1

APOPHTHEGMATA PATRUM ÎN COPTA SAHIDIC (I)

ALIN SUCIU

UNIVERSITÉ LAVAL, QUÉBEC

Textul copt al Patericului ne-a parvenit în doi codici fragmentari. Unul dintre

acestia este scris pe pergament si a apartinut odinioar M n stirii Albe, situat în sudul

Egiptului, în apropierea localit tii Atripe. El este redactat în dialectul sahidic al coptei si

poate fi plasat cu aproximatie în secolul al IX-lea. Paginile care au supravietuit din acest

codice sunt împr stiate ca membra disjecta în papirotecile din lumea întreag , pân acum

fiind identificate diverse folia în arhivele din Napoli, Venetia, Paris, Viena, Londra si

Moscova. În afara fragmentelor conservate de Muzeul Puskin din Moscova si publicate

de Alla Elanskaya1, toate celelalte au fost editate si traduse în francez de Marius

Chaîne2. Al doilea codice este redactat pe papirus si a fost descoperit în Egiptul Superior,

la Bala’izah, printre ruinele M n stirii lui Apa Apollo3. Limba în care a fost scris este

deopotriv copta sahidic . Desi nu ni s-au p strat decât dou fragmente mai largi si o

multime de fragmente de mici dimensiuni, aceast m rturie textual are o important

aparte. Având în vedere c papirusul respectiv nu poate fi datat mai târziu de secolul al

VII-lea, el constituie nu doar cel mai vechi manuscris cunoscut al Apophthegmelor în

vreo limb antic , ci si o dovad pretioas c Patericul a fost tradus înc de timpuriu în

limba vernacular a Egiptului.

Traducerea de fat se bazeaz pe textul copt din editiile publicate de M. Chaîne si

A. Elanskaya. Am considerat deasemea util s confrunt variant copt atât cu originalul

grec4 cât si cu traducerea latin 5 pe care papii Pelagius si Ioan al III-lea au întocmit-o la

mijlocul secolului al VI-lea. Dat fiind c doar asa se poate verifica mobilitatea textului

copt, am transcris în tabele sinoptice toate cele trei versiuni, indicând în note deosebirile

1 Alla Elanskaya, The Literary Coptic Manuscripts in the A. S. Pushkin State Fine Arts Museum in Moscow (Supplements to Vigiliae Christianae 18; Leiden: E.J. Brill, 1994) pp. 11-40. 2 Marius Chaîne, Le manuscrit de la version copte en dialecte sahidique des “Apophthegmata Patrum” (Bibliothèque d’études coptes 6; Cairo: Imprimerie de l’IFAO, 1960). 3 Publicat în Paul E. Kahle, Bala’izah. Coptic Texts from Deir el-Bala’izah in Upper Egypt (Londra: Oxford University Press, 1954) vol. 1: pp. 416-423. 4 Colectia “sistematic ”, diferit de cea “alfabetico-anonim ”, a fost publicat de Jean-Claude Guy, Les

Apophtegmes des Pères. Collection systématique (Sources chrétiennes 387, 474, 498; Paris: Les Éditions du Cerf, 1993-2005). 5 Migne, Patrologia Latina, vol. 73, col. 851-1022.

2

care le confer originalitatea. Astfel, fiec rui logion în copt i-am atribuit un num r,

numerotatiile celor grecesti si latinesti urmându-le pe cele stabilite deja de Guy (greac )

si de Patrologia Latina (latin ). Totusi, atunci când recenzia copt este fragmentar , nu

am redat în întregime paralelele grecesti si latinesti, ci doar atât cât s acopere ceea ce ni

s-a p strat în copt .

Pe parcursul traducerii cuvintele grecesti au fost introduse între paranteze rotunde.

Între acelasi tip de paranteze sunt si cuvintele care nu apar în textul copt, îns care mi s-

au p rut necesare pentru a fluidiza traducerea român . Acest document nu constituie

decât prima parte a unei editii românesti complete a versiunii sahidice din

Apophthegmata Patrum, aflat înc în lucru.

3

pp. a+-i+_d+ lipsesc

1. (p. i+_e+)6 …eue efjw m+mos je eiouwy etouje taTuCH. n+tos de

ashise esywyt+ m+mof m+pesycm+com erof mn+n+sws askaaf ebol.

n+terefbwk de n+f+r+monaCos afywpe hn+ouamelia auw afje pefahe

ebol kakws. asywpe de n+teretefmaau mou mn+n+sa ouoeiy de

afywpe hn+ounoc n+ywne hwste nf+ywpe hn+ouekstasis etreutorpf+

etekrisis auw afcine n+tefmaau m+mau mn+netoukrine m+moou. n+tos

de n+teresnau erof aspwys+ auw pejas naf je ou pe pai payHre

etrekei hwwk epeima hwste etreukrine m+mok hwwk. eutwn

nekyaje etekjw m+moou je eiouey etouje taTuCH. afyipe de

ejn+nentafsotmou afaheratf+ efokm+ emn+tf+laau n+apologia ejw

nas. kata ouoi[ko]nomia de n+tepnoute pmairwme [as]ywpe

etreflo [hm+]pywne mn+n+sa * etrefnau. a[fmeta]noi hm+p[efhHt

ji]nta peicm+[pyin]e ywpe n[af eb]ol hitm+pnou[te a]fotpf+ [ce]

ehoun mauaaf mn+n+sws afhmoos ehrai efProntize epefoujai auw

efrime ejn+netafaau hn+oumn+tamelHs n+yorp. autwbs+ ywpe paf

n+teicot hwste etreoumHHye parakalei m+mof etrefYm+ton naf

n+oukoui je n+nefywce hitm+payai m+prime. n+tof de m+pefouw[y]

es+lswlf+ efjw m+mos je eyje m+piycm+com etwoun hapnocnec

n+tamaau n+ay n+he einaytwoun hapyine m+pehoou n+tekrisis hiqH

m+peF mn+nefaggelos tHrou.

Guy III.38: …le,gwn\ Sw/sai qe,lw th.n yuch,n mou) ~Wj de. polla. spouda,sasa evmpodi,sai

auvto.n ouvk i;scusen( u[steron parecw,rhsen) VApelqw.n de. kai. mona,saj evn avmelei,a| th.n

e`autou/ kathna,lwse zwh,n) VEge,neto de. th.n mhte,ra auvtou/ avpoqanei/n( kai. meta. cro,non

avsqenh,santa auvto.n avsqe,neian mega,lhn gene,sqai evn evksta,sei kai. a`rpagh/nai eivj th.n

kri,sin kai. eurei/n th.n e`autou/ mhte,ra meta. tw/n krinome,nwn) VEkei,nh ou=n wj ei=den

auvto.n katepla,nh kai. ei=pen\ Ti, evsti tou/to( te,knonÈ Kai. su. eivj to.n to,pon tou/ton evlqei/n

katekri,qhjÈ Kai. pou/ oi` lo,goi sou ou]j e;legej o[ti\ Sw/sai qe,lw th.n yuch,n mouÈ

VEntrapei.j ou=n evfV oi-j h;kouse katw,dunoj i[stato mh. e;cwn ti pro.j auvth.n avpokri,nasqai)

KatV oivkonomi,an de. tou/ filanqrw,pou Qeou/ meta. to. ivdei/n tau/ta evge,neto auvto.n

avnalabei/n avpo. th/j evpikeime,nhj avsqenei,aj auvtw/|\ Kai. logisa,menoj qeo,qen auvtw/| gene,sqai

6 MS B. N., I. B. 17/484, Napoli.

4

th.n toiau.thn evpiskoph,n( kataklei,saj eauto.n evka,qhto fronti,zwn th/j swthri,aj eautou/(

metanow/n kai. klai,wn evfV oi-j e;praxen evn avmelei,a| to. pro,teron) Tosau,th de. h=n auvtou/ h`

kata,nuxij w[ste pollou.j parakalei/n auvto.n evndou/nai mikro.n mh,pote kai. bla,bhn tina.

upomei,nh| dia. th.n avmetri,an tou/ klauqmou/) ~O de. ouvk h;qele paraklhqh/nai le,gwn\ Eiv to.n

ovneidismo.n th/j mhtro,j mou ouvk h;negma( pw/j th.n evpi. Cristou/ kai. tw/n agi,wn avgge,lwn

aivscu,nhn evne,gkw evn h`me,ra| kri,sewjÈ

PL III.20: …dicens: Salvare volo animam meam. Illa vero multum resistens, cum

disiderium ejus impedere non posset, postea permisit. Abiens autem factus monachus sub

negligentia vitam suam expendit. Contigit autem, ut mater ipsius moreretur; et post

tempus aliquantum etiam ipse infirmatus est infirmitate magna. Et cum factus fuisset in

excessu mentis, raptus est ad judicium, et invenit matrem suam cum his qui judicabantur.

Illa autem ut vidit eum, obstupuit, et dixit: Quid est hoc, fili? Et tu in locum hunc

condemnatus jussus es venire? Ubi sunt sermones tui, quos loquebaris, dicens: Salvare

volo animam meam? Confusus autem in his quae audierat, ipso dolore stupidus factus est,

et stabat non habens quid matri suae respondere posset. Juxta dispensationem autem

misericordiae Dei, posteaquam haec vidit, contigit ut repararetur, et evaderet ab instanti

infirmitate. Et cogitans apud se, divinitus factam esse hujusmodi visionem, includens se

de caetero sedebat, et cogitabat de salute sua, poenitens et plorans de his quae egerat sub

negligentia prius. Tanta autem erat intentio, ut cum multi eum rogarent indulgere sibi

paululum, ne forte laesionem aliquam pateretur de fletu, quem supra modum effundebat,

consolari noluit, dicens: Si improperium matris meae sustinere non potui, quomodo

Christi et sanctorum angelorum ejus adversum me confusionem potero in die judicii

sustinere?

2. afjoos n+ciouhl+lo je eneyare neTuCooue n+n+rwme eyei ebol pe

hn+qote mn+n+sa tanastasis hn+tparousia m+pnoute nerepkosmos pe

namou n+nehy+lf+ histwt. ou gar pe nau em+pHue eunapwh auw

pnoute efouwnh+ m+mof ebol hn+ouorgH mn+ouapilH (p. i_S) [hi m+m]HHye

n+tag[ma n+ag]gelos emn+Hp[e eroou] etretmn+trw[me tH]rs+ nau enai

5

hiou[sop] etbe pai y+ye ero[n e]meeue n+teihe hws ennaYlogos

m+pnoute m+mHne je eunayatn+ hanentanaau hn+tn+cinwnah.

Guy III.39: Ei=pe ge,rwn\ Eiv evnede,ceto evn th/| parousi,a| tou/ Qeou/ meta. th.n avna,stasin

evxelqei/n avpo. tou/ fo,bou ta.j yuca.j tw/n avnqrw,pwn( pa/j o ko,smoj avpe,qnhsken avpo. fri,khj

kai. evksta,sewj) Oi-on ga.r evstin ivdei/n ouvranou.j scizome,nouj kai. to.n Qeo.n

avpokalupto,menon metV ovrgh/j kai. avganakth,sewj( kai. stratia.j avnariqmh,touj avgge,lwn

kai. omou/ pa/san th.n avnqrwpo,that qea,sasqai) DiV o[ ou[twj ovfei,lomen zh/n wj kaqV

e`ka,sthn lo,gon avpaitou,menoi avpo. tou/ Qeou/ th/j diagwgh/j h`mw/n)

PL III.21: Dexit senex: Si possibile esset in adventu Dei post resurrectionem prae timore

interire animas hominum, omnis mundus moreretur a terrore atque formidine. Quale est

enim videre coelos scissos, et Deum revelatum cum ira et indignatione, et militias

innumerabiles angelorum, et totum simul hominum genus intendere? Propter quod sic

debemus vivere, utpote qui de singulis motibus nostris rationem exigendi simus a Deo.

3. aouson jne ouhl+lo je paeiwt etbe ou anok pahHt nayt+

nh+r+hot an n+hHtf+ n+pnoute7. peje phl+lo naf je Ymeeue je eryan

prwme amahte m+pejpio hm+pefhHt fnajpo naf n+qote m+pnoute.

peje pson naf je ou pe pejpio. peje phl+lo jekas ereprwme

najpie tefTuCH hn+hwb nim efjw m+mos nas je aripmeeue je haps+

eron pe etrenapanta epnoute. nf+joos on je ahroi anok mn+rwme

eryan oua de moun ebol hn+nai snHu naf n+ciqote m+pnoute.

Guy III.40: VAdelfo.j hvrw,thse ge,ronta le,gwn\ Po,qen( avbba/( h` kardi,a mou sklhra, evstin

kai. ouv fobou/mai to.n Qeo,nÈ Le,gei auvtw/| o ge,rwn\ Nomi,zw o[ti eva.n a;nqrwpoj krath,sh|

to.n e;legcon e`autou/ eivj th.n kardi,an( kta/tai to.n fo,bon tou/ Qeou/) Le,gei auvtw|/ o

adelfo,j\ Ti, evstin e;legcojÈ Ei=pe de. o ge,rwn\ {Ina a;nqrwpoj evn panti. pra,gmati evle,gch|

th.n yuch.n auvtou/ le,gwn e`autw/|\ Mnh,sqhti o[ti dei/ se tw/| Qew/| avpanth/sai) Le,ge de. kai.

tou/to\ Ti, qe,lw evgw. meta. avnqrw,pouÈ Logi,zomai ou=n o[ti eva,n tij evn tou,toij paramei,nh|

h[xei auvtw/| o fo,boj tou/ Qeou/)

7 m+pnoute (?)

6

PL III.22: Frater interrogavit senem, dicens: Unde est, abba, cor meum durum, et non

timeo Dominum? Dicit ei senex: Puto, quia si homo teneat in corde suo increpationem,

possideat timorem. Dicit ei frater: Quid est increpatio? Dixit autem senex: Ut in omni re

homo increpet animam suam, dicendo ei: Memor esto qui ate oportet Deo occurrere. Dic

autem et hoc: Quid volo ego cum homine? Existimo autem, quia si quis in his permaneat,

venit et timor Dei.

4. afjoos n+ciapa poimHn je aouson joos n+apa paHse je einar+ ou

m+pahHt efnayt+ n+Yr+hote an n+hHtf+ m+pnoute. pejaf naf je bwk

ng+tock+ euson efr+hote n+hHtf+ m+pnoute auw ebol [hn+]tmn+tref *

r+hote m+petm+mau knar+hote hwwk n+hHtf+ m+pnoute.

Guy XI.59: Ei=pen avbba/ Poimh.n o[ti hvrw,thse, tij to.n avbba/ Pai<sion le,gwn\ Ti, poih,sw

th/| yuch/| mou o[ti avnaisqhtei/ kai. ouv fobei/tai to.n Qeo,n* Kai. le,gei auvtw/|\ :Apelqe(

kollh,qhti avnqrw,pw| foboume,nw| to.n Qeo.n kai. evn tw/| evggi,zein evkei,nw| dida,skh| kai. su. evx

auvtou/ fobei/sqai to.n Qeo,n)

PL XI.23: Dixit abbas Pastor, quia interrogavit quidam abbatem Paysionem, dicens: Quid

facio animae meae, quia insensibilis facta est, et non timet Deum? Et dixit ei: Vade, et

jungere homini timenti Deum; et cum illi inhaeseris, doceberis et tu timere Deum.

5. aoua jne ouhl+lo je etbe ou eihmoos hm+paman+ywwpe pahHt

kwte sasa nim. afouwyb+ naf n+ciphl+lo je ebol je seywne

n+cin+ekesqHtHrion8 ethibol tcin+nau tcin+swtm+ tcin+ywlm+ tcin+yaje

nai ce eywpe ekyanjpo n+teuenergia hn+oumn+tkaqaros

yaren+keesqHtHrion ethihoun ywpe hn+ousc+raht+ mn+ououjai.

8 n+keesqHtHrion (?)

7

6. aoua on jne ouhl+lo je etbe ou Yhmoos hm+paman+ywwpe

Yhlp+lwn. afouwyb+ naf je ebol je m+patekeiwrh+ m+pm+ton

etn+helpize erof oude tkolasis etnaywpe. eneakeierh+ nai

hn+ouwrj+ auw n+tepekman+ywwpe mouh n+bn+t erok yantoupwh ehrai

epek[mote] neknacw ehrai [n+hH]tou pe ng+fi har[oou] ng+tm+hlopl[p+].

Guy VII.35: VHrwth,qh ge,rwn\ Dia. ti, avkhdiw/ kaqezo,menoj evn tw/| kelli,w|* Kai. avpekri,qh\

{Oti avkmh.n ouvk e`w,rakaj ou;te th.n prosdokwme,nhn ko,lasin ou;te th.n evlpizome,nhn

avna,pausin) Eiv ga.r tau/ta avkribw/j e`wra,keij( skwlh,kwn eiv e;geme to. kelli,on sou w[ste

se e[wj trach,lou evn auvtoi/j eivsdeduke,nai( upe,meinaj a'n mh. avkhdia,saj)

PL VII.28: Interrogatus est senex, quare sedens frater in cella taedium pateretur. Et dixit

ei senex: Quia adhuc non vid sti neque speratam resurrectionem, neque accensa tormenta:

nam si haec vidisses, et ita esset cella tua plena vermibus, ut usque ad collum tuum

mergereris in ipsis, sustineres utique, et non extaediareris.

7. aouhl+lo nau eo[ua] efswbe pejaf…

Guy III.41: Ei=de ge,rwn tina. gelw/nta kai. le,gei auvtw|/…

PL III.23: Vidit senex quemdam ridentem, et dicit ei…

pp. i_z+-l+ lipsesc

8. (p. l+_a+) n+n+eian+toou outeihe hwwf pe pmonaCos n+swtp+ hn+m+meeue

n+tepiqumia.

Guy IV.53: …toi/j ovna,groij( ou[twj monaco.j do,kimoj logismoi/j hdupaqei,aj)

PL IV.45: …est onagris, sic monachus probates cogitationibus concupiscentiae.

8

9. afjoos on je tnHstia pe peCalinos m+pmonaCos efYoube pnobe

petnouje n+tai sabol m+mof ouhto n+labshime pe.

Guy IV.54: Ei=pe pa,lin\ ~H nhstei,a calino,j evsti tw|/ monacw|/ kata. th/j a`marti,aj\ o

r`i,ptwn auvth.n i[ppoj qhlumanh.j eu`ri,sketai)

PL IV.46: Dixit iterum: Jejunium frenum est monacho adversus peccatum. Qui autem

abjicit jejunium, velut equus fervens desiderio feminae rapitur.

10. afjoos on je pswma etyouwou n+tepmonajos9 efswk n+teTuCH

ehrai hn+n+yik n+tepesHt auw nf+tre n+hudwnH yooue hitn+tnHstia.

Guy IV.55: Ei=pe pa,lin\ Xhro.n upo. nhstei,aj sw/ma monacou/ yuch.n evk buqw/n avnima/tai(

kai. xhrai,nei ovcetou.j h`donw/n nhstei,a monacou/)

PL IV.47: Dixit iterum: Siccatum jejunio corpus monachi animam de profundo elevat, et

siccat fistulas delectationum jejunium monachi.

