Nr. 124. Anal LXXIV. Braşov, Mercuri In 8 (21) Innie 1911.

ES

Apare în flecare zi de lucru.Abonam niul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe Va an 12 cor., pe */< an 6 cor. Pentru RomAnia şi streinfttate pe an 40 franci, pe Va in 20 franci., pe 7« an 10 franci. Numfir de Dumlnecft 8 franci pe an.

R e d a c ţ i a ,T i p o g r a f i a şi A dm in i s t r a ţ ia : BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasft pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe */a an 10 cor., pe 7* an 5 cor. Un număr 10 bani. In­serate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şl învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

ll

Ce a spus ministrul....A ţinut timp lung discuţia pro-

ectului de budget al ministerului de uite şi învăţământ în camera un- ftră. In general proiectul a fost vo- at Vineri, după-ce a rostit şi minis- pal de culte Zichy un discurs, în are a fost darnic în tot felul de pro- oisiuni.

Nu ştim ce se va alege din ace- ite promisiuni, dar ceeace putem con- itata este, că din discuţia ce a dăi­nuit atâta vreme asupra acestui pro- ect, din ciocnirile şi parada de vorbe, Dai mult nespirituală, decât cu spirit, [deputaţilor sistemului feudal, ţara iu are absolut nici un folos şi pro­cesul cultural nu câştigă aproape imic.

Discuţia în general a fost doini­tă dela început până la sfârşit de

sentiment confesional, provocat d de unul, când de altul dintre utaţi.Aceasta o constată şi Zichy la

putui discursului său, dar sefolo- totodată de prilej, şi condamnă

cuvinte aspre confesionalismul, ele confesionale.

El arată, că nimic nu este aşa periculos pentru progresul şi des- Itarea culturală, ca confesionalis-

care „este de temut chiar iritul religios însuşi". Confesiona­lu l provoacă disensiuni, cari „des- rt de cătră olaltă pe cei mai buni,' noi nu trebue să căutăm ceea-ce desparte, ci ceea-ce ne uneşte, ne

ipreună şi cel ce cultivă confesio- lismul, după convingerea mea, co­te un păcat faţă de patria şi faţă naţiunea saa.Aşa a grăit ministrul Zichy şi

ieste cuvinte e bine să le luăm Dinte, să ni le însemnăm, căci ici-

a să mai găsesc şi între noi oa- i, cari fac gâlceve confesionale. Iată sentenţa acestora, cari în

erai sunt oameni cu cultură de- uoasă, ştiut fiind, că în dosul iesionalismului stă întotdeauna i-cultura, semi-doctismul...Dar să mergem mai departe. De

osândirea confesionalismului Zichy ece la chestii şcolare şi mai întâiu opreşte la ideia de statificare a

jttficaţiei învăţătoreşti. Ministrul lirturiseşte, că ideia aceasta îi este arte simpatică, dar să teme de re- izarea ei, fiind-că ar trebui să se râme tradiţii de sute de ani prin i&ptuirea ei. Şi nu află de corect lipsi confesiunile de aceasta insti-

Dar totuş vrea să se apropie de zolvarea problemei.

Eu vreau să despart calificaţi- m de preparandie, de calificaţiu- ta de învăţător — a zis Zichy. Dame el proiectează lucrul aşa, că Bpă ce un preparând termină cur- i de preparandie şi făcând exame­ne de lipsă, îşi câştigă calificaţia de «parandie, trebue să mai presteze x examen înaintea unei comisiuni luminatoare, instituită din partea

statului şi numai astfel este în drept a competa la un post de învăţător.

„In proiectul, ce l-am pregătit referitor la calificaţia învăţătorilor — a zis mai departe Zichy — aceasta ideie vreau să o pun în praxă

Iată deci un nou dezastru pen­tru învăţământul nostru poporal. Un nou nour ameninţător se iveşte pe cerul destul de întunecat al şcoalei române. După lex Apponyi urmează lex Zichy, a cărei consecinţă în defi­nitiv va fi părăsirea din partea ele­vilor a preparandiilor noastre confe­sionale. Noul proiect nu face aproape nici o greutate preparandiilor confe­sionale cu limba de propunere ma­ghiară, dar va da o lovitură poate mortală preparandiilor cu propunere românească, sârbească etc.

Constatăm, că iarăş se face în­cercarea de-a ne răpi un drept cul­tural, consfinţit în lege!

Prelaţii şi conzistoarele şi depu­taţii noştri şi întreagă obştea româ­nă să fie gata la timpul său — care nici nu este departe — a păşi pe arena luptei legale pentru apărarea acestui drept.

A mai spus min. Zichy câte ceva şi referitor la bisericile noastre. S’a lăudat, că a urcat ajutorul de stat al bisericei gr. or. (română şi sârbă), cu o fărim ătură , cum corect a arătat-o aceasta d-nul Dr. Aurel Vlad în discursul său ţinut la aduna­rea de la Lugoj.

In privinţa întemeierii unui epis­copat maghiar gr. cat. se vede, că sunt greutăţi, de altă parte ministrul promite a se ocupa cu rezolvarea problemei unui episcopat gr. or. ma­ghiar. întrebăm însă pe sama cui să se sistemiseze acest fel de episcopat? după ce însuşi ministrul recunoaşte, că „credincioşi de aceştia locuiesc îm­prăştiaţi şi nu compacţi la un loc“. Pentru vre-o 100— 200 de suflete să se institue un episcopat? De, şovi­nismul, dacă nu i se vor rupe coar­nele, este capabil la toate!...

A mai promis apoi multe altele min. Zichy, ca să facă pe voia pa­trioţilor. A promis autonomia cato­lică, fără a se lega de timp; a pro­mis catedră de economie rurală la noua universitate; a spus, că are in­tenţia pentru viitor a urca dotaţia preoţilor la toate confesiunile, crearea autonomiei israeliţilor, sistemizarea calificaţiei rabinilor ş. a.

De al de aceste ne-a spus şi a pus în vedere ministrul de culte Zi­chy, ridicând puţin vălul de pe pla­nurile, ce se făuresc, deocamdată mai în taină contra bisericilor şişcoalelor noastre.

Serbâtorlrea d-lnl Iorga. Societatea academică social-literară »România Jună« din Viena a ţinut Sâmbătă şedinţa festivă anunţată în localul său pentru sărbători­rea celei de a 40-a aniversări a d-nului N. Iorga.

A asistat un mare număr de studenţi şi persoane marcante din colonia româ­nească din Viena.

D-l Ioan Grămadă a ţinut o confe­rinţă despre activitatea celui sărbătorit.

*

Un mare număr de telegrame de fe­licitare au sosit pe adresa d-lui Iorga. In­tre aceste amintim o depeşă din Constanţa, iscălită de 100 de cetăţeni.

Regele Carol şl misiunea rusă. Du­minecă au fost primiţi în audienţă de Maj. Sa Regele Carol membrii misiunei ruseşti. La dejunul, care s-a dat in castelul Peieş în onoarea misiunei, Regele Carol a rostit următorul toast:

Cu o îndoită bucurie vă salut prin­tre noi, deoarece prezenţa domniilor voa­stre îmi aminteşte epoca atât de scumpă inimei mele, care pe câmpurile de luptă a pecetluit înfrăţirea armatelor noastre. Profit dar cu grăbire de acest prilej pen­tru a ridica paharul Meu în sănătatea Ma- iestăţei Sale împăratului Niculae, făcând urări călduroase pentru fericirea sa şi pentru gloria bravei sale armate. Trăiască Maiestăţile Lor împăratul şi împărăteasa.

C8m8f2. In şedinţa de eri a camerei s’a votat şi în special proiectul de budget al ministerului de culte. Urmează la or­dinea zilei proiectul min. de justiţie.

