audit financiar - ui 1: scopul si principiile auditului financiar
TRANSCRIPT
qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty
uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasd
fghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx
cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbn
mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwert
yuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas
ciarmanualauditfinanciarscopulsiprin
CUPRINS
1.1. Obiective..........................................................................................2
1.2. Definirea, scopul si necesitatea serviciilor de audit financiar.........2
1.3. Profesia de auditor financiar - cadru de referinta national si
international.....................................................................................6
1.4. Codul de etica.................................................................................10
1.5. Raspunderea managementul si raspunderea auditorului in cadrul
misiunilor de audit..........................................................................16
Teste de autoevaluare.............................................................. 19
Lucrare de evaluare.................................................................. 20
BIBLIOGRAFIE
1. Arens A si colectivul, Audit. O abordare integrată, Ed. ARC, Ediţia a 8-a,
Bucureşti, 2001
* * *
2. Mihailescu I, Audit financiar, Ed. Independenţa Economică, Piteşti,
2007
* * *
3. Morariu A, Suport curs stagiari CAFR 2009
* * *
4. Camera Auditorilor Financiari din Romania, Audit financiar 2009.
Standarde. Codul etic, Ed. Irecson, Bucureşti, 2009
Unitatea de invatare I
SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
2
1.1. OBIECTIVE:
Dupa studiul acestei unitati de invatare vei avea cunostinte despre:
- notiunea de audit financiar, obiectivele sale in cadrul unei entitati economice
si motivele care au condus la dezvoltarea profesiei;
- continutul, linia de formare si cadrul de reglementare caruia i se subscrie
profesia de auditor financiar pe plan national si international, precum si
principiile pe care auditorii isi bazeaza activitatea;
- conceptul si relevanta Codului de Etica al auditorilor din perspectiva istorica
si economica
- rolul auditorului financiar din prisma managementului companiilor client,
responsabilitatile partilor in cadrul misiunii de audit si obiectivele acesteia.
1.2. DEFINIREA, SCOPUL SI NECESITATEA SERVICIILOR DE AUDIT FINANCIAR
Auditul financiar reprezinta un serviciu de certificare
financiar contabila privind conformitatea situatiilor
financiare cu principiile si referintele contabile
general acceptate, sub toate aspectele sale
semnificative.
Scopul auditului financiar este acela de a exprima o opinie rezonabila,
obiectiva si independenta privind respectarea principiile contabile general
acceptate, asigurandu-se totodata de regularitatea activitatii contabile,
conforme referentialului contabil.
Asigurarea rezonabilă este un concept legat de cumularea probelor
de audit necesare pentru ca auditorul să concluzioneze faptul că nu
există denaturări semnificative în situaţiile financiare ale unei entităţi.
Un auditor nu poate obţine o asigurare absolută deoarece există limitări
inerente ale unui audit, care afectează capacitatea auditorului de a detecta
denaturările semnificative. Aceste limitări sunt cauzate de factori precum:
• Utilizarea testelor;
• Limitările inerente ale controlului intern (de exemplu, posibilitatea
eludării acestuia de către conducere şi a existenţei unor înţelegeri
secrete);
• Faptul că majoritatea probelor de audit sunt persuasive, mai
degrabă decât conclusive.
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
3
De asemenea, activitatea desfăşurată de auditor în scopul formării unei opinii
se bazează şi pe rationament profesional.
1. Principiile contabile
Principiul prudentei care nu admite "supraevaluarea elementelor de
activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a
cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile
generate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau
anterior"
Continuitatea activitatii presupune că entitatea îşi continuă în mod
normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în
imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă
a acesteia. Dacă administratorii entităţii au luat cunoştinţă de unele
elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce
la incapacitatea instituţiei (întreprinderii) de a-şi continua activitatea,
aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative;
Contabilitatea de angajamente conform căruia tranzacţiile şi
evenimentele sunt înregistrate în conturi atunci când apar şi nu când
sumele sunt plătite sau încasate
Principiul independentei exercitiului prevede Se vor lua în
considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului
financiar pentru care se face raportarea, fără a se ţine seama de data
încasării sumelor sau a efectuării plăţilor (vezi "contabilitatea de
angajamente")
Permanenta metodelor conform căruia este obligatorie continuitatea
aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în
contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor,
asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.
Evaluarea distincta a elementelor de activ şi de pasiv. În vederea
stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va
determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de
activ sau de pasiv, indiferent de conţinutul său economic, de evoluţia
previzibilă a pieţei, de consecinţele pe care le are această evaluare.
Odată stabilită corect valoarea, mai departe, prelucrarea şi
sistematizarea informaţiilor o face contabilitatea după toate regulile
sale specifice.
Intangibilitatea bilantului de deschidere conform caruia bilanţul de
deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de
închidere a exerciţiului precedent, cu excepţia corecţiilor impuse de
aplicarea l.A.S. 8.
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
4
Necompensarea - Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi
compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, respectiv
veniturile cu cheltuielile, cu excepţia compensărilor între active şi
pasive admise de Standardele Internaţionale de Contabilitate
Prevalenta economicului asupra juridicului - Informaţiile prezentate
în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a
evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.
