71.25 fbid., p. 73; cî. si p. 83.

\ ' \ - ,( \ . . . . )( ' ! l ' . \ \ '

Definilia autorului abstract a9a cum este ea formulatà' de

S"rltiJ .òr*sporra"- it t""t ""

Bóoth lume gte "-ftT:\1TPlY.iL Ài.ri" aih urÀe afirmà, de fapt cà ,,valoarea .principalà..

ÌXi.i" acest autor implicit îi este^ata;at, nesocotind solufiala care creatorul lui àderà în via!a-'realà, e,s!,e 1qeea,911 "exorimatà, de forma totalà."26. Astfei se stabilegte o drstrnc-

;ír";;^l î"t* ""to."r

concret, real ;i autorul abstract, !rypli*ci;,-Hi:,Ài"iut implicit alege,'congtient'sau incongtient,.""" ." nol citim; noi îlinferà.nica o versiune idealà.,_liter*1, Iài"ita, u ó-or"i'r*i;-"r este suma.propriilor.sal^e 31gqeri"2?.

I

Booth conchide deci: ,,Acest autor imphcrt este htotdeauna

diferit de' omul real' --: oricare ar fi imaginea pe care ne-o

ili; it." l"ipt" acestaì- ciqi ogr91,re-al,!1","1'11-î1 ?::l-Ti ",fi-p .o op"r"-s", o versiune ;uperioàrà' iq"tP.t".-tt-1: ,111F-t; f

28 /PUNCTUT DP \rEDERE

2.I . Distitt'cf,ia autoriabslract - awtot' con'cret'

hq-"ft--pfi+ intermediul unei'compgzitii care este ? ".P:I_1^:i;-Ofóti' titerari- este agadar Poeìrtru

-artist un- instrument

!a! .,. de . dgscgpelire'lalo',:În aceastà optic!.-. I-al-put!$prryIlCgpt de dgsco perll,€ " ó vo i. 1n ace as t a o ptl_g+, l1=4. L -pu re-a

i25í."pi.iè.*ià.-,autoiùl abstract rgprezintà;- îri. calitat",99

t "r:*i^.i" (Rousset 'j) s.o flé(-con;tiintl rl*flqpl:;

(Staàninsti3z), p-artea înci' ne cuho'scuti -a' autor-uJui-concretù" ..r" acestl èauti sva o descopere prin crealia literarà':

i ó;f" ,o*àrr, foarie reusit, ne faée. só credeur"Íntr-un 'autor'

.i;; ."rè-l int"tpretam A p" un fei de, al'doilea eu'' Acest al: làoilea eu prezintir cel mai adesea-o versiune purificati ex-

i tr-e[6; .&inate, mai avizati, mai sensibilà., mai.perceptivi*"decît

ar putea sà. fie orice om real"a.Aceastà distinclie între autorul concret 9i autorul abstract

ar putea fi apropiatà. de concepliile literare ale lui JeanRorisset, cà,ci àceèta crede cà ,,striitorul nu .scrie pentru aspune deaa, eI scrie pentr.g a S99Pu?9' aga cum prctorurprc:t?"+

'penJru a.se picta ; dar dacà e;ti artist,,ryi te sp11 nl t:_!:"=t,"í"t

p.e c4re

2c Bòoth, 196 1, p. 73-74.27 lb id. , p. 74-75.za Booth, L967, p.92; traducere francezí rect i f icatà., 1970, p' 515'

1977, p. 92-93; cf. 9i Booth, 1961, p' 70-7 l , , '5 '1.

,-..&e'-Roqsset, 1962, p. 70-7 1, 15L. l

: ' . ro Ibicl . , P. IX.\ ' - . . .31 ' I lousset, 1967, p. Ll2.

32 Ibid., p. 113.

INSTANTDLE TEXTULUI NARATIV LITERAR / 29

_ puternici de înaltà" linutà.'literarà, stà.rii de condamnare. la moarte a ordinei feudale"s?. Lukócs crede cà- ,,aceostà.

contradiclie Ia Balzac, legitimistà., îgi gàsqte punctulculmi-nant _în faptul cà singgrii eroi autentici gi adei.erafl ai lumii,. nanr rn raprul cà stnguru eror autentrcr sr adevàrati ai lumii

,, , ::1? }:S_lliiî !.""r",ijg, sîn1lqptàtorii înver;unafi iqpotri_v1t,- '.-f'eu{ali glgqlui ji capi tàlism u]ui i i acobini i 9i martiri i- r'"pteroi,ì.- de baricade"ls. Transpunînd aceastà. analizà a lui Lukàcs înr .-\r_y-$ug*lr_+1,+ gl ur. .sr _Lcrpr Ldu.sllltlrllr : raco Dlnlt gr marurlr ruptelor,ì.- de baricade"ls. Transpunînd aceastà. analizà a lui Lukàcs îni , ''terminologia no.astlà., vim putea tp""" cà. ei descoperà la Bal-termrnologra noastrà", vom putea spune ci eI descoperà. la Bal_

zac un dualism ideologic : pe de o parte, la suprafaià,, viziuneaparte, la suprafa!à,, viziunea.-lumii.reacfionare.a .itt-ornl.'i conèret, gi p" à" attà'pa;i;;-i; 'adlncrme, ideologia de fapt progresist[,- a-autorului à.bstract.

Insta!,fele. abstracte î$i aiatl 9i ele utilitatea cînd é "orUua analiza iroriia într-un text iiterar. în unele oasaìe din. În unele pasaje dinde a analiza iroriia într-ún text ii

concret, pe care acesta o manifesti in riiata extra-liteìaii-]-===:, 'l U:r studiu pe cara luìrócs I-a consacrat realismului balzaciani,., t" putea servi ù-ilGtiare. Dupà. eI,',,Ensei;

" ;iaùtt.í

';'V'BaIzzc, degi potitic legitimist, .aiùnsese sà démagte în operele." . lui tocmai Franla regalistà. gi feudaià., sà" dea forma cea rnar

S-ar putea chiar postula, împreunà cu Proust, cà._,.eul scri-itorului nu se aratà. decît în iirlite sale"sa pentila-tr@ a[oiconcluzia cà autorul abstract ar constitrii ,,qgt. proJul+-d::gi_.."*singgrgt^ real",, în vreme ce autorul conciet

":--ii""iléiit.un sine însu;i cu mult mai exteriòr"34. Nu înseamni cà. e maipufin necesar sà. diferenliem net autorul abstract, aga cum

. qeiese e] din opera sa literarà., de autorul concret, a;a cum se- aratà el în viala realà", cà.ci Proust a vàzut ,,abi!ul care-l r: .aratà el în viala realà", cà.ci Proust a vàzut ,,abisul care-l. ì, desparte ;re gcriitor de omul de lume."3s .;i apreciazà. dreptf I i,,,,r. urmare ca o ,,carte este produiul unui alt'eu'decît acela pel 1,, ,S;1. care.l manifestim în obìgnuinfelé noastre, in.ióóiéiiCè, i+l-Np' :..*

viciile oo"rrr"'ttu. C, g,i{ 1;ì t,i*La*nl"v-elul*id-eoloSic al unei opere literare pot exista-ài- rn

'"-'

vergenle între ideologia autoruluf abstract, aga cum poate fi 'iiea dedusà. din roman, sl vlzlunea asupra lumii a autorului 't

\ .1ì.\

U\

. .d3. ProuSt, 1971, p. ZZ5.'84 Ib id. , p. 224- '35 Ibid., p. 225.

,3tt Ibid., p, 221-222.. , . 3? Lukócs, 1952, p. 13; 196 l , p. 249. Luìrócs, 1952, p. t9_45. dez-vottà, 3..-3a,ctà. . :oncepfie în anaìiza sa asupra paysans. , , , .

, ì . , , . .

' 88 Ib id. , 1952, p. 16; 1961, p. 25 1. . . . , , ' , _: , . Ì , , . r i

n! ' , i '1 ; ' ' ' t t , , ' - - .

-'1---'

t.,,,,,' .-j]tra, r'

*ffi".:ù'fi;;;1t *a=i..;;'o?ie. iot atît dè-"stràin -de'

;: ;;1; "t;ui. "i*it "^ a.9 e^st ei îr, c a- 9 i o Hur or',!: *:,!ys

t::ii,"tlitiU .l"l aàir"rc-i îp Franfans', Plin de o bunl-cre-n,U

- i""éi al wt"l"*"ii iei - o' i { a, f-11-1 I ", - i:*,": :t"'::l l-"ì]ir*.,,* J"tirt."ti. ae a ti sàutit,sà alea gi eI ìnsu9i un avocat,

, flindci. vor sà.-r;ffi;;#-""if 4i" "ficIu: "Am'*l=tt f-1-ÎL+;ú;"[*-i".tiù" .1lgi i".în sarcini aserrieirea d.etalii

- ' t i *' m-& aprobat si a conchis ci' legea e bineam spus-o sr lul' J1I m-a trPrYDSt I' o ::'Ìl*: :::,"^":; ;;;^Eoia*no. Aèeste .orrirrt" sint- încÉrcate de.o lt9lti". p:,t"tt

- l . t - ̂ : - ;^ ; ì " .1o^Xtnrrr-lliiir"tà"'-, e * ririu"ioo "i

ci tui M eursautt 9i nici i udecàtoru:

'ià""i".i'*f i"; ili;e;neavin c1 y ic i vn f ei 1 e iljelliill il'#;àì;'ilHì; î. Gtii deci trécut à. în Éearna'a.uto.rului impti-

' .' 4\t, care, în f"t"itg"*-;;t"tà -cu

cititorut jppli;if nt' gtie

"- l;;t," uir,.= "a-ii"gE1"', . *'".o-!?!ului .nu, ",ll -t.lÎg?i"fii:ìÎ3d; iià,",lii;"; dt4;tt'i;a, de. o. irnpo'tanfa- capitali:;#'fi ;ii;;;í 'i't"t*6"uui,'càci,de

cà depindea viala,"-tnf Éaà- i"aoialà'" autorul abstract ' nu. îrnpàrt1::ìT

ffi;L1r;itl"làili*iirui-iicondamnaímplicit"nsi^{;1niEìii"l."í*d"onag"4épe'MquTq"lt,l1î3*?:îip:1:ìt--ft.:,T"#;liiiii'-itr;it=ti""t*'ó,1r1î"1"^TT.'^.iomami

-Lo-o- inim,{-d-e- griminal'lds' Meulsault n-a adoptat conduita

--Fà""";,til;;ra-illli 9I" i1 doJiu . Ei "'!f 'l - :Îl -:"^ p:::,i' ;:

ff;#'l##tui,i olJ""i=ià, ;ii, -è eréii nu-i c uno et e a

", re sulile

:bel e m ai e sen !i'r J't'l' iià iti"i t -iió."iótoF,t,.'

:1-,toîtgt^Y:. :f , [ill'iiiil* ilil; '*i"t"t", p"it'o 'à,'t"]L*

inimìi .a;a culn

4 [r"à,it.àÉiÀ iI-*"ir om dàiine o p1àpa-st'-" ii--:,'* socre-

L,patea, poate ..i fi"tl'tó' Éste limpéde^ce autorul i:$::llfvizeazaprrr, ,rool" t;;" alrttu obieàtiv: si punir sub acuza fle

. Put fiind cà ideologia romanyJ.ui corespund.e exact inten- :{iei lui Albert Camus dl a doved.i cà. ,,ortce om care nu plînsela înmormîntarea mamei sale .riscl sà fie condamntt='ì4;-'i:;ùiirte"$, ne-am pufea întreba dac[, îrr cazul de fatà.. dis-"

,_lliqcfia între autorìrl abstract si autoiut.co""r"t-r""!ià"ri"- . \ r r-:,9,.1jà-d-e fu"d?g+_"1-trMiSg!3re tbtu;i esenlial s_i le-dife.r.e.nti"io_ '' !,,' ' ',,.::t't r t

- pentlu--\tglor1A -n pa4_!fu'à) cît si p entrqííqq41zA_plASllgàJ i"'' l

. re qe o parte am putea evita astfel ca a'similarea -lor prea . .l r , :-.pripitó-.si conducà prin intermediul autorului concret] h ,' .,o an_alizi biograficÍ, ce neglijeazà. analiza imanenti at-extului narativ ca structuri artisticà.. pe de altà. parte,

.p'dacà vrem si d'epàqim imanenla purà, trebuie mai întîil^ tTt.\i!+g SSti"-pîig intre universui artistic fl "opererlitsr4rg .\9_ iealii"F{:5óéió-."it.itrfll, între instin!ére ̂ titdà;._ fie"l}tistra-c_L{(autor abstract, cititor abstràct) îie fictive'irr.r"-\t9r, naLa,!Ll,

"qtpri), gi instanfele concrete (autor concret\cititor concret), pentru a examina'apol'iàporturiie dinamice

care vor putea sà. le trege din nou. -

, ..;il-,'

3-. Narator 7 Naratar. " tl

fi"' n \' '

^l lÎntfpbindo[r" "ropra.

diferenfei .ontologice dintre, !-eXt"ul_i;arativ literar'si, de pildà, rep-o_rlaiul iurnalistic, Fúeér con-

cliiile èX. -existà. in rfportaj--ún ripoil-ím-edilt-întri autor

si faptul divérs pòvèè1it, în vremd ce textul narativ literar' se càracterizeazi, prin prezenla unui rifÀtbr ca instant;

intermediarà între àutor^;i istoria romíl6#Tl îfrpàrtà--

INSTANTELE TEXTUTUI NARATIV LITERAR / 31

o întreagi.societate artificialà, -si sà" cîgtige simpatia citito-rului pentru Meursault, prezentat ca ó iictim$ inocentàa?.

,i, 4? O altà aralnzà a ironiei ar fi; de altfel, tot atit de posibiló. Este

.:,.. sigur ci Meursault-actorul îgi manifestà candoarea sinceró emifînd o ju-, - <iecati.atît de favorabill asupra funclionàrii justifiei. Dàr poate có ea nu.,. . r, ',,; aceeagi psntru Meorsault-naratorul.,nupà, í{auley, igíl., romanuliir rloscrie cum Mgursault, tgecînd prin cele trei experieufe ale.rncriii (moaiteii

/ pur.rcrur. Dt \rEDERE

1 mamei sale, uciderea Arabului, propria-i condamnare la rnoarte), ajunge,'.. la o înlelegero a absurdului. S-ar putea presupune deci'cí Meursault-na-:i .r ratorul, dupi aceastà înlelegere,. îsi da,'seama lucid cà uu era nicidecuqnì:,, it .. , "'N i ,\ . l r

., . '*.i'

i'.,:: wotba de,,]detatii". În ices[ "az,

iueor"aolt-naratorul gi.ar putea povesti,rl r judeqata de -odinioarà. cu o ironie congtientà, care ar {i împirtà;ità de

,13 Camus; 1957, p. 150.rr Ibid., fr. 158. ..

15 Íbtd-, P. 159'ag tbiil.t p. 157.

;.::,i gutorul abstract,{8Camus, 1962,p. 19-20.ae Fùger, 1972, p. 268-270.

i ì/ \ i

, I if - !- ì ' , " : ' l

l . LI ' ! ' '

, i \ i , { :

i\r .J-ii I irl. '

1. i 1. . . ì t ì r -i ' i \

l f

L l t l t t . t ' r '

I32 / PUNCTUL DE VEDERE

i { r ' r ,

seste astfel pàrerea lui Stanzel care considera l.a iîndu-iirít"tr *"ai.'ta a reprezentérii so drept o caracteristicà. funda-mentalà. a romànulu^i. {aratorul va t:ebul d99Irèlie consi4e-ra t inst anÈ i;t94 a-!èrii+ul=4ara-t-i-:[llilgr'4r. St anze I .9i

-iitiffi iteffi Éi=U-"" -*ffi #itffiai " ti zar e a pri n

""i"i"f "Èrtract'ìoistituie o trà.sà,túrà. la fei de distinctivà,

;;;";stirii. Autorul abstract este cel ce a creat universul,oàun"rc ciruia - îi -apirfin na'rato'rul fictia (Schmid5l) . ;i

*"ti;îiîliit.fiit'to $rt*id-g), +i, Ia rîndui sàu,'naratorul fictiv'--

este cellóe comunic1|Il,tZlb_a_nqr.qÍd-lzrcititorului fictiv. Pentru* a {-acú[-ilsó-gi mai'rnult-î1r. reiief corelalia-dintfé .destinatorqi d,estinatar, holiunea d{ narg.ttì4 u' tl {i preJerabilà. aceleiaéle cititor fictiv. Ì=lV--,,:/ iJ.1 rt,i-,,:.,.' ; r;',t, ,,

Între narator gi ,tatatCr-lsL itabite;te o Jela!'i..............9- dialectici.Cel mai.ad.esea imaginea naratalului-nu se ptofileazà decîtîntr-un mod indirect prin apeluriie ce i le adîeseazà naratorul,bunà,oarà. naratorul komaùul,ui comìc (Rainan cotnique) deScarron apostrofeazà. un cititor fictiv, gocat de glumele deo-cheate ale acestuia:

Eu prea sint omde oùoare ca si nu atrag atenlia cititorului binevoitor

cà,, daca. s-a ind.ignat de toate gtrengóriile pe car'e le-am vizut pînà' aici în

cartea de fa!à,'va face foarte bine 9l uu ci'teascil mai departe, cici sincer

sà fiu, nu va. vedea.altceva cînd. cartea va fi la fel de mare c-$-Qy-r;g^1 . . . 5{' ,

Cititorul binevoitor, interpe-lat aici, este, ún.naratarl care,ca'instanfà-fiètiVà,-va-trebui Éi fie deosebit, pè ae-ó parte, de

' 'cititorul abs-trapt care chiar e,ste în màsuri sà. aprecieze acest

soi de- streneàrii" asuDra. sérisului'romanesc, qi, p" de altóparte, cíd citit"orui conciet care cite;te romanul. Desigur, citi-iorul concret va putea adopta pozilia ideologici a citito-rului

.abstract, .aneuzîndu-se de-aceste intruziuni, ori úa putea'împà,rtà"gi pà.rerea cititorului fictiv atît de indignat înCît va

'facè mai bine sà-;i întrerupi lectura. Nu mai e vorba aici de

l0Stanzel ,1955,p.4: , ,Mit tc1barkei tderDarstel1ung,," : ' . .51 cf . Schmiat, lg7s, p. 14, 25-30. , , ' : , '62 Cf.. ibid.,,p. 26: ,,erzà,hlte \Welt". . . :.

