caiet.

documentare .t:-.. Olnema.oaralle\

\

-

oi

CAlE

DE DOCUMENT ARE

ClNEMA TOGRAFJCA

studii S. EISENSTEIN Reflectii despre comedia sovietic~

Pe teme de creaiie P~ 'McENERY R. ROUD Formula d~un~toare

89 13 generic ului pentru

J.

/tf:J Lumea lui Jacques DemyFilmul ~esenul i scriitorul i productia

CAU

B. ALLEN' W. GARRIN Ph. PILLARD

"O lume nebu~". (ttIp

ZAZlE INMETRO de Louts Malla - Fi~ filmograric~ la comedia cinemato~afic~

aer

.. -.~

.

r60 88 73 71 83 55 65 l 85

14 15

Cu privire

R. IURENEV un Vvesel~a gen, ci genuri ? Marea Nu Trliind cu despre a comedie rsul comediei Partea Tati vietii Ne-am r;/'t singur oare s~ Jacques dezv~tat comicului rdem Reflectii epoc~ Implicatiile Pierre Etaix.- Lectie de rs

~/ " /'V ../'1

,

Tehnic~

cinematografic~ .a. Tehnica cinematografic~ franceza n anul 1964

l. ALEKSANDER Glosar Sumarul

97 J04

"Caietului

de documentare

cinematografic11" pe anul 1964

108

Nr.

1~ (Z:;)1964

OeCEMBRle

.'!

I

Studioul

CinematOGrafic Studii

"BucurG:',iti"

si documentare

Bucuresti,

Bd.

6

Martie

nr.65,

raionul

V.I.

Lenin

...

i,I

REFLECTII ESPREONDIA SOVIETICA D C S.Eisenstein Izbranne Statii, Ed.Iskusstvo. Moscova, 1956 Era la nceputul primaverii anului 1930. Paris. Dar nu Parisul de astazi cu care coopereaza tara noa.stra pentru o politica mondiala a pacii. - Ci Parisul afacerii Kutiepovl, crid se 8tepta n fiecare zi ruperea ralati-' ilor dintre cele doua tari. In ..aer plutea o ncordare amenintatoare In aceasta ambianta nelinistitoare trebuia sa tin o conferinta la Sorbona. Nici cel putin o conferinta; Oi s~ prezint pur si simplu &taroe i novoe (Vechi si nou). interzis Cu o jumatate de Ora nainte de nceperea sedintei, politia a proiectia. Sala era plina. Cu neputinta sa se anuleze reuniunea. Nu-mi raminea decit sa prelungesc expunerea, sa fac din ea O conferinta adevar-ata Oare de altfel n-ar fi nici ea suficienta pentru a completa programul unei seri. O data conferinta terminata, ramne sa nlocuiesc proi.ectia fil~ mului cu lIlicul ,joc de ntrebari si de raspup.suri intre sala si orator. Joc pasionant dar si periculos, mai ales cnd sint in sala oameni care se nversuneaza sa te puna n ncurcatura prin insinuari, prin atacu~i directe sau prin formule perfide si ntrebari echivoce. Dupa cum am aflat mai trziu, Sorbona era ncon.jurata de poli tie. In tot cartierul stationau camioane cu agenti. C".lliappe2e deplasase pers~nal. Se cons ta cao posibila ciocnire cu serviciul de ordine care interzisese vizionar9~, va oferi prilejul sa se "culeagaIt din sala cei viza~i. Caci erau tu sala si Pceilalt~ - si printre ei"Cachin.Jocul s-a desfasurat fara obstacole o jumatace de ora, o ora, o ora si jumatate. Intreb~rue si raapunsuMJ.e~ ncrucisau. Auditorci. dadea dovada de un s moral de fier. Raspunsurile veneau spontan. Dar trebuia sa si terminam. Pl.1~deam intrebarea care sa ne permita o incheiere de efect a sedintei. In sfrsi t ! Se ridica un omfoaJ;.t.eslab si palid, din ultimile rnduri ala amfiteatrului. Are un aer amenintator.

1 tica; a fost rapitluin Kutiepov Paris de gardistii albiacerb alauUniunii Parisul zilelor - general alb, dusman 1930 la care ncercatinsceneze un atentat al bolsevicilor si prin aceasta sa provoace o antisovietica. 2 Ohiappe, ~eful politiei franceze, un cunoscut reactionar.

Soviesa com?anie

-

4-

-

- De ce nu produce tara voastra comedii?risul

E adevarat ca Sovietele au ucis

?

L~niste morIDntalan sala. Eu nu am de loc prezenta de spirit. Mai ales n public. Dar de data aceasta am avut o iluminare. Nu raspund la ntrebare. Izbucnesc n rs. !lGeva pot spune este ca se va face mult haz n Uniunea Sovietica, cnd vai ~apeta acolo ntrebarea dumneavoastrt:.!II . Ilaritate generala. Cu aceasta ncfiei conferinta, care se transformase in d t;ing~ Si am plecat prin curtea batrnei Sorbone. Arata ca o cetate asediata. Dar scandalul sperat nu a-a produs. printr-o Purtate pe un toude dialog amabil, dezbaterile se ncheiaseraexplozie,de rs.".]"

Aceasta nu putea f:urniz~ pretextul pentrM o interventie . a politiei. Pentru .. ilaritate nu se aresteaza A do~a zi se putea citi n'ziare : IIBolsevicii snt de temut nu cu cutitul n dinti, ci cu sursul pe buz>e". Din pacate n ziua aceea n-am citit. ziarele. Dimineata amfost purtat de...la un comisari at, la altul\, dintr-un bi,rou al :~efecturii n altul. Mi s-a interzis sa,stau n Paris. NU s-a cerut sa' parasesC) teritoriul francez in douazeci si patru de ore etc. Dar asta este o alta p~veste. -Ceea ce ma intereseaza aici este problemarsului. Si mi pun ntreari 3 Avem rs ai nostru? \Ul Il vomavea? Si cumva :h ? ' Ce este, in general, rsul nostru? Si n particular pe, ecran. Multi. ,au pus aceasta ntrebare" Mu1.tiau raspuns. Simplu. Prea simplu. Altii mai complica~G. rea c?mplicat. P Cu ctiva aDi n urma am lucra"c la un scenariu de comedie. Lucrez foarte profesional. Ridicnd valuri ~e eruditie., Dezbatnd cu mine calcu1.e, ecuatii, concluzii.Imi place insumi' principii ,si programe. ACU!URlnd sa potrivesc muzica la mersul filmului.' Uneori depasindu-l. At~ci deodata muzica nu se mai potriveste. sb scufunan~aadevarat. ,consensul ca vor ajunge la o ntelegere imediata cu regizorul si vor putea fi vinsi ca nu vor fi priviti pur si simplu ca un rau necesar n film. Tony Ricnardson este un bun exemplu de acest fel si am cunoscut o imensa satisfactie lucr;;:n::J. cu el liThe Seagulllt (Pescarusul) de Cehov, pentru English Stage Company.Stiu cil lucrnd n film ma voi afla pe aceeasi l~~gime de unda cu el, voi avea ncrede~e 1~1. pr.in judecata lui deoarece stiu ca ntelege actorii si nu este interesat mul rnd de partea. teh...'1.ica productiei filmuluio a .?eter Multe din cele pe care le-am nvatat le detin te. 1iJiile Qe~o"t~ dQ el. Ce fel de lume este acea.9ta ?Q;

- ,10 -

Chiar ... unci cnd -trebuie sa. ne debarasam n sfrsit de sarmana matusa Elise din "Les " Parapluies de Gherbourg" (1964), ea ne linisteste n modspecial~ ft.Am trait lIlul-l;a .. n;mefl stiti . Pot sa parasesc lumea aceasta faraparera d.e raut In fapt, nu nuai ca personajele lui Demy mor, ele snt tra..'1.Sferate dintr~un film n nu urma ... torul~ conterindu-li-se astfel o viata noua. Roland, ndragostitul dezamagit din "ola" (1961), gaseste n sfrsit un fel de fericire n "Les Parapluiesti~ Demy ne anuntase iminenta revenire a Lolei $i Cecilai ntr-un film viitor . Ele au re ... ~enit ntr-adevar amndoua, dar sub o nfa~isare diferita. Lola de exemplu are o paralela n Madeleine din uLes Parapluies~~: cele doua fate asteapta amndoua-cu rabdare ntoarcerea iubitilor; Lola pe aceea a lui Mi"heI dupa cai sapte ani la Tropice, Madeleine pe Guy dupa cei doi ani n AIger:i,a i dupa avant ura cu alta fataG Roland nsusi a devenit ntr-un sens Michel din LoIali, revenind bogat la Cherbourg ca Michel la Nantes. Aceasta dublare a per~onajelor merge chiar mai depar:ta,' ea apare ntl:'-un acelasi film - tnara Cecile din '1Lolai'! este (')versiune mai tnara a Lolei~ dupa cummarinarul( lei american es, '

o lUIll6 n care moartea lipseste . Fapt mult mai rar dect a-ar cred3.

te un Michel mai tna.ro

:filmele lui Demysnt construita pe o miscare circulara . "LoIali nce~ pe c\t intrarea. lui Michel n Nantes n marea lui masina albal si se termina cu j;,Lecarealui~ de data aceasta .ntovarasit de credincioasa Lola. ULaBaie des Anc>SSB (Golf'ul I.ngeri:lor, al doi"le~ film al lui Bemy, 1963), ncepe, dupa termi~Al pr:ologul1li, cl.l.Jackie (Jeanne Moreau) si Jean (Claude Mann) intrnd n cazinoo.1 de 'la Nisa, si se ncheie cu iesirea lor. "Les Parapluiesft ncepe ntr,.. un garaj Esso. si se termina n altul. Ca ntr-un cotilicn fantastic, personajele si . ,e.!!lele se ~isca n varatiuni complicate dar totdeauna n miscare circulara. Acesta este unul din motivele pentrQ care mo~rtea lipseste, caci moartea ar distruge orllla; ar opri dans ul Dar nu numai moartea lipseste. La fel li1>seste si raul . Demy neaga exisnu tenta rau..lul, dar pe el l intereEleaza dragostea, care i pare destul de complicata ea nsasi Toa-te, '

t~ola" trateaza aproape toate felurile de dragoste: dez&~agita pentru Rosi lar~ si-LoIa; triumfatoare pentru Lola si Michel; copilareasca pentru Cecile Frankie; atractia aensuala pentru Frankie si Lola; tentativa delicata ntre Roland si mamaCecileio ItLes Pa:r:apluiestt e mai complex, desi mai putin complicat militar, Gen~iview si Gu;, au amndoi 18 ani" Cnd el pleaca sa--si faca serviciul n AlgeTiat ai 1si jura dragoste vesnica Impotriva propriei lor VOinte, ei nteleg treptat - ea n primul rnd - ca dragostea lor nu e destul de puternica pentru a rezista despartiriL ,!stfal inct, a:liunci cnd are prilejul sa. se mari.e te eu altul, mai n vrsta, care va da un numecopilului pe care l are de la Gu.y,. tata accepta. Guy revine la Cherbourg si desi ~e nstrainase de ea, egoismul nu-l lasa sa accepte faptul ca a fost tradat Dar maturitatea vine, chiar pentru . ! Guy, si el se casatoreste cu Madeleine, rabdatoarea Grizelda care-l iubise dinc "

totdealUl8..'

