cer senin 1-2011

5/13/2018 cer senin 1-2011 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cer-senin-1-2011 1/56



Î zia de 8 iie a.c., pe Aeroportl Iteraţioal MiailKogăliceau – Cotaţa, va avea loc cel mai mare how aeriadeăşrat al aceta î Româia, Thunder over The Black Sea-conSTanTa air Show 2011.

Eveimetl, orgaizat de Aeroportl Iteraţioal Miail

Kogăliceau, cu prijiul Aociaţiei Litoral – Delta Duării şi alautorităţilor locale, se va desfăşura cu participarea ex traordinarăa ecipei de acroaţie aeriaă ThunDERbIRDs aparţiâdForţelor Aeriee ale suA. Maietarea iclde demotraţiiaeriene şi expoziţii statice cu aeronave din partea Forţelor AerieneRomâe, Aeroclubului Româ şi Ageţiei de Paraşutim.

Pe lâgă aeroavele F-16 c care va evola ormaţia deacroaţie aeriaă a statelor uite ale Americii, vor ptea frmărite şi aeroavele IAR-99 Şoim, MiG-21 LaceR, IAR-330Puma aparţiâd Forţelor Aeriee Româe, precum şi avioaeşoare ale Aeroclli Romaiei: Zli-142, Extra 300L, Extra

300 sC, An-2, PZL-104.spectatorii vor ptea vizioa icliv expoziţia tatică îcare vor f prezetate aeroave precum: C-27J sparta, IAR-330,Zli-142, Extra 300.

Acceul publicului la acet eveimet ete gratuit.



Tipărit la

Centrul tehniC - editorial al armatei sub comanda nr. /2011

Responsabilitatea privind tehnoredactareaşi corectura revine în totalitate redacţiei

Şoseaua FabriCa de GluCoză nr. 2-4, seCtor 2, buCureŞti

Teleon/Fax: 021/232.63.27;021/232.21.83 int. 104,110E-mail: [email protected]

ISSN 1582-6317. B 916.10; C 3146.18

COPYRIGHT:

Este autorizată orice reproducere,cu condiţia specicării sursei.

CONSILIUL EDITORIALAL REVISTEI

CER SENIN

P reşedinte :

M eMbri :

e-mail: ntabarcia @ roaf.ro

general-maior NICULAE TABARCIA

SCHIMBAREA COMENZII LA SMFA– pag. 4 - 5

ORERAŢIUNE DE EVACUARE AERIANĂ– pag. 6 - 7

ROMÂNIA – LEAD NATION LA KABUL– pag. 8 -11

INTERVIUL REVISTEI

– pag. 12-13

ACTUALITATEA ÎN AFGANISTAN– pag. 14

SCUTUL ANTIRACHETĂ– pag. 15

AGENDA– pag. 16 - 17

CARPATHIAN SPRING– pag. 18

AIR SOLUTION 2011– pag. 19

FESTIVITĂŢI I ANIVERSĂRI– pag. 20-21

ANIVERSARE – FLOTILA 90 TRANSPORT AERIAN– pag. 22-23

TRAGERI ÎN POLIGONUL CAPU MIDIA– pag. 24 - 25

DEZVOLTARE PROFESIONALĂ– pag. 26 - 29

PILOŢII FĂRĂ MANĂ– pag. 30-31

ALBATROSUL 2011

– pag. 32-34

FILE DE ISTORIE– pag. 35 - 39

CRIZA LIBIANĂ– pag. 40 - 43

ALMA MATER– pag. 44 - 45

REPORTER LA RADIOLOCATORITI– pag. 46 - 47

ESCADRILA 952 ELICOPTERE– pag. 48 - 49

JURIDIC – LOGISTICĂ– pag. 50 - 51

IN MEMORIAM LAVINIA GUITĂ– pag. 54 - 55

NORME DE COLABORARE:Cititorii pot trimite pe adresa redacţiei texte şi otograi care se încadrează în

tematica revistei.Manuscrisele nu se înapoiază.

Răspunderea juridică pentru conţi nutul articolelor aparţine în exclusi vitate

autorilor, conorm art. 206 CP.

Revistă editată de Statul Majoral Forţelor Aeriene

general de brigadăHaralambie OPREA

e-mail: hoprea @ roaf.ro

general de otilă aerianădr. Victor Strîmbeanu

e-mail: vstrimbeanu @roaf.ro

e-mail: agalusca @ roaf.ro

general de otilă aerianădr. Alexandru-Petru GĂLUCĂ

RedacŢia

r edactor ş ef :

maior MIRCEA BARAC e-mail: [email protected]

Prezenta ediţie s-a încheiat la data de:05.05.2011

r edactori : locotenent LAURA COZLOV

plutonier adjutant SORIN SĂFTOIU

P rocesare t exte : LEANA TUDORAN

f otorePorter & t ehnoredactare : ADRIAN SULTĂNOIU

Coperta I – E xErciţiul ŞOiMul 2011 ( fOtO: l aura cOZlOV)

Coperta IV – P ElErinaj Pascal la M ânăstirEa Dintr-un lEMn


http://slidepdf.com/reader/full/cer-senin-1-2011 4/56CER SENIN Nr. 1 (114) 2011w w w . r o a f . r o4 |

AGENDA

V ineri, 7 ianuarie a.c., în prezenţaministrului apărării naţionaleG a b r i e l O P R E A , s - a

desăurat, la sediul Statului Majoral Forţelor Aeriene, ceremonia de

învestire a generalului-maior dr.CÂRNU Fănică în uncţia de e alStatului Major al Forţelor Aeriene.

