ANUL IX.-Nr. 2432 10 BANI EXEMPLARUL MARTI 3 SEPTEMBRE 1885

RAI'AAIEUE IN 71P0A.TE ZILL

ERABONAMENTELE

In Capitali: Pentru 1 an 30 lel; 8 lun1 16 lei; 8 lunl 8 lel.Is Districts: , 1 an 86 lei; 6 luni 18 lel ; 8 km! 10 lei.Es Strilnitats: , 1 an 48 let ; 6 luni 24 le1; 8 luni 12 lei.

Director : D. AUG. LAURIAN

In

InInIn

Pentru Abonamente, Anunciurl i Reelame a se adresa:Remlinia : La administratiune, Tipografia qtefan Mihdlescu, Strada Covaci,Nr. 14 i la corespon-

denVi ziarulul din judete.Paris: La Societe Hams, place de la Bourse, 8.

iesa; La Heinrich &MIA, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunturt pentru Austro-Ungaria.Fni:inbarg : La Adolf Steiner, Gansemarkt. No. 58, Biuroul de anunturT pentru Germania.

INSTITUTUL METEOROLOGIC DIN BUCURESCIBuletinul atmosferie de la 2 Septembre 1885.

ANUNCIURTLE :Lints mica pe pagina IV 80 banI.Reclame pe pagina. II-a 5 let I Reclame pe pagina Ilia 2 It.

Serisorile nefrancate se refusa.Articolil nepublicatI nu se inapoitusã.

Pentru insertii i reclame, redactiunea nu este responsabili,as,

*Ying-tv,,yvkvoiRen. Italmtwprteml

Obseryationl de azt dlnilneati 8 ore In 24 de ore Obsery. de erl seard 8 ore

STATIUNIBarometru Temperatura ..; Vêntul Starea pme Tern. ex

0,,i, vOntu1

Starea' Obser. Variat. Obser.1Variat. gi Dirac. M Cerulul zsg'pa. M. M. pl _'', Direc. cerul

Bucuiesci. 759.3 - 0.8 13.6 - 1.0 95 W 1 ploios 13 26 13 756.6 17.2 NW 5 plo.T.Severin 761.4 - 3.4 13.8 - 0.2 76 NW 4 p.nor. 1 18 13 75g.2 15.0 WSW 3 acop.Balota 761.4 - 3.2 11.6 - 0.4 79 WNW 4 - 14 8 769.6 12.4 WNW 4 p.noSlatina 760.7 - 1.0 12.2 - 0.6 87 W 4 31 20 10 759.5 43.6 SW 3 oragGiurgiu 758.3 - 4.3 14.9 - 0.3 79 WSW 5 acop. 18 25 9 756.2 16.2 NW 7 acopConstanta 758.2 - 1.8 14.1 - 5.5100 N W 4 6 21 14 757.7 19.4 S 2 plo.Sulina 755.7 4.5 15.0 - 5.7 88 NW 4 2 23 43 758.6 48.3 S 3 f.senGalail 767.9 - 1-3 14.0 - 3.8 88 NW 5 noros 13 25 13 757.0 19.0 S 5 nor.Braila 757.3 - 0.4 14.0 - 3.8 92 N 4 acop. 11 29 11 7564 18.8 5 4 acopCraiova 760.1 3.2 13.5 - 0.4 73 ESE 3 senin 7 20 10 758.0 13.7 - -

Observatinni : &area mari : la Sulna potrivita. la Constanta line- Ploae generate,.Il r _ ol--.. ,...,-v:il Pannnin+rn an v rnd nnnti nviii Priatalf;neln.,V .f.r.x An 11.1nfn rilnan

A .

Directorul Observ St. Hepites:NOTA.-Indicarile barometrulul sunt reduse la 0 zero grade r la nivelul máril. Temperatura

este data in grade centigrade. Variaiiunea barometrica themperatica se socotcre pe intervalulde 24 ore la 8 ore dimineala. Umezeala relariva este data In procente. Taria vantului se soco-tare de la 0 pani la 9. Apa adunata din ploae sad zapadá se socotere in milimetri de grosime.

TIRI TELEGRAFICEdin ziarele streine.

Paris, H Septembre.Epoca", organul ministrulul prep-

dinte spaniol, publica un articol contraFranteI 0 contra unel aliante a natiuni-lor latine. Foile din Madrid comenteaz&cestiunea: ce influinte, va avea confiictulpentru politica interioara a Spaniel? Ga-zetele opositiunil se tern de marl rele.Din contra,.foile guvernamentale preves-tesc, dupe, un resultat favorabil, o du-rate, lunge, a cabinetulul Canovas.

Imparcial" anunt& ce, canoniera ger-mane., inainte de a fi ocupat insula Yap,ocupase mal multe insule din grupul Pe-lev. Guvernul e decis BA publice toate de-peple primite, spre a potoli emotiuneadintre oficerl.

Paris, 11 Septembre.Se anunt& din Madrid : La 9 c. s'a

adunat regirnentul de infanterie al regi-nel in casarma Conde Ducque 0 a stri-gat : Jos cu §efil 1"

CatIva soldat! §i caporali ad fost ares-tat!. Un caporal a proferat amenintär1contra colonelultd, pentru care a §i fostpedepsit".

Paris, 11 Septembre.Munif-pa§a e insarcinat cu o misiune

de incredere a Sultanulul pe Mg& cabi-netul francez. Turcia pune mare pret pecunoa§terea exact& a dispositiunilor Fran-tel si dore§te a indupleca pe d. Freyci-net la o atitndine accentuate., dar inaintade alegerl cu grett se va putea ajungala vre un resultat. Dec! On e. la termi-narea alegerilor in Franta §i Anglia seva face pumal un schimb de opiniunlintre guverne.

Wash;ngton, 11 Septembre.D. Lewis, consul in Sierra-Leone, rela-

teaz& a in Africa occidental& se aratao intins& mitscare a fanatismulul islamit,ce merge din interiorul continentulul spreterile litorale. Capul mivarel e un Arab,cu numele Samuda, care pretinde caeste trimes de Allah pentru intindereamahornetanismulul. Se zice c o§tirealul este de 100,000 oamenf fanatic!.

Paris, 12 Septembre.Corespondentul ziarulul Matin" a a-

vut o convorbire cu Zorilla i cu redac-torul Solis. EI declare., c republicanilspaniell nu s'ad gandit in situatia actu-al& sa accepte afacerile Statulul, thudmal bine ca insu§i rt gele s indreptezegreselile guvernulul sü. Guvernul trebueneaperat sit ceare., recunomterea dreptu-rilor Spaniel asupra intregulul archi-pelag.

In privinta unul pronunciarnento, Soliss'a exprimat ast-fel :

Spania nu e un Stat industrial. Ma-dridul si celel'alte ora§e marl nu atInuit& populatiune de lucratori. De aceeareformatoril se adreseaz& care o§tire.Asociatiunile republicane din o§tire, carila inceput erat foarte slabe, acum limner&peste 1500 membri.

Liberal de l'Est" spune, eh in apro-pierea until fort de la Belfort s'a arestatun general prusian, stationat in Millha-usen, dimpreun& cu dol fil al se! §i eu unadjutant. La clin§il s'ad gäsit desemnurl.

Paris, 11 Septembre.Generalul Courcy a cerut autorisarea

sa, destitue pe tönörul Rege al Annamu-lul, daca va fi neap&rate. trebuintil. Ca-binetul a acordat generalultd Courcy de-plink libertate de actiune.

Din Madrid se anunt& cAtre «Temps» :Agitatia tot urmeaz& in marina ; maimult! functionarl 'nalt! §i-ad dat demi-siunile. Presa opositiunil apreciaz& situ-atia in mod foarte pesilnist.

«National» pretinde, ,c& cel din Berlinad intetiunea sä aranjeze la 1888 o ex-positiune universal& spre a pregai unSedaen industrial pentru Paris.

La banchetul din Arras, dat in onoareaoficerilor streini cari asista la menevrelecele marl, generalul Alvensleben, ca calmal bared, respunzend la toastul gene-ralulut Brillot, a zis ce, se bucura preamult cä poate asista la manevrele fru-moasel armate franceze.

0Serviciul telegrafic al Rom, Lib."

12 Septembre - 3 ore seara.

Berlin, 12 Septembre.Contele Benomar, ministru plenipotent,ar

al spaniel la Berlin, asteapta curierul careva aduce scusele guvernului spaniol in pri-vinta insultel acute drapeluluf german laMadrid.

Palermo, 12 Septembre.Populatiunea se arata foarte miscata, in

urma aparitiuna holeril. Multimea cera caautoritatile st nu lase vapoarale set se apro-pie de tdrm. Linistea publica pare ca e corn-proznisa.

Pe ta, 12 Septembre.Regele, Regina si printul mostenitor al Ser-

biel ad sosit aid. Et ad visitat espositia.Multimea le-a flout ovatiuni.

Constantinopol, 12 Septembre.Sedinta anglo-turca de la 5 Septembre a

fost cu totul nula. Pare ca ad procedat pedinuite pentru a gasi o intrare in materie.Insfirstt sedinta s'a ridieat fara resultat §ifara n cl o propunere a WI sir DrummondWolff.

Constantinopol, 11 Septemb re.Cu toate tirile contraril, Sultanul a rati-

ficat comanda din urma de tunurl la casaKrupp.

Constantinopol, 11 Septambre.Suleyman-pasa, aghiotantul Sultanulta a

plecat sà duca marele cordon Imtiaz" re-gelut Danemarcel i marele cordon nOsma-ni6", printulut mostenitor.

Se observa in oare-carf cereurl cit sosirealul Suleyman-pasa la Copenhaga, va coincidecu presenta in acest oras a printuluI de Ga-les, a Tarulul si a regelul Greciel.

18 Septembre- 9 ore dimineala.

Madrid, 12 Septembre.Agitatiunea anti-germana urmeaza in pro-

vine&Berlin, 12 Septembre.

Dupa «Reichsanzeigero, vaporul «Nachti-gall» care paräsise Germania cu destinatiu-nea se alla acum la Falsmouthuncle asteapta ordine noI.

Madrid, 12 Septembre.Archiepiscopul d'Aix a murit de cholera.

(Havas).

A se vedea mai not, pe pagina Ill-amu&

Bueurescl, 2 SeptembreSe pune putin pret in tara a-

ceasta pe sänätatea cetäteanului.Boale de tot soiul bantue ne-

contenit populatia i moartea tim-purie se manifestd in proportil in-grijitoare. Rëul ca efect ne atrageatentia : infiintdm spitalurl pentrucurarisirea bolnavilor pe unde nustint spitalurT trimitem ambulante ;formarn medic!, si-T trimitem laslujba chiar neispräviti ;-dar causar6uluT7 izvorul maT al tuturor boa-

lelor, o neglijam aproape cu desg-vèrsire.NimenT nu deschide bine capucopiluluT, Wind e in scoald, nicY aladultuluT iesit din scoald, asupramoduluT in care isT poate omu pas-tra sAndtatea §i asupra tnijloacelorprin carT pop lupta in contra diferite-lor boale.