Dar "La Baie des Angest1 este d.eclaratia cea mai subtila a lui Demy asupra 'biegoateie Subiectul B.pare:p.t l filmului este poyestea unui tnat' functionar' a de

- 1-1banca, care se lasa fascinat de jocul de noroc si de femeia pe care o ntlneste la cazinou. Ea (Jear.ne Mo:::-eau) si-a parasit barbatul si copilul si rataceste . de la Enghien la Nisa, de la Deauville la Monte CarIo. La nceput ea l trateaza pe filJean ca pe un fel de mascota - se pare ca i aduce noroc. Catre sfrsitul mului nsa, cu toata diferenta de vrsta si de caracter, n ciuda aparent.ei imposibilitati de a ramne mpreuna, ei hotarasc n modmiraculos sa nc~rce. Cel putin el ii CUIl?asteslabiciunea~ Caci jocul de noroc e numai subiectul ost.entativ al filmului, e numai o metafora. Jackie este Un gen de femei~ care trebuie asigurata n fiecare zi ca are noroc, ca este nca atragatoare ca femeie. Numai daca consideram n aceasta lumina pasiunea ei pentru sedintele de :fiecare zi la cazinou, filmul si capata deplinul nteles si poate fi privit nu ca o D.'Greru_ 1zl pere n saga lui Demy.ci ca o parte integranta din ea. Iar Jean o cstiga cele din urma pe Jackie p~ntru ca si-a trecut proba, a. aceptat-o asa cume. liSa-si treaca ncercarea" e elementul recurent n :filme.1e lui Demy.LoJa trebuie sa astepte sapte ani pe Michel. Roland o cstiga pe Genevieve pentru ca i accepta copilul de la Guy. Madeleine l capata pe Gu;y pentru ca. a avut rabdarea sa astepte pna a fost pregatite Toata lumea a fost uimita cnd, n urma cu un an sau doi~ Demya anuntat ca vrea sa faca un film bazat pe basmul lui Perraultt nPeau d:.A.ne"(Piele de magar). Si totusi n filmele sale eY.ist~ un puternic clement de basm -/nu ge.'lul Grimm.,desigur, ci genul francez, mai delicat;> putin softsticat. In reali tate iui Demy nu-i corespunda Perrault ci sCl~iii;oti de mai trziu, contesa d'Aulnoy sau doamnaLep~nc? Beaumont& povestiri In ca t a'La Belle et la Beten bunul simt t::ium.fa si pna la u.:t'maot:. "t;OU- ("~

...

---

---

'"""-

.

__ .~-.\....-

,-

"""

--

-

-"3,.

'--

-

ta marea lui admiratie pe..'"!.-t_~uOphuls!nu exista n decorurile sale nimic 6.i~ fl1ax evocarea voalata a trecutului, nimic mbicsit, nimic desueto ~ De asemeni,femeile sale par de cele mai multe ori ca apartin altui seco).'. Jackie din ULaBaie des Anges", cu blana ei de maimuta, cu ale ei "boa!' .;:1 1!gua_ pieres" (corsetele din. 90), vine din alta epoca. Si Jean remarca~ "Eu.nu cr.s=deam ca mai exista femei ca tine". Ei bine, nu exis-l:;a. Dar realitatea imita. arta, si poate n curnd vor exista. Fapt este ca la Paris cteva .iJi.agazjne ofera spre vnzare.tapete viu colorate, n stilul prima f~rioada Matisse, utilizate locun "Les Parap~uies" (Teribila greseala, spune DemJ'-; :fi ngrozitor sa ar

- 12 -

\ iesti n ele!) a l Lumease teme totdeauna de gustul rau~ spune tot el. In. uLes Parapl uies Il ,vrut sa. alba o adevarata dezlantuire de culori, si a realizat-o" Dar cei care 1 "nt' nca uril".ariti de estetica Bauhausx)-niciodata mai mult dect o singura cu' . \ bila utila - nu pot admite, intr-adevar, barocul debordant al lui Demy.Sau mai j \degraba~ banuies~, se tem sa~si ngaduie sa le placa. Caci puritanii trebuie sa I~ll', loara o data, linii drepte ntrataindu-se de preferinta. n unghiuri drepte, moI ,reziste farmecului Pe de alta parte Demy utilizeaza o tehnica cinematografica cu totul moder(ExemplU,secventa de patru caHa, si stie sa taie o elipsa n chip desavrsit. .. ..:.r-e in' "Les Parapluieslt, dupa ce Gellevieve.si Guy s-au. culcat mpreuna d pdma si unica data: de la dormitoral lui se taie la intrarea casei, din nou la alee, apoi ']f strada Genevievei si n sfrsit la salonul,ei, n care mama tricoteaz?3. 'si apol. ~, si numai atunci - GeneviE\veapare n modmagic, alergnd, n' cadru. )El este d.e asemeni maestru al miscarii - cadrul final, din "La Baie d~s Anges" n care aparatul se retrage n cazinou n timp ce Jackie si Jean se grabesc sa iasa in lUmina, si scena din "Les Parapluies" n care aparatul ~anorameaza dupa masina proaspat casator.itului Roland la plecarea de la biserica, si se opre~te pe un~rim plan al f~tei exultante a Madeleinei: daca Genevi~ve s-a maritat n.;r-adevar~ poate ca ea are o sansa! Un studiu al tehnicii lui Demyar pute~,f6arte bine sa faca subiectul alI I ~:.iarticol. Eu vpeau numai sa subliniez ca decorurile si costum~"le_.l:ui emyfac D ~~te din subiectg ca predilectia lui pentru demodat este deliberata. Sa precizEz: nu..}.riseamna a nu poate ,al.tfEll, tehnica lui regizorala o demonstreaza. Unii c -~"~_~ --~.....avut :senzatia c,a'in ultimele doua filme, constrns de relativul esec comeriaI al v'Lolein, Demysi:-a nfr,nat inventivitatea lui naturala. Este' o veste bu- . .~ ceci faptul c' n noul lui film, tot un film muzical, dar si dansat de data aJeasta, el intentioneaza sa se ntoarca la constructia 1t101ei" cu ale sale sur, ~ize coincidente si complicatii coregrafice$11 \ _. _-~_~. ~=-_-;=.-. __~--r..f"~-

..

-

-

Bagajul literar si universul c~ltural al lui Demyeste nensemnat,n comyaratie cu eruditia enciclopedica a unui Godard, si Kierkegaard este desigur mai , . _odern dect Perrault. Dar marele merit al lui Demyeste acela de a-si fi creat perfectionli::'~me S8 1. de a se fi lixat la ea, elaborndu-si cu ncetul si a r~-si modul de a o exprima~ Un extraordinar exemplu l constituie obsesia lui =.::'.tru "Les Damesd:u Boia de BoulogneU al lui Bresson. A fost, ne spune el, pri:l::' film care i-a dovedit ce poate realiza cinematografu.l. El a anexat filmul ,t-'2:'Opriului lui tlfolclor", mai putin partea pe care cei mai. multi o considre ca 2ea mai importanta -. personajul, Helene si povestea razbunarii ei" I In schimb,Dem.ye concentreaz.a asupra celorlalte trei personaje, n primul s ~nd asu.pra mameisi fiicei, pe c8;re le putem'urmari n "101a" si "Les pata.f.-l uies", chiar pna la unele asemanari exte rioare" In fi lmele lui Demyapar chiar si dispar ecouri ale dialogului lui Cocteau. Pentru a reda nstrainare a progresiva a Genevievei de Guy, el nu ezita sa utilizeze fraza. unica cocteau-eana "Son eoeur se d~tache de lui". Dar. adevarata tema din "Les DCilll6S ti !TU este razbunarea, ci triumful dragos tei::;T'Insti tut de arte p1asticedin Weimar (1919-1933) ~ BauhaUs se caracterizeaza printr-o maniera rigida, ajung!1d deseori pna la forme mecanice.

-

-13 -

asupra ll..1.'J..J.., astfel ca regasim "Frumoasa din padurea adormita" a: lui Demy."Prefer albastrul negrului", admite el, "nasterile funerariilor, soarele ploii". Si provincia Parisului, s-ar putea adauga. Sa rezumam.Daca Godard e Picasso, Demy este Matisse. Dar comparatie. aminteste prea mult spiritul "Cahiers du Cinema". Si totusi Godard formeaza un teranimen.bun de comparatie o Amspune ca Demyeste un melc, acesta fiind unicul mal care nu-si construieste casa cu scopul de a avea unde trai, ci mai d.egraba traieste cu scopul de a-si cladi o casa. Asemenimelcului, Demysi poarta casa pretutindeni; asemeni melcului, casa e cor~truita din interior, mereu n cerc, desfasurndu-se n spirale spre exterior si totusi ramnnd mereu legata de nceputuri, unul din cele mai stralucite exemple ale vointei de ~ lIforman, oS.re da sensul vietii. Filmul si scriitorul (Jean Cau, L'Avant-Scene du Cinema, 1964, nr.41)