- 53 Cf. Genette, 1972, p.227,265-267; Prince, 1973, Rousset, i lgTg.54 Scarron, 1973, p. 51. Raillerie sur Artanzène ou le granil. Cyrùs

(Înrîrnptdri ha_zlii,ow Àrnryíène sau ntarele Cyrus) tg*r" et911os. eJgil'lnzece volume de Madeleine de Scudéry.

INSTANTET,D TEXTULUI Nanerrv LITEfiAR !, 33 ,, :,,,

. , : ì r .

instanfe le naturà Cifetità. Se întîmplà-de. asemenea ca nara-. .,r. ,tarul sà. ia el însugi cuvîntul. Chiar àe la început; în lacoues

Ie: Fataliste (Jacrjwes Fatatistul), et aiafòglàr; &í;ti':t,lnararorul rntr-o conversatre ce. _pare n {i începutà înainfechiar de deschiderea romanului 5's:

,,curn se i'tirniseró? Din înti'rplare, ca toati lumea. cum se ,rr-r*"r.r'r, Cq và intereseazà.? De uncle .r"rr.orr? I)e undeva, dè-aproape.

.Unde 19duceau ? De unde sà gtii íncot'ro te duci ? ce spuneau ? stàpî'ur

'u spunca

ninric; iar Jacques spunea ci-i spusese càpita:rului roi iitnt ." ';i;*

intîmpli, de bine gi de ràu, jos pe pÍmînt, sta. scris sus ín cerur.i,, o0. . .

3.1. Distinclia eqyafor - q.u,tor concret_Actul narativ poat.e fi asumat de c;.tre.o.jnstanfà-na'r:+ivà-

^a!ryJ *Sar- !, n q g allirci p à li. . a c ! i u-n e a ro rn a n er.a.. prar af ofr L_**il Le-Peri coi:tît rrurn Le père Goriot (!4p.p.C-orjpt) dg _Dt\qac qi în - Miierato. 'ihatq6;1t

de Mai!-uetité n"i"rl ío,ia;-;em. ,* -îi;#ir;";guerite Durasl sau de tàTiè-"an*.t;;;#n-rr ffiiè". N\.lumea narati lmarchiz.rrl rte FÀili:;À,:Ít-:i 'T? l\- *'jóacà. un ror în ium.u noioií i;;*hili aÉ*ri*àd'l;rìlifLXr.

Des Grieux în L'trIistoire d'u cJ,.ci,ol.icr T)o" îrìoo,* "r,t. nr-.-.1-- Lfugtf:DP:: _9:i.1. y !'H!úy:re. du chevalier Das Griewx egde l4"a*uotrL^i':?!l ge PJé)'psl ^(Istoria ,cavaterutut nri óilr".- !íl"urt

Y,:"^:"!::':,':): $:1"'3,* ̂ ii q/ i213. ;; ;;;"í" ííetííí.î . - .^ \v t r tuv r t ,únw Lt ,ú l l ,u lptx l . l -

ll T:::,,:?, d: pe rlmà, Rousset calificà ,,agentut inteí'n:l -l*l:Til -

jl:tj',p,yryttra,rn!9/', ui lú3;*' ;;CÍ;iiti:]y:_ -lnonrmà. -"?uto,r_lqratol;, deosebindu_t pe ace5iade. autorul .o ,,p"r..o"nà ùicÉ;;iiÉe;.rt

Sînt într-adevàr numerogi criticii care au a.tras atengiai:l9'r1 conJundàrii naratorúlui fictiv cu autorul concret-]:3:tq1q51ytr"r ne :Pu-ne. cà. ,,naratorul este o figurà" creatà.XI"_13"rl]ne

3.n:.ambtutui operei titerare,.s', 9i ónitriàe ce,,1' arra, povestrrtl naratorul. nu este niciodatà.'autorul, dejicunoscut sau încà necunosc-ut, d"ar un rot inúentai a-rt" '"tp_tat de càtre autort'0s. ta {el, Stanzel ,"*rr"ù"rà.;à-,;;;u_.a:lll f:t_.

la prima, vedere identic autorului. privind mairncleaproape, constatàfr, .cu toate acestea, cà. *"itot-ai*orr"personali tatea autorului ée dif eren liazà i"i r-o *a"1"-;e*i"-;a._

6ó Cf._ Wanring, 1975, p.oE Diderot, 1962, p. 493.57 Rousset, tSZg, ir . f t .ó6 Kaysér, 1954, ;. 4Zg.6r Kayser, 195S, i . 9l ;

167-468:rDidier, 1978, p. 3;.

1970, p. 504;. 1977, p. 7I-

-{ l ' , ' - , .ìtJt . ,iiii:

'$1.tfril i : ] . . ' l

iiri "

li'ì,,''iii '' i ' , . ' .' i : t '. i i , I

',,: , :

, \

lúr

t -l\ r'l ' l \ '' i . ,

34 / PIINCTUL DE \IEDERE

teristicà. de figura naratorulúi. -ELgtie-:rrai p.ulin -gn-qgflqi*à-i-rnrrltO*"tÈt e*ai *prrt ea*a9-te ptl .de la autor, el m irturi s e gt-e'

frffitilà:il;i"a opit'ii,9e nu iînt néapaiat aI! a.Itqrului'À"t.i-n"tJor"-esté

-i.rin .ù1marc o f isqla-^ar{onomi; rcreat^a,

d;";;i;;;- sì-p"i;;'f"l"'o'''onul-ui" 00' Barthes face 9i

àr, +-*t r, ;" e' -aépqq, observ +ti1 : i Ì"?lil?t,i Pgi:Î"IÎ!r' ?r ',v "*^- --I

Jii"t",.au nirfie:;,.àutorur (íràlerial) al31g!._ esS nÎi"elnasn t e'unei povesttrl nu ="'p*ié lonfunda întru nimic èu naratorul

acestèi povestiri" 61.-

C"rrétte subliniazà' de asernenea cà' este in'tjspensabil si

d"o-ìffi1" *tl*"""r"tlui

Stcndhal naratorul" de- autorul;;;;;;i;',,s" iiL *"i cu searu;i cum multiplicà eI la adresai#;{i,;; líi:dt"i i"à..aUi", mustràrile ;i.iJlirgi}e' dar s-aremarcat d"

"s"ment" ii sinceritatea îndojelnlcà a.acestor

ilagt"f " tl ..1t." $ttqti"t, n"t.". cí se desol idarizeaz'a ipo crit

'de personul"t" ""r" preferatà, ciL,prezintà' ca'defect squ stîn-

gà.cie ceea ce ef aprlciazi în'rcditate dreot tot atîte,a trisà.-

turi simpatr"" ,uo'rà-*ii]Uiiu;"ur. în Figules' /// (Figuri III)

'Genette mai noteúl ià. ,,nar"'Lorul lui Pèra Goriot.:$^"t:::

È;i;;;, .;i;; an"n "l"ii"'óip.'i'ni pe ici,pe colo gpilit:-]"i'

óà.ci acest naiator-autor este èin"t"t tu.t" -"l1iii::r3-:ltil"::

"-rrorr"t, o cunoaqte pe pattoarri gi- pe pensionrqtlt er' pe

ii=rri"#"-g;r"""'"" íacó dcuît se-í imagin"':: i"l tl^?:::l3"1,1;tt",ilir"í.ffi ,;ù;f ù_"ai"ti"e-a..u""iio"estiridsif icîiune;; ;

";;A;E le,rt' i't la, llí l eL:si tir a li a'ù*u.li"e.': 03' D ole z el J a ce

ii i"ir.; ì"liiiffi i" ; a,,istoi i J I"TF.gH'1*:"f ' ;3if't:'?ll :X,:tI ;;é;il;" !,Éi"i"r"rinaLa între autorù1 :textulùinarativ si naratorui Iíi. A.e.'stÉ distinclie constituie acum

;;;;*i;.criticii lrterare seiioase" 64'

. 3-2. Dìstinqia narator -.ttutor abstract'

Saigggggs l.lorie const!! u l"iv-{ e nara torului'e-s te a'ceqa de

a-si asum ^ l"J!gmtdfú;'i"t'-ti*iia d9 Do^Ie?ql frmclia ile

..í_uir.Et:ff;{:ffi ;;tl-iiio.!iesec3mbinàîrrtotdt:aunacu<

'; Sbnz:I, 1964, p. tO; c[. .s] Stanzel, 1955, p' 24-25'

.t briluui, 1966,'p, 19 1977,1-r.40. :6g Genbtte, 1969, P' 188'03 Gegette , 1972, p. 226'4 DoteÉel,' tOll, p. 12-13.66 lbid.., Ft. 6.

TNSTANTELE TExruLUr NARATT',,rrroool35

' ,V' ' : \ - - /

-4ry iti{J. e rry,tno|fj_ g4etrucliz _d: ! lsi e 6 ?, c à.ci n a ra t orux..controleazà structura textuarà. in-àóesi-ièis" fiind ;;;*iril- _rit're <ilscursui acrorilor (semnarat prin- sàìn;;'à-;ií; or.-c um ghilimelele- 9i douà- puncte) în ii,teiior"T-pr,ìJriìi"i É;-discurs. -$1

r" face. cà er'poate introduà" ai..,íri.í'à1'È1.ito,y-:i:" 1?A94":?:d!_2i"*tiandi sau ,r" .t*t" ;;;;;l" iiià,,a1i*

";lrin inajèttii scenice,.pe cind altminteri nu se poaterJ:'Fflîngi aceste'rlou à. funclii obligai"iii-"*.i*"i

" riú"íi? exercitesau sà. nu exercite fincliaóplionari de *úil;ii"à;il. ll_rr-'

311t19.r" ."ai"+ 9gu .nu,pozifi; in1erpi"t.ti"al lJ*ilsiri;'f- (

l ;li* a'évita àouí tìpuri de cbriiuzie o";íuG ;itÈrf;-:l1Pili.i," -dis,tincjie.Se.tà intre naratorul

"i rrrlií* intàrp."_i"-*,t It .;;t;;i,r: .;g.ti";T

";; d. ;"i#,!l #î:["tlili'#?runctte lnterpretatrvà. gi autorul abstiact pe'de altà. parte_

. !-z-1. Distinclia marator cw fu.r1clie interpretatiaà -.autar. .:abstract. " Nl -j., ,. j,.._l :. r, ., l, il, I l- .li; i'

Wayne Boo-th semnaleazà, pe drept cuvînt, cà._naiatorul_-,,este rareori, dacà nu cumva niciodati, idcntic ." l*Agb"-+*

".,. imptieill a artistutui"?f ii susline nft""aé"o^.1,i,"ii? "a*_, .. sea radical .diferit de. autorul .impricij care îr ..."nri'.'_;.

, -

9o toate acestea, i se întîmptà lj lui sà le confund",.îrrd pr"_

i,... trndq cà_ uneori ,,aI doilea eu joacà. un rol d.eschis, aoib;n,Ii:1r:.rn lstorrs", î5rtr;a.ga chip încît

-,,angajamentele lui variate,secrete

-sat d,eschi.se_vor ajuta la détérminarea r.à.spunsuluí

' nostru la operà""J3, Pà.5grea noastrà. este cà autorul'irnolicitnu poate .interveni jn mod direct si explicit .în opera ,"^ tite*. -'rarà. ca subiect enun!à.tor. El va putea cloar sà. se' ascundà. îni" ,gpatele djscursului ideologic al naratorului ficiiv, î;;;;;i;;;naratorul fiind însà" cel care se-enugntà. gi nicidecurl autorur

i:-, , n.-;l-Èi:li:';*:tti

86 lbid:, p. 6. ,

1' Cf. Genette, 1972, p. 261-26268.Cf.-DoleZ9l, 1973,3. 6; Schmid, 1973, p.40, 42 sub. 9, 43-' oe DoleAel , 1973, p. f.?0 Pentru celelaltè f.uncfii o.plionale ale

'aralorului, , vezi rnaì losp.. 61-96, ,tip narativ (heterodiegetic) auctorial, sub. ,{.ó: tipuii func_fionale de discurs auctorial.

zr Booth, 1961, p. 73:72 Ibid. , 'p. 75i . 'zs rbid,;, p. 7 t. La fet, l(. Tillotson, l9J9 gi L. Rubin, 1967, asimileztà.

prea. repcde autorul implicit naratorului omniscient intervenlionist.

t/

36 / PI'NCI]UIJ DE VED]'RE

itrpticit. Afarà de aceasta, trebuie sà luím în'$eamà. faptul eà,,d es'i. na'o torul i oaci -4qlesea. rolul de purtàtor de cuvirit, ppzi-tia ideotòeGlT-a[tórutui implicit ,,nu este produsi. d.eqil-în

'-:óarte de cómentariul explicitàInaratoruluir'1. Va trebui deci*ià ne ferini sà asimilà.m doui instanle diferite ale operei lite-

rare.

"3.2.2. Distinclia narator fàrd fun'clie interpretatiaà,- autorabslract.

Lubbock ?5, Friedman ?6, Benveniste ?? si Schmid ?s con-siderà. cà n-ar mai exista un narator dacà. acesta se ablinesà,-qi exercite funclia. interpretativà.. Iar povestirea s-ar Po-vesîi ea iqsl;i. Eo-oth apretiazà., în ac-est,caz,

-cà.l.nu se mai

percepe nrcr o diferen!à între autorul implicit 9i narator:l,ae pilae îr'Th.e Killers (Asasinii) lui Herni.ngwal, singurulnarator este ,,a1 doilea eu1. implicit pe care;l mod.eléazà.Hemingway în cursul povestirii sale"?e. Aici;;i Booth"pare siirite cà. rimîne totugi o diferenli esenfialí' între naratorulasumîndu-si actul narativ al povestirii si autorul implicitcare'nu flnclioneazà. niciodatà. ca subiect vorbitor^. În

i.. 'àcord cu DoleZel 80, eu créd cà" existi deopotrivà, în acest tip') de povestire obiectivà., un narator care, abandonîndu-gi' ;funciia oplionaLà. de intèrpretare, continuà. sà*gi îndeplineascà

,,"-funcliile_bbligatorii, de narare ;i de control. Naratorul rimîneu agadar întotdeauna constitutiv oricà.rei povestiri.

3.3. Distinclia naralor - awtor abstract - autor. comcret. _

În ciuda importanlei Poeticii Iuí DcstoieusÉr., Bahtincomite adesea o dubli ponfuzie terminologici, ilustrati'de urmitorul pasaj: ,,În fi,ne, i/,eil,e aulórùIwi pot fidiseminate pe tot parcursul operei. Ele pot apà.tea in dis-cwrsul, awÍorwl'wi sub forma unor aserfiuni izolate, a unor

' 74 ' Ib iC. , p. 7 3.: . ì ?5 Lubb)òt . , lgos, p. 113, 1,47,?,56.

76 N. Frieclman, 1967, p: l27t N. Friedman, 1975, p, 152.?? Benveuiste, 1966, p. 24 l .

. ?8 Schmid, 1973, p. 26.? " ?0, Bócbh, 1951 , p. 9Z; t9ZO, p. 515; 1977, p. 93; Boottr , 1961, p-15 1.

80 DcleZel, 1973, p. 79.

'lfuJ+n+ *.d"!'" 'Jo.,*ìnfU-t U TN.TANTETJE rExru,.ur NAu'Arrv ,,rru*o'* ) ,7

.sentinfe sau chiar med.ita{ii crestur de ampre ; ere pot fi puseiu gura cutàrui sau cutír1i erou, acleseori pr-in.Lari à"..

. . :?Tp": je; fa1à.asecontopipr inaceastacuprapoi" incl iy i .c lua-litate (Potoghin la Turgheliev, de pilde;eì. Èentru a evita

{ìl .:ttiyria cuautorul concret, ar trebuimaiînainte sà precizàm

t\Frei-:oseio+i epe{+ lrler-are-..e-sle . ap-eqa a owto.r-ula!__z!:!r;sst**k","r"{ s-entinfele nu.1inl pronunlate de càtre autor,,jfis_sàtre*_

\*::!l-qL%. Naratorul si eroii vor putea, "

ar"pi, rl.*errr""r.à--

:' sà.=i,i4pj.e3lgg.:in'{ie ei cei cere".enunti.ideologia si numai o

"-ill-'.?."i-lnr.etr+l$aJe.-t-rtrsgll+rii--de+"p-u-ti--u-m;*;nfpermite afirma{ia cà- autorur abstract împerti-g}Teìensul, ideologic al discursului.lor.