Un intuneric gros constitue at-mosfera de judecatg a tèranulul sia majoritAtiT ordsenilor nostri incestiunT de igieng , si din nenorocirecam in acelas intuneric aü dibuit fórteadeseorT i legiuitoriT acesteT tèrT.Pentru eel avem ca dovaddgradul de curdtenie in care's! tinzilnic corpul, modul de a se hraniel i copii lor, locuintele in cari'sTtin familia, proportiunea intre muncd

odihnd, etc. Pentru cel-Palp, a-died pentru a1eiI natieT, probd evi-dentd e de pilda legea casatoriilor,cu nesfirsitele eT formalitdp si pie-

Acéstä lege, prin chipul incare e alcatuitd, maT cu seamd pen-tru Oran!, favorizeazd concubinajul,släbeste moralitatea, provoacgintretine boalele venerice.

lgiena trebue larg respanditd inaceastd, tara ; cdcï alt-fel, cu silin-tele de a vindeca boala in mani-festatiT si nu in causele earl o provoacg, suntem amenintatT de a de-veni nu peste asa multd vreme oOrd de bolnavT, un imens spital.

Acum chiar, câte brate nu sepierd de la muncd din pricina celorsuferinzi! pentru cá un suferind malnicT-odatd nu rëmäne singur neo-cupat: el sustrage de la lucru petop aceia cari II ingrijesc ; i cândstä multa vreme färä ocupatie, sà-räcirea luT e contagioasa.

Pand ce nu vom deprinde pe oa-meniT nostri cu igiena, pana ce nu-Ivom convinge de binefacerile aces-teI stiinte, ordsanul nostru va inotamere0 in necurateniT, tèranul nu-sTva preface bordeiul umed i fdrdferestre in casa uscatd §i bine lu-minata ; hrana muncitorulul va fitot mizerabild ; baltacurile j apelestaute vor continua a strica aerulsi a produce frigurT 1 alte boale,etc. etc.

Cate victime nu se v&l zilnicprintre copiiT ceT midi' din cauza cämamele lor nu le dd o nutritie ra-tionald ? Poame, legume crude, man-earl' de post, eatä alimente carl aprapädesc inainte de vreme din eau-sd cä fragedul lor stomach nu lepoate mistui. Câte mume stit bu-ndoarg, cá douë-treT boabe de stru-gure, date copiluluT de curand in-tarcilt, if pricinuesc o boald de in-testine care in cele maT multe ca-zurT sfirseste prin moarte?

Când corpul e bolnav, nicT minteanu prea poate ranânea sändtoasd.Ni se pare ca nu e trebuinta sarecurgem la argumentatiT stiintificeca sä invedergm acest adevèr, deaminterf destul de cunoscut -si nicin'ar fi aci locul unor ast-fel de dovezT.Ceea ce voim sa deducem din aceas-ta constatare este desfriul moral cecarecterizd maT toate clasele socie-tatiT noastre; nu vezT decât pasiunTde jos pé' né sus : rationamentul parea fi proscris din domenul manifesta-tiunilor psichice.

E firesc dard cà nu ne mirdmnoT earl privim mai rece situatia,de nedibacia cdrmacilor de lipsa dejudecatä sdnatoasa in cele maT mul-te mësurT de interes genei al, deceea ce se face si de ce nu se fa ceceea ce ar trebui sä se faca.

o

CRONICA ZILEIVinerIdupi amia zï, Gheorghe Lecca, mi-

nistru de finante, a incetat din viatA inurma unel indelungate suferinte.

Se nascuse in Tecuci la 1831, Augustto §i-si fAcuse studiele secundare in lasi;la colegiul Louis le Grand din Paris, in§coala de stat-maior de la Saumur §i inurma iar la Paris.

Intors in tail cu gradul de sub-lo-cotenent, a facut campania pe Dunare pelanga armatele otomane contra celor ruse§1, dupà incheerea plcel, imbrS1i§1 carieraarmelor intrStad in regimentul de lAnceridin Moldova eu gradul de locotenent. La1838 fu inaim.a Li gradul de capitan; in1856 fu numit comandant al scoalei mili-tare din Iasi §i la 1862 director al §coa-lelor milit are intrunite din Ia§1 i Bucuresci

La 1866 fu numit prefect al judetuluiBack §i ocupa. §i acest post pana la 1868.

In 1870 fu trimis in Corpurile legiui-toare ca representant al judetului§i In Camera fu ales vice-pre§edinte alAdunirei. Dela 1876 pána la 1882 a fostvice-pre§edinte al Senatului, apol minis-tru de .mante pAna in mornentul mortilsale.

Familia Lecca descinde dintr'o vecheamilie romAneascS.

Relatie ofieialS.MM. LL. Regele FA Regina sunt pe

deplin satisfacuti de e'fectul cure! ce ur-men& la Wile de la Königstein.

Majestatile lor se simt din zi in zi mal

binea.L 23 August, A. S. R. Principesalosefina, muma Augustului nostru Suve-ran, insotitä de domnisoara de onoarede Lindheim, s'a intors la Sigmaringen.

Majestatile Lor afl visitat sursele de laSoden, mal multe stabilimente de indus-trie din vecinétate, intre cari §i mareafabricA de bumbac, asemenea si cate-vaateliere de picturA din Kronberg, intrecari §i acela al D-lui Shreir, care se dis-tinge prin tablourile represinand subiectealese din Romania.

Mai multe din persoanele cari ad ven itpentru a presinta respectoase omagie Ma-jestatilor Lor aú fost invitate la prAnz,intre cari §i D. Värnav Liteanu, ministrulWei la Berlin, §i Sir Robert Morier,noul ambasador al Marel Britanil la Pe-tersburg.

M. S. Regele a tramis urmAtoarele tele-grame:

D-lui I. C. Bratianu, presedints al consi-Uutui de mini§tri.

Bucurosel.

Adanc mi§cat de felicitarile ce 'Ml a-dresatl cu ocasia aniversärel lard Grivila,ve multumese din sufiet precum §i intre-guild consili6. Rog ind a fi interpretulsentimentelor Mele de dragoste cAtre tatA

armatA cari, prin urArile lor IÏ amintescsi asti-datS aceastA zi de glorie, careva remanea de veci ne§tearsä in inimilenoastre. CAROL.

I) tut general Leca.Bactn.

Lam cea m al vie parte la durerea ceve lovesee. Tara §i E6 perdem un omdistins, devotat §i un mare cetStean.

CAROL.

0 noul versiune asupra duelului Ma-vrocordat-Lecca:

Patria" din Iasi afirmA ea d. Mavro-cordat nu are de cAt vr'o doè-trei sga-rieturl pe piele firi niel un fel de conse-cin/e, pe cAnd adversarul s66 a primit oranA in mu§chii de sub bratul drept,care a facut pe medicil asistenti sa de-clare cA d. Lecca e in neputint& de amai continua lupta.

Azi se deschide Curtea en jurati dinIlfov.

Din Buz66 i se telegrafiazi VointeiNationale» ci arestantil din penitenciars'ad revoltat. Motivul acesteT revolte arfi real nutriment ce li s'ar fi and.

Patru dintre arestanti sunt rinil cucutitul ; rinile unuia din ei sunt chiarmortale.

Procurorul local ancheteazA faptul.

Esamenile la §coala superioara de sil-viculturii incep la 15 eurent.

Comisiunele esaminatoare sunt intoc-mite ast-fel pentru .Matematica, (1 5, i6,17 SeptPmbre) pre§edinte St. Hepites,profesor C. OlAnescu, N. G. Popovielmembru. Botanica, (19, 20, 21 Septem-bre) pre§edinte St. C. Mihiilescu, prole-sor G. StAtescu, membru Antnnescu Re-mu§. Economia forestierd, (23, 24, 25Septembre) pre§edirne Eustatiq prof. N.G. Popovici, membru G. Satescu. Drep-tul, (26, 27 Septembre) pre§edinte StefanMthailescu, profesor Eustatiu, membruSocolescu. - Agricultura, (28, 29 Septem-bre) pre§edinte Antonescu Remu§, pro-fesor Radian, membru StAtescu. Desent-nul, (30 Septembre) C. Olänescu, profe-sor Socolescu.

In seara de 9 August. a cAzut in co-muna MAciuca, judetuf VAlcea, o ploaccu grindina, in marime aproape ea nuca,§i a distrus 75 hectare vie §i 6o hectarepruni ale locuttorilor acel comu le.

Din Braiov i se scrie Rornanului."Ministerul cultelor §i al instructiunii

publice din Budapesta a invitat pe ¡nitro-politul Roman' din Sib 6 casà dea ordindirectorului §coaleler române din Bratovs. depArteze din sala liceulul portre-tul Regelui Carol I care este suveranulunuT stat strain.

Aseinenea sá opreascS pe studentilromAni de la acele §coli de a purta chi-piurl pc marginea carora sunt cusutetrel culori rou, galben §i albastrii"care nu sunt colorile Sratului ungur.»

Directiunea comptabilitAtii generale dinMinisterul finantelor aduce la cunoscintagenerali cà cupoanele de renta amorti-sabila 5°/o cu scadenta de I (i 3) Octom-bre 1884 sub Nr. 58,161 §i 58,162 ; §icu scadenta de a (13 Aprilie) 1885 subNr 47)925, 47,926, 47,927, 47,928 §i47,929; 53,256, 53,305, 53,306 l 53,307In warner de 12 a ate 125 lei fie-care,sunt declarate perdute, §i prin urmareplata lor nu se va efectua la nicl o casi.

Direcliunea generall a telegrafelor §ipo§telor aduce la cunostinta publicS cAieri ï Septembre 1885, aft intrat in ciraculatiune o nous emisiune de marci po§-tale pentra francarea corespondentelor de1112 bard, de coloare neagra, cu inscrip-tiunea Popta Romand ,st eu valoarea incifre marl la ambele unghiuri de jos aletimbrulul, 0 de 15 bani, de coloarearAmizie, cu inscriptiune §i cifre, tipulnod a celor de 3 banl ; iar cele in circu-latie astazi de echivalentA valoare vormai avea cuts numal pana la 1 Decem-bre 1885, iar de la aceastà datA se re-trag din circulatiune, ne mai puténdu-seaplica pe nici o corespondenta.

Posesorii lor ins& se pot presinta inintervalul acesta la orl-care oficid din

spre a li se da in schimb mArci dinnoua emisiune".