.Amintirea mea cea mai uimitoare n aceasta colaborare a mea la o opera oinematograficax) este faptul de a constata ce devine u..~dialog scris negru pe alb, dupa ce a fost "tratat" -n cinematograf. In teatru, vorbesc niste omuleti O din carne, ntr-Un spatiu stabil; noi asistam ca spectatori privilegiati la drama sau comedie ai carei eroi poseda un corp r..8cris ntr-un spatiu str-Ict. In cine~_tograf - nimic asemanator. Descartes ar spune ca aici materia si ntinderea devin irationale. Corpul lui A.lain Delon creste si descreste la bunul plac al planurilor departate sau aprop:i,.ate; aparatul mareste n chip monstruos o pri.~ vire~ se plimba pe o gura de doi metri lungime~ capteaza o mna cine stie de unde si illD~creste si umple cadrul. Si totul - corpuri,obiecte, materie - creste si descre ste, se turteste si se umfla, ca si cnd cinematograful ar eroi te un suflu de inspiratie si expiratie. maSistat, uimit, la incarnarea dialogului meu n aceasta aventura~ l~Jcrnd negru pe'alb, l faceam pe eroul meu sa spuna mi-e foame, mi-e sete, e bine, e rau si, n timp ce trasam pe hrtie mici semne cu cerneala, mi imagi~ nam aceste cuvinte ncarcate cu o mare sarcina de emotie al carei efect l pu~ team masura oarecum. Cinematograful este, n bine si n rau, un tradator. In~ tr-adevar, nu poti sa stii ce poate deveni sub "suflul" aparatului d:.ta.logll1 taI). scris. De pilda, ce devine un "te iubesc" al tau, daca exact n acea clipa apa.. ratul se plimba sa zicem pe picioarele eroului si le ma1~ste la proportii colosale; sau daca ncadreaza o fereastra goala; sau daca ratac~ste dupa un gndac o Sau daca pur si simplu Al-ain Delon e luat n plan general, plan mijlociu sau in prim-plan. Dupa capriciul (si aceasta nseamna o buna regie~ sa faca necesar capriciul) acestui ochi mare de sticla, replica ta va capata o irizare de inten-i;:U necunoscute, se va ncarca cu efecte pe care nu le-ai prevazut" Vreau sa spun prin aceasta,ca n einematograf dialogul nu este ncarcat rm.~ mai cu intentiile autorului lui, ci devine materie maleabila~ Este tratat? l~~i-: nat, umflat, zdrobit~ subtiat, turtit, luminat, stins etc. Pe SC1lrtz ap8.ratul dispune de el dupa plac. Nu este un "prim"" In mijlocul acestui balet pe careX)FilmulltLilnsoumill

(Rel:>elul) regia .Hain Gavalier, dialoguri ,

,TeanCau

- 14 il

j08C~ materia care se !nsufleteteci zgomotul

i traiete,

limbajul

numai

este

sensul desCavalier,

pe Care il d~m lumii, che&g~

captat al unei

lumi ce se nchee.g~ i se al lui

sub

ochiul lui Dumn,ezeu - adica, n cazul de fata, "L'Insoumia". pentru

Alain

regizorul

filmuluil3i

Desenul

productia.genericului Cinematographer,

"O lume nebunl!. nebun~.

nebuna_'~ (Bob

AlIan, American

1963, nr.12)

Pentru acest film au fos~ necesare aproximativ 5000 desene separate nainte de filmarea finala. Fiecare desen a trebuit sa fie transferat manual, 1n tus, pe bucati de celuloid aiungite, pentru ecran lat . Aceasta a necesitat 30 zile n plus pentru experimentarea si rezolvarea problemelor complexe care apareau. Dupavizionarea primei probe n creion, Bass a indicat modificarile intervenite prin schimbarea de perspectiva, au trebuit ajustate portiuni din actiunile person~jelor, s-au adaugat animatie unde era necesar si s-au redus unele scene pentru a se mentine proportia generala si minutajul. In conceptia lui Bass, subiectul era un excelent prolog animat care se potriveste foarte bine cu productia ilara si foarte vie a lui Stanley Kramer. Filmur generic reprezinta o serie de ntmplari nebunesti al caror personaj principal este un glob~ Acest glob interactioneaza cu titlurile si .devine pe rnd glob, ou, fus~ YO-YOt minge de ping-pong etc. Filmul are 315 picioare si dureaza aproximativ cortrei minute si jumatate. Prima problema se punea pentru intervalul ridicarii timi care, pentI""llecranul C1neramei, de 90 picioare lungime si 35 picioare naltime cerea 22 secunde fata de patru secunde necesare pentru ,ecranul normal" Astfel nct primul titlu '- "Stanley :Kramerprezinta - o productie Cinerama" - a fos t desenat special pentru a acop~ri si utiliza acest timp gol" Extrema simplicitate si ascutime. a micului subiect al lui Bass a simpli:flcat problemaculorii. In desene s-a folosit numaislb si negru. Apoi s-a introdus culoarea, folosindu-se fundaluri solide n culori si pelicula negativa .EastmanColor tip 5251. Acest nou negativ este deosebi~ de adecvat pentru ecra~ele late, unde granulatia a ridicat totdeauna pro~ bleme. Aceasta pelicula a perfectionat de asemeni balansarea culorii, prezentnd o mai.mare reactivitate n zona rosu-portocaliu-galben a spectrului, accentund mai putin zona albastra. A!!leliorarea apare n deosebi n tonurile carnale mai naturalesi n , nuantele mai stralucitoare de verde si rosu. . Productiile pentru ecran lat prezinta numeroase probleme noi n domeniul animatiei. Prin definitie animatia nseamna iluzie. Pentru crearea acestei iluzii animatorul utilizeaza n modnormal o foaie de lucru (sau desen) de 83/4tt pe l2tt sau variatii ale acestei proportii. Personajele create si situatiile care rezulta trebuie ment~ute n aceasta proportie stricta~ In cazul proiectiei pe ecran lat,pro~ortiile acestei foi de lucru snt evident marite n concordanta cu produsul fi'nal. Foaia 'de lucr-u n animatia pentru ecran lat este de 63/4". , Cal'; stnt consecintele pentru animator?.... "El pierde iluzia pe care desenele trebuie sa. o creeze, din cauza categoricelor modL'icari de perspectiva", ni se explica. "Lucrezi n limitele de proportie pl'escri:; si descoperi ca la proiectia pe ecran le.t iluzia de viata apare drastic

- 1, m.icsoratat? Este usor de spus, binenteles, le conform noii proportii ca desenatorul trebuie trebuie sa-si sa-si aranjeze scenean-

si ca animatorul

adapteze

experienta

terioara. Dar cum? O cale ar fi, de exemplu, sa eviti planurile foarte aprepiate. Ecranul lat are prin sine nsusi un efect mai puternic asupra spectatorului In prim planuri acest efect poatd deveni iritant. echivaleaza spune cu aceea a vizionarii n ecraconditii a unui acurias . moLa ecranele aceste conditii super-late, ai planuri iluzia foarte dimensiunii

unui film obisnuit

din primele

trei rnduri apropiate

ale salii,

Saul Bass. Daca

sau o actiune

care traverseaza n aceste cu'aceea

nul, publicul trebuie sa o priveasca "n urmarire" vederea periferica nu mai acopera ecranul Sarcina de a compune artistul pentru trebuie ecranul sa-si

deoarece

lat se poate adapteze

compara

tor care lucreaza In ambele cazuri dificare. Filmarea probleme apropia

nt:V-1L1l teatru mic si care trece

apoi nt:v-un music-hall tempoului la aceasta

simtul

unui generic Ecranul pentru

animat pentru enorm cuprinde

vizionarea

pe ecran prezinta si posibilitatea Playhouse Pictures Obiectul si cu un obiectiv

numeroase focate rezolfost de a a a

tehnice. suficient

o scena mai mare, adecvata. ~odd-A.O.

si deci distanta

Ia a obiectivului

devine mai critica. o punere

Este o problema

la punct

vat aceste probleme calculat pentru

cu un aparat de filmare Panatar puterea corecta

anamorfo-

tic Panavision-Animation~APO a mentine

1.25X special

proiectat.

de la cmpul m 4 pna la cmpul m 12.El

c~prinde' un sistem anam.orfotic ncrustat care combina un obiectiv normal anam.orfotic~ Ultimul evita distorsia filmului pro~ectat pe ecranul curb,lat 90 picioare Acest 19 la obiectiv Panavision are un domeniu

si

unul de de la

fix de lungim?; focale

40 inci.Cmpu). mai larg al genericului pentru Cinerarna punea de asemeni proolems egale a lUll'!.inii o zona de lucru mai mare, la masa pe egala era asigurata aceasta de animatie.Inade 500 speciala astfel color re-

distribuirii inte, aceasta wati.

iluminare

din plin de doua lampi baby o platforma lumina si ajustnd

Operatorul

sef a rezblvat

problema,construind de celuloid Eastman

de sticla, potrivita cu bucatile mai mari nct sa acopere o suprafata mai mare . 'ilmarea.s-a facut F s-au facut ducere de pe bucati cu film negativ

Color de 65 nun., Fundalurile cu o masina

de carton.

Monteurul

a lucrat

de copiat pTin

35 mm, ceea ce era evident si mai economic din aer (il) (Warren Garin, a acestui tintei articol American Cinematographer, 1964~ R~.2). de

Filmnd

In prima parte problema loealizarii

(vezi C.D.C. ,1964, nr . 4 am. vazut

) ne.. am. ocupat

sau subiectului,

bw~e poca-re snt cele illai deDdin utili-

zitii pentru filmarea din avion, importanta de a lucra cu un aparat stabil, chiderea corecta a obturatorului si cea mai indicata viteza pentru filmarea

aur la 301.In partea a doua ne vom ocupa de naintare de obiectivele si vibratia

si

filtrele expuneriie

care trebuie

~ate n acest tip de filmare, Da-ca fiind viteza

pr-ecum si de calculul

inerenta

celor lJ'..si multa

::nrica.ua~ ..

- 16 nu este re comandabil l"a se utilizeze -obiective cu distaIlta focala mare., Nu se vor cu unghi larg, din cauza tendintei pe care o au de a exa-

folos~ nici obiective

tera distantele& Ca regula generala, cele mai bune rezultate le vada normal (25 rom pentru aparatele de 16 mm; 50 mm pentru cele de 35 mm)e Da-ca se foloseste ~ Obiectivul fixat n aceasta Calculul un aparat de f_ilmare cu turela, a nu fi luate de curentul va fi reglat pentru se vor scoate zborului. -toatE;! obiectivele, pent~u pozitie. expunere pentru mari VQ fi esential Tolerante acelasi

obiectivul calotele de si

de nregistrare

distantafocala-infinit

de baza pentru

ca n cazul filmarii aceeasi exn Daca se va aveti sutrebuie prevazute

i pe pamtnt.punere

Cu alte cuvinte, de filmare

a filma un obiect

din aer folositi

ca pent:(:ua-l filma pe pamnt.

n expunere

cazul vit9ze~or tinta

sau n cazul folosirii

filtre lor de ceata. nconjurator,

(sau subiectul)

implica

o cantitate

mai mare .entru sol In OPlungi ina

Tineti subiectul pe ct se poate n centru sau putin deasupra centrului. licele s~urte sau la verticale orizontul nu'va apare de loc. In oblicele orizontul tre ramele motoare, poate apare oriunde, atta timp portiuni ct tinta este bine dintr-un centrata" sa cuprindeti n vizor din avionul

Evitati

din care filma ti. Nu lasati sa deoarece imaginea va

ferestrei

n zona imaginii.' Daca filmati prin curentul sau estompata

avion cu mai multe

evitati

sa filmati

de evacuare, din cauza

pare ondulata,

distorsionata

caldurii~' sa se

. Rareori veti putea filma o secventa de baza din aer. Incercati totusi filmati subiectul de la trei altitudini diferite, astfel nct la montaj sa poata decupa pentru o secventa.