Deoarece nu este speranţă, ca bud­getul să fie votat în întregime până la finele lunei cur., guvernul cere de la ca­meră darea unei noue indemnităţi pe o lună.

Pentru YOtUl universal. Partidul na­ţionalist slovac aranjează în 29 iunie c. la Malaczka un meeting pentru votul uni­versal, egal şi secret. In cadrul acestei a- dunări îşi va ţinea darea de seamă depu­tatul slovac Iuriga.

Cercul independist din Chezdi-Oşor- heiu a ales o comisie cu însărcinarea de a face pregătirile pentru ţinerea unui mare meeting în favorul sufragiului universal.

Vacante de vară. Un ziar din Buda­pesta anunţă, că vacanţele de vară ale ca­merei vor începe în 2 Iulie şi vor ţinea până în 15 Sept. c. Să zice că în cauza aceasta a fost acum primministrul Khuen la Viena, unde a conferit cu Aehrenthal şi cu ministrul de războiu Schönaich.

Ştirea despre durata vacanţelor tre­bue primită cu rezervă.

Adunarea dela Lugoj.— Discursuri. —-

Discursul domnului Dr. Vasile Lucaciu.

(Ovaţiuni prelungiate.)

Domnilor şi fraţilor,Cinstiţi alegători!

Cum pătrund pănă în adâncul inimei, razele dulci ale iubirei ce iară numai din- tr’o inimă dureroasă românească poate să resară cu atâta putere! Sub impresiunea acestor sentimente, deşi eu sunt plin ca şi d-voastră de adânca durere văzând soartea tristă a neamului meu, sufletul şi inima mea se înnalţă în regiuni frumoase contemplând viitorul şi poetul vine săru* tându-mă pe frunte şi-mi scoate de pe buze cuvintele: Viitor de aur romănimea arel (Trăiască! Ovaţiuni!) (Sus inimile!)

După aceste cuvinte înnălţătoare de inimi şi de suflet, dacă privim trista rea­litate, atunci ni-Be iveşte cu putere ele­mentară întrebarea: de această soarte suntem noi vrednici ? (N u !) Şi pentruce o suferim dară, dacă Buntem vrednici de o soartă mai bună? Si unde zace cauza, care e adevărata pricină, pentru care noi trebue să ne plângem de soarta tristă politică ce ne apasă? Ca oameni deprinşi cu fraze politice, îndată ştim să găsim pricina in cuvântul constituţional şi în loc să punem vina în partea cea mai mare pe noi, punem vina pe sistemul politic (Aşa e ! Aşa e ! Este adevărat)) Vedem un sistem poUic în numele statului orga­nizat pe toate terenurile. Această organi­zaţie a sistemului politic ce este înnain- tea cetăţeanului, care cu avutul şi cu sân­gele său susţine ţara, In care trăeşte şi merge înnainte; acest sistem politic c ' ar trebui să fie? Mama ocotitoare a na ţiei, puterea ocrotitoare în numele drep tăţei, în numele libertăţei şi conştiinţe noastre naţionale, nizuinţelor noastre spr cultură, bună stare şi libertate politică (Aşa e i) In ioc să putem saluta în aces sistem politic acest ideal, ce vedem? Ui monstru îngrozitor plin de ură în potrivi celor mai sfinte nizuinţi, cari umple inimr şi voinţa noastră, monstrul cel mai res­pingător, plin de arme de ucidere, dacă vreau să am eu drepturile mele politice şi naţionale pe acest pământ (Aşa e l)

Aşa stând lucrurile mă întreb: avem noi dreptul de a ne lupta înpotriva aces­tui sistem politic? (Avem !) Atunci, când se pronunţă cuvântul convingere! noastre că nu numai dreptul dar şi datorinţa o avem să ne luptăm în potriva acestui sis­tem politic, îndată ne vine cealaltă în trebare: acest sistem pe ce e rezimat, p ce se bazează în ţara aceasta? (Pe corup ţiune! Aşa e !) Iată atunci ce răspund iarăşi din convingerea noastră, inima noa stră: ceice susţin sistemul acesta politi zic că sistemul lor se razimă pe naţiona litatea maghiară. Minţesc însă! Nu e a devărat I (Aşa e ! Trăiască!) Noi, cari cu noaştem poporul maghiar: eu de pildi care trăesc în mijlocul lor, eu ştiu ci poporul maghiar, în massele sale mari nu consimte, ci condamnă acest sisten politic! (Aşa e !) Sistemul acesta politii este tradiţiunea veacurilor nu de mul" trecute, este susţinerea spiritului iobăgie ca cel puţin clasa feudală să poată conţi nua a domina asupra popoarelor de-opo trivă de apăsate: Români să fie, Maghiai să fie, Slovac să fie ! (Aşa e I Trăiască!)

Aşa venim noi la constatarea unei mari minciuni politice care, în urma stă< ruinţelor noastre în dietă, în publicistică în vorbire are să devină o mare ruşine şi are să cadă înnaintea noastră ca o mare statuie, colosal de grea, lipsită însă de baza puternică a tăriei morale. Asta e ideea de stat naţional maghiar! (Aşa e. Trăiască!)

(începând să plouă tare, d-l preşe­dinte suspendă şedinţa pentru ca ascul­tătorii să ocupe loc în sală unde se con­tinuă adunarea).

Domnilor cinstiţi alegători.

Ideea de stat şi prin urmare politica de stat după firea lucrurilor trebue să izvorească din însăşi fiinţa statului. Fiinţa statului însă se compune nu din lemne, din erburi, din râuri ori din câmpii, fără se compune din oameni, din cetăţeni con­ştienţi şi dacă aşa a orânduit Dumnezeu ca statul acesta în monarhia Habsburgică: Ungaria precum şi Austria să fie fţări şi state poliglote, adică alcătuite din mat multe popoare vorbind limbi diferite, nu­mai acea politică de stat şi numai acea idee de stat e îndreptăţită, poate fi trai­nică, care va izvorî din această fiinţă a statului însuşi. Este o politică de stat, d-lor şi fraţilor, aceea care are de scop a călca în picioare dreptul cetăţenilor? Poate ea fi trainică? (Nu!)

Pagina 2. G A Z B T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 124.—*1911

O asemenea politică deci n’are drept de existenţă. Şi ca să dovedesc cât de drepte sunt acuzele noastre de natură politică, este destul dacă privim viaţa po­litică In administraţiune şi în justiţie, In biserică şi în şcoală şi dacă vedem ce se întâmplă cu noi. Au nu cunoaşteţi legile draconiene ce ne apasă? Le cunoaştem şi noi cum le cunoaşte toată lumea şi în mânile umanismului şi civilizaţiei întreaga lume cultă este cu noi în osândirea aces­tor legi. (Aşa e!).

Noi am avut însă şi avem mândria, cinstiţi alegători, că am putut saluta lupta trumoasă întreprinsă de arhiereii noştri prea sfinţiţi pentru salvarea marilor noa­stre interese naţionale, pe cari le avem în biserica şi şcoala noastră românească şi dacă e drept lucru acesta, se cade să trimitem prea sfinţiţilor noştri arhierei din Blaj şi Sibiiu salutul nostru de fii credincioşi ai bisericei şi neamului nostru, să le spunem că unul cu unul şi toţi ca unul pe lângă dânşii înşirându-ne vom sta neclintiţi în lupta ce o conduc. (Tră­iască l) Să ştie prea sfinţiţii arhierei, că în noi au razimul lor cel mai puternic şi că noi cerem cu tot dinadinsul dela dânşii neclintiţi să ducă înainte stindardul luptei pentru marile interese ale bisericei şi şcoalei noastre! (Aşa e ! Trăiască!)