In mai multe rAnduri am lost indig-nag de purtarea necuviincioasS a conduc-torului tramvayulul No 55 (Sos. Bona-parte calea Cilara§i) fata cu publicul §i maicu seama cu damele. Chiar eri, intre orele2 §i 3 d. am. s'a vèzut aceasta fià cudoue doamne.

Atragem'atentia directiel trarnvayclor a-supra acestui servitor politicos

«Convorbirile literare" de laSeptembre publica o interesantddare de ,searnd a d-lui T. Maiorescu asupra comediilor lui Cara-geale.

Vom reproduce aceasta dare deseamä in foita noastrd de V inerTsi S5 mbata.

.111

DJN AFARAGermania §i Spania.

Ad inceput sa dispar& temerile c&neintelegerile dintre G*rmania §i Spa-nia vor periclita pacea Europei, h carepar a tine alacle mult atAt capeteleincoronate, cAt §i popoarele lot.. In-teadevör, stirile asupra conflictuluI in-sulelor Caroline stint 0 astazi lini§ti-toare. Organul printulul Bismark ladtatitudinea fume/. a guvernulul spaniollata cu turburdtori din tarä, consta-

ROMANIA LIBERA

tdrid à i popnrul sp iniol a inceputaa intele g ed. a mera deja prea de-pane. ,Vossic-che Zeitung" aduce odepesa din Mdr,d, In care spune cdmmisterul prepard un respuns la notegermand, care, de ei Omit In ton con-ciliant, mAntine hotarlt drepturile Spa-niel asupra insulelor Caroline si accen-tuiazd antipetra opiniunil pubnce con-tra until arbitraj, dar fdrd a respingeabsolut propunerea Germanie.

Din Madrid se telegrafiaza: «Deja deme mule zde guvernul a luat mesurienergi. e spre a opri or-ce manifestari()stile Germeniel. Numerul celor ares-tatf din cause ae asta se urck la 250.Foile din Madrid, earl' dinadins at ca-mat sa agreveze situatia, aü fost con-fiscate si s'a opts t trimiterea feilor me-nite pentru provincil. Cum c.d. esce-sele din Madrid au fost provocate dinpartea repuhlecanilor reese si din im-prejurarea, cd s'ae impartit i pamfletecontra regelul, cari inä n'an gAsit ecot.Din contra, or unde s'a arAtat regele

funso, a fost prima cu respect §i s:mpetie. De altmints o fose n'apledat pentru o politicd conciliantd,ate chiar foile conservatoare numaiintru atAta ai luat in seamd admoni-tun le guvernulul, cd ail pdstrat tAce-rea. Negre§it o mare parte dinrele Irelmpl ,te s'a fdcut §i din causane erne) ar tatit miltisterului Canovas.M it a co tribuit la potolirea spiritelorsi c nclinta incluigeoll a m nisiruluigermall comitele Soims, otre la or-ce ocasiune ded.-a as,gurAri lini*titoare,apreciind (la mult calm escesele comi-se. Dicta repulicanismul nu va reusi Etacreeze nol complicatiunt sag deed nuse va IntImpla ceva nea§teptat in Ma-rea de Sud, se considerd ca inlAturatpericolul de cApetenie al situatiunil.

Rusia 1 Anglia.Ministrui englez pentru Indil a avut

dreptate prevestind cA diferendul pri-vitor la strImtoarea Zulfikar, se va a-plane in mod amical. La un banchetin s'a declarat in mod solemncd gevernul englez a acceptat propu-nerile ruseeti, cd decl conflictul gra-nite atgane s'a inidturat. Aeeastd §tireinveselitoare se mat confirmd prinada sul, ca a ei urmat acordul in pri-vinta, Dace. mal suntoare-carl indoell, acestea pr1ve4c nu-mai detaliurile reguldri granitii, cActluerldriie comisiunii de granitd, nu potincepe decdt in Noembrie si vor tinepoate opt sag noud lira Este vorba

delimitarea unlit teritoriti de 300mile engleze lungime. Dar pind acumnu se stie care din ambele pdrti aMont concesiunl cu privire la strina-toarea Zultikar, cAci despre aceastaministruf englez n'a pomenit nimic.

Expulsiunile din Prusia.Din Varsovia se telegrafiazd foilor

polone, cd acum numerosl proprietarTpoloni din Polonia ruseascd Isl conce-diaza servitoiril germani i denuntd con-tractele incheiate cu persoane de ori-gind germand. Si industriasii polonl1§i resbund pentru isgonirea Polonilordin Prusia desMcendu'st repede toatelegaturile d afaceri cu Germanil.

In acest moment al expulsiuniT Po-lonilor din Prusia, ce are drept ur-mare, dupa cum se vede, o invrjbirea amb&or elemente, a apdrut in Mun-chen o brosurd, scrisd de un npersonajsus pus", intitulatA : »Finis Poloniae".

FOITA «ROMANIEI LIBERED2 Septembre 10

PATRIT ZILEale lui

JEAN COURDON..1111.111111111101

IV

EARNAIanuarie are dimineti sinistre, carI

te ingheata la inima. La de§teptare, inziva aceea, fusel apucat de o nelinistevaga. In timpul nopti, advenise des-

i cand, din pragul use, privilcam put, el trial aparti ca o imensA sdrean-la de un gri murdar, maiijit6, de no.

g urita de rupturT.o perdea de ceatd ascundea orizon-

turile. In aceasta ceatd, steajdril aleiu-ridicafi lugubru bratele lor ne-

gre, asemeni unui sir de spectre pi-zind abisul de aburl care se siapa in-dArAtul lor. PArnenturile erad desfun-d-te, acoperite cu bAltace de apA, inlungul cArora se tiraa fAsif de zApadAn urdAritA. In depArtare, marea vocea Durantel se umtla.

Earna este de o vigoare sAnAtoasA,cAnd cerul e !impede si cAnd pAmiln-tul e tare. Aerul ciupeste urechile, mer-gl vesel pe potecile inghetate car! su-

B-osura sat autor. l el se adreseazacAtre printul Bsmark, pledAnd pentruideea cam fantasticA, ca Germania sAse pue in capul miscAri polone i sAdea domnia, in Polonia restabilita, u-nei secundo geniture a Hohenzollerni-lor. Este adeverat, zice brosura, cAPrusia cu aceastA ocasiune ar pieredun milion §i jumetate de supuel ne-multumitl din Posen, dar in schimb ardobAndi un Stet vecin de 20 milioanelocuitorl, recunoscetor si aliat, ce arforma bulevardul cel mat formidabilal Europe centrale contra amenintAri«ruso-mongole ". Autorul brosurelmal pretinde cd Ru§ii nu sunt Slavi,ci Mongoli si reclamd peritru Poloniadeverata idee panslavista ast-fel incdt Polonia reInviatd ar avea sa for-meze slmburele de cristalisatiune altendintelor panslaviste. Toate popoa-rele Europe orientale ei meridionalen'ar mal gravita spre Moscva sat Pe-tersburg, ci spre Var§ovia si Berlin.

Credem cd, aceste aluc:natiuni nuvor face multd bdtae de cap pusnicu-lui din Varzin.

EXAMENILE DE PROMOTIUM,ale polarilor car! n'aU urmat in floalele publice.

(Regulament).

Dispositittni generale.Art. 1. Pdnd la alte dispositiuni, sin-

gurele programe asupra carora se poiadmite la examene de promotiune sco-lari ce nu urmeazd in scoalele pnblicesunt cele urmAtoare :

Programa sco ilelor primare urbanede bAeti ;

Programa scoalelor primare urbanede fete;

Programa liceelor i gimnasielorclasice;

Programa gimnasielor reale;

Perogramaexternatelor secundare de

fet.Art. 2. Asemeni examene nu se vor

trece deocamdate. decal in urmAtoa-rele orase:

Pentru invetamAntul primar urban deMeti si de fete: in toate capitalele dejudet, precum si in Calafat, Curtea-de-

rge§, Alexandria, Oltelnita, CAmpina,Mizil, Targui-Fruinos, Tärgul-Ocna §iHarlet.

Pentru licee §i gimnasil clasice: inBucuresci, Iasi, Craiova, Bdriad, Plo-esci Botosani; Galati, Focsani.

Pentru gimnasil reale: iii Bucuresci,Craiova, BArlad, BrAila.

Pentru externate secundare de fete:in Bucuresci, IaT i Craiova.

Art. 3. Scolarul, care a preparat ma-teria unel clase dupd una din progra-mele prevezute la art. 1 §i care voescea se promova in clasa urmdtoare, tre-bue sA se supunA la done examene:unul care va avea loc intre 10 si 24Decembre, asupra primei junaetAti dinmateria indicatä in programd, pentruacea clasA, §i al duoilea intre 15 si 30Mehl, asupra intregei materil a chisel.

Art. 4. Niel o sesiune de examenpentru §colaril particulari nu va puteaavea lo afard din epocele determinatela art. 3, sub nici nu motiv.

Art. 5. Nimenl nu va fi admis a de-pune examen, fie la Decembre, fie laMaid, mal mult decAt pentru mate-riele une singare clase deodatA.

Art. 6. Pentru fie-care din exacnenelede la Decembre si de la Malt, un sco-lar de cursul primar va plAti cAte otaxA de 5 lei, iar unul de cursul secun-dar de 20 lei. Aceste taxe vor servi

nA sub pasi cu sgomote de argint.Campil se intind inainte, curatl i ne-tezi, albi de gheatd, galbeni de soare.Dar nu still nimic mal intristAtor de-cat aceste timpuri gretoase de desghet;urase cetele a cdror umezeald 11-apa-sd pe umeri.

Me infioral inaie tea acestui cer a-rdnelti; me grabil s 1 reintru, decis anu me duce la camp, in ziva aceea.Nu ne lipsea lucru in interiorul ferme.

Iacob era sculat de mult. Ilauzeamsuerdnd sub un sopron, unde da omend de ajutor oamernlor earl ridicatsad de grAil. Baeatul avea deja opt-spre-zece anl; era un mare voinic, cubratele puternice. EI n'avusese un un-chit LazAr spre a'l strica i a'l in-veta latineasca, nu se ducea sA visezesub sAlciile de pe malurl. Iacob de-venise un adeverat than, un lucrAtorinfatigabil, care se supera, and meatingeam de ceva, ztendu-mi cA mefAceam Maw i cA trebuea sA me re-pausez.

*I, cum ei priveam de departe, ofiint'A dulce i usoarA, care 1ml sAri peumerl, puse micele el mAni pe ochiimeT, intrebandu-me :

Cine e ?Me puse pe rls.

E, respunsel, mica Maria, pe caremamA-sa a imbrAcat'o.