3.4. Distinciia narattar -

cititoy c;oncrel.La fel cum este necesar si se evite confundarea naratorului

fictiv cu autorul concret, tot astfel trebuie ii.uti; dird;;ii;între naratar, jucînd. roiul de ,"aia". ,";';;;;;" fictiviî' lumea romanescà., si cititorur concret, a.r.iìrJ-o via!à.autonomà. în lum.ea ,""fe. e plopo, cle cititorùI c;:.uia ise adreseazà. nar-atorut în prefà! "i^- vi rrrii;l*;;r;;;fjft;

, cinu e vor-la de ,,noi ca indivizi diferili ;i clotali cu 9 s-{4re.ci-: vjlà.", ci'dJ'o ,,creaturÉ fictivà.1,sz, cà.ci ,,cititoruL si naratorulsînt,;i

lnul ;i celàlalt, elernente ul" ,rrriu.r;ili;;;il;;'î"' mod indisolu'bil corerative"s. va trebui deci sà conbhidem ;îrnpr.eunà,cu prince cà. ,,cititor"f ,rrr"i fifì;i;",:;ii",à sauî y*-ryi si 'naratarur în aceastà ficliune nu trebuie confuir-'l'ti' r$rg."je*;- *l"4.SI-IsJry; ;i dacà se întînrptà caprlrnur sà. semene.surprinzótor cle mult cu ccl de_aliàoilea,este o excepfie 9i nu regulà...s4.'

sr Eahtin, 1970, p. tZ5.E2 I(ayser. tsss, 'p. g8; rszo, p.. i02: 1977, p. 61 , 68.

n."iio.'u'u', 1e5s, {'bo,-lótoi rl íóii,"íht, p.70; cr. ei riay-ser ,.t9.1!.

8{.pr ince, 1973, p. lg0.

I PI'NCTUI, DE VEDERE

4. Actori-

r- F uncl'it'búrnqr e,,9.pl!gq!p!ii ;. ....;4t!'.*'-''.-' *

umi obligatoriu actul narativ îndepli-) Na:atorul- l;i i:' ulesenlialalpersona-', rrii1a asúe$wplia.rl e4apzaztztt-t W. Fto!

;;ù ;;"=i; p";ti.i p + c a " ihamatis personaj', la ac liune a

, .o*.rr"..à,. Et "*""iti

astlcl o fu'nclie d9 acl!'1129t'.

ù'i'-,,,i;ù" d" ,"p'"'entare a nalàtorutui face' pereche cu

, fwnct'ia sg !P- 9a:wÍ,i19J:-Naral"or'u1 poate î"9ig.I'rt 91iT:"t

'-{iffiffii;r"i r; ;;"priut siu discurs, pe"cit:a *î*"..1'-

í;;ilài*.r",''personajui exprimà întotdèauna" atitu-

" ;;; ;;";ui".tiue r'te'dl cvenim"",t* íy";,t" ;) îndepli-

rregte décj-p .f'wnclie de:intct-pratare'\ ii''11 r "11"!.r-'

'i. f unrpii secun'd'are' oplitt rutle "

' F.uncfiile obligatorii all naratorului 9i ale persolliulf se

vbr putea scliryb1 ;;;;;;i; ù,ln'telilcit funcliile obligatorii

ale naratorurur oeiin--fluncli;tc optjonale ale persona1urul'

iar functiile obli gatorii ale per'sona1 uluii f unc1iilùplionale ale

narator,ul'ui'

Lubomir Doleàels a elaborat un-modelfunctionalîncare

iuii." ""i"lt';r"i 9i ! "'Jn"i "r"i t'5" 1ii, primar I sau obli-

dtii" ;t l;tt-"îii -""t"ildare

sau :opfionale'

" ''' ;i el' si-gi rnani-c )Astfel încît narat:i1

^:.i.,"Îi::^ {,,*,,tio d.e irrterùretare'.f e ste pozili a ideolosi'i " x"'citi nd' funclil U^t

^!l!r!I?'#: -

íUjf-"ú*!"'"?ì;trtrffi i;t;"t""1ra tunclionalà va ri neutralizatà"

-L ': ' ' 'lu vom mai îmPàrt$iAsupra acgstui,ultirn punct-nor nì,r"I^iUfJ"Îii.--'

t "oí^

f,li DoleZel, Ia care volil rldlca (

, só DoleZel , L973., p. 6-7.

a1 ;;;;.p*"*'a là """torul

poate îndeplini"deopot

' j" t.i.re fwnclia d'e acyiune' irlentifi ^ du-se cu un personal

'/"..." de aici i""i"t-e:igi va asuma {un^cliile' a;7$:{!!,!*"'

v^: s^ )n-tynl. Nara,torul se va asimila în acest caz persona:

88 Cf. Schmid, 1973, p. 27: , ,zi6s Cf.. ibid., p. 14, 32-33.

INSTANTELE TEXTI'LUI. . . ' i' '

ì . . i . t .1, '' " i .

. . Noliunea de personaj îmi pare inapro; , iaiil într;gn model*{gryî!e111l, cà1i; pgrsgnajul aici îndeptin,,., c,iurn?i ;i.ft;àl'.-',"-'..ìltncJia aq ac[iuue (m1q Goriot). aici, din coi;trà; exercit,a odubfà func{ie (Des Gqieux, $eherazada). .f,mrclia. a, o4furr"

- ca. pg.IFgpd:actgf' (p-biep,t , "q"l actului n:Lr:,tiv ; eú-n3iati,-- Fi

..,. .fp:ryql.iq.de.reprezemtal€..ca personaj-narator (subiect ai"actuluinarativ; eu-narant)]. Spr" a.evita accastà. ambisuitate eu

, ::;::irsi caiific p"ersonajul

,.a9tio.nì1a, drept ì;;i1y,:ù 'a-

*" ' Dacà. Dolezel crede cà" opozifia funcfionarà" între narator gipersonaj poate fi'eutraliznii 12.a.;, noi consideràm dihotomiaîntrenaratorgiac.torpermarrerrtà..Naratoru'lî9iasuryrà'funpt,{ade repre4etttalt,i({yfF1

larltivà") 9i funclia ae .gol15q1, , (f-uaqf ia de 5egie),, fà,ri a îndeplini .vreociatn funclii de. n; îiú"eìtn tr1np cq,,aqtorul se aflà întotdeauna înzestrat cu funcliards .

a.!ty.l:. gi'privat de funcfiile de narare gì de control. .-1... , .:. Inlà.untrul -.Iumii'-'ndra,tq, creatiu de nara.tor, Schmid

deosebe gte, Eí Jwrne s pilql; -itl'lpt*à à"r"*r," ì;tf"t' il;;;.;ì. -- €voqgl.prrn.- d15su15ul act_orilor romane;ti, Fiecare dintre

actori reprezi4tà. o pozilie interpretativà., ideologicà e,putînd confirma, completa sau contesta celelaltepozifii ideo-.iogice ale operei literare. .i, í'i,li,i i i,., ,,,. , p,.

'!r., ,[t4.1. Distinclia narator - acl,or.

i, ' t ', \,it'' j"(t i'('o;,tl

Doleàetr crede cà. se produce o asimilare funcfionalà,între

.[' narator si personaj în povestirea la persoarra întîi e0, deoarece,

\un personaj îndepline;te aici functia de reprezentare d:rr ;iq

p, tunclre de acfiune. Dihotomia între narator ;i .actor: sea, càci înlàuntrul personajului va.tre;

86 Cf. Rousset, 1973, p. iXE? Cf. Greimas, 1967, p. I Greirnas, 1970, p. 255*256;

Welt".Greimas, 1973, p. 161-162.

Ich-Form. person;rl; cf. pi p.. |F, 1

i ii "'-

1FJ. \

i 11'ì

163- î64_

ffiilll'l$riii

I{O / PUAIC"UL DE VEDERE

bui sà facem o distinc,tie între p"ersonajul-narator, asumîndu-gifunclia narativà. ;i pgfS.^o_n*j-ql"Stgl, îndeplinind funclia deacuune._.,-r

+.4t:r=-- ' - -i Opozifia dinfre naraton gi personaj ar fi neutralizatà' 9i

în poirestírea la pi:rsoana a tréia e1, cînd naratorul se identificiunui peisonaj, precum,Emma Bo-vary, care ar îndepiini în

i _ ,'acelasi--timp funclia de acfiune si funclia de reprezentare-í,t Doleàel împà.rtigeste astfel concepfia lui Booth cà,ci, dupó

acesta, ,,ar trebui sà. ne amintim cà orice punct de vedere, interior sustinut, si oricare ar fi ,profunzimea' lui, transformà

/ momept aq îryqa-rato-r- pgr;sonqj q1 { .càrui congtiin!à. elté-tezvà-\lùiti". ATimilî-nd [cioquf +iralorului, Doieàel';i Booth fac-lO-coìtuzie de altfel frecventà, denunlatà. de Génette, între\,i;întreUarea.cd're este persott,s.jul, al, cd.rui t'unct d'e aed,ere oriem-

--"^ f teazd. perspectiaa narativd.? si întrebarea, qJl totul diferità:, {'- v"cine eita nà.ratorul,? satt, ca'sà.:fim mai conciqi, între întrebarea

,. - -,' =qiryg*..uJi d c ? gi întrebare a- ci&,"e..-u ot-b e;l g? "e3 Paitici pînd l a e ven i-,

-')i j ' ' 'mentele romane;ti, Emma Bovary este cea care îndeplinqte,, ;,,,.-i-..,. ".aactof, {uncfia de acliune. Din contra, naratroul'esteiceltr-.'" care îgi asumà. funclia narativà., formulînd ceea ce e perceput

i_a ;( ; control, întrucìt niraiorul se poate'referi t!. distursui Emm"itlìD-,2' prin.ucrba dicendiea qí sentiendi ca;i prin indicatii scenice,\ ,."\\ .pe cînd Emma nu ar gti sà se pronunfe asupra d.iscursului" \- _.,' 'naratorului. $i aici vatrebui deci sà,menfinemdistinctia, !' funclionalà între narator si actor.

-^\ ;( ' . t ' sL Jbi! | . , p. 8, 10, 53-5{, L05: Er-Forn subiectiv5; cI. , p. 160- 16l.e? Booth, l9ó7, p. 105; 1970, p. 513; 1977, p. .110; Booth, 196t,

T'" t64. Cf. g iBrr th, 1957, p. 9{ ; 1970, p. 516; 1977, p.95 9i Booth, 196t,p. 153. , ,C: i m:. i imprr tan$idiutrc nerator i i n:-a.rual i sînt totu; i , congt i in-fel: f : :-r , l : , I l , ,p j is)t r l , a treia, prin int;r in: l iuI cirora autori i lpi ' f i l t reazA,Boves t i r i le " .

03 Gsnotte, 1972, p. 203.er Cf. 'F ieu-b: t t , l )7 t , p. 51, Chrr les gi E:niue la bal la. , ,Chr,r l :s. v:ni s-o s,-r , rute De urnfr .

- Lrsi-mi! spuse ea, rnú 9ifonezi,, ,\llratrrul sirnnaleaza. dis:qrsul clirect al Ernmei priu piopozigia incidentó.,spuse ea'1.

Vaublyssard:

TNSTANTELE TExruLUr rfÀnerrv LrrERj.R / ,11

5. [nstanfele'texlului naratia literar: tabtoul f.O datà ce am trècut în revistà instanfele operei literare,

Le putem reprezenta într-un tablou,care se inspìrà, Ín esenfà,<iin schen-ra de comunicare stabilità de Schmiùe5.

l .qblpL1r.1l n gl a Il.! 9 !_e,] -e{.u1ui. ! r.ar-a liy li te_ral

aUlOt

conir ctI

cítitorconcre!

6,

Pentru a modifica schema.pe care aln schifat_o, trebuie sine concentràm acum .asupra.itrrnii romanegti, ceieia- Irierede început din petit porèa i'nigit ii if f"i Charles p"rr*ùliîi vòr putea ilustra sistemul cle comunicare:

I , - -:--

..' ::Îi1^d.]t1:lo,rlrttr uio Piduririfi care aveau Fapte copii, tofi bíiefi.Ler mar nìere nu a,rca decît l0 ani iar cel mai f ragecl u_avea deci t qapte.

st S;h:nid, l?7J. n.2J, Cf. p i : S:hrr i l , 197{,p. , {0.8;Linl<, 1976, cap. l ;Bronzwasr, 1978, o. i r . î " " r . t i " r*""-"r loo,"or ' rnelc asupra acestuisub iec r la cel d:-al r r-r"" ccosi"''àì l; r" í# i vd;, i;l; is iíi,-nlll""Rl; nr 'r ie Z:trer (universitaiea at"Í . iùl ì iÉ, ' Ervegia) r ' i -a semrrarat càcercctàri poloneze aiunseserà, lr ;rc;i" ;iiparabile; cI. Bartoszyóèki,1973 yi 1975; Fiegutú, tg7\ .

i r : l

i i.'r,i

{2 /,PÚNCTI'L DE VEDERE

: . '

Và. veli mira pà Pódurarul a avu-t atîlia copii in a;a timp scurt; lnsà ne-

vasta-sacindseapucad.eotreabóaveasPor; inufàcearnaipuf int ledo!

odatA" so'

f 'Tof ii""i :l";;6:;f i;"af 'r' "[orl1e'' - lo t a s trer:#i;;ià".iii,à;-tr1'$",'*,.19:ul":,'***f Ì:ti:P.11

\TSffi ili""ìi;i";';i*éi;i'='"ocitldédiscursulscterilor':ii ilt ;il;;; r" ì;{.#;i tt-F;'i;"' ;ti cît ;i lumea cita t à l'0'

^b:""-*-* '

Povestire : discurs al naratorului + discurs al actorilors

iiltii,^ti"g.ri =1"*9 nlrltà f lume citatà'

s6 Perrault, 1967, P' 187' \-i ' !:r r

et Cf. Doleiel ; 1973, p. 1 ' -^ , , , - r . " . - - ) r r" ,^"

Í \ , ( , , , , : ì . t ìt .' i .,, .-t-.. rl. rt. t , o -ili ì _'-V--,1_tu/J_.rj_\

INSTANTELE TEXTULUT NARATIV LITDRAn'./ 4J

Iablp!!.r,

I

'l N arato;n rI igi asumi nararea povestirii.pe, care o t9l'Î-"u:1

**iùàr",tir,, dúpi toate probabitità'lile uluit de o asemenea

t;i;;i;\;"p'oili."'"* ""Ji familii atit de numeroase *N*ar',q

e st e ac tul na r+ttv p r oducà'to r .de' p o-v gs.t i 1eqi *Eiq e,$e+sf 1Tj'

;r;*bliift itialiei rictive în ca-re. eI- îEi, Ià's egte lo^$ul'rmpttcp-

du-i pe narator 9' ;;;;;#"ii"i' r'i'iE" àstt19int...!5si3+I"tii;rii" i;;;;i;d"_se nu nurnai.drn disèursril naratlv cnun;

. !at".de narator, cr*;i Oii i""in1".1"^.8'o;11Ît*q,*'"r#li,:; :iiif;[t à;tí;;;1.;"'Èilustii.a const^l deci în îniàntuiiea qi

'altèrnarea dir"oriiu"i";;;;t"{;Éi * acela aI actorilor e?'

- ilAi;i ;i d;i it* ; ";T;ìú' ;?- ::!:' o 1 à co rr linutulrn ar ativ

aI po ves t rrr r,. " -. " il ís t o r i e àu d'i e ge zà' i $: ftYli

p-";f :tlir3

. ' '

aulcrc0nct{ i . !

li 3i. #.i'líf.l; iííí i i 1 i: l? ; ̂n^"Î!,ii",i?ilir",\:T:{!t:A"#í:":::istoríe. Cele trei concepte noraliunelpoaeshlelw

riricà încó o dató at""'iJtíiiííé;;;íi;' f"aorov' 1e68' p' 108:- 10e' le-a

stabilit între enunlare/enqnl irr aspectul t"i titural/àn"ni în aspectul lui

referenfial. Mai înaintefir.'f"a"ró" redusese aceastà triplà opozifie la o

dihotomie, gruPhd p'Ji'r""'iJ*"tt:tti it ale povestirii iub uotiun'ea de

discurs (1966, p' tzaliil-'--1it-147) pé-cale !io op"t"" conceptului de

istorie (1966, p. ,,u-' i i ' , 'rzi l rssl ' 'd:.1' G'"ì*ot'^1970' p' ' 158 stabilea

ei el o opozifie binarà' iiig'-n' g; ; f--q:Î;*u'til" tiit""'="iui' la ;'nivelul

aDareut al naràrrr, unde divórsele manifestà'ri ale acesteia sint supuse ce-

rinlelor specifice tt" 'JtiJttti"ìài*únJvistice-prin care ea se exprimà"' $i

pe.de altà; ptrte, aT atiXairJnlìara' it ""i""ioi-imanent"

unde-"narativi-

tatea sef,afló situatà' ;i;;"*Jt' "ot"'io'.manifestàrii ei"' La fel Cl'

'Bremond, 1g73, n'

ttoi'"i";o"t

"povestirea povestind" "povestirii

povestite".sg Grupîud -rrnpreunó .in noliunea <re isto1il,

!.^:.5::ì"1",T:*:*11, t,.*.IlìniL'fi1i1i;' ;;#til;; ìoast'à' ne permitS sà înlhidern is - roo Cf. Rooth, 1967, p. 96: l0 l ; tLr70, p.

106; Booth, 1961, p. 155-r59.ror Warning, 1975, p. 47 1-472.

lnstantele textului narat iv t i lerar

opera lilerarà

autorabstra'cl

ci t i torabstragJ

ioit{\,ì , ,

i rìi'l'\-'iì\ ' - - r ì ,

lume rorrranescà

r laralor

^ líI'il

.Yr \

naralar. t

o.l'ibidr

'Pgggsitte*= cl!s-curs al nara-lorulut * d is-curs al aclonloractor il 'Slg--!:l€","= lumc

larStàn"" lumcalalà 1\19pfi

- suprapunerea careurilor succesive simbolizeazà. între dife-

:i:.^r:. t ltj "nt,

e . o- i+Alhl g., Fj tnfo ti-qa, avî-1d în vîrf -1u!orul ab- -stract care domrnà structura de ansamblu a operei literare.\ ' "*- ' - . . . ' ; , . . . *"1 '

' . :

7 . Mod,cl tcoretic gi inslrwncnt d,e anal,izd..

Distinctia între instar^rfele literare nu prezintà numai untnteres teoretic ; ea'permite de asemenea sifie prevà.zute anu-mite efecte ploduJe asupra cititorului de diètanfa ioo *o-ralà, intelectsall, estetiCà, ideologicà etc. dintre' diferiteleinstante.