La ceremonie au participat

secretarii de stat Viorel OANCEA i Mihail Vasile-OZUNU, eulStatului Major General, generalul-maior dr. Ştean DĂNILĂ , generalii oiţeri din Ministerul ApărăriiNaţionale, ataaţi militari din state

membre NATO. În cadrul ceremoniei au ost citite

decretul prezidenţial de înaintare ageneralului-locotenent dr. Ion-AurelStanciu la gradul de general (cu patrustele) i de trecere în rezervă cu noulgrad i ordinul ministrului apărăriinaţionale de numire în uncţie ageneralului-maior dr. Cârnu Fănică.

A urmat predarea i primirea comenziiStatului Major al Forţelor Aeriene, asteagului de identiicare i asimbolului continuităţii la conducereaForţelor Aeriene. Tot cu aceastăocazie, în uncţia de locţiitor al eului

Generalul-maior dr. CÂRNU Fănică esteeul Statului Major al ForţelorAeriene. În această uncţie esteoiţerul superior responsabil cuorganizarea, instruirea i echipa-rea unui eectiv de aproximativ12.000 de oameni care îi desă-oară activitatea în cadrul ForţelorAeriene Române.

Generalul-maior dr. CârnuFănică s-a născut la 5 noiembrie1955 în localitatea Popeti,

judeţul Vrancea. Este absolvental Şcolii militare de oiţeri deaviaţie, specialitatea piloţi, pro-moţia 1977.

Este, de asemenea, absol-vent al Colegiului Naţional de Apărare (Academia Militară) i deţine titlul de doctor în tiinţemilitare acordat în 2010 de către Universitatea Naţională de Apărare. De-a lungul carierei sale,generalul-maior dr. CÂRNU Fănică a îndeplinit uncţii importante în Forţele Aeriene Românei în Ministerul Apărării Naţionale.

Studii:1974 – Liceul Militar “Ştean cel Mare”, Câmpulung Moldovenesc;–1977 – Şcoala Militară de Oiţeri de Aviaţie, Boboc;–

1984 – Curs de instructori de zbor, Centrul de Instruire al Forţelor Aeriene, Bacău;–1987 – Facultatea de comandă i stat major, Secţia aviaţie i apărare antiaeriană din cadrul–

Academiei Militare, Bucureti;1988 – Curs de siguranţa zborului, Academia Militară, Bucureti;–1995 – Colegiul de comandă i stat major, Academia de Înalte Studii Militare, Bucureti;–1999 – Colegiul Naţional de Apărare, Bucureti;–2003 – Curs de securitate naţională, Universitatea Naţională de Apărare, Colegiul Naţional–

de Apărare, Bucureti;2010 – Studii de doctorat în Ştiinţe Militare i Inormaţii, Universitatea Naţională de Apărare,–

Bucureti.Funcii îndeplinite:

1977-1985 – pilot i pilot-e în Regimentul 67 Aviaţie de Vânătoare-–Bombardament;

1987-1995 – comandant de escadrilă Regimentul 67 Aviaţie de Vânătoare-–Bombardament;

1995-1998 – comandant de grup Regimentul 67 Aviaţie de Vânătoare-–Bombardament;

1998-1999 – comandant, Flotila 70 Aeriană;–1999-2001 – e al Secţiei aviaţie i apărare antiaeriană, consilier expert i e de birou–

în Direcţia Doctrină i Instrucţie din Statul Major General;2001-2002 – comandant, Şcoala de oţeri activi de aviaţie „Aurel Vlaicu”, Boboc;–2002-2003 – comandant al Diviziei 2 Aeriene, Timioara;–2003-2004 – e de stat major i locţiitor al comandantului Comandamentului–

Operaţional Aerian Principal;2004-2005 – e Instrucţie i Doctrină la Statul Major al Forţelor Aeriene;–2005-2008 – comandant al Comandamentului Operaţional Aerian Principal i–

comandant al Forţelor Aeriene Operaţionale;2008-2009 – comandant al Componentei Operaţionale Aeriene;–2009-2011 – reprezentant al Statului Major General la Comandamentul Suprem al–

Forţelor Aliate din Europa, SHAPE;din ianuarie 2011 – eul Statului Major al Forţelor Aeriene.–