Scurnpa fetitA avea sA implineascazece anT, i, de zece ani, densa erabucuria fermel. VenitA cea din urmA-la o epee& cAnd nu mal speram a a-vea copil, ea era indoit de iubitä. SA-nAtatea el plapanda ne-o fAcea scum-* 0 tratam in demoasela ; marnii-sa

pentru plata membrilor comisiunei deexamene si a celorlalte cheltuell aleexamenului.

Aceste taxe se vor versa la una dincasele publice, pentru a se inainta ea-sel de depuneri i consemnatiuni, incomptul si la dispositiunea ministerululcultelor i instructiunel publice.

Comisiunile de examen.Art. 7. Examinarea §colarilor parti-

culari se va face de cdtre nisee comi-siuni speeiale, instituite la fie-care se-situte anume.

Art. 8. In fie-care din oraple enume-rate la art. 2 se va institui, la fie-caredin examenele de la Decembre si dela Mani, urmAtoarele comisiuni :

In toate capitalele de judet si in Cala-fat, Curtea-de-Arges, Alexandria, Olte-nita, Campina, Mizil, Tergul-Frumos,Tergul-Ocna i Harlan, cAte o cornisiu-ne de eaamen de programa cursuluiprimar urban de baeti si de fete.

In Bucuresci, Iai, Craiova, Barlad,Ploesci, Botosani, Galati si Focsani, ocomisiune de examen pentru programacursului de licee si gimnasil clasice.

Tri Bucuresci, IaT, Craiova i BAr-lad, aceeasi comisiune va face si exa-menele pentru programa gimnasielorreale.

In Braila o comisiune de examenpentru programa gimnasielor reale.

In Bucuresci, Craiova, chteo cornisiune de examen pentru progra-ma externatelor secundare de fete.

Art. 9. CAnd imprejurArile vor per-mite, ministerul va putea delega pemembru unei comisioni sae chiar corni.siunea intreagA a participa in aceeasisesiune or la examenele uneiaceleeasiprograme in mal multe orase, or inacelasi oras la mai multe examene a-supra ul.or programe diferite.

Art. 10. Ministerul va decide, dupdimprejurarl, numerul membrilor earlvor compune fie-care comisiune la fie-ca re exam en.

Acest numer insd nu va fi mal micdecdt tre pentru cursul primar i decinci pentru cel secundar.

Alegerea membrilor apartiee exclu-siv ministerului.

Art. 11. Presedintele comisiune senumesce de minister din unul din mem-bra comisiunel. Presedintele are ace-least drepturi si datorii ca simembri: el insA este insarcinat in pluscu lucdrile de cancelarie, tinerea lis-telor i cataloagelor, inscrierea notelor

corespondenta.Art. 12. Nu se va putea numi mem-

bru in comisiune cine-va care, ca pro-fesor repetitor sail director de institutprivet, ar fi preparat sat contribuit lapreparatiunea unui volar care va aveasd fie examinat de comisiune.

Art. 13. Comisinnea va avea dreptla o inderunisare de cdte 4 lel pentrufie-care § 'olar de curs primar si de 16lei de fie-care scolar de curs secundar,care trece examenul inaintea eI.

Ace§ti bent so vor imparti intremembrii comisiunei in proportiunileurmAtoare :

Presedintele 3 partl; maestri de de.sernn, musicA, gimnasticd, si lucru demdrid, eate i parte ; 'cei-l'alti membriicdte 2 pArtI.

CAnd vre-un membru va fi chemat amerge dinteun ora§ intealtul pentruaceste examene va avea drept si laplata transportului cu drumul de fersad cu delijenta.

Art. 14. Numirea comisiunelor deexamen se va face de minister cu trel

voea absolut a face din ea o doamnA,si efi n'aveam curagiul a voi alta,tat de drAgutA era mica Maria, in fru-moasele el jupe de mAtase ornate depanglice.

Maria nu se dase jos de pe umerilmei.

Mama, mama, striga ea, vino sAvezi ; me joc de-a calul.

Babeta care intra, avu un suds.Ah I biata mea BabetA, cat de be-trAni eram Mi-aduc aminte cA tre-muram de obosealA, in ziva aceea,privindu-ne cu un aer trist, cAnd negaseam singuri. Copiii nostri ne da ju-netea.

Dejunnl fu tAcut. Fusesem siliti SAaprindem lampa. Luminile rosieticecar! se tArafi in salA, erat de o triste-te sa

A I zicea Iacob, mal bine e ploaeaaceasta cAldicicA decAt un frig marecare ne-ar ingheta olivil si vide.

Si incercd sA iach glume. Dar eranelinistit ca noi, fArà a §ti peniru ce.Babeta visase vise urAte. Noi ascul-tam istorisirea cosemarelor sale, 11-and din buze, cu inima strausA.

Timpul ne aduce aceastä indis-positie, zisei pencru a linisti pe toti.

Da, da, timpul, se grAbi de a re-lua Iacob. O sA pun cAte-va ramuride vita in foc.

o valvAtae vesela aruncii pänze latede lumina pe pereti. Vitele ardead cuplesnituri, lAsAnd jeratece roze. Ne a-§ezardm in fate cdminului; aerul ale-rt., era cAldicel ; dar, in interiorul fer-mel, cadea din tavane o umiditate

Babeta luase pe mica Maria

zile cel mult inainte de deschidereasesiunel respective de examen.

Art. 15. Membril comisiunei vorimpArti lucrarea intre dènii, inaintede inceperea examenulul; acesta se vaface intr'o sedintA preliminarA, al cA-rui resultatul se va consemna intr'unproces-verbal.

o(va urma)

ECOURI STREINE

Conventla Angllel cu Beluclstanu.Daily News" este informat ca guvernul

Indiilor englez ar fi reuit sA incheie cukhanul Belucistanuluf o conventiuue princare acesta se angagiaza a pune la dis-positiunea Engliterel in casul unul res-boit cu Rusia, un corp de armatd de30.000 oameni. Englitera. din partea sa,s'ar angajea sA plAteasA Belucistanululo subventiune pecuniara ca aceea de ca-re se bucura, Afganistanul i sA constru-eascA un drum de fer intre KelatQuettah.

Tot universal.Se anuntA din Haga ca Societatea pen-

tru introducerea votulul universal a res.pandit plecarea la Amsterdam in earl-de t3i deplorAnd ultimile desordine, V ex,prima regretele sale cA numai o optimea populatiunei poate sa 'si exercite in-fluenta asnpra legilor si guvernémantuluiteril. Ea indeamna pe popor sa intretinao agitatiune legala in seopul de a se ob-tine votul universal. In acest sens se prepard o mare demonstratiune la Hagapentru ziva de 20 Septembre.

lin sinistru maritIm.Se anunta din Roma cA un paquebot

pornit Dumineca trecutA din Genua pen-tru Marsilia cu 70 pasagerf i cu 28 oa-meni de equepagig, a dat peste o stancain apele Savonel i s'a cofundat. Doui-spre-zece pasageri at putut fi scapati euajutorul unor salupe. Nu se scie inn desoarta celora- l'lte 82 persoane. Un paqu.ebot a plecat din Seres pentru Savona.

Congresul de la Havre.Dupa initiative si staruintele autoritA.

tilor municipale ale orasului Havre, unmare numer de institutorl, Frascejistrenl, s'at constituit zilele trecute, incongres international la Havre sub pre-sedinta d-lui Gréard, rectorul Academielfranceze. Congresul a fost deschis prinun discurs al ministerulul de instructiunepublica, Goblet. Congresul este chemat sAdelibereze asupra urmatoarelor puncteprincipale : despre utilitatea congreselornationale i internationale de institutori ;despre lucru manual in scoala primara,ca compliment al invetamentulul primer ;despre organisarea scoalelor profesionale side ucenicie; despre onorariele institutorilor

institutoarelor in diferitele teri si ince mesura Statul si comuna trebue saconribueascd, ; in fine , despre scoalelenormale in ceea ce privesce educatiuneagenerala i prepararea profesionala a in-stitutorilor si institutoarelor.

Expulsiunf.Se anuntA din Cracovia ca cele Wan-

teit convoiuri de supusl rusi expulsatidin Silesia prusiana a sosit la Verso-via in zilele de patru i 5 Septembre ;era aproape 300 persoane, femel, copii

uvrieri, toti in cea mal mare lipsa.Cea mai mare parte fusesera condusi cuforta la fruntaria rusa si trebuise sa cer-seasca la Posnovice pentru a's1 procure

opipmepik

pe genuchi ; vorbea incet cu ea, yesselindu-se de limbutia el de copil .

Vii, tata ? me intrebd Iacob, vommerge sA visitAm pivnitele i gra-narele.

EmT cu dönsul. De cAti-va alai, re-coltele devenead rele. Sufeream per-derl marl vitele, arborii nostri erallapucati de geruri ; grindina ne tdea

§i ovezul. i ziceam cdte-odatdcd deveneam betrdn, cd fortune, caree femeid, nu iubesce pe betrAni. Jacobrldea, respunzendu'mi ca era terser, el,§i CA se va pune sa curteze fortune.

Eram in earna , in sezonul rece.Simteam bine cd totul murea impre-jurul 'nee. La fie-care veselie care seducea, me gAndeam la unchiul Lazar,care remAsese asa de calm in moarte;ceream forte de la scumpa sa amin-tire.

Catre orele trei, se intunecA de tot.Ne deterdm jos in sala comunA. Ba-beta cosealla coltul cAminului, cu capulplecat ; mica Marie, stand jos in fatalocului, imbrAca gray o pApuse. Iacobsi eU, ne asezaserAm in fata unui bi-urod de acaj, care ne venea de la un-chiul Lazar ; ne ocupam a verifica com-pturile.

Fereastra era ca ziditd ; ceata, li-OA de geamurl clddea un adeveratzid de tenebre, Indärätul acestui zid,se scobea golul, necunoscutul. Numalo clamoare larga, o voce inaltA, careumplea umbra, se ridica in tAcere.

ConcediaserAm pe muncitori, nepas-trand cu nol dec, pe betrdua noastrdservitoare Margareta. CAnd rdicamcapul §i ascultatn, mi se 'Area cA fer-

alimente si banil necesari pentru cheltu.,elile de drum.

Ziarul «Przeglond» din Lemberg, de-clan. cA dupA. rapoartele oficiale primitela San-Petersburg, numèrul total al su-pupor ruI i austriacf expulsati pAnaacum de pe teritoriul prusian este de 987industrialf, 216 emigratl sat desertori si9,800 israelitf.

Tarul la Copenhaga.Perechea imperialA rusA se gasesce in

Copenhaga unde va sta pana pe la ju-metatea lunel Octombre. De doue orl peseptemana un curiersaduce Tarulul la Co-penhaga si ia inapol hartiile cart privescafacerile cele mai importante. Expediti.unea celor-ralte afaceri este inciedintatdmarelui duce Wladimir sat remane sus.pendatd.