Ne acuză cu aceea, cinstiţi alegători, că noi vorbim de rău politica aceasta a statului în străinătate. Nu e adevărat şi o ştiu ei foarte bine, dar fiindcă clopotul cel mare e în mâna lor la sunetul acestui clopot se înăbuşe cuvântul nostru. Vom şti însă să spargem clopotul acesta al minciunei. (Aşa-i)

N’aţi auzit despre călătoria luiAppo- nyi ce a fâcut’o în America? (Jos cu el I Mincinosul!) Ştiţi despre fiiasco ce şi-l’a câştigat acolo I A început să ne calomni­eze pe noi, pe noi sărmanii de păgubaşi. Noi suntem hoţii de păgubaşi! (Râsete.) Noi împedecăm fericirea, buna stare a ţârei acesteia, iar el e mentorul, e înge­rul păzitor al acestei ţări. (Râsete! Ru­şine !)

Cu dreptate e supărat până la in- dignaţiune, că nu ne-a putut încă mânca de pe lume 1 (Râsete). Oar ficaţii Români şi Sloyaci, împrăştiind broşuri prin adu­nările ţinute prin America, au demascat a lui procedare, ale lui tendinţe injuste contra legei lui Dumnezeu şi contra legi­lor firei omeneşti. (Aşa e ! Trăiască). Şi tocmai pe acest om vor să-l propună pen­tru mare recunoştinţă înaintea lumei ci­vilizate ca om doritor de pace; pe el care a aprins focul urei de rasse şi focul des- binărei prin legile sale. Dar va ajunge şi cuvântul dreptăţei noastre să poată des- văii înaintea întregei lumi civilizate ten­dinţele omului acestuia, fatale pentru tron, fatale pentru ţeară şi fatale pentru civili- zaţiune. — (Aşa e 1 Jos cu e l ! Sus cu el!! Râsete).

Domnilor şi cinstiţi alegători, lupta mare, fără sfârşit, nu de noi începută şi care nu se va sfârşi cu noi, trebue dusă înainte, căci se dă pentru ideile mari, mântuitoare de libertate, egalitate şi fră­ţietate. (Aşa e l) Doamne, cât sânge a curs şiroaie pentru aceste idei fără să putem spune, că am ajuns fie şi la un început de realizare a acestor idei. (Aşa e ! ) Stăm în faţa unei reforme ce se aşteaptă de ţeara întreagă. Coroana şi-a spus cuvân­tul pentru ea, oamenii d9 guvern au pre­văzut-o în programul lo r; cei mai buni patrioţi pretind votul universal (Trăiască!) Şi ce se întâmplă fraţilor! Vă mărturisesc că mi-se umple inima de durere şi sufle­tul mi*e plin de ruşine, când văd cum cei ce ne conrup şi Iasă să se putrezească în mânile lor şi în cuvintele lor ideia aceasta mare şi mântuitoare şi cei mai aprigi sus­ţinători ai luptei se uită cu un ochi neîn­crezător faţă de noi şi spun înaintea adu­nărilor publice, că reforma aceasta mare electorală trebue Introdusă pentru asigu­rarea supremaţiei unei rase din ţara a- ceasta (Ruşine). In veacul X X fraţilor, în faţa unei reforme esenţialmente democra­tică, în faţa tendinţelor tuturor popoarelor spre dreptate, egalitate, fraternitate şi li­bertate îmi vorbesc mie de supremaţie de rasse! (Ruşine). Dar faţă de supremaţie ce poate rămâne decât robie? (Aşa e !) Nu s’au mai sfărâmat în Ungaria lanţu­rile robiei şi iobăgiei?

Vom mai suferi fără să protestăm din adâncul fiinţei noastre, ca cine-va să propage aici ideia de hegemonie şi supre­maţie? (Nu suferim). Nu vom suferi şi vom face ca protestarea noastră să ră­sune în ţară şi peste toată faţa pământu­lui, căci sunt 3 milioane de Români cari luptă aici pentru libertate; egalitate şi fraternitate! îmi pare foarte rău, că cei mai aprigi luptători pentru realizarea ideei acesteia au înveninat ideia aceasta salu­tară şi au murdărit-o cu Introducerea şo­

vinismului celui mai nedrept într’o ches­tiune de reformă electorală.

Ne veţi Întreba lasă cu toată drepta­tea: înfinge-vom noi cu chestiunea noastră naţională faţă de puterea cutropitoare ce na stă înainte? Demnilor şi fraţilor. Dum­nezeu ne va ajuta pentru-că Dumnezeu este Dumnezeul dreptăţii. Dar şi noi tre­bue să luptăm pentru realizarea drepturi­lor noastre şi tăria ne o în dreptatea cau­zei noastre. Să căutăm însă şi unde e tă­ria contrarilor noştri politici? îndată vom răspunde, că în 2 lucruri : puterea lor stă în suliţe şi în budgetul statului (Aşa e!)

Acum cinstiţi alegători, asta merge până la o anume limită, când şi Dumnezeul dreptăţii şi braţele noastre se vor opune acestei tendinţei (Aşa e !)

Să căutăm deci şi cealaltă faţă a scrisorei nu numai să ne tot plângem şi să pretindem, dar să vedem şi ce putem lucra ca să învingem?

E i ; d-lor şi fraţilor, din istoria noas­tră ştim, că pe Horia nu I au putut prinde duşmanii, ci au trebuit să meargă vărul său ca să-l poată prinde, căci din păcate tot-deauna se află lângă un Leonida un Efl* alte şi pe lângă Apostoli câte un Iuda (Ruşine!) Vrăşmaşii noştri cei mai primej- dioşi în luptele noastre naţionale au fost nu străinii, nu proştii, nu analfabeţii ci câte unul de ai noştri cu carte şi foarte luminat ia minte. (Jos cu ei! Ruşine tră­dătorilor 1 P iară!) Imputări grele ne-am putea face şi acum în această privinţă. Ni-se vorbeşte, că n’am fost organizaţi? Dar era nevoie să organizăm pe Mangra şi pe Sieghescu ? (Jos cu e i ! Să piară tră­dătorii!)

Apoi, cinstiţi alegători; vorbim noi atât de mult de drepturile limbei noastre şi ne vine şi un dulce scriitor care ne spune: Măi române, cauza ta naţională nu înaintează bine pentru aceea, că nu ştii bine încă vorbi româneşte, nu şti scrie fără greşeli de gramatică. Tu iubeşti lim­ba ta naţională, tu zici, că eşti în stare să mori pentru drepturile poporului român şi atunci, tu scriitor mândru şi înflorit, atunci când eşti chemat înaintea forului justiţiei, atunci ce faci tu? Te milogeşti cu limba duşmanului şi îi arăţi slăbiciunea ta. (Aşa e ! Ruşine!)

Vorbim noi de drepturile limbei ro­mâne? Mă rog, cinstiţi alegători să vă în­treb eu un lucru. S’au codificat legile pen­tru biserici, pentru şcoale, pentru admi­nistraţie şi justiţie înpotriva limbei şi drepturilor limbei noastre naţionale, aşa e, dar vă întreb un lucru: poate cineva co­difica inima mea şi limba mea? (Aceasta nu se poate!) Apoi atunci să aşteptăm ca duşmanul să vie cu altă lege şi apoi porumbul fript, dreptul limbei noastre să ni-1 aducă pe masă? Iubitul nostru Aurel Vlad (Să trăiască !) a zis odată : eu însu mi aşi fi cel dintâiu, care ar respinge un atare dar, dacă s’ar aduce de mila neamu­lui românesc! N u ! Drepturile naţionale nu din milă se cerşesc, ci prin luptă se î dobândesc. (Aşa e ! Trăiască!) Mă veţi în­treba însă: părinte ne împingi la luptă, I dar unde-s armele noastre, tunurile noas- j tre, căpitanii noştri. |

Cinstiţi alegători, eu vă spun un sin­gur lucru : cu toţii luptăm pentru reali­zarea drepturilor naţionalităţilor în Unga­ria, însă când ne atingem de practica lu­crului atunci sau suntem de păreri deo­sebite, sau nu mergem pe calea dreaptă.