Potrivit acestei optici, Railcr Warnilg 10t a fàcut o ana-lizi_a funcliei gnui- ànumit tip tie intervón{ie a naratoruluiin J a3rye1Fatal'is.tul. cînd naraio, ul î;i apostrofe""l nàiatarulspunind cà n-ar fine decît de el sir,si imagineze o întràagà serie

cttitcîconcrel

ioriifL ln t'ove,stirea inèa'drata'

.CAPITOLUL III

NARATIUNEA HETERODTEGETICA:rTiUT NARATTV ACTORIAL:,TIPUL NARATIV NEUXRU

Contaiiring such l;,r.'' o""p tand

grave

XiJJ;:"i.-rat some Refrc,;perhaps, may no-:

( l ì IELDINC, Tont Joncs IV, caP' t \ i . )

INTRODUCERE

Tipul narativ actorial corespunde situafiei narative p€rso-nale a lui Stanzel. Definirea accstu.i tip ca actorial si nupersonal evità, ambiguitatea, d.eja semnaiatà 1, a termeiruluide personaj, precizînd cà. acesta e co11sidc,et în func$ia sadc actor.

Rpgl-rll-tip-u1-n-a-La-tiv-.ne.^u!l!-r-9unuîmpà"r'tà;escconcepf iile'teoretice ale lui Stanzel. InSitwalii maratiae tipice îtu rotnan

r (1955) el apreciazà. cà, naraliunea neutr5. nu este decît o

--------:-------: .r Cf. m:, i sus, p. 39.

TIPOLOGIA DISCURSULUI NARATIV / 8I -

:

sub-formà a tipuluì narativ personal2 (actoriar). Aceastàvarranîà neutrà" nu se mai afli menlionati în Forinele tibiceo,!c rom,anului (196a).3 -.i este suprimatà. explicit i^ Tttìoriedas Erzàhlens (Teoria poae"tirii)^ (Igi-g) 4.

" c'ed 5 totusi cà existà. o diferenfó fu'dame'tarà. întretipul narativ nàutru gi tipui

"ui.fil-L.t;;ì;ì. Tiili*,i..oti"- neutru, lipsit de un centiu de orie'tare inclividúalizat ,-are

; rÈaf]:trsF,f af,lt'e.ti l -d-e i "t.e1t*f g+ .r,nìperson ai!.;a_ lumìi pxtesio are yj"i bf lp . _X qiicti bìte :" I n ti p ul n ara t i v'-.1 î...Ig_tl3}-.,ù n _._cg! t:.4,....-{qlr1eg rornan eEEf

*9q!s . Íi[ta-là-,p.inì""copgr.r.lu3a sq brec trvà. a un ui --àcfóf*tà*--centru de orientare-,. In loc siffie sùboiàona-fi-tlpuluii-aEtv*-actorial sau Chiiir ariulatà. cu totsl, na1a1i""Ào *ii.i;;;;t";fi deci consideratà un tip narativ ootorrq.r.,. .oià.o"i"m.amodului dramatic o al lui Norman Friedman.'

r ---

1. PLANUL PERCEPTIV-PSIHIC(r aportul naraf iune/istorie)

1 .l . P ers.pectiaa naratizri (în rapor t cu subicctul percepgiei)-:Tipul narati:t-!-'g-ctro1ia,ù perspectiva narativà a unuia sau

mal multor actorr.il tipì'f

".r.ìi, li.tori"t, per.ccl-rs1ga lunrii ronrancsti

este orientatà dgpglppgtiye...-larg.!.ry4 .3;s*ruritulinire-actoriJDupà cuni existà. u.$ .sjlg.qr aqtg.lp;il.àpfoj (Jarnes, tlroU,i,o_iloriis pe ;tia ilàxr:à)', ioo *oll*,rlfi (l-Iaubert, ùIadarie'

E Stauzel , 19.5.5, n. 2g; _, ,Ein Souderfal l t ler pcrsonalen Darstc l lung,;1::.-l::r."t" Dar:felluug,,- tU:^."^"-

"p:"ioi-ot.'."pr"r"ntórii personale,,re-prezentarea.neutrà), Ff. qi p. 23, 93,g7.

" schmrd, 1973, o. 29,-nota 67, consunte la el irninarea .naratiuni ineutre de càtre Starrzel, 1964.

----?"" 'r Cf. Stanzel, 1979, p. 192, nota 7.

""*"j,Ì,'í319,"r" it?"iii,#to' o' '173- 177: Hcrr:acri' te72' p' 7t-:72;

_*",,f Friednran, t967, p. 129_ I30; 1975,, p. 155_ t56: ,,dranraric

? Cf. Stanzel, 1955,8 cr. sta'zer, re55; l: îl '_1lr'r", 2e, e3; stanzer, re64, p. r7-4J'-,

. \..,lr,v{.,ti i1.,"

/ P,UNCTUL DE VEDERE. lt \. l r

' , f.

tiva va {i fixà' 1j sav aqri?bil-q':n',NoIT"I

nu estefocalizatàElePktr'nls..:!,[oclerato

f l ioo"."t , 1962,. p. l l1 -122: , ,L'art des tnod'nlat ions"' "Arta

Jean. Rousset a fà.cut o analizà. celebrà. a deplasàrii pei*spectivei aarative in partea de început a .o,nanul:ui ntIad.'ame ,Bouqrjy. Intîlnirea dintre Charles-gi Emma este descrisà ,".'potrivit perspectivei narative si, prin urmare. e.Xtrospectiei\/(subiective a tui_Qher-lgs.r,,Flaubert ser serve.te I aqìÈfr-'"aeJ""*CffiiGs pemru a ó"1iGZónta pe Emma ;i a ne face"s-o--úc--'*dem a;a cum .o^ "gdq

acesta, îmbrà,{i;lnd întru totul perspec- . -

tiva sa,'adoptîndu-i unghiul dq v_eder_q. Iimitat si viziúneapubiectivà. pentru a-I,însofi pas cu pas îr-r desóopeiir:eà"acesteifemei necunoscute"i6- Naratorul se limiteaz[ astfel Drovizoriula o plezentare externà. a Emmei, perceputà. de Óharles ca

-,,personaj sbi_e-ct. gi cunoscut din afarà;'r?. Charles nu ,va

*gp$i. niciodlt[,^ +eest--nive],,, .supgr.{itiql " tl-_*Fr*oe,1tSql.l :-*-

I .2. I | .Perceptia externà. limitatà,1 extrospect,,iLÎn tipul

""toiil, r.i6iEl, naritórut acloptà, persnectiva

unui actor. El împà*tà.geste astfel extrospec'tia aèestui abtorasupra lumii si asupra alicuiva, si va fi lirin' urmare silit sàse limiteze la o prezentare externà A. Aglbfilor* aga cum sînte i p e rc e p u l i ci ettàtrei=déf i f ifi t iill*Fèfi;#îi;*;;;*ii;.'

- Deplasar-ea. perspectivei nar.ative, orientatà. de'Emqr-g,,

oferà. cititorului o prezentare intern5 a vielii ei inte;i_oare^...coirform introspecliei ei personale. ,,Ce se'aflà. îri é!,itètÉ -

acestei apaién!è, 'cè este in riealitate aceastà, tînàri fèrneie,,vom afla curind, càci; optica se va schimba. Dar Charles.,nuva ;ti niciodatà cu mult mai mult, ea va ràurîne întotdeaunapentru el necunoscuta indescifrabili, ceea ce ,însà va încéta3a fie p.entru noi ; el va continua sà. ignore ceea ce se ascundeîndàràtul acestui voal opac, el care. nu are Duterea de imixtiu-ne a romancierului. Îniepînd cu capitolul al V-lea, pivotulse totegte ugor, ceea ce era obiect devinb subiect, focafùl

POLOÍiIA DTSCURSULI.rT NARATTV / g3fir

{1.{-/-p_.

, . I.Z, Profu.nzimea perspectia,eilnarol;r, (în raport cu obiec-tui percep!iei).

tq Rousset, 1962, p- ll4.r7 Ib id. , p. l l { .

^TJ(5r{

t .i:,t.Í ,. I . .I[ '+?I: {f .

t .t :i: i : .

tt\:! l r '

: t t ;

: f i .,,ì ,Í,{$.:fu.,?:

gep a;r . n I c ro gat ita a.ge st _ nrve].,, . suF ejil lî1a | " l{}-_ gp-o a";o_ex,g4, **481gl..:..._, ., l|\.,{,7i:,; 5.r,t.1, .. , . Il l l, lp?Lt {,,,1,r;i -i.AQ.NL4t^t,.-: ! I l i l l

l .Z.7.,Perceplia internÍ hmitatà.: introspec{. ia. ' :

tOìÌq'3li?;u"-r, roou, p. 142- L43,,,vrziunea stercoscopici" ; Genette'

72, pcvestirea t"spt"t ' ' ' l ' in'- uii"cu focalizare nrultipli (pi zu'l); sr

sibilà, nu numal lu "o"1ioìl!*

r'àúoaitgttità ci' în egaló mirputat'tn,o1-

ti"nea heterodie^g-eticà" ,raliunea neutrà'.,,centrul,::: l t,;;;;;;;.r2"::,,p, 2e'

'rsiderà' ci în na

: orientare a crtrtorurur í";ti'"''""íì;-'""''o ')f !-'?i!,3iiiii ;:::Tn'r'ìì 'e' oiilntare a cititorurur sil';:"i#;;;';';i"" ;t.". azla in hia et ntlttc-tllpcfiunii' s;"l-tli::'::

sie*à cúruia qtrtorur-; aàopta, ca só.?icerri aga'nui martcr' rma,grnar ln

ozitía,". cr' si stanze', 1;"5::P:?;"ii:;s' r8'-sJ;-bto"'el' le64' p' 17;

taJzel, 1979; P' 18{'

34 / PUNC:rUL DE \/EDERE

ffi iv e i narative. . deLermini .ap-aii"lta, --Plltl-.,/ ìàtr"st11l-intle-"ì{1o;pé._tra lui-Qherieq ;i in-lp-o-spgqÍi-o E'r,11tej.V'i --uaei-a-din-s-rlrÈtilé-iilffiiéi lgrgq-ajgs+l-e* l-glgi11"tg!-iy*-g:te*

trece de la Charles la Emma, iar cititorul intrà" în ..acealticon;tiinfE-èare-pînà- _acuni-îi

-era inchisó,' dupi Cum i1cfi1à--îi-èst c-lui:Charlèsjl- 19..

_il'"fg*j.t à g'o_t!-l$s+_-s+Ie! LYTi.pul, nalatia meutrw.

| .2.1 . P er ceplia .ex-tefni limitatí: înregistrarea.

În cazul tipului narativ neutru, camera se limiteazi la oînlegistraS-g a lum-ii romane;ti vizibile gi audjbile-

i-Z2. Imposibilitatea unei perceptii interne.,

' Camera nu permite decît o prezentare exteruà a acfiuniiromanesti, astfèt încît viala interioarà a actorilor và" trebuirl ti" d,edusà. ind.irect, pe calea piezi;à. a,'cuvintc'lo1 9i a,acliunitror ior (gesturi, mimicà; etc.),'Astfel

stau lucrurlle in Nloderato cantabr.le, unde evolulia' 'sentimentalà a Annei Desbaresdes ;i a lui Chauvin este su3-e-. ratà, de migcarea de apropier-e 9i de depàrtare a mìinilor lor.Încercînd, 'sà. înlocuià,scà ittsoficienta linbajului ca mijloc,de comunicare, ei se silesc sà. stabileasci uR contact prin.gesturi;

, ,EI r ic l icó mîna, o l is i , .d in t tou s i r . cadó jos alútur i de a c i pe mas- i , o

làsir. acolo. Ea observi aceste douir. rnîini agezate cot la cot. pentru prirna

.oarà. . , rc (cap. I I I ) .

,,EI se apropie de chipu'l ei destul de nrult, igi pune mîinile deasupra

miinilor ei pe nrasà, încetà si rîd.i.tlimpreunó cu ea" 3t (cap. IV). -,, . , . mîinile lui Cha,uvin se apropiarà' de ale Annei Desbaresdes. Ele

rst.'rturà. toate patru pe nrasàr, întlnse'r 2t (cap. VI).

Punctul culminant al romanului îl constituie capitolulVII, care oferi un adrestec cornplex de tipuri narativè dife-rite. Anne este obligatà" sà" ia parte la un dineu de receptie

l8

1920

2l

Ibid., p. lL7.Duras, 1958, p. 46.Ibid., p. 53.Ibid.. , p. 81.

TIPOLOGIA DISCURSULUI NARATIV / 85.

ofcrit de soful ei, in t imp ce Cl:auvin dà tircoale,casei. Totîrcercînd amîndoi si se apropie, sînt despirliliì. "ìi.i""ttî,1 r.:11:i.timp spaliale iinterio. .r, ""i"riór'; "".aì,

,"rfl;i socialà. (clasí avutà. vs clasà. m''citoare). ca sof ie a directo-rului turnótoriilor, anne locuiestc pe burevardur À4àrii, innord, ,,chiar înaintea dunelor,,?z. Vila ei este împrejmuità. deo ,,mare gràdinà. înc[i5["2a, de un ,,parc ,i"""î*i,ir;r. .",,grilaje"zs. Ea se aflà în interior, fàrri ca Chauvin, clin exte_r:ior,sà. poatà..ajunge la ea. Anne este prizoniera lumii închise avilei ei s, a vielii conjugale ;i a ctasei ei sociJe. 'i l-;usiîncearcà. sà scape din universul ei social, însolirrarr_;i ,r*ilil] tScjiiae muzicà. pà.trunde astfel în cartierul muncitorescaI iui Chauvin, unde ,,la extremitatea sudicà. a oraquiui,orizontul era întunecat de dîrele negre, cle norii, pàmîntiipe care-i revà,rsau spre cer turnàtorii1e..àt, Urri"eruoiroaotoi.se caracterizeazi prin deschidere. Apartamentul prof .roritoide pian este destul je-sus, la etajul al cincilea al .faOiri,pentru ca

'ederea de la ferestrele l.i sà. se deschidà=pînà.'departe pe rnal-s"28. în cafenen, to.'.l.r.his.prin expeleh!à,î1 întîhreste Anne Desbaresclcs 1:e Chauvin.. N,r,ooi .i, ;ir"aju 'g si stabi leasci acea comuniunc totai i - ; ;* i ' ; ;*

lbt-d:I". Fazele esecului lor sentimentot ,irrl ;*.r"a"';aO"rnregrsrrarea neutrà. a ,,limbajului., niîinilor lor. in capiioiut

zz Ihid. , p. AZ.* rt id.', í'. il'.2t Ibiet. , p. 95.25 lbid., p. 62,, l0l .,u Cf. Dú.as, portc,_ 19.77, p. 20, rà.spunsul Margueritei Duras Ia orernarcà a lui l\lichell"

*rl: ",jrp*'f"""íii'"o."i în .NarhaHe Gra.nger i. l'M.P. - CÍnd vorbifi de Isaúe'e Cr*iS"., spu'eti: plimbàrile eì depnzonrerà,.

. .II.D. - Da, ,, uà,t,,lllr*bcllc Gr.augcr. ca p.c o prizonierÍ a accsteirocurnfe, prizoniera ei _însegi, a propriei-'sal" .rrc1r, dacà, vrefi., al ace-.stur fel de circuit infer'al

^iare ".'iriú"a" à"^ì1 .rr"sortea pe'tru copiii"ti.:.'"."'Xitl'""iiitli,J*?i"l*t:' :''.". "' "p"", a-sa cà roate la u,r ioc,

; ; 'o" ; . " l . ió 'ó:" ; . . ;à '* ." Î r tc l t isa, ic i ' ' .

"o Ibid., p. 66.

{i6 I eurvqruL PE vEDERE

' El 'VIII, Chauvin face o ultinrà' tentativà' de-aproptere: ':î.i;r.-*îo" iingà,;

"i, il;;i' în'ecranul de umbrà pe care

i]i"re..;^"*ifuf ry Daì Anne pare cà'. prg'd}ce ruptura:

,,Ea îqi retrase *i* Í{ qt *ita,-o- ptivi îndefung pJ a lui

óffiili$;-;r;asà' Ioculúi' care ttemura"3o' rntr-un pasal

în care naratrunea ;;ii;':: ;,"Lpleteazi cu evaluéri (aucto-

riale sau actorial"iililri"il" lor ^se ating p;ntr":,[t$i ::*"ilffiffià""p"i-i"ii-o atitudine mortuarà., ce srmbonzea'''

.ii6it"i d,efinitiv al legiturit tot: ..

I ,;Plinsul Annei Desbaresd'es se auzi cliri nou''tot Írai tare' iFl J"t*

.'àin ,rorr rnina pe *".a' nt ti ururiri gesiul din ochi 9i abia cu greu in[elese"'

; 9 ridici pe a lui carg era de plumb 9i o po'1 peste a 9i' Ir{iinilc 16 glau atit

..de reci, incit se atrnseri iluzoriu, i* intenlie doar., rìa,i urult ir ideea de a

fi"r*i*i'"J",,ì-i;i;*se mai putea Mii1ile re rimp.serà. a9a, infepenite

in atitudidea lor rnortuari' Cu toate acesteal' plinsul-Aniiei Desbaresdes

,conteni" 31. : '

tfeazi si Chauvin seÎn cele din urmà, Anne se îndeP.Ya

tr.""gt" peÀ.it' t"l*potit'itit"tea,d3 a restabili contactul'

mîna lui nu mai întilneste decrt golu:

,,Apoi ea fa'cu un' Pas i''darirt ui :" :t*oTÌl; ]::']::t::';-;:;,aerui 5i cir.zu la ro" p"

"it'e' Dar ea nu-l vizu' cici p5'rirsise leesl in care se

a.fla el" 3e.