Bin Egipt.Ziarele engleze anunta ca, dupa nisce

depesl oficiale primite de la Suakim laCair, Osman-Digmi ar fi fost omorat intimpul unel conferinte ce a avut Ja, Ga-damay, localitate situatA la 65 chilometrispre Nord de Filik cu mai multi §eicipe cari se silea a'l c4tiga pentru causeinsurgentilor.

DupA o depep din Cair, totu mergeabine la Kassala pAnA la 15 August. Gar-nisona incheiase un armistitin cu tribulHadendovasilor. Acestia incepuse a sebate intre densii. Se asigura ca o even.garda de trupe abysiniane a plecat in a-jutorul Kassalel. Corpul principal, com-pus din 10.000 oameni, va pleca la 11Septembre.

Mine de argint.Colonia de mormod, stabilita de cu-

rand in Corrallitas Mexic, at descoperitun imens filon foarte bogat in minereede argint. Cati-va colonisti, desgustati demunca ampule, cumperaserli cinci mineparasite a caror exploatare incetase demal mult de un secol ; curatind minelede deramaturi i sapand in locul undeexploatarea vechei vine fusese intreruptda dat peste acest pretios filon, a carulvaloare nu e mal mica de 5 milioanedolari.

Bandit organlsata.Din Beyrut in Siria se anunta unel

;Col turce,sti, cd, acolo s'a descoperit obanda de Wharf bine organisatd, care'siavea directorul, secretarul si casierul set,

agenti si magazil in porturile mat in-semnate egiptene i siriene. S'at arestatcei mai multi din membri bandel, intrecar! i «functionari superiori" . Din ca-tastifele acestel nostime asociatiuni reese,c ea 1I Mcea treburile deja de opt anl

ca'l mergea destul de bine.

Polonejlf in Pesta.In Pesta s'at facut marl preparative

pentru primirea Polonejilor cart an sositSambata trecuta, in acest oras, pentrua visita Expositia. In capul deputatiunilpoloneze se gasesc primaril din Lemderg

Cracovia. Toate discursurile ce se vorpronunta vor fi rostite in limba latinA.

ChInejll in America.DupA noi detalil in privinta agresiunel

comise de cAtre lucrAtoril de mine decArbuni din Statul New-York pusi ingreva, contra Chinejilor chemati a'i in-locui la exploatarea minelor, 50 Chinejlat fost omoriti si cadavrele lor arse. kfost un adeverat masacru. Pentru a seimpedica noi excese s'a cerut ajutorularmatel.

o

ma se gisea suspendatd in mijloculune prdpdstil. Niel un sgomot umannu venea din afard, n'auzearn decal,clamoarea abisuluI. Atunci m6 uitamla femeea mea i a copil, aveam la-sitAtile oamenilor betrAni cari se simtprea slabi pentru a protege pe aceiacari il iucongiur contra pericolelornecunoscute.

Clamoarea deveni mai rAgusitA,ni se pAru ca cine-va isbea in use. Inacelasi moment caul din grAjd se pu-sera a nincheza furies, vitele scoaserArAcnete inAbusite. Ne ridicaserAm cutotil, palizi de ingrijare. Iacob se pre-cepitA spre use, o deschise marede tot.

Un val de and turbure intrd brasc§1 se intinse in odae.

Duranta deborda. Ea arunea cla-moarea intinzendu-se in departare decu dimineatd. Zdpezile se topeatmunti, fie-care deal devenise un torentcare umfl nul. Perdeaua de ceatA neascunsese aceasta crescere subitA.

Adese,., in ernile riguroase, in trapde de§ghet, apa se suise ast-fel pdst4la usa fermei. Dar nici odatd, undase mArise ala de repede. Prin 1-10deschisd, zdream curtea transfermatkin lac. Aveam deja apa pAnd la glezne.

Emile Zola. (V a urtna)

ROMANIA LIBERA

INN

vAInIEYIUJtTl35.000 mArcl in unt.In oraaul Stras-

burg o femee dändu-se jos, din tramway,incredinta aefului de statiune un coauletcare fusese uitat de cineva pe una dinbancile vagonulul. Dar cam, nu fu mira-rea aefului de statie, cand inspectandcontinutul coauletului gasi, a§ezat subo duzina de one ai vr'o ate va turte deunt infaaurate in fol de varza, un cek de35.000 marci platibile la un banaher dinParis, ai doué bilete de cate 100 marcl.

0 ora mai tarziti proprietarul legitimal acestel averl veni sa'al reclame coaul:era o femee domiciliata la Paris ai carevenise la Strasburg pentru a ridica dela un notar suma de mal sus, prove-nind din o moatenire. Se poate lesne fi-gura spaima ce a simtit densa cand aconstatat lipsa coaului. Ea a voit sa dea50 rabid pentru persoana care incredin-tase panerul aefuluf de statiune, dar a-ceasta nu'aI spusese numele saU adresa.

Un nebnn.Un cultivator din Mon-treuil, Francia, anume Goutte, in etatede 35 ani, care de cat-va timp da sem-ne de o deranjare cerebralit, aflandu-sela masa eu soVa sa fu apucat de un ac-ces de nebunie subita ai sculandu-sestriga:

Balonul se lasa in jos ! Trebue sä,se mal inalte ! Sa aruncam lest !

Zicend acestea Ina un arun-ca de la inaltimea etajului al doilea aleasel in care locuia. Numal decat scau-nele, toaleta, bateria bucatarieT luar ä. a-celaai drum: fu o adeverata ploaie demobile. Trecetorii inspaimantati daú fugain toate partile, femeea lui scoate V-pete teribile, pe cand nebunu continuamerea.

SA aruncam lestul ! sa aruncam lestul !Peste cate-va minute, intorcendu-se

atre femeea sa :Vezi, nu mai am ; trebue se te aruncpe tine.Din fericire, sergentii de oraa sosirä,

pentru a'l impedica de a pune in exe-cutare acest pericolos proiect ail con-dusera la infermeria arestului.

Instils Yap.Insula datoresce origi-na el unel ridicaturi submarine, are ointindere de 150 kilometre. E inconjura-ta de coralif cari fac ca insula sa se ma-reasca din an in an. Recivele formate decoralif nu sunt sterpe, ci aunt acoperitede o verdeata magnifica. Cocotieru, ar-boru de iodine, numit rima de indigeni,portocalil, cresc in abondenta : O micacatena muntoasa, putin ridicata, divideinsula Yap de la Nord la Sud, ai de pecolinele sale curg mid riulete earl alimen-teaza partea joasa a insulel. Pe virfurileinsulei se gasesc stand ale caror planede stratificatiune sunt aaezate vertical inclinandu-se spre Sud. De ai insula Yapnu pare buna decat sa produca cocotierf,a caror fructe uscate sunt exportate in lunileIanuare i Februare ale fie-carui an, segäsesce in centrul insulei un platoti nu-mit Desertul" unde cresce earba grasa

abondenta. O alta inMime, numitä&tray, e formata din un pament negru,care va deveni excelent pentru cultura inziva cand va fi lucrat. Temperaturamaxima e de 300 ; minima, de 23°.

Insula Yap numera numai 1200 lo-euitori, earl sunt de rasa, maleza. Suntleneal i mincinoal. Femeile nu atiii ceva sä zica pudoarea. Barbati i femel,indigenil aunt tatovatl foarte artistic :femeile de preferinta la brate ai la mänibarbatii la pept §i la picioare. Sunt foar-te murdari, apa nu le servä nici chiarla bent : prefer apa din nuca cocotieru-lul. Mamie merit al locuitorilor este dea fi navigatorl excelenti. Imbarcatl peo luntre formata din un singur trunchittde arbore scobit intreprind voiage intinsefâr alta caläusa decat stelele.

Flotele Spaniel §i Germania. In ca-sul cand conflictu germano-spaniol va de-genera in r6sbohl, acesta va avea un ca-racter esentialmente maritim §i flotelecelor doue èrÏ vor fi chemate s joaceprimul rol. Germania se gasesce superióraSpaniel ai in ceea ce privesce fortele na-vale ; ast fel

Flota germana, se compune din 13 cui-rasate, inarmate cu 145 tunurl ai mon-tate cu 5990 oameni ; 21 incruci§atori, a-vend 280 tunuri ai echipate cu 7061 oa-meni; 10 canoniere:de clasa cu 41tunuri 0 879 oameni; 13 canoniere declasa II a, armate cu 13 tunurl i mon-tate de 988 oamenr ; ai din 8 avise, Mar-mate cu 20 tunuri §i montate de 800oamenT, precum ai din un mare num6rde torpiliere.

Flota spaniola se compune numaT din:5 cuirasate armate cu 60 tunurl ; 9 fre-gate de lemn cu 220 tunuri ; 6 incuci-gtoare cu 48 tunuri ; 11 canoniere41 tunurT, ai din 50 nave mid inarmateeu cate un singur tun, bune cel multpentru serviciul coastelor, i incapabile dea lua parte la o actiune navala.

Contele Tolstoi. Contele Tolstoi, ce-lebru scriitor §i barbat de Stat rus, pa-räsise San-Petersburgul ai se retrasesede cat-va timp inteo provincie departatawide se ocupa numal cu confectiuneade clime. El declarase numero§ilor

visitatori, cari venisera sal vada in re-tragerea sa, c adeverata fericire consta,dupa el, in munca manuala. Conduita es-centrica a marelul scriitor rus fusese cri-ticata ai ridiculisata de multi din amicillui, dar nu fusese cons derata panä, acica un semn de derangiare mintala. Acumse anti* ca contele Tolstoi, in urmaunel examinari medicale, a fost declaratnebun ai in stare de a fi internat in ocasa de sènatate. In zilele trecute, ar fiexecutat nisce acte earl denota in unmod sigur o derangiare a facultatilor min-tale avend toate caracterele unei afac-tiunI absolut incurabile.

Botez en Tin de Champagne. So-cietatea de navigatiune austro-ungaraLloyd" din Triesta a construit un va-por noll, caruia i-a pus numele «Posei-don» (zeul elin al Marilor), ai a rugat peArchiducesa Stefania, sotia printulul deCoroana, al Austrief, sä asiste la sfinV-rea vasului ca napd.

Archiducesa a plecat cu yachtul «Phan-tasie» de la Miramar ai a sosit la Tries.ta in 9 Septembre, unde a fost intimpi-nata de o deputatiune condusa de ba-ronul Morpurgo, Preaedintele LloyduluI,0 la botezat pe Poseidon" cu o stIcldde vin de Champagne.

oNIALI INCOU

Ieri s'ad deschis cele done licee dincapitala in loealurile lor : unul la ora9, altul la ora 11. Serviciul religiosa fost oficiat la amindoud de cAtre P.S. Vicarul St. Mitropolii.