11. afjoos on je pmonaCos n+hak yauYklom ejwf hm+pkah auw on

hn+m+pHue yauYklom ejwf m+pm+to ebol m+pnoute.

Guy IV.56: Ei=pe pa,lin\ Sw,frwn monaco.j evpi. th/j gh/j timhqh,setai( kai. evn ouvranoi/j

evnanti,on ~Uyi,stou stefanwqh,setai)

PL IV.48: Dixit iterum: Castus monachus in terra honorabitur, et in coelis corona ab

Excelso coronabitur.

9 monaCos (?)

9

12. afjoos on je pmonaCos etamahte an m+peflas malista m+pnau

m+pcwnt+ mere pai n+teimine erjoeis elaau m+paqos eneh.

Guy IV.57: Ei=pe pa,lin\ ~O mh. kratw/n glw,sshj auvtou/ monaco.j evn kairw/| ovrgh/j( ouvde.

paqw/n o toiou/toj krath,sei pote,)

PL IV.49: Idem ipse dixit: Monachus, qui non retinet linguam in tempore furoris, neque

passionum corporalium retentor erit aliquando.

13. afjoos on je m+pr+taoue laau n+yaje efhoou ebol hn+tektapro

tbwn+eloole gar mestaoue yonte ebol.

Guy IV.58: Ei=pe pa,lin\ ~Rh/ma ponhro.n mh. profere,tw to. sto,ma sou\ a;mpeloj ga.r

avka,nqaj ouv fe,rei)

PL IV.50: Dixit iterum: Verbum malum non proferat os tuum, quoniam vitis non affert

spinas.

14. afjoos on je nanou ouem ab auw ese Hrp+ ng+tm+ouwm de n+n+sarx

n+neks * nHu hitn+tkatalalia.

Guy IV.59: Ei;rhke pa,lin\ Kalo.n fagei/n kre,a kai. piei/n oi=non( kai. mh. fagei/n evn

katalalia/| sa,rkaj avdelfw/n)

PL IV.51: Dixit iterum: Bonum est manducare carnem et bibere vinum, quam manducare

in obrectatione carnes fratrum.

10

15. afjoos on je n+taphof koskes eeuha yantounojs+ ebol

hm+pparadisos erepetkatalali m+pefson tn+twn epai yaftako gar

n+teTuCH m+petswtm+ auw tefkeouei m+min m+mof meftanhos.

Guy IV.60: Ei=pe pa,lin\ yiquri,saj o o;fij th.n Eu;an evk tou/ paradei,sou evxe,bale) Tou,tou

ou=n o[moio,j evsti kai. o tou/ plhsi,on katalalw/n\ th.n ga.r yuch.n tou/ avkou,ontoj avpollu,ei

kai. th.n eautou/ ouv diasw,zei)

PL IV.52: Dixit iterum: Susurrans serpens ad Evam de paradiso ejecit eam. Huic ergo

similis est qui proximo suo obloquitur; quoniam et audientis se animam perdit, et suam

non salvat.

16. auya de ywpe n+ouoeiy hn+yiHt auw auY n+ouapot n+Hrp+

n+ouhl+lo pejaf je fi ebol m+moi m+pimou n+terepkeseepe de nau

etouwm nm+maf m+pouji.

Guy IV.63: VEge,neto, pote eorth. evn th/| Skh,tei kai. e;dwkan ge,ronti poth,rion oi;nou) Kai.

avpostre,yaj auvto. ei=pe\ +Aron avpV evmou/ to.n qa,naton tou/ton) VIdo,ntej de. oi` loipoi. oi`

sunesqi,ontej auvtw/|( ouvde. auvtoi. evde,xanto)

PL IV.53: Facta est aliquando festivitas in Scythi, et dederunt seni in calice vinum; quod

abjiciens, dixit: Tolle a me mortem istam. Quod videntes alii qui cum ipso edebant, nec

ipsi biberunt.

17. auji de on n+ousaidion n+Hrp+ n+aparCH je euetaaf n+nesnHu kata

ouapot epoua. aoua de n+nesnHu bwk ehrai ejn+tkupH afpwt ebol

hijws auw n+teunou ashe n+citkupH. aubwk de enau etbe pehroou

n+tafywpe anhe epson efnHj hipesHt auhitootou eswy m+mof

eujw m+mos je n+tk+oumaieoou efyoueit kalws apai ywpe m+mok.

11

aphl+lo de wlm+ e(p. l+_b+)rof efjw m+mos je alwtn+ hapayHre ouhwb

gar enanouf pe n+tafaaf fonh+ n+cipjoeis je n+neuket teikupH

hm+paouoeiy tare toikoumenH tHrs+ eime je aukHpH he hen+yiHt

etbe ouapot n+Hrp+.

Guy IV.64: :Allote hvne,cqh evkei/ sai<thj oi;nou eivj avparch.n i[na doqh/| toi/j avdelfoi/j

pro.j poth,rion) Kai. qelh,santo,j tinoj avdelfou/ evpi. to.n qo,lon fugei/n( e;pesen o qo,loj)

Kai. avpelqo,ntej dia. to.n yo,fon( eu-ron auvto.n evrrimme,non( kai. h;rxanto auvto.n avtima,zein

le,gontej\ Keno,doxe( kalw/j soi evge,neto) Kai. prosela,beto auvto.n o avbba/j le,gwn\ :Afete

to.n uio,n mou( kalo.n e;rgon evpoi,hsen( kai.( zh/| Ku,rioj( ouv mh. oivkodomhqh|/ o qo,loj ou-toj

evn toi/j cro,noij mou i[na ma,qh| h oivkoume,nh o[ti dia. poth,rion oi;nou e;pesen o qo,loj eivj

Skh/tin)

PL IV.54: Alia vice allatum est ibi vasculum vini de primitiis, ut daretur fratribus ad

singulos calices. Et introeunte quodam fratre, et vidente quia vinum acciperent, fugit in

crypta, quae crypta cecidit. Et cum audissent sonum, currentes invenerunt fratrem

semianimem jacentem, et coeperunt eum objurgare, dicentes: Bene tibi contigit, quia

vanam gloriam habuisti. Abbas autem refovens eum, dixit: Dimittite filium meum,

bonum opus fecit. Et vivit Dominus quia non reaedificabitur crypta haec temporibus

meis, ut cognoscat mundus, quia propter calicem vini cecidit crypta in Scythi.

18. auson kim hm+pefcwnt+ ehoun eoua afaheratf+ epeylHl afaitei

eji n+oumn+thary+hHt ejm+pefson auw eparage m+ppirasmos

ajm+pwlh+10 auw n+teunou afnau eukapnos efnHu11 ebol hn+teftapro

n+tere pai de ywpe aflo efcont+.

Guy IV.65: VAdelfo,j tij kinhqei.j eivj ovrgh.n kata, tinoj e;sth eivj proseuch.n aivtou,menoj

makroqumh/sai tw/| avdelfw|/ kai. to.n peirasmo.n parelqei/n avblabw/j) Kai. euvqe,wj ora/|

kapno.n evxerco,menon evk tou/ sto,matoj auvtou/( kai. tou,tou genome,nou evpau,sato h ovrgh,)

10 pwlah în Chaîne. 11 efnau în MS

12

19. afbwk n+ouoeiy n+cipepresbuteros n+yiHt yaparCHepiskopos

n+rakote auw n+terefktof eyiHt aujnouf n+cinesnHu je eretpolis

r+ ou. n+tof de pejaf nau je Pusi nasnHu anok m+pinau epho

n+laau n+rwme n+saparCHepiskopos mauaaf n+toou de n+terouswtm+

autajro etbe pyaje je euehareh eroou habol hapjihraf n+n+bal.

Guy IV.66: VAnh/lqe, pote o presbu,teroj th/j Skh,tewj pro.j to.n avrciepi,skopon th/j

VAlexandrei,aj( kai, w`j upe,streyen eivj Skh/tin hvrw,thsan auvto.n oi` avdelfoi,\ Pw/j h

po,lijÈ ~O de. ei=pen auvtoi/j\ Fu,sei( avdelfoi,( evgw. pro,swpon avnqrw,pou ouvk ei=don eiv mh. to.

tou/ avrciepisko,pou) Oi de. avkou,santej evqau,masan kai. evsthri,cqhsan avpo. tou/ e;rgou

auvtou/ i[na fula,ssousin tou.j ovfqalmou.j eautw/n avpo. metewrismou/)

PL IV.55: Ascendit aliquando presbyter de Scythi ad episcopum Alexandrinum. Et

quando reverseus est in Scythi, interrogaverunt eum fratres: Quomodo est civitas? Ille

autem dixit eis: Credite mihi, fratres, ego ibi faciem hominis nullius vidi, nisi tantum

episcopi. Illi autem audientes, mirati sunt et dixerunt: Quid putas facta est omnis illa

multitudo? Presbyter vero refovit illos haesitantes, dicens: Extorsi animum meum, ne

intuerer faciem hominis. Ex qua relatione profecerunt fratres, et custodierunt se ab

extollentia oculorum suorum.

20. afjoos n+ciouhl+lo * je yarepdiabolos ouwh ejn+n+ywwt

m+pmonaCos. eryan outaaps+ wsk+ nm+maf hitn+ounoc n+ouoeiy

yasjro auw n+scm+com n+qe n+ouPusis malista neto n+amelHs

epehouo. cinouoom nim eteknayine n+swou n+qH esjiouw m+pr+taau

nas malista ekouoj eywne auw peteknaepiqumei erof

n+nekouomf+ ekeouwm de n+nentapnoute tn+noousou nak ng+yp+hmot

n+tootf+ n+ouoeiy nim. anjo ebol n+n+oeik n+m+monaCos mn+peum+ton tHrf+

phwb de n+m+monaCos m+penaaf ajis erok mauaak je pson kw nak

n+tesPragis m+peF ete pai pe peqb+bio.

13

Guy IV.67: Ei=pe ge,rwn\ ~O dia,boloj tw/| evlattw,mati tou/ monacou/ evpiti,qetai ma/llon\

e;qoj ga.r dia. makrou/ cro,nou bebaiwqe.n fu,sewj ivscu.n lamba,nei( ma,lista me.n ou=n evn

toi/j ameleste,roij) Pa/n ou=n brw/ma o] kata. kni,ssan zh,teij( mh. qelh,sh|j dou/nai( ma,lista

ugiai,nwn( kai. o] evpiqumei/j mh. fa,gh|j) VEsqi,wn de. ta. avpostello,mena, soi upo. tou/ Qeou/(

euvcari,stei auvtw|/ pa/san w[ran)

Guy IV.68: Ei=pe ge,rwn\ Ta. avrti,dia tw/n monacw/n avnhlw,samen kai. th.n avna,pausin

pa/san( kai. to. e;rgon tw/n monacw/n ouvk evpoih,samen( kai. nomi,zomen o[ti gego,namen

monacoi,) Loipo,n( w= monace,( avndri,zou i[na mh. avllo,trion sch/ma forh/|j) Le,ge ou=n

seautw|/\ VAdelfe,( e;ce th.n sfragi,da( tou/tV evsti th.n tapei,nwsin)

21. aoua n+n+hl+lo bwk yakehl+lo auw pejaf m+pefmaqHtHs je tamio

nan n+oukoui n+aryin auw aftamiof pejaf je herp+ hn+oeik nan auw

afhorpou n+toou de aumoun ebol euyaje enepn+ikon m+pehoou tHrf+

mn+teuyH tHrs+…

Guy IV.69: Pare,bale, tij tw/n gero,ntwn e`te,rw| ge,ronti) Kai. ei=pen tw/| maqhth/| auvtou/\

Poi,hson h`mi/n mikro.n fako,n) Kai. evpoi,hse kai. e;brexen a;rtouj) Kai. e;meinan e[wj th/j

a[llhj h`me,raj e[wj w[raj e[kthj lalou/ntej peri. pneumatikw/n…

PL IV.56: Venit aliquando quidam senex ad alium senem. Ille autem dixit discipulo suo:

Fac nobis modicum lenticulae. Et fecit. Et infunde nobis panes. Et infudit. Et manserunt

sic usque ad aliam diem hora sexta, loquentes de spiritualibus rebus…

pp. l+_g+-x+_d+ lipsesc

22. (p. x+_e+)12 afjoos n+ciapa euagrios je auson kw naf

n+oueuaggeli:on m+mate. auw peiket aftaaf ebol aftaaf n+netyaat

efjw m+mos je. n+tof plogos petjw m+mos nai je. Y n+netn+n+ka

ebol taau n+n+hHke.

12 MS I.1.b.713, Muzeul National de Arte Frumoase A.S. Puskin, Moscova.

14

Guy VI.6: Ei=pe ge,rwn o[ti evke,kthto, tij tw/n avdelfw/n Euvagge,lion mo,non( kai. tou/to

pwlh,saj e;dwken eivj trofh.n toi/j pe,nhsin a;xion mnh,mhj evpifqegxa,menoj r`rh/ma\ Auvto,n(

ga,r fhsi( to.n lo,gon pepw,lhka to.n le,gonta, moi\ “Pw,lhso,n sou ta. upa,rconta kai. do.j

ptwcoi/j)”

PL VI.5: Dixit abbas Evagrius fuisse quemdam fratrem, qui nihit habuit in substantia sua,

nisi tantum Evangelium, et ipsum vendidit in pauperum nutrimento. Dicens quodam

verbo, quod memoriae dignum est comendari: Ipsum etiam, inquit, verbum vendidi, quod

jubet: Vende omnia, et da pauperibus.

23. apa qewdwros paphermHs afkw naf n+yomn+t n+jwwme

enanouou. afbwk yaapa makarios afjoos naf je. oun+tai m+mau

n+yomn+t n+jwwme enanouou. auw YY hHu n+hHtou. auw on

yarenesnHu jitou n+seY hHu. ajis eroi je ou peteyye eroi eaaf.

afouwyb+ n+ciphl+lo je nanou phwb men. alla nanou tmn+thHke

pararoou tHrou. n+terefswtm+ de epai afbwk aftaau ebol afji

teuYmH aftaas n+netyaat.

Guy VI.7: VAbba/ Qeo,dwroj o th/j Fe,rmhj evke,kthto tri,a bibli,a kala,) Kai. pare,bale tw/|

avbba/| Makari,w| kai. le,gei auvtw|/ o[ti\ :Ecw tri,a bibli,a kala. kai. wvfelou/mai evx auvtw/n

kai. oi` avdelfoi. kicrw/ntai auvta. kai. wvfelou/ntai) Eivpe. ou=n moi ti, w;feilon poih/sai)

Kai. avpokriqei.j o ge,rwn ei=pe\ Kalai. me.n ai pra,xeij( avlla. mei,zwn pa,ntwn evstin h

avkthmosu,nh) Kai. tou/to avkou,saj avpelqw.n evpw,lhsen auvta. kai. e;dwke th.n timh.n auvtw/n

toi/j crh,|zousin)

PL VI.6: Abbas Theodorus, cognomento de Pherme, habebat tres Codices bonos. Et cum

venisset ad abbatem Macarium, dixit ei: Habeo tres Codices, et proficio ex lectione

eorum. Sed et fratres petunt eos ad legendum, et ipsi proficiunt. Dic ergo mihi quid debeo

facere? Et respondens senex, dixit: Boni sunt quidem actus, sed melius omnibus est nihil

possidere. Quod cum audisset, abiit, et vendidit memoratos Codices, et dedit indigentibus

pretium ipsorum.

15

24. aujoos etbe apa iwhannHs ppersHs je. hitn+tmn+tnoc

n+nefaretH. afei: ehrai eunoc m+mn+tbal hHt. n+tof de afcw

hn+tarabia n+tekHme. afji n+ouholokot * tinos ejwf n+ousop n+tootf+

n+oua n+nesnHu afyopf+ niaau je efeer+ hwb n+hHtou. akeson ei

yarof pejaf naf je paeiwt. Carize nai n+hn+koui n+iaau tatamio

nai n+oukoui n+libiton. auw afY naf efraye. akeoua de on ei

efparakalei efjw m+mos je. ma nai n+hn+eiaau tatamio oulibiton

nai:. auw afY m+peiket. hwmaios hn+kooue auaitei: m+mof afY nau

hn+oumn+thaplous efraye. ephaH de afei n+cipjoeis

m+pholokottinos efouwy ejitf+. pejaf naf je anok Ynabwk tantf+

nak. auw nefsooun an je efnantf+ twn. aftwoun etrefbwk

yaapa iakwb patdiakwni:a n+fkwry+ erof tarefY naf

m+pholokottinos tareftaaf m+pson. auw efbHk afcine

n+ouholokottinos hm+pkah efkH ehrai. auw m+peffitf+. oude

m+pefjwh erof. alla afylHl afkotf+ (p. x+_S+) etefri. afei on

n+cipson afenwCli naf etbe pholokottinos. pejaf je pantws

Ynafei pefroouy. afbwk on n+ciphl+lo afcn+ pholokottinis hm+pkah

m+pefma pefma. auw on afylHl afk+tof etefri:. pson de on

afenwClei naf pejaf je Ynantf+ nak m+peisop. aftwoun de on

afei: epma etm+mau afylHl affitf+. auw afei: yaapa iakwb pejaf

naf je apa einHu yarok aicine n+ouholokottinos hn+tehiH.

aritagapH taye oeiy hm+ptoou mHpws n+tafhe n+tn+ oua. auw

ekyanhe epefjoeis tataaf naf. afbwk de n+ciphl+lo afr+ yomn+t

n+hoou eftaye oeiy hm+ptoou. auw m+pefcn+ oua eafnouj ebol

m+pnomisma. tote pejaf n+ciphl+lo n+apa iakwb je. eyje m+peoua

n+nesnHu sorm+mef * eietaaf m+mey[e ni]m n+son. YCrew[stei] gar m+mof

n[af a]uw n+taiei etrajitf+ ntootk+ n+agapH tataaf m+peteroi afcn+

pai de hn+tehiH. afr+ ypHre de n+ciapa iakwb je m+pefbitf+ n+teunou

hm+pkah. kaitoige efCrewstei m+mof je efetaaf m+pefjoeis. eryan

oua ei efouwy eji ejwf mefY naf alla yafjoos je bwk n+gji

nak n+tekCria. auw euyann+tou naf on yafjoos je kaau ehrai

16

epeuma. eutm+ntou de naf. oude mefr+ pkeyine. oude mefjoos

m+pentafjitou ei:mHtei ousop n+ouwt.