Nu vreau să-mi arog nimic dar spun lucrurile în convingerea mea şi acum e ocaziunea să o spun aici în mândrul Ba­nat : voiţi cauza noastră naţională în scurt să fie rezolvată? (V o im ! 1) Nu vă cer nici arme, nici un Horea, nici un Iancu, dar nu primiţi şi nu daţi altă scrisoare decât româneşte (Aşa e ! Trăiască!) Nu e pu­tere omenească, care să vă poată împe- deca în deprinderea dreptului acesta şi iacă că a-ţi învins. Dar aceasta sună la Vlâdieă, la părinte, la advocat, la notar, sună la jandarm la ori-cine, care s’a năs­cut din opincă românească. Aşa dar cine nu ascultă sfatul acesta cugeţi d-ta, că este un luptător adevărat naţionalist?

N u ! Suntem oportunişti în privinţa aceasta iubiţilor, cu toţii am greşit în pri­vinţa aceasta; eu însu-mi mărturisesc, că din consideraţiunea sărăciei şi neajunsurilor noastre am făcut păcatul cel mare naţio­nal, de exemplu ca inspector şcolar, cu chitanţe pentru plata învăţătorilor; cores­pondez ungureşte dar dacă daţi asigurare, că primiţi sfatul meu, nici în faţa suliţe­lor nu oi primi altă scrisoare decât cea românească. (Aplauze călduroase. Trăiască!)

Asta să ne fie adevărata luptă na­ţională t

Mă rog: ai cărticică de contribuţiune, care nu e în limba ta. Dar pentru ce ! Dacă plăteşti cu sudoarea feţei tale să n’ai dreptul a avea o cărticică de plată în lim­ba ta? La armată e o cărticică pentru sol­

daţi români, n’ar putea fi aşa şi in admi­nistraţie şi în justiţie. (Aşa e ! Da ! Aşa trebue ! Aşa e drept!)

Aşi dori prin urmare să luaţi amin­tirea aceasta a cuvintelor mele modeste, să ne însufleţim odată ia ideia de apă­rare prin fapte a drepturilor noastre na­ţionale. (Trăiască. Ovaţiuni prelungite!)

D iscu rsu l d -lu i St. C. Pop.

(Ovaţiuni).

Onor. adunare, iubiţi fra ţ i!

...Iubiţi fraţi, aţi suferit voi lovituri grozave, bunul Dumnezeu a trebuit să vă ducă de aici pe bravul nostru părinte şi sfetnic, pe Brediceanu. (Dumnezeu să-l ierte !) A trebuit neamul întreg să-l pear- dă pe el şi alături de dânsul pe îuţelep- tul, filosoful neamului, pe Al. Mocsonyi (Dumnezeu să-l odihnească!) Insă bunul Dumnezeu a fost cu voi, pentru-că per- derea ireparabilă a acestor luceafări pe voi v-a închegat, v-a întărit şi Bănatul este atât de solidar, cum de mult n-a fost, pentru-că voi simţiţi, că fără de Bre­diceanu şi fără de Mocsonyi numai în cea mai strictă solidaritate puteţi să răzbiţi şi să duc* ţi lupta mai departe. (Aşa e).

...iubiţi fraţi. Bănatul col frumos are să dee pildă celorlalte ţinuturi cum tre­bue să ne închegăm, pentru-că nu e per­mis să mă trimiţi tu în luptă şi când ei fi în iruntea luptei să impuşti după mine ori să mă ocărăşti. (Aşa e). Nu e bărbat, nu e Român acela, care îşi batjocoreşte conducătorii. (Aşa este !).

Are un drept mare acest popor să-l înlăture pe cel nevrednic, dar acela care încă e în posesiunea încrederei generale, acela trebue să fie scutit, pentru că atâta vreme el e întruchiparea poporului româ­nesc. (Aşa e/ Trăiască !) Dacă eu mă tru­desc să vă reprezint cu cinste, pretind dela voi să-mi daţi toate mijloacele, să o pot duce astfel înnainte. (Trăiască!) Cum z ic : Bănatul, precum în zilele cele grele şi grozave a fost cel dintâiu, care a sărit, tot astfel şi astăzi Bănatul a fost cel dintâiu, care a trimis deputaţii să protes­teze, să nu fie rupt de la corpul mare al neamului românesc, zicând atunci în scri­soarea adresată împăratului în 4849 : noi voim reunirea neamului românesc într’un singur corp naţional. Bănatul a fost pu­rurea credincios acestui sfânt principiu, care trebue să ne călăuzeasă pe noi în toate demersurile noastre. Tot un bărbat al Bănatului a zis; noi numai ca naţiune cu toate libertăţile putem să fim chemaţi la viaţa constituţională.

Aceste principii ie profesăm noi cu toţii, aceasta ne serveşte nouă de mân- găere, ca comitatul vostru şi deputaţii voştri au fost paznici cinstiţi ai continu­ităţii luptelor noastre naţionale. (Aplauze prelungite). Iubiţilor fraţi, mă adresez mai ales vouă preoţilor, pentru-că trebue să desluşim aici o chestiune de mare impor­tanţă. acum când şi voi sunteţi de faţă. Mă doare inima să amintesc nume, dar ştiţi voi pe cine îl vizez. A spus acela, că nu numai comitetul, că nu numai parti­dul reprezintă neamul românesc, fiind-că comitetul este o ficţiune, precum este şi partidul, ci şi — clerul. Cum ? Clerul este afară de partidul naţionai? Cum cutează cineva să zică despre preotul român, că stă afară de cadrele partidului neamului românesc? Profit de faptul aflării aci a preoţimei românesci cinstite, ca sa afir­măm, că nu cunoaştem grupuri de preoţi, de dascăli, de advocaţi. Noi, întreg popo­rul românesc, suntem un singur trup şi un singur suflet indivizibil. (Sâ trăiască).

’ Vor şti aceştia toţi, cari contează la voi preoţilor, că un preot învrăjbit cu conşti­inţa sa, nu poate fi nici el nici familia lui fericit. Simt de aicea din peptul meu, că vă îngroziţi în inima d-voastră când ii denunţă dumnealui, că el nu e popă, nu e cleric român, e clericul satanei. (Aşa este!)

Iubiţilor fraţi, scumpi dascăli, cari aveţi zilnic sabia lui Damocie peste cape­tele d-voastră, spuneţi aici, că iacă eu, cu mult stimatul nostru preşedinte am venit să stăm înnaintea d-voastră, să vă dăm judecata asupra noastră, să spuneţi voi dascăli şi preoţi, când aţi auzit voi din gura deputaţilor şi comitetului cuvinte, cari v ’ar jigni în sentimentul vostru na­ţional ? (Nici odată!) Când nu ne-aţi vă­zut voi pe noi la lupta crâncenă, pe care am purtat-o împreună cu voi pentru apă­rarea bisericei? (Totdeauna!) Şi cum cu­tează unii să se adreseze la câteva minţi întunecate, să aţâţe clerul, să facă o clasă nouă a clerului! Neamul românesc este mult mai matur, ca să se dee şi acum pe partea acelora, cari ademenind voiesc să ducă poporul 1a abdicare naţională, să ne dea iripţi-copţî, să ne arunce în caza­nul puternic al statului, care cu banii

prie*

noştrii voieşte să ne răpească ce avem mai scump.