, ZAZIE Fia

IN METRO

filmograficaPhilippe Image PillBrd nr.172

et son, 1964,

Regia:

Louis Louis rii); fod); m~tro" lara);

Malle Malle, nascut n anul pour 1931, este realizatorul du silence" (Lumea la 1'4chafaud" (Ascensor urmatace-:eale

toarelor

filme:

1955 - "Le monde

1951 - "Ascenseur (Zazie n metro);

1958 - "Les amants"

(Amantii);

1960 - "Zazie danG

1962 - "Vie priv~e"

(Viata particu-

1963 - "Le feu follet Malle i Jean-Paul

" (Focul fatidic). dupa romanul lui Raymond

Scenariul:

Louis

Rappeneau,

Queneau: Operator ef: Decoruri: Muzica: Montajul:

"Zazie dans

le m~tro"

(Edi tions Gallimard).

Henri Raichi Bernard Evein Fiorenzo Carpi

~

K. Peltier Baudrot

Secretara de platou: Sylvette Pictor de costume: M. Doelnitz Inginer de sunet: H. Herv~e H. Merial Zazie:

Sef de productie: Distributia:

Catherine

Demongeot

Gabriel: Charles: Turandot:

Philippe Noiret Antoine Roblot Hubert Deschamps Annie Fratelini Marlier Dufilho Vittorio Caprioli Yvonne Clech Claude Cor~ortes,Marc Odette Picquet, Doelnitz, etc

Mado Picior Mic: Albertine: Clara Gridoux: Jacques

Trouseail1on

alias Pedro-Ciubuc:

Vaduva Mouaque: Si cu: Nicolae Jacques Loui8 Mal1e vorbeste Gheusi,

Batailla, Louis

Lalanne,

despre ,"Zazie" sa substitui comicului de limbaj literar acestea un comic al con-

"Am ncercat tractarii tuale timpului

i spatiulUi

de pilda

- de altfel

snt caut~~ile

aCpe mu}+

- i rezultatul

nu a fost comic,

dar a dat filmului Realiznd "Zazie"

un ritm ciudat am nv~tat ma,i

Care snt multun:it ca l-am descoperit.

-

2Q -

dect

cu toate

celelalte epuizant,

filme

ala mele. Este pasionant film te sle~ete,

s~ faci

un film

comics ori

eate totodata

un asemenea

ti trebuie

de cinci

ai mult spirit de inventivi~ate Si acua mi-e teama ca toate aceste cautar~, aceste subtilitati voi te, sa nu'treaca neobservate, mi-e teama ca filmul este putin cam bizantin Zazie este o fetita de zece ani, care spune totul i care din nu formata fara este oameni cumsede roechivoc, niciodata cade Care se afla n mod absolut n vina fata de aceasta despre sigure ca fetita ei inii facuta n afara lumii adultilor absurda,

lume. Ea i pare i care traesc Demongeot)

care nu tiu nimic sa fie

n haoS. Persoanele nu a fost pervertita Ea nu s-a

(Catherine

lul ei i nici de incursiunea

n cinematografie.

identificat

niciodata cu personajul. Ea a reuit sa-i "interpreteze" cu adevarat rolul, pastrnd o perfecta distantare pentru ea, Zazie este amuzanta, mai de graba prost crescuta, agresiva oribil 1n mod inutil, al oraului, avind totui dreptate Am vrut lui imposibil, aglomerarile de sa lui erai

speculez condamnat fie.

aspectul

aspectul

absurda Pna

aCum,

1n filmele

color,

in afara de filmele

documentare,

la un stil academic, poti ndrazni

din cauza exigentelor aceleai lucruri

directoril~r

fotograSi

Actualmente

ca n filmele

alb-negru.

nicio~ata nu ai destula ndrazneala; a venit momentul de a inceta tratarea culorii ntr-un fel realist Am-filmat scene cu opt imagini pe secunda: aceasta insuire inepuizabila, aceasta eterna "vis comica" a filllarii accelerate este 6%trem de ciudata. Poate ca n ea rezld~ esenta comicului: exista intotdeauna referirea la realitate 1 n acela timp, deformarea ei Se pot face n continuu prin noi descoperiri indep~rtarea "Ceea ce ~ zinta o critica de limbaj i poti avea din ce in ce mai mu1t~ arealitatii " (Cin~~ este ca ntreaga pna satisfaCtie

de o fidela

reproducere la Queneau

60, nr.5l)

intereseaz~

lui opera

repreel i in-

interna

a literaturii: Adaptind

de la ortografieIIZazie

la metafizica, J.P. Rappeneau critica

distruge terna

prin fOrma,

fondul. sa gasim

dens le m~tro", a ajunge

cu mine am incercat a scrierii

echivalente

pentru

la aceeai

cinematografice Astfel, da~ incetul cu ncetul

chiar de la nceput"ne-am ne-am

consacrat

unor cautari limbajului mai efiCace ti~a Cred gag-urile Pentru vrut8~

formale,

dat seama ca desintegrarea de stil, ci mijlocul cel i haovoit, oblnuite. Am o epoca proFranta, ngergl comic

cinematografic

nu era numai

un exercitiu o lume,

,

de a descrie_ i de a parodia c~ filmul aste un comic, exploatate

ea naai desintegrata cam terorist. conform In mod in gt regulelor

sa spunem,

nu au fost

i nici conceputa ~ vietii capital

numeroi redau

spectatori

exista riscul

ca rsul .sa le ramna din oraele 1 munca,

o imagine

groaznica

moderne Tr~im notiunile

fanta6tic~

n care relatiile propriul

dintre

de banii

fit au incaput sa se clatinae Francezii~i-l prefera Care anunta lor rachiu. unde sa pot Babilonuluio sa ma duc n alta part~ distrugerea

aU ramas

la etramoii vreau

lor.colonialiti,

In ce ma privete Mi-ar place

sa parasesc este de fapt considerat

spera din nou Zazie

Ca acest film ntr-un

~a faca sa se inteleaga ca este greu sa rami om ntreg din 1960". (ULe Monde" din 27 octombrie 1960).

ora occtdental

- ;n . "Zazie este departe potriva filmul de a fi un film amuzant; fara ndoiala el este dimveilin am meu regameu cel mai profund. relateaza Este absurd, dezintegrat din punct de dezinte~ta unui

dere formal, punct social

deoarece

despre

o lume ea nsai Care faramiteaza sa micorez ntre fond

absurda, mecanismul

de vedere

formal este un film am reuit

sistem

i gratie experientei i ceea ce am vrut

distanta

ntre ceea ce Este primul sa

realizat

sa realizez,

i forma.

film pe care-l

iubesc Nu-mi place. Parisul

populist Am ncercat

sesc Parisul suprarealitilor, cel din "Paysan de Paris" de Aragon, Parisul romantic distrus de Hausmann " (L'Humanit~ Dimanche din 30 octombrie 1960).

Rezumatul Decupajul

decupajului

c;; ~~i 489 cadre imagine

~~-L-:::::>

original

are 251 pagini

Actiunea GENERIC: Sosirea prezentare trenului s~ccinta a echipei. vedere (Traveaccele-

Observatii Muzica

~i sunet

fluierata,

gen western.

n Gara

Lyon,

asupra locomotivei electrice ling nAinte). Filmare evident rata: 1. impresie de viteza mare.

GARA LYON. lui Gabriel, Care ateaptaJ

Prezentarea pe peron. printre care-l

GABRIEL: Aceste careia

Cine pute focall

n halul scurt~,

asta

r(

Prezentarea"permanentilor" la lucru de-a lui. Fum. Gabriel

prime

planuri

snt filmate din

cu

Care un hot de buzunare vom vedea film. Gabriel

pe lungul

o distanta

cauza

imaginea

e deformata.

ntregului Sosirea pe Zazie sosete Jeanne barbat, tete brate, tari Gabriel

e plictiaitdm zarete Mondar alt nvrn Jeanne SaluSecventa precipitata "dezlnata".i destul

Cauza parfumului trenului. fugind; se arunca n brate .

de

i pe Jeanne Jeanne

Laloch~re.Jeanne - Gabriel, unui i~el. O ia ceva

cauta pe cineva. in bratele

taj alternativ

Care atepta

scoate un urlet, l ridica:

- ZAZIE: Eu sint Zazie Pariezeti unchiul GABRIEL: ZAZIE: Da, meu Gabriel snt unchiul tau.

c'

este Zazie.

se ndeparteaza

invrtindu-se.

i "rendez-vous" Zazie

pentru- "poimine ies

Unchiule1

luam metroul

?1 u

dimineata".

i Gabriel

i

ei.

GABRIEL: Nu, lua~ taxiul Charles. ~.

i

'j'I

- 22 GARA LYON, EXTERIOR: Taxiul lui Charles este asaltat de - CHARLES: N-auziti cl:i nu ~nt liber lui

i

"permanenti Il Sose~c Zazie zia ncearca metroului i Gabriel. s-o tearga Sa urca. Zaspre intrarea un panou taxiul,

M-a apucat minc~rimea Z.: E-urta hodoroaga

d~ limba (Spre

pe care se gasete de fuga a

metro) Ahi nesp~natii, ah! boii! ~-mi faca mie _una Ca asta! Eu Care eram aa de fericita, aa de bucuroasa sa m~ vntur cu metroul. La naib~ sa-i ia dracul! - Z.: Si cnd o sa se termine asta ? G.: Nu tiu, nu fac politica. Ch.: Nu-i pentru haleala. politicl:i,e pentru greva

reva". Charles g dupl:i ncercare o tilor". Toata taxi. Gabriel grevl:i. Taxiul

i-a recuperat

"permanen ..

lumea se urca din nou n i Zazie discutl:i despre demareaza in sfrit cu

cei ,trei.

2~ TAXIUL PE STRAZILE Taxiul zesc. Gabriel

PARISULUIo

In tot timpul celeeai

acestei

secvente,tsriu~ a-

e de tip vechi, gen taxi engle~ sta alaturi de Charles. n toate Zazie partile in

trece de mai multe biserici.

ori prin fata (Saint Vincent

den a-

sta n spate. Apare

Paul). ~ei doi barbati o numesc ltoate felurile n afara de numele devarat.

deodata. (Planuri generale filmare accelerata)c

turnate

Charles iGabriel se cearta pentru a afla adevaratul nume al monumentului. (Succesiv: Neuilly). In treacat, asupra Zazie ii spune Se zaresc parerea "permap~nteonUl, CatedralaCazarma Made_

G.: Ah! Parisul, Privete,

ce ora frumos!

Zazie: Fanteonul

leina, Domul

Invalizilor,

Z~:

Napoleon

sa ma pupe nu

ma cu

lui Napoleono

interese~za G.: AtunciZ : M E T R

de loc, umfll:iulala ce t,e intereseaza

al~arga pe t:r:otuar. Taxi-ul de-a lungul metroului aerian. ,Acesta nu

nEmtii"

scirba lui ~e palarie.

