as lab bacte2

8/18/2019 As Lab Bacte2

1/11

24/01/201

Bacteriologie specială

Conf. univ. Dr. Olivia Dorneanu

Stafilococi

• coci gram-pozitivi aşezaţi în grămezi neregulate

Catalază-pozitivi (produc catalază)

Stafilococi Stafilococi

• clasificare:

– stafilococi coagulazo-pozitivi (coagulează plasma de iepure citratată)

– stafilococi coagulazo-negativi (nu coagulează plasma de iepure citratată)

Testul coagulazei la tub Testul coagulazei pe lamă

Stafilococi coagulazo-pozitivi (Staphylococcus aureus)

• Habitat

– nări şi/sau faringe, intestin tegumente – personal de spital – 40-70% purtători sănătoşi

• Rezistenţa la factorii de mediu

– foarte rezistent

• Infecţii apar în condiţii de deficienţe ale apărării antiinfecţioase

– locale: plăgi, arsuri

– sistemice: diabet etc.

S. aureus- infecţii

• Infecții localizate supurative – infecţii cutanate:

• foliculita (localizată la nivelul foliculului pilos);

• furuncul (glanda sebacee);• carbuncul (mai multe unităţi pilosebacee + ţesut celular s.c.);

• hidrosadenita (glande sudoripare);

• panariţiu (ţesut periungheal);

• impetigo (epiderma);

• sindromul pielii opărite stafilococice;

• infecţii ale plăgilor.

– mucoase: otită, sinuzită, infecţii uterine post-partum/post-abortum etc.

– mastită puerperală, pneumonie, endocardită, meningită

– osteomielită post-operatorie/post-traumatică

• Infecții generalizate: bacteriemie/ septicemie, cu localizări secundare(metastatice): pleuropulmonare, renale, endocardice, osoase , articulare

• Toxiinfecţii alimentare

• Sindromul şocului toxic stafilococic


2/11

24/01/201

Furuncul

Carbuncul

Diagnosticul de laborator al infecţiilor supurative

• se bazează pe examen bacteriologic

• produsul patologic variază în raport cu localizarea infecţiei

• examenul microscopic are valoare în special în cazulproduselor provenite din zone normal sterile

• izolarea S.aureus o realizăm prin însămânţare pe geloză-sânge, iar în cazul produselor contaminate pe mediul selectiv

Chapman (mediu cu 7,5% NaCl)

• identificarea se bazează pe• caracterele de cultivare,

• caracterele microscopice,

• testul catalazei

• testul coagulazei

Diagnostic de laborator

Frotiu din puroi, colorat Gram, X1000

S. aureus - epidemiologie

• sursa de infecţie: bolnavii cu stafilococii; purtătorii sănătoşi de

S. aureus

• căi de transmitere: mâini contaminate, pulberi, picături

Flügge, lenjerie, haine, instrumente contaminate

Stafilococi coagulazo-negativi

• majoritate colonizează nările şi tegumentul

• contaminează frecvent produsele patologice

• Infecții: – S. epidermidis

• infecţii de cateter (cateterizare i.v. prelungită)

• endocardită s.ac. (proteze ale valvelor cardiace)

• Infecţii bacteriemice (imunosupresaţi/ dializă extrarenală cronică)

– S. saprophyticus• infecţii urinare la femei tinere active sexual

Streptococi

• coci gram-pozitivi, sferici sau ovalari, aşezaţi în lanţuri


3/11

24/01/201

Streptococi

Catalază negativi

Streptococi

• pretenţioşi nutritiv (agar-sânge)

• uzual hemolitici: – β-hemolitici

– -hemolitici

– nehemolitici

Clasificare

• tipul hemolizei

– β-hemolitici

– α-hemolitici

– nehemolitici

Clasificare

• clasificați în grupe antigenice Lancefield – streptococi grupabili: A-H, K-W

– streptococi negrupabili (streptococi orali, Streptococcus pneumoniae)

Streptococcus pyogenes (SBHA =

streptococ beta-hemolitic de grup A)