Iubiţilor fra ţi! S’a întâmplat nu de mult, imediat după vorbirea părintelui Vasile Damian în parlament, că s-a sculat faimosul pacificator al lumei, d-nul ponyi (Jos cu el! O voce: Sus cu elT rl sete) şi reflectând unui deputat din par­tidul guvernamental, care avusese curajul să zică ceva adevăr, a scăpat câteva cu­vinte adevărate, zicând: eu nu put să-mi închipui altă instrucţiune elementară de­cât în limba maternă a fiecărui popor. (Aşa e !) Faimosul fost ministru s’a ridi­cat şi a zis următoarele cuvinte: Dom­nule, ceea ce zici d-ta este un lucru foarte periculos, fiind-că interese mari de stat pretind să înveţe ungureşte. (Nu ne trebue!) Apoi fraţilor, d-lui Apponyi şi prin el la toate guvernele şi tutulor le trimitem un mic a v iz : statui are dreptul să ceară de la mine să-mi dau feciorul de soldat; are dreptul să-mi ceară să-i apăr cu credinţă hotarele, are dreptul să-mi ceară să i dau bauii mei şi eu să rămân flămând, (Aşa e !) dar când un stat pre­tinde, că interesul lui este, ca încetul cu încetul, sat cu sat, biserică cu biserică, să-şi jertfească limba, apoi fraţilor, acela nu e stat, ăla e cuib de şerpi, (Aşa e! Trăiască!) Nu e domnitor, care s i aihU curajul să spună, că interesul statului cere ca eu să mă lapăd de limba naţio­nală. Interesul statului ar fi să ne facă pe toţi mulţumiţi; interesul statului ar ca el sâ ne ajute a ne cultiva limba; ca el sâ ne dee mijlocul de a no ridica, iar nu să stăruie în sistemul nefericit şi ti eăios, prin care s a ajuns, că nu sunt şcoii româneşti nici şcoli ungureşti şi că astăzi, în secolul al XX, în părţile mun toase ale Ardealului să cresc oamenii fără învăţătură, ca vitele.

Fraţilor, un stat, care propovădueşte idei de aceste turbate, nu e stat, ci agiomeraţiune de oameni, cari se conduc după hatârul lor şi voesc să lipsească oameni de drepturi, să i certe împreună, ca apoi să poată domni mai departe.

Iubiţilor fraţi, mai sunt mulţi tini, cari vor să vă mai vorbească ţ aceea să-mi permiteţi să închei vorbirea mea, urându-vă fraţilor bănăţeni, fericire şi mulţumire. (Trăiască!)

D iscu rsu l d -lu i Suciţi

(Ovaţiuni.)

Onorată adunare.Vreau să încep scurtul meu discurs

— pentrucă e căldură mare şi vreau mântui de grabă — cu o reminiscenţă: Eram copil mic şi moşul meu m-a luat odată să mă duc la Lipova, unde se muta şi el. Aveam atuncia 5 ani şi vorbiamnu mai limba maicei mele. Când mă duceam ia taica moşu sa-i cer câte un crucer, se făcea că mi-1 pune în palmă şi când vream să-l prind, vedeam că nu era nimic şi dacă supărat ziceam: C9 e asta moşule, îmi pundea : >nesze semit fogd meg jóU şi cum mi a spus vorba asta de mai multe or am învăţat-o. Când l-am întrebat ce In seamnă aceasta îmi zicea: lasă că vei ve­dea tu. M-am dus apoi la şcoală la Arai şi tot ţineam în minte fraza aceea. Arad am învăţat atâta ungureşte, ca s ştiu şi ce însemnează: nesze somod* fogd meg jól (Râsete). Şi când i-am spi, moşului că ştiu ce însemnează mi-a zh >prea destul ştii fătul meu, dar mă teu, că tot nu ştii destul«.

Dreptate a avut şi mai târziu an văzut aceasta, când eram student Ia Post» şi când am văzut viaţa publică, când an învăţat multe şi frumoase în cartea legei şi când nu ştiam de rostul lui »nesze seni' mit fog meg jól«. Am cetit şi am învăţat rostul legilor, dar când am înţeles rostii lor adevărat, i*ar mi-a venit în minte gluma moşului meu şi am priceput ce În­semnează acel >nesze semmit fog meg jól* (Râsete, Trăiască). Aşa a fost cu legea t ceea şi nu numai cu aceea, căci la no planul acesta a fost, ca să tot pară că di ceva, dar să nu dea nimic.

Fraţilor, când au căpătat feudalii a- veri mari, pentru ce le-au căpătat? Pen tru ca să apere ţara. Azi mai dau pandur şi soldaţi? Daţi voi (Aşa-i). Mai pe urmi s-a zis : lăsaţi-le averea, ca barem să deie la săraci, să susţină ei din milioanele acele spitale, să facă aziie, să facă binefaceri pentru săraci, precum în alte ţări se face Aţi auzit acuma, ca vre-unul să dea m pentru sărăcime? Doamne fereşte, dar verile sunt la ei şi în puterea acelei mrf- mari, cu care ar trebui să dea ţărei " tor şi mărire, vreau să pună stăpânire ş peste sufletele voastre. (Nu-i lăsăm).

Fraţilor! Vreau să fiu scurt, căci ur­mează după mine fratele meu Vlad (Tră­iască). D-voastră cei cari aţi fost soldaţi ştiţi că în tactică, în învăţătura războiului

Kr. 124.— 1911 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

modern, când două tabere stau faţă în faţă şi se pregătesc de luptă, în tactică se zice că dintre cele două tabere aceea, care se teme trimite spion în tabăra cealaltă, trimite oameni, cari să cumpere suflete, 4(1 dacă nu pot izbi cu braţele să poată trofeu banii lui Iuda. Eu vă spui numai atât. Pot să fie între cei răzvrătiţi în con­tra conducerii şi astfel de oameni, cari o fac de bună credinţă ori din prostie, dar sunt foarte mulţi şi cei mai blăst&maţi, cari o fac cumpăraţi, vânduţi pe ascuns. (Aplauze, ruşine). Dar să dea Domnul, ca aceea ce au căpătat să le stee în gât. (Trăiască. Aplauze).

Din 8ăcuime.Varvis, Iunie 1911.

Pe basa recensământului din timpul mai nou, în comitatul Ciucului sunt peste 20,000 Români. O parte dintre aceştia lo­cuind din timpuri vechi prin puternicele comune săcuieşti, s au maghiarizat parte cu totul, parte păstrându-şi religiunea, unicul semn distinctiv al acestor fraţi.

Prin comunele de pe la periferiile üörd-ostice ale comitatului însă mai ră­sună şi azi neîntrecuta doină, şi graiul nostru dulce şi portul şi se mai susţin încă Românii în toată splendoarea lor, în ciuda vitregelor împrejurări.

Sigur, acest fapt a îndemnat pe unul dintre cei mai chemaţi intelectuali ai no­ştri, pe d-1 secretar administrativ al »Aso- ciaţiunii« Octavian G. Tăslăuan originar din aceste părţi, — să aranjeze sub egida »Asociaţiuniic pe lângă un nou despărţă­mânt, numit al Giurgeului, şi o espoziţie etnografică în părţile noastre, pe cât de nteresante, pe atât de puţin cunoscute în cercuri mai largi româneşti.

Atât adunarea despărţământului, cât 1 esposiţia proiectată aveau să se ţină în comuna politică Bicaz, situată în creerii Carpaţilor răsăriteni la graniţa României şi reslftţită. de-a lungul alor 3 văi înguste !nprejmuîte de munţi uriaşi.

Combinaţia aceasta s-a făcut parte fetru faptul, că Bicazul- ca comună po- itică numără peste 7000 Români în frunte ca 4 preoţi şi tot atâţia învăţători vred­nicişi mai ales din motivul, că în anul tre­cut d-1 Tăslăuan a recunoscut în icoanele Msericei din Valea-Jidanului, — aparţi­nătoare ţot la Bicaz — urmele unei vechi pituri româneşti, foarte preţioase.