,n,*ri; o*""dit;;t;"J q actorilor' Camera nu are deloc

acces Ia viata lor;i;;t Înregistrarea obiectivZr nu exclude

totugi alegerea ;; tl*" tiÀ"i1i3*tive care ascund sub

suprafala to. pi"te p'ofrr"zimi psihice' Airne 9i Chauvin ì9i

virrbesc îo g"n""T íiti-"ir aezyei.ui deschis sentimentele

intime. N.r"to,i'iti*a"f fui', se abline si-gi îndeplineascó

funclia oplionali de interpretare' li revine prin urmare

cititorului unrrol;";;, i"a"iri"i"d' el insu;i funcfia de inter-

pretare.---, , d"'r 'bid., p, l9!i

. : .3! ' Ib i i t . , p. 109.. sr lh id. , .p. L l .O.

" i 'b;d." i r ' t ta- 115'

TIPOLOGIA DISCURSULUI NAR.A.TIV / .87

1.3. ItIod,ut nalg!!!L_T'ipul naratiu actoriallneutru.. ,..,.r,,.i,,' Tiput narativ aqlqrjiqt gl

fjnuf narativ neu_lf.y*:. q..#téii_z gazà. -amînaouh oìin sceíe_$, pr"r"., i1t_à po trivil perc gpf iei

5i"lr.i,Jí.in n.iinur*caai i";;lird;." cre o camerà.în ppr' ' ' ' :

1.3.1. Scena evenimentelor non_verbale.

1.3.2. Scena discursului actorilor.

2. PLANUL TEMPORAL )

i . ' l l

temporalà., esteorientare. ';---"

Tipul n ar atiu .actorial.

. În fipui .nqqtiy-.3p.ig{A! organizareadeterminàtà drj aètbr, servrnd ca centru deTipttl naratia neutryt.'T

:tateài scenei înregistrate. --' -"-'*.1...*--; - -;-'

Rap ortul nar aliunc I istor:ia.' i ' 1 " '

2 . 1 . Il,I om, cn tul' y,ay 6,!.i,7ae,i1 .

Ti.ltu,l,r'Laratia

33 Cf. Stanzel, I9JJ, p. 2J,

J ttl, r'Lar &tia. actort al, f n eutr u.2.1.1. Naratiunea simultaíf(là prezent)

. -2..1'z' rltzia unei'arafiuni simultane (Ia timpur'e tiecu-tului)

Daci Dovestirea este scrisà" la prezent, actur nà.rativrcoin-:iÍ: :l

o*,t_'u:rarsa ac ! i un i i 'omu iló; t i, ". t i.jlìr.ii-"il';îilo

"este srmultanà..

_ Foiosirea timpurilor trecutului este mult mai frecventÍ.

TrecutuL aratà cà. actu| 1131ativ este posterior """"ii""t"fo,narate- Pentru n4rator, este vsrba-deci cle o naratiurie utrre-

temp.olSJi-: , !

93; Stanzel, 1964, p. 17.

88 / PI'NC1|'UL DE VEDEa'E

xioarà acfiunii. Totugi, cititorul nu .împàrtàgegte' ^aceastiax.perienfí temporalà.' Gralie descriptiei scenice (]'l 'l .p1Le.de- via!à., el are impresia cà. e martor ocular aI acTlunrl'À""uria

'r"nzalie esfe î'tà.rit7r 9i in- naraliunea actoriali,

nentru cà, cititórul estc incitat sà se identifice cu actorul care{i,

^r*J"rt"-a"- ."rti" de: orientare. 'frecutul î'i pierde astfelvaloarea traditionalva de trecut pentru a crea iluzia unetont"ii,ttti simuitane Ia prezent sr 16f- 4'2')'

Raporkal' pou estir el istorie.

2.2. Ord,inea.

Tiùul naratiu sct'orial.t - - - - - - . . - - . -

'- Z,.Z.l. Posibilitatea de

2.2.2. Imposibilitatea

a facl intoarceri'în4poi.

d.e a face anticipàri ,i[or".

În tirrul -narativ actorial, naratorul adopià. pe unui dinactorid.rèptcéntrud.e orientare temporal. El esfe deci obli-sat sà. reÀpecte experienta temporaià a acestui actor, careiràieste în^prezent ̂ si îsi poate rémemora trecutul. Naratorul.0. pút.. ptìtt otmaie sà. întrerupà. ordinea cronologicà' lineari,a evenirnèntelor,pentru a evoca într-o întoarcere înapoi epi-so4de treiute, a9à cum revin eie în memoria actorului-per-ceptor. Cum acesta nu'ìgi cunoagte vii.torul, anticipalia sigurieste exclusà,.

Tibwl naratiu meutrtt,.- --f .l.l.-pÀinirii;tea redusi d.e a face întoarceri înapoi.

2,.2.2. Imposibilitatea de a face anticipà.ri sigure. -

În tipul narativ neutru, camera efectueazà. o înregistrarevizualà !i auditive a s-cenei romanegti, prezentatà în desfà.;u-rarea ei'cronologicà. Întrucît discursul- actorilor nu poate fi.captat decîtldacà este rostit cu glas tare (4.4), întoarcereaînapoi va fi posibilà. numai cînd un actor evocà' eI . insugiîntîrnplà.ri din trecutul sàu. Dat fiind cà un actor nu poatefi:omniscient, anticipafia siguri va fi abolità..

3a Cf. Starrzel , 1955, p.37,93; Blok, 197 l , p. 6.35 Cf. Stanzel , 1961, p. 19.36,"S.tanzel , 1955, p. 105.

TIPOLOGIA DISCUNSULUI NAN,ATIV i .89

I I r . , : - l | - ( t -o.{ '

2.3. Durata I A $, ,: -Úl'-(|' - l),*ì):i, (?.'") (- l ; tiì{,"-1.4r{

vùTi'puli nardtiù actoriallnecttru,; in ggrynl*1!11p al istoner

relativ scurt.--|--'---

Tipul narativ actorial/neutru se caracterizeazà. prin scenà(l.3J,care necesità. un tirnp al povestirii consirlerabil pentrua relata în detaliu un scurt episod. Rezultí cte aici cà à,rt.taistoriei va fi în general relativ Scur-t[:s. În Irocliacta de Flauberia.pqnfl prezentarea scenici. Durata este efectiv limitatà,cà.ci isto'ia începg în zori si se termirlà. a doua zi în zori'.,{ "gt?g lojqr 9g_ o.tendinli gcneralà, ;i nu de o regutà.absolutà.. Stanzel30 citeazà. spre exemplu NIys Dallou,al devirginia wooif . Acest roman, cu coracf.r predominairt icto-rial, descrie nun:ai desfà,9urarea cîto'va ore'clintr-o otr-or.if ,i.Prin er,ocarea gîndurilor i*ter-ioare ale mai multo, o.tori,timpul restrîns al prezentului se completeazí cu întoarcerillapgl. toarte. rntlnse asllpr_l trecutului, astfel încît timpullsrorrel se rnrrnde rn cele drn urmà asupra îDtregii vieli aactorilor.

'1 3. PLANUL SPATIAL

3.1. Pozilia spalial,d.Tipul naratia actorial, :

In-tipil-narativ actoriar, cititorul acroptà. centrul deorientare spafiat aÍ unuia sau rnai multor actoii. ---

-'-<Iipul maratiu newtru.În tipul ,narativ neutru, pozi\ia imaginarà. a cititorului

este or ientrdà de camerà.. . - ---

3.2. XI obilitatea spalialà.Tipul naratia actori,al.

i,ozilia spaiialà. este d eterminatà. de_ a_c_tgtgi.p.gggpl-or-.-_Fl este--cèt carè èomandi, prin aódaraiii" l;;";;h*rbà;;1"--

90 I PUNCTUL DE VEDEIìE

pozitiei spatiale. Da'eà'-perspec'tiirv-ttèi:tit-or'u.I se imagineazà'- întotdeanr'na*iiiricul

aelor-pergetrrtor. Perrspectivapcziliile spafia'Ie dupà nun'làr'ul d'c

, bmníprezenla, vla fí imposi'bt]u,

'J'ipul, nargt:ío neutru- .' Cilrngrg Pgmi'te dePJ'asàri'

naraltivà' eg'tcl fixà'în. Io'a-ú'1*'Lrlde se, atlóúariabilà înmultPqte

sctori'peil:qepttoqijl dàr

. i i rf .

iixà exchrdre omniPrezbnla'. 1. ,_ . . . . . . , . , t i , : !

ì 1, ! i "

, , : : ' .4. PLANUL VERBAL ì'' i

(rapgrbu'l nara,úor-nara'flune/'pqv'ÉsrtirE/rst'orie) '' "

4.1. Statutu.L naratorul'ui si' persoanci"- gi'rima'ticald' "'

fiyyL nnratw actorig.L. - i .,

4.1.1. Nara,torul,heùe,r,ord.iegeùic.

4.!.2; În general;, povesti'rea la persoana a 'trer'a'

Dupà cu,In a'm vàrzut 3?, persoana 'a dou'a n:rr' este ex-

clusà, càci La moaffiiio]"(fr*":f ormarea.)'. avindu-I pe

iiort'p"r".ton't drepl centru de orieratare,. e int'errpreta!à ca

í"Or*"l"trr" ùutàrdais,g,eticà de tip nara,tiv acboria''.t t ' i

TiTtltL narstiu n9utru. .

. : . . i t , , . , , . i

'. Tipul narativ n€iu,tfu permiùe nn.r,mai intl.vbliin,ta.reaa-perso'rtala a persoanei a- 'tPi4

colsbiitrtdnd i'i::T:,^I,.Fl;tià ;;" are àrept funoli'e exprimarea ÍI'on-persoffiel"

4.3.1. Scena evenimentelor non_verbale: idiolec!.ul +clo_*-I*gt:psf-qgliuií r -lntr-o realizare integrarà..a tip*rui rur.r-ativ actorial, nara-.torul povcsteste evenimentele rorrr.rr,,,.li ;;

';;;;;;;:il.* !11ce!yte"Ae actòrui-p;;;pr,,,., cr gr a$a.cum acesta1l

t]^B="1tt! s,^ re lorffi,ul,eze eI însuli in profriul sàu icliolect.rn potrda intreluinfà,rii traditio';.rle a persàanei a treia, estetotusi vorba de ceea ce Barthcs nrrrncstà sisternul ,,personali.1, **"*-cà.ci g_ovestirea poate fi transpusa la per.ioana îqtii, {g.à caaceastff operalie sà. antlsns2e ,,nici o altir alterare a discìiii_ ' ] ",iui decît schímbarea însà,;i a pr(.,numclor gramatic:rlc.lae.

4'3 '2. scena discursului act, ,rilor: i<liorectere actorilor.. Naratorul se mulfumegte sà rportczc cuvinteie

""torilò. I i

ínpropr iu l lorregistruverbal1. ,sonai .

a'- . | ' .1 xP u ! - ?!.9!3liP. - n a utr u.

4.3.1. Scena evenimentelor 11,,'-vei.i.rai.r: : registrul verbalneutru.t-"-i;r=tai;ol

narativ neutru, evr rri'rc'tcic sînt prezentateîntr-un registru verbal neutru, rron-inclivlclualizat.

4.3.2. Scena discursului actor.ilor:Înregistrarea fidelà a idioiectelor-

idiqlectele actorilor.unor actori diferili.

4.4. Grad,ul, de inser!'í,e u discwrsulwi actorilor..T'ipwl naratia actorial,.' ,

4.4.1: Discursul exterior al actorilor.Discursul exterior (rostit cu glas tarc) al actorilor aparline

tipului narativ actorial, cuviritele lor trebuind sà fie îrrt.i.r.de actorul-perceptor.

92 / PUNCTUL DE \/EDERE

4.4.1.1. Djscursul exterjor, raportata0 in stil direct: mo-nolog, dialog at.

4.4.1.2. Discursul exterior, transpus az în stil indirect aa

sau în stil indirect liber e+ (,,erlebte Rede"; ,,free indirect

_discoursc").

4. 4.2, Discursul interior al actorului-perceptor.Dat fiind ci tipul narativ actorial se limiteazi la intros-

pec{ia actorului-peiceptor (l .Z .2.) , discursul interior este posi-bil numai cînd vine din partea actorului-perceptor.

4.4.7.1. Discursui interior, raportat în s.tilul direct: soli-locviul interior 45, monologul. interior 4 (discursul imediat,,stil le, Monolog" ,,innere Monolcg"; ,,stream ofl conscious-ness") . " ; . '

Cum monologul interior poatc exprima vià{a incongtientia unui actor, ne-am puteaîntreba d.acà. transmitere.a de secreteintime, scàpînd însu;i actorului, nu s-ar datora unui naratoromniscient, iar monologul interior n-ar trebui si fie plasatsub caracteristicile tipului naràtiv auctorial'. Totqi nu agastau lucrurile. 'fipul narativ este stabilit de centrul'de oricn-tare aI cititoruiui. În monologul interior, naratorul disparecu totul în spatelc torentului de cuvinte al unui actor, care

ao Cf. Genette, 1972, p. 192; cl . 9i (van den) Heuvel, 1978.m Cf. Stanzel, 1955, p. {7, scenà'di 'alogató; cf. ; i Stanzel, 1979, p.

70-:7 1, 92, l9Z, 243.as Cf. Genette, 1972, p. 19l .4l Ct. ibid., p. l9l-192.

- . . ,Cf Lipsr 1'b2O; St";"ef, 1955,p. 150, l5{; Làmrnert, 1955, p.2j5-

236; Stanzel,-1964, p. 43; Bronzwaer, 1970, I I I ; Genette, L972,-p, I9Z;Hernadi,_1972,

-p. l ! ] . ?05; Doleàel, 1973; p. 15-55; Schnid, . fOZs, p.5l-52', Strauch, 1974 (puirere la punct) ; Pàscal, 1977 Banlíeld, 1978;Mc Hale, 1978 (punere la punct) ; Cohn, 1978

DiscurS indirect liber în Ftaubert: Ullmann, 1964; Wagner, l97Z;Perruchot, 1975.

-ds Dupó Rousset, 1962, p. ZZ, gi 1973, p. 55, folosim terrnenul dc s;oli-locviu peutru a denu'ri rcflefiile iuterioaie co'ptiente, îu timp cc corl-ceptul de nronolog interior. éxprirnii.fluxul de cuviute incongtie-nt.

19f5, p. 68, 1{7-1{9; Làmrnert, 1955, p. 236-231 ; Bictierton, t96Z jRairnond, 19qq,-p. 257-298: Gerrette, 197i, p. lgJ-19{; Saltenave, l97Z;\\'eissrrran, 1978.

TIPOLO(iIA DISCURSULUT NARATTV / 93

func{ioneazà astfel pentru citjtor ca centru de or-ientare.Monologul interior cónstituie deci o trisiturà. distinctivà. atipului narativ actorial.

4.1.2.2. Discursul interior, transpus în stiiui indirect sauin stilul indirect liber.

'f ip ul, .nara.tia neulru.4.4.1. Înregistrarea discursului exterior al actorilor.Camera nu face.decît sà, înregistreze discursul exterior:,

raportat în stilul direct: mo''ele{, dialog" -

,4..4,.2. Imposibilitatea de a.înregistra discursul interior alactorllor.

Deoarece în tipul narativ neutru prezentarca internà esteexr:lusi {l-2.2.), reproducerea gîndufilor interioare ale acto-rilor ntr este posibili.

4.5. AParatu,l for.rnal, al iliscr.trs;,u.ltd awclorioil,.'fi.put, naratiu actor.i,a,l I nattru : a.bsent.

?-. , .

rnrervrnà; el exclude.toate fo'mele discursului auctoriai (cf .t tpul narat iv auctor iai : 4.5.1. _ 4.5.g.)

\

a.6. Tipurile fwnclionale de cliscu,rs atrct,ori.al.

T i t' u,l, n ar atia a ct o; r i aI l n etrtr u... abs ent e .

. l.upnTarea aparatului formal al discur.sului aùctorialllpt].1 absenla funcfiilor diferitelor tipuri de discurs aucro_rrar (cr. t rpul narat iv auctor ial : 4.6.1.-_ 4.6.7.\ .

TIPOLOGIA DISCUR,SULI'I NARATIV / 95.. . i .

: Dupi crtm am vàzut, în naraliunea homodiegetici {unc{iitede. narator 2í de.actor sînt îndeplinite de .acelaii p"r.orrrl:,

""ct+lt ar ant. si ca eu-n arat B.

'Eul-narant se deosebeste gi dupà. importanfa rolului pecare il joacà' în istorie cà eu-narat. Èt poot" figura ca prota-go rtist a'lMarianne, in L a uie d,e fuI ar ianni ( V toln U arl a,arr;) i.Ma.rivaux] sau .ca actor. de impor.tanfi secundarà, jucîndro-tuLdemartor 5 (Watson,"pbveslind aventurile lui Sherlock ,HoJmgs..în r,gm-anelg tui penan Do5,l").