• habitat: mucoasa oro- şi nazo-faringiană

• rezistenţa la factorii de mediu: prin deshidratare pierd virulenţa • boli

–Infecţii acute nespecifice • angina

• otite, sinuzite• flegmon amigdalian• impetigo (“bube dulci”) • infecţii ale tegumentului lezat (celulite, fasciite) • bacteriemii

– Infecţii acute specifice • scarlatina• erizipelul

– Boli poststreptococice• reumatismul articular acut (febra reumatismală) • glomerulonefrita acută

• tratament – penicilină (antibiograma nu este necesară) • epidemiologie

– sursa de infecţie: bolnavi sau purtători sănătoşi ( nazali, faringieni) – transmitere: picături Flügge, salivă, contact cu leziunile cutanate, suprafeţe

recent contaminate

Streptococcus pyogenes – diagnostic de laborator

• Examen microscopic –

pentru preparate dinzone normal sterile

• Detectarea antigenului

specific de grup A în

exsudat faringian

• Cultivare – agar-sânge

de berbec (β); 5% CO2


4/11

24/01/201

Streptococcus pyogenes – diagnostic de laborator

• Identificare

– testul de sensibilitate la bacitracină (S)

– testul de sensibilitate la cotrimoxazol (R)

– identificarea polizaharidului cu specificitate de grup A

• Diagnostic serologic (ASLO)

S. agalactiae (grup B)

• Habitat

– Animal

– Om: vagin, intestin, orofaringe (ocazional)

•Infecţii – Neonatale grave

• Contractate din canalul de naştere (Z0-5) : infecţii pulmonare grave

• De la purtători din anturaj (S1-L3) : meningită purulentă

– Adult: endocardită la pacienţi imunodeficitari, endometrită (gravidă)

Pneumococi (S. pneumoniae)

Diplococi gram-pozitivi ovalari/ în flacără de lumânare, capsulaţi


Pe agar-sânge: colonii -hemolitice


• Habitat: căi respiratorii superioare

• Rezistenţa în mediul extern: bacterii fragile (uscăciune,

temperatura camerei, lumină) • Infecţii:

– Infecţii acute ale tractului respirator: bronşite, pneumonii

– Infecţii ale cavităţilor conecte ale tractului respirator: sinuzite, otite medii

– Alte infecţii: meningite, endocardite, conjunctivite purulente

• Epidemiologie

– Sursa de infecţie: purtători sănătoşi de tulpini capsulate

– Frecvent infecții endogene

Streptococcus pneumoniae – diagnostic de laborator

• Produse patologice: spută, LCR, sânge, puroi

• Examen microscopic direct: diplococi gram-negativi în flacără de lumânare,capsulați

• Izolarea (pe agar-sânge, în atmosferă cu 5-10% CO2): colonii alfa-

hemolitice

• identificare

– testul de sensibilitate la optochin (pneumococul este sensibil la optochin)

– testul de bilioliză (pneumococul lizează în prezența bilei)

• Antigene capsulare pot fi prezente în LCR, urină (și pot fi evidențiate

printr-un test de latex aglutinare)


5/11

24/01/201

Frotiu spută, colorat Gram, mărire de 1000x

Streptococcus pneumoniae. Remarcaţi zona de inhibiţie în jurul discului

impregnat cu optochin (sus).

Streptococii viridans sunt rezistenţi la optochin (jos).

Streptococi viridans (orali)

• Habitează mucoasa faringiană, a cavităţii orale

• Importanţa medicală

– Cariogeneză

– Endocardite infecţioase la pacienţi cu leziuni valvularecardiace

– Bacteriemii, septicemii la pacienţi sub terapieanticanceroasă

– Meningite după puncţii rahidiene

Frotiu (Gram) din hemocultura unui pacient cu endocardită subacută:hematii și coci gram-pozitivi așezați în lanțuri

Enterococi (Enterococcus)

• habitat: mucoasa intestinală, genito-

urinară

• coci gram+ în perechi• catalază-negativi

• cresc în prezenţa a 6.5% NaCl; cresc la 10-45 °C

• rezistenţi la bilă şi la optochin;hidrolizeaza esculina

• incluși în grupul D Lancefield

• infecții: endocardite infecţioase,

meningite, infecţii urinare

Testul bilă-esculină

Neisserii

Caractere microscopice - diplococi gram-negativi cu feţeleadiacente aplatizate sau concave (în “boabă de cafea”)