AvAnSri în grAd:1977 – locotenent;–1980 – locotenent major;–1984 – căpitan;–1989 – maior;–1994 – locotenent-colonel;–1997 – colonel;–2002 – general de lotilă aeriană (o stea);–2006 – general-maior (două stele).–

Ordine Şi MedAlii:Medalia Meritul Militar clasa a II-a;–Medalia Meritul Militar clasa I;–Ordinul Meritul Militar clasa a III-a;–

Ordinul Meritul Militar clasa a II-a;– Semnul Onoriic „În Serviciul Armatei” pentru 25 de ani;–Ordinul Naţional Steaua României în grad de cavaler;–Emblema de Onoare a Statului Major al Forţelor Navale;–Emblema de Onoare a Statului Major General;–Virtutea Aeronautică în grad de Cavaler cu însemn pentru militari;–Emblema de Merit „În Serviciul Armatei” clasa I.–

Predare de tafet la comanda forelor

aeriene româneMaior Mircea BARAC

“Pentru mine, această zi reprezintă un moment însemnat în viaţa demilitar, prin aptul că mi s-a oerit posibilitatea să mă exprim proesional într-o zonă în care o ac cu mare bucurie. Forţele Aeriene au obiectiveimportante pentru 2011, dar şi pentru anii următori. Printre acestea,oarte provocatoare sunt obiectivele privind menţinerea capacităţii operaţionale pe timp de criză nanciară, îndeplinirea sarcinilor asumateaţă de NATO i, în mod specic, cele rezultate din apar tenenţa noastrăla sistemul NATO integrat de apărare aeriană, asigurarea succesului misiunii KAIA, operaţionalizarea capabilităţilor dezvoltate recent şi demararea procedurilor pentru înlocuirea tehnicii al cărei ciclu de viaţă

se încheie. Doresc să asigur întreaga asistenţă cu privire la ermitatea şi exigenţa cu care voi urmări îndeplinirea răspunderilor asumate”, amenţionat în discursul său generalul-maior dr. CÂRNU Fănică.

Gabi ROTARIU , Valentin CIOBÂRCĂ

Ministrului apărării naţionale,

Gabriel OPREA, îi este prezentată

echipa deconducere a

Statului Major al Forţelor Aeriene


http://slidepdf.com/reader/full/cer-senin-1-2011 5/56 | 5CER SENIN Nr. 1 (114) 2011w w w . r o a f . r o

AGENDA

Statului Major al Forţelor Aeriene aost numit generalul -maior NiculaeTABARCIA, acesta succedându-i înuncţie generalului-maior VirgilRISTEA.

La nal de carieră, generalul Stanciuaprecia: “Pun astăzi punct carierei melemilitare. Consider că am avut o carierăîmplinită, iar trecerea mea în rezervă, nuînseamnă că voi rupe legătura cu armata,

instituţia care m-a ormat ca om i bărbat, cea care mi-a oerit aprecieri i satisacţii unice. Fiica mea, Claudia,căpitan de justiţie militară în cadrul Direcţiei Generale de Inormaţii a Apărării

i ul meu Răzvan, analist pe problemede combatere a terorismului în cadrul Componentei de Operaţii Speciale aStatului Major General, rămân să ducămai departe tradiţia militară a amiliei în slujba ţării. Mulţumesc camarazilor mei pentru tăria i implicarea cu cares-au angajat în executarea misiunilor în

aceti ani difcili pentru români i pentruarmată. Am convingerea că prin aceastăceremonie au ost transmise mai departei valori precum onoare, demnitate,respect i airplay, valori undamentale pentru armata română, în care i eu cred,valori ără de care nu se poate clădi nimic sănătos i temeinic ”.

Prezent la ceremonie, eul StatuluiMajor General, generalul-maior ŞteanDănilă, a declarat: “Doresc să spun dela bun început că mi-a f dorit să lucrez în continuare cu domnul general Stanciu,având în vedere bogata sa experienţăîn uncţiile de conducere i ţinând cont i de proiectele începute, nalizate sau

alate în derulare. Domnule general Stanciu, pentru tot ceea ce aţi realizat la comanda Forţelor Aeriene i pentruîntreaga dumneavoastră carierămilitară, pusă cu credinţă i onoare înserviciul armatei române, în nume

personal vă mulţumesc i vă doresc

G e n e r a l u l -m a i o r N i c u l a eTABARCIA este locţii-torul eului Statului Majoral Forţelor Aeriene. Înaceastă calitate, îndepli-nete i uncţia de membrua l C o n s i l i u l u i d eSupraveghere i a Comite-

tului de Interoperabilitatei Standardizare din cadrulM i n i s t e r u l u i A p ă r ă r i iNaţionale.

G e n e r a l u l - m a i o rNicu l ae T ABARCIA s- anăscut la 18 noiembrie1957 la Sighetul Marmaţei,

judeţul Maramure.A absolvit Şcoala militară de oiţeri de artilerie i rachete antiaeriene

în anul 1979. De-a lungul carierei sale, generalul-maior TABARCIA a ocupatdierite uncţii în For ţele Aeriene Române i Ministerul Apărării Naţionale.