?adev~~t.

e de loc pe placul in el o imitatie P.P.cu Gabriel

lui Zazie,

Care wde

q U L

! II

grosolana. lUat cu o distanta foPrima

Z.:

tu nu spui nici~data

cala foarte scurta, deformanta. criz~ m1sticl:ia lut Gabriel.

G.: Adevarat! Ca i cum tu ai ti ce este adevaratl Ca i cum ar exista cineya n lume care poate ti ce

,Focar: 4,5.,. CIRCIUMA Ctrciuma Sosesc culte LUI TURANDOT (seara) renovare~ l~Prezenta~

es-te 1"

care este in plina

Ambianta

agitat~.

Vechile dupa

obiectealtele

cantitl:itimari de materiale n culori ~trig~toare~

snt nlocuita

unele

prin

a-rtele, "moderna" tate. Zazie

pna la- agresi'\'.vOCa.i

rea lui Turandot i a lui Mado Picior~ Mic. Sosirea taxi-ului cu cei trei:

ii arata bogatia Record ntre muzica

bularului.

-

2-3

-

prezent~ri lizeaz~ Maoo

reciproce~

Zazie

l scandaduloi. Laverdure are vo-

obiect: fonograf-tonomat.

pe Turandot. ii fac ochi lui LAVERDURE: Vorbeti, vo~beti,

i Cha~les

as-

Prezentarea

papagalului

ta-i tot ce stii

! .

care. spre deosebire de Zazie, cabular foarte limitat.

4.

APARTAMENTUL

LUI GABRIEL

(seara)

Prezentarea zentarea

apartamentului. Care

_foarte. va~j.ate (firme luminoase): Albertinei,

~--Pre-

Culori la

G.: Atunci, micuta,tare

7

Ne

e

foarte

sntem somn?

obositite

servete

Z.: Care culcai

"ne"

?La ce ora

masa pe Gabriel i pe Za:i~. ii ia cind un aer vesel fata bertine,..

Gabriel de Alfa-

G.: Vezi bine ca tu!acolo

?

cnd unul nobil

i patern

- z.: Una-~ acolo i alta-i aici 1G.: Da . ~ - Z.: Eu o sa merg la scoala pna

ta de Zazie. O serie de ga~-uri produc in timpul mesei. Incetul cetul apar racorduri f~lse. Scena aparatului de filmare).

se cu ndevine

laai

(Oprirea

65 de ani Da, ca nvatatoare.G.: Nu-i o meserie si pensie i.: proasta si eu, n-o

frenetica c~ sosirea sparanghelului Zazie face proiecte de viitor. Ca Trebuie tot calmul tui Gabriel

ma pe penaie,

fa~tncu mine.~.

sa

pentru pensie. Ca sa bag bolafetite o sa dea de dracu G.: B.~Educatia .blndete, existe cuite

nu arate dect putina mirare crisp~tafata de ideile lui Zazie. Albertine aabia vorbeste i nu face dect s~ probe observatiile lui Gabriel.

moderna tinde SprB

spre ntelegere De altde ani n-o sa ~ mai ele vor fi tnlo~ televiziude felul

fel, n douazeci --..-- --'- ~

-,~

nvatatoare:

cu cinematogra~Jl,

!le~) electronica,.draciicteva Zazie vitata ncearca,fara la cinemascop. Gabriel succes, sa fie i~ la un-

~st8. Era scria ~i n jurnal

acum

zile nu-i aa Albertine secventei

?

Tot nceputul tuit dintr-o din puncte

este con8tiluate

Apoi pleaca

serie de planuri vari~te.

culcare.

i lustruieste

foarte

ghiile bnd grenadina (sirop de rodii). Albertine aduce rochia lui Gabriel, pu-tndu-se astfel ghici profesiunea sa. - Turandot caciunea Zgomote lului6 (urlind): N-o vreau pe spurasta mic~ n casa mea 1 confuze, strig~tele papaga-

Sosirea lui Turandot, ~oplei t i artagos, aducnd colivia-lui Laverdure. Tonul bati, pumn se urca repede binenteles i rastoarna Zazie ntre cei doi b~rlui Zazie. de i trusa de g~la-

din cauza grenadina deteptat~

Turandot

sparge masa

cu o lo,~tura

de manicura. gie, apare

- Z.:

(cu voce dulce): La naiba, nu sedormi aici 7

in pijama.

poate

- 24 Gabriel e dezolat: trusa de manicur~ ii prope Albertine: Gabriel G.: Ce-i, A.: Ti-ai brYel

s-a p~tat cu sirop. Albertine mite alt~ trus~. In fine mbracat, Gabriel

urmnd

Turando' 'i Laverdure, p~rasete apartamentul. Albertine 11 ajunge pe sca-

!

(strignd):

Gabriel

ce se ntmpla uitat replica, fata

1 lui

r~.

rujul de buze

(La aceast~

Ga-

se l~i~~azi'

in

ro'U):-

5.

APARTAMENTUL LUI GABRIEL (dimin~~~) . care ade v1s~tQare, se Je rezervorul~i

P'_u cu Zazie,in pijama. scoal~

Raze dA S03ra. Zazie

i trage minerul

apl1 de Iii W.C. Ctt' AG}l ~O-!LP]LL.BUNUEL). Apoi Zazie face nconjurul apartamentului: l descoperl1 pe Gabriel de toalet~ unde (ap11pe vl1rful dormin~ ae spanasului apoi cabinetul 111 superficial

i ii d~ o data cu pieptenul Dupa aceea Zazie se mbrac~~

U8, .Care

scrt1ie;

i

prin pl1~. - Z.: (cnd scrtie ua): La dracu! deschide N.B. Primul cuvnt pe care-l scoate pleac~. n ziua ac~ea.

Scara Zazie

apartamentului: coboar~ scara ai c~rei pereti

sint acoperiti de oglinzi. Imaginea el se reflect13.la infinit (t1CITIZEN KANE de O.Welles). 6. CIRCIUMA Localul LUI TURANDOT. lustruiete tajZgomotele acestei scene sn~ foarte catifelata, cam n genul anumitor ~ J. ne din "Vacances de M.Hulot" de Tati. Se aude Zazie minilor care lui fredoneaza Turandot, sa prin-

aste gol. Mado

gheaua. Turandot aranjeazl1 metodic sticlele cu vin alb. In trecere Zazie mic~ o sticl~. Mna ncremenit, lui Turandot mirarea se ridica (ca lui. i za-

i o marlonet~) Turandot, Tegte picioarele

exprima

i zgomotul n special da sticla

cnd el ncearca

lui Zazie

care se de-

care a fost micata.

p~rte8z~.1. EXTERIOR:Zazie merge STRADA pe strad~. In treoere terdin coul uIn timpul in secventei celei cu urmarirea, Ce va urma Ca {cu

pelste

un colt de piine

timpul

- 25 nui bliiej;s.Descoper~ Gridoux. Schimb dQgheana de pri viri cb-'PedX'o-oCiubuc),

zgo1'Qotelea1nt

foar-

Barului

rate.Turandot

.1

teetilizata,senelor

1n fel~l celor ,ale daparte,

enima.te .

fuge

n \trJll~rireaui Zazie l

P;de -aif~

Cu

ajutorul

racor- '

durilor de planuri luate in carti~re din Paris foarte departate unul de altul. topologia oraului totul rasturnata. Parisul nou ("ORPHEE" Prima urm~rir~: ntii Zazie urm~rete Cairo. pe TuSerie 1mbr1~ Tuomului 1 ~uran(In n este cu ia t,m chip

de Jean Cocte~l).

randot,

in pasajul

de gag-uri c8te

foarte'rapide Turandot

(accelerate

i tele). Exemplu: randotse dot ajung timpul trezete

un om care duce un manechin. n bratele

n locul manechinului.Zazie pe Bulevardul viaductul

Exelmans. Auteu11 era

acela

pl1~ demolare). Turandot o prinde pe Zazie. Ea url~. Reaparitia "pex>manentilor". Printre ei ctiva membri din "Armata salv~rii" Turandot nu izbute- Z.: Ajutor, ajutor! Nu vreau' aa

~ape

te 8~ con~~ng& multimea. Zazie d~

ex-

plicatii precise despre dorintele "8atirului". Multimea e foarte interesat~. Turandot prea mult cret, creionul iodignate rientele l d~ sea~ c~ in mod riacli discu

duc cu domnul domnul ~

asta, nu-l

cunosc

- O VOCE: Daf ce ti-a f~cut domnul?- Z.: Mi-a spus porcarii

i se strecoar~ n mn~, schimb~

_ UN MACEI.J..R:Zau eli e:lCi st~

n timp ce ctiva sau admirative lor sexuale

gur~-casc~J despre

porci

l

adev~ra~i

reflectii expe~

O FEMEIE: Vadeti ca deea 8~~.o

spun eu, n-o sa ma crebarbatului m!u i"'8 venit 1.-

~(zgomQt) CUM om~1 fi inventat a8 ceva, v~ ntreb O vUCE DE BARBAT: Poate fnvreo ear~

i

te p!'oast~

. 8.

CIRCIUMA LUI TURAND.o~: _ T.: N-am mai trecut cului _ MADO: ,Aste o a~ niciodat~ pr1n-

Mado,terge paharele. Sosirea lui TurandotJ foarte emotionat. El se duce spre.tejghea cteva ceea i i ridica moralul cu anghitituri de vin alb. Dup~ spre Gabriel.

tr-o spaim~ ca a~tn Dr~c1e

,dra131;;

te-n~t*

mint9

se ndreapta

mai feci pe s.alvatoI'uL. ~

- 26 '1. AJ> ARTAMENTUL. LUI GABRIEL: casa. Turandot

~lbertine

dereticaprln

o 1mbrncate i se napustete spre camera unde doarme Gabriel. Lui Gahnel 1i trebuie u~ timp ca sa-nteleaga; poi fuge afara. 10. CIRCIUMA LUI TURANDOT. APOI a_ T.: Putanca-a_pus capacul

STRADA - T.: Ma luara drept -asta. Nici chiar damentelor satir, idiotii! Ca bombar-

Gabriel, n pijama lmpreutiacu_-Turan. di~~b~"l~ t:8.ttl~Ll!1i L. M~~~ceea 2~ (_~xceptie face JacquesDufnlJ:?r;""i sa-i puna s~-:i' p"ect cQm_Lc~ ....a~,Ltg~~vj,Q.?n..t "joace" rolurile lot. (Sa se compare compozitia lui Philippe Noiret n "Zazie" cu aceea din tlTh'r~se Desqueyroux" ~lui Franju). Alternarea fazelor celor doua realitati (aceia a personajelor rezulta principale i cea obinuita a vietii cotidiene) exem-

din care nate comicul,

att din una ct i din cealalta.