Pragul de semnificatie - prevede ca orice element care are o valoare
semnificativă să fie prezentat distinct în situaţiile financiare.
Elementele cu valori nesemnificative, cele care au aceeaşi natură sau
funcţii similare vor fi însumate.
2. Referentialul contabil
Referentialul contabil poate fi:
Norme contabile internationale ( IAS/IFRS)
Normele contabile nationale
Alte referinte contabile bine precizate, recunoscute si reglementate.
La modul general, auditul inseamna examinarea unor informatii in mod
profesionist si exprimarea unei opinii independente, obiective si rezonabile,
facandu-se referinta la anumite criterii de calitate. In functie de domeniul
unde este aplicat acest principiu general, exista multe tipuri de audit, de la cel
financiar-contabil si pana la auditul performantei, al sistemelor informatice
sau al politicii de securitate a datelor.
Ce entitati sunt obligate sa efectueze un audit financiar conform
legislatiei romanesti?
A. Societatile care, la inchiderea unui exercitiu financiar, indeplinesc cel putin
doua din urmatoarele trei criterii:
- Au active totale peste 3.650.000 euro
- Au cifra de afaceri neta peste 7300000 euro
- Au un numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar mai
mare sau egal cu 50.
B. Societatile de interes public: institutiile de credit, societatile de asigurare/
reasigurare, entitatile reglementate si supravegheate de CNVM (Comisia
Nationala a Valorilor Mobiliare), societatile comerciale ale caror valori
mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, companiile si
societatile nationale, persoanele juridice care apartin unui grup de societati si
intra in perimetrul de consolidare de catre o societate-mama care aplica
Standardele Internationale de Raportare Financiara, societatile de leasing, si
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
5
persoanele juridice, altele decat cele de mai sus, care beneficiaza de
imprumuturi nerambursabile sau cu garantia statului.
Necesitatea serviciilor de audit
Pe parcursul firesc al dezvoltarii economice si sociale globale,
necesitatea informarii concise, relevante si corecte a investitorilor si-a pus
amprenta asupra serviciilor de consultanta si certificare financiara, acestea
devenind o prioritate conturata tot mai clar in statisticile microeconomice.
Dintre acestea, serviciile de audit sunt cele mai sigure si de incredere
surse de informare pentru utilizatorii situatiilor financiare datorita
caracterului independent al certificarii.
Auditorii independenti reprezinta persoane certificate sa
indeplineasca sarcinile unui audit financiar si a caror independenta fata de
societatea auditata le permite exprimarea unei opinii obiective si
responsabile in privinta sistemului financiar contabil al acesteia, raportandu-
se la un anumit criteriu de calitate
Atunci cand managementul unei entitati realizeaza situatiile financiare
anuale, se bazeaza pe o serie de cunostinte, notiuni si tehnici prestabilite,
prezentand investitorilor si utilizatorilor rezultatul activitatilor desfasurate pe
parcursul unei perioade si starea financiara a entitatii. Utilizatorii acestor
situatii care iau decizii financiare in baza acestora le coreleaza cu raportul
auditorului independent, folosindu-se de acesta ca reper si indicator de
credibilitate si relevanta.
Studiati bibliografia Unitatii de invatare 1 si
documentati-va in privinta categoriilor de utilizatori de situatii
financiare, dupa care enumerati-le mai jos:
......................................................................................................
......................................................................................................
......................................................................................................
......................................................................................................
......................................................................................................
......................................................................................................
......................................................................................................
......................................................................................................
......................................................................................................
.................................................................................................
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
6
1.3. PROFESIA DE AUDITOR FINANCIAR - CADRU DE REFERINTA NATIONAL SI
INTERNATIONAL
Initial, obiectivul auditului era acela de a detecta fraudele si erorile,
proces ce implica verificarea detaliata a tuturor operatiunilor efectuate de
catre entitate si a modului de inregistrare a acestora din punct de vedere
contabil.Acest obiectiv a evoluat de-a lungul timpului, ajungand in momentul
de fata sa fie reprezentat de exprimarea unei opinii de specialitate asupra
fidelitatii prezentarii imaginii patrimoniului entitatii, a situatiei financiare si
rezultatelor obtinute.Se urmareste, in acest sens, masura in care informatiile
inregistrate in contabilitate reflecta evenimentele economice ce-au avut loc
intr-o anumita perioada , eforturile auditorului fiind astfel intensificate in
vederea identificarii eventualelor manipulari ale informatiilor furnizate de
sistemul financiar, pentru a preveni cazurile de contabilitatea creativa sau
frauda.