Studii:1976 – Liceul Militar “Ştean cel Mare”, Câmpulung Moldovenesc;–1979 - Şcoala Militară de Oiţeri de Artilerie i Rachete Antiaeriene,–

Braov;1982 – Curs de comandanţi de baterie antiaeriană, Centrul de instrucţie–

pentru artilerie i rachete antiaeriene, Bucureti;1986 - Colegiul de comandă i stat major, Academia de Înalte Studii–

Militare, Bucureti;1993 – Curs post universitar pentru comandanţi de brigadă, Academia–

de Înalte Studii Militare, Bucureti;1997-2001, Facultatea de tiinţe politice i administrative, Secţia tiinţe–

politice, din cadrul Universităţii Bucureti;2002 – Studii postuniversitare de conducere strategică, Universitatea–

Naţională de Apărare, Bucureti;2003 – Senior Course, NATO Deence College, Roma;–2008 – Deence Resources Management Course, Monterrey, USA.–

nuMiri în Funcie:1979-1981 – comandant de pluton i bateri e, Centrul de instruc ţie pentru–

artilerie i rachete antiaeriene, Bucureti;1981-1986 – instructor, Centrul de instrucţie pentru artilerie i rachete–

antiaeriene, Bucureti;1986-1991 – comandant, Divizionului 1 Rachete Antiaeriene, Brigada 1–

Rachete Antiaeriene;1991-2001 – e de stat major, Brigada 1 Rachete Antiaeriene;–2001-2002 – comandant, Brigada 19 Artilerie Antiaeriană;–2002 – e al Serviciului operaţii, Statul Major al Forţelor Aeriene;–2002-2005 – comandant, Brigada 1 Rachete Antiaeriene;–2005-2007 – e al Direcţiei operaţionalizare, generare i evaluare orţe,–

Statul Major General;2007-2009 – eul Direcţiei Management Resurse Umane, Ministerul–

Apărării Naţionale;2009-2011 – director, Statul Major General;–din ianuarie 2011 – locţiitorul eului Statului Major al Forţelor–

Aeriene.AvAnSri în grAd:

1979 – locotenent;–1983 – locotenent major;–1988 – căpitan;–1990 – maior;–1995 – locotenent-colonel;–1999 – colonel;–2003 – general de brigadă (o stea);–2007 – general-maior (două stele).–

Ordine Şi MedAlii:Medalia „Meritul Militar” clasa a II-a;–Ordinul „Meritul Militar” clasa a III-a;–Ordinul „Meritul Militar” clasa a II-a;–

Emblema de Onoare a Statului Major General;– Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler;– Însemn onoriic „În serviciul patriei ” pentru 25 de ani;–Emblema de Onoare a For ţelor Aeriene;–Ordinul Virtutea Aeronautică în grad de Cavaler;–Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Oţer cu însemne pentru militari;–Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler cu însemn pentru militari.–

multă sănătate i rumoase bucurii i împliniri alături de cei dragi.

Învestirea în uncţia de e al Statului Major al Forţelor Aeriene a generalului-maior dr. Cârnu Fănică demonstreazăîncrederea pe care i-o acordă conducereaMinisterului Apărării N aţionale i estedirect proporţională cu responsabilitateace derivă din misiunile pe care le au deîndeplinit Forţele Aeriene în această

perioadă diicilă generată de crizaeconomică mondială. Sunt convins că,aa cum l-am cunoscut i îl cunosc pegeneralul-maior dr. Cârnu Fănică, vareui alături de echipa de conducere de

la această categorie de orţe să îi îndeplinească mandatul încredinţat cusucces”.

În cuvântul său, ministrul apărăriinaţionale Gabriel Oprea a apreciatactivitatea depusă de generalul Ion-AurelStanciu în perioada în care a condusForţele Aeriene i i-a exprimat

convingerea că proiectele începute vor continuate de generalul-maior Cârnu,căruia i-a urat succes deplin în misiuneape care o are de a conduce Statul Majoral Forţelor Aeriene.

“ Armata a demonstrat chiar i într-unan de criză economică mondială că poateacţiona astel încât România să-i îndeplinească angajamentele internaţionaleasumate în plan militar i să desăoaremisiunile de instruire pe teritoriul naţional.

Misiunile de poliţie aeriană, executateără greeală, 24 de ore din 24, misiunile detransport de trupe i materiale în teatrelede operaţii, intrarea în exploatare a primelor două avioane scurt-mediu curier C-27J

SPARTAN, îninţarea Serviciului Medical Militar de Urgenţă, în cadrul căruia Forţele Aeriene au o contribuţie importantă, precumi alte realizări ale Forţelor Aeriene sunt cuatât mai semnifcative, cu cât resursele avutela dispoziţie au ost limitate”, a subliniatministrul apărării naţionale.