E probabil, ba tradiţia şi susţine, că unele din aceste icoane, să fi fost aduse aici în timpuri vechi dela mănăstirea Neamţului din apropiere şi astfel prin a- ceasta întâmplare norocoasă, au rămas cruţate de furia barbarilor cutropitori. Ex- posiţia proiectată era menită a scoate la iveală şi alte clenodii de mare valoare păstrate în aceste părţi lăturalnice, cari poate de veacuri aşteaptă ziua recunoaşte­r i şi a justei aprecieri.

Terminul pentru expoziţie şi aduna- a despărţământului era fixat pe 11 şi 12

Iunie a. c. st. n. — prima şi a doua zi de Rusalii — Pregătirile 'se făceau de luni de zile cu mare zor la Bicaz, încât în faţa marilor serbări au amuţit cu totul diver­genţele de păreri şi interesele personale; toţi intelectualii — mic şi mare — şi-au ofe­rit serviciile de conlucrare, pentru a pu­tea face o surprisă plăcută oaspeţilor iubiţi.

Şi când după atâta pregătire, împreu­nată cu însemnate jertfe morale şi mate­riale, mai resta singur sosirea oaspeţilor, M a tă stăpânirea prin un gest ciudat, interzice ţinerea adunărei şi a expoziţiei.

Din întreg programul serbărilor, abia z-a conces predarea piesei teatrale »Ruga lela Chiseteu« de Iosif Vulcan, dar şi de «ici au trebuit eliminate câteva pasage inofensive.

Deprimarea a fost generală, dar nu ura incătrău, a trebuit să ne mulţămim şi cu atâta. Altcum oaspeţi străini au fost foarte puţini. Am putut remarca pe preu-

din Varviz, 5 învăţători şi familia pri­marului Cojocar din Corbu. Bicăjenii însă toţi au fost prezenţi, preoţi, învăţători ac­tivi şi pensionaţi cu familiile, precum şi mai mulţi ţărani fruntaşi şi alţi intelec­tuali din localitate.

Piesa a fost predată peste aşteptare de bine. A plăcut foarte mult vocea ar- ginţie şi debutul sfiicios al drăgălaşei d-şoare Moidovan, venită abia de câteva zile dela Blaj, pentru a-şi cerceta sora.

Lipsa a adus cu sine, ca aproape în ultimele momente să urce bina pentru prima oară şi rezultatul a fost splendid. Părintele Moidovan cu multă siguranţă a condus corul, care ne-a mai înviorat inima cu doine şi alte cântece, cântate aşa de frumos. Dintre diletanţi s-au mai distins viceprlmarul comunal George Cifrea. Prin predarea-i naturală a fost mult superior unui diletant probat. Nu mai puţini vred­nici de toată lauda pentru prestaţiunile artistice au fost şi învăţătorii: Ţepeş Pocşa, Şimon, Cândea, Hăngău şi Creţu cu soţiile. Observ, că toţi diletanţii erau îm­brăcaţi în port curat bicăjenesc, chiar şi doamnele preotese purtau cătrinţe şi o- pinci.

Scena a fost construită cu mare pri­cepere, decorată cu admirabile covoare, cari de cari mai artistic lucrate.

După producţiunea atât de succeasă a urmat dans, care s-a transformat într-o horă lungă, pân’ la răsăritul soarelui din ziua următoare.

Ţiu să mai amintesc, că am petrecut în cea mai mare siguranţă, având şi la dreapta şi la stânga jandarmi în număr corâspunzător. Controlul altcum l-a eser- ciat însuşi fisolgăbirul din Tulgheş. Pa­trulele de jandarmi circulau şi dupăce s-a sfârşit nevinovata petrecere, ca în vreme de resmeriţă.

Sunt vrednici de cea mai mare con­sideraţie şi stimă toţi conducătorii Bica- zului, intre aceştia însă cu deosebire preo­ţii: Moidovan, Butnariu şi Cojocariu pen­tru jertfele depuse pe altarul culturei în­tre împrejurări atât de grele.

Şi acum dupăce mai e speranţă, că ministerul va da satisfacţie completă dem­nităţii culturale aşa de mult jignite, la revedere cu bine vrednici conducători din Bicaz, vă zice

Oaspete.

Ş T I R I .— 7 Iunie v.

Directorial fundaţiunii »Alexandru SterCH ŞulllţU« s-a întrunit în şedinţă or­dinară, precum am anunţat, Vineri în 16 Iunie 1911 sub presidiul Exc. Sale Metro- politului Dr. Victor Mihályi. La şedinţă au luat parte pe lângă membri Ven. Capitul metropolitan d nii: Ioan Mezei şi Alexan­dru Onaciu juiz ia Curia reg, (Budapesta), Ladislau Hossu jude de Curie în pens. (Cluj), Gheorghe Pop consilier ministerial, direc­tor de finanţe în pens. (Lugoj), Iuliu Bâr- dosy insp. reg. şcol. în pens. (Sibiiu), Va­sile P. Hărşan advocat (Sibiiu), Petru Pop jude de tribunal pens. (Braşov), Vasile Ranta Buticescu jude de tribunal pens. (Cluj), Dr. Ioan Pop medic-maior pens. (Orăştie). Alaltăieri Sâmbătă s-au întrunit membrii senatului administrativ, al acele­iaşi fundaţiuni, la şedinţa căruia iau parte pe lângă cei de mai sus d-nii: Gheorghe Pop de Băseşti, Ioan Mihăiţan generaí-au- ditor pens. (Sibiiu), Dr. Teodor Mihali de­putat dietal, advocat (Dej), Dr. Ştefan C. Pop, deputat dietal, advocat (Arad) şi Va­sile Tuşa director de finanţe (Turda). De­spre hotărârile aduse încă nu ne-au sosit rapoarte.

Serbări culturale în Cernăuţi. Mercu-rea trecută au sosit la Cernăuţi artiştii teatrului naţional din Bucureşti sub con­ducerea d-lor Notara şi Lîciu, pentru a da o serie de reprezentaţiuni prin oraşele Cernăuţi, Suceava, Şirete, Storojineţ, Ră­dăuţi, Humor şi Câmpulung. Artiştii ro­mâni au fost primiţi cu o deosebită căl­dură din partea fraţilor noştri bucovineni. Prima reprezentaţie din Cernăuţi dată V i­neri seara cu »Apus de soare« a fost un adevărat triumf, cum uu s-a mai văzut şi nu ne îndoim, că se va mai vedea degrabă în această ţară. Splendida creaţie a neîn­trecutului măestru Delavrancea aflând in­terpreţi clasici în Nottara, Romanescu, Li- ciu, I. Petrescu, Tina Barbu, O. Bârsan, Belcot, V. Antonescu şi ceilalţi a trezit în inimele celor prezenţi valuri de entuziasm şi momente de evlavie. Măestrul Delavran­cea, care a sosit neanunţat la Cernăuţi, a asistat Ia reprezentaţie multă vreme ne­observat de public îu loja artiştilor. Pu­blicul aflâud mai târziu de prezenţa lui

i-a făcut ovaţii sgomotoase; autorul însă nu s-a arătat. Faţă de cei cu care s-a în­treţinut în cursul reprezentaţiei s-a espri- mat în mod elogios asupra publicului, care a alergat în număr atât de frumos să a- ducă tributul lui de veneraţie operei mă- estrului şi creaţiei artiştilor. După actul III şt IV publicul a chemat de nenumă­rate ori pe artişti acoperindu-i cu salve de aplause. Ministrul Delavrancea a luat după teatru masa la restaurantul naţional unde a petrecut în societatea mai multor bucovineni. Duminecă s-a înapoiat în ţară.

Pertractarea proiectelor pentru mă-, surarea dărei de venit ci. III, referitoare ia diferite grupe de meserii, se va ţiueţ în 22 Iunie dela poziţia 1235—1S07: B0P7 taşi a căror suma de cl. Iii se urcă la 80 cor. sau mai mult.