Dintre

plele citate mai sus, care este mai comic, exemp~ul lui Gabriel, al lui Jeanne Laloch~re saU al trecatorului placid din ultimul plan? Aceasta punere n scena, acest "stil Zazie" impuneau att hotarre nmnuirea actorilor ct i multa'

o-

( mogenitate

din partea

ansamblului

de interpreti.

\' f

comieul nu se face cunoscut Nu trebuie sa conchidem plin sau al lui Tatia

dect ntre doua dureri de cap. El este, cu sigudin cele cteva reflectii de mai sus ca n "Zazie"

ji ranta foarte elabor.t, dar acelasi lucru putem spune i despre comicul lui Cha-

Am atins dat

de'ja acest aspect multe explicatii

al filmului asupra

n paragraful punct$

precedent.

L. Malle

a

ei

1nsui

acestui

In rezumatul

decupajului din i de pro-

prezenta

,fia filmografica

8maccentuat

un anumit

numar

re referinte

cedee cinematpgraficee Pentru simplificare le putem ziile precise la un anumit film (exe'mplu: oglinzile

reduce la trBi tipuri: -alureflectndu se la ihf'ini ca

t

ih

"Ci t1zen Kane"

de 00 Welles)', parodiile

de gen cinematografic

(exemplu:

in-

~erogatorul lui Gabriel, marturisirile lui Charles in stilul "Actor's .studio"), traven fine, utilizarea critica a procedeelor clasice de expresie (exemplu:

- 5J. ling-ul tete diate nainte cu figura lui Zazie, introducnd o retrospectie aU fost cnd ea de povesstu-

lui Pedro moartea tat~lui Ca sa le mai discut~m. S~ eXamin~m totu~i

ei). Toate

acestea

suficient

argumentatia

lui A.S. Laharthe atacnd ca se acorda

Care reproeaza ~inematografului Daca

lui o

L. vocaproci a

Malle

c~ i-a ratat Aceasta esenta

critica

limbajului

"legea cinematografului",

"legea

realita~ii". tie prin guranta vointei

atitudine s~ fie.un

presupune adevar

realista,

care ar putea

sa fie cel mult un postulat, a esentei

dar cu si-

nu ar putea

sapat n piatra.

cinematogr~ful sale,

duce cteodata

opere realiste,

asta nu este o consecinta

realizatorului.

De fapt nu asta ~ste problema. In'cine~a, Ca i n alte genuri, exista cel putin doua mijloace de a critica limbajul: fie oa se ia fieCare termen, unul cte unul pentru Queneau), a fi supus unui examen o critic (este ceea ce face L. Malle d~p~ sa

fle ca se ncearc~

reinnoire

a ntregului

limbaj.

(De altfel,ca

fim drepti, s~mnalam ca A.S. Labarthe a clasat "Zazie" printre astfel de ncercari moderne.) De aseme~ea este posibil sa credem ~a ncercarile aproape contemporane, a lui L. Malle cu "Zazie" i a lui A. Resnais cu "H~roshima", ;le comparam snt mai mult corn;>lementa:e dect paralele. (A sa confrunta, rememorare, n nr.128 putin fi8 lui Philippe "Image Durand consacrat1i filmului "HirOShima, al revistei CQmun: et SonJ'.) Cele dou1i filme au avut n arice la daca pentruCaZ

mon amour" cel cela-

un punct

cei care au turbat

la unul din ele, aU njurat un limbaj nu este un

laI t.In sfrit, cinte: nseamna n mod intim sa nu omitem c~ a critica sa faci n care

act fara Ii an~meFrancez!':i,

conse(legate

n mod obligatar

critica

unor forme

mai largif

de formele

limbajului

ele se reflecteaza),

aletia fi-

societl1tii care le utilizeaza. asta foarte bine 1) Sub acest nal urmeaza 1nseamna aspect logica

(RicheliE?I.Jare ti creat Academia C

din "Zaziell este feroce: a ataca limbajul, aa cum trebuie".

i dramaticul nseamna

tumult

n mod logic

nceputul:

a ataca

ordinea$

a relevall ceea ce nu merge

4. O parabola Ajungem tant. bajului,

satirica aici la ceea ce, dupa parerea sa ne nelam: actua~. intrarea burlescul, nu snt dect mijloace n Paris noastra, "Zazie" utilizarea de a atinge contine mai critica impor~ limdescrie"wesnu

Nu trebuie comicul,

trucajelor,

un scop ambitios:

rea critica Zazie tern",

a lumii i face

Nici aici Le Ma11e

nu i-a ascuns

intentiile. in filmele Zazie

Ca "cei ce fac dreptate

din mi Ca locali tate napadi ta de bandi ti ", ne spune L. Malle.

provoaca privirea fetelor data

plimb3 .dezordine,ea catalizeaza dezordinea, o pune n lumin~i ea i mirata i binevoitoare asupra Parisului din 1960; ea nu este de acore nu ne arata ceasului, o lume de bani "'acomediei ", ci lumea plastice, sufocat~ (daca tn "Zazie" lumea noastr1i: lumea supralumea de loc obsedes-

cu el. L. Malle lacuite de cadranul

i a materialelor

de automobile, nu se vorbete

pre bani, presei

ei snt nsa totdeauna

prezenti),

confortului

intelectual, a turismului

~ n

de mare. tiraj,

a sexualitatii

mecanizate

i exacerbate,

rnduri prostiei

de cte 4, a mediocritatii politieneti, deghizate

cotidiene,

a muncii

obositoare

de fieCare in legi,

zi,

a hartuielilor

gata totdeauna

sa se permanentizeze a ipocriziei

aa torgata unui

n chip de valoare,

a cenzurii,

sociale,

turii,a razboiului lume in mod constant pndita de fascism, care este totdeauna sa renasca din cenua lui (n mijlocul filmului prin darmarea perete din crciuma lui Turandot apare un portret al lui P~tain), n fond nu este dect o sistematizare i mai violenta. Pedro-Trouscaillon} maniile se:~ sexuale, latura

fascis~care

sa flecara,incertitudinea

lui n ce privete propria sa persoana, laitatea lui, mediocritatea lui,gu~tul 'lui pentru uniforma 1 pentru autoritate, fac sa nu ne mai mir3m de loc cind l vedem aparnd sub trasaturile lui Mussolini Fascismul i prezinta fata.

Definitia pe care Pedro-Trouscaillon i-o d~ el singur, merita sa fie rememo~ rata: "eu snt acela pe Care l-ati cunoscut i pe care cteodata nu l-ati recunoscut"! ~~or crede Politist prin esenta semnat dar concediat, de Brecht. haimana noctinauta, erorii nehotart vde vaduve i orfane, mi place sa mbrac 'aparentele Cu aparitia

!"

Am

putea fasrea-

ca este un extras

lui Trouscaillon-Mussolin~

tonul se schimb~. Militarii aU invadat ecranul. Precum remarca M.Capdenac, cismul are acest aspect oribiL Nu mai e vorba de a rde. Moartea foarte list~ a v~duvei Mouaque, Fat~ de Trouscaillon7 tic~~ mrie prea multe blia, tronul contra ntrebari, victima anume aleasa, nu este dect o mica

ilustrare.

Gabriel grevelor, ncearca

este un bun mic burghez francez. pe care le accepta cu nostalgie dect cu fa~alism, citeaza razboi, despre sa se faca neremarcat,

El nu face polifara sa-i puna Bipada gazeta precum se teme de

se teme de pdlitie, s~u i nu se decide

vorbete

sa actioneze

n momentul

cnd nu mai poate

napoi.R~lIl~nd cu toate astea un om cumsecade, Care este nsa depait de evenimente, cum sntem ,de altfel patin depaiti cu totii. Viz1unea lui L~ Malle este sumbr~, chiar disperata~ Ve atunci "1e feu follet" un11 a confirmat dintre acest lucru. (Extraordinarul celui prestigiu al filmului "s,erios" ; l

acei Care nu au vazut cu ocazia

Sau nu aU vrut sa vad13. nimic de al 5-lea lui film bogati

n "Zazie",

descopera ziune tenta

pe L~ Malle

de lung metraj de

!)

Vi-

8

unei

lumi absurde,n

care trntori pentru

i caut13. ratiune o mediocra "Amantii"

exisca scurta

i n Care cei ce lucreaza la revolta"

ei duc o existent~ de filmul

i par

nici nu se gindesc

(Sa ne amintim

i de

conve1'@atie a lui Alain filmul clasei nostt \ILs feu follettl)" avute fcatte i.care

Leroy' cu cei doi camionagil Lume n care; printr-un numai n pl~ceri

Care l readuc

la Pari s ,'din apartin o cude este prede

fel de ironie, talentul

cei ce

tr~iesc

- clasa pe care L. Malle i chiar

bine - par s~-i fi pierdut

energia,

gustul

n$tl!.LuIDecuvntulLo mier~, .'.....

d0zechilibrata !C~,9taspect nihilist potrivit!) Malle

Care caut~. cu disperare al operei lui1$ Malle, "Zazie",

o masca a demnitatii. Care explodeaz~ (acesta n mod e~dent.La i G.Sadoul, concluzia

n filmul

i-a fost reproat de a parasi

i-a marturisit

intentia

Franta

exemplU,

scria ca ntelege

sl.1btextulcriticii

dar nu aproba

individreptul

dualli. Si tot ce mai putem spune este ca fiecarui spectator i revine de S dezbate n sinea lui ce s-ar putea face pentru a da un sens lumii. Puterea demistifianta a fi.lmului "Zazie" este cu att mai mare,

cu ct,dup.a.

-

5-3

-

cum am remarcat gndim cutare

deja,

nu este vorba de un film cu "simboluri". Care S-au lasat antrenati dintre personajele "Portes de la Nuit" sau cutare al lui M. Carn~)" din filmul sociala"

Noi "tim n panta. Nu sepcate

ce

greut1iti au cazut spune despre tografic tograful

creatorii

pe aceasta

(SI1 ne

la eecul filmului calitate, reclama cutare

unul sau altul o densitate

"Zazie" c~ reprezinta Spectacolul o neaga. cinema( Cinema-

defect,

clasa

a personajului

pe care simbolul personajele

mai traditional

a trebuit

sa nlocuiasca

"foarte bunell Sau 1) perapaobserva i cu" ce..

