as lab bacte1

8/18/2019 As Lab Bacte1

1/8

23/01/20

Bacteriologie generală

Conf. univ. Dr. Olivia Dorneanu

Lumea microorganismelor

• Microorganisme celulare:

– 3 atribute ale vieţii:

• Capacitatea de a sintetiza proteine• Capacitatea de a produce energie

• Informație genetică

– bacterii, fungi, protozoare

• Microorganisme acelulare:

– Doar informație genetică

– virusuri

Structura bacteriei

Structura bacteriilor- structuri obligatorii -

•Citoplasma – bogată în ribozomi (sediul sintezei proteice)

• Nucleoplasma – 1 cromosom, ADN d.c. - sediul informaţiei genetice

• Membrana citoplasmică – respiraţia celulară; digestie;transport transmembranar; biosinteză (fosfolipide, peretebacterian)

• Lipsesc organite celulare (lizozomi, mitocondrii, aparat Golgi)

Structura bacteriilor- structuri obligatorii -

• perete bacterian

– rigid forma bacteriei

– rezistent protecţie


2/8

23/01/20

Peretele bacterian condiţionează colorabilitatea bacteriilor încoloraţii diferenţiale:* Gram

* Ziehl-Neelsen

Frotiu colorat Ziehl-Neelsen

Structura bacteriilor- structuri facultative -

• Capsula - ligand (mucoase, celule eucariote, bacterii,suprafeţe inerte), rol în virulență

• Flageli – mobilitate

• Pili (fimbrii) - asigură aderarea la receptori specifici de pesuprafeţele celulare (mucoase)

• Spori - forme de rezistenţă în condiţii defavorabile de mediu

Înmulţirea bacteriilor (diviziune)


3/8

23/01/20

Cultivarea bacteriilor

• Medii de cultură = soluţii apoase ale unor substanţenutritive

– să fie steril - pentru a cultiva exclusiv microorganismele dinprodusul investigat

– să fie nutritiv – să asigure presiunea osmotică (în general, medii izotone) şi pH

(în general, 7-7,5)

– să fie transparent - pentru a facilita urmărirea culturii

• Condiții fizico-chimice

– Temperatura de incubare (37 °C)

– Atmosfera de incubare (aerobă, anaerobă, CO2)

Clasificarea mediilor de cultură

După consistenţă:• lichide (bulioane) – repartizate în eprubete sau baloane

– nu permit separarea bacteriilor dintr-un amestec – utilizate pentru însămânţarea produselor patologice

monobacteriene (LCR, sânge) – Ex. bulion nutritiv

• solide – repartizate cel mai frecvent în plăci Petri – permit separarea bacteriilor dintr-un amestec – obţinerea de

colonii izolate (cultură pură) – obţinute prin adaos de agar / coagularea proteinelor – utilizate pentru însămânţarea produselor patologice

pluribacteriene (exsudat faringian, materii fecale)

– Ex. agar nutritiv

Clasificarea mediilor de cultură

După scopul utilizării • Îmbogățite - satisfac exigenţele nutritive pentru o gamă largă

de bacterii; ex. agar-sânge

• Diferenţiale - diferenţiază între ele bacterii cu aspect al culturiiidentic pe alte medii de cultură

• Selective – inhibă parțial dezvoltarea bacteriilor de contaminare aprelevatelor

Colonie = masă de cultură, vizibilă cu ochiul liber pe suprafaţa unuimediu de cultură solid, rezultată prin multiplicarea unei singure celulebacteriene sau a unui grup de celule, numit unitate formatoare decolonii / UFCColonie = cultură pură

Numirea ştiinţifică a bacteriilor

• nume latinizate

• familie - -aceae – e.g., Enterobacteriaceae; enteron - intestin

• gen - -um, -us – e.g., Clostridium; closter – fus

– e.g., Staphylococcus; staphyle – ciorchine de strugure,coccus - boabă

• specie – numele genului + un adjectiv

–e.g., Staphylococcus aureus

– e.g., Neisseria gonorrhoeae

Metode de depistare a bacteriilor

• Microscopia – analiza morfologiei şi structurilor

• Cultivarea – izolarea repicarea în culturi pure identificare

• Depistarea acizilor nucleici microbieni

• Reacţiile antigen-anticorp

Identificarea unei bacterii

1. Caractere microscopice• preparate umede – mobilitatea, morfologia spirochetelor• preparate colorate – morfologie, afinitate tinctorială

2. Caractere de cultură – exigenţele nutritive: nepretenţioase şi pretenţioase; – aspectul coloniilor: diametrul, circumferinţa, relieful, suprafaţa,

culoarea, consistenţa; – temperatura optimă de cultivare; – atmosfera optimă de cultivare: aerobe, anaerobe, facultativ

anaerobe, carboxifile, microaerofile;

– producerea de pigment difuzibil în mediu.