Predarea-primirea simbolului

continuităţii laconducerea

Forţelor AerieneRomâne

Primul raport al generalului-maior dr. CÂRNU Fănicăîn calitate de e al Statului Major al Forţelor Aeriene



MISIUNI INTERNA}IONALE

Forţele Aeriene Române au ost angajate,la începutul lunii martie, într-o operaţie extremde importantă: repatrierea cetăţenilor români din Libia. Aa cum au acţionat de fecare dată,atât pentru îndeplinirea misiunilor de luptă,cât i în cele umanitare, pentru salvarea vieţilor semenilor afaţi în dicultate, piloţii militari,întregul personal aeronautic din aer i de la sol,a răspuns cu promptitudinea i proesionalismul cerute de anvergura acestei operaţii, desău-rată contracronometru. Cei care au îmbrăcat haina de culoarea cerului senin tiu oarte binecă ecare minut, ecare clipă câtigată sunt deosebit de preţioase, pentru că se măsoară în

oameni salvaţi, în amilii întregite, în destinecare, prin ei, prin eortul lor, primesc o nouăansă la supravieţuire, la existenţă.

Obinuiţi cu precizia i rigorile transportului strategic, piloţii de pe aeronavele militare dela Flotila 90 Transport au avut de probat

Pod aerian Bucureşti – Tripoli

Prima oPeraie de eVacUare aerian a Unor ceteni aflaiÎn Pericol Într-o ar Str in,

deSfUr at de ar mata românieidUP al doilea rZBoi mondial

Celulă de crizăconstituită la nivelulMinisterului Apărării

Naţionale

Ca urmare a stării de criză i urgenţăumanitară din Marea Jamahirie Arabă Libiană

Populară Socialistă, Guvernul României aadoptat, în edinţa din 23 ebruarie, o hotărârepentru aprobarea unor măsuri speciale alo-când, totodată, suma de 900.000 de lei, dinFondul de rezervă bugetară la dispoziţiaExecutivului, pentru plata cheltuielilor ae-rente activităţilor de transport i asistenţăconsulară la evacuarea persoanelor.

Ministrul apărării naţionale, Gabriel Oprea,a dispus, chiar în acea seară, constituirea uneicelule de criză la nivelul Ministerului ApărăriiNaţionale, care să identice urgent soluţiileprin care Armata României să participe ermla această operaţie ără precedent i s-a trecutcu maximă operativitate la implementarea

măsurilor ordonate, în cooperare cu structurilede specialitate din Ministerul AacerilorExterne.

Forţele Aeriene au pus imediat la dispo-ziţie două aeronave militare de transport,operaţionalizând astel podul aerian întreBucureti i Tripoli, apt ce se constituie înprima operaţie de evacuare aeriană a unorcetăţeni afaţi în pericol într-o ţară străină,desăurată de Armata României după alDoilea Război Mondial.

Un întreg mecanism militar, diplomatic iconsular a ost pus în micare i a uncţionatecient, ca un ceasornic. Ordine clare i scurte,rapoarte concise, coordonare precisă pe

orizontală i verticală, punctează caracteris-ticile ritmului alert al acestei misiuni deexcepţie.

Cele dintâi zboruri au ost posibile chiardin a doua zi, în 24 ebruarie, când aeronavaC-130 Hercules a decolat către Tripoli, de undes-a întors cu primul grup de cetăţeni românii străini, iar aeronava C-27J Spartan s-adeplasat în Malta, pe aeroportul din La Valletta.Aeronava tip C-130 Hercules are o capacitatemedie de transport de 70 de pasageri i unechipaj condus de comandorul Viorel Pană,iar aeronava tip C-27J Spartan are capacitateamedie de îmbarcare de 45 de pasageri,echipajul ind condus de locotenent-coman-dorul Emil Tecuceanu.

Misiuni îndeplinite de aeronavelemilitare, în perioada 23 ebruarie– 1 mar tie 2011:

C-130 Hercules – patru misiuni;C-27J Spartan – trei misiu ni şi alte

operaţii de evacuare între La Vallettaşi Tripoli;

230 de persoane au ost evacuate,dintre care 175 sunt români.

Ministrul apărării naţionale, Gabriel Oprea,a aprobat ca la bordul aeronavelor militareromâne să aibă acces, alături de cetăţenii

români, i cetăţeni ai altor state, astel că înaeronavele noastre militare de transport i-augăsit loc până acum i câteva zeci de cetăţenistrăini. A ost un gest resc pentru noi, s-aacţionat din spirit de solidaritate i întrajutorarecu ţările Uniunii Europene, pentru că prieteniise cunosc mai ales în clipele dicile.

măiestria lor nu numai în încadrarea într-un program schimbător de survol, comunicat deseori din turnul de control, ci i a desăurării misiunii în condiţii meteo deosebit de vitrege, zăpadă i viscol la decolarea din ţară, vânt i ploaie pe aeroporturile pe care au aterizat i au operat. La toate acestea se adaugă riscurilecauzate de situaţia de criză din Libia i obosealaaccentuată de perioadele lungi de ateptare pentru preluarea i îmbarcarea pasagerilor i de acţiunea desăurată în cea mai mare partea timpului sub semnul neprevăzutului.