În prezent există mai multe tipuri de audit financiar:
auditul situaţiilor financiare este efectuat pentru a se determina dacă
situaţiile financiare în ansamblu (informaţiile verificate) sunt
prezentate în acord cu anumite criterii care se referă în special la
principiile contabile general acceptate;
auditul operaţional reprezintă analiza oricărei porţiuni a procedurilor şi
metodelor operaţionale ale unei organizaţii, în scopul evaluării
eficienţei şi eficacităţii lor;
auditul conformităţii trebuie să determine dacă entitatea examinată
respectă anumite proceduri,reguli sau reglementări definite de o
autoritate supraordonată
Profesia de auditor financiar pe plan international
Profesia de auditor financiar pe plan international este reglementata
de Federatia Internationala a Contabililor (IFAC) cu sediul central in Statele
Unite ale Americii. IFAC este organizaţia care reglementează profesia
contabilă si de audit la nivel global. Împreună cu cele 159 de organizaţii
membre din 124 de ţări, IFAC acţionează în scopul protejării interesului public
prin încurajarea de practici de înaltă calitate pentru contabilii din întreaga
lume. Membrii IFAC reprezintă 2.5 milioane de contabili angajaţi în sectorul
public, industrie şi comerţ, instituţii guvernamentale şi mediul academic.
Misiunea IFAC-ului este de a servi interesul public. IFAC va continua să
întărească profesia contabilă la nivel global şi să contribuie la dezvoltarea
unor economii internaţionale puternice prin stabilirea şi promovarea aderării
la standarde profesionale de o înaltă calitate, asigurând convergenţa
internaţională la astfel de standarde şi vorbind pe probleme de interes public
acolo unde expertiza profesiei este cea mai relevantă.
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
7
Accesati pagina de web a IFAC la www.ifac.org si enumerati
mai jos numele a trei alte institutii profesionale europene
membre IFAC:
.....................................................................
.....................................................................
.....................................................................
IFAC protejează interesul public prin dezvoltarea, promovarea şi
aplicarea de standarde recunoscute la nivel internaţional, urmărind să asigure
astfel, credibilitatea informaţiilor de care depind investitorii şi alte părţi
interesate. Standardele stabilite de IFAC sunt următoarele:
Standardele Internaţionale de audit, angajamente de asigurare
şi servicii conexe
Standarde Internaţionale privind controlul calităţii
Codul internaţional privind conduita etică şi profesională
Standarde Internaţionale privind educaţia profesională
Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru sectorul
public
Dintre standardele de mai sus, cele dedicate exclusiv profesiei de audit
financiar sunt Standardele Internaţionale de audit, angajamente de
asigurare şi servicii conexe si Codul internaţional privind conduita etică şi
profesională
Organismele de conducere ale IFAC, personalul angajat, cât şi
voluntarii s-au angajat să opereze cu eficienţă şi eficacitate şi să dezvolte
soluţii internaţionale care să simplifice munca în domeniul contabil. Aceştia, în
calitate de executori ai sarcinilor impuse de IFAC, aderă la valori precum:
Integritate
Transparenţă
Expertiză
IFAC, prin Codul său de conduită etică şi profesională, îi încurajează pe
contabilii din lumea întreagă să adere la aceste valori.
Profesia de auditor financiar pe plan national
Serviciile de audit financiar pot fi indeplinite in tara noastra de catre
auditori financiari certificati de catre Camera Auditorilor Financiari din
Romania, acestia fiind persoane fizice autorizate sau persoane juridice care
pot realiza misiuni de audit financiar prin intermediul auditorilor sai, la randul
lor, persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati de audit financiar.
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
8
"Misiunea Camerei Auditorilor Financiari din Romania ("CAFR") este de a
construi pe o baza solida, identitatea si recunoasterea publica a profesiei de
auditor financiar din Romania, avand ca obiectiv principal dezvoltarea
sustinuta a profesiei si intarirea acesteia cu Standardele de Audit si Codul
privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar, prin
asimilarea integrala a Standardelor Internationale si a Codului de etica al IFAC,
care sa permita auditorilor financiari, membri ai CAFR sa ofere servicii de audit
financiar de o inalta calitate, in interesul publicului, in general, si al
comunitatii de afaceri, in special."
(Declaratia de misiune a CAFR)
Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) este corpul
profesional de interes public, non-profit, care, conform legii, organizează,
coordonează şi autorizează în numele statului, activitatea de audit financiar
din România şi prin urmare, transpune prevederile Directivei a VIII a C.E.,
privind auditului statutar al situaţiilor financiare al entităţilor economice şi
non-profit.
Misiunea CAFR ca organism profesional al auditorilor financiari din
România este aceea de a furniza un cadru general de audit de înalta calitate,
în conformitate atât cu Standardele Internaţionale de Audit, emise de IFAC,
adoptate integral de CAFR, cat şi cu alte standarde profesionale şi
reglementari emise de CAFR.
Accesul la profesia de auditor financiar
In Romania, calitatea de auditor financiar si deptul de exercitare a
profesiei se acorda de catre Camera Auditorilor Financiari din Romania
(CAFR). CAFR acorda aceasta calitate in baza art. 11 sau in baza art.12 din OUG
75 pe 1999, cu modificarile si completarile ulterioare.
Acordarea calitatii de auditor
financiar cf. art. 11
Pentru atribuirea acestei
calitati conform articolului 11
candidatii trebuie sa indeplineasca
anumite conditii. Acestea sunt
diferite pentru persoanele fizice si
cele juridice si trebuie indeplinite
cumulativ.