3. Teste biochimice

4. Identificare antigenică


4/8

23/01/20

Din pdv al virulenței, bacteriile pot fi

• Nepatogene – nu produc infecții la om (nu găsesc înţesuturi şi umori condiţii fizico-chimice şi nutritive

necesare dezvoltării)• Strict patogene - posedă suficiente capacităţi invazive

pentru a îmbolnăvi gazda cu apărare anti-infecțioasă normală. După vindecare, pacienții pot rămâne purtătorisănătoși.

• Condiționat patogene (oportuniste) – produc infecții: – în condiţiile unor deficienţe ale barierelor antimicrobiene

– când dobândesc capacităţi patogene suplimentare

Contaminare – colonizare – infecție

• contaminare - depunerea unor microorganisme pe osuprafaţă

• colonizare - multiplicarea microorganismelor pe suprafeţelegazdei fără o reacţie detectabilă din partea acesteia

(răspuns inflamator etc.)• condiţiile de nutriţie şi fizico-chimice oferite de învelişuri şi

adezivitatea specifică a microbilor la unele celule selecteazăcontaminanţii care vor coloniza anumite zone ale organismului(microbiota indigenă, flora microbiană normală)

• infecție - pătrunderea şi multiplicarea în corp a unui agentinfecţios, cu o reacţie detectabilă din partea acesteia

Zonele organismului uman

în raport cu condiţia lor microbiologică

1. Zone normal sterile• mediul intern (sânge, limfă, lichid interstiţial) • ţesuturile • cavităţile seroase (meningiană, pleurală, pericardică, peritoneală,

sinoviale articulare)2. Zone cu contaminări reduse şi tranzitorii, practic sterile

• sinusuri şi urechea medie • etajul subglotic al căilor respiratorii • căile biliare • căile urinare de la rinichi la uretra proximală • organele genitale interne

3. Zone contaminate, dar necolonizate• stomac• duoden• jejun

4. Zone normal colonizate

• tegument• conjunctiva• căi aerodigestive superioare • ileon terminal, colon• uretra distală • vagin

Funcţiile microbiotei indigene

1. Nutritivă

• furnizor de vitamine din grupul B, vitamine E şi K

2. De protecţie • se opune invadării suprafeţelor de către microorganisme

de contaminare curentă, inclusiv patogene

Disbioze(colonizări microbiene anormale )

1. administrare de antibiotice

• Antibiotice cu spectru larg – Candida

• Clindamicină – enterocolita pseudo-membranoasă (Clostridium difficile)

1. modificarea condiţiilor de găzduire • incapacitatea de a digera şi absorbi dizaharidele→ diaree

• lipsa igienei bucale + consum crescut de dulciuri → placa dentară→ carii

1. lipsa sau insuficienţa unor bariere antimicrobiene • aclorhidria→ colonizarea stomacului şi duodenului→ infecţii biliare

• plăgi→ bacterii condiţionat patogene

1. colonizarea orofaringelui cu bacili gram-negativi la vârstnici şi lapacienţi spitalizaţi pentru boli grave

Importanţa cunoaşterii microbiotei indigene în practica de laborator

• semnificaţia izolării unei bacterii condiţionat

patogene dintr-un prelevat patologic careprovine din cavităţi naturale impune: • reducerea contaminării în timpul prelevării

• prevenirea înmulţirii contaminanţilor până laexaminare

• cunoaşterea speciilor microbiene şi a proporţiei lornormale în cavităţile respective


5/8

23/01/20

Contaminare – colonizare – infecție

• contaminare - depunerea unor microorganisme pe osuprafaţă

• colonizare - multiplicarea microorganismelor pe suprafeţelegazdei fără o reacţie detectabilă din partea acesteia

(răspuns inflamator etc.)• condiţiile de nutriţie şi fizico-chimice oferite de învelişuri şiadezivitatea specifică a microbilor la unele celule selecteazăcontaminanţii care vor coloniza anumite zone ale organismului(microbiota indigenă, flora microbiană normală)

• infecție - pătrunderea şi multiplicarea în corp a unui agentinfecţios, cu o reacţie detectabilă din partea acesteia

– Boală infecţioasă - agentul infecţios determină leziuni care setraduc prin simptome şi semne clinice.