..h[anon Lescaut combinà. narafiunea homodiegeticà. a un i!) ,r-eu-ndrant-martor, marchizul de Renoncourt, cu naraliu'ea /homodiegeticà. a unui eu-narant-protagonist, Des Gtieu.x., 7

-T!{arie Cardinal dà o îr.rtre[uintarc specialà acestor douà.forrne,, homodiegetice în Les mots pou.r la tÌ.ire, (Cutaintelepenryu t/ut): O femeie povesteste retrpspèctiv cum'a fost

, , : CAPITOLULW l

: NARATIUNEA HOMODIEGET]CA:

TlPut NARATIV t acToRlat. ,|. ,, '

" ' ' . " - -

': Containing some ltatters' ri'trich may affpct'

and' others wliich iiay suprize the Reader" '

(FIELDING' Tat Jonès' XV' eP'V)

INTRODUCERE

l -

Stanzel consrderà. naratrunea Ia Persoana întîi un tip

;*r;;^l;" r" ";*i

.",e goiie' r c a situali a larat i và-,ry.,oilll*

i i lsitualia narativà personali'(actoriali)' In acest fel se stre-

L;;l;t.o"t"."*Xi în[ teoria .sa cici, daci narafiun.ea la

oersoana în1-îi constituié un tip nat'ati\" faptul acesta ar'. r -

- ' : i

'1;

lirebrri sà" fie valabil gi pentru'naraliunèa ra persoana "-:::t -f"-1*U"f" qazuri, fotl;i,'.nu e yorb-a nicidegum de'tiltuyt',

' ' ' ; n'e- na'rlatiue d'e baeà' 2: naratiunea hornqdie-maratiae, u de Joni

r,-."-rr.i.roaiegeticà.'(la-geticà, (la persoana intîi) 9i naraliu:

;;i.d a^treia). Narafiun'ea la persoana întîi echivaleazà.

orin urmare cu naraliunea homodiegeticà"' sub forma sa. r -' $ramaticalà cea mai comuni'

, ,gteichgeordncter ' : l r i t ter fypl l - '

' 'à7; I rÀt" . t " n, l9 ' l t , p ' 11 l - 172'

deposedatà de identitate, duportînd opresìunea psihorogicà., .soCip-gulturalà.. a_ ideologieí

tu".gh""uj *t"tòur*r,u:Lurrulara. a_ toeorogrer burghezer reltgioasà a mamei,

sqle,, pentru a-si I redesgoperi apoi-progresiv àdevír"t". p"iio_P9r.so:nalitate combativà. ;i creatoare;..în timpul unei cure p.ih"rr"-. . . : f

litice de gapte ani. Cel mai àltll:* .q" 9ip._" ani. qg_lq3l3_dese?-.1_y_9i.U3 d_"q tslsllrnqs_nomooregetrca a unur eu-narant-protagonist. care novesteste31gl'53a'aq!l5e t $olll! 9 ?ig-p q v-q'*Gle-- - - - - -*J - ,

'loc uri.,nÍitlaieà

-lòoite., tEfus iuii-îl Éidà;rl ii; stanta, în

i r r . : . i i \ , - r .

1 Stanzcl ; :1955, P' 5:2 Cf. Sclrnr idt , 1973' P'

, j ,:1 H.ntI Jam-gs .(193{,, p.- 320,-32t) denumea personajul. in roluiiur cle narator histor'ian sau subject gi in cel de actor hàro s'o àbietct. Teore_ticionii":de limbà: sermana, spítzer' ( |.926 t1,- j. -lt1_íté-i-

íííó",:p. isilla1merj,(te s,.yl.,t,zl.qi staizei f rdis, i. éri ,.o.b.r"tà"' ,iiaù'rrfa* trntL oe crteoendes tèh, termenr pe .care Romberg (L962, p'. 96) îi .transpunei,: !:fytr"r r, eí în experienciis r iar GenetreY(is1\'í íséi i"""i)i,Èr"",Ft ii eu'nalat, '

._ _, jo icf . Genette, . .1972, p. -253i_narrateur

aur6f l , i , jg[ f ique; N. Fr. ieclntan,' t967, p. 126-127, lg7i.l,p.,t52, ,r as protagon;"1,. i i .Àí";S,-iSOZ, pIiS_

61, the norrotor-tltc main clzaracter.5 Cf. Genett" , !SZZ,, ! r - .25-3i

-obseruateur, tet t to in j N: Fr i"d*on, 1967,p' 124-t26, 1975, p. t j0- tSZ, I as.witnass; Romberg, tOa|-, '1. àpOl,the narrator a secundary character.

,(*i^; - *.tyy4-___-:--

96 / PUNCTUL DE VEDERE

acelasi tirnp lemporalir si. psihicà, dintre sànà.tatea rnintalir

de care se-bucurà. în momentul naratiunii, ca pergorlaj-na-

\ ,^tor, si crizele d.e angoasà. càrora Ie-Cízule piadi odinioarà.,

l=ffi;à"a;;,"r. Înir'-un-fét -de rrCf af iuna na*oaiegetiee "- . . - 1_,__-_. , . . -_.-, Tl on.,ri err-t arant-mirtor, ea îsi ofuservà comportamentul ne-

c" ì vrotic din trecut, adresîndu-se sie;i la persoana a treia:t-"

,,Trebuie sf,-'ri aqintcsc gi si regà.sesc fe'reia.uitatii, nrai 'rult

decit

. uitatà, desfiinlató. Ea ùmbla, vorbea, dormea. La gîndul.cir ochii ei pri-

. úeau, ci urcchiìe auzeau, c5, pielea ei sirnlea, nrà' cuprinde tulbu.rarea' C[ci

cu ochii rnei, cu urechile me!e, cu pielea mea, cu. inirna mea tràia {e nreia

aceasta. Mà uit la rnîinile nrele, aceleagi mîini, aceleagi unghii, atelagi incl.

.Ea gi eu. Eu înseamni ea. Nebuna 9i .cu.nine am ìnceput o via!ó cu totul

' noui, plinà de speranfe, o -rrialp care nu maipoate fi lea';Iu protejirtd-o'

ea dàruindu-mi invenlia, libcrtatea. .;.Pentru a povesti tranzitia, nagterea' trebuic s:o înilepirrtez pe ue-

bunlr de miue, s-o linladistan!ú,sir, mi dedublez. O vidpe o stradi,grir'bitir'

Eu gtiu cit se silegte sir, parir. normali, sir-gi opreascir. frica îudirrlitul'privirii.

Mi-o amiqtesc stincl în picioare, pu capril bàgat intre unreri, tlistà,

absorbità îl1,acelagi tirnp de cle$teteaagitatiei interioale 9i de instaiarcar

btindajului ochilor. Nimic sà nu sd vadà! Mai aies.sà nu cadà in stràdr't,

sà nu se dea în vilcag îD fafa oanrenilor, sir.'nu fie dusl la spital' Ideca cit

nu va mai pútea si-gi {inú în,friu nebunia, al cirei val crescincl va ruf.'ul

. intr-o zi digurilc ;i va da pc. dinafari, o fàcca sii dirdiie" 6.

Nara!iunea homodiegeticà permite elaborà.ri comparabile

celor pe care le-am semnalat pentru tipul na_p!-Y..heterodie-

getic actorial ?. Dupi curn existi un singuiiqaratofl sau mai\ a -" t " , - - , r r -

/ / r , . \

, f.llglli) 1a1.a!ir1qe1 , fromodiegetf cà

-r1a li /irrÍ'-sa'1-aafiabild.

\,---Ela-Korarca ygr iqbi-l3 1e9!.9-4ro !!g:-Z?-!:^gd dacà fiecare evenirrient

este prezentat doar cle un singur narator, si va fi poliscopicrí

' dacà. acelasi er'enirnent este povestit urmà.rind optica:nai

multor naratori (cf. Robcrt Chaile, Les lllustres Frq.nga.ises

lu,zoaica), comparalie între Istoriilc I-III,

6 Cardinal,7 Cf. nrai

1975, p. ,15-'16; cf . 9i Cardinal, 1977, p. 19-52,sus, p. 81.-82-

TIPOLOGIA DISCURSULÙI NATIATIV / 97

VI-VII; Rober-t Browning, Ttre Ring a,nd, tke Booh (fnel,utgi cartea) 8; Rashórnoru e,. Faulkner, Tke Sound. and. th,e Fury(Zgomotu,l,gifuria) 10.',4.s I lay dying (întimp ceagorcizez) rr ;I-.-P. Boon, A[ennet lz,.romanul epistolar u).

Tipurile narative sînt .elaboràrrile fundamentaleale une iforme .narative de bazà..

- 93-tsl-!9ly99t9_ -.:!it_u:ul$,*$g:pg.' 9 {' oul_

-JfqigleglgE, pute,n a"or"n..i @_' r4rg5ee !r/! Pu L eln oeo.lgqlll l3l$lu11-"g.rroT.9 g le-Selip-à!& p-U!_ T ;

,71arytia_11_qtp!o-r-!g-|,'git;pulnaratiu aaorill:f--*-."'Y:::'::::;_:-:=--I-'l ' , , +^^l^ '^Y ^: - r r . , ILu toate ci sr-a dat seama cà" nafaliunea la persoana

î'tîi ,,permite la fel de bine o eraborare auctoriari, iu .i orrupel'sonalà" 14, Stanzel neglijeazà, sà. le defi'eascà. clrqtt ti_puri narative autonome. în consecinfà, el deosebeste treisituafii narative, pe cînd noi ajungem la

'n numàr'de cirici

tipuri narative.

S-a sugcrat 15 cí Stanzel ar fi redus nunlir.ul acestor ti_puri.romane;ti pcntru a le face sà. coincidà cu cele trei genuripoetice 10 stabilite de Goethe 17, si clupà acesta cle Staiger ro:epopeea (cf. romanul auctorial), clrama (cf. lomanul p.r_

D?l: ; . r 831; t te ' te72, 1 ' t ' 207; I Ìa i ' ror td, 1e68, 1, . 3t3-314; Ncuhaus,

e Cf. Genette, lg7T, p. 207.ro Cf. ibid., p. 147.rr Cf. N::uhaus, I97 l , p. 139_14{.13 Cf. poitnra-Nelemans, 1974.13 Cf. Rousset, 1962, p. g6_g7; Ronrberg, 1962, p. 49_51; Toclorov,1967 a, p. 8 l -82.

, r_l i , t :3:31. 1e55, p.,25, cr. ei pi 65, 6e, 161- t6{; srauzer, re64, p.

É Anb:ek, 1970, p. l7{; l {ernadi , 1972, p. 72.ro A propcs d: a:eastó. tr ia.Ji_ g::r:r iciL, Geirctte, 1979, p. 50_S t,ser'ra'lei'zÍ' 9i,,aiversele tentative ra8rt"-f"ìitr" a o rega de un art vene_rabil trio, acela at instanfelor r";;;;;,1#ur, pr:ezenr, viitor,,; .

17 Fornrele naturalep. 67-69. 1

("Naluriormea") ale poezisi; cf. Gelrette, 1979,rs Staig:r, 19:16.

' i

ì . :

98 / PuNCruL'DE VEDERT

sonal, actorial) si liricul (cf. romanul la persoana ìntii: Iclt'

Roman) le. Stanzel reprezinti coresponden!.ele ttpur[or ro-

*"".gtí cu genurile póetice în urmótorul tablou 20:

TIPOLOGIA DISCL-rBSUIIIT NARATIV i 99

rroarà; Combinind . d$gfb.req_tnimii

tc l r ì la t lu l

arc lorr i i l

\ t .

I\

\

l irrcul

lch-Rorl r\ | .-.-. \

ar\ 1i; '- ,r\ \ /

rort l i l t lu I

persorrirl".

Am putea la fel de bine sà inserím celi,tti:t-,tlp^"^t]iil"-tive oe care le-am a.ótèUit într-un mod'el.tipologic' construitp"t"Ì"t cu cel format din ce.le trei genuri poettce-' tl4"t^lo-

i"ti't n.t"rodiegetic auctorial ar corespunde genului ^ePlc'

ài"d la ivealà àctul narativ',Prin-prezentarea scentca a ac-

ti,,,iit# ;i ;ilt"i"1".-rct"rit".' !ipr* narativ he terodiege tic

l.,itr" "i

fi tegat d;-;;"rt Jt-"*atió. Tiput narativ. heterodie-

;;ti; ;"ù;iJ!lu. titìli"ti" Jlamà', piin predominanla sce-

i: i:"* i-iiri ; ; ;;rr-;";;i"r.l, làli*""i"Îo' inlime ale actorului-

oerceptor. Tipul ".iitin

fto*odiegetic actorial ar cqincide cu

!Eirìrr"ni;, ^iTtìl.iT irilrt";i ìii"",ro.à. el însusi viala inte-

' \

Avind oroare tatl $e.cisufelg goaie, structuralistul ar f iispitit si umple snafiul ràmas alb'inire tipul narativ hetero_diegetic auctòriar ii'tip"r*;;;ti""rr"ì"r"aiegetic neutru. Locîn care^.s-ar sitpaf, id"ieti., ;o ii!'""".rtiv homodieeetic.neutru 2r, care ar tine în aceia;i ti;; à"-g;""f

"pi., ai"T*."actsl na1ativ, fiind asumat ti" ,rr'plrsonaj_narator, apare.vizibil, si de eenul dramatic, d;;é;" acest per-sonaj s_arlimita lao preientare scenicel

".ii""ii romanesti. In pofidir,

1964, p. 55' sl Cf. petersen.Camera". Stauzel,

!cnulil rl;ì tra

re Stanzet, L955, p. 163.- 168;- Sta.nzel,zo Stanzel, 1955, p. 166.

r':r:i.,.i l r; ' ::':::;,.

;7OO I PIÍNCTUL DE VEDERE

atingetii unei perfecfiuni sistematice. credem, .t.otusi, cà.oastfJi de constrriclie tóoreticir ar trans$resa posibilità!ile reale

. ale tipurilo.natoti.r". Am putut conslata deja cà. naraliuneahomddiegeticà, perrnite numai douà. centlq -de-ofig.dalgj': .,,,

--Lumea jpggtteF-.i'-esta.pqrg9p-utó-f iede--ps1g --ol3llJ*ar-1lgl;i

f i e de,oe rsò-nai iil-ac to r;rDlim inînd astf el ti puf n arat iv hetitr-u,-rrarathirre"rhónr o ctie gétíc à's é el abo reazà. în t rlùn t i p- n ara t i v

auctórial si un tip nàrativ actorial, càrora p*tem sà Ie faccmacum o cllsificarè a trisà.turilor distinctive.

I . PLANUL PERCEPTIV-PSIHIC(raportui nara!iune/istorle)

1.1. Persfect'iua n,aratiuà (înraport cu qubiectul percep-

r) , t ie i ) .( /^ \ :

ìl f i\j . Tipul -naratit--st!.cle!!-al: perspectiva narativí'a persona-

,,,',. ') ' jului-naratoi.

/"! În ehborarea auctorialà, a naraliunii homodiegetice, lumea

romaneascà este perceputà. potrivit per-spectivei narative apersonajului-natat'or (àut-nara-gt). Tèrmènul de viziune clin

.\. ,3pate (Potritlon"") iaràcfeiîàèàlilÉine acest punct de vedere\l , ì€fospectiv pe care personalul-narator îl-poàte. ado-gt-g, la o :

nì'*S,,d anuniità. a\ti*l-.*s'frp-e-'an 1/.t.; 9i ̂ psiiblogicà., fr-e"tru .atv- trece rn revrsta vlala pe care a cfus-o rn trecut ca.persona]-actor.--Sb-íiffiilui Albert Camus este o povestire homocliegetici,

un mare numà.r de' critici semnalîndu-i tehnica narativàparticularà. Anatrizîncl'influenla'romanului americari asupraStràimu,Iwi, Fitch afirmà.: ,,Aflàm de Ia Camus însu9i cà. primaparte a romalului sàu a fost inspiratà. de tehnica rolnanescà ,arnericanà.. ' In'romanul 'behaviourjst'; naratorul ,este între-

. buin.fat ca o lentilà dq carnerà, care înregistreazà. imparlialtot ce se întîmplà, în a9a fel încît, cum a spus Sartre despreromanele lui Hemingw;y, ,,noi tto .otroigtem deloc eioiideòît' prin gesturile !i piin

.èuvintele lor sí vagile aprecieri

22 Cf. mai 'sus,23 Cf. Pouillon,

p 52.1946, p. 6 l -62.

i. . i ; r . \ , . ; t t , . i . , , . . / t t i , - i jl '\ fri ,. ' t _!,1,,.i t

,) " TrpoLoGrA brscunsur.ur NARATTv ,, l0l

pe care le fac ,rnii ".oR1 .+Jtgnj.-.._.-într-adevà.r, în primele' cinci capitole*;,totuf s^eaètfeòe qq ,Sj cum naratorul-s_a{ ii_mita sà descrie ceea ce p"rcep

^slm,tuiite-l;i,.i;til i".*ril"descrise si asta-i tot ceea àe ele'sîniJ'zr. cititoruliu riìe",gtpe Meursault decît din afarà.: ,,Acesta dil;;*;;j;si i.drsla faptele si la cuvintele lui, ;;È;;'..re Ie adrese aàà. a1torqe-rs.91aie.;i cele care îi compun poi,estirea. O;;;=;;;;ià." ostà.rii lui interioare a fost momeitan ^";;\

{;'i;r;ír*;'-;:";pàrea cà naratorul. nu stà. sà aleagà. Tot atîi aì "tl..ti"

."ochiul unei camere automate, eI nu;ià ;r#,"ii-ràì,rrenici un detaliu. fie eI minor. N":"-;oot" rporrè ti^àu..."i.o'1'uo,li.l1er.-4psraèa,.sà.spun-e,.1n*9,,-1-iyrssí;l;i.*,1::l:'Aceastà- obiectivitate.nu este c" iàat"-ac..t;;;;il apa-rentà.. Descrintia 'bghaviouriste, capate un alt aspect dacà.este interpretàie în lumina temperamentului lui trleursault.Pa t riv i t

^i po t e-z e i rui Fi t ch li. ;#;;1;i;";;ii""i r. rit".."acà,tre sfîrgitul _ romanul"i. Na_.a!ì"nà Uteii;;.t;;;;;;;;rntre Meursault-nar-ato-rur 9i Méursaurt*.i""rr ;

tàilIrrlatem.poralà.* bè- se*mirriifest4 !i piitìr.m i.".r": irtJiJ*i..sub-inrluérita-conrrùnilrit;-a'i:*i;".t".=al#iteiÉ*i=ut:idg,.L.o. Arabutui, .M.eursautt "i""É"'

il ;;;;ti#iirJ;. "absurdului ce-i modifice personJtitn%" in. -D;;t

;;àiíl' i*-,gofriva.preotului, Meursairrt rriiiÀ.t. prn a accepta absur-crur:Ìt"*:^1.t igi regà.segte astfet--b"li""at"t"o 9i f,...