Piloţii de pe aeronavele de transport audemonstrat că sunt adevăraţi proesioniti,

acţionând cu hotărâre în sprijinul populaţiei. Aa cum Armata a ost întotdeauna alături de popor, în misiunile umanitare i de intervenţie,i aceste echipaje din Forţele Aeriene Româneîi îndeplinesc cu devotament, credinţă i onoare datoria aţă de patrie.

To comply with a Romanian Government decision, resulted rom due to thehumanitarian emergency and crisis in Libya, the Romanian Deense Minister ordered on February 23rd the preparation o two Air Force airlit aircrat, to evacuate theRomanian citizens rom that country. Thus, starting on February 24th this year, airlit missions were own to Malta and Libya with two type s o aircrat (C-130 Hercules and C-27 J SPARTAN) to evacuate rom that con ict area Romanian an d oreign citize ns.

This was the rst operation carried on to remove deenseless citizens rom a oreigncountry comple ted by the Romanian Air Forces ater World War II. Until March 1st this

year, there were about 300 people that were evacuated. As they have always done,when perorming combat and humanitarian missions with the purpose o saving humanlives in danger, the Romanian pilots and support personnel responded promptly and with proessionalism to support the operation.




La rândul lor, i alte ţări au acordat asis-tenţă cetăţenilor români, ca urmare a activăriila nivelul Uniunii Europene a mecanismuluide monitorizare i inormare pentru protecţiecivilă, cu scopul sprijinirii cetăţenilor europenidin Libia.

Până la ora când au ost aternute acesterânduri pe hârtie, aviatorii militari au reuitrepatrierea cu succes a câtorva sute de cetăţeniromâni i străini. Multe misiuni dus-întors

România–Libia, escale de realimentare, orede ateptare pe aeroporturile La Valletta dinMalta i Tripoli, eorturi extraordinare, deintensitate maximă, ale celor de la mane.Toate acestea au ost recompensate de bucuriadin ochii i din sufetele celor care au coborâtpe pământul României ca pe un tărâm alnădejdii i ăgăduinţei.

Armata României, prin aviatorii ei, ademonstrat i demonstrează în continuare căoamenii se pot baza oricând pe militari, peproesionalismul lor, clădit i călit la facărapasiunii pentru o meserie nobilă în slujbasemenilor. De acasă i de pretutindeni dinlume.

Redăm rânturi din mărturiile câtorvacetăţeni români care au ost repatriaţi, sur-prinse de noi, cei care am ost prezenţi labordul aeronavelor pe timpul misiunilor.Numitorul comun este admiraţia i mulţumireaunor oameni care mărturisesc că nu s-ar gândit niciodată că Armata României vainterveni direct pentru a le salva viaţa: „Din

păcate, nu ne gândim la militari decât atunci când avem nevoie de ei”, mărturisete unuldintre cei care au pus cu nădejde piciorul pepământul sigur al aeroportului Otopeni. Oastel de opinie spune mult despre modul încare militarii au îndeplinit i îi îndeplinesc încontinuare misiunea. Este o dovadă în plus că, în caz de nevoie, militarii sunt alături decompatrioţii lor nu doar în ţară, ci i dincolode graniţele ei. Oricând i oriunde.

Un pod aerian uncţional

Piloţii militari au ost, cum se spune,la înălţime i au ost apreciaţi pentrueortul lor cu mulţumiri spuse printrecăteva destăinuiri ale unor oameni cărorale-au readus practic linitea i siguranţa:

„Ultimele patru zile au ost de comar. Tatăl meu este acolo. Îmi este oarte greu să-l aduc acasă, este în mijlocul deertului. Auieit oarte mulţi protestatari pe străzi, s-atras în ei, se trage cu mitraliere, puti automate, se trage din elicoptere, localnicii au urat maini, au ameninţat...

Este oarte rumos în aeronavă aţăde tot ce era acolo... Oameni

întini pe jos, unii peste alţii... oarte mulţi.Marea majoritate oameni care i-au pierdut actele i erau trataţi ca niteanimale. Am ost ajutaţi. Dacă zburamcu aeronava prezidenţială, nu eram atât de ericiţi, i pentru că am ajuns acasă,dar mai ales că am zburat cu un avionmilitar! Nu tim ce va astăzi i pestedouă-trei zile. Se trage încontinuu.

Am lăsat acolo tot ce poţi să strângi în 13 ani”, spune, printre lacrimi, un omcare nu-i poate stăpâni emoţiile.

Impresionaţi de ajutorul primit dela Armată, alţi doi pasageri români,

muncitori în Libia, armă: „Ministerul Apărării Naţionale a ăcut un gest oarte rumos i ne-a ajutat să ne evacuămcât de repede posibil. Sincronizarea a ost, dupăcum spunea i colegul meu, oarte bună, începând

de la locul de unde am plecat,de la Abu Kamas i, sper, până când vom ajungeacasă”.