6/11

24/01/201

Neisserii

Testul oxidazei: pozitiv

Meningococ (N. meningitidis)

• Habitat: nasofaringe (omul este singura gazdă naturală); există numeroșipurtători sănătoşi

• Rezistenţa în mediul extern: fragilă - temperatură joasă, uscăciune

•Infecţii – meningită cerebrospinală (epidemică)

– meningococcemie

• Diagnostic

– LCR, sânge

Gonococ (N. gonorrhoeae)

• Habitat – om (mucoasa uretrală, endocol uterin, mucoasafaringiană)

Nu există purtător sănătos, ci doar infecție asimptomatică

• Rezistenţa în mediul extern – foarte fragilă (temperatură joasă,uscăciune); de aceea are transmitere sexuală

• Infecţii

– Bărbat – uretrită acută

– Femeie – cervicită; infecţie asimptomatică frecventă

– Septicemie cu localizări secundare: artrită, endocardită

– Nou-născut – conjunctivită purulentă

• Diagnostic de laborator

–Se recoltează puroi uretral (bărbat)

– Examenul microscopic pune diagnosticul

Haemophilus influenzae

Caractere microscopice – cocobacili gram-negativi

Haemophilus influenzae

• Caractere de cultură – dependent de factori de creştere X şi V. Crește pe:

– Agar-chocolat

– Agar-sânge: satelitism în jurul striului de S. aureus

H. influenzae

• Habitat – tractul respirator superior

• Rezistenţa în mediul extern – foarte sensibil (uscăciune,

dezinfectante)• Infecţii

– Tulpini capsulate (în special serotip b) - copii sub 5 ani: epiglotită,meningită, celulită

– Tulpini necapsulate: otite medii, sinuzite, bronşite, pneumonii

• Epidemiologie – Sursă de infecţie: bolnavi sau purtători sănătoşi de H. influenzae

serotip b

– Transmitere: picături Flügge

– Receptivitate: infecţii invazive 2 luni – 5 ani


7/11

24/01/201

Familia Enterobacteriaceae

Caractere microscopice – bacili Gram-negativi


• caractere de cultură – nepretenţioşi nutritiv • pe medii diferențiale lactozate formează colonii lactozo-pozitive/lactozo-negative

Agar CLED Agar MacConkey


patogenii intestinali (Shigella, Salmonella, Yersinia) – lactozo-negativi

Coprocultură pe ADCL (mediu selectiv)

Enterobacteriaceae – identificare biochimică

TSI MIU

Shigella

• 4 specii: S. dysenteriae, S. flexneri, S. boydii, S. sonnei

• produc dizenterie bacilară

• diagnostic

– examenul microscopic din scaun pune în evidență prezența de leucocite

fecale

– coprocultura pe mediu selectiv (de ex., ADCL)

• epidemiologie

– sursă de infecție – bolnav/ purtător convalescent

– transmitere fecal-orală (alimente sau apă contaminate)

– receptivitate – în special sub 5 ani

Salmonella

• Habitat

– om (Salmonella Typhi, Salmonella Paratyphi A) , animale, păsări

• Infecţii

– febra enterică (Salmonella Typhi, Salmonella Paratyphi) este o infecţiesistemică

– gastroenterită acută (toxiinfecție alimentară) – nu se administreazăantibiotice

– bacteriemie sau septicemie cu localizări secundare la sugari, vârstnici,imunosupresaţi


8/11

24/01/201

Yersinia

• Y. enteroc olitica , Y. pseudot uberculosis

– boli cu poartă de intrare digestivă

– sursă de infecție – animale, păsări

– transmitere fecal-orală

– se înmulțesc la temperatura frigiderului

• Y. pestis

– Produce pesta (ciuma)

– Evoluează natural la rozătoare; este transmisă accidental la om prin

înţepătura puricelui infectat

Escherichia coli

• Lactozo-pozitiv

• Domină flora intestinală facultativ anaerobă

• Escherichia coli nu poate supraviețui timp îndelungat; de aceea prezența

sa pe o suprafață semnifică o contaminare f ecală recentă

• Produce infecţii oportuniste extraintestinale: infecții de tract urinar,

colecistite, peritonite, pneumonie, infecţii plăgi, meningite, bacteriemii

(frecvente infecții nosocomiale)