Solemnitatea a fost prezidatd de d.ministru al instructiunii publice, care,predand corpurilor profesorale mAretelelocaluri, a pronuntat doud discursuri,ce aü lasat o adincA impresiune asupraauditorului. D-nif Laurian si Teodo-rescu ad respuns In numele corpuluiprofesoral liceal.

La ambele ceremonit, pe MO pro-fesoril liceelor, §celari, si paring, adasistat maT multe persoane de distinc-pune cari se intereseazA de mersul§coalelor. Prezerrta Rev. S. P. Stefa-nelli, profesor la facultatea de Teologiedin Cernauti, care a vizitat de aproapelocalele, a lost cu multa simpatie pri-vitd.

Ni se comunicA, ca. Inmormintarearegretatului George Lecca, ministrul definance, s'a fAcut cu onorurile distinse,cuvenite Inaltei sale pozipuni politice.Nu numai rudele si amicii, dar topcunoscutii si chiar multi din adversararepausatulul, ati luat parte la durereafamine!.

TreT din mini§tri, d nil BrAtianu,Falcoianu §i Radu Mihaiù, ad dus pinala ultimul loca§ pe colegul lor, tot-d'a-una acela lu zile bune, ca i In zilerele.

Di-searA va pleca d. Sturza spreBotosard, spre a prezida deschiderealiceului din localitate, In noua sa c1A-dire.

! Ora§ul Botosani va serbAtori, ni sescrie, inteun mod stralucit aceasta zi.

Regele, Regina §i Printul mostenitoral Serbia ad sosit la Pesta, §i ad vi-sitat expositia.

Familia regalA, in a cArei suita seafiA generalul Catargiu si d-ra de o-noare Catargiu, aù luat un apartamentcu 23 octal in otelul la Regina An-glia".

Vechile marci postale mal stint va-labile Oda la 1 Decembre viitor.

Cele noui ad inceput a circula deieri.

Se vorbeste cA d. George Cantacu-zino, actual director general al cailorferate, va fi numit ministru de finan 'e,in locul decedatului d. G. Lecca ; d.general- -.djutant va reprimi directiu-nea generaiA a eäilor ferate, §i porto-foliut de resbel il va primi d. Ale-xandru Angelescu.

Remaniare ministerialA nu se vaface ins& panä dupa intoarcerea M. S.Regelui in tarA.

Proprietaril viilor de la tara §i desub poalele dealurilor ail inceput aface vin §i vinde. Chiar sdptAmanaaceasta vor sosi mai multe transporturide must si vin nod la gara de Nord§i la Obor. Ruptura adevaratA a pretu-rilor se va face la sf. Maria-mica, a-dicä peste o sdptamAnA.

zatA §i adincA, de unde ma! aduc oa-re sacagii no§tri atAta amar de apäde garla ?

Nu cumva din mocirle ? i noi dupace o batem o consumAm dir&ct si lafert.

Durfirea a inceput s'a creaseA de laOrsova in jos; pe la cetatea Comorn,pe la Mohaci §i Panciova insA conti-nua a scad a.

Strada Coltea partea de la piata sf .Gheorghe pana la Bulevard unde suntasezate §chimbArile Tramwayulula sepaveazA aeum pentru a 3-a oalat, cu a-celea§ï pietre.

DD. inginer M. Paciurea si C. Ma-nescu, §eff de servicha la directiuneagenerala a cAilor ferate, se a§teaptaasà soseascA astA-searA in capitals., pen-tru a pregAti lucrArile cu care se vao au pa conferinta tarifarA austro-romAnA,ce se va intruni peste cate-va zile inBucure§ti.

o

Nu e lucrAtor in Bucuresati, care sAfie in stare a vorbi trei cuvinte, fàràca al patrulea el nu fie o injurAturAmurdar.d. Nu e stradd in Bucure§ti,prin care sa pop trece, lard. ca sanu-ti atinga urechile cele mai pesti-lentiale injurAturi.

Nu e bAiat mic in clasele ma! dejos §i mulp §i din clase bunein Bucure§ti, larà ca sA, nu fie un vir-tuos in espresiunile cele mai murdare,cu cari s'a molipsit de la oameni maivrastnicia si al cAror Inteles abiapricepe.

Dictionarul stradelor din CapitalAte face sA nu stii cum sA tree! ccdoamne, domniaoare si copii pe ulite,lArà ca la doi-trei psi sA nu-ti pies-

: neased obrazul de rusine, i adese-orlte pomene§ti eu intrebarea naivA aunui copil : Ce a zis omul, tata ?"Daca nu I respunzi, sad daca nu-i da!un raspuns multumitor, copilul intreabApe servitoare, cdnd se intoarce acasa.

Ip e mai mare sari* cAnd veziun card de copii cu zmei pe strade,intre ei de ea bine imbracati, intre-candu-se in pronuntarea celor mal ru-§inoase cuvinte, si In injurAturi.

Nu se poate lua 6re nici o mdsurapentru starpirea reului ?

In Anglia or-ce injurAturA, or-cepronuntare de vorbe imorale se pe-depseste cu amenzi §i in caz de reci-divitate cu arest de mal mult de 100de ani.

Ma! ales copii ar trebui povAtuiti §iferiti de aeeasta otrAvire a mintei lorcrude §i impresionabile.o-

17)1E10011FitlEICIE

Ministerul de finance a seos drape-lul negru, in semn de dolid pentru de-cedatul ministru de finance, d. GeorgeLeeca.

likAstazi s'ati intors in Capitala D-nilministri I. C. Brätianu, Stolojan, St.Falcoianu §i Radu Mihaid, de la Ungu-reni, unde ali asistat la inmormAnta-rea rdposatului D. G. Lecca.

Acum cand toatA garla Dambovitelcurge prin albia el cea no* canali-

D. I. Gr. Ritescu, subprefectul plIgel Pi-tescl din judetul Argeg, este autorisat, silindeplineascI functiunea de director al pre-fecture acelut judet, pe timpul absentel ti-tuhrulut in concediul ce i s'a acordat.

Se deschide pe seams ministerulut culte-lor i instructiunet publice un credit supli-mentar de let 4.200 pe exercitiul 1885-1886,peutru imprejmuirea localulta liceulut dinCraiova

S'a deschis pe seama ministerulut culte-lor i instructiunef publice un credit extra-ordinar de let 2.802 ban! 80, earl se vor dis-tribui in modul urmater :

Lel 2.002 pentru acoperirea cheltuelilor deinmormantare a repausatuluT I. Zalomit u-nul dintre cet mat vechi profesor/ at facul-tat& de litere gi rector al universit/til dinBucurescI; iar let 800 ban! 80 tot pentru a-coperirea cheltuelilor de inmorm6ntIre a re-pausatuluf G..Zotu, vechid profesor al liceelordin Botogant i S-tu Sava, precum gi al se-minarulur central din Bucurescl.

oServiciul telegrafic al Rom. Lib."

MaAnelS VOW.

Agentia Havas nu ne-a dat azipé' ire la ora I I niCi o teiegrama.

oSP.ECT.A.COLM

Gridina Stavr1.Teatru romanesc. Dela 3-10 Septembrie vor avea loc 4 repro-sintatif estraordinare, in beneficid

Mutt, la 3 Septembrie, Dot Sergenti inbeneficiul D-lui Gr. Manolescu; Jo-, 5 Septembre, al D-lut Gusti, Mutul §i Dupa moar-tea mea; SImbItà 7 Septembre, Advo-cafii Haimanate, beneficiul Doamnelor AnaManolescu al Amelia Nottara;MartI, 10 Sep-tembre, al D-lul C. Nottara, Sullivan.

oBIBLIOGRAFIE

La 4 Septembre va apare in editura Socec :Stil §i compositiunT

precum i o colectiune de bucitt alese dinautorii romani vechi i nout

de I. ManlinAceasti carte este intocmiti conform pro-

gramel oficiale pentru cele 4 clase gimnasiale,putend servi totdeodati ai ea carte de citirein numitele clase.

Ea este impirtiti in tref grade.Gradul I, menit pentru clasa I gi II gim-

nasiali, cuprinde "meat! ware, de eitit, deanalisat, de reprodus, de declamat etc., cabasme, fabule, acnedote, legende, inici is-lorioare, etc.

Gradul II, menit pentru clasa IH, coprin-de 'DO WTI cele mar insemnate regull de stilai de compositiuni, foarte multe modele deimitat, planurT de descriptiuul, naratiunT ai

comparatiunr, i ortografia cirilici, urmatide multe modele alese din autorif vecht etc.

Gradul III, inen:t pentru clasa IV, coprin-de stilul epistol tr, toate genurile de epistolefamiliare, epistole de convenientA, epistolecomerciale, acto publica gi private, precum

apendice cu notite despre diferitele ju-decatoril i instante.

La sfirgit se mat afll un adaos cu mode'..ede tratarea bucatilor de citire din punct devedere gramatical, logic, literar, ortografic etc.

Editura Libririel G. Carjean, Ploesel.Lei B.

Angelescu N. Geografia intuitivl 30Bilet de s6ptdmInI 30

Crapeleanu N. Elemente de AritmeticaGeometric:. 1 30

Crapeleanu Hama jud. Prahova 2Dragosescu B. Elem. de Ist. Roman 70Eliad I. P. Elemente de AritmeticI 1

Pedagogia i Metodologia 5Coroneaun I. Calluza mecanice prac. 5 50lenescu C. Elemente de Geografie 1

Geografia jud. Prahova 40Pretorian Dreptul administrativ 60Parvulescu Pr. Manual de ruglciunt 20

0 Ist. Sacra noul Tes. 20» Poesii morale nationale 35

O n Istoria noulut Testam. I 50Romanescu I. Gramatica limb. Rom. 1 25

Manual de stil epistol. 1 50StefIneseu Eufr. Istoria Sam* vechiul

testament 25Maurer I. Cursul Elementar do limba

germanI, partea I, dupg me-tuda intuitivl, preeesa deun abecedar (Fibel) 1 50

Curs de Gieogralli pentru acoale1e secun-dare, de F. Stamatescu, profesor la g oalanormalA Carol I:

1) Noliuni generate pentru clasa I-a1) Asia, Africa §i Oceania, done broauri,

pentru clasa 1I-aSe afll depuse la librttria Socec i alte li-

brArit principale din Bucurescl, precum gi laautor calea Rahovel, 33. 322

In editura Librariei. Z. Nicolau, Ploegtl,ati apIrut :

Elemente de gramatic,a Latina pen tru clas-sa I-ia licealil gi gimnasialg. Pretul 1 led25 bant.