Tabloul misiunilor di-cile îndeplinite de cele douăechipaje militare românetia ost completat de coman-dorul Viorel PANĂ,coman-dantul aeronavei C-130

Hercules: ”Noi suntem pre- zenţi i pregătiţi pentru atransporta personal, trupe i materiale oriunde i oricând,acolo unde situaţiile o cer. Dedata aceasta, pur i simplu,interesul statului român a

ost să acţioneze direct pentru protecţia cetăţenilor

proprii i aceasta mi-a prilejuit această misiune în premieră. A ost cumva dierit dar pentru asta ne pregătim în permanenţă. O misiune de transport,într-o situaţie delicată. Ne-am ateptat să e mult mai greu, în schimb am benefciat de tot concursul autorităţilor statului i, paradoxal, la prima vedere,de toată cooperarea acestor oameni afaţi în di-cultate, dar care totui au înţeles imediat situaţiai limitările unui zbor cu aeronave militare, ce probleme se pun atunci când trebuie să execuţi oacţiune de evacuare de pe un aerodrom aa cumeste Tripoli, zilele acestea.

Dei beneciem la pregătirea i executareaacestor misiuni, de inormaţiile urnizate de

serviciile noastre specializate, neprevăzutul oricând există, într-o astel de misiune. Apreciez că acest pod aerian uncţionează i că putemsprijini prin eortul i priceperea noastră pe cei afaţi în dicultate”.

Reerindu-se la provocările acestei misiunicomplexe, locotenent-comandorul EmilTECUCEANU, comandantul aeronavei de tipC-27J Spartan, spune: „Din partea noastră, a piloţilor i a personalului de bord, considerăm căeste o operaţie care ne solicită intens, dar care neaduce i bucurii imense pentru că am reuit săajutăm semeni i vecini de-ai notri. Acţiunea ace

parte din misiunile pe care ni le-am asumat, caescadrilă i ca bază aeriană”.

Au consemnat: plt. adj. Ion CHIŢA, sg. maj. Dan VERE

Fotograi: MApN i MAE

Îmbarcarea în aeronava C-27J SPARTAN pe aeroportul din Tripoli

Debarcarea pesagerilor

pe Aeroportul Internaţional “Henri Coandă“

În timpul zborului către casă

Copiii s-au bucurat de o atenţie deosebitădin partea militarilor români pe timpul zborului




Î n Mesajul transMis militarilor,ministrul apărării naţionale Gabriel OPREA a subliniat:

“Aţi muncit mult pentru a putearaporta că aveţi capacitatea săduceţi la îndeplinire această misiunede o importanţă deosebită pentruForţele Aeriene, pentru Armată, pentru prestigiul României, ca ţară

membră a Alianţei Nord-Atlantice. Am convingerea că atenta selecţiea personalului şi perioada intensăde pregătire, care au precedat această ceremonie, au creat premi-sele unei misiuni de succes, la celemai înalte standarde”.

De asemenea, şeul StatuluiMajor al Forţelor Aeriene,

R O M Â N I A –LEAD NATION

LA KABUL

M IERCURI, 2 MARTIE, la Flotila 90 Transport Aerian a avut loc

ceremonia militară prilejuită de plecarea în Aganistan adetaşamentului de militari aparţinând Forţelor Aeriene

Române destinat să preia, începând cu luna aprilie, comandaAeroportului Internaţional Kabul (KAIA). Un număr de 75 de militarivor lua în primire, de la contingentul maghiar, rolul de naţiuneconducătoare a aeroportului agan, încadrând uncţii din structuraadministrativă şi din cea de comandă ale aeroportului. Detaşamentulromânesc îşi va desăşura activitatea în cadrul Forţei Internaţionale deAsistenţă de Securitate din Aganistan, ISAF, afată sub comandaoperaţională a NATO.

generalul-maior CÂRNUFănică a ţinut să îi elicite şi, înacelaşi timp, să îi responsabili-zeze pe membriidetaşamentului: “Vă doresc săreuiţi în executarea acestei misiuni, sper să ţi competitivi cuvoi înivă pe întreaga perioadă,să vă acomodaţi cât mai uor la

rigorile muncii din teatru i condiţiile de mediu de acolo, pentru că i aceasta va o provocare pentru voi, i să aveţi încredere că veţi primi tot sprijinul din partea noastră i al celor carerămân acasă. Vom în perma-nent contact cu dumneavoastră,o să avem grijă de problemele

Wednesday, March 2, 2011. At the 90th Airlift Flotillaa military ceremony took place, on the occasion of imminent departure of KAIA Lead Nation 2011-2012 Romanian Air Force detachment. 75 Romanian militarytroops will take over the Leading Nation role in KAIA

from Hungarian Armed Forces, manning positions inairport administrative structures, and operational command.

The Romanian detachment will conduct activities

under the ISAF coordination and NATO mandate.