Guy VI.8: Dihgh,sato, tij tw/n pate,rwn peri. tou/ avbba/ VIwa,nnou tou/ Pe,rsou o[ti evk th/j

pollh/j auvtou/ avreth/j eivj baquta,thn h;lasen avkaki,an) Ou-toj de. e;menen evn VArabi,a| th/j

Aivgu,ptou) VEcrh,sato de, pote para. avdelfou/ e[na cru,sinon kai. hvgo,rase lina,ria i[na

evrga,shtai) Kai. h=lqen avdelfo.j pro.j auvto.n le,gwn\ Crh/so,n moi( avbba/( ovli,ga lina,ria

i[na poih,sw evmautw/| lebi,twna) Kai. e;dwken auvtw/| meta. cara/j) ~Omoi,wj de. kai. a;lloj h=lqe

parakalw/n auvto.n kai. le,gwn\ Do,j moi ovli,ga lina,ria i[na poih,sw le,ntion) :Edwke de.

kai. auvtw/|) ~Omoi,wj de. kai. a;llwn aivthsa,ntwn evdi,dou aplw/j meta. cara/j) {Usteron de.

h=lqen o ku,rioj tou/ crusi,nou qe,lwn auvto,) Le,gei ou=n auvtw/| o ge,rwn\ VEgw. fe,rw soi

auvto,) Kai. mh. e;cwn po,qen dou/nai auvtw/| to. no,misma( avne,sth avpelqei/n pro.j to.n avbba/

VIa,kwbon to.n th/j diakoni,aj( parakale,sai auvto.n dou/nai auvtw/| to. no,misma( i[na avpodw,sei

tw/| avdelfw/|) Kai. upa,gwn eu-re olokoti,nin kei,menon camai. kai. ouvc h[yato auvtou/)

Poih,saj de. euvch.n uvpe,streyen eivj to. kelli,on e`autou/) Kai. pa,lin h=lqen o avdelfo.j qe,lwn

labei/n to. no,misma) Kai. le,gei auvtw/|) VEgw. pa,ntwj fronti,zw) Kai. avpelqw.n pa,lin o

ge,rwn eu-re to. no,misma camai. kei,menon o[pou h=n\ kai. poih,saj pa,lin euvch.n upe,streyen)

Kai. ivdou. pa,lin h=lqen o avdelfo.j ovclw/n auvto,n) Kai. le,gei o ge,rwn\ :Eti to. a[plax

tou/to sugcw,rhson( kai. fe,rw soi auvto,) Kai. avnasta.j pa,lin avph/lqe kat’ evkei,nou tou/

to,pou kai. eu-ren auvto. evkei/) Kai. poih,saj euvch.n e;laben auvto. kai. h=lqe pro.j to.n avbba/

VIakwbon kai. le,gei autw/|\ VAbba/( evrco,menoj pro.j se eu-ron tou/to to. no,misma evn th|/

evnori,a|( mh, tij avpw,lesen auvto,) Kai. eva.n eu`reqh/| o ku,rioj auvtou/( do.j auvto,) VApelqw.n ou=n

o ge,rwn evpi. trei/j h`me,raj evkh,ruxen( kai. ouvdei.j eu`re,qh avpole,saj auvto,) To,te le,gei o

ge,rwn tw/| avbba|/ VIakw,bw|\ Eiv ouvdei.j tou/to avpw,lese to. no,misma( do.j auvto. tw/|de tw/|

avdelfw|/\ crewstw/ ga.r auvtw/|( kai. evrco,menoj labei/n auvto. para, sou avga,thn kai.

avpodou/nai to. cre,oj eu-ron auvto. evn th/| odw/|) Kai. evqau,masen o ge,rwn pw/j crewstw/n kai.

eurw.n ouvk euvqe,wj e;labe kai. avpe,dwken auvto,) Kai. tou/to de. h=n to. qaumasto.n auvtou/ o[ti(

eiv h;rceto, tij crh,sasqai par’ auvtou/ ti( ouv di’ eautou/ parei/cen( avll’ e;lege tw/| avdelfw|/\

{Upage seautw/| a=ron ei; ti crh|,zeij) Kai. eiv e;feren( e;lege tw/| avdelfw/|\ VApo,qou auvto.

pa,lin eivj to.n to,pon auvtou/) Eiv de. ouvde.n e;feren o lamba,nwn( ouvde.n e;legen auvtw/|)

PL VI.7: Narravit quidam Patrum de abate Joanne Persa, quia ex multis virtutibus suis ad

profundam simplicitatem atque innocentiam pervenerit. Hic autem manebat in Arabia

vicina Aegypti. Et mutuavit aliquando a fratre suo solidum unum, et emit linum ut

operaretur. Et venit frater rogans eum, et dicens: Dona mihi, abba, aliquantum lini, et

17

faciam mihi vestimentum quo utar. Et dedit ei cum gaudio. Simileter et alius veniens

rogavit eum et daret ei aliquantum lini, ut faceret sibi tegumentum. Et dedit ei. Et mutis

aliis petentibus dabat simpliciter cum gaudio. Postea venit dominus solidi quem mutuo

acceperat, volens recipere quod mutuaverat. Et dixit ei senex: Ego affero tibi eum. Et

cum non haberet unde redderet, abiit ad abbatem Jacob dispensatorem, ut rogaret eum, et

daret ei solidum. Et cum iret, invenit in terra jacentem solidum, et non tetigit eum, sed

fecit orationem, et reversus est in cellam suam. Et venit iterum frater ille, et coepit ei

molestus pro solido. Et dicit ei: Ego reddam tibi. Et abiit iterum senex, et invenit solidum

in terra ubi erat prius, et rursus facta oratione reversus est. Et ecce iterum coepit frater ille

molestus esse, et dicit senex: Adhuc semel me exspecta, et affero tibi solidum tuum. Et

surgens venit ad illum locum, et invenit ipsum solidum ibi; et facta oratione tulit eum, et

venit ad abbatem Jacobum, et dicit: Abba, cum venirem ad te, inveni hunc solidum in via.

Ostende ergo charitatem, et praedica jejunium, ne quis perdiderit eum. Et praedicavit

abbas, et nemo est inventus qui perdidisset eum. Tunc vero dicit abbati Jacobo: Si ergo

nemo eum perdidit, do eum illi fratri, quia ipsi debeo solidum. Et cum venirem ad te ut tu

mihi solidum praestares, et redderem debitum, inveni eum in via. Et miratus est abbas

Jacobus, quomodo compulsus pro debito invenisset, et non statim tulisset eum, et reddidit

solidum fratri illi. Et hoc erat mirabile de ipso: quia si veniebat quis mutuum aliquid

petere ad eo, non per seipsum dabat, sed dicebat fratri mutuum postulanti: Vade, tolle tibi

tu ipse quod opus habes. Et quando referebat quod mutuum accepisset, dicebat ei:

Repone illud iterum unde tulisti. Si autem nihil referebat ille qui mutuum acceperat,

senec nihil dicebat ei.

25. aujoos n+cihoine n+nenei:ote je afei n+ouoeiy n+ciouson efPorei

n+oukoui n+kasoulion etekklHsia ethn+n+ri yaapa isak. auw afpwt

n+swf n+ciphl+lo efjw m+mos. je pei ma pam+monaCos (p. x+_[_z_])13 pe

n+tok de n+tk+oukwsmikon mn+com m+mok eywpe m+peima.

13 MS N. B., K 321, Viena.

18

Guy VI.9: Dihgh,santo, tinej tw/n pate,rwn o[ti pote. h=lqe, tij avdelfo.j forw/n mikro.n

koussou,lion eivj th.n evkklhsi,an tw/n Kelli,wn evpi. tou/ avbba/ VIssa/k( kai. evdi,wken auvto.n o

ge,rwn le,gwn o[ti\ Ta. w-de monacw/n evstin( su. de. kosmiko.j w'n ouv du,nasai w-de ei=nai)

PL VI.8: Narraverunt quidam Patrum quia venit aliquando frater aliquis in conventum

Cellarum coram abate Isaac, vestitus modicum cucullum; et spectabat eum senex, dicens:

Hic monachorum est habitatio; tu saecularis es, et non poteris hic esse.

26. afjoos n+ciapa isak je neneiote menapa pambw neuPorei

n+henytHn m+pelce euhn+ntoeis mn+hn+ytHn n+yb+n+ne n+twtn+ de tenou

tetn+Porei hn+ytHn eutaeiHu. bwk n+twtn+ m+peima atetn+takof.

Guy VI.10a: :Elegen avbba/ VIsaa.k toi/j avdelfoi/j\ Oi pate,rej h`mw/n kai. avbba/ Pambw.

palaia. kai. polu,rrafa evfo,roun kai. sebe,nina( nu/n de. ima,tia polu,tima forei/te)

~Upa,gete e;nqen( evrhmw,sate ta. w-de)

PL VI.9a: Dicebat autem fratribus abbas Isaac: Patres nostri et abbas Pambo, vetustis et

de multis partibus resarcitis vestibus utebantur, nunc autem pretiosis vestibus utimini.

Discedite hinc, desertastis locum hunc.

27. eunabwk de epwhs+ pejaf nau je n+Ynabwk an ekott eYn+tolH

nHtn+ n+tetn+hareh gar an.

Guy VI.10b: {Ote de. e;mellon upa,gein eivj to. qe,roj( e;legen auvtoi/j\ Ouvke,ti pare,cw umi/n

evntola,j( ouv fula,ssete ga,r)

PL VI.9b: Quando autem perfecturi errant ad messem, dicebat eis: Jam vobis nulla

mandata dabo, quia non observatis.

19

28. ntof on afjoos je aapa pambw joos je tai te qe eteyye

epmonaCos ePorei n+nefhoite hwste enej tefytHn m+pbol n+tefri

n+yomn+t n+hoou n+tetm+laau taios efits+ tote efePori m+mos.

Guy VI.11: Ei=pe pa,lin o auvto.j o[ti e;legen avbba/ Pambw. o[ti\ Toiou/ton ovfei,lei forei/n

ima,tion o monaco.j w[ste ba,llein auvto. e;xw tou/ kelli,ou kai. i[na mhdei.j la,bh| auvto,)

29. afjoos n+ciapa kasianos je <afjoos n+ci>oua n+ensunklHtikos

eafpotasse n+nefCrHma tHrou aftaau n+n+hHke afka hn+koui naf

etbe tef * Cria mauaaf n+pefouwy ewnh+ hn+oumn+tapotaktikos

etjHk ebol n+tepeqb+bio n+hHt. pai de afjw n+ouyaje nahraf

n+cibasimos petyoop hn+n+etouaab. efjw m+mos je tmn+tsunklHtikos

aksormes auw tmn+tmonaCos m+pekhe eros.

Guy VI.14: Ei=pen avbba/ Kasiano.j o[ti sugklhtiko,j tij avpotaxa,menoj kai. diadou.j ta.

eautou/ crh,mata pe,nhsi parakate,sce tina. eivj ivdi,an avpo,lausin( mh. boulo,menoj th.n evk

th/j telei,aj avkthmosu,nhj avnade,xasqai tapeinofrosu,nhn kai. th.n gnhsi,an upotagh.n tou/

koinobiakou/ kano,noj) Pro.j o]n o evn agi,oij Basi,leioj lo,gon avpefqe,gxato toiou/ton\ Kai.

to. sugklhtiko.n avpw,lesaj( kai. monaco.n ouvk evpoi,hsaj)

PL VI.10: Dixit abbas Cassianus quia Syncleticus aliquis nomine renuntiasset saeculo, et

facultates suas pauperibus dividens, aliqua sibi retinuisset ad proprium usum, nolens

perfecte ex omnibus renuntiantium humilitatem et communis monasterium vitae

suscipere regulam. Ad quem sanctae memoriae Basilius dixit hoc: Et senator esse desiisti,

et monachum non fecisti.

30. aoua n+nesnHu jne apa pastamwn je ou pe Ynaaaf je seqlibe

m+moi eiY m+pahwb n+cij ebol. afouwyb+ n+ciphl+lo pejaf je pkeapa

jijwi mn+pkeseepe yauY peuhwb n+cij ebol pai n+ouose an pe

ekyannou de eY aji tYmH n+ousop n+ouwt n+tepidos ekyanouwy

20

de eka oukoui ebol hn+sountf+ n+tok ettwy tai te qe eteknacn+

m+ton. peje pson naf je eywpe oun+tai taCria m+maau kouwy

etm+trafeiroouy hahwb n+cij. afouwyb+ n+ciphl+lo je ka noun+tak

hwb nim m+pr+ka p(p. x+_H+)hwb n+cij ebol peteoun+com m+mok eaaf arif

monon hn+ouytortr+ an.

Guy VI.15: VHrw,thse, tij avdelfo.j to.n avbba/ Pista,mwna le,gwn\ Ti, poih,sw( o[ti

qli,bomai eivj to. pwlh/sai to. evrgo,ceiro,n mou* Kai. avpokriqei.j o ge,rwn ei=pen o[ti\ Kai.

avbba/ Siso,hj kai. oi` loipoi. evpw,loun to. evrgo,ceiron auvtw/n) Tou/to ouvk e;sti bla,boj)

{Otan de. pwlh|/j( eivpe. a[pax th.n timh.n tou/ skeu,ouj\ loipo,n( eva.n qelh|j avfh/nai mikro.n

th/j timh/j( evn soi, evstin) Ou[tw ga.r kai. eurh,seij avna,pausin) Pa,lin de. le,gei o avdelfo,j)

VEa.n e;cw th.n crei,an mou oqendh,pote( qe,leij i[na mh. fronti,sw evrgocei,rou* VApokriqei.j

de. o ge,rwn le,gei\ VEa.n e;ch|j osondh,pote( mh. katalei,ph|j to. evrgo,ceiro,n sou\ o] du,nasai

poi,hson( mo,non avtara,cwj)

PL VI.11: Dixit quidam frater abbati Pisteramoni: Quid faciam, quoniam durum est mihi

vendere quod manibus meis laboro. Et respondens dixit: Quia abbas Sisois et caeteri

vendebant opus manuum suarum; hoc enim non laedet. Sed quando vendis, semel dic

pretium speciei quam distrahis. Et si vis relaxare modicum pretii, in te est, sic enim et

quietem invenies. Iterum dixit ei frater: Si habeo quod sufficiat necessitatibus meis

aliunde, videtur tibi ut non cogitem de labore manuum? Respondens senex, dixit:

Quantumvis habeas, non negligas operari, et quantum potes, fac, tantum non cum

turbatione animi.

31. aouson jne apa sarapion je aji ouyaje eroi. peje phl+lo

naf je einaje ou nak je akfi n+enka n+n+hHke mn+neCHra mn+orPanos

akkaau hm+pyouyt+ afnau gar epyouyt+ efmeh n+jwwme.

Guy VI.16: VAdelfo.j hvrw,thse to.n avbba/ Serapi,wna le,gwn\ Eivpe, moi e[na lo,gon) Le,gei o

ge,rwn\ Ti, soi e;cw eivpei/n* o[ti e;labej ta. tw/n chrw/n kai. ovrfanw/n kai. e;qhkaj auvta. eivj

th.n quri,da tau,thn) Ei=de ga.r auvth.n mesth.n bibli,wn)

21

PL VI.12: Frater interrogavit abbatem Serapionem, dicens: Dic mihi unum verbum. Dicit

senex: Quid tibi habeo dicere, quia tulisti ea quae erant viduarum et orphanorum, et

posuisti in fenestra. Viderat enim eam codicibus plenam.

32. aujne tmakaria sunklHtikH je ne ouagaqon efjHk ebol

tetmn+tathn+aau. asouwyb+ je ouagaqon n+houo pe efjHk ebol

n+netemn+com m+moou nentauhupomine gar m+pai oun+tau m+mau

n+ouqliTis hn+tsarx hn+teTuCH de oun+tau m+mau n+ouhmot. n+qe gar

n+hn+hoite eujoor euhwm ejwou auw euywm m+moou yautreukwte

hn+oujnah yantououbay tai te qe n+teTuCH etjoor hn+tmn+thHke

hapeuhtor eyauamahte n+houo.

Guy VI.17: VHrwth,qh h` makari,a Sugklhtikh. eiv te,leion avgaqo.n h` avkthmosu,nh) Kai.

avpekri,qh\ Pa,nu avgaqo.n toi/j duname,noij) Oi ga.r upome,nontej tou/to qli/yin me.n e;cousi

th/| sarci,( th|/ de. yuch/| a;nesin) {Wsper ga.r ta. sterea. ima,tia patou,mena kai. biai,wj

strefo,mena plu,netai kai. leukai,netai( ou[twj kai. h` ivscura. yuch. dia. th/j e`kousi,ou

peni,aj evpi. ple,on kratu,netai)

Guy VI.13: Interrogata est beatae memoriae Syncletica: Si perfectum bonum est nihil

habere? Et illa dixit: Valde bonum est his qui possunt. Etenim hi qui tolerare possunt,

tribulationem quidem carnis habent, sed animae requiem possident. Quoniam sicut fortia

vestimenta dum calcantur, et pedibus saepius reversantur, lavantur atque incandidantur,

ita fortis anima per voluntariam paupertatem amplius confirmatur.

33. afjoos n+ciapa hupereCios je paho m+pmonaCos pe tm+ * jpe

laau n+hulH naf wtp+ nak ehoun auw ng+swouh nak ehoun hn+m+pHue

ouatouw gar nak pe pm+tom n+yaeneh.

Guy VI.18: Ei=pen avbba/ ~Upere,cioj\ Qhsauro,j evsti monacou/ ekou,sioj avkthmosu,nh)

Qhsau,rison( avdelfe,( evn ouvranw/|\ avpe,rantoi ga.r th/j avnapau,sewj oi` aivw/nej)

22

PL VI.14: Dixit abbas Hyperichius: Thesaurus monachi est voluntaria paupertas.

Thesauriza ergo tibi, frater, in coelo, quia ibi ad requiescendum sine fine sunt saecula.

34. ne oun+oua de n+tenetouaab eyaumoute erof je Pilagrios

efouHh hn+qi+_M efr+hwb hn+ouhise yantefjpo naf m+pefoeik m+min

m+mof. n+hwson de efaheratf+ hn+tagwra eY m+pefhwb n+cij ebol

eishHHte hn+ouys+ne afcine n+ouballation eun+mHtn+ye

n+holokottinos hiwws afaheratf+ m+pefma efjw m+mos je haps+ pe

etrepentafsormes ei. auw eis petm+mau afei efrime afcopf+ de

n+ciphl+lo afjitf+ n+saousa aftaas naf. petm+mau de afamahte

m+mof efouwy eY n+ouwn naf phl+lo de m+pefouwy eji tote

afhitootf+ ejiykak ebol efjw m+mos je amHitn+ n+tetn+nau eurwme

n+tepnoute je n+tafr+ou. phl+lo de afpwt n+jioue afei ebol

hn+tpolis je n+neusou [an m+mof].(p. x+_q+)14 je ou pentafaaf n+seY

eoou naf.

Guy VI.19: +Hn tij tw/n agiwn lego,menoj Fila,grioj oivkw/n evn ~Irosolu,moij kai.

evrgazo,menoj ko,pw| i[na poih,sh| to.n i;dion a;rton) ~Wj i[stato evn th/| avgora/| pwlh/sai to.

evrgo,ceiron auvtou/( ivdou. evxafi,ei tij bala,ntion cili,wn nomisma,twn) Kai. eurw.n auvto. o

ge,rwn e;sth evpi. tou/ to,pou auvtou/ le,gwn\ Dei/ to.n avpole,santa evlqei/n) Kai. ivdou. auvto.j

h=lqe klai,wn) Kai. labw.n auvto.n o ge,rwn kat’ ivdi,an e;dwken auvtw/| to. bala,ntion) Kai.

evkra,tei auvto.n evkei/noj qe,lwn auvtw/| parascei/n me,roj ti) Kai. o ge,rwn ouvk h;qelen) To,te

e;bale kra,zein\ Deu/te i;dete a;nqrwpon tou/ Qeou/ ti, evpoi,hsen) ~O de. ge,rwn la,qra fugw.n

evxh/lqe th/j po,lewj i[na mh. gnwsqh/| ti, evpoihse kai. timh,swsin auvto,n)

PL VI.15: Erat quidam sanctorum, Philagrius nomine. Hic habitabat in Jerosolymis, et

laborat operando, ut potuisset sibi ad panem sufficere. Et dum staret in platea, volens

vendere quod manibus suis fuerat operatus, contigit ut caderet cuidam saccellus cum

solidis mille, et inveniens eum senex, stetit in eodem loco, dicens: Necesse est modo eum

qui perdidit huc venire. Et ecce veniebat, qui perdiderat, plorans. Tulit ergo eum seorsum, 14 MS I.1.b.649, Muzeul National de Arte Frumoase A.S, Puskin, Moscova.