"foarte rele" prin personaje cu putin mai superioare ... de tipul "good-bad" Chiar ntr~un film comic sau satiric nu se poate reduce, fara pericol, un sor~j rente, de prim plan, observam Fara ca aceasta aportul lelalte ndoiala, la un simbol, personajele cauza din Care ncluda lui Chaplin. snt "tipate"'. Dar se poate cu importanta personajului ei (din claritatii lor comp1exitatea creatiilor

din RZazie"

caracterizare

este n raport nu este

invers

sau semantic: puncte

"Zazie"

"tipat1i" dect prin perfect fetitei

limbajul

de vedere,

ea corespunde

francezemic

burgheze),

n schimb Gridoux, cu ortul sl1u, cu parUl, mustata i cu ciocanul sl1u, cu pri\":i.rile lui furibunde, cu accentul sau etc este ntr-adevar "tipat". Se poste observa de asemenea tunica ca elementele semnificative adeseori ale fiecarui personaj (exemplu: poliapca plus = ofeur) se exclud n loc sa se adauge, (De exemplu, spre deose-

bire de ceea ce s~ nt~mpla

ntr-un film

mediocru~

n filmul

tist traditional avem totdeauna: fetrul tras pe ochi, plus impermeabil, chip patibular, plus mers special = gangster,,) Or, n "Zazic" nug?:sim

plus aceast~.

ncarcare de semnificatii,' care conduce la simbol. Noi am mai atins acest pune: cnd ne-am ocupat de ndrumarea actorilqr, aa cl1 este logic sa revenim la subiectul expresivitatii. Astfel, vaduv~ Mouaque (interpretata n mod remarcaMI de catre Yvonne Clech) apare ca o"doamna distinsl1", putin cam apucata, dar la prima vedere nimic nu ne semnaleaza periculoasa Personajele diIi "Zazie" nu snt idei pure; 'lor, contradictiile acestui cuvnt, autentice lor. ~aca ca Svejk satira ei nimfomaniee ele au viata lor proprie, n sensul care Intr-o mare n momentele (termenul este coro~ da lui &1 nemasl1:r'Q

plexitatea

nu snt realiste, saU ca Ubu

n mod general bunee

ele nu snt nici marionete. de Brecht n forma

ele snt autentice,

Iata de ce filmul

"Zazie",

de parabola

lui L. 'Malle), are o important'3.deosebita. fac sa rdem. Concluzii Inconvenientul scheme cluzia cest o realitate ca filmul orica~~t lucrari Ele trebuie nsa sa ne faCa

Personajele de asemenea

din filmul sa medit~w0

"Zazic"

critice

este C9. ea te obliga fia filmografica de intelectUal". pejorativ). ar putea

sa reduci nu a putut trage (Deoarece

la sa. con~-

de emotii" complexe. Un cititor este un film noastre

Aceasta

nll1ture acest defect. cuvnt Ce

Care nu a vazut filmul, "ngrozitor un sens aproape o critica

"Zazie"

a luat n zilele

este "Zazie"?

O adaptare,

a limbajului,

o parabola,

o aper?!

1 Bun-rau

(N.T.)

~

'=

-

--

,,".-'

- 14'~::u'lJica, s'i pc. 1-:lga toatesstea

i

cu !nUl Jl.lai t. Este n 'pI:-ttlft11 t roul ritm,cu1..oCl.l;E' .

rnd emotie este

untre-

tJ

1011 cU tot oeea

ce acest

CUv1~t i~.1i~a. Ca micare,

c~toarej un film cu tot ceea ce penite n~ poate reda pe hrtie~' . 5-B spus despre~~7iJ.ell ,cori; bc';~i.aSa i umbrete mesajul. Ac~stagurul;-~pro serios ce-i Se poaie adresa lui L. Malle. De altf~L; ntoi:-Oeali,na, n noiembrie. 1960 a marturisit: lISi acum mi-e' i '\. ...

sin-

m c1:1 Ca ~

el,

a

stiut-o :fiI-

mu~ sa fiu fie puti.nhi ~~~hn". Numeroasele aluzii, interventia tl'J\ltlnu!:i gaga uri]~r, ritmul im~gihei 3i al coloa~~~ sonore, ntrebuintarea ntreruperii tom~lui: ~i a el"lpsei, risca sa zapaceasca pe un spectator neprevenit. O prim1:1 vizl~nar.e te _.: ~te~~. . r ;ineret-ii'l; dorinta efi~age. Trebuie O a doua ti permite sa apreciezi toate finetele i cali-

ti:\tiJ.e i:iJffilulcS~ Acu!Ilularean filmul "Zazie" , este cum se spune "un pacat \ fde a spune multe lucruri, de ,a le spune n felul cinematograful cel sa ne plngem? Trebuie sa preferam care

al

maifla':'

teaza, care te scoate din realitate ?!! Fara ndoiala ca filmul "Zazie" este un film

"intelectual".

In sensul

ca

Lo Malle,invers dect cei mai mU~ti profesioniti ai cinematografului, 01:1 de la principiul ca spectatorul este n mod obligatoriu un imbecil.

nu pleaFilmul i cu

"Zazie" reclam'13. atentia, conditia "Zazie" ~Zazie" de a prezenta,

spiritul poate,

critic

al spectatorului. cine-club.

In'acest

sens place

n completare,

nca un alt film

al lui L. Malle, SaU m.:,

i gasete perfect a marcat o data.

locul ntr-un

Fie ca filmul

~ 'Tinem sa repetam

ca cinematograful

nu este un domeniu

interzis,

unde nu se Care Saprin adult

pot. spune dect anumite lucrur~ i totdeauna aceleai. Cinematograful poate sa ~ie i altceva dect ghiveciul tureaz!:iecranele. incapaci~atBa ,lui Resnais ~ vs cunoate Va veni o vre~e n Care cei Care nnabue i cnd filmele

de imagini

cinematograful

lor, vor fi dati uitarii

lui L. Malle,

lui Marker,

etc., nu vor mai constitui o exceptie, n fine un cinematograf adult.

i n care spectatorul '

I ..:.R

.~}nJP

"Jr . ;

)~ Ur-- -.. La,fel in

lui Tati, sefVte aici drept bZa unei -,-~-~ satire uoare

- &2:ceea ce privete nivelul mecanismelor comice: nici gaguri exploziva, nici ca-

ta~118me, nici ele iau natere vulgaritlV.c:-Ideile c-9..m.!S..QJ-,_1nl~E1~;~c_!..!:!..-~~~~_e~~2-~; (". din citeva observatii de detaliu - sttng~cie, geBt~ri ~ .- ..~ ..",*--.- , , . --~. .---- __ e~nde. .... Qdna_~~.c::.~, Qbi,sJ~t~ r.ecalqj,J!'.~I!k.!':'~_din situatii> in8011 si nu

te:--adev~rului nu

,n sa~ se

Ne putem ntreba insa daca acest comic abia schitat, acest comic d~~ paturi" uoare, nu este n genul lui mai convingltor d~ct altul, cel putin d~~li~i~~~Care sociologic, simte niciodat~ ~ care face K~ati i situeaza raza de actiune. lui Tati, Vom reveni asupra In dar este bine sa subliniem strain de lumea nca de pe acum ca spectatorul dimpotriv~o opozitie

cu un . comic

apel mai ales la uni versul apel mai ales la experienta

visului trait~&~-" """

(Langdon, fratii El nu rastoarna.~~

Marx) ,coJ!1i_cul lu.i.._ n genul..

~~ .

'lui~ el e realist .2.-nu ne ofera de_~ ...... v~_z.ut, .",.~- invatli sa ~~~em, sa vedem mai el ne ~ ~~.""' -... 'o1nereali tatea, oamenfnrl.ucrurile. Ceea ce el pierde din putere onirica, c!tiga pe terenul criticii vietii-aa-cu~eBte. In orice caz, ar fi absurd ali limitlim comicul niile sau din aspectele sale, s~ privilegiem tora cC/micul lui Tati, eul aliu al~turi de altele, chiar. de ar turbulente la unul forme sau altul din n detrimentul domeal10-

----------------.----face

realul; ----------~-----

anumite

fi

iucli i mai "cumplitat", i-ar glisi sliu - i mai bine zis cinematograful

i duse pnli la paroxism. realmente burlesc.

Si aceasta,n interiorulr!,

cu att mai mult cu ct, n domeniul sale - el a rennoit

limitelor

I

..

.

Comico-sociologic se situeaza in primul asupra acestui aspect, rnd la nivelul comicului .audiodect pentru a semnala ca in locul

''f\~ Aceas1\a rennoire "rt S ~Jvizua10 Nu yom reveni!'Ioate chiar mii de ani, fabula . e ei cu rinde!.-~n. _. { totdeauna patr",:elemente de baza eroina:'~ ~ufacatorul comicul~ grupa clasica de patru_.. ~, Cu ajutorul lui Robert Riskin ,amredus grupa clasica la trei, reunind pe r -il erou si pe comic ntr-o singura persoana. Amfolosit acest truc si inainte, si -...,,,.. ' nu nwnai eu, dar din momentulin care filmul tts-a ntmplat ntr-o noaptett a \' cstigat tOate cele cinci principale premii Osc~ (cel mai bun actor, cea mai bUDa actrita, cel mai bun film, cel mai bun scenariu, cea mai buna regieI pna acum acesta este singurul film care a cstigat toate cele cinci premii), noile relatii au atras atentia ntregii lumi. Amfolosit aceasta situatie n toate comediile mele ce au urmat: ttAfisul de

-.-

,_

---

--

~&

r

..

-

..