• Când primește factori de patogenitate suplimentari

– gastroenterită

– infecţii ale tractului urinar

– meningită neonatală/septicemie

Bacil piocianic

(Pseudomonas aeruginosa)

• habitat – ubicuitar

• caractere microscopice – BGN fini

• caractere de cultură – nepretenţios nutritiv (crește în apă

distilată),

– crește între 5-42°C,

– colonii pigmentate (verde-albastru)

– cultură cu aromă caracteristică

• testul oxidazei pozitiv

• rezistenţa în mediul extern – mare

• infecţii: pulmonare, ale pielii, plăgilor şi arsurilor, urinare, otice, oculare,bacteriemii, endocardite etc.

• tratament dificil – bacterie multirezistentă la antibiotice •

epidemiologie• ubicuitar, rezistent la dezinfectante• produce frecvent infecţii de spital

Corynebacterium diphtheriae

• habitat – strict uman

• caractere microscopice: BGP măciucaţi, aşezaţi grămezi neregulate (literechinezeşti)

• rezistenţa în mediul extern – relativ rezistenţi la desicare şi acţiunearadiaţiilor solare

• Infecție: difteria

– faringită cu false membrane crup laringian asfixie mecanică

– toxina difterică circulaţia sanguină miocardită, paralizii SNC

• epidemiologie

– sursă de infecție – om

bolnav/

purtător sănătos

– transmitere – picături

Flügge, obiecte

contaminate cu

secreţii nasofaringiene

Bacillus anthracis

• habitat – ierbivore

• caractere microscopice – BGPmari, cu extremităţi tăiate drept,aşezaţi în lanţuri, sporulaţi (oval,

central, nu deformează bacilii) • caractere de cultivare – facultativ

anaerob, nepretenţios nutritiv;colonii R

• rezistenţa în mediul extern – mare (bacterie sporulată)

• infecție = antrax

– cutanat (pustula malignă);septicemie/meningită

– pulmonar

– digestiv

Clostridium

• BGP sporulaţi (spor oval/ sferic, care deformează celula)

• anaerobi

• habitat – tubul digestiv al omului şi animalelor fecale sol

• rezistenţa în mediul extern - mare (spori)


9/11

24/01/201

Clostridium botulinum

• produce o neurotoxină foarte puternică (doza letală 1-2 μg)

• infecția se numește botulism

• cel mai frecvent este o toxiinfecție alimentară botulinică(conserve preparate în casă, ineficient sterilizate)

Clostridium tetani

• Bacili gram-pozitiv cu spor sferic terminal (în formă de“băţ de tobă”)

• Produce o neurotoxină (tetanospasmina)

• Infecția se numește tetanos – Poarta de intrare este o plagă înţepată/tăiată contaminată cu spori

Clostridium perfringens

• Bacil gram-pozitiv mare; nu sporulează pe mediile şi în condiţiile uzualede incubare

• contaminează plăgi posttraumatice

• produce celulite, fasciite, gangrena gazoasă

• când contaminează apa, alimente produce TIA

Clostridium difficile

• habitat: face parte din microbiota indigenă a colonului

• este un bacil gram-pozitiv cu spor oval, subterminal

• produce colita pseudomembranoasă post-antibioticoterapie (după tratamentcu ampicilină, clindamicină, cefalosporine etc.). Aceasta este frecvent oinfecţie nosocomială

• diagnostic: se detectează toxinele (A și B) produse de C. difficile în scaunuldiareic, prin imunocromatografie

Bacterii anaerobe nesporulate

• nu pot cultiva în prezenţa oxigenului • sunt sensibile la metronidazol• sunt foarte pretenţioase nutritiv • iniţiază infecţii numai când găsesc condiţii anaerobe în

ţesuturile gazdei sau când pot realiza un sinergism cu bacteriiaerobe/facultative