23

et reddidit saccellum suum. Quem ille rogabat ut acciperet aliquam partem ex eo, sed

senex nullatenus acquievit. Tunc ille coepit clamare et dicere: Venite, et videte hominem

Dei, quid fecit. Senex autem occulte fugiens, exivit de civitate, ne agnosceretur de eo

quid feccerat, et honorarent eum.

35. auson jne ouhl+lo je einaoujai nay n+he. n+tof de afkaaf

kahHu n+teflubitou. afmour n+tefYpe afeiye ehrai n+nefcij pejaf

je tai: te qe eteyye epmonaCos eywpe m+mos. etrefywpe efkH

kahHu ebol hn+qulH m+pkosmos nf+ywpe efs+Ro+_u+ m+mof hn+nefagwn.

Guy VI.20: VHrwth,qh ge,rwn upo, tinoj avdelfou/\ Eivpe,( avbba/( pw/j i[na swqw/* ~O de.

evkdusa,menoj to.n lebi,twna kai. peri,zwsa,menoj th.n ovsfu.n kai. krema,saj ta.j e`autou/

cei/raj ei=pen\ Ou[twj ovfei,lei o monaco.j ei=nai( gumno,j avpo. th/j u[lhj tou/ ko,smou kai.

evstaurwme,noj evn toi/j palai,smasin)

PL. VI.16: Interrogatus est senex quidam a fratre, quid faceret ut salvus esset. Ille autem

expolians se vestimento suo, et cingens lumbos suos, atque extendens manus, dixit: Sic

debet nudus esse monachus ab omni material saeculari, et crucifigere se adversus

tentationem atque certamina mundi.

36. autbh+ ouhl+lo etrefji n+hn+CrHma etbe nefCria m+min m+mof. n+tof

de m+pefouwy eji. hws erepefhwb n+cij rwye erof. n+teroumoun

de ebol eukwry+ erof. je kan jitou etbe teCria n+netr+crwh.

afouwyb+ n+ciphl+lo je ou yipe pe pai efo ns+nau. je Yr+ Cria an

aiji. auw eY n+hn+n+ka n+noui an ne n+netyaat etraji eoou

efyoueit.

Guy VI.21: Ge,ronta, tij pareka,lese labei/n crh,mata eivj ivdi,an crei,an kai. ouvk evbou,leto

w`j tw/| ivdi,w| evrgocei,rw| avrkou,menoj) ~Wj de. evpe,mene parakalw/n ka'n dia. th.n crei,an tw/n

24

deome,nwn de,xasqai auvta,( avpekri,qh o ge,rwn o[ti\ Diplh/ aivscu,nh evsti.n o[ti kai. mh.

crh,|zwn lamba,nw( kai. ta. avllo,tria didou.j kenodoxw/)

PL VI.17: Quidam rogavit senem quemdam, ut acciperet pecunias in suis necessitatibus

profuturas. Ille autem nolebat, utpote qui operi manuum suarum esset sibi sufficiens. Sed

dum ille persisteret obsecrando, ut saltem pro indigentium necessitate susciperet,

respondit senex, et dixit: Duplex mihi opprobrium esset: quia et cum non indigeam,

accipio; et aliena tribuens, vanam gloriam colligo.

37. auei n+ouoeiy n+ci:hoine n+n+hl+lHn eY n+hn+agapH hn+oustratrakinH.

auw auyine n+noikonomos je nim net r+Cria. aujitou * de

yaourwme n+yelkHt etreuY naf. n+tof de m+pefouwy eji efjw

m+mos. je eis neikoui: n+ba Ytamio serwye etaCria. aujitou on

yaouCHra mn+nesyHre. asouwyb+ hipsa n+houn hipahou m+pro. neskH

gar kahHu n+citeyeere. tesyeere. tesmaau de neasbwk pe er+

hwb. eneouraht+ gar te. auY de nas n+ouytHn mn+hn+homn+t auw

m+pesjitou esjw m+mos. je atamaau ei asjoos je twk n+hHt

tayeere. apnoute toyt+ aicn+ hwb m+poou etraeire. oun+tan m+mau

n+tn+troPH. auw n+teretesmaau on ei aukorys+ etresji. n+tos de

m+pesouwy esjw m+mos. je anok oun+tai m+mau m+pabai roouy

etepnoute pe. auw n+twtn+ tetn+ouwy efitf+ n+tootm+poou. n+toou

de auswtm+ etespistis auY eoou m+pnoute.

Guy VI.22: +Hlqo,n pote, tinej tw/n ~Ellh,nwn evn th/| VOstraki,nh| dou/nai avga,phn\ kai.

lamba,nousin meq’ e`autw/n tou.j oivkono,mouj i[na dei,xwsin auvtoi/j ti,nej eivsi.n oi`

evpa,nagkej crei,an e;contej) Kai. avpofe,rousin auvtou.j pro,j lelwbhme,non( kai. evdi,dosan

auvtw|/) ~O de. ouvk h;qele labei/n le,gwn\ VIdou. ta. mikra. ba,i?a tau/ta kopiw/n ple,kw( kai.

evsqi,w to.n a;rton mou) Kai. pa,lin avpofe,rousin auvtou.j eivj ke,llan mia/j ch,raj meta.

te,knwn) Kai. krousa,ntwn auvtw/n th.n qu,ran uph,kousen h quga,thr auvth/j e;swqen gumnh.

ou=sa) ~H ga.r mh,thr h=n avpelqou/sa evrga,sasqai\ plu,tria ga.r h=n) Ka.i pare,cousin auvth/|

ima,tion kai. ke,rma) Kai. ouvk hvqe,lhse labei/n le,gousa o[ti\ +Hlqen h` mh,thr mou kai. ei=pe,

moi\ Qa,rsei( hvqe,lhse ga.r o Qeo.j kai. eu-ron evrga,sasqai sh,meron kai. e,comen th.n

25

trofh.n h`mw/n) Kai. w`j h=lqen h` mh,thr auvth/j( pareka,loun auvth.n labei/n kai. ouvk

hvne,sceto le,gousa\ :Ecw evgw. to.n frontisth.n mou Qeo.n kai. umeij qe,lete labei/n auvto.n

avp’ evmou/ sh,meron* Oi` de. avkou,santej th.n pi,stin auvth/j evdo,xasan to.n Qeo,n)

PL VI.18: Venerunt aliquando quidam Graecorum, ut darent eleemosynam in civitate

Ostracines, et assumpserunt sibi oeconomos ecclesiae, ut ostenderent eis qui necessitatem

majorem haberent. Illi autem duxerunt eos ad quemdam leprosum, et dederunt ei. Ille

autem nolebat accipere, dicens: Ecce modicas palmas habeo, quas operor, et facio plectas,

et ex eis manduco panem. Iterum duxerunt eos ad cellam unius viduae, quae erat cum

filiabus suis. Et cum pulsarent ostium, cucurrit filia ejus ad ostium nuda. Mater autem

ejus abierat ad quoddam opus; erat enim candidatrix, et dabant filiae ejus vestimentum et

nummos. Illa autem nolebat accipere, dicens venisse matrem suam, et dixisse sibi:

Confide, quia voluit Deus, et inveni opus quod faciam hodie, unde habeamus victum

nostrum. Et cum venisset mater ejus, rogabant eam ut acciperet; et noluit, dicens: Ego

habeo curatorem meum Deum, et cum tollere vos vultis a me hodie? Illi autem

agnoscentes fidem ejus, glorificaverunt Deum.

38. aunoc n+rwme ei eyiHt mn+hn+CrHma enaywou (p. o+) ebol hn+texenH.

auw afkwry+ epepresbuteros etrefsorou n+nesnHu. peje

pepresbuteros naf. je n+nesnHu r+ Cria an. auw n+terefjitf+ n+jnah

epehouo. afkw ehrai n+tbaire eren+noub hiwws hirm+pro n+tekklHsia.

auw pejaf n+nesnHu n+cipepresbuteros je petr+ Cria marefji. auw

m+peouon m+moou hn+tf+ eroou. hn+kooue de m+poucwyt+ rw ejou.

peje pepresbuteros m+pentafn+tou je apnoute ji n+tootk+

n+tekagapH. bwk ng+taau n+n+hHke. n+tof de afY hHu m+mate afbwk.

Guy VI.23: +Hlqe, tij me,gaj avpo. th/j xe,nhj evne,gkaj polu. crusi,on meq’ e`autou/ eivj

Skh/tin( kai. pareka,lese to.n presbu,teron i[na doqh/| toi/j avdelfoi/j) Ei=pe de. auvtw/| o

presbu,teroj\ Ouv crei,an e;cousin oi` avdelfoi,) Kai. polla. biasa,menoj auvto.n e;qhke to.

spuri,dion eivj th.n qu,ran th/j evkklhsi,aj) Kai. ei=pen o presbu,teroj\ ~O crei,an e;cwn

la,bh|) Kai. ouvdei.j auvtw/| h;ggise( tine.j de. ouvde. prose,scon) Kai. le,gei auvtw/| o

26

presbu,teroj\ VEde,xato o Qeo.j th.n avga,phn sou( u[page kai. do.j auvto. ptwcoi/j) Kai. polla.

wvfelhqei.j avph/lqen)

PL VI.19: Venit quidam vir magnus ignotus, portans secum aurum in Scythi, et rogabat

presbyterum eremi, ut erogaretur ad fratres. Dixit autem ei presbyter: Non opus habet

fratres. Et cum nimis esset vehemens, et non acquiesceret, posuit sportam cum solidis in

ingressu ecclesiae, et dicit presbyter: Qui opus habet, tollat. Et nemo tetigit; quidam

autem nec aspexerunt. Et dicit ei senex: Suscepit Deus oblationem tuam; vade, et da illud

pauperibus. El valde aedificatus discessit.

39. aoua eine n+hn+CrHma n+ouhl+lo efjw m+mos. je ji nai kaau nak

etekr+Cria je akr+ hl+lo. auw k+ywpe. enefleflwb gar ebol

hm+pywne. n+tof de pejaf je n+takei: nai mn+n+sa se n+rompe efei

m+patroPeus n+toot. eis pei:ouoeiy n+teicot Yhm+pei:ywne. auw m+pei:

* ywwt n+laau erepnoute CwrHgi nai n+neYyaat m+moou. auw

f+saany+ m+moi. n+tof de m+pefkateCe eji.

Guy VI.24: Prosh,negke, tij ge,ronti crh,mata le,gwn\ :Ece eivj avnalwma, sou( o[ti

evgh,rasaj kai. avsqenei/j) +Hn ga.r lelwbhme,noj) ~O de. avpokriqei.j ei=pen\ Su. di’ e`xh,konta

evtw/n h=lqej a=rai to.n trofe,a mou* VIdou. tosau/ta e;th e;cw evn th/| avsqenei,a| mou kai.

ouvdeno.j evdeh,qhn( tou/ Qeou/ evpicorhgou/ntoj kai. tre,fonto,j me) Kai. ouv katede,xato labei/n)

PL VI.20: Attulit quidam seni pecuniam, dicens: Habe ad expensas tuas, quia senuisti et

infirmus es; erat enim leprosus. Hic autem respondens dixit: Tu post sexaginta annos

venis auferre nutritorem meum? Ecce tantum temporis habens in infirmitate mea, nihil

indigui, Deo tribuente et pascente me. Et non acquievit accipere.

40. auyaje n+cin+hl+lo etbe oucme je fr+ hwb. f+jo m+pefhise ebol

tHrf+ etagapH. efkw naf m+mate n+netefr+ Cria nau. ephaH de

apsadanas nHj oumeeue epefhHt efjw m+mos. je seuh ouyHm

27

n+homn+t nak ehoun. mHpws ng+r+ hl+lo ng+ywne ng+r+ Cria n+hn+a hwlwma.

afswouh de naf ehoun n+ouyoyou n+homn+t. asywpe de m+mof

etrefywne etefouerHte hn+ounoc n+ywne. auw nf+jo ebol n+n+homn+t

n+n+saein. auw m+pefm+ton n+laau. ephae de afei yarof n+ciounoc

n+saein. pejaf naf. je ei:tm+swlp+ ebol n+tekouerHte. pekswma

tHrf+ naloflef ebol. auw afs+mn+ts+ eswlp+ ebol n+tefouerHte

hn+oubayour.

Guy VI.25: Dihgh,santo oi` ge,rontej peri, tinoj khpourou/ o[ti e;kamne kai. o[lon to.n

ko,pon auvtou/ parei/ce eivj th.n avga,phn kai. mo,non to. avna,lwma auvtou/ katei/cen) ~Upe,bale

de. auvtw/| o logismo.j le,gwn\ Su,naxon seautw/| ovli,gon ke,rma mh,pwj ghra,sh|j h' kakwqh/|j

kai. crei,an e;ch|j avnalwma,twn) Kai. sunagagw.n evge,mise kera,mion ke,rmatoj) Sune,bh de.

auvtw/| avsqenh/sai kai. saph/nai to.n auvtou/( kai. avnh,lwse to. ke,rma eivj tou.j ivatrou.j mhde.n

wvfelhqei,j) {Usteron de. e;rcetai, tij e;mpeiroj ivatro.j kai. le,gei auvtw/| o[ti\ VEa.n mh.

ko,yh|j to.n po,da sou( o[lon to. sw/ma, sou e;cei saph/nai) Kai. dokei/ i[na pri,sh| to.n po,da

auvtou/…

PL VI.21: Narraverunt senes de quodam hortulano quia laboraret, et omnem laborem

suum expenderet in eleemosynam. Et tantum sibi retinebat, quantum ad victum ipsius

sufficeret. Postea vero Satanas immisit in corde ejus, dicens: Collige tibi aliquantam

pecuniam, ne cum senueris aut aegrotaveris, opus habeas ad expensas. Et collegit et

implevit lagenam de nummis. Contigit autem eum infirmary, et putrefieri pedem ejus; et

expendit quod collegerat in medicos, et nihil ei prodesse potuit. Postea vero venit quidam

de expertis medicis, et dicit ei: Nisi incideris pedem tuum, putrefiet. Et constituerunt

diem ut inciderent ejus pedem…

pp. o+_a-o+_b+ lipsesc

41. (p. o+_g+) …n+ciapa beniamin mn+pefmaqHtHs je mooye hn+tehiH m+pr+ro

auw wp n+sam+million auw n+tetnaywsm+ an.

28

Guy VII.5: …avbba/ Beniami.n toi/j maqhtai/j auvtou/\ ~Odw/| basilikh/| poreu,esqe kai. ta.

mi,lia metrei/te)

42. afjoos n+ciapa bHsarion je air+ hme n+ouyH hn+tmHte n+ouhramnos

eiaherat m+pin+kotk+.

Guy VII.4: Ei=pen avbba/ Bissari,wn\ Tessara,konta nu,ktaj e;meina avna,meson r`a,mnwn

sth,kwn mh. koimw,menoj)

PL VII.4: Dixit abbas Besarion, quia quadraginta noctes manserit inter spinas stans, et

non dormierit.

43. ouson efhmoos hn+n+ri mauaaf afytortr+ afbwk de yaapa

qewdoros n+tephermHs afjoos naf. peje phl+lo de naf je bwk

ng+qb+bie pekhHt ng+cw mn+hn+kooue ekhupotasse nau afbwk de afcw

mn+hoine hm+ptoou afktof on afei yaphl+lo pejaf je m+pim+ton

eiouHh mn+n+rwme. peje phl+lo je naf je eywpe m+pekm+ton mauaak

oude on ekyoop mn+kooue ng+nam+ton an etbe ou akei ebol

er+monaCos jekas an eknatwoun han+qliTis ajis eroi je eis ouHr

n+rompe nji n+takY m+peisCuma hiwwk. * pejaf je eis ymoun

n+rompe. peje phl+lo naf je name eis yfe n+rompe jintair+monaCos

m+picn+ oum+ton n+ouhoou n+ouwt auw n+tok kouwy eemton

hn+teiymoune n+rompe.

Guy VII.9: VAdelfo.j eivj ta. Kelli,a kaqezo,menoj katamo,naj evtara,sseto) Kai. avpelqw.n

pro.j to.n avbba/ Qeo,dwron to.n th/j Fe,rmhj ei=pen auvtw/| to. i;dion pa,qoj) ~O de. le,gei auvtw/|\

{Upage( tapei,nwson to.n logismo,n sou kai. upota,ghqi kai. mei/non meta. a;llwn) VAph/lqen

ou=n eivj to. o;roj kai. e;meine meta. a;llwn) ~Upe,streye de. pro.j to.n ge,ronta kai. le,gei

auvtw|/\ Ouvde. meta. tw/n avnqrw,pwn avnapau,omai) ~O de. ge,rwn le,gei auvtw/|\ Eiv mo,noj ouvk

avnapau,h| ouvde meta. a;llwn( dia. ti, evxh/lqej eivj to.n monaco,n* Ouvci. i[na upofe,rh|j ta.j

qli,yeij* Eivpe. de, moi\ po,sa e;th e;ceij eivj to. sch/ma* ~O de. le,gei\ VOktw. e;th) Kai.

29

avpokriqei.j o ge,rwn ei=pen\ Fu,sei( e;cw evn tw/| sch,mati ebdomh,konta e;th kai. ou;te mi,an

h`me,ran eu-ron avnapausin( kai su. eivj ovktw. e;th qe,leij avna,pausin e;cein*

PL VII.5: Frater quidam sedens singularis turbabatur, et pergens ad abbatem Theodorum

de Pherme, dixit ei, quia conturbaretur. Senex autem dixit ei: Vade, humilia mentem

tuam, et subde te, et habita cum aliis. Abiit autem in montem, et mansit cum aliis. Et

reversus est postea ad senem, et dixit ei: Nec cum aliis hominibus habitans, quietem

invenio. Et dixit ei senex: Si solitarius non quiescis, neque cum aliis, cur voluisti

monachum facere? Nonne ut sustineas tribulationes? Dic autem mihi quot annos habes in

habitu isto? Et dicit ei: Octo. Et dicit ei senex: Crede mihi, habeo in habitu isto

septuaginta annos, et nec una die potui requiem invenire; et tu in octo annis requiem vis

habere?

44. aoua n+nesnHu jnouf n+ouhoou je apa eryan ouhote ywpe

hn+ouyp+n+ywp yakr+hote hwwk. peje phl+lo naf je eryan tpe

twce epkah n+qeodwros nar+hote an. neaftwbah15 gar m+pjoeis

etreffi ebol m+mof n+tmn+tcabhHt.