Esercifie la gramatica Latina, Pretul 60bout, de P. Manuelescu, profesor la Liceuldin Ploestr. 322

Curs do exercitil. gramaticale pentru limbalatini: Etimologiea §i Sintaxa, foarte tre-buitor pentru gimnasif, licee i seminaril, aegit de sub pres/ in Iagt, de G C. Bou, pro-fesor la gimnasiul Alexandru-cel-Bun. Pre-tul 2 lei 50 bant. Pentru comande d-niTlibrarl din judete pot a se a lresa la libra-riile din Lae sad la autor, de c/tre carl dup/primirea pretulur se va expedui franco nu-mdrul cerut de exemplare cu adaos de 15la silt/.

Avis profesorilor aeoale1or primareEconomiea'DomesticA lucratI de o asocia-

tiune de invdtItort, singura aprobatI de Mi-nisterul Instr. Publice, apare de sub presilcel inult panti la 15 Septembre viitor. 322

Lioeul St. G-heorgheCursurile incep la 15 Septembre. Se prii-

mesc elevl interni, semi-internt i esterntpentru clasI IV primarl i pentru primele 5clase liceale. Studiele cote mar serioase cuprofesorl eminentl. Localul in cele ma/ buneconditiunt igienice t pedagogice. Colectiu-nile sciin take cele mar complecte.

Pentru informatiunt prospect gi programasil se adreseze la directia LieeuluI St. Gheor-ghe 138 Calea Victoriet Bucuresci. 7

INSTITUTUL DE FETE

EDUCAT UNEA ROMANAide sub direqiuea D-nei E. MANLIU

Calea Moal1or No. 120

Directiunea acestui institut are o-noare a incunosciinta pe onor. pArinp,

I cart dorescil a '§i aseza copilele lor inaceastà acoalA, cA cursurile se vor in-cepe lit 2 Septembre. Inscrierile se potface in fie-care zi de la orele 9 12a. m. §i de la fc 6 p. m. AtAt prospee-tul precum §i alte informatiuni se potlua din cancelaria institutului.

Institut pentru Donanis6reStrada Scaanco 47

Cursurile primare l gimnasiale vor incepede la 1 Septembre, Programele statulut suntobligItoare, iar esamenele se tree la geoa-lele publice. Inscrierile se fac in toate zilelela cancelaria InsitutuluI. Director de studieD. C. C. Dobrescu, profesore la liceul St. Sava.

Directoare, E. C. Thibreseu.MICE1111311711111.1130i

InsUtatul Dom:lip:11BuouressI; sti ada lerimiverei, 26

Programul, lista profesorilor §i con-ditiunile in detail se pot avea la Ins-titut in toate zilele de la 10 12 a. m.si de la 2-6 p. m.

Cursurile se de§chid la 1 Septembre.Studiele coprind, in limba RomanA,

toate materiile de clasele primare §igimnasiale dupa programele §coalelorStatultd. Limba FraneezA, GermanA,Engleza, ItalianA, LatinA §i Enna.Piano, canto, gimnastica, dant, desemn§i lucru de mAna. Pretul este redus,de oare-ce institutul s'a mArit §i va-riazA dupd virsta, clasa §i obiectele fa-cultative ce se cer.

Obligatorn sunt numal studiile dupAprogramele scoalelor Statulula

Se primesc eleve interne, semi-interne §i externe, de la virsta de 5an! in sus.

Pe MO clasele primare si gimna-siale mal este un curs special «§coalade copii mid» (Ecole enfentinaundese primesc eleve semi-interne §i exter-ne de la virsta de 3 pana la 5 an!.Aici se invata in limba romAnA, Iran-cezA §i germanA, mid inceputuri pre-gAtitoare pentru clasele regulate. Jo-curb §i cAntece de copii, conversatil inlimb! streine gimnastia §i jocurf.

I nstitutul SohewitzStrada Soaanele, 151

Directiunea are onoare a anunta cacursurile vor reincepe la I Septembresi cA se va infiinta si clasa II-a gim-nasialA.

De mohiriat de la 26 Octombrecasele din str. Mir-

cea-Voda 37, la citi-va paat de noul palatal liceulut Mateid-Basarab, av6nd 10 incIpert(intrarea i salonul parcehtate), grajd, gopron,dependinte, pivnite, hambar stabil, curtemare cu hasna, put, grIding cu vita, arbortfructifert i un pavilion artistic, carnal* ma-gasie imprej [Quirt solide etc. A se adresaaceeast strada No. 29.

Mo§ia Dobrotinetu-Petripde langI Slatina, Oltu, proprietate a repau-satet Ana Darvaris, se vinde de buntt-voa latribun. 11kv, sectia de notariat, la 28 Sep-tembre viitor, ora 11 mat. Planulmogiet etc.se poate vedea la d. dr. G. Polisu, stradaCalonflrescu No. 7, Martea i Vinerea, ora8-10 mat. gi amInuntele in MonitoruNo. 84, din 17-19 lulie a. c. Pe acest imo-bil se face gi bàlciü anual in luna le Maid.

MIGIDIC SI CHIRIZRGI-

Dr. SEECA.L9E9Ort,de la facultatea din Viena.

Special: boale de femei §1 SyphilistrateazI radical orl-ae boall sifiliticI, Ble-noragie, poala albI, rani de oil-co naturtt,boale de piele, poluthinf spermatorh6e. Dts-cretiunea cea ma/ mare.

Consultaliunt in toate zilele de la 1-4Strada Pesciria-veche 8, (vis.A-vis de Hotel

Londra, calea Mogilor).

HEMORRHOIDE Fissuri aleanussului.Alinare immediatä i VINDECARE prin

3E' o NI nix .13 FLO'SrM3R,PHARMACIST, 225, Rue St-Martin, la PARIS.

DIPOSITUL:inBuouresorlaPharmaelaJ.A.CIURA.,(8tradaLipscuie

Casa de SchimbI- M. PMIR0MCD

27, Strada Lipacani, 27Cumpèrä §i vinde efecte publice §i

achitA cupoane cu conditiuni foarte a-vantagioase.

Ml11111111=1,

VIN NEGRde Orevita §i 4-.ko1u-Drances

Veohit de 4 anI, qualitate saperioarä tut-twin alter 1;4=1.-16 fr. vadraqi

ALB DE DRAGASIANIdin recolta tumid 1881.-15 fr. vadra la

PAUN POPESCU Az; Comp18 Strada L1pw3an1 18

INGINER-HOTARNIC

Alexandru. PenesouStrada Negustori 12, Bucuresci

Se irsArrineaza cu once fel de luerAritopografice precum i cu lucrAri de ni-velament. 1074

CUM DE WHIM

C. STERIU & Comp,No. 19 STRADA LIPSCIANI, No. 19.

OURSUL BUOMMITIPe zista de 2 Septemre 1885. ora 40

se/. Imprumutul Caiaunal (con-versiunea 8°4 imp. comu-nal (1883).

50/. Scrisurl Funciare Urbane561, Sc-isurf Funciare RuralePi. Rents, Romani perpetui561. , amortisabila . .Vja Scrisurl Funciare Urbane88/0 Oblig. de Stat (cony. Rural).711/, i OW. Fer. Rom.7"/. Scrisuri Funeiare Urbane .7 8/6 Rurale. .7 .mprumutul Stern . .80/. Oppenheim. .Oblig. Ousel Pensiun. (Nom. 300)Impr. cu prime oraaul Bucur.Actiaml Credit Mobiliar .

ConstructiunT .Natiouale . .Dacia-Romania .Banca Nationali .

FioriniT Valuta AustriacaMini GermaneBilete Francese

Euglese .Ruble Ruseatf ,Aur contra Argint i Bilek

Clamp. Viud

77'12 78848/,875/8 8890 9011494 94'1493 931489'/2 8981,

103 103"/a99 '/ 098/,

1021/1 103

215 21631 32

203 204124 125

998/. 10025 25'1,

150 26011,25 11,4 0

NB. Cursul de mat sus este in monedi deaur socotit dupa cursul fisculuf. Oupoane seaquiti, fir& scizimant.

AAresa nentru Telegrame STEBIlla

ROMANIA LIBERA.''.2..120/PVL99g.-V.V.MPITCI.r4 '',../ocvssioarsrusesftormenervews.u..q4,, .mtwatmor.44,T

Institutul Lumina II --ammakamitStramutat in Bucurescl

PREMIAT1 LA EXPOSITIUNEA Di vntStrada lamella, No. 1 1 bag. 1Prque : esternil primarIlel 100 ; Internil 600 lel.Esternil gimnasiail 200 le! ;Interna 800 le.4028 Director

D. R CORDESCU

Eftimin Constantin, (cofetar).Pieta Sf. Anton, Nr. 16.

Fratii I. goings'', recoman-derma magasiuula nostru de

Coloniale i Delicatese din Ca-lea Victorier No. 80, cat al, celdin Strada Lipscani No. $3, peRing& acestea poseditm un maredepoti de caacaval ai branze,turf de braaov. Se primescce comenzi de la D-nil comer-cianti, se gäseate i o adeve-rate tuica abatranit" eu preturlconvenabile.¡ordache N. Ioneosu (restau-j rant) Strada Covaci, No. 3,Deposit de vinurl indigene aistreine.

Joan Pencoylci, (lipscanl) Stra-da Lipscani Nr. 24, Specie-

hag de matasurt, Mtn% dan-tele, confectioane gate, stofe de

covoare, pordelitril deliferite calitati. Venzare cu pre-turf foarte reduse.

Vaslle Georgesen, Fabricantade Paste, Uleiurl , Scobealdmoue de mdcinat fainurl,

Str. Soarelul No. 13. SuburbiaManes Brutaru, Ouloarea Verde

De vinzare maclaturt14, Strada Covaci, 14.

I. LEM%s'a matrtt

Str. Carol I, No. 2

e arendato moara cu done petre de fe-at pe apa Teleorman pe mo-airt Cioroaica langa Alexandriadistr. Teleorman, este de aren-dat chiar de acum, doritora sevor adresa la proprietary., stradaSculpturi, No 21 la d-na Zma.randa Furculescu. 2025

11Io§ia Loloeascadin districtul Prahova, plasaCampul, langtt gara Albeati, cala 1500 pogoane intindere, e dearendat de la Sf. Gheorghe vii-tor. A se adresa la d-na SofiaFulga, str. Grivitef 25. (1029

SE CAUTASpre a se tine in familie dofstudenti cu saü Mra

Conditiuni avantagioase.A-dresa ziarul.

11111M110

Anunp pe onor. Public i distinsa sa clientel6 din Capitala i provincie, ca pentruSesonul de Toamna a primit deja primul transport de Haine pentru Bärbatt §i lideti dinpropria sa fabricatiune premiat6 la Expositiune din Anvers cu

Iayaa(-

111114.--MAREA MEDALIA DE ARGINT

pentru elegant a confectiunel: i distins,31estofeincoronate cu (I eplin succeswswoomm-iivor,

1D/M IEWIVI1.131.3E1.40.131.9E"Pardesiurf cu i farà Talia it la 1.esseps". Costume Exposition Anvers". Mantile

Pelerin §i Impermeabile.Redingote & gile dernière mode.Eleganta colecpue de pantaloni carro ti rayé, (Mete Brosche, Sacouri de Onètoare etc. etc.