Conditii aplicabile persoanelor
fizice:
• acestea trebuie sa fie licentiate
ale unei facultati cu profil economic
si/sau sa aiba minimum patru ani
vechime in activitatea financiar-
contabila sau sa aiba calitatea de
expert contabil, respectiv de
contabil autorizat cu studii
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
9
superioare economice, si
• sa treaca testul de verificare a
cunostintelor financiar-contabile,
pentru accesul la stagiu, si;
• sa efectueze un stagiu de trei ani
de practica in activitatea de audit
financiar sub indrumarea unui
auditor financiar activ, stagiul
putand incepe numai dupa
indeplinirea cumulativa a celor
doua conditii de mai sus, si
• pe parcursul stagiului, persoanele
fizice trebuie sa indeplineasca
cerintele Codului privind conduita
etica si profesionala in domeniul
auditului financiar, si sa promoveze
examenul de aptitudini
profesionale specifice, in conditiile
legii.
Regulile privind organizarea si
desfasurarea testului de verificare
a cunostintelor financiar-contabile
pentru accesul la stagiu, precum si
cele privind organizarea si
desfasurarea examenului de
aptitudini profesionale sunt emise
si publicate de CAFR.
Conditii aplicabile persoanelor
juridice:
• persoanele fizice care efectueaza
auditul financiar al situatiilor
financiare in numele societatilor de
audit financiar trebuie sa
indeplineasca conditiile de mai sus
prevazute pentru persoanele fizice,
sau conditiile prevazute de articolul
12 din OUG 75/1999, cu
modificarile si completarile
ulterioare;
• majoritatea drepturilor de vot in
societatile de audit financiar
trebuie sa fie detinute, direct sau
indirect, de auditori financiari activi
persoane fizice care intrunesc
conditiile pentru persoane fizice ori
de societati de audit financiar care
satisfac conditiile in acest sens;
• majoritatea membrilor din
consiliul de administratie al
societatii de audit financiar trebuie
sa fie auditori activi persoane fizice
sau societati de audit financiar care
indeplinesc conditiile in acest sens.
Acordarea calitatii de auditor
financiar cf. art. 12
La cerere, CAFR poate atribui
calitatea si dreptul de exercitare a
profesiei de auditor financiar si
persoanelor care indeplinesc,
cumulativ, urmatoarele conditii:
Conditii aplicabile persoanelor
fizice:
• persoanele fizice trebuie sa aiba
calificare profesionala in audit
financiar sau in profesii asimilate
acestuia, atribuita de alt stat, in
conformitate cu reglementarile
specifice din acel stat;
• trebuie sa fi fost, pe o perioada
de cel putin 3 ani, auditor financiar
independent sau angajat, asociat,
ori actionar al unei societati care
are auditul financiar in obiectul de
activitate;
• trebuie sa intruneasca cerintele
impuse de Codul de etica
profesionala al IFAC; in acest sens,
solicitantii sunt obligati sa prezinte
documentele prevazute mai jos.
• trebuie sa dovedeasca faptul ca
detine cunostintele necesare
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
10
pentru desfasurarea activitatii de
audit financiar in Romania, asa
cum sunt cerute de statul roman.
Aceasta conditie este satisfacuta
prin promovarea interviului-test
organizat de catre CAFR, conform
programei stabilite de aceasta si
comunicata solicitantilor
Auditorii financiari, membri ai CAFR, pot desfasura urmatoarele activitati
economico-financiare, in exercitarea independenta a profesiei:
• audit financiar;
• audit intern;
• consultanta financiar-contabila si fiscala;
• asigurarea managementului financiar-contabil;
• pregatire profesionala de specialitate in domeniu;
• expertiza contabila;
• evaluare (cu conditia obtinerii calitatii de evaluator)
• reorganizare judiciara si lichidare.
Auditorii financiari pot desfasura activitatile economico-financiare de
mai sus numai cu respectarea reglementarilor specifice fiecareia dintre
activitatile respective, dupa caz, si a principiului independentei.
1.4. CODUL DE ETICA
Scopul activităţii auditorilor este acela de a restabili o
încredere rezonabilă între producători şi utilizatori ai
informaţiei contabile. Astfel, auditorii contribuie la
protejarea intereselor diferitelor categorii de beneficiari ai
informaţiei contabile, atunci când aceştia iau decizii
economice.
Pentru a-si indeplini astfel sarcinile profesionale, pe langa o pregatire tehnica
solida, auditorul financiar se supune Codului internaţional privind conduita
etică şi profesională emis si revizuit de IFAC.
Codul privind conduita etică şi profesională precizează că obiectivele
profesiei de auditor financiar le reprezintă activităţile desfăşurate la cele mai
înalte standarde de profesionalism „cu scopul de“ a îndeplini cerinţele
interesului public „prin cel mai înalt nivel de performanţă“. Pentru a realiza
aceste obiective, trebuie duse la îndeplinire patru cerinţe:
- credibilitatea informaţiilor pentru a lua decizii;
- profesionalismul;
- calitatea serviciilor;
- încrederea utilizatorilor în serviciile furnizate de auditorii financiari
profesionişti.