Guy VII.10: VHrw,thse, tij auvto.n avdelfo.j pa,lin\ VEa.n a;fnw ge,nhtai ptw/sij( kai. su.

fobh/|( avbba/* Le,gei auvtw/| o ge,rwn\ VEa.n kollhqh/| o ouvrano.j th/| gh/|( Qeo,dwroj ouv

fobei/tai) +Hn ga.r dehqei.j tou/ Qeou/ i[na avrqh/| avp’ auvtou/ h deili,a) Kai. dia. tou/to

hvrw,thsen auvto,n)

PL VII.6: Interrogavit cum iterum frater quidam, dicens: Sia fiat subito sonus ruinae

alicujus, fit tibi timor, abba? Et dixit ei senex: Si coelum terrae adhaereat, Theodorus non

formidat. Poposcerat enim precibus a Deo ut auferretur ab eo formido, et propterea

interrogavit eum frater.

15 twbh+ (?)

30

45. aujoos etbe apa qewdwros mn+apa loukianos naphenaton je

aur+ taiou n+rompe eur+hal m+peumeeue m+min m+mof. je eryan teprw

oueine tn+napwwne ebol hm+peima eryan pywm de ywpe yaujoos

je eryan pywm parage tn+napwwne ebol hm+peima. auw tai te qe

n+taur+ peiouoeiy tHrf+ n+cineneiote nai (p. o+_d+) etoueire m+peumeeue

n+yaeneh.

Guy VII.11: :Elegon peri. tou/ avbba/ Qeodw,rou kai. tou/ avbba/ Loukiou tw/n VEnna,tou o[ti

evpoi,hsan penth,konta e;th cleua,zontej tou.j logismou.j eautw/n( le,gontej o[ti\ Meta. to.n

ceimw/na tou/ton metabai,nomen evnteu/qen) {Ote de. pa,lin h;rceto to. qe,roj( e;legon o[ti\

Meta. to. qe,roj tou/to avperco,meqa evnteu/qen) Kai. ou[twj evpoi,hsan pa,nta to.n cro,non

auvtw/n oi` avei,mnhstoi pate,rej)

PL VII.7: Dicebant de abbate Theodoro, et abbate Lucio de Nono Alexandriae, quia

fecerint quinquaginta annos, seducentes animos suos, et dicentes: Transacta hieme ista,

migrabimus hinc. Et iterum quando fiebat aestas, dicebant: Quia transacto aestivo,

discedemus hinc. Et sic fecerunt toto tempore conversationis suae semper reminiscendi

Patres.

46. afjoos n+ciapa poimHn etbe apa iwhannHs pkolobos je aftwbh+

m+pnoute affi m+polumos ebol m+mof auw afywpe n+amerimnos.

afbwk de afjoos n+oua n+hl+lo je Ynau eroi mauaat je Ymotne

mn+polumos hijwi. Peje phl+lo naf je bwk parakalei m+pnoute

jekas erem+polumos ei nak hitn+m+polumos gar eyare teTuCH

prokoptei. auw n+tereppolumos twoun ejwf m+pefkotf+ eylHl

efitf+ m+mau alla nefjw m+mos je pjoeis eketaas nai tahupomonH

hm+ppolumos.

Guy VII.12: Ei=pen avbba/ Poimh.n peri. tou/ avbba/ VIwa,nnou tou/ Kolobou/ o[ti pareka,lese

to.n Qeo.n kai. h;rqh ta. pa,qh avp’ auvtou/) Kai. ge,gonen evpi. tou,tw| avme,rimnoj) Kai. avpelqw.n

pro,j tina ge,ronta avnh,ggeilen auvtw/|\ ~Orw/ evmauto.n avnapauo,menon kai. mhde,na po,lemon

e;conta) Kai. le,gei auvtw/| o ge,rwn\ {Upage paraka,leson to.n Qeo.n w[ste to.n po,lemo,n soi

31

evlqei/n\ dia. ga.r tw/n pole,mwn h` yuch,) Kai. evlqo,ntoj tou/ pole,mo ouvke,ti eu;xato avrqh/nai

to.n po,lemon avp’ auvtou/( avll’ e;lege\ Do,j moi( Ku,rie( upomonh.n evn toi/j pole,moij)

PL VII.8: Dixit abbas Pastor de abate Joanne brevis staturae quia rogaverit Dominum, et

abstulerit ab eo omnes passiones, et effectus est securus, et veniens dixerit cuidam seni:

Vedi hominem quietum, et nullam habentem pugnam. Et dixit ei senex: Vade, roga

Dominum, ut jubeat in te moveri pugnam, quoniam proficit pugnando anima. Et cum

redisset in eo pugna, ulterius non oravit, ut auferretur ab eo pugna, sed dicebat: Domine,

da mihi tolerantiam sustinendi has pugnas.

47. afbwk n+ciapa makarios pnoc yaapa antwnios auw n+terefkwlh+

epro afei ebol yarof pejaf naj jn+tk+ nim n+tof de afouwyb+

efjw m+mos je anok pe makarios auw afytam m+pro afbwk ehoun

afkaaf. n+terefnau etefhupomonH afouwn naf auw afourot nm+maf

efjw m+mos je eis ounoc n+ouo * eiy eiouwy enau erok aiswtm+

gar etbHHtk+ auw afyopf+ erof hn+oumn+tmairwme afY m+ton naf

n+tafei gar ebol hn+hennoc n+hise. n+tererouhe de ywpe aapa

antwnios hwrp+ naf n+hn+koui n+bHt. peje apa makarios naf je

keleue nai tahwrp+ nai mauaat n+tof de pejaf je hwrp+ auw

aftamio n+ounoc n+yol n+bHt afhorpf+. auhmoos auyaje

etmn+trefYhHu n+teTuCH jin m+pnau n+rouhe aunobtou auw tnHbte

asbwk epesHt epespulHon ebol hitm+pyouyt+. afbwk ehoun

ehtooue n+cipmakarios apa antwnios afnau epayai n+tnHbte n+apa

makarios afr+ypHre auw afY pi en+cij n+apa makarios efjw m+mos

je ahah n+com ei ebol hn+neicij.

Guy VII.14: Pare,balen avbba/ Maka,rioj o me,gaj tw/| avbba/ VAntwni,w| eivj to. o;roj) Kai.

krou,santoj auvtou/ th.n qu,ran( evxh/lqe pro.j auvto.n kai. le,gei auvtw/|\ Su. ti,j ei=* ~O de,

fhsin\ VEgw, eivmi Maka,rioj) Kai. klei,saj th.n qu,ran eivsh/lqe kai. avfh/ken auvto,n) Kai.

ivdw.n th.n upomonh.n auvtou/ h;noixen auvtw/| kai. carientizo,menoj met’ auvtou/ e;legen\ VApo.

pollou/ cro,nou evpequ,moun se ivdei/n( avkou,wn ta. peri, sou) Kai. filoxenh,saj auvto.n

avne,pausen) +Hn ga.r avpo. ko,pou pollou/) VOyiaj de. genome,nhj e;brexen e`autw/| avbba/

32

VAntw,nioj mikra. qalli,a) Kai. le,gei auvtw/| avbba/ Maka,rioj\ Ke,leuson i[na kavgw. bre,xw

evmautw/|) ~O de. ei=pen\ Bre,xon) Kai. poih,saj desmo.n me,gan e;brexen) Kai. kaqh,menoi avpo.

ovye,( lalou/ntej peri. wvfelei,aj yucw/n e;plekan) Kai. h` seira. dia. th/j quri,doj kate,bainen

eivj to. e;plekan) Kai. h seira. dia. th/j quri,doj kate,bainen eivj to. sph,laion) Eivselqw.n de.

to. prwi> o maka,rioj VAntw,nioj ei=de to. plh/qoj th/j seira/j tou/ avbba/ Makari,ou kai.

evqau,mase kai. filw/n ta.j cei/raj auvtou/ e;legen\ Pollh. du,namij evxe,rcetai evk tw/n ceirw/n

tou,twn)

PL VII.9: Venit abbas Macarius major ad abbatem Antonium in montem; et cum

pulsasset ostium, exivit ad eum, et dixit ei: Tu quis es? Et ille ait: Ego sum Macarius. Et

claudens ostium intravit, et dimisit eum foris. Et cum vidisset postea patientiam ejus,

aperuit ei. Et adgaudens ei, dicebat: Multum tempus est ex quo te videre desiderabam,

audiens de te. Et exhibens ei hospitalitatem, refecit eum; erat enim fessus de multo

labore. Vespere autem facto infudit sibi abbas Antonius modicas palmas, et dicit ei abbas

Macarias: Da mihi, ut ego infundam quod operer. Ille autem dixit: Non habeo plus. Et

faciens fasciculum majorem, infundit eum. Et sedentes a sero, et colloquentes de utilitate

animarum, faciebant plectam, et ipsa plecta per fenestram descendebat in spelunca. Et

egrediens mane sanctus Antonius, vidit collectionem plectarum abbatis Macarii, et

admiratus est, et osculatus manus ejus, dicebat: Multa virtus de istis egreditur.

48. afbwk de n+ouoeiy ebol hn+yiHt eterenoute n+ciphl+lo apa

makarios auw afbwk ehoun eukoui m+ma afn+kotk neuyoop de m+mau

n+cihn+sw(p. o+_e+)16ma n+refmoout enahn+hl+lHn ne. auw afji n+oua

afkaaf hatefape n+qe n+ououlwn. n+terendaimwn de nau erof

n+jar+hHt auPqonei erof. auw auouwy eY hote naf. aumoute nqe

n+tesmH n+hn+hiome. je meye nim. amH nm+man etsiooun. akeoua de

ouwyb+ m+pesHt harof hn+n+daimwnion. je eis ouym+mo hijwi. mn+com

m+moi eei:. phl+lo de m+pefylah alla nefqari pe. auw afhioue

ejm+pkwws efjw m+mos. je twoun ng+bwk eyje oun+com m+mok. pai

16 MS I.1.b.649 Muzeul National de Arte Frumoase A.S, Puskin, Moscova.

33

de n+terousotmef n+cin+daimwn. auji ykak ebol hn+ounoc n+smH. je

akjro eron. auw aupwt hn+ounoc n+yipe.

Guy VII.15: VAne,bh pote. o auvto.j avbba/ Maka,rioj avpo. Skh,tewj eivj Terenou/qin( kai.

eivsh/lqe eivj topa,rin koimhqh/nai) +Hsan de. evkei/ skhnw,mata ~Ellh,nwn palaia,( kai.

labw.n upe,qhke th/| e`autou/ kefalh/| w`j evmbri,mion) Oi ou=n dai,monej ivdo,ntej auvtou/ to.

qarsale,on evfqo,nhsan) Kai. qe,lontej ptoh/sai auvto.n evfw,noun wj gunaiko.j o;noma(

le,gontej\ ~H dei/na( deu/ro meq’ h`mw/n eivj to. balanei/on) ~Uph,kouse de. a;lloj upoka,twqen

auvtou/ le,gwn w`j evk tw/n nekrw/n\ Xe,non e;cw evpa,nw mou( kai. ouv du,namai evlqei/n) ~O de.

ge,rwn ouvk evptoh,qh( avlla. qarrw/n e;tupte to. skh,nwma le,gwn\ VEgei,rou( u[page eva.n du,nh|)

Kai. tou/to avkou,santej oi dai,monej evbo,hsan fwnh/| mega,lh| le,gontej\ VEni,khsaj hma/j)

Kai. e;fugon kataiscuno,menoi)

PL VII.10: Descendit aliquando ipse Macarius de Scythi ad locum qui dicitur Terenuthin,

et intravit dormire in monumento, ubi erant antiquitus sepulta corpora paganorum. Et

traxit unum corpus sub caput suum tanquam plumatium de scirpo. Daemones autem

videntes fiduciam ejus, invisi sunt, et volentes terrere eum, vocabant quasi quamdam

mulierem, dicentes: Nonna illa, veni nobiscum ad balneum. Et alter daemon de sub ipso

tanquam ex mortuis illis respondit, dicens: Peregrinum quemdam habeo super me, non

possum venire. Senex autem non expavit, sed confidens tundebat corpus illud, dicens:

Surge, vade, si potes. Quod cum audissent daemones, clamaverunt voce magna, dicentes:

Vicisti nos. Et fugerunt confusi.

49. afjoos n+ciapa matoi je Youey ouhwb efaswou eyafmoun

ebol. ehoue ouhwb n+hise eyafecepH eouw nteunou.

Guy VII.16: :Elegen avbba/ Mato,hj\ Qe,lw evrgasi,an evlafra.n kai. evmme,nousan kai. mh.

evpi,ponon avp’ avrch/j kai. tace,wj evkkoptome,nhn)

PL VII.11: Dicebat abbas Mathois: Volo aliquod leve opus et continuum, quam grave

quod cito finitur.

34

50. aujoos etbe apa mHlitos. je efouHh n+ouoeiy mn+maqHtHs

snau. n+taf hn+n+toy m+ppersis. * auw auei ebol n+ciyHre snau.

ehn+son ne kata sarx. ecwrc+ kata peuheqos. auser n+yne nahme

m+mi:lion. jekas n+ka nim etounacn+tou m+phoun p+peyne euecopou

n+sehotbou hn+n+kontos. aucwpe de m+phl+lo mn+pefmaqHtHs snau.

aunau de erof eurm+ n+bw pe efha hote hm+pefeine. auw aur+ ypHre

m+mate. pejau naf je n+tk+ ourwme. je n+tk+ ouD. ajis eron.

pejaf nau je ang+ ourwme n+refr+nobe. n+taiei erime hijn+nanobe.

auw eouwyt+ n+E peF pyHre m+pnoute etonh+. n+toou de pejau je

mn+noute yoop n+saprH mn+kwht+ mn+pmoou. eneuym+ye gar nau. alla

Y pekouoi n+gqusi:aze nau. n+tof de pejaf je etetn+plana. nai gar

hn+swnt+ ne. alla Yparakalei m+mwtn+ etretetn+ kettHutn+ epnoute

m+me n+tetn+souwnf+. n+tof gar pentafswnt+ n+nai mn+pkeseepe. (p. o+_S+)

n+toou de auswbe auw pejau je ekjw m+mos epentaucaiof. auw

aus+Ro+_u+ m+mof je ounoute m+me pe. pejaf je ehe. n+tof pe pnoute

m+me eafs+Ro+_u+ m+pnobe. afhwtb+ m+pmou. pai pe eYyaje erof je

pnoute m+me pe. aubasani:ze de m+mof mn+pke snau. eauanaggaze

m+moou erqusia. pson de snau aufei n+teuape. phl+lo de

aubasanize m+mof n+hn+hoou enaywou. ephae de autahof eratf+

audoxeue erof. aoua nHj sote hiqH m+mof. auw pkeoua hipahou

m+mof efhn+teumHte. phl+lo de pejaf je epidH atetn+fei:

mn+netn+erHu epwht+ ebol n+ousnof natnobe. peinau pai n+raste

tetn+maau nar+atyHre ebol m+mwtn+ m+pesnau. auw petn+snof napwht+

ebol hn+netn+sote m+min m+mwtn+. auswyf+ de m+pefyaje. auei ce on

ebol ecwrc m+pefraste. auw aoua n+nieoul r+ bol hm+peynH. aupwt

de n+swf je eunacopf+. aunHj sote erof. aureht+ neuerHu epeuhHt

m+mi:n m+moou aumou kata pyaje mphl+lo.

Guy VII.17: Dihgh,santo peri. tou/ avbba/ Mi,lidoj o[ti( oivkou/ntoj auvtou/ meta. du,o

maqhtw/n evn toi/j ori,oij Persi,doj( evxh/lqon du,o uioi. tou/ basile,wj( sarkikoi. avdelfoi,(

kata. to. e;qoj auvtw/n eivj a;gran) :Ebalon ou=n li,na w`j evpi. diasth,matoj tessara,konta

35

mili,wn( w[ste ei; ti euri,sketai e;swqen tw/n li,nwn avgreuqe.n avpoktei,nwsi ko,ntoij)

Eure,qh de. o ge,rwn meta. tw/n du,o maqhtw/n auvtou/) Kai. qeasa,menoi auvto.n tricw,dh kai.

fobero.n th/| eivde,a|( evxepla,ghsan kai. le,gousin auvtw/|) :Anqrwpoj ei= h] pneu/ma( eivpe. h`mi/n)

~O de. ei=pen auvtoi/j\ :Anqrwpo,j eivmi a`martwlo.j evxelqw.n klau/sai ta.j a`marti,aj mou( kai.

proskunw/n VIhsou/n Cristo.n to.n Ui`o.n tou/ Qeou/ tou/ zw/ntoj) Oi` de. ei=pan auvtw/|\ Ouvk

e;stin a;lloj qeo.j plh.n tou/ hli,ou kai. tou/ puro.j kai. tou/ u[datoj – a] kai. evse,bonto –(

avlla. pro,selqe kai. evpi,quson auvtoi/j) ~O de. le,gei pro.j auvtou,j\ Tau/ta kti,smata, evsti kai.

plana/sqe\ avlla. parakalw/ uma/j evpistre,yai kai. gnw/nai to.n avlhqino.n Qeo.n to.n

kti,santa ta. su,mpanta) Auvtoi. de. gela,santej ei=pon\ To.n katakriqe,nta kai. staurwqe,nta

le,geij Qeo.n ei=nai avlhqino,n* Le,gei o ge,rwn\ Nai,( to.n staureurw,santa th.n amarti,an

kai. avpoktei,nanta to.n qa,naton( auvto.n le,gw avlhqino.n Qeo,n) Auvtoi. de. basani,santej

auvto.n meta. kai. tw/n maqhtw/n auvtou/ hvna,gkazon qu,ein) Kai. tou.j me.n du,o avdelfou.j meta.

to. polla. basani,sai avpekefa,lisan) To.n de. ge,ronta meta. to. polla. basani,sai evpi.

polla.j h`me,raj( u[steron th/| te,cnh| auvtw/n e;sthsan auvto.n eivj to. me,son kai. evto,xeuon evp’

auvto.n o ei=j e;mprosqen kai. o ei=j o;pisqen) ~O de. ge,rwn ei=pen auvtoi/j\ VEpeidh.

w`monoh,sate tou/ evkce,ai ai-ma avqw/|on( au;rion evn mia/| r`oth|/ tau,th| th|/ w[ra| avteknwqh,satai

h` mh,thr umw/n kai. sterhqh,satai th/j avga,phj umw/n( kai. evn toi/j ivdi,oij be,lesin avllh,lwn

to. ai-ma evkce,hte) Katafronh,santej de. tou/ r`h,matoj auvtou/ evxh/lqon evpi. th.n au;rion

qhreu/sai) Kai. evxh,lusen evk tw/n li,nwn mi,a e;lafoj) Kai. kaqi,santej toi/j i[ppoij

kate,dramon tou/ katalabei/n auvth,n\ r`i,yantej de. be,lh eivj avllh,louj e,trwsan kata. th/j

kardi,aj e`autw/n kai. avpe,qanon( kata. to. r`h/ma tou/ ge,rontoj)

PL VII.12: Narraverunt de abate Milido, quia cum habitaret aliquando cum duobus

discipulis in finibus Persarum, exierunt duo filii imperatoris secundum consuetudinem in

venerationem, et miserunt retia in longum per millia quadraginta, ut quodcunque intra

retia inveniretur, occiderent. Inventus est autem senex cum duobus discipulis intra retia.