-à.JasteoDservatle in oragul execuliei: ,,Minunata

,pacé a,u-"Ét"i

'eri adormite ùtr; în mine èa o maree. în acist- m;r";;t':i

l"flI*tl"a nsplii;.au urtat .iré"àlÈf" vesteau ptecà.ri spreo l,wnîe cdye acun îmi era.!.ent1u totd,eauna ,;nailrrlàlA;-"u.Aceasta fiind starea de spir'ii î;- ;;;_Fr. poveste;te viagatrec ut à', într-o categori e .p!"i"ra-'àe "irono-ro g_ retrospecti v 3 r,Inreg-istrarea aga-zis neuùà se explicà, prrn detagarea psiho_logicà' a lui Meursaurt-naratoi"r, a5""iit strà.in rui Meurtault_

;i ilt".1,:tfrtdul,lort", Sartre, reil, a, p. 48.

11È'J:li;Jti8;d ,:tlr:'' Barrier, 1e66, p. 2r.

ii Èi:'li.l?í8,,R' 18-,e

,,rl)"î;i,"2; tii;:lJB7. pentru o analizó sociologicó a indirerenfei în

' 3i Ci. F tcih, 196g, p. 20.

io2 I puxcruL DE vEDERE

aciorol, ca ;i lumii *'. A??{T, llt.t:t", yo"tb1 "i-tjd::y gt ,Î

""'lf i'ii'"-'i9't.i i*n!'iiata ei obiectivàl li-!i, liafl ,11i n';i I f i1'. É;1't' gl: t-ó l*"*i,.:: :: Ir3gî:1a,,t

i v a uc t o r i ali" p"itf..tiva narative a.]ui Mgysaul!1Tltîld.

;;í";;;-'[.Ga* piinótogicà -

produce un dublu efect.r."

";titotului. Pe à" o ptit" el Scoate.Ia ivealà' absurdul'asupra^ cititor-ulii: P" 1: 9,1117

;à;í,1;';.c;.É i;;; it'aii,a în care a fost pla-s1t'1{eu1ar{t

( \ , . / i ,

q1,1i,_ 1 ,. ,,...,'

actorial,' perspectiva narativi a perso-na-

TIpoLocIA DtsclrRsul-lrr NARATTV / 103

provoacà. în r\{eursaurt congtien tizarea absurdurui, 'a

fel casi i' c*pitolul ce încheie poit." u-ao,rì, ,"r"iirìJ,ii,ori" "..r_tuia din, urmà împotrir"-;;g;t"toì";ì u...ptarea definitivà aabsurduluir _,,în àceastà.'rrriU"il, acest ultim capitol esteabsoru r .pa'ar,er cu -ulti mul àpitor' aÍ pii*ìi p;i-tì :

"ììfr.lrr"., amomcrtul identificà.rii. celei mai tompl"Ì;- i;ì;;^'.ìiit., ,ierou, ltloment ce coincide, în ambcle ca^zuri, ." ".t"1

a"C.i"al existen!-ei sale" 30.Deta;area psihologicà.. a perspectivei narative a lui Meur_sault-naratorui scoteJia i'eàrà ór.,ia,rt

"iiiì""i"i ;ì?uuà,ir",descr ierea sati'icà. a justifieì- . A cerca.si

"i.ìi.^ìutt''."1iiro. ",p_l11 !,.=r_:lrectiva naraiivà ir toi ttt"rrÀault-actorul ; cici abiarmpàrtàgurdu-r perspectiva ,,cititorur tràie;te cri.na in to.utlui, îi înfelege fàpta din intórior" tz ii acceptà drept ù*"."srngura e;rPliqafie pe. care l\,I-eursault'o poof. d;-îí iùiffi;cu aceasta, în cursul.procesului: ,,Era dln cauza soarelui,,s!.ci t i t o r ut c u n o a9 t e

I t f gt rno t i v a f i 1 i ut e r ioi r f a I iinrù*, J""r t,care se opune categoric. explicafiei. rationale cerute ae jus_

ti1ie,: , ,pe dc o par-te, f luxir l .ol iaiorr '9i.*oi i-Jr"i i t i l i ittíi}:,.pe q" altà.. parte recómpune..a é.riti.uto"ie ,-ic"rt"ii!+litej,r.,pLin raliunea umanà.'si prin discu;- É;J i"",r"care crrrrorTr, g"pt ce a fost pus fafi în fa!à. cu ieuiitat.aP"I3,: regiise$te,tarà. s-o recunoascà în transpunere ratio_nara. IJe llCl va lua nasterg sentirneirtul absuldului, adicàl"n"tt"t",

în care ne aflà.m ò,e a gînr\i cu concept"t. .ro"rìi-.]cu cuvrntele noastre, evenimentele Iumii.. 3L-_J,us!i-tta*e.-sre

_$egi ji+i9uli,z3t{ .pentru incapaci tatea rte . r" - púi-ó*ii-ià.or

rur rvleursault st d.e a_r inlelege motiveic irafionaie. "*.=* "^**Analiza tinoloqicà. a Stràinul,ui demonstreaze aiadii cetipul narativ^'aucloriar ;i tip"i:-""r.ii, actoriar p.éao-iii _rînd pe'rînd în cîteva capitoîe ale povcstiiii. b"-iítìri"ia a"asemenea uneori ca acestè douà. tipuri narative .l

"rtài""""<ie Ia o traza" Ia alta. Congtientizàrea absurdului de càtreI{eursault.este legatà. de_ erxperienfele morfii. I.ttd" ;e,"air-tanta sprntuala intre Meursault-actorul, inconstie't de ab_,surd, si Meursault-naratorul, dupà. congtientiàarei ù, ..

i {,'- I r"'i' i -f r '. \-jj.t,, ,,n

;:;;."rii;;;il ;ú.1". -b;

; inlelege nimic- uy ;.1'-"" nimic'N;d#rÉ;il;;; oit't- ru deta;ar-ea umi.strdin" "' :'Dll

";;;i';í d ffiii-i;;';i* '""t ;i el slriinii tui' ; in.generalinfu"et"il:SrfU.ti.i; Éare, striàutaJi înti-o civilrzalie lecg-noscutà,p".."p"-"-q.'+n!;t"tt**1t,-{ie.i.l".r-,1!iu$=g$tt;};

TirtuI naratiajului-actor.

iltà'Hi:ilìi" rffiil$'H'i p aiu i un d e ucideiea Arabului

' sg Batrier, 1966, P' 44' ,:"n sàrtt", ' is4z, i , P' 116'117' : .

-"u èr. r ' i : t .r t , roos. f . 55-56, 59-ó4; Fitch,

r , 1966, P. <lZ-71'

3o Fitch, 1968, p: 69.37 rbid., p. 42. '38 Camus, 1957, p. ló0.3t Sartre, tg l l , è, p. t l0 - I I L "- :;:, ù,,i/1972, p. 103- 105; Bar-

IO4 i PUNCTUL

" f l ' i -+ t t *v.J;',b-el[f a-- g-tJAer.r-n.+.

od.ro. 1*1,1-Lq.A j i, r,:VEDERE

\

manifestà cu clar-itate în schirnbarea atitudinii lui Meursa,rltîn legà.turi cg moartea. Doui fragmente vor putea sà ne-odovedeascà,. In primul, Meursault povestegte ci se afia întovàrà.gia unor bltrîni, Ia morgà., pentru a veghea trupultnamei sale:

,,Avearu chiar inrpresia clr aceastl moarti, culcati în mijlocul lor, nu

i l ìsemna nimic în ocl i i i lor ( l ) . Da1 cred acum cl era o iurpresie fa ls i (2)" 40.

În cel cle-al cioilea, este vorba cle o execulie pirblicà. la careasistase 'tatà,1 sà"u:

, ,Mi-anr anr i r r t i t í r r acclc nronrerr te de o iut i rnplar€ pc carc manra mi-cr

po'rcstea îu lcgitur5, cu tatirl meu. Eu nu-l cunoscugem. l'ot ce stianr cu

cxactitate clcópqe acest onr, este poatc ceea ce îrni spqnea atunci rìlarna:

t'l s-a dus siL vadi cuììr era cxecutat un asasin. Era bolnav la gînclul ciL se

ducea. S-a clus totr.rgi iar îrltorciudu-se a vomitat o bunó bugató rle vrenrein climinc:rfa accea. lfa,ta, màu dezgusta întrucit.ra atuncf (1). Acurn înfele-'geani,

era atît cle firesc. Cum nu_ vizusem cí nirnic uu'era maì inrportant

décit o'execufie capitall't si cir., în, definitiv,.era singurul lucru cu adevàrat

i r r teresant pentru ui l onr lZ)?" at .

Astfel se afil juxtapuse tipul narativ actorial (1) si tipulrìarativ auctorial (2) , per-spectiva narativà a lui Meursault-actorul si cea a lui Meursault-naratorui. ln momentul nara-{iunii (,,icun"), în urma-metamorfozei, I{eulsau}t-naratorulîsi rectificà. aprecicrea pe care o fàcuse odinioarà. (,,atunci"),ca actor"

Aceasti cornbinaIie a clouf, pozitii interpretative cliver-gcnte, estc o constanti forrnali in Via{a A[ariann,ei a.luiI\{arivaux. Pqvcstirea ..este construità ne acest decaiai al

stante-dc_4_!-rczenta în dublu registru o privire li obicctul

- algstei - p-1._r_yif{n'.

ao Camus, 1957, p. 21.4r Ib id. , p. 169- t70.a2 Rousset, 1962, p. 53.Privitor la dublul registru, cf.

Falvey, 1972; Rousset, 1973, cap.

TIPOLOGIA DISCURSULUT NARATTV / 105

Cînd Mariahne-naratoarea <le ,,cjncizeci de anj trecufi.,dtPovestegte cum bàtrînul- M. de Climal îi dàdea pomaniMarra''ei-actrifa de ,,ci'cisprezece ani si jumàtate..c+l femeiaexperimentatà, gtie {oarte bine cà. el voia în acest fel sà._icÍstrge dragostea, pe cînd fata avea încà ezitàri în ce privesteadevàrata naturà a sentimentelor D-lui de Climal.^La fet,gestul D-lui de climal, mîngîind pà.rul Mariannei, éit. irri"rpr"-tat într-o dublà. perspectivà narativà. auctoriaÍà.i r.iorìita;

, ,D1. t lc Cl imal i l pl i ' rea, i l at ingea cu pasiupc; clar.accastà pasiuleo privearn ca pe O curatà cQpilàrigi' .rl.

, t, Ucca ce c.ra ,,pasiune" dupi Mar.ia''e_naratoarea nu era

ilccrt ,,curatzr, coprliri!" pentru tînàra actri!à.uunoscindu-;i prc'dispozi!ia pe't'u i'tervenlii, Nlarianne-

naratoarea ll.scne 1)rtetenet er_naratara :,,Suportafi_mi micilecugetlri: voi face-mereu cîte una î1 treaóà.t..nó. artf"f ,"'*lîpplg, de pildà, în celebra întîlnire i ltoii""""i toVJi,in..Urstratà., ea s-a ra.n!! ]a picior, voincl sà evite în ultimuliroment trisura lui valvilie. Este tr.ansportatà ta-v;l;il",;:i curînd sosegte un chilurg care crecrarà. càlvrea,l-i

""u*=irrl".Prcrorul. Marianne î-si dà, seanla cà toati scena ." ,. p.ii"."si:l; p;ivirea dràgàsfoasi a lui Vahrille:,,La assa,s1ú propurletc rn-am iurosit sirnlinclu-mi,u íntii cuprinsi de

;lialú; .gi pe urrnir,, tot ro;incl, irni fóceam socoteala cir, a.,*eam cef mai ch.I_i; i lag piciorus t l i l luurc; cir \ralvi l jc avca sú-l vai l l ; ccca *

". , ,"r. i ,r"

, : i tusidcputin din vina mea, pentm cí asa 5s f i lcca ciL t lebuia r i_t ornt ir ìIafa lui. $i era un aclevir,rat noloc pentru 1ri'c, u, aclevir.rat 'oroc

ci'stit; i venit si-nri întîmpine dorinta, ci ici se crcdea cì, ar/L,arn, i ." fer, i f i 'ae_rieau silinfa si mà. ajute gi a.ream sir_mi gisesc clirr accas.ta :cigtigul .nici_tlecunr nccuviincios, pirstrîucl tot meritul cuviiufei, íntrucif .f'ìrrlri ,r"rr"odirrtr-o avent.rlrú în carc eu eranl nevinovatà,. Cirzàtura ,rr"o po.toirrt."",g..r irrA. ( l ) .

Cifi oarneni cinstifi nu sînt pc lunre car.e inri scantóní Fi carc peltru aputeastrpistrcze url rucru pe iare'r iubesc, ru-;i ascund mai binè drepturtlc a se bucura de el crecit ficearn cu cu al ,rr"r,,rîu accastà, i'rprejurare (2. a.) .

ll Y;,;iT.":u1e63, r' 22; cr' P. 36.45 Ibid. , ; . 36.aF Ibiel . , p. 21.

si: Ince ; 1961 ; Haac, 1967 ; Gilot, 1968 ;\TI I .

pe care i Ie aducem,

scuti só i le aducem

106 / PUNCTUL DE \/IiDERE

. .'Credem adesea cir avem congtiinla gubredi nu din cauza sacrificiilor

TIPOLOGIA DISCURSULUI NAX,ATIV / IO7

. .1..?..1. Perceplia externà limitatà: extrospeclia persona_

iului-actor

. 1.2.2. Percep.,tia internà limitatà.: introspecfia persona-jului-actor

cind Marianne î9i amintegte introspec{ia stàrii ei de spiritde bdinioarà,. cunoagterea lui valville se limiteazà la extro-

:p""!i1 ei actorialà. Viala interlioarà a lui Valvillg nu *ra.fi ghicità. decît pornind de la semne perceptibile di* extàrior:,,Cine este Valville, de pildà., acest om

".i" totusi o

intereseazà. pe Marianne în cel mai înalt grad ? O figurà.trecitoare si inconsistenti, un cor:tur pierdut la orizont.care este adevàrata lui natLrà.? care sînt ia{iunire comporta-mentului sà,ú ? Nu se gtie. Valville nu este nimic altceva decitceea ce pare cà este în ochii acestei femei îndràgostite care nevorbegte despre el cu propria ei dorin!à si cu privirea înde-pàrtîndu-se fàrà sà. înfeleagà"ce.

î, 1.3. Modwl, naratia.ae.

'fipul, naratia awctorial.

1.3.1. .Tendinla spreverbale.

1.3.2. Tendinfa spre rezumatul discursului actorilor.

Tiptll naratiu actorial.

. 1.3.1. Scena evenimentelor. non-verbale.Stràinul: d,escrierea'scenicà. a uciderii Arabului, în per-

spectiva narativi a lui Meursault-actorul' ' .

1.3.2. Scena discursului actorilor.

ci din cauza silinlei pe care.ne-o dAm. cu ea de a o

(2' b1" tz -

perspèctiva narativà. a lui Marianne-actrifa pentru a relata

iînaurilc-fulger care îi treceau odinioarà prin minte; Apqi,Marianne-naratoarea servegte drept centru de olteiltare rn

douà. enun!à.ri auctoriale. Ea începe prin a-;i evalua compor-tarea. amplificînd reflectia si asupra ,,altor oarneni cinstifi"íZ.a). La urmà. îsi seneralizeíziexperienf a indiviclualà pentrua-i éonferi. sub'fo"rma unei maxime, for!à. univelsalà' (2'b')'

L.Z. Profwnzimea perspectivei naratiae(în raport cu obiectulpercepfiei). - i-. ,'.i .

i "1 ' , r t

Tifwl, naratia ..altctorial ,'./-7'--.\

. . t..z.tr.lPerteptD :-Tlelni :ià.rgità: .gxtrospec,tià' persona-lulut-narator.

, I .2.2. lerceplia internà. là.rgità': introspeclia personajului-narator. ,/, :

- . --,f- !-

JtprilJ-a,fa_tiy, auctorial se ca5acterizeazl prin naraf ia

ultèriòarà, .(2. l_.) .,;Ceittóe-înseamnà ci personal ul-narator sev'a Èièura,'în general, de o perceplie externà"/internà'. mar.întinsà. d,ecît pàisonaiul-actoi atît datorità. cunoa;terii dez-

""il*t*ului'istoriei sale, cît gi une! perspicacità'li lPorite

:g1-{ig- .llèlslitéfi'-. .A.1a se face ci' l\{arianndactrtfa' rn

-extrosDecrla er actodalà., consideri o ,,adelvà.ratà. copilàrie",: iupì.,t"èii'-Dl.- de-Climai îi mîngîie p1':l-l-".,:'1.1"I:i:idri;;;-r,"i.torr"", înzestratà .it o eortrospècf ie auitorialimai rafinatà", a în{eles exact . cà era un semn de. "paslune . 'h"iio"r, iceasti perceplie lirgità. este"încà" departe de omnt-

..ìà""t"'naratorufui heibrodiegetic auctorial'

Tipwl naratiu actorial'' Ad.optînd. -perspectiva narativà' a. . . i : . .L i î , ì^ ì*" . :^? . - - . : .

sonaiul va trèbui sà se mirglneascadi spunea în . acel timP.

Viala XIariannei:vizitiul cupeuiui.

rezumatul evenimentelor non-

Cearta D-nei Dutour., lenjercasi, cu

i .{8 Rousset, 1973,'p. 109.{e Cf. Stanzel, 1955, p, 67-70.