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
11
Calitatea serviciilor obţinute de la un auditor financiar trebuie să fie realizate
„la cel mai înalt standard de performanţă“, dupa cum se prezinta si in graficul
de mai jos:
Misiunea pe care auditorul o are impune o categorie de
responsabilităţi profesionale ce trebuie să fie conform cu „codul privind
conduita etică şi profesională în domeniul auditului financiar“ iar asimilarea
lor vine odata cu capacitate intelectuală dobândită printr-o temeinică şi
continuă pregătire cu cele mai noi tehnici, norme şi reguli, dublată de
educaţie, aderarea la un mod de conduită comun, la un cod de valori elaborat
de organismul administrativ specific care să includă şi obiective şi principii
fundamentale ale codului de etică, precum si acceptarea unei responsabilităţi
faţă de profesie şi societate.
Raspunderile sau altfel spus, principiile auditorului financiar sunt:
independenţă si obiectivitate
interes public si asumarea raspunderilor
integritate si conduita profesionala
competenţă profesională şi atenţia cuvenită
confidenţialitate
standardele tehnice
Mai jos este prezentata o structura grafica reprezentand modul in care
auditorul financiar ajunge sa-si insuseasca aceste principii:
Obiectivele auditorului financiar
CredibilitateInformatia prezentata in situatiile financiare este
credibila si obiectiva
Calitatea serviciilorServiciile de audit trebuie sa beneficieze de un grad inalt de profesionalism si calitate
Incredere
Beneficiarii misiunilor de audit isi manifesta increderea in
profesionalismul serviciilor de audit datorita cadrului de
conduita etica
ProfesionalismClientii isi pot identifica si
selecta auditorii cu cele mai inalte performante
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
12
1. INDEPENDENTA SI OBIECTIVITATE
2.INTERES PUBLIC SI ASUMAREA RASPUNDERILOR
4. INTEGRITATE SI CONDUITA PROFESIONALA
5. COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ ŞI ATENŢIA CUVENITĂ
6. CONFIDENŢIALITATE
7. STANDARDE TEHNICE
asumarea raspunderii fata
de profesie si societate
rationament profesional
dobandit printr-o pregatire continua
aderarea la un mod de conduita unitar si la un cod de valori elaborat
si standardizat
Pentru a asigura cel mai înalt nivel de performanţă, dar şi încrederea
publicului în profesia de auditori financiari, organismele administrative sunt
datoare pentru a elabora norme etice pentru membrii săi, aplicabile în
executarea serviciilor profesionale de audit.
Acceptarea responsabilităţii faţă de public constituie o caracteristică
esenţială a profesiei de auditor financiar, fiind responsabil de serviciile
profesionale desfăşurate în domeniul auditului financiar nu înseamnă numai
satisfacerea cerinţelor unui client.
Rolul auditorilor financiari este foarte important în societate. Plaja
largă de utilizatori ai informaţiei contabile prin public (investitori, salariaţi,
creditori, debitori, instituţii financiare, guvern) se bazează pe validarea
conturilor anuale realizate de auditorii financiari profesionişti în tot ceea ce
înseamnă instrumentare tehnică contabilă şi o raportare financiară corectă,
un management financiar eficient şi consultanţă competentă pentru un
spectru larg al afacerii.
Pentru a răspunde acestor mari responsabilităţi ce le revin auditorilor
financiari, atitudinea şi comportamentul lor în procesul de furnizare a
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
13
serviciilor profesionale au impact asupra bunăstării economice prin actul de
decizie care se ia pe credibilitatea raportului lor.
Poziţia avantajoasă pe care o oferă această profesie se menţine cu
condiţia de a da publicului servicii de înalt profesionalism şi în concordanţă
“cu cerinţele etice prin care se demonstrează că încrederea publicului este
solid fundamentată”.
Obiectivele şi principiile fundamentale sunt generale şi ele nu pot fi
utilizate pentru rezolvarea problematicii de etică într-un anume caz. Există
situaţii specifice ale profesiunii de auditor financiar, în care etica impune
prioritar anumite obiective şi principii.
INDEPENDENTA AUDITORULUI - FUNDAMENT PROFESIONAL
În audit independenţa înseamnă a adopta un punct de
vedere nepărtinitor în cursul executării testelor de audit,
al evaluării rezultatelor acestor teste şi al întocmirii
raportului de audit.
Independenţa auditorului reprezinta o atitudine de spirit
caracterizată de integritate şi de o abordare obiectivă a
procesului de audit iar conceptul cere auditorului să îşi desfăşoare activitatea
în mod liber şi în mod obiectiv
Scopul raportului de audit, de a spori credibilitatea situaţiilor
financiare prin oferirea unei asigurări rezonabile în scris de la o sursă
independentă, ar fi compromis dacă utilizatorii lui ar crede că auditorul poate
fi influenţat de directorii de companii sau de conflicte de interese (de
exemplu, în cazul în care auditorul deţine acţiuni la societatea auditată).
Opinia auditorului asupra situaţiilor financiare ale organizatiilor poate fi
invocată de o gamă largă de părţi interesate, incluzând atât acţionari existenţi
si potenţiali, consilieri de investiţii, investitori, creditori, angajaţi şi institutii de
stat, în luarea deciziilor. Dacă auditorul protejează un client, un partener sau
orice altă persoană interesată, atunci el nu mai poate fii considerat
independent. Prin urmare independenta trebuie privită ca ceea mai
importantă trăsătură a unui auditor, la fel de importanta fiind şi încrederea pe
care utilizatorii situaţiilor financiare trebuie să o aibă în această independenţă.