Et cum vidissent eum pilosum et terribilem aspectu, admirati sunt, et dixerunt ei: Homo

es, an spiritus aliquis? dic nobis. Et dixit ei: Homo sunt peccator, et exivi flere peccata

mea; et adoro Filium Dei vivi. Illi autem dixerunt ei: Non est alius Deus, nisi Sol, et

Ignis, et Aqua; ipsos adora et sacrifica eis. Et ille respondit: Ista creaturae sunt, et erratis.

Sed obsecro vos, convertimini, et agnoscite verum Deum, qui deridentes, dixerunt:

Condemnatum et crucifixum dicis esse verum Deum? Etiam, inquit, ipsum qui crucifixit

et occidit mortem, hunc dico esse verum Deum. Illi autem tam ipsi quam fratribus qui

cum eo erant inferentes tormenta, cogebans eos sacrificare. Et duos quidem fratres post

36

plurima tormenta decapitaverunt, senem autem diebus multis torquebant. Postea vero

statuerunt eum in quodam loco, et sagittabant in ipso quasi ad signum: unus a dorso, et

alter a pectore. Dicit eis senex: Quoniam facti estis in consenso in unum, ut effundatis

sanguinem innocentem, crastina in momento hac hora, quae modo est, et privabitur

affectu vestro, et propriis sagittis invicem sanguinem vestrum effundetis. Illi autem

subsannantes verba ejus, exierunt in crastino, ut venarentur. Et contigit ut evaderet unus

cervus de rete eorum, et ascenderunt equos, et currebant ut comprehenderent cervum: qui

cum jactassent sagittas post ipsum, invicem sibi in cor dederunt, et mortui sunt juxta

verbum quod praedixerat senex.

51. auson jne ouhl+lo je pahHt bHl ebol eryanoukoui n+hise

tahoi. peje phl+lo naf je tn+r+ypHre n+iwsHP eukoui n+yHre yHm pe

efhm+pkah n_kHme. pkah n+tmn+trefym+ye ei:dwlon. je nay n+he

afhupomine empirasmos n+taun+tou ejwf. auw apnoute Y eoou naf

yabol. tn+nau on eiwb je m+pefke tootf+ ebol efamahte n+qote

m+pnoute. auw m+poucm+com ekim erof ebol hitn+tefhelpi:s.

Guy VII.19: VAdelfo.j hvrw,thse to.n avbba/ Poime,na le,gwn\ Ti,( o[ti h kardi,a mou

pareime,nh evsti.n eva.n katala,bh| me mikro.n kamei/j* Le,gei auvtw/| o ge,rwn\ Ouv qauma,zomen

to.n VIwsh,f( mikro.n meira,kion evn Aivgu,ptw| evn gh/| eivdwlwlatrw/n( pw/j upe,meine to.n

peirasmo,n( kai. o Qeo.j evdo,xasen auvto.n eivj te,loj* ~Orw/men de. kai. to.n VIw.b o[ti ouvk

evnde,dwken kate,cwn to.n Qeo.n e[wj te,louj kai. ouvk hvdunh,qh o evcqro.j parasaleu/sai auvto.n

th/j evlpi,doj auvtou/)

52. afjoos n+ciapa poimHn je pmaein m+pmonaCos yafouwnh+ ebol

hn+m+pirasmos.

Guy VII.18: Ei=pen avbba/ Poimh.n o[ti\ To. shmei/on tou/ monacou/ evn toi/j peirasmoi/j

fai,netai)

37

PL VII.13: Dixit abbas Pastor: Quia virtus monachi in tentationibus apparet.

52. afjoos n+ciapa eisidwros pepresbuteros n+yiHt. efyaje

mn+plaos n+ouoeiy. je nesnHu mH n+tanei epeima…

Guy VII.20: Ei=pe pa,lin o[ti avbba/ VIsi,dwroj o presbu,teroj th/j Skh,tewj evlla,lhse, pote

tw/| law|/ le,gwn\ VAdelfoi,( ouvci. e[neken ko,pou h;lqomen eivj to.n to,pon tou/ton*

PL VII.14: Dixit iterum qui supra quia Isidorus presbyter de Scythi allocutus sit

aliquando plebem fratrum, dicens: Fratres, nunquid non ad laborandum venimus in hoc

loco?

pp. o+_z+-o+_H+ lipsesc

52. (p. o+_q+)17 …n+hudonH etsHy nai ne n+tausmn+ nomos nan eroou.

eywpe de apywne tre nai r+atcom n+nahran pyaje ouhouo pe.

etbe ou de Yjw m+mos je ouhouo pe pyaje n+qe gar n+ounoc

m+pahre efcm+com m+mate hm+pswma m+pywne phise n+refwjn+ m+pnobe

kH ehrai auw tai te tnoc n+askHsis m+mn+treffei erok hn+n+ywne

mn+m+mn+trefyp+hmot hn+n+humnos ejoousou ehrai yapnoute etrenfei

n+nenbal ehrai erof hn+oumn+trefyp+hmot. m+pr+trenywpe hws

entwoun hn+ouhroy annouje gar ebol m+mon n+n+wrganon n+tmn+tatsi

alla tn+nau epeoou m+pnoute n+qe n+ouial hitm+pbal m+phHt ethihoun

kan eaufi n+tootn+ m+pbal m+penswma ethibol. enyanr+al

marn+yp+hmot * je ankw n+swn n+tcinswt[m+ et]youeit. anywwce

[enenjij] oun+tan m+m[au n+]nethihoun euseb+t[wt] oube ppolumos

m+pjaje. eyje pywne amahte hijm+penswma tHrf+ alla kata

prwme ethihoun ptalco auxane n+houo.

17 MS BM, Or. 3581 A [44].

38

Guy VII.24: …hdona.j hmi/n nenomoqe,thtai) Eiv ouvn h no,soj tau,taj h;mblune( peritto.j o

lo,goj) Ti, de. le,gw peritto,j* ~Wj ga.r mei,zoni kai. ivscurote,rw| farma,kw| th/| no,sw| ta.

ovleqriofo,ra sumptw,mata kekoi,mhtai) Kai. au[th evsti.n h mega,lh a;skhsij( to. evn tai/j

no,soij evgkarterei/n kai. euvcaristhri,ouj u[mnoj avnape,mpein tw/| krei,ttoni) VAfairou,meqa

ovfqalmou,j* Mh. bare,wj evne,gkwmen) Ta. ga.r th/j avplhsti,aj avpeba,lomen o;rgana( avlla.

toi/j e;ndoqen ovfqalmoi/j <th.n do,xan Kuri,ou> katoptrizo,meqa) VEkwfeu,samen*

Euvcaristh,swmen th.n matai,an avkoh.n te,leon avpobalo,ntej) Ta.j cei/raj pepo,nqamen* VAlla.

ta.j e;ndoqen e;comen euvtrepisqei,saj pro.j to.n kata. tou/ evcqrou/ po,lemon) VArrwsti,a

kaqo,lon to. sw/ma kratei/* VAlla. kata. to.n e;sw a;nqrwpon ugei,a ma/llon au;xei)

PL VII.17: …turpes delectations nobis constituta sunt. Si igitur aegritudo ista retundit,

superflua de his observandis ratio est. Sicut enim magno et forti medicamine aegritudo,

ita aegritudine corporis vitia reciduntur. Et haec est magna virtus, quando in

infirmitatibus tolerantia fuerit, et gratiarum actio mittitur ad Deum. Si amittimus oculos,

non feramus graviter. Extollentiae enim instrumentum amisimus, sed interioribus oculis

gloriam Domini speculemur. Surdi facti sumus? Non contristemur, quia auditum vanum

amisimus. Manus vestrae ex aliqua passione debilitatae sunt? Sed interiores paratas

habeamus adversus inimici tentationes. Infirmitas totum corpus nostrum tenet? Sed

nostro interiori homini sanitas crescit.

39

Apophthegmata Patrum – Versio Copto-Sahidica

pp. 1-14 lipsesc

1. (p. 15) …spunând: “Doresc s -mi mântui18 sufletul (yuch,).” Îns (de,) ea s-a str duit s -

l opreasc (dar) nu a izbutit si atunci l-a l sat. Or (de,), când a mers s se c lug reasc

(monaco,j), el era în del sare (avme,leia) c ci îsi tr ia viata în greseal (kakw/j)19. S-a

întâmplat îns (de,) c mama sa a murit iar (de,) dup un timp el s-a îmboln vit grav20 asa

încât (w[ste) a tr it un extaz (e;kstasij) care l-a purtat la Judecat (kri,sij). Acolo a g sit-o

pe mama lui si pe cei care osândesc (kri,nesqai)21. Iar (de,) când ea l-a v zut, s-a mirat si i-

a spus: “Ce se întâmpl 22 fiul meu de vii si tu în acest loc pentru a fi (w[ste) judecat la

rându-ti? Unde sunt vorbele cu care spuneai: ‘Doresc s -mi mântui sufletul (yuch,)’?” Iar

(de,) el s-a rusinat de cele auzite (si) s-a întristat23 neavând s -i spun nici o scuz

(avpologi,a). Îns (de,) potrivit (kata,) planului (oivkonomi,a)24 lui Dumnezeu binevoitorul, s-a

întâmplat c boala lui a încetat dup * viziunea avut . El s-a c it (metanoei/n) în inima sa

în urma vizitei pe care a f cut-o aproape de Dumnezeu25, s-a închis în sine, apoi s-a

asezat s cugete (fronti,zein) asupra mântuirii sale si s plâng pentru cele ce le f cuse

din neglijent (avme,leia) la început. Tr ia o asemenea remuscare26 încât (w[ste) multi îl

implorau (parakalei/n) s -si acorde un mic r gaz pentru a nu se r ni de atâta plâns. Îns

(de,) el nu dorea s se consoleze, spunându-si: “Dac nu am izbutit s îndur dojana mamei

mele, în ce chip voi îndura rusinea din ziua Judec tii (kri,sij), în fata lui Cristos si a

tuturor îngerilor (a;ggeloj) s i27?”

2. Un b trân a zis: “Dac este posibil ca sufletele (yuch,) oamenilor s moar de team ,

dup Înviere (avna,stasij), la Venirea (parousi,a) lui Dumnezeu, lumea (ko,smoj) va muri

de groaz si cutremurare. C ci (ga.r) cum ar fi ca omenirea întreag s vad împreun

18 ouje pt. oujai. 19 Fraza este mai lung decât în versiunea greac , aceasta spunând doar c evn avmelei,a| th.n eautou/ kathna,lwse zwh,n (si traducerea latin , sub negligentia vitam suam expendit). 20 Literal, “a fost într-o mare boal .” 21 În originalul grec, mama lui se g seste meta. tw/n krinome,nwn, “printre cei judecati”. 22 Literal, “ce este asta?” 23 Literal, “a r mas întristat”. 24 Articulat cu art. nehot rât sing., ou-. 25 Lectur diferit în greac : Kai. logisa,menoj qeo,qen auvtw/| gene,sqai th.n toiau,thn evpiskoph,n. 26 Literal, “A fost o remuscare în el”. 27 În greac avem tw/n agi,wn avgge,lwn, în acord cu versiunea latin : sanctorum angelorum.

40

cerurile pe cale s se despice si pe Dumnezeu dezv luindu-se cu mânie (ovrgh,) si

amenintare (avpeilh,) (p. 16) în mijlocul ostirii (ta,gma) nenum rate a îngerilor (a;ggeloj)?

De aceea se cade s ne închipuim ca si cum i-am da zilnic socoteal lui Dumnezeu pentru

ceea ce facem în viata noastr .”

3. Un frate a întrebat un b trân: “P rinte al meu, de ce inima mea este aspr si nu are

team de Dumnezeu?” B trânul i-a spus: “Cred c dac omul p streaz mustrarea în

inima sa, ea va naste în el frica de Dumnezeu.” Fratele a zis: “Ce este mustrarea?”

B trânul a spus: “Când omul îsi oc reste sufletul (yuch,) mereu28 spunându-i: ‘Aminteste-

ti c trebuie s -l întâlnim (avpanta/n) pe Dumnezeu!’ si îi mai spune: ‘Ce s fac cu

omul?’29 Dac cineva st ruie în acestea, frica de Dumnezeu vine spre el.”

4. Apa (avbba/) Poimen a spus: “Un frate i-a zis lui Apa (avbba/) Paese: ‘Ce trebuie s fac cu

inima mea aspr ? Sunt f r fric de Dumnezeu!’ El i-a spus: ‘Mergi si al tur -te unui

frate cu fric de Dumnezeu si prin frica lui te vei înfricosa la rându-ti de Dumnezeu.’”

5. Cineva a întrebat un b trân: “De ce inima-mi nu-si g seste tihna30 când stau în chilia

(man+ywwpe)31 mea?” B trânul i-a r spuns: “Pentru c celelalte simturi (aivsqh,th,rion)

exterioare – vederea, auzul, mirosul, vorbirea – sunt bolnave. Îns dac le exersezi

activitatea (ene,rgeia) în cur tie (kaqaro,j), (atunci si) celelalte simturi (aivsqh,th,rion)

l untrice sunt calme si s n toase.”

6. Un altul a întrebat un b trân: “De ce (când) stau în chilia32 mea sunt plictisit?33” El i-a

r spuns: “Pentru c nu ai înteles înc linistea la care n d jduim (evlpi,zein)34, nici (ouvde,)

28 Literal, “în orice lucru”. 29 Chaîne traduce aici versiunea latin , Quid volo ego cum homine?, “Qu’ai-je à faire avec l’homme?” (Ti, qe,lw evgw. meta. avnqrw,pou în recenzia greac ). 30 Literal, “inima mi se r suceste (învârte) în toate p rtile”. 31 Literal, “locul de odihn ”, îns termenul desemneaz în literatura monastic chilia c lug rului. 32 Vezi nota anterioar , versiunea greac foloseste termenul kelli,on iar cea latin cella. 33 Traducerea latin este diferit : Interrogatus est senex, quare sedens frater in cella taedium pateretur. 34 În traducerea latin “linistea la care n d jduim” (th.n evlpizome,nhn avna,pausin în original) este înlocuit cu speratam resurrectionem.

41

pedeapsa (ko,lasij) care va veni. Dac le pricepeai limpede, chiar de s lasul t u ar fi plin

de viermi ce ti-ar ajunge pân la gât, tot i-ai îndura si n-ai fi plictisit.”

7. Un b trân l-a v zut pe unul râzând. El a spus…

pp. 17-30 lipsesc

(p. 31) 8. “…pentru primule, asa este la rândul s u c lug rul (monaco,j) încercat de

gândurile desf t rii (evpiqumi,a).”

9. El a mai spus: “Postul (nhstei,a) este frâul (calino,j) cu care c lug rul (monaco,j) se

împotriveste p catului. Cel care-l azvârle este un cal în c lduri35.”

10. El a mai spus: “Trupul (sw/ma) uscat al c lug rului (monaco,j) îi ridic sufletul (yuch,)36

din genunea de jos si seac pl cerile (hdonh,)37 prin post (nhstei,a)38.”

11. El a mai spus: “C lug rul (monaco,j) grijuliu este încoronat39 pe p mânt si va fi de-

asemea încoronat în ceruri, în prezenta lui Dumnezeu40.”

12. El a mai spus: “C lug rul (monaco,j) care nu-si st pâneste limba, mai cu seam

(ma,lista) când e mânios41, acesta nu domin în veci vreo pasiune (pa,qoj).”

13. El a mai spus: “Nu scoate în veci vorbe r ut cioase pe gura ta c ci (ga.r) via nu

rodeste ghimpi.”

35 Ieremia 5:8. 36 Literal, “îi trage sufletul în sus”. 37 Versiunea greac este mai concret vorbind despre “canalele pl cerilor”, ovcetou.j h`donw/n. 38 În versiunea latin , jejunium monachi, traduce exact textul grec, nhstei,a monacou, îns recenzia copt contine doar hitn+tnHstia, “prin post”. 39 În varianta greac , monahul va fi timhqh,setai pe p mânt si stefanwqh,setai în ceruri, în timp ce versiunea copt ofer în ambele cazuri verbul Yklom, “a încorona”. Versiunea latin este fidel originalului grec: in terra honorabitur, et in coelis corona ab Excelso coronabitur. 40 Îns {Uyi,stoj în greac si Excelsus. 41 Literal, “în ceasul mâniei”, m+pnau m+pcwnt+, care transpune fidel evn kairw/| ovrgh/j al originalului grec.

42

14. El a mai spus: “E bine s m nânci carne42, s bei vin si43 s nu m nânci trupurile

(sa,rx) fratilor t i prin bârf (katalali,a).”

15. El a mai spus: “Asa cum sarpele i-a susurat Evei pân ce a fost izgonit din Rai

(para,deisoj), cel care îsi bârfeste (katalalei/n) fratele i se aseam n . C ci (ga.r) acesta

pr p deste sufetul (yuch,) celui care ascult si nici pe al lui nu si-l mântuie.”

16. A fost odat o s rb toare în Schitia si i-au dat unui b trân un pocal cu vin. El a spus:

“Îndep rtati de mine moartea!” Iar (de,) când ceilalti ce mâncau cu el au v zut, (nici) ei nu

au încuviintat (s bea).

17. Au adus iar si un vas (sai<tion)44 cu vin din primele roade (avparch,)45 ca s -l dea

fratilor, câte un pocal la fiecare. Iar (de,) unul dintre frati s-a urcat pe pivnit (ku,ph), s-a

gr bit si imediat pivnita (ku,ph) s-a pr busit. Iar (de,) (restul) au mers s vad pricina

larmei care s-a stârnit (si) l-au g sit pe frate c zut pe jos. Ei l-au luat în derâdere spunând:

“Esti iubitor al slavei desarte. Bine (kalo,j) ti s-a întâmplat!” Îns (de,) b trânul l-a

îmbr tisat (p. 32) spunând: “L sati-mi fiul c ci (ga.r) a f cut un lucru bun. Pe Domnul46

c nu vor (re)zidi aceast pivnit (ku,ph) în timpul vietii mele, asa încât lumea (oivkoume,nh)

întreag s stie c o pivnit (ku,ph; kHpH pt. kupH) s-a pr busit în Schitia din cauza

unui pahar cu vin!”