\

- 69 -

pe Broadway", "~'lister Deeds pleaca la oras", "Ace~ta n-o j:J-O puteti duce", tlMister Smith pleaca. la Washington", "Faceti cUnostinta cu JQhn, Dow", "Arsanic 'si vin "~aura n cap" si "Buzunar~: vechi", "Viata e minunata", "Iata si ginerelelt, plin de illinuni n. Stele de' ciC-ema. a Gable, COOper, 8tewart, Grant, Crosby, 81c 6 n~tra, ,Jean Arthur,8tanwyck,' Bette Davia, au a~~at_+a.....a.ur.eoJ.a..,.l.o-P"_-de-ste-a- \ A .... noua dimensi una.......rJlmO.-r:ul. . ::-_ " -- .- - -~~~ ~_,.~---' ... Singurul' film important n care n-am recurs la noile relatii a fost "Or1:z;ontul pierduttl, care reprezinta. o drama mistica~ o In anii ce au precedat al doilea razboi mondial, s-CI. petrOecut treptat noua schimbare in "raportulU personajelor. Cnd filmele americane au inceput sa ruleze pe ecranele-intregii -lumi,- ttpersoIla:'j'ele-negative" au dev,enit o problema. Puterea de influ~ntar~ a ~ilmUor i atrage ntotdeauna chiar si Il-e cei . care le fac. Daca facem filme in cars personajele negative erau francezi, africani, 10cuitori din America de Sud, sau persoane de oricare alt~ nationalitate, tarile res~ective pr.otestau vehement. Ele ncepeau sa boicoteze toate filmele produse de acea companie americana carei-a jignit. Astfel a aparut cenzuraU econom1 can Ca sa nu pierdem piata externa, am nceput sa,r~curgem numai la'raufacatori americani, autohtoni. Am,ntimpinat greutati inerente-Daca personajul nostru ne gativ era un doctor, pro,testau meclicii, daca era avocat, toti juristii strigau ltinfamiell, la fel procedau boss-ii sindicali, bancherii, politicienii ,ministrii i daca cineva din clanul lor era. prezentat intr-o lumina nefavorabila. A luat' nastere cenzura lobbistilor. nostru american trebuia sa nuatpEL_ r ~t' Ca Ga nu jignil!l pe nimeni, raufaeatorul le'. stramo~~ patrie, sa fie bogat, alb, fara nici o ocupatie tt.eC~jjab.~1L ,1 L P:terde vara lnu't11, un 1llit""~teatraJ.absurd, netemut..9li.~JllJL~~ ...... ~.~~

\.'o;;'

,

-~.~-

..asns"., NUlllaiDisD.ey nu'avea de suferitl p.ersona;jele lui negative erau animale, 1"iar animalele studioul asaltatde .1 dispret de~pre nu mergEl la cinema. ca _~e c~v~ "fa1su, lui Disney ar ,_ I!~!p~it __ filmel. ,am oiIle", altfel eri. ns.-uperficLalll fi Nu este de' pen:;;'u criticii din toate de membrii t'Ligii mirare ca apararea lupilor" tarile au nceput sa vorbeasca CUI' J

Sa..I',rezint; i c:..:e:...v...:a~:.::;,n~t:;.:r:.....-_UIl.~..;.f~i.~l.;;..m_,,-f_a,",,r_a . p e_r_s_o~n~a;_;i~e ....... __ ...;e..:::g:...a_t_i_v_e.:.,_es mpo n t e n~a i si,bil. Si de aceea -creatOrii filmelor au descoperit din nou vechii.-(iuSmD.i---aC': ~ ,--.~... ~=--~~-"'~ ~ -!!luni ai ntregii omeniri: Nebunia, Saracia, Bolile, Razboiul. Acesti:a.u.smani erau urti si temuti de~lf~lumea si ei au devenit personaje negativa ideale~ Din persoana, personajul negativa inceput sa se transforme n idee. n judecata sau n conditii de viata. tU.rme Istoriil'e despre tlleeW'irea sufletului" au prasi t n mod inevitabil ntregi de personaje negative: pierderea memoriei, obsesii, infamie, cri~~ genocid, homosexualism, freudism si toate celelalte "iame" reale Sau invent8.te de "scoala de gunoaiel) sau pesimistalt. ouale Abia s-a ridicat capacul de pe aceasta cutie a Pandorei si din " raufacatorilor psihologici It au nceput sa iasa cu fren.e~ie noi si noi ticalosi. Catusele raspunderii personale au fost lepadate si toate pacatele au decrima, cruzimea, vio1.u1. tlhariile au veni t o vina a al teui va. Destraba1area,

1)

"Scoala de gunoaiet! (ash-can 6c'hool) este denumita n istoria li ten.\.U'ii t americane, grupa de scriitori de la. nceputul secolului XX, care descriau n lucrarile lor mai ales latQ~ile josnice din viata oraselor mari.

rI I I

- 70 -

\)

,'~:i1cstat'sa mai fie imoral~. Nenorocitii delicvenit,i er,au de fapt IIboJ.na.vi". Si ;~C6aBta noua arta a nceput sa umple ecranele. Aureola gloriei a nceput' sa straluceasca deasupra capetelor tinerilor delicventi. , In Italia,~e dezlantuiau femeile galagioase, CU gtul nespalat si pieptul @enu 'ncapea n bluza. Nu, ele nu vr~iau sa devina prosti tuate. Dar, vedetf, ele erau de fapt nevoite sa faca ros~ de pretioasa.gu~ de ,mestecat de la americanos, doar acasa asteptau zece frati minori si un unchi bolnav si gras. Cu logica lor galica, francezii se tineau de vechiul, bunul sex. Ei nu au , putut crea bombaA.si de aceea, au creat bombaB si au. ienumit-o ~ardot. In Japgnia, ,tinerii huligani omorau, pradau, violau si nvinovateau de tOate ttfrigurile atomice" . ; Pe ecranele Angliei au apa:r;'utcu pasi marunti homosexualii, fluturnd gales batistele lor catre .spectatorL Att de putini actori buni puteau sa ~iba de Iu':' cru, incit Peter Sellersera nevoit sa joace tot felul de roluri. Inlndi~se copia Hollywoodul; adaugndu-i~se zeci de cntece si dansuri. '1 Suedezii, fiind neutri ,nu puteau nvinui pe nimeni, asa ca s-au lipsit pur si simplu de subiect, lasndu-i pe spectatori sa nteleaga filmele lor, fiecare .in felul sau. Nici cri ti cii nu puteau sa se descurce n aceste fi-lme si de aceea , le-a'.! denumit t1arta". In Statele Unite ne-am prostit de-a binelea. Noi am aruncat toata vina pe seu'1lpasi batrna noastra mamar Barbosii ltfuriosilt blestemau n cntecele lor vi:e.tl!l~ q,eoarecet vedeti, mama lor, cind i purta nca n pntece a 'Spus: "Nu mai 'aa atiti:l. din pi~ioare" ! TniirU1 vnjos, Capetenia bandei de gangsteri, a declarat ca el prnorafiindca, a vazut cummama. curata de maru.ntale puii de gaina, iar expertii cu calui pete ovoidal~, ncalecndu~si nasul cu ochelari solizi si nduiosndu-se-au rosti tntr-un singur glas: "Bietul, bietul baiat". Amatorii de rock-and-roll au decl~rat ca ei 8-au apucat de acesta deoarece mama lor s-a jucat odata pe t~eptele dela bucatarie qu vnzatorul de nghetata, de-a soarecele si ~isica. Toata aceasta perioada stupid1i si-a gasi t :Q,truchiparea,ntr-adevar nemuri'toare ntr~un film unde un actor american arUnca n jos pe scari un carucior de invalid, in care e culcata mama bolnava, si. rde n hohote. sa. altInl:Ja,,din abesthaos nebun unde s-au amestecat sexul, violul si' "vina cuiva", au nceput sa apara treptat filme cu raporturi noi, ca'ptivante si emo. ~ionante ale personajelor, unde eroul sau eroina se contopesc Cu Ea~acatorul. Calt tatile si.-'-.~-li!)surile omenesti-duc acum.l~~talor eterna :1'nsufletul...JJ.!l.ui.asi, ~.-~ ,acelUiasi personaj. Binele si Raul se lupta pentru Sufletul omului. Incepe maturizarea. Miscar~a se hdreaptaa~azi spre proportii ham1etie~e. Apar filme pline de viata, care le plac deosebit de mult actorilor; dar ~nt mai putine sanse de a compromite un rol in care snt imbinatiRobin Hood CU Macbeth. Au ciulit urechile si actri tele vaznd rOlurile unde se imbina Jezabelcu t'O]Jya.nne1),chiar si acele actrite pent-L'ucare a fost peste puteri sa joace fiec~e ain aceste,roluri separat. _r 1) Po~yanna - eroina romanului cu acelasi titlu (19l3) al scriitoarei americane Eleanor Porter - ntruchiparea modestiei, bunatatii si op.timismului vital...

'.

..

-

-

.

"

(

f-

71 -

Urmeazaaceasta noua orientare si comedia? Poate ca nu, sau, mai bin6 z.ls, nca nu. Amcreat cteva comedii, luate n ~eneral din viata americana- neghiobii romantice usoare. Va ~~ebui sa patrundem nca adnc n natura omului, du,pa cumau procedat Cervantes sau Rostand. Mai urmeaza sa amesteca'Ul cest nou "Eroua Raufacator" cu Comicul. De altfel ne-am si apropiat de aceasta destul, ca de pilda, Germi n "Divortul italian" si Wilder n "Apartamentul" ..

REFLECTII ESPRE D CO~~DIE Peter Sellers Iskusstvo Kino,1964,

nr.?

Comedia- urta la originea eiica si tragedia,un caracter ritual, pe care l-a p pastrat pna-n prezent. Lumeacomediei este o lume ideala, unde binele triumfa ~_cele din- urma, ia.:FraUl- este- pedepsit. Este lumea n cre un om nensemnat, \ Charles Chaplinn "Goana dupa aurl~ gaseste aurul si- -,devine milionar si unde ticalosul Larsen cel Negru piere ntr-o avalansa ~e zapada. In lumea comediei, mediul nconjurator nu este ostil omului, ca n "Regele Lear", nu este indiferent. ~a la "Dostoievski, ci plin de bunavointa Grict de fantastice 'ar fi formel~ pe care le ia mediul n6onjurator; el se SYbO~dOCeaza unui cod moral sever si ne cere sa respectam regulile acestui cod. Aceste. reguli e'piDca. si de la popor la p(}pOlr. Tu epoca reginei Eli.sa.beta. difera de la epoca l.8.... englezii gaseau ca nebunia este hazlie.P~taniile nedrepte,Cconform conceptiilor de astazi) ale lui Malvolio n tiAdouasprezecea noapte" erau in totul ndreptati te pentru englezii 'secolului al X1I1-lea..Francezii considerau, mai ales in secolul al XvII-lea (si ntr-o masura oarecare si astazi), ca nu-exista ceva mai comic dect sotul nselat. In ultimul timp, din considerente cu totul de nenteles, i distreaza foarte mult pe englezi, asasinatele. Comediacete participarea ~pectatorilor 1~ nfaptuirea r~tualului, iar regulile aspre ale codului moral le sugereaza ca ceea ce se petrece pe scena este drept,oprindu-i sa simta compatimire pentru victima. Nici nu poate fi vorba de compatimirea lui Larsen cel Negru, pe care l duce avalansa sau a demnitarului umflat, care cade printt-un chepeng deschis. Calamitati similare constitue Sarea, hazul comediei si spectatorii asa Iesi nteleg. In comedia lui Bergman--"Zmbeteleunei nopti de vara", doi oameni joaca asa zisa ruleta ruseasca. Este O scena bizara dar si extrem de hazlie. De fiecare data cnd se ridica percutorul si revolverul este dus la tmpla, ni se opreste respiratia. Se apa.'3ape tragaci - o data, a doua, a treia oara, nsa arma nu ;"a foc. Noi rdem usurati, dar putin deziluzionati. Si iata ca a patra Oara se au~ de mpuscatura: i"zbucnimli teralmente n hohote de rs, de bucurie ca totUf;i nu am fost nselati. Ne dam seama ca pe ecran e scandal, dar tocmai asta am si vrut: tn sens aristotel~c, am luat parte la desfasurarea ritua1ului.~8volveru~.