Succesele bursierilor societăţii noa­stre teatrale. Săptămâna trecută s’a ţinut la «Volksoper» din Viena examenul clasei de Operă a Conservatorului. S-a dat «Po­vestirile lui Hoffmann». Rolul principal l-a deţinut d-nul Ştefan Mărcuş, care a obţinut un frumos succes. Cronicarul de la «Reichspo3t», în darea de seamă ce a făcut, a constatat eleganta statură de scenă, organul sonor şi jocul plin de tem­perament al d-lui Mărcuş.

Rolul lui Herman a fost susţinut de d-nul Ionel Crişan, al cărui joc de aseme­nea l-a menţionat cu elogii ziarul «Reichs- post».

Tenorol-dramatic Gorfescu la Arad.Joi 22 Iunie st. n. la ora 8*/2 seara va avea loc în sala Crucea Albă (Fehér Ke­reszt) un mare concert dat de celebrul tenor dramatic de operă din Bucureşti, Nicu Corfescu care a obţinut succese stră­lucite pe scenele teatrelor din Praga, Viena, Budapesta, Constantinopole, Odessa, Lemberg etc., cu concursul d-lui Matias Csányi, capelmaistru la teatrul din Arad (piano.) Programul bogat şi ales e compus din 8 arii clasice şi 4 cântece româneşti.

Sfinţire de biserică. Duminecă s’a să­vârşit de cătră 1. P. S. Mitropolitul Ioan Meţianu biserica din Feldioara (cercul Arie- şului). Un raport amănunţit ce ne-a sosit astăzi, îl vom publica în numărul de mâne.

Mulţumită. Epitropia bisericii Sf. A r­hangheli din Satulung îşi ţine de-o dato- rinţă plăcută să esprime şi pe această cale mulţumitele ei profunde d-lor Cornel şi Aurel Petru Pană pentru donaţiunea de 2000 lei în urma decodării regretatului lor părinte Petru Pană, născut în Satulung fost proprietar în comuna Vizir, judeţul Brăila. In veci amintirea marelui binefăcă­tor al bisericii noastre! Epitropia bisericii Sf. Arhangheli din Satulung.

0 nouă conjuraţie în Portugalia. Poli­ţia portugheză a dat de urma unei mari conjuratiuni în Portugalia de sud. Complo­tiştii, cari sunt foşti poliţişti, gardişti şi aderenţi ai lui Franco, au fost arestaţi.

Victimele aviaţiunei. Aproape zilnic avem de înregistrat câte-o victimă a avia­ticei. In cursul unei ascensiuni la Issy-les- Moulineaux, aeroplanul pilotat de Prince- teau a luat foc, în urma unei explozii a motorului. Aviatorul a fost ridicat mort, carbonizat. A doua victimă e pilotul Go- bert, grav rănit într’o altă ascensiune.

La circuitul european aerian pentru prima etapă Paris-Liège, care s’a început Duminecă, au luat parte 41 concurenţi. Aviatorul Lamartin s’a lovit de un copac şi a căzut mort. Aviatorul Dalger a căzut deasemenea rănindu-se grav la cap.

Făcând o încercare de sbor pe câm­pul de aviaţiune Rákos de lângă Buda­pesta, aviatorul Prodan a căzut în mijlo­cul spectatorilor. Helicia aeroplanului a tăiat capul unei tinere fete svârlindui-1 la distanţă.

Procesul pentru uciderea lui Acbim.Eri s’a început la tribunalul din B. Giula pertractarea procesului fraţilor Zsilinszky, ucigaşii lui Achim din B. Ci aba. Azistă public numeros. Eri au fost ascultaţi cei doi acuzaţi şi văduva lui Achim.

Uragane Şi furtuni. Un puternic ura­gan s’a deslănţuit Duminecă după amiazi asupra Vienei, pricinuind mari pagube. Numeroşi copaci au fost desrădăcinaţi şi culcaţi la pământ. — O mare furtună bântuie pe marea neagră. Traficul portu­rilor e întrerupt.

Mulţămitâ!Tuturor prietinilor şi cunoscuţilor,

cari au binevoit a ne condola din tristul incident ai pierderii iubitului nostru tată, moş şi strămoş George Urdea, fost paroh în Cernatu-Săcelelor, esprimăm pe această cale sincerile noastre mulţămite.

Jalnica familie.

Stimu, 16 Linie 1911.

Mişcarea Tinerimei propăşeşte lntr-tra chip îmbucurător. Luna trecută s-a înte­meiat la Craiova, cea de a patra loje a tinerimei cu numele » » Craioviţa« Nr. 4, cea de a doua loje a tinerimei din Cra­iova, întâia fiind loja » Zorile« Nr. 3. Loja »Craioviţa« Nr. 4 s-a întemeiat cu 16 co­pii. Conducătorul ei e d-1 Francisc Hor- zanu, str. Unirei 152. C. M. 3. al lojii »O l­tenia« Nr. 6. — Loja îşi ţine şedinţele Du­minecă, oarele 21/,, la şcoala primară »Ma­dona Dudu«.

Loja » Andrei Şaguna« Nr. 1 din Si­biiu (Transilvania) îşi continuă cu multă activitate propaganda antialcoolică prin satele din jurul Sibiiului. In cursul luael Maiu a ţinut patru şezători antialcoolice, foarte mult cercetate de localnici, în co­munele Cristian, Guşteriţa, Turnişor şi Poplaca.

D-1 Th. A. Bogdan, învăţător diri­gent în Bistriţa (Transilvania) şi Bun Templier, a ţinut o interesantă conferinţă antialcoolică în corn. Arcalia şi cu prilejul adunării învăţătorilor români, ce a avut loc în luna Maiu în acea comună. E spe­ranţă ca în toamnă să se înfiinţeze o loje românească şi la Bistriţa, prin munca ne­obosită a acestui învăţător pe tărâmul antialcoolismului, pentru care a primit ş scrisori de încurajaree dela ministerul d» interne al Ungariei.

Lămuriri despre »Ordin«, însoţite < foi de propagandă şi broşuri cu privire » Ordinul Bunilor Templieri t (I. O. G. 1 cea mai mare societate antialcoolică d lume pe baza desăvârşitei abţineri de beuturile alcoolice, dă d-nul Dr. Dionis Moidovan, advocat, Sibiiu, sau d-1 W. Mc res, strada Orfanilor 7, Braşov.

Tr. G. S.

U L T I M E Ş T I R I .Budapesta, 20 Iunie. Eri dim

neaţă, la 4 oare 22 min. s’a simt aici un uşor cutremur de pamâr Cutremurul s’a estins până la Sc noc şi Kecskemét. Pagube nu sui

Cernăuţi* 20 Iunie. Eri noap cu prilejul unei întruniri la Leret e produs o ciocnire sângeroasă înt adepţii candidatului evreu naţion Lucas Bruner şi acei ai candidat, lui creştin social Hrusca. S’au tr focuri de revolver şi s’a făcut uz i cuţite. Patru persoane au fost r nite mortal, şi mai multe altele de tul de grav.

Proprietară :Văd. E len a D r. A u re l M ureşianu

Redactor resp. loan S p u d erca

Wăllischhof;Stabiliment de hydrolerapie şi sanatoi

arangiat conform tuturor recerinţelor t derne; dietetică după sistemul lui Dr. L mann (băi de aier, de soare, de abur aier cald, de acid carbonic, de oxigen, u radium, băi electrice, băi medicinale, gim­nastică etc. etc.) 30 min. depărtare dela Viena, în regiune romantică şi sănătoasă. Indicat la toate boalele nervoase şi cele ale schimbului organic (neurasthenie, hys- terie, anemie, diabet, diathesă urică, rheu- matism, boale de stomach şi de intestine etc.) Cure de îngrăşare şi de slăbire. Nu se primesc în stabiliment: boale infecţioase şi boale psychice.