42 ab pt. af. 43 Textul copt insereaz aici în pozitie secund conjunctia greac de,, ceea ce-l determin pe M. Chaîne s traduc fraza în felul urm tor: “Il est bon de manger de la viande et boire du vin mais (de,) ne mange pas les chairs de tes frères…”. Totusi, aceast traducere nu ia în calcul conjunctivul pers. a II-a masc. sing. n+g-, care odat tradus ne ofer o fraz identic versiunii grecesti care contine secventa kai.…kai.. 44 T lm cirea copt mentioneaz c a fost vorba despre un saidion, form corupt a substantivului grecesc sai<tion, dentala surd t fiind înlocuit cu dentala sonor d, fenomen frecvent în sahidica post-clasic . Editia lui Guy (pp. 216-217) red dup manuscris termenul sai<thj, înregistrând îns în aparatul critic ocurente ale variantei diminutive sai<tion si al echivalentului s u latin vasculum. Versiunea copt este congruent astfel o anumit traditie manuscris greac . Lampe, A Patristic Greek Lexicon, p. 1221b, afirm c sai<thj este egal cu 22 de xeste (1 xest =cca. 0,4 l), din care rezult în jur de 9 litri de vin. 45 Expresia greac sai<thj oi;nou eivj avparch.n este precis transpus în copt prin ousaidion n+Hrp+

n+aparCH (vasculum vini de primitiis în latin ) Chaîne (p.87) traduce sintagma prin “une jarre de vin nouveau” îns mult mai fidel este traducerea lui Guy (p. 217) din greac : “une jarre de vin en prémices”. Dup cum se stie, în crestinism primele roade ale recoltei erau date Bisericii (vezi Lampe, op. cit., pp. 177a-b). 46 fonh+ n+cipjoeis traduce expresia greceasc zh|/ Ku,rioj, “Domnul tr ieste” (vivit Dominus în latin ).

43

18. Un frate s-a mâniat pe un altul. El s-a asezat s se roage (si) a cerut (aivtei/sqai) s fie

r bd tor cu fratele s u si s treac (para,gein) ispita (peirasmo,j) teaf r (ajm+pwlh+).

Atunci el a v zut un fum (kapno,j) iesindu-i pe gur . Iar (de,) când aceasta s-a petrecut,

mânia l-a l sat.

19. Un preot (presbu,teroj) din Schitia a mers odat la arhiepiscopul (avrciepi,skopoj)

Alexandriei si când s-a întors în Schitia fratii l-au întrebat: “Cum este orasul (po,lij)47?”

Iar (de,) el le-a spus: “Cu adev rat (fu,sei), fratii mei, nu am v zut vreun chip de om în

afara arhiepiscopului (avrciepi,skopoj).” Si (de,) când ei au auzit, au fost încurajati de vorba

(lui) s -si p zeasc ochii de z p ceal 48.

20. Un b trân a spus: “Diavolul (dia,boloj) se aseaz pe lipsurile c lug rului (monaco,j)49.

Dac el st ruie vreme îndelungat într-o deprindere, aceasta sporeste si se înt reste (pân

devine) asemeni unei firi (fu,sij), mai cu seam (ma,lista) în cei ce sunt foarte50

nep s tori (avmelh,j). Nu-ti îng dui orice mâncare pe care o cauti din pricina desf t rii

sale, mai ales (ma,lista) dac esti ferit de boal , si nu te osp ta cu ceea ce poftesti

(evpiqumei/n). Ci (de,) mâncând ce-ti trimite Dumnezeu, sl veste-l cu orice prilej. Am

ispr vit pâinile c lug rilor (monaco,j) si întreaga lor odihn , îns (de,) munca monahilor

(monaco,j) nu am f cut-o. Spune-ti tie însuti: ‘Frate, p streaz pentru tine pecetea

(sfragi,j) lui Cristos, care este umilinta.51’”

47 eretpolis r+ ou; Pw/j h` po,lij. 48 În greac fraza este diferit : Oi de. avkou,santej evqau,masan kai. evsthri,cqhsan avpo. tou/ e;rgou auvtou/ i[na fula,ssousin tou.j ovfqalmou.j eautw/n avpo. metewrismou//n+toou de n+terouswtm+ autajro etbe

pyaje je euehareh eroou habol hapjihraf n+n+bal. Propozitia este transpus liber în francez de Chaîne: “Et, en l’entendant, ils était encourages par ses paroles à se garder de lever les yeux”. Acum, pjihraf traduce substantivul grecesc metewrismo,j, care potrivit Liddell-Scott 955a poate într-adev r însemna “a ridica”, “a fi ridicat sus” îns si “amuzament”, “z p ceal ”. Acesta este sensul pentru care opteaz si Guy când transpune versiunea greac i[na fula,ssousin tou.j ovfqalmou.j eautw/n avpo. metewrismou/ (“pour garder leurs yeux de la divagation”); latin : et custodierunt se ab extollentia oculorum

suorum. 49 Chaîne urmeaz aici în mod inexplicabil versiunea greac , ~O dia,boloj tw/| evlattw,mati tou/ monacou/ evpiti,qetai ma/llon care adaug circumstantialul ma/llon, inexistent în traducerea copt . 50 epehouo, netradus de Chaîne, îns confirmat în greac : ma,lista me.n ou=n evn toi/j ameleste,roij. 51 Pasajul 20 calchiaz numerele 67 si 68 din editia Guy, cel din urm într-o form abreviat .

44

21. Unul dintre b trâni a mers la un alt b trân si i-a spus ucenicului (maqhth,j) s u: “F

pentru noi putin linte” si el a f cut. El a spus: “Înmoaie pentru noi pâine” si el a înmuiat.

Iar (de,) ei au r mas s vorbeasc despre cele duhovnicesti (pneumatiko,j) ziua întreag si

noaptea întreag .

pp. 33-64 lipsesc

(p. 65) 22. Apa (avbba/) Evagrie52 a spus: “Un frate care avea o singur evanghelie

(euvagge,lion) si a vândut-o pân si pe aceasta dând (banii) nevoiasilor, a spus: “Cuvântul

(lo,goj) este cel care m pov tuieste, ‘Vindeti cele ce aveti (si) dati-le s racilor53!’”

23. Apa (avbba/) Teodor al Phermesului avea trei c rti bune. El a mers la Apa (avbba/)

Macarie (si) i-a spus: “Am trei c rti bune. Si am tras folos din ele iar fratii le iau de

asemenea, slujindu-se de ele. Spune-mi, ce trebuie s fac?” B trânul i-a r spuns: “Este un

lucru bun dar (avlla,) s r cia54 este mai bun decât toate.” Iar (de,) când a auzit acestea, el a

mers de le-a vândut, a luat banii55 (si) i-a dat nevoiasilor.

24. Se spunea despre Apa (avbba/) Ioan Persanul (Pe,rshj) c a atins o mare cumintenie

prin multimea virtutilor (avreth,) sale. Iar (de,) el tr ia în Arabia Egiptului. Odat a luat cu

împrumut de la unul dintre frati un solid (oloko,tinoj), * (cu care) a cump rat in ca s -l

lucreze. Un alt frate a venit la el spunând: “P rinte al meu, miluieste-m (cari,zesqai) cu

putin in ca s -mi pot face un mic vesmânt (lebi,twna)56.” Iar el i-a dat cu bucurie. Si (de,)

un altul a venit iar si rugându-l (parakalei/n)57: “D -mi din in ca s -mi fac un vesmânt”,

si el i-a dat acestuia deasemenea. Altii i-au cerut în acelasi fel (omoi,wj, hwmaios) (iar)

el le-a dat bucurându-se în smerenia (aplou/j) sa. Or (de,), la timpul cuvenit, a venit

posesorul solidului (oloko,tinoj), dorind s -l ia înapoi. El (i.e., Apa Ioan) i-a spus: “Voi

merge si ti-l voi aduce,” îns nu stia de unde l-ar fi putut dobândi58. S-a luat si s-a dus59 la

52 Traditia manuscris greac a suprimat din acest logion numele lui Evagrie, din pricina origenismului s u. Nu acelasi lucru se întâmpl îns în colectiile copte si latinesti. Citatul provine din Tratatul practic 97. 53 Matei 19:21. 54 mn+thHke, “s r cie”, echivaleaz aici cu avkthmosu,nh sau nihil possidere din recenzia latin . 55 Literal, “a luat costul lor.” 56 Lebiton era o tunic f r mâneci, purtat de c lug ri. 57 Textul copt adaug efjw m+mos, “spunând”, la care am renuntat pentru a aerisi traducerea. 58 Literal, “aduce”.

45

Apa (avbba/) Iacob, împ rtitorul de pomeni (diakoni,a)60, ca s -l implore s -i dea solidul

(oloko,tinoj) pentru a-l înapoia fratelui. Si pe când mergea, a g sit pe drum61 un solid

(oloko,tinoj). Îns el nu l-a luat si nici (ouvde,) nu l-a atins, ci (avlla,) s-a rugat (si) s-a întors

(p. 66) în chilia sa. Fratele a venit din nou, silindu-l62 (evnwclei/n) (s -i) dea solidul

(oloko,tinoj). El a spus: “Voi avea grij cu sigurant (pa,ntwj) (s ti-l dau).” (Si) s-a dus

iar si b trânul. A g sit solidul (oloko,tinoj) la locul s u pe drum. S-a rugat din nou (si) s-

a întors în chilia sa. Iar (de,) fratele l-a zorit (evnwclei/n) iar si (s -i dea banii). El a spus:

“Ti-l voi aduce de data asta.” Si (de,) s-a luat din nou, a mers la locul acela, s-a rugat (si) l-

a luat. S-a dus la Apa (avbba/) Iacob (si) i-a zis: “Apa (avbba/), am g sit pe drum un solid

(oloko,tinoj). Vesteste rogu-te în m n stire (ptoou) c ci poate (mh,pwj) l-a pierdut

cineva. Iar dac -i g sesti st pânul, i-l voi da.” Si (de,) b trânul (i.e., Apa Iacob) a mers,

vestind (timp de) trei zile în m n stire. Dar nu a aflat pe nimeni care s fi pierdut moneda

(no,misma). Atunci (to,te) b trânul i-a spus lui Apa (avbba/) Iacob: “Dac niciunul dintre frati

nu l-a pierdut, * i-l voi da fratelui cutare. C ci (ga.r) tocmai eram pe cale s -l cer de la

tine drept poman pentru a-mi pl ti datoria (crewstei/n), când l-am g sit pe drum.” Si (de,)

s-a minunat Apa (avbba/) Iacob c nu l-a ridicat (bit pt. fit) pe loc de pe drum, chiar dac

(kai,toi ge) îl datora (crewstei/n) (si trebuia) s -l dea creditorului63. Dac cineva vine

dorind s împrumute de la el, nu îi d personal ci (avlla,) îi spune: “Mergi si-ti ia dup

trebuint (crei,a).” Iar când înapoiaz , (îi) spune: “Pune la loc.” Dac totusi nu d înapoi,

el nici (ouvde,) nu-l întreab , nici (ouvde,) nu-i spune (ceva) decât (eiv mh, ti) o singur dat

celui care a luat.

25. Unii dintre P rintii nostrii au spus c un frate purtând (forei/n) un mic cucullium a

venit odat la Apa (avbba/) Isac, în biserica (evkllhsi,a) care este la Celule. Iar b trânul l-a

pus pe fug spunându-i: “Acest loc este al c lug rilor (monaco,j) (p. 67) îns (de,) tu esti

mirean (kosmiko,j; kwsmikon în loc de kosmikon) si nu poti sta aici.”

59 Literal, “ca s mearg ”. 60 Sensurile termenului diakoni,a în crestinism…. 61 Literal, “pe p mânt”. 62 Verbul este la perfectul simplu, afenwCli, îns am preferat imperfectul din ratiuni estetice. 63 Literal, “st pânului s u”.

46

26. Apa (avbba/) Isac a spus: “P rintii nostri si (men- pt. mn+-) Apa (avbba/) Pambo au purtat

(forei/n) vesminte zdrentuite f cute din buc ti si tunici (hn+- pt. hen) din fibre de

palmier. Voi îns (de,) purtati (forei/n) acum vesminte (hn+- pt. hen) pretioase. Plecati din

acest loc c ci l-ati distrus!”

27. Iar (de,) pe când mergeau la secerat64, el le-a spus: “Nu voi merge iar si s v dau

porunc (evntolh,)65 pentru c (ga.r) nu o respectati.”66

28. El a mai povestit c Apa (avbba/) Pambo a spus: “Acesta este felul în care se cuvine ca

monahul (monaco,j) s -si poarte (forei/n) vesmintele: asa încât (w[ste) aruncându-si tunica

afar din chilie pentru trei zile, nimeni n-o (g seste) demn 67 de a fi ridicat . Atunci

(to,te) el o îmbrac (forei/n).”

29. Apa (avbba/) Casian a spus: “Unul dintre nobili (sugklhtiko,j), care a renuntat

(avpota,ssesqai) la toate bog tiile (crh/ma) sale (si) le-a dat s racilor, a p strat putin pentru

nevoile (crei,a) proprii c ci nu dorea s tr iasc în renuntarea (avpotaktiko,j) des vârsit a

smereniei inimii. Iar (de,) Vasile68, cel care tr ieste printre sfinti, i-a spus acestuia o vorb :

‘Nobletea (sugklhtiko,j) ti-ai pierdut-o iar c lug ria (tmn+tmonaCos) nu ai dobândit-

o!’”

30. Unul dintre frati l-a întrebat pe Apa (avbba/) Pastamon69: “Ce trebuie s fac? C ci m

îndurereaz (qli,besqai) s vând munca mâinilor mele.” B trânul a r spuns spunând:

“Apa (avbba/) Sisoe (jijwi)70 si altii vând deasemenea munca mâinilor lor, aceasta nu

64 Gr. qe,roj, whs+. 65 n+tolH, n+ supralinear înlocuind en. 66 Pasajul VI.10 este împ rtit în dou în versiunea copt (numerele 23 si 24). 67 În text, taio, “a onora”. Chaîne crede îns c textul trebuie corectat prin talo, “a ridica” sau taho, “a atinge”. Amendarea nu este îns necesar . 68 Manuscrisul copt consemneaz forma basimos, în timp ce varianta greac citeste Basi,leioj. 69 pastamwn în copt , Pista,mwna în originalul grec si Pisteramoni în latin . 70 Siso,h înseamn în greac “bucl de p r”, de unde deriv numele sfântului, Sisw,hj; traducerea copt red astfel aici numele lui Sisoe prin omonimul jijoi, “bucl de p r”. jicwi, ciywi, cicwi, Ycwi, Ytoue, CiCois sunt alte forme prin care sursele copte îl numesc pe Sisoe (Crum, Coptic Dictionary, p. 800a si Monika Hasitzka, Namen in koptischen dokumentarischen Texten, disponibil on-line la http://www.onb.ac.at/sammlungen/papyrus/publ/kopt_namen.pdf).

47

este o greseal . Îns (de,) când esti pe cale s vinzi, spune costul m rfii (i=doj) o singur

dat iar (de,) de vrei s lasi putin din pret, tu decizi. Asa îti vei g si tihna.” Fratele i-a

spus: “Dac eu am pentru trebuinta (crei,a) mea, doresti s nu m mai îngrijesc de munca

mâinilor?” B trânul i-a r spuns: “Chiar dac ai de toate, nu l sa (p. 68) munca mâinilor.

F ceea ce-ti st în puteri numai c (mo,non) f r tulburare.”

31. Un frate l-a întrebat (sic) pe Apa (avbba/) Serapion: “Spune-mi o vorb .” B trânul i-a

zis: “Ce s -ti spun? C ai luat din bunurile s racilor, v duvelor (ch,ra) si orfanilor

(ovrfano,j)71? Tu le-ai asezat în firid 72.” C ci (ga.r) el v zuse firida plin de c rti.

32. Ei au întrebat-o pe binecuvântata (maka,ria) Sincletica: “Este s r cia un bine (avgaqo,n)

des vârsit?” Ea a r spuns: “Este un bine (avgaqo,n) foarte des vârsit (sic) pentru cei care

sunt în stare. C ci (ga.r) cei care o îndur (upomei,nein) au durere (qli,yij) în carne (sa,rx)

îns (de,) în suflet (yuch,) au slav . Pentru c (ga.r) asa cum vesmintele aspre se calc în

picioare si se spal învârtindu-le cu putere pân se albesc, tot astfel sufletul (yuch,) înt rit

de s r cia benevol devine si mai puternic.”

33. Apa (avbba/) Hiperechios a zis: “Comoara calug rului (monaco,j) este s nu strâng

nimic p mântesc (u[lh) pentru el. Z vor ste-te în tine si adun -ti în ceruri c ci (ga.r)

necurmat îti este odihna vesnic 73.”

34. Era odat un sfânt care se numea Filagrios. Locuind în Ierusalim, el muncea din greu

pentru a-si câstiga pâinea. Si (de,) pe când (o[son) st tea în târg (avgora,, agwra în loc de

agora) ca s vând munca mâinilor sale, iat c deodat a g sit o pung (bala,ntion) în

care erau o mie de solizi (oloko,tinoj). El a r mas la locul s u spunând(u-si): “Trebuie s

vin cel care a pierdut-o.” Si iat c acesta a venit plângând. Iar (de,) b trânul l-a luat (si)

l-a tras de-o parte înapoindu-i-o. Respectivul l-a îmbr tisat (amahte) dorind s -i dea o

parte, îns (de,) b trânul nu a vrut s primeasc . Atunci (to,te) el strigat zicând: “Veniti s 71 “Bunurile s racilor” parea a fi o insertie copt , în greac si latin textul afirm : o[ti e;labej ta. tw/n chrw/n kai. ovrfanw/n respectiv quia tulisti ea quae erant viduarum et orphanorum. 72 Atât grecescul quri,j, folosit în varianta greac , cât si cuvântul egiptean youyt+, se pot traduce fie “fereastr ” (Chaîne) fie “nis ”, “alcov” (sic Guy). 73 Versiunea greac si traducerea latin sunt diferite, necontinând îndemnul la anahorez .

48

vedeti ce a f cut un om al lui Dumnezeu!” Îns (de,) b trânul a fugit pe furis (si) a iesit din

oras (po,lij) pentru ca ei s nu stie (p. 69) ceea ce f cuse si s -l pream reasc .

35. Un frate a întrebat un b trân: “Cum m pot mântui?” Iar (de,) el (i.e., b trânul) si-a

scos vesmântul (lebi,twna), si l-a încins la sale, si-a întins bratele (si) a spus: “Asa trebuie

s fie c lug rul (monaco,j): s se elibereze de materia (u[lh) lumii (ko,smoj) si s se

crucifice (staurou/n) prin lupta (avgw,n) sa.”

36. Un b trân a fost îndemnat s ia bani (crh/ma) pentru propriile nevoi (crei,a). Îns (de,)

el nu a dorit s primeasc , de vreme ce (wj) munca mâinilor sale îi ajungea. Iar (de,) când

ei au st ruit rugându-l: “Ia fie si doar (ka;n) pentru nevoia (crei,a) celor ce n-au,” b trânul

a r spuns: “Este de dou ori înjositor, c ci (pe de-o parte) nu mi-e de trebuint (crei,a)

(dar) am luat, si (pe de alt parte) dau lucruri ce nu-mi apartin celor nevoiasi, pentru a

c p ta slava desart .”