– Infecţie inaparentă - singura reacţie a gazdei la invaziaagentului infecţios este un răspuns imun, detectabil numaiprin examene de laborator

O infecție exogenăse produce când coexistă:

• Un rezervor de infecție

– Om

• Pacienți cu boli infecțioase (acute/cronice) • Purtători sănătoși (de ex., persoane cu infecții inaparente,

convalescenți după o boală infecțioasă etc.)

– Animale

– Elemente de mediu

• O cale de transmitere a microbului patogen

• O gazdă receptivă pentru acest microb

Controlul infecției

• Profilaxia infecției

• Tratamentul infecțiilor

Profilaxia infecției

• Neutralizarea surselor de infecție

• Întreruperea căilor de transmitere

• Protecția gazdei receptive

– Vaccinare

– Administrare de seruri imune

– Administrare profilactică de antibiotice

– Izolarea de protecție

Decontaminarea microbiană = acţiuni de îndepărtare sau distrugere, parţială sau totală, amicrobilor contaminanţi.

Rezistenţa la agenţii antibacterieni a diferitelor tipuride microorganisme

Nivel de eficienţă

al agenţilor de decontaminare

• Sporii bacterieni Înalt = sterilizare• Micobacterii Mijlociu = dezinfecție • Virusuri nude eficientă • Bacterii gram-negative Jos = dezinfecție/ • Fungi antiseptizare/

• Bacterii gram-pozitive decontaminare mecanică • Virusuri învelite


6/8

23/01/20

Metode de decontaminare

• Mecanici – spălare cu apă şi săpun

• Fizici – Căldura

• Căldura uscată – flacără

» arderea la roşu

» flambarea

» incinerarea

– aer cald – etuvă (pupinel)

• Căldura umedă – vapori sub presiune – autoclave - sterilizare

– tyndallizarea (sterilizarea fracţionată)

– fierberea – dezinfecţie

– pasteurizarea - prezervare

– Radiaţii

– Ultrasunete

– Filtrare

• Chimici – substanţe antimicrobiene

Sterilizarea prin aer cald (etuvă)

Parametri:

• temperatura: 180°C

• timp: o oră sau mai mult pentru materialelecare se încălzesc greu

• timp sterilizare = timp uniformizare a temperaturii (variabil: volumul, tipul

materialului de sterilizat)

+

timp omorâre a microbilor (constant)

Principii generale de utilizare

• aşează ambalajele cu materialele pentru sterilizare perafturile etuvei, lăsând spaţii prin care aerul fierbinte să

circule liber şi închide uşa etuvei• programează temperatura de sterilizare la 170-180°C şi

conectează etuva la sursa de curent

• marchează timpul în momentul în care a fost atinsă temperatura de sterilizare

• menţine această temperatură timp de 60 minute (saumai mult), după care întrerupe sursa de curent

• scoate materialele sterilizate numai după răcirea etuvei


7/8

23/01/20

Sterilizarea prin vapori de apă sub presiune(autoclav)

Parametri:

• presiunea 1 atm, temperatura 121°C, timp 15-30 min

• presiunea 2 atm, temperatura 134°C

• presiunea 0,5 atm, temperatura 115°C

• timp sterilizare = timp uniformizare a temperaturii (variabil: volumul, tipul materialului

de sterilizat)

+

timp omorâre a microbilor (constant)

Principii generale de utilizare

• asigură-te că este apă suficientă în interiorul autoclavului

• introdu materialele de sterilizat în ambalajele lor

• închide capacul, având grijă ca robinetul de evacuare a aerului să fie deschis

• pune în funcţiune sursa de căldură şi închide robinetul numai după ce te-ai asigurat că aerul din incintă a fost evacuat

• urmăreşte realizarea temperaturii de sterilizare şi a timpuluicorespunzător de menţinere a acesteia

• după realizarea celor 2 parametri, întrerupe sursa de căldură

• după ce presiunea interioară a ajuns la zero, deschide lentrobinetul de evacuare a vaporilor

• lasă materialele sterilizate, pentru uscare, în autoclavul cu capaculdeschis, manipularea lor fiind posibilă după ce temperatura acoborât sub 80°C


8/8

23/01/20

Controlul sterilizării

• Martori fizici

• Martori chimici

• Martori biologici (spori bacterieni)

as lab bacte1

Documents