.' i: i;,

t1 Ibíd., p. 67.

personaj ului-actor, Per-ia cunostinfele de carc

108 / PUNCTTIL DE VEDERE

2. PLANUL TEN.IPORAL

Tipwl nar aliu auctarial.. Orgapizarèatemporaii deterrninatí depersonajul-narator.

Tipwt maratit actorial.

O rs an izar ea tg$lglgi 3_d e t e rm i n a t à. _ dq-_p gt-o.l qiplgglgt.

R a p or tul' n ar aliun e f i st ori e.

2.1 . M oryentul rgarqliwnti.

T i P ul, n ai at i,a aw ct o r i al, : g g a! i un e a_ gll-.-lt_9._qÈ

*A.ctul narativ, asumat de p"rsor,"jJ-;;;J;r, este posterior*-iSJ9;i et-t?aìTE-ile'pe r s o n a j ui-a c tóf -'r 0 - P e rso n a j ul:n iiftór--v a--'accentua adeseori àceastà. distanf i temporalil. pri'n anticipàri

(2.?.) Si prin intervenfii auctòriale (4.6.). Cititorui adóptàpersonajul-nalator ca centru de orientare, 'în a9à. fef incîtacesta va resirnli perfectul simplu ca un tirnp care trimiteîn trecut 51 (cf. 4.2.).

Tipul naratia actorial.2.1.1. Naraf iunea simultani ( la prezent).7.1.2. Iluzia uhei naraliuni simultane (la tirnpurile trecu-

tului)

În tipul narativ actorial, personajul-narator se ascund.ecu to-tul-în spatele personajulìi-actoi, si se abline sà. facianticipà.ri sau interventii auctoriale, care i-ar da la ivealàactul narativ.

Dacà. povestirea este la prezent, narafiunea va fi i imul-tanà.. Monologul interior este într-atît de imediat încît abo-legte complet ciistanla între timpul narafiunii gi timpulistoriei. În fond, persond.jul-narator dispare -spré cîgtigulpersonajului-actor care pare 6[ exprimà cursul spontan algîndirii sale fà.rà. nici o instanti intermecliarà.5z.

50

6ta2

c{.cf.cf.

ibíd. , p. 61.Blok, 197 1, p. 9.Gerrétte, 1972, .p. 193.

S,lr,l.ì ,ili

l't:t

TIPOLOGIA DISCURSULUI NARATIV / 109

' [Perfectul].simRlu pare sà4umai exprime un trecur, eIltîu91".+ însà iluzia unei n_arafiuni simuliane cu prezentul ss'7ri. 4.2.)' deoarece cititorul se'identificó cu personajui-actorin lala círuia se desfàsoarà.prezentarea scenii^à. a lurnii roina-ne;t i .

Raportul poaeslir ef istorie.2.2. Ord,inea.

Tàput naraiia awctorial,. :

2.2.1. Posibilitatea de a face întoarceri înapoi. ' ,

2.2.2. Posibilitatea de a face anticipàri sigure . , . L,.

N-arafiune,a ulterioa ri (z--r.) permite personajurui-níatorsà. aibà o vedere de ansamblu'aiupra tràcuturulinì.-ii-irt"ilg^.rdgit, prin urmare, sà. parcurgà'aceastà. perio"àa à" ii*p,fàcînd în voie întoa.rceri înapoi ."" n"ii.ipi;i.----

*- "l '

Aga se face ci Meursault ieveli priu atiticìpare cà. nu maiîmpàrtfue;te, în momentul naraliunii sale, impresia eronatópe care o avusese în trecut in calitate de actor. I-a fel, Marianneface o anticipare, dezvàluind cà. DI. de Climal încerca opasiùne, fa!à. de care.ea ela incongtientà. la vremea aceea.Tipu,I naratia actorial. I

2.2.1. Posibi l i tatea de a face întoarceri înapoi. IZ.Z.Z. Imposibilitatea cle a face anticipàri ,igor.. /î ,Intrucît personaju]-actor serveste d.e centru orientatîv,

experrenla sa temporalà trebuie respectatà. întoarcereaînagoi. va fi deói posibilà, cà.ci personajul_actor p";;

";;""amintiri, pe cîtà. vreme anticiparea este "x.loià.,

întrucîtacesta nu cunoapte ce îi ,"r".rrà. viitorul.

2.3. Dwrata

Tip-uI naratiu auctorial: în general,lung.

timp al istoriei relativ

u,"ol'SlftJ]'zel' 1e55' P' 6e' 70;Romberg, 1962, p. 30-3;2, 107_ l l0;

1 l0!/.PuNCT'UL DE VEDERE

' Rezumatul (1.3.), mai economicos decît scena, permite ingeneral. o istorie a unui timp relativ îndelung"l sc (cf . poves-

tiq-e.a autobiograficà" retrospectivà a unei intregi vie{i).

Tipulmaratia actorial,:în general, timp al istoriei relativ scurt.

I' Prin întrebuinfarea cu preponderenfà a scenei, tipul

narativ acior,ial va avea tendinta sà limiteze durata istoriei

(cf. ultimul capitol din [.ilyssa, unc].e timpul istoriei, de mai

pu{in de o orà, este foarte restrîns în rapolt cu timpul po-

vestirii, foarte întins ca urmare a monologului interior- al

tui Molly Bloom 55.

3. PLANUL SPATIAL

. TIPOLOGIA DISCURSULIIINAR.PTTIV / 1II,

4.1.2. În general, povestire la persoana întîi.Aga cum narafiun.ea_heterodiegeticà, nu se limiteazà. întot_

î:".:f.]:f rsoana_a treia, tot astfàI, narali"*" fr"*"Jigtii.i

ny torosc,s.te neapàrat pcrsoana întîi, deoarece se poate f"oartebrne vorbr despre sine la persoana a doua sau chià.r ta a ireia.

A.dnriiînd cà,, într-un fet dS dedublare, Léon Delmontexprimi cI însqi mersul constiinfei sale, La Aoiif;lo-ti*

"^purea sa ne asrgure o rlustrare a naratiunii homodiegetice lapersoarril a doua.

Povcstirea homodìegeticà la persoana a treia 5g este prac-ticati, dupà. Tucidide-;i Xenoions?, de Cezar î"-.L'r.f"Commentaiii d,e bello Gal'Iico. p"r-;"; . t.ei*-porr"ìrr*i-.io.r,impresia obiectivà. de istoricit"t" siìii"sidíii' r"'?ir# a.aceasta lui cezar sà. îgi ascunda orgotiul, îi

"r3ì"ii*it ir ,..

va putea là.uda cu faptele de vitejie, pistrîndu-ti î"-r.ài"rittmp. modestia. Este lceJaqi scop pe care altàdatà îl urmàrdatorosrrea^pefoqlel a trera in scrisoarea de candidaturà tradi_fionalà, în Jà.rile de Jos.

Camus realizeazó, o aplica{ie interesantà. a naraliunii ho-modiegetice la persoana à treia în La peste (Ciuma'). poves_tirejr lasà. impresia unei cronici heterodiegetice' pîni în .momentul în care doctotul Rieux mà.rturiieste în sfîrsitcà e,ste el însu;i naratorul, dar cà. ,,a linut ià" .foloseastà.to'ul nrartorului obiectiv", caracteristic narafiunii homodie-getice la persoana treia:

,,Aceastó cronicà a ajuns la sfîr;it. E tirrrpul ca d,octorul BerrlardRieux só se mà'rturiseascà, autor. Dar inainte. cle a-i eyosa ultimele eveni-mente, er vrea màcar sà,-pi justifice intervenlia..si sà se facà înleles cà eI afinut sà foloseascà tonlrl martomlui. òbiectiv" s8.

EI manifestà. astfel o detagare psihologicà., comparabilócu aceea a lui Meursault din Strà.inul.

Cu toate cà. naraliunea la persoana întîi constituie formacea mai curentà.' a naraliunii hgmodiegetice, eanueste decidecît una din concietizàrile ei posibile

pozilia spaliali a personajului-na-

IItI

F.f.:

F.ti

li,.ll,.F:'È,

IÍ,

fiF''ft].Ei 'iÈ'.,' f i ,

S-:..S:;.$. , l l '

.Èl

,F;,,:$iÍ''6 : :

::e",

3,1 . Pozif,ia sPalial,à.

Tipul narai,iu auctor'íal'.rator.

Tipul, muratia actorial: pozìlia spaJiali a personajului-a.ctor'

3.2. Mobrltitate'a sPaYatA.

Tipul, maratia auctorial,: imposibilitatea omrriprezenlei'

TípwJ maratia actorial: imposibilitatea omniprez'enlei'

4. PLANUL VERBAL

:: (rapqrtul narator-narafiune/povestire/istorie)

4.I. Statutul naratorulai ;i persoan'a gram'aticald"

T ip ut nar atia . auctorial I actor'ial -

4.L 1, Naratorul homodiegetic.

6a Cf. Sta,nzèL,.1964, P. l9-55 Cf. Stanzel , 1955, P' .6E.

56 Cf. Lejeune, 1975, p. t5- 19: 197';s7 Cf. Scholes,_Itetlogg, 1966, p.244.58 Camus, .1947, p, 273,

1I2 / PUNCTUL DE VEDERE

4.2. Val,oares temporal,d a timpwril,or lreart.ul,wi,'

Típul, maratia auctorial,: i luzià. unui prezent (cf. 2.1.).

4.3. Registrul' uerbal,.

Tipwl naratits awctorial.

. 4.3-L. Rezumatul evenimentelor non-verbale: idiolectulpersonaj ului-narator.

4.3.2. Rèzumatul'discursului actorilor: idioiectul perso-najului-narator. r,.

Arn vizut cà. descrierile aparent obiective din anumitepasaje din Stràinal se explicau prin detagarea psihologicà.a perspectivei narative alui Meursault-naratorul (cf. l.l.).Desigur, planul perceptiv-psihic al romanulgi influenleazàasupra planului verbal. Fitch enumerà o întreagà- serie decalificà.ri, folosite pentru a caracteriza regis{rul verbal aga-zis neutrq: ,,stilul simplu gi aproape constant egal", ,,stilulplat gi incolor", ,,stilul cenusiu", ,,scrierea albà."se. Totu;inu este nicidecuin vorba de un registru verbal neutru, neindi-vidualizat si obiectiv. Tonul detagat atît de specific cores-puncle atit uclinii.p-ersonale a lui Mcursault-narato^rul, acloptîncltipul naratir,' auctorial pentru a-gi relata viafa trecutí,într-un iciiolect care-i reflecti clistanfarea.

t f

Tip+r,l n arativ actorial.

4.3.1. Scena €rrrsnjmstttelor nón-r'erbale: idiolectul perso-

najului.actor.

4.3.2. Scena discursului actorilor: idiolectele actorilor.

Tonul detagat se explica prin perspectiva narativà, a luiMeursault-naratorul. l.irismul 60 metaforic al capitoiului final

al primei pà.rfi ;i at celei de a doua se acordí cu perspectivanarativà. i lui Meursault-actorul si traduce puternicele emo!iipe care le-a resimlit în puncteià culminante a1e viefii.

6e Fitch, 1972; p. tz}-tzr.eo'cf . Fi tch, tsos, p. 4L-42: 1972, p.110, 12 1-125; Barr ier , 1966,

p.93-96.

TIPOIJOGIA DISCURSULUI NARA/TIV / 113

s.4. Crad.u.l de i'nserfic a cliscu.rs'rtlui actorilor.

Tiput naratiu auctorial.

4,4.1. Discursul exterior aI actorilor(pentru _ca eI sà. fie înfele-s-de personajul-narator) :discursuL exterior narativizat. -

Neavînd acces prin introspecfie decît la viafa sa interioarà.pcrsonali, personajul-narator/actol- va trebui sà. se limitezela propriul sàu discurs interior narativizat

' \Tipul naratia aclorial.

4:4.1 . Disiursul exterior al actorilor (înfeles c1e personajul-actor)

4.4.1.1. Discursul exter ior, raportat la st i lu l direct: mo-nolog, dialog.

4.4.1 .2. Discursul exterior, tra'spus în stilul indirect sauîn stilul indirect or liber.

4.4 '2.Discursu1inter iora1per.sonajului-actor.

- ,!;4.2..1. Discursul interior, raportat Ia stilul d.irect : soli_locviul interior', monologul interiàr.

Dupà. Romberg, monologul interior Ia persoana întîi nuar apar{i'e pov-estirii autentice Ia persoana^ întîi o?, cleoarecepersonajul ar fi incapabil sà.-gifor'iulezc cl însusi

' iata intc-

rtoarà- intr-un stadiu inconstient ;i pre-Iingvistié. Astfel con-c.gput,. monologul int-erior ar depinàe de naraliunea hetero-tliegeticà. auctorialà.c3. Noi creddm dimpotrivà.'cà. este vorbade o tràsiturà. distinctivà. a tipului naiativ actorial, hetero-diegetic sau homodiegetic, càci existà un actor care servestede cent'u de orientare pentru cititor. cum în ambele cazurinaratorul se ascunde cu totul în spateie tolentului de cuvinteal actorului, l.a trebui sà. stabilim djn context claci monologul

.or În coutrast cu l{amburger, 1968, p. Zl i9; i urrn., Schnrid, 197j,p.6l: Brouzrlaer, 1970,cap. I I I , Ia/, Cohn^, 197g, ; . 166_li t , l idt*r"r,.1979,_p. 27B*281, consideù cà, stilui indirect liber'oste posibii jí i" po.."s-tirsa, l4 pslssaua întîi.

c_2 Rornberg, 1962., p. 100- l0 l.os Cf. mai sus, p. 90.

{. , PUNCTUL.DE VEDERE

tcrior se insereazà. într,-o povestire he terodiegeticó say 1 to,"1.1-r lv^rv^ : - - - - - ' - r ' carJnuocupà' iotai l -icgct ic i r , : , , ln.cazul unur rnonoloB t lotol_

_r ' , -_^_ :_-+^. . r^

". p" r;.

"1i;ii,. precum ^l

a I oyc; t": T::]I".:'^'. : ::1 iP',, :rà"iiírii"d"

-ài'.i""tl i"tí1 'prin context: toate caf itoìcie

;;;fi ;ú"b. pe ultimui în i7lj,'sse, partca a patra di't' zgo-a patra di'r Zgo-

I il purl,i: cînd monologul se confundà" cu totaiitatca

vestirii precum in Dafinii sau în Fi1'ga, instanla sury1io11i

anulatÍ ^si

ne regàsim în fala unei povestiri la prez€nt ;i ia

rsoana întîi94".t4,.4.2,2. Discursul interior, tianspus ì* stilul indircct sau

stilul irrdirect iiber.

A.m citat mai sus un pasaj dtnVialallt[ariann'ei'în care.ea' 4 ' iile interioare, transpuse în stiiul indirectt povestelte grndurl r ii, __

"o i*i fi.ceam socoteala cà . . .") ;i în stiluf indirect l.iber

,rCà.zitura rnea purta toatà vina";6s'

Aparatul' formal'al' d,iscursului auctorial'

'ipul, narati;,u awclorial. .

Naratorulhomod'iegeticauctorialpoateuti l izatoatefor-de discurs auctorial de care dispune naratorul hetero-

ic . auctorial 66

Tipwl naratia actorial' -.'Abr*n!a aparatului formaf al :d'iscursului auctorial'

4-6. Tipurite funclionate d'e d'iscurs: auctorial'

Tipwl naratio awctorial''- 'N"r"toryl homod'iegetic auctorial po"l': îndeplini a::I"9i

functii disc-ursive ca ;í naratorul heterodiegetic auctorialoT'

o{ Genette, 1912, P. L94'65 Cf. mai sus, P. 102'66 Cf. mai srrs, P. 72:=:73, nar4liunea

aùctoriai, sub.: 4.5. 1,-4.5.8'6? 6; Í . gg.a" i sus, p l 73-79:

auctorial, sub. 4,6. I'. - 4.6.7.'

heterodiegeticà, tiPul narativ

naratiunea heterodiegeticà, tiput narativ

6E Cf. Stanzel , 1955, p. 49, 66,71,87 1964, p. J l - j3, J6.

TIPOLOGIA DISCURSULUI NARATIV / 1t5

Via{a IVI arianu,ei demonstreazà. ci situalia narativà a unuipcrsonaj , care aruncà. o privire retrospectivlr. asupra prouriul.uiirecut, este cu precàdeie prielnicà. ùiterventiitoi auctoiialc*.

fiput naratiu actorial.

Absenla tipurilor funclionale de discurs auctorial.

CONCLUZII

Cu toate cà. tipul narativ homodiegetic auctorial si tioulnarativ heterodiegetic auctorial prezintí numeroase' .orLr-pondenfe, ele se deosebesc totu,si fundamental în ss privegteurmà.toarele puncte:

Tipul naratiuhc,terodiegelìc a'uctuial,

( 1) Naratorul heterodiegetic.

Naratorul cste disociat deactori .

Viala interioarú a actoruluic perceputi si formulató denarator.

Tensirtnea posibilà; intre na-rator gi actor.

(2) Pos!bilitatea ornniscientei ex-terne ; i interne.

Naratorul fac.s e a,na,ll2í psi-hologicà obiectivi si infaili-bilà, a actorilor.

(3) Posibilitatea omniprezenfei.

T' ipul nartt l íuIronrcdiegcti c auct otiol

( t) Naratorul homocliegetic.

Personajul-larator eul-narant)

. qi personajul-actor (eul-narat)

sint asociate in interiorul ece-luiagi personaj-Viafa interioari, a personaju-lui e nu numai perceputi, ci

- gi formulató de personajulinsuqi .

Tensiunea posibi l i in interi :orul aceluiasi peisonaj între,personajul-narator gi .persosa-

' jul-actor.

(2) Inrposibi.litatea omuiscienfèi.Extrospectia gi introspec lia.Personajul face o tentativà cleauto-analizà, subiectivir" gi faili-

' biló.

(3) Imposibi l i tatea omniprczenfei.