1111110=110 111111101101.110101111011.11100111110111111

ItintgAm n. itiatt-t um4rul 7" spre r. (3-vita earifasiaai rewretabile.

aptbm ?p

'ukieumMOWlb

Medalie de slur

,:t.APAf

111111 litl.lilttIRIPM11 .11 ,!119IIIi1111111.11M:111111131129i111111,11111111UM1111111ill!IIPIEI 1111t.iii1111111111111IfillIriglIVIIMITI 1,1111I ...11!!IttiqPIR1111q1

EMIL/ Anutuiat J1fl'

ATELIERUL

,..

1

1

falaSaia ViltRTE, ACTIUNI

I Itl, etc

, in iii,, fte citiorf.orimyrmilvtn-arn 01."0 flinITTrrilTIT

esoonta elegant

nrd Gunn,

<

4:

ifft:111!!!Itiltgm'Ifti"infi'...017.1711,JUP1',11C1111,1111f Tit

TIPOLITOGRAFTAFABRICA DE REGIME, LINIATURA, STERIOTINE t GALVANOPLASTICA

ITT

adedalie de anr

.1Fpx=3ELL4...x)....

-ACEST STABILIMENTfettil Iderrar4 ati;1g6tonte

raree re ........../A, '11 (.1'7 foreinle j il, diferite firdbf,Afile it» diferde eutc>r,

V I I de logodn.r., .tiï de eununil -.. ....

Red re f, I tuate spec lele de se, -diferite R] le, T'arife t.;;i aJr1tnIlcrY cornerele si industrial

, Or). ie! Itr-11.,rird:de p1 ulr sutort..... ..... ....

Bilele II-III/III: I etc. etc.

VaranumaatalveaTroa

[a E ceo rn d

UtuilillatilLQUILLUILWIILLtalt

FABRICADE

se primesc

OR1 CE CO ME IN

VESTA SiCIkLITÁFíse efectueaz5 .

prOmptti i elegnniti.

7TriTratlinil

-73"-

Se primescü comande de Liniaturá, Stereotipie i Galvanoplastica.

1 I i1191i. ii,t1' '111,it'..ilTommamrralm:mamir a+trramiarrimaror;m, i -," I ' f 1"11" tiK"ill 11' 111Tttli II till li 411.4 I ¡C. 't

Ir."

INS-ITT-UT U MEDICALBUCUREsel

6, STRADA VERTEI 6

Sectla medicaid,.1. Hydrotherapia, 2. Electra

¿are, 3, Orampedie, 4 Gituna-stia Medicale, 5, Inhalatif,Masajiti sistematic, 7. Servicluila domicilit, 8. Clonsultatfl me-dicale.

Seella

Baae ds ae pb uB t 3dine 2.5(dmueade 1 creme ee ustiost ma tic $71

BAI DE ABURDR

FrETTIINFA.Nota. I. Bible de abur sunt

deschise In toate allele de la -ore dimineta pane ia 7 ore sera.

2. Pentru Dame insa, baile deabur, odata pe septamana Vine.rea, la 7 ore dimine4a pane la2 post-merid.

Preturile la sectia medicaidcoaform prospectulul.

Directiurrea.

DICIHRIATCamere ii apartamente me-

bilate in Strada Lipscani, No.81 cu luna anu in cea malbund curdteuie al servicia cupreaturf sceaute, de la 20 hicamera pe lunit i pane lalei pititit1 Inainte po 15 zile

INCIIIRIATde Onzare

Casa No. 86, strada P;evnel,cu 12 incaperf sus §i jos,

gr aopron ti curte mare,de la elf. Dirnitrie virtor. A seadresa la canterula calul HWartha, strada DoainneT No.5langa poata. 4026

DE VENZARECandle din strada Çtir ei-

Voda No. 128, compuse din4 camere de stapdn, clout)cuhni i grAdina cu poml ro-ditorl. Doritorii s6, se adre-seze Calea Rahovel No. 146.

ANUNCIUladdurea de car dupe mosia

Letea noud din plasa Neajlovu,judetul Vlasca, s'a pus in taerede la 1 Septembre viitor. 53

UN TÉNtitdoresce a gasi o meditatiunepentru clasele primare i gim-nasiale. A se adresa la admi-nistratia acestuf ajar.

DE EN CHIMATOdM mobilate, Strada Pieti

Amzi No. 3, cat si un apar-tament compus dintr'un sa-lon si clone odala.

FI CHII13TICT3-11sCa

a. SITUAT IN CENTRTJL ORA§ULUIa. No. '7, Strada fl,elari, No. 7

Se gäsesc apartamente pentru familiT eu anul §i culuna cu preturl foarte moderate. Camere de laIr. I 5 pe zi. La etagiul Irumow;

cu fr. 25 pe lunA.Saloml de dantil pentru bálurì, nunti i adunari.,

pszow,mak.

Flay ga, NAT /31., 1VSOurescI, Calea OriviteI No. 0

5

.

Pomi au siputuri pentru ¡cask gad-die etc. de la cea mafmica adducime ai panala 1000 metri.

Pompe pentra alimen-tarea cazanelor cu abur.

Pompe rotate peutruvin, rachia, spirt, bare.'

Noted., spre punereaaparatelor de pompe infuuctiune.

Arttoole pentru con-ducte de apa

dew

to i.mad'lair. sp.

ereiaartaatraaesa_nnmsseenort...

'VIEW= atala a. -a 7:1

Erezfl L. LEMAIT RE Suceesor

MINATORIE de FER si ALANATRIA METIMOURESCI

MCI

EiMicirprruriv 3C9 JERL3E131E»XI3DEISe insareineaz6, eu constructiune de yagonette si raileurf pentru terasarnente, asemenT

coustruetiuni, deturbiue §i inerT pentru preturI Inuit maT s eldte 'de e6t eolt de Vienasi Pests,. si earl' aunt fixate pentru o moara. co 25

lpiatrif, dela 36101,5001cl1

2 pietre9

42 1,80030 3,5004-2 , 3,800

Instalatiune de uteri cu turbine foarte rentabile.-0 mearS. cu turbine ai pentru petre

I Eirr I NIT.A.TE. FIJNCTiONARE Kai II LAT.,..'a. do TURNATORIA LEMAITRE pe riul Sehar, a costa* 660)03 lei. si produce 3000

lei pe lianli.Un mare asertiment de petre de moarl Lefetr.Avis morariler ai proprietariler do meaif. 1

111111111111111116

3LAI4=T_Tial(fost institutul Heliadel

No. 1, Str a da Armeanit,:itacuresel..111111M1111111111M

TNT' "UT-1,N Arr .EX7rIERNALT1CursurT primare lireale. PreparatiunT pentru bacaloreat col't speciale.

Local amine pentru institut.Dormitoare Olt de studif spalioase §i bine aerisite ; toate condigunile ig ce de

aproape serios observate. Bat in institut, calde reel.Aparat de sudafie, dual., etc. Gimnastic& de camera. '-iimnastic& de In firm erie.

defectorift organisat dupa sistemul eel ma): noie.Bibliotec& . cu obiecte de Gradina botanic&

(ursurile se fac conform programelor francesit ai germaidt sent obligatorie,cele-alte facultative .Liceu posedd un bogat meter, ala)entru coreuri le de intaitiune ai ps ofesoridaa eurioscinaelor matematice naturale o intindere reelamat de progresu I atiintelorpositive.

Studiile Institutului, ooprInd urmfitoarele seothnii:I). Cursul primer complet cu Emboli) francesa germana, obligatorie ;--2). Cursul

liceal ; 3). Preparatiunf pentru esameuele acoaler militare, cornerciale bacalaureat.Peutru informatiuni a mo adresa de la 8-10 a. oa ai 4-6 p. na. cancelaria laceulua

180 Director-proprietar, St. Velesen..4111311111=21

Primulbiuroti de informatiuntCss=s1CatC(31910101tEtt c1 4Gru.-v73rat1 .

pentru guvernantc, profesorI, bone i cameriste supericare, castde lacninta pentru guvernantele neangajate

Biuroul este in positiune de a'ai procure guvernante ai directdin streinatate. 42..c1o11ace1.c124mv7 Profesóre cu diplomata. Strada lanterana, 5

De v6nzare bilete de inchlriat de 110 la casA se adresa in Strada Covaci No. 14.

sa.arry 1301.11"136 Calea irotoriei 136

Dire -tiunea are onoare a face cunoscut d-lor parinti c cur-sul primer cat ai cel seeunder vor incepe la 3 Septembre Car-surila se predaa dupa paigrama Statulul. 54

Aprobat pentru, imperätia Rusd pe baza cercetarilor depar-tamentului medical al 4gimulla rusesc. Brevetat la Expo-siGia din Moscva in 1882. Unicul privilegift pentru rega

tul Suediel

a:Slmplu imam snout vegetal care ourge dln Mee-teacjii elnd trunoblul lui i se perforeazg, este deand tine omenirea mhite, until din mijloaceleoele mai intrebuiMate pentni Infrumusetarea fete ,cand iusS aoest sue se prepara ebirniceste In tuibalsam, atunci 'et *digs propietitile sale 01 efec-tole lei amt admirabile.

Daea se spala fats sati alt panel al corpulul deatund ptinS tlimineata ec prefac Inlet fragmente e-piderm, reatifnend pelea aibS, frumOsi qi fragedi.

Acest balsam indepgrteazt creliturile ei segmelede viirsat, and fisionomia de june; pelea castigAin albeata, frAgezime, dispiirInd in col mai sculllimp petele de veil, alunitelc,coiurile, reseals na-suluf sicele-altenecuritenii ale pelei

Depoui-Generai pentru Romania se afla I D-nu Appel & Co.Strada Docteinei, No. 7 ,

Perdru anflarea in detail in BuctereW la d-nii Carol Gersabek, mo-m:or de 1 beetle, d. I. Martinovid, Man Kosman,Gustav'Bietz, idfarmaciile ol-lor F. W. Zürner, Thoiss, Ios. Thais, I. A. Ciura, J.rescher, M. Bruss & Co. ; in Craiova la d-nu E Polh,farmacist;Slatina: la d. Pfintner farmacist ; in Giurgia : la cl. M. Bindet, (or-made ; tes Ploqtf : S. Sehmellau i G Sigmund suc. farmaelli:ia Bu.:44 : la d. Weber farmacist; in Braila, la d-ni F. Lfabini in G.Kaufmes, farmacifti ; in Foefani, la d ()scar Oravele, farmaciet.

fir

Tipo -Iilografia Stefan Miliiilescu, Strada Covad 14.