Aceste două obiective sunt numite, conform lui Arens&Loebbecke în lucrarea
“Audit - o abordare integrată”, independenţa faptica şi independenţa
aparentă:
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
14
" Independenţa faptică există atunci când auditorul este realmente în măsură
să menţină o atitudine nepărtinitoare pe tot parcursul auditului, pe când
independenta aparentă este rezultatul interpretărilor făcute de alte persoane
privind această independenţă. Însă auditorul nu trebuie numai să se considere
şi să fie independent ci şi să emane această independenţă către publicul larg
astfel încât să nu poată să fie pusă la îndoială.
Nu poate fi independent cel ce nu respectă cerinţele celor 3 R: respect pentru
sine, respect pentru alţii, responsabilitatea faptelor proprii. Astfel auditorul
trebuie sa fie credibil - în întreaga societate se manifestă nevoia de
credibilitate în informaţii şi sistemele de informaţii, profesionist - există o
necesitate pentru clienţii, angajatorii şi alte părţi interesate de a fi clar
identificate persoanele profesioniste în cadrul domeniului de audit financiar,
calitatea serviciilor sa fie efectuate la standardul cel mai înalt de performanţa,
trebuie sa inspire incredere - utilizatorii serviciilor furnizate de auditorii
financiari trebuie să poată avea încredere că exista un cadru general al
conduitei eticii şi profesionale care guvernează desfăşurarea acestora. Toate
acestea deoarece nevoia de etică într-o societate este extrem de importantă
pentru ca numeroase valori morale să-şi găsească locul în legile şi
reglementările diferitelor aspecte sociale"
Elemente de risc ce pot conduce la afectarea independentei
auditorului:
interesul personal al auditorului
autorevizuire,
reprezentare şi propagandă în favoarea clientului,
familiaritatea,
intimidarea.
Efectul intereselor personale apare atunci când firma de audit sau un
membru al acesteia obţine beneficii financiare sau alte beneficii personale.
Exemple de circumstanţe care pot conduce la beneficii personale:
- Un interes financiar direct sau material indirect în auditul clientului
- Împrumuturi garantate pentru sau din partea clientului auditat sau din
partea conducerii clientului
- Dependenţa nejustificată faţă de comisioanele plătite de client
auditorului
- Grija faţă de posibilitatea pierderii angajamentului
- Relaţia de afaceri relativ strânsă cu clientul auditat
- Posibile comisioane suplimentare obţinute în urma misiunii de audit.
Onorariile conditionate - Pentru a-i ajuta pe auditori sa-şi menţină
obiectivitatea în cursul auditelor sau altor servicii de certificare, a fost
interzisă stabilirea onorariilor de audit in funcţie de rezultatele
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
15
angajamentului. Un membru implicat în practica publică nu va presta nici un
tip de serviciu profesional contra unui onorariu condiţionat.
* * *
Autorevizuirea intră în scenă atunci când firma de audit sau un
membru al acesteia este pus în situaţia de a revizui opinia sa şi concluziile
trase despre situaţiile financiare care constituie subiectul auditului. Exemple
de astfel de situaţii:
- Un membru al echipei de audit a fost sau este fie director, funcţionar
sau un alt tip de angajat al firmei, aflat în postura de a exercita în mod
direct şi semnificativ influenţa asupra subiectului misiunii de audit
- Efectuarea pentru client a unor servicii care afectează în mod direct
sau punctual angajamentul de audit
- Eficacitatea colectării cu responsabilitate a probelor de audit
* * *
Reprezentarea şi propaganda în favoarea clientului apărea atunci
când echipa de audit sau un membru al acesteia promovează sau poate este
perceput a promova poziţia unui client până în punctul în care obiectivitatea
auditorului poate fi compromisă (de exemplu situaţia în care auditorul
acţionează ca şi avocat al firmei client în litigiile sau disputele acesteia cu terţe
părţi).
* * *
Familiaritatea intevine sub forma apropieri faţă de clientul auditat, fie
atunci când un membru al echipei de audit are un membru apropriat al
familiei care prin poziţia sa de angajat al clientului, este în postura de a
influenţa direct şi semnificativ desfăşurarea lucrărilor de audit, fie sub forma
unei simpatii faţă de client datorită parteneriatului îndelungat, sau cel mai
simplu prin acceptarea de cadouri şi atenţii, numai dacă valoarea este
semnificativă.
* * *
Intimidarea auditorului în desfăşurarea în condiţii normale a misiunii
de audit poate apărea sub forma ameninţărilor cu înlocuirea din echipă în
urma unui dezacord privind aplicarea principiilor contabile sau ca urmare a
presiunii exercitate de a reduce complexitatea misiunii cu scopul reducerii
taxelor plătite, dar şi în unele cazuri datorită personalităţii dominante a şefului
de misiune care doreşte să aplice un anume trend misiunii de audit.