• produc infecţii endogene

• exigenţe – nu urmărim niciodată izolarea de bacterii anaerobe din prelevate

contaminate cu microbiota indigenă

– prelucrăm pentru izolarea bacteriilor anaerobe produse provenite dinzone normal sterile: sânge, LCR, exsudate articulare sau din cavităţiseroase

– prelevatele pe tampon sunt total contraindicate pentru izolareabacteriilor anaerobe

– imediat după prelevare probele trebuie introduse într-un mediu detransport reducător sau transportate la laborator într -un recoltorspecial pentru anaerobi

Mycobacterium tuberculosis

• caractere microscopice: bacili acido-alcoolo rezistenți (BAAR) observați pefrotiuri colorate Ziehl-Neelsen

• caractere de cultivare: pe mediul Löwenstein-Jensen formează coloniiconopidiforme, rugoase, care apar după 2-4 săptămâni

Frotiu din spută coloratZiehl-Neelsen:

Mycobacterium

Mycobacterium – colonii

conopidiforme pe mediul Löwenstein-

Jensen


10/11

24/01/201

1

Mycobacterium tuberculosis

• habitat: este un patogen specific omului• rezistenţa la factorii de mediu: relativ rezistenţi în mediul extern • poarta de intrare este respiratorie în 90%

– infecţia primară (primoinfecţia)• primoinfecţia tuberculoasă inaparentă • tuberculoza primară subclinică • primoinfecţia manifestă necomplicată • primoinfecţia complicată

– infecţia tuberculoasă latentă – tuberculoza secundară

• diagnostic – spută, spălătură bronşică, exsudat pleural, a rticular, LCR, urină etc. – prelevări repetate (3 probe matinale consecutive) – examen microscopic = baciloscopia pe frotiu colorat Ziehl-Neelsen – izolarea pe mediu Löwenstein-Jensen

• epidemiologie – sursa de infecție –bolnavi cu leziuni deschise – transmitere – aerogenă – receptivitate – generală; influenţată de vârstă, factori de mediu, stare fiziologică – incidenţa în România în creştere (peste 130%ooo)

Treponema pallidum

• Habitat – strict uman

• Caractere microscopice –spirochetă foarte mobilăvizibilă în microscopie pe

fond întunecat sauimunfluorescență

• Caractere de cultivare – este necultivabilă

• Rezistenţa în mediulextern – extrem de fragilă(uscăciune, dezinfectante)

• Infecția = sifilis (infecție cu transmitere sexuală); 3 stadiievolutive (primar, secundar, terțiar)

• Sifilisul congenital se transmite transplacentar

• Diagnostic de laborator: – examen microscopic direct

• Se face pe exsudat din șancrul sifilitic

• Microscopie pe fond întunecat

• Imunfluorescență directă

– diagnostic serologic (în ser și LCR) • Teste nespecifice utilizate în screeningul pacineților (RPR)

• Teste specifice utilizate pentru confirmarea diagn osticului (TPPA)

• Tratament: penicilină

Treponema pallidum

Borrelia burgdorferi

• Habitat – căpuşe

• Produce boala Lyme. Leziunile sunt:

– Dermatologice – eritem migrator

– Reumatologice

– Neurologice

• Diagnostic serologic:

– ELISA pentru depistare

– Western-blot pentru confirmare

Mycoplasma pneumoniae

• Nu poate sintetiza peretele celular

• De aceea este rezistentă la antibiotice beta-lactamine (de ex., peniciline,cefalosporine)

• Infecţii

– Infecţii respiratorii benigne

– Pneumonie atipică primară

• Dg serologic

Rickettsii

• Mici bacterii pleomorfe, obligat intracelulare

• Observate microscopic în coloraţii speciale • Cultivă numai în gazde vii

• Dg serologic


11/11

24/01/201

Chlamydia trachomatis

• mici bacterii parazite obligat intracelulare

• boli:

– trahom

– infecţii genitale (uretrite, cervicite, conjunctivite cu incluzii)

– limfogranulomatoza veneriană

• diagnostic:

– Depistare antigenică în exsudat cervical (femeie) sau secreție

uretrală/urină (bărbat)

– Depistare genom bacterian (PCR)

as lab bacte2

Documents