Posta: Maria-Enzersdorf bei Wien.Telegrame şi telefon: Văllischhof-

Giesshubel bei Wien.Cu prospecte şi deîailuri stă la dis-

posiţie direcţiunea şi medicul şef al sta» bilimentului:

Or. Marius Sturza.

Pagina 4 G A Z E T A T H A N S I L V A N I E L Nr. 124— 1911.

3r© a a .< ä .a ,t a , ± S - á ; 5 .

Liferant c.* s. r. al cnrti şi comercial

in de haine pentru bărbaţi, copii

şi fetite.

Muschong.Sltatinne balneară Bnzias

[(Nankeim nngnresc)

Cele mai bogate izvoare de acid

carbonic, fier şi sare. Staţiunea

cuprinde un parc de 120jugăre,

climă plăcută, aer încărcat de

ozon. Cură de scăldat şi beut.

Staţiune! bal­neară specifica pentru bolnavi de inia

f

care dispune de toate metoadele

Therapiei moderne la afecţiuni

de inimă.

Y r e a i s ă a ju n g i m ilio n a r ? ? !! ..Atunci nu întârzia a cumpăra cel puţin un loz donă„ "

dela Banca Hipotecară ungară, cari de prezent sunt cele mai de valoare şi cele mai căutate, fiind garantate din partea visteriei statului!!..

6 trageri anual! ! . .Tot lozul trebue să se tragă şi să câştige ne­

condiţionat ! Cele mal mari şanse de câştig!

Despărţământ separat’pen tru haine după măsură.

Bei naturale sărate şi cn acid carbonicePentru întărirea inimei servesc

promenadele cu mic suiş (cure

de teren) stabiliment Zander,

Röntgen laboratoriu. Instalaţiuni

necesare pentru Arsen-Valua-

ţiuni şi tratament luminos.

Beziaş recomandat de medicila morburi femeeşti, afecţiuni

de băşică şi rinichi, reumă şi

la afecţiuni de sânge, băi mo­

derne, bae de înotat, stabiliment

de băi reci, bucătărie dietetică,

capelă de primul rang, concerte,

teatru, promenade, Lawn-Tenis

Medic oficios al stabilimentnlni :

Dp. JULIUS MAHLER.

Iată câştigurile principale: Cor. Un milion, apoi C. 500.000,800.000, 100.000, 2 de 75.000, 50.000, 30.000, 3 de100.000, şi nenumărate câştiguri mai mici, cari ies în fiecare an la sorţi!

W t- Grăbiţi cn comandele căci tragerea vii­toare va fi deja în 25 Iunie a. c.

I

Braşov,Strada Vame! 21.

Telefon interurban 105.

Preţuri strict fixe.

Preţuri e ra te ilustrate gratuite.

Medici la b ă i: Nagy Zoltán, specialist

pentru afecţiuai de băşică şi rinichi, Dr.

Franz Biasing Dr. Trajan Gergutia, Dr.

Rudolf Glass, Dr. Romulus Poruţiu, Dr.

Ferdinand Pataky, Dr. Mor. RosentvaM

Dr. Josef Schopf, Dr. Rudolf Sugar, den­

tis t: Dr. Anton Schwenk.

Staţiunea ca- BnTjnnţflTUln ^ela Buda­iéi ferate JDIliluulul IUI pest 7 oare.

Se son: Mai-Octomvrie.

Pentru a înlezni cumpărarea acestor lozuri oricui, le vin­dem şi pe rate lunare şi anume de prezent pe: 83 rate lu­nare de câte 6 cor.

De j a după achitarea ratei prime participă fiecare cumpă­rător la joc, iar câştigul este în întregime a lui. Cu plăcere trimitem oricui prospectul cu explicările necesare.Binevoiţi a ne trimite adresa. Abonamentul listei de trageri e 2 coroane.

Notăm cu ocaziunea aceasta, că la nltima tragere a lozurilor dela institutul „Peşti Hazai“ din 5 Iunie a. c. Câştigul principal de 200.000 cor. a picat pe seria 5220 şi nrul 29, iar al doilea de 25.000 cor. pe seria 4559 şi nrul 26.

Cu deosebită stimă

Ustrednâ banka uc. spol.,Bodapest V-, Sas-u- 24

t

Nr. 85/911

Puolicaţiune.Pentru facerea unui zid nou în­

tre edificiul gimnaziului român gr or. din Loc şi între edificiul băilor de abur, spre strada Băilor, să pu blică lieitaţiune nouă cu oferte închise cari se pot înainta pana cel mai târ ziu în 13/26 Iunie la 10 oare a m în cancelaria Eforiei şcolare.

Planul şi condiţiunile să pot vedea în cancelaria Eforiei şcolare în fiiecare zi de lucru dela 9— 12 a. m. şi dela 8 — 6 p. m.

La ofert au să se alăture vadiu de lC°/0 dela suma ofertului.

Braşov, 4/17 Iunie 1911.

Eforia şroalelor centrale gr. or.1456 î—B române Braşov.

Prospecte trimite direcţia băilor. Deposit

şi expediţie de ape minerale vindecătoare

şi răcoritoare >Ph8nix< Mihael şi Iosif.

Ocazie foarte rară!După o catastrofă elementară, fa­brica mi-a încredinţat vânzarea di reetă a mărfei salvate, mai multe

mii de

Plapome de flaneHigerare are pete de apă mici, abia ob

servate.Plapomele sunt potrivite pentru ori şi care gospodărie, călduroase şi du rabile, circa 190 cm. lungime, şi 135 em. lăţime. Trimiterea se face cu rambursa şi anume: 4 buoăţi plapo*

perne Tiger cu 8 cor. 50 b. Fiecare cetitor acestui inserat să facă comanda cu încredere. Pot constata cu conştiinţa liniştită că fiecare

fi mulţumit cu trimiterea.

Otto Sekera. k. k. Finar.zwach-Oberaufseher i. Fabrs-Deckikenlager N. 4 — 5 Nachod

i4T61-8 (Bohmen).

a. f. 6. sc. d.

Esarendare de domeniu.Domeniul fondului central şco»

lastio din districtul Nâsăudului află* tor pe hotarul comunei C>anul m m (comit. Turda-Arieş) de o poziţiunfr frumoasă, în estensiune de 1030jug. 1204 orgi pătrate constătător din a* rătură şi fânaţ şi păşune dimpreună cu edificile de locuit şi edificile eco­nomice se va da pe calea licitaţiuner publice în arândă pentru păşune e* ventual cultivare, începând din 24 Apri iie 1912 pe 6 ani după olaltă.

Preţul de strigare ca arândă a* nuală e statoiit 12000 cor.

Licitaţia se ţine esclusiv cu o- ferte scripturistice închise cari sunt, de a se trimite până în 31 Iulie 1911 la 5 oare după amiazi cu vádiul d 1200 coroane la subscrisa comisiun administratoare din Năsăud.

Oferentul trebue să dedare ia ofertul sau, ca cunoaşte condiţiunile de licitaţtune şi de contract, pe ace» lea le primeşte şi se supune lor ne* condiţionat.

Condiţiunile de licitaţie şi de1 contract se pot vedea în cancelaria fondurilor şi pe spesele proprii se pot copia.

Din şedinţa comisiunei adminis trătoare de fondurile centrale şcolas tice şi de ştipendii din districtul Nă săudului ţinută în Naszód la 29April 1911.

Pentru prezident:

Dr. Paul Tanco p-Dr- Nestcr Simoa m . p.|

secretar.

va

R.

Abonam ente la

„Gazeta Transilvaniei“se pot face ori şi când pe timp mai]

îndelungat sau lunare. IA d m in is tr . «G azete i Trans.*'

TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU, BRAŞOV.