* * *
1. Fratele unui auditor financiar face parte din managementul unui dintre clientii de audit al firmei de consultanta financiara a acestuia. Auditorul in cauza nu este proprietarul firmei de consultanta. Chiar daca el nu participa la misiunea de audit, se poate considera ca independenta firmei este afectata?
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
16
Nu, independenta firmei de consultanta nu este afectata, cu conditia ca auditorul respectiv sa nu participe la misiunea de audit in cauza
2. O firma de consultanta ce presteaza servicii de audit financiar cu un singur sediu in care opereaza intreaga activitate angajeaza pentru o misiune, cu contract temporar, un specialist independent pentru intocmirea declaratiilor fiscale. Colaboratorul in cauza este directorul economic al unuia dintre clientii de audit ai firmei dar nu presteaza niciun fel de serviciu fiscal pentru compania in care lucreaza permanent. Este afectata independenta auditorilor?
Da, independenta va fi afectata deoarece colaboratorii externi nu trebuie sa aiba legaturi si obligatii fata de clientii de audit la care el participa.
1.5. RASPUNDEREA MANAGEMENTUL SI RASPUNDEREA AUDITORULUI IN
CADRUL MISIUNILOR DE AUDIT
Datorita importantei misiunilor de audit si a informatiilor ce decurg din
acestea, este foarte important ca managementul sa inteleaga rolul auditorului
financiar in cadrul entitatii, scopul auditului si responsabilitatile pe care acesta
le imparte alaturi de conducerea companiei. Un flux optim de informare intre
management si auditor este cu atat mai mult de dorit cu cat exprimarea
opiniei de audit poate fi influentata negativ in cazul in care cel dintai nu isi
intelege rolul in aceasta colaborare sau opune rezistenta in a dispune
informarea completa si sincera a auditorului asupra aspectelor financiar
contabile semnificative din cadrul entitatii. De asemenea, este importanta
separatia responsabilitatilor dintre auditor si management pentru a nu se
periclita in mod involuntar independenta auditorului prin implicarea acestuia
in sarcinile curente de natura financiar contabila ale entitatii.
RASPUNDEREA MANAGEMENTULUI IN CADRUL MISIUNILOR DE AUDIT
,,Conducerea este responsabilă pentru identificarea cadrului de raportare
financiară ce este folosit în întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Conducerea este de asemenea responsabilă pentru întocmirea şi
prezentarea situaţiilor financiare conform cadrului de raportare financiară. Această responsabilitate presupune:
crearea, implementarea şi întreţinerea controlului intern relevant pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare care să nu
includă denaturări semnificative, fie ca urmare a fraudei, fie a erorilor;
selectarea şi aplicarea politicilor adecvate de contabilitate, şielaborarea estimărilor contabile rezonabile pentru situaţia dată”
Standardul International de Audit 200, parag.36
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
17
Din cele prezentate rezultă că managementului îi revine întreaga
responsabilitate în ceea ce priveşte adoptarea unor politici contabile
corespunzătoare, a menţinerii unui control intern adecvat, a organizării
funcţiei de audit intern în vederea obţinerii unor prezentări corecte în
situaţiile financiare. Având misiunea gestionării întregii activităţi a entităţii,
managerii au cunoştinţe multiple şi imediate despre operaţiunile entităţii,
poziţia financiară, performanţa, dar şi datoriile şi capitalurile proprii afectate
de aceste operaţiuni. În contrast cu aceasta, auditorii deţin un nivel de
cunoştinţe mult mai restrâns iar activitatea controlului intern este evaluată în
baza informaţiilor uneori limitate, colectate în cursul realizării misiunii de
audit. Răspunderea managementului în ceea ce priveşte corectitudinea
reprezentărilor din situaţiile financiare este în directă legătură cu privilegiul de
a decide asupra dezvăluirilor de informaţii considerate necesare.
Conducerea este responsabilă pentru identificarea cadrului de
raportare financiară utilizat în întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.
Conducerea este, de asemenea, responsabilă pentru întocmirea şi
prezentarea situaţiilor financiare conform cadrului de raportare financiară.
Această responsabilitate presupune:
– crearea, implementarea şi întreţinerea controlului intern relevant
pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare care să nu
includă denaturări semnificative, ca urmare a fraudelor sau erorilor;
– selectarea şi aplicarea politicilor adecvate de contabilitate;
elaborarea estimărilor contabile rezonabile pentru situaţia dată
RASPUNDEREA AUDITORULUI IN CADRUL MISIUNILOR DE AUDIT
Auditorul este responsabil pentru formarea şi exprimarea unei opinii
asupra situaţiilor financiare.
Astfel, auditorul este orientat atât spre verificarea respectării cadrului
conceptual al contabilităţii (postulate, principii, norme şi reguli de evaluare
general acceptate), a procedurilor interne stabilite de conducerea entităţii cât şi
spre verificarea şi certificarea reflectării în contabilitate a situaţiilor financiare,
imaginea lor fidelă, clară şi completă pe întregul exerciţiu financiar.
Gradul de asigurare al auditorului într-o misiune de audit trebuie să fie
foarte ridicat dar nu absolut, acesta bazându-se pe evaluarea probelor de
audit colectate ca rezultat al procedurilor aplicate.