37. Niste greci (e[llhn) au venit odat ca s dea pomeni (avga,ph) în Ostrakine si i-au

întrebat pe împ rtitorii de pomeni (oivkono,moj): “Cine sunt nevoiasi (crei,a)?” Iar (de,) ei i-

au dus la un olog pentru ca ei s -l miluiasc 74. Dar (de,) el nu a dorit s ia, spunând: “Iat ,

lucrez aceste câteva frunze de palmier (care) îmi sunt de-ajuns pentru nevoia (crei,a)

mea.” I-au dus apoi la o v duv (ch,ra) (care locuia) cu copiii ei. Fiica ei a r spuns

din untru, din spatele usii, c ci (ga.r) era goal iar (de,) mama ei era plecat la munc ,

fiind sp l toreas . Or (de,), ei i-au d ruit haine si bani dar ea nu a primit, zicând: “Mama

mea a venit (si) a spus: ‘Curaj, fiica mea, Dumnezeu a h r zit ca eu s g sesc de lucru

ast zi, asa c avem ce mânca (trofh,)75.’” Iar când mama ei s-a întors, ei au îndemnat-o s

primeasc , îns (de,) ea nu a dorit spunând: “Eu îl am pe cel care mi-a dat, adic pe

Dumnezeu, si ast zi voi doriti s (mi-)l luati.” Iar (de,) ei i-au auzit (sic) credinta (pi,stij)

si l-au sl vit pe Dumnezeu.

74 Literal, “s -i dea”. 75 Literal, “avem mâncarea nostr ”.

49

38. Un om de vaz din str in tate a venit în Schitia cu multi bani (crh/ma) si i-a cerut

preotului (presbu,teroj) s -i împart fratilor. Îi zice preotul (presbu,teroj): “Fratii nu au

nevoie (crei,a).” St ruind în continuare, preotul (presbu,teroj) a pus punga cu aur în usa

bisericii (evkllhsi,a) si le-a spus fratilor: “Cel care are nevoie, s ia!” Dar niciunul dintre

ei nu s-a apropiat (de bani), iar (de,) câtiva nici m car nu i-au b gat în seam . Îi zice

preotul (presbu,teroj) celui care i-a adus: “Dumnezeu ti-a primit pomana (avga,ph). Du-te

si d (banii) s rmanilor.” Or (de,) el a tras un mare câstig (si) a plecat.

39. Cineva i-a adus bani (crh/ma) un b trân, spunând: “Ia acestia si foloseste-i pentru

trebuinta ta c ci ai îmb trânit si esti bolnav,” pentru c (ga.r) el era într-adev r pr p dit

de boal . Îns (de,) el a spus: “Ai venit la mine dup saizeci de ani s mi-l iei pe cel care

m hr neste (troPeus)? Iat , am fost bolnav atâta vreme si nu mi-a lipsit nimic pentru

c Dumnezeu îmi d (corhgei/n) cele trebuincioase si m hr neste.” Iar (de,) el nu a

încuviintat (kate,cein) s ia.

40. B trânii au povestit despre un gr dinar c lucra si-si d dea întreaga str danie drept

poman (avga,ph), p strându-si doar atât cât îi era trebuincios (crei,a). La timpul cuvenit

îns (de,), Satana i-a s dit76 un gând în minte spunându-i: “Strânge niste bani pentru tine

ca nu cumva (mh,pwj) s îmb trânesti, s te îmboln vesti si s fii cu totul (o[lwj) nevoias

(crei,a).” Iar (de,) el si-a adunat un ulcior cu bani. S-a întâmplat îns (de,) s se

îmboln veasc de o boal grav la picior si a cheltuit banii pe doftori dar tot nu s-a lecuit.

În sfârsit a venit îns (de,) la el un mare doftor (care) i-a spus: “Dac nu-ti retez piciorul,

întregul t u trup (sw/ma) va putrezi.” Si el a decis s -i taie piciorul cu un fer str u…

pp. 71-72 lipsesc

(p. 73) 41. …Apa (avbba/) Beniamin ucenicilor s i: “Umblati pe calea regeasc , num rati

dep rt rile (mi,lion, lat. millia) si nu veti obosi77.”

76 Literal, “i-a aruncat”. 77 Ultima parte lipseste din originalul grec.

50

42. Apa (avbba/) Besarion a spus: “Am petrecut patruzeci de nopti în mijlocul unui

m r cine (ra,mnoj) f r s dorm.”

43. Un frate care st tea singur la Chilii s-a tulburat. Si (de,) el s-a dus la Apa (avbba/)

Teodor al Phermesului (si) i-a spus (scil. despre tulburarea sa). Iar (de,) b trânul i-a zis:

“Mergi de-ti smereste inima si r mâi cu altii c rora s li te supui (upota,ssesqai).” Iar (de,)

el a mers (si) a locuit cu mai multi în m n stire78. El s-a întors din nou, s-a dus la b trân

(si) i-a spus: “Nu m-am linistit s l sluind printre oameni.” B trânul i-a spus: “Dac nu ai

fost împ cat singur si nici (ouvde,) când ai fost cu altii nu te-ai linistit, de ce ai venit s te

c lug resti (monaco,j)? Nu ca s înduri caznele (qli,yij)? Spune-mi, de câti ani îmbraci

acest vesmânt (sch/ma; sCuma pt. sCHma)?” El a zis: “De opt ani.” B trânul i-a spus:

“Adev rat (îti spun), sunt saptezeci de ani de când m-am c lug rit (monaco,j) (si) nu am

g sit o singur zi tihna iar tu vrei sa te domolesti în al optulea an.”

44. Unul dintre frati a întrebat într-o zi: “Apa (avbba/), dac teama79 se iveste deodat , te

înfricosezi si tu?” B trânul i-a spus: “Chiar dac cerul se izbeste cu p mântul, Teodor nu

s-ar însp imânta.” C ci (ga.r) el s-a rugat (twbah pt. twbh+) Domnului s -l scape de

fric .

45. Au spus despre Apa (avbba/) Teodor si Apa (avbba/) Lucian ai Enatonului c au petrecut

cincizeci de ani am gindu-si (r+hal) gândurile astfel80: “Când trece iarna vom p r si

locul acesta.” Iar (de,) dac era var ei spuneau81: “Când trece (para,gein) vara vom pleca

78 hm+ptoou, “în munte”, sic în Chaîne, p. 90; toou si echivalentul s u grecesc o[roj denumesc muntii din pustiul egiptean, locul în care s-au retras primii anahoreti si totodat spatiul de expansiune al cenobitismului. Muntii desertului au ajuns s fie asimilati în asemenea m sur cu institutia monastic încât cu timpul m n stirea a fost numit simplu, “Munte”. Bun oar , celebra M n stire Alb din Egiptul Superior este pomenit în sursele copte ca “Muntele (ptoou) din Atripe” sau “Sfântul Munte” (ptoou

etouaab). Termenul grec a fost la rându-i folosit în acelasi sens: vezi P. Masp. 67141, to. o[roj avma Mariaj. Cf. Paul Kahle, Bala’izah. Coptic Texts from Deir el-Bala’izah in Upper Egypt (London: Oxford University Press, 1954) vol. 1, pp. 27-29. 79 Literal, “o team ”. Versiunea greac este mult mai limpede: VEa.n a;fnw ge,nhtai ptw/sij. 80 MS citeste doar je, îns Chaîne completeaz cu aoristul yaujoos je, “spunând”; ad ugirea nu este îns necesar . 81 Literal, “ei spun”, aoristul pers. a III-a pl., yaujoos.

51

de aici.” Si asa si-au petrecut toat viata82 acesti P rinti ai nostri (p. 74), fie-le pomenirea

vesnic .

46. Apa (avbba/) Poimen a zis despre Apa (avbba/) Ioan Colobos83 c s-ar fi rugat lui

Dumnezeu (iar) acesta l-a sc pat de lupt (po,lemoj, polumos pt. polemos) si a fost

f r grij (avme,rimnoj). Or (de,), el a mers (si) a spus unui b trân: “V d c sunt netulburat

în lupta (po,lemoj, polumos pt. polemos) cu mine.” B trânul i-a spus: “Du-te roag -

te (parakalei/n) lui Dumnezeu ca lupta (po,lemoj, polumos pt. polemos) s se

întoarc la tine, c ci (ga.r) sufletul (yuch,) înainteaz (proko,ptein) prin lupt (po,lemoj,

polumos pt. polemos).” Si când lupta (po,lemoj, polumos pt. polemos) se

ridica împotriva lui, el nu se întorcea s se roage ca s piar 84 ci (avlla,) spunea: “Doamne,

d -mi putere de îndurare (upomonh,) în lupt (po,lemoj, polumos pt. polemos)!”

47. Apa (avbba/) Macarie cel Mare a mers la Apa (avbba/) Antonie si când a b tut85 la us el

(scil. Antonie) a iesit (si) l-a întrebat86: “Cine esti?” Iar (de,) el a r spuns spunând: “Sunt

eu, Macarie”. Si (Antonie) a închis usa, a intrat (si) l-a l sat. Când i-a v zut r bdarea

(upomonh,), i-a deschis si veselindu-se împreun i-a spus: “De mult vreme doresc s te

v d c ci (ga.r) am auzit despre tine.” Si l-a primit cu ospetie punându-l s se odihneasc

c ci (ga.r) venise cu mari osteneli. Iar (de,) când s-a f cut sear , Apa (avbba/) Antonie si-a

înmuiat câteva frunze de palmier. Îi zice Apa (avbba/) Macarie: “Îng duie-mi (keleuei/n) s

înmoi si pentru mine.” Iar (de,) el i-a spus: “Înmoaie.” (Macarie) a f cut un m nunchi87

mare din frunze de palmier (pe care) l-a înmuiat88. De cu sear ei s-au asezat s vorbeasc

(despre) cele folositoare sufletului (yuch,) si au împletit. Firul a coborât pe fereastr pân

în grot (sph,laion; spulHon pt. spHlaion). Dimineata, binecuvântatul (maka,rioj)

82 Literal, “tot timpul”. 83 Sau Ioan cel Mic……… 84 Versiunea sahidic are în acest loc m+pefkotf+ eylHl efitf+ m+mau, “nu se întorcea s se roage ca s dispar ”, îns Chaîne traduce “il ne retourna pas prier pour que Dieu la lui ôtât”. 85 MS contine forma kwlah, corectat de Chaîne în kwlh+. 86 Literal, “i-a spus”. 87 MS citeste ylol, “popor”, în loc de yol, “m nunchi”. 88 Editia lui Chaîne ofer eronat afhopf, care s-ar traduce prin “el l-a ascuns”, îns cu sigurant trebuie s citim aici afhorpf, “el l-a înmuiat”, asa cum g sim si în versiunea greac : Kai. poih,saj desmo.n me,gan e;brexen.

52

Apa (avbba/) Antonie a intrat (si) a v zut ce mult împletise Apa (avbba/) Macarie. El s-a

minunat si i-a s rutat mâna89 spunându-i: “Mult t rie a iesit din aceste mâini!90”

48. B trânul Apa (avbba/) Macarie a mers odat din Schitia la Terenute. Si a intrat într-un

mormânt91 s doarm . Acolo îns (de,) erau stârvuri (sw/ma) ale p gânilor (e[llhn)92 iar el a

luat unul si l-a asezat sub cap drept pern . Când dracii (dai,mwn) l-au v zut îns (de,) cât

era de neînfricat, l-au pizmuit (fqonei/n) si au dorit s -l însp imânte. Ei au strigat cu voce

de femeie: “Cutare, vino cu noi s ne îmb iem!” Iar (de,) un altul a r spuns de sub el (i.e.,

de sub Apa Macarie) dracilor (dai,mwn): “Iat , am un str in peste mine si nu pot s merg.”

B trânul îns (de,) nu s-a speriat ci (avlla.) a fost îndr znet si a lovit hoitul spunând:

“Ridic -te si du-te dac poti.” Or (de,), când l-au auzit, dracii (dai,mwn) au urlat cu voce

n prasnic : “Ne-ai biruit!” Si au fugit foarte rusinati.

49. Apa (avbba/) Matoi a spus: “Prefer o munc usoar care este neîntrerupt decât una

anevoioas care se ispr veste repede.”

50. Ei au spus despe Apa (avbba/) Melitos c a vietuit odat împreun cu doi ucenici

(maqhth,j) în regiunea Persei. * Si doi tineri, care erau frati dup trup (kata. sa,rx), au mers

la vân toare potrivit (kata.) obiceiului lor (e;qoj). Ei si-au întins plasele pe patruzeci de

mile (mi,lion, lat. millia) ca s prind în curs toate (fiarele) pe care le-ar fi g sit, s le

captureze si s le ucid cu sulitele (konto,j). Or (de,) ei l-au prins pe b trân si pe cei doi

ucenici (maqhth,j) ai s i. Si (de,) l-au v zut c era acoperit cu p r93, însp imânt tor la

vedere si s-au minunat cumplit. Ei i-au spus: “Spune-ne, om esti sau duh (pneu/ma)?” El

le-a r spuns94: “Sunt un om p c tos si am venit aici s -mi jelesc p catele si s -l sl vesc

89 MS adaug , “lui Apa Macarie.” 90 Tradus de Chaîne dup recenzia latin , “De nombreuses vertus sont sorties de ces mains” (Multa virtus

de istis egreditur), îns traducerea mea este confirmat si de originalul grec: Pollh. du,namij evxe,rcetai evk tw/n ceirw/n tou,twn. 91 oukoui m+ma se traduce literal prin “un loc mic”, scribul copt transpunând întocmai termenul grec topa,rin, un loc sau o constuctie mic . Versiunea lui Pelagius red topa,rin prin monumentum. Am preferat s traduc în acest loc “mormânt” prin deductie. Macarie intr într-n monument funerar pentru a se odihni si acolo este încercat de draci care îi dau iluzia c mortii din jurul sfântului ar fi vii. 92 Versiunea greac vorbeste despre skhnw,mata ~Ellh,nwn/corpora paganorum în traducerea latin . 93 rm+ n+bw literal, “om p ros”. 94 Literal, “le-a spus”.

53

pe Isus Cristos, Fiul Dumnezeului cel Viu.” Dar (de,) ei au zis: “Nu sunt alti dumnezei în

afara Soarelui, focului si apei,” c ci (ga.r) ei pe acestia îi venerau, “du-te dar (avlla.) si

adu-le jertf (qusi,a)!” El îns (de,) le-a spus: “V înselati (plana/sqai) pentru c (ga.r)

acestia sunt z misliti (hn+- pt. hen-). Dar (avlla.) v poftesc (parakalei/n) s v întoarceti

la adev ratul Dumnezeu ca s -l cunoasteti. C ci (ga.r) el este cel care i-a pl m dit pe

acestia si pe toate celelalte.” (p. 76) Îns (de,) ei au râs si au spus: “Zici c cel pe care l-au

osândit si crucificat (staurou/n) ar fi adev ratul Dumnezeu?” El a r spuns95: “Da. El este

adev ratul Dumnezeu care a crucificat (staurou/n) p catul si a nimicit96 moartea. Acesta

este cel despre care spun c e Dumnezeul adev rat.” Dar (de,) ei l-au schingiut

(basani,zesqai) pe el si pe ceilalti doi, pentru ca s -i sileasc (avnagka,zein) s aduc jertf

(qusi,a). Si (de,) celor doi frati le-au t iat capetele iar pe b trân l-au supus la cazne

(basani,zesqai) zile îndelungate. La sfârsit l-au asezat (drept tint ) si au tras în el. Unul

tr gea97 din fata lui iar cel lalt din spate, el fiind între ei. Iar (de,) b trânul a zis: “De

vreme ce (evpeidh,) ati convenit între voi s v rsati sânge nevinovat, mâine pe timpul

acesta mama voastr va r mâne f r voi doi98 iar sângele v va fi v rsat de propriile

voastre s geti.” Ei îns (de,) nu au luat aminte la vorba lui, ci au venit din nou * la

vân toare a doua zi. Iar unul dintre c priori a sc pat din plas si (de,) ei au fugit dup el ca

s -l prind . Au tras dup el, s-au nimerit unul pe altul în inim (si) au murit asa cum

(kata,) le-a spus b trânul.

51. Un frate a întrebat un b trân: “(De ce)-mi sl beste inima la cea mai mic suferint ?”

Îi spune b trânul: “Ne minun m de Iosif, care era prunc în tara Egiptului, t râmul

închin ciunii la idoli (ei;dwlon)99, cum de a îndurat (upomei,nein) ispitele (peirasmo,j) pe

care le-a întâmpinat. Si pân la urm Dumnezeu l-a binecuvântat. Îl vedem iar si pe Iov

c nu a încetat s tin frica de Dumnezeu iar (ispitele) nu au izbutit s -l miste din

n dejdea (e`lpi,j) lui.”

52. Apa (avbba/) Poimen a spus: “În ispite se arat semnul c lug rului (monaco,j).” 95 Literal, “a spus”. 96 Literal, “a ucis”. 97 nej sote trebuie s corespund lui ri,ptw be,lh din versiunea greac . 98 Literal, “va deveni f r copii”. 99 Literal, “t râmul închin rii la idol”.

54

53. Apa (avbba/) Isidor, preotul (presbu,teroj) Schitiei, a zis odat pe când vorbea obstei

(lao,j): “Fratilor, nu-i asa c (mh,) am venit aici…”

pp. 77-78 lipsesc

(p. 79) 54. …(din pricina) desf t rilor (h`donh,, hudonH) nerusinate ne sunt prescrise

(nomo,j) acestea. Îns (de,) dac boala le face neputincioase fat de noi, rostul (lor) este

desart100. Dar (de,) de ce zic desart? C ci (ga.r) asemeni unui mare leac ce este foarte

puternic în trupul (sw/ma) bolnav, suferinta nimiceste p catul înl turându-l. Aceasta este

m reata ascez (a;skhsij): s înduri bolile si s îi înalti lui Dumnezeu imnuri (u[mnoj) de

multumire (s ne ridic m ochii spre el multumindu-i)101. S nu le îndur m din r sputeri

pentru c (ga.r) am fi îndep rtat de noi organele (o;rganon; wrganon pt. organon)

l comiei, ci (avlla,) (pentru c ) z rim slava lui Dumnezeu ca într-o oglind prin ochii

l untrici ai inimii, chiar de (ka;n) ele ne iau ochii trupesti (sw/ma)102, care sunt exteriori.

Surzim? S sl vim * c ci am pierdut auzul care este desart. Ne-am v t mat [mâinile]? Le

avem pe cele l untrice, preg tite pentru înclestarea (po,lemoj, polumos pt. polemos)

cu dusmanul. (Chiar) dac boala înc tuseaz întregul nostru trup (sw/ma), pentru (kata,)

omul interior vigoarea sporeste (auvxa,nesqai) mult.”

100 Editia lui Chaîne consemneaz aici cuvântul egiptean houo, care ar însemna dimpotriv , “m ret”, “în exces”. Cel mai probabil, Chaîne a inversat din neglijent o liter , manuscrisul citind de fapt hoou, “r u”, “nefast”. J. E. Hartley nu pare s sesizeze greseala din editia lui Chaîne si traduce f r s compare cu versiunea greac si cu cea latin : “…the word it’s great. Why do I say that the word is great?” (J. E. Hartley, Studies in the Sahidic Version of the Apophthegmata Patrum (Ann Arbor: University of Michigan Microfilms, 1969), p. 41. 101 Paranteza este o insertie copt , lipsind din celelalte versiuni disponibile. 102 Literal, “ochiul trupurilor noastre”.