Nivelul înalt de asigurare ne pune în evidenţă informaţia necesară cu
privire la existenţa erorilor semnificative, ceea ce permite auditorului o
exprimare pozitivă şi o asigurare rezonabilă în raportul de audit.
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
18
Auditorul trebuie să-şi formuleze o opinie motivată, urmare a
îndeplinirii misiunii de audit cel puţin asupra a două aspecte:
• Validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne aprobate de
conducerea entităţii cu privire la modul de realizare a controlului
intern şi auditul intern unde este cazul;
• Imaginii fidele, sincere, clare şi complete a tranzacţiilor şi altor
evenimente care se concretizează în active, datorii şi capitaluri
proprii ale entităţii la data raportării, cu îndeplinirea criteriilor de
recunoaştere.
Obiectul auditului financiar are multiple valenţe, dar cea mai
importantă o reprezintă noţiunea de finalitate, ca rezultat al evaluării,
organizării şi funcţionării managementului unui sistem şi a modului în care
acesta îşi duce la îndeplinire obiectivele din misiunea asumată, respectiv
eficientizarea sistemului.
Auditorul pune faţă în faţă constatările sale pe baza concluziilor
obţinute din analiza elementelor probante a obiectivelor de auditare cu
prevederile sistemului de referinţă legale şi în baza raţionamentului
profesional îşi exprimă propriul punct de vedere prin raportul de audit.
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
19
Aplicatia I. Sotia unui auditor face parte din consiliul de administratie al
unuia dintre clientii de audit al firmei de audit a sotului ei. Auditorul in cauza
este unul dintre proprietarii firmei de consultanta care presteaza serviciile
de audit. Chiar daca el nu participa la misiunea de audit, va fi afectata
independenta firmei?
Da, se considera ca independenta firmei de consultanta este afectata daca proprietarul firmei chiar daca nu participa la misiunea de audit deoarece prin prezenta lui in sediul operativ al firmei si prin functia pe care o detine poate influenta opinia auditorilor implicati in misiune.
Aplicatia II. Acordarea de consultatii fiscale de catre auditorul financiar catre clientul sau la care efectueaza concomitent si misiunea de audit poate afecta independenta acestuia? In situatia in care auditorul financiar profesionist acorda servici fiscale unui client trebuie sa aiba in vedere riscul fiscal si eficacitatea in favoarea clientului dar cu competenta profesionala si mare atentie pentru a nu afecta integritatea si obiectivitatea sa. Orice ambiguitate sau interpretare a textului de lege poate fi rezolvata in favoarea firmei cu conditia sa domine rezonabilul in orice actiune. Auditorul nu trebuie sa asigure clientul ca declaratiile fiscale oferite inclusiv condultanta fiscala sunt neatacabila, deoarece responsabilitatea pentru continutul declaratiei revine in primul rand clientului.Auditorul financiar are obligatia sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura pe baza datelor primite ca declaratia fiscala este intocmita corespunzator, este reala si corecta. Daca erorile nu sunt corectate de catre client, auditorul financiar are obligatia sa se disocieze de acele declaratii sau situatii prezentate autoritatilor si sa ia in considerare daca responsabilitatile profesionale ii permit continuitatea serviciilor cu acel client.
Aplicatia III In ce fel pot afecta onorariile independenta auditorului?
In situatia in care onorariile succesive de la un client sau un grup de clienti au o pondere mare a onorariilor brute totale, auditorul independent poate deveni dependent de acel client si poate genera suspiciuni in privinta independentei. Onorariile incasate in cote procentuale sunt tratate ca onorarii conditionate; daca ele sunt fixate de autoritatea publica, atunci nu sunt onorarii conditionate.Serviciile profesionale nu se acorda unui client conform unui acord prin care nu se percepe nici un onorariu decat daca acesta este conditionat de rezultatele serviciilor respective.
I [SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
20
Aplicatia I. Pornind de la studiul individual al bibliografiei Unitatii de invatare
1 si de la graficul de mai jos, realizati un studiu eseu privind tipurile misiunilor
de asigurare si de audit.
Aplicatia II. Sunteti auditor in cadrul unei echipe de audit ce opereaza un
audit financiar asupra unui lant hotelier. Responasabilitatea dumneavoastra o
reprezinta auditarea fluxurilor de trezorerie.
In cadrul vizitei preliminare observati neregularitati in modalitatile de
esalonare ale datoriilor restante la bugetul de stat suma totala a datoriilor are
valoarea de 10 miliarde de lei, cifra de afaceri totala a intreprinderii este de 15
miliarde de lei. Contabilul intreprinderii a observat suspiciunile
dumneavoastra dar afiseaza reticenta in a va prezenta detalii pe motiv ca
activitatea dumneavoastra nu are in vedere decat aspectul fluxurilor de
trezorerie. Pe de alta parte, ati observat ca seful de misiune in audit, in fata
caruia raspundeti, da dovada de un interes foarte mare in a multumi
managementul intreprinderii auditate.
Detaliati in maxim 10 randuri cum tratati problema.