Plutonier-adjutant Sorin SĂFTOIU Adrian SULTĂNOIU

CER SENIN Nr. 1 (114) 2011w w w . r o a f . r o8 |




amiliior rămase acasă, în aşa el încât să ţi liniştiţi şi să vă puteţi concentra serios la misiuneadicilă pe care o aveţi deîndeplinit”.

C oMandantul detaşamentului,generalul de fotilă aeri-ană dr. Victor STRÎMBEANU

a ost şi mai riguros în cuvântul

său: “Detaşamentul trebuie săuncţioneze ca un ceasornic din prima clipă. Nu există loc pentruerori şi întârzieri. Nu există sincope,nu se ace pauză operativă, nici măcar o reducere de tempo laschimbarea între detaşamente. Selucrează continuu, 7 zile din 7, 24 deore din 24, pe toată durata misiunii care, în premieră, se întinde pedurata unui an de zile. Trebuie săavem permament în minte şi misiunile ce reies din prezenţa într-oastel de zonă, însă dacă ne vomconcentra eectiv pe ceea ce avem

în responsabilitate, nu cred că vomîntâmpina probleme şi, la sârşitul mandatului, vom răspunde cu toţii prezent”.

La rândul lor, militarii dincadrul detaşamentului şi-auexprimat cu modestie opiniilereeritoare la această etapă acarierei pe care o au de trecut.

Pregătirea detaşamentului KAIA Lead Nation 2011-2012

a însemnat parcurgerea mai multor etape: de la selecţie la

vizita medicală, de la tragerilecu armamentul din dotare la

evaluare, de la sesiunile de pregătire teoretică la cursuri de

autoapărare şi prim ajutor

Procesul de pregătire aconsemnat peste 50 de orede însuşire a cunoştinţelor teoretice, mai mult de 20 de ore de exerciţii practice

cu caracter general sau pespecialităţi şi uncţii înca-drate. Instruirea militarilor s-a executat după proceduri standard prezente în teatrul de operaţii şi conormstandardelor NATO pentrumisiuni specifce

Roân st pr ţr NaTO r v xt st sn pntr opro n n zl, rotr tntlor rlzân-s l n ntrvl s ln. Prntr snl prnpl p r ltr roân l vor

înpln l onr roportl s nr ooronr oprlorrn zln, prosr roportr s prlrr nforlor to.d sn, ltr roân vor sgr sprjnl logst l oprnlor p roport, pr ş prot for - srtt roportr, ontrols, pol ltr, soprr ş ntrlzr spoztv xplozvprovzt.

| 9CER SENIN Nr. 1 (114) 2011w w w . r o a f . r o



Plutonier adjutant JanV L AD – S t a Assist antInteligence: “Am ales să particip

la această misiune pentru concre-tizarea unei experienţe acumulatede-a lungul anilor. Salturile cu parauta i munca depusă la Biroul Operaţii Speciale sunt atuurilemele în încercarea numită teatrul de operaţii Aganistan. Faptul căvom lucra într-o bază militarăNATO, în care vom avea i elementede conducere de acoperit repre- zintă, desigur, o provocare deose-bită. Sunt convins că pregătirea pecare am executat-o în ţară va servi atingerii scopului nostru”.

Comandor Marian VOICU– B a s e S u p p o r t G r o u pCommander : “Pentru un oţer de carieră, executarea cu succes aunei misiuni în străinătate, cu atât mai mult într-un teatru de operaţii,este o necesitate. Mă gândesc în

special la lecţiile învăţate pe carele putem retransmite odată întori în ţară, mă gândesc la modul deoperare cu un buget dedicat i structurat executării de acţiuni întimp real, e că este vorba despreconstrucţii, investiţii, activităţi de

moral sau de relaţii publice. Sunt bucuros că vom avea cu noi i unoţer de specialitate nanţe-con-

tabilitate, tocmai pentru a învăţa pârghiile managementului resur-selor. Consider că oamenii pe careîi voi conduce (grupul de suport logistic) sunt bine pregătiţi i sunt contienţi de provocările ce neateaptă acolo. Am reuit, peultima sută de metri, să asigurămdetaamentul, în totalitate, cumaterialele i echipamentul necesare executării misiunii”.

C ă p i t a n A d r i a nDUMITRACHE – PropertyAccountable Ocer: “A vrea săcred că am ales să particip laaceastă misiune nu doar pentru posibilele avantaje materiale, ci i pentru a crete proesional i ati-tudinal. Sunt mulţumit că procesul de selecţie a ost unul transparent,corect, cu criterii bine alese de către

comisia de selecţie. De altel, dacămă uit în jur, văd numai oameni de o calitate proesională impeca-bilă, chiar dacă pentru toţi aproape,există acest for dat de necunoscut.Este, ără discuţie, o provocare mai ales datorită apariţiei în cadrul

comunicărilor pe care trebuie săle acem a termenilor tehnici înlimba engleză, caracteristică mai

puţin avantajoasă. Dar, lucrând acolo cu personal militar i civil demai multe naţionalităţi, sunt convins că vom descoperi un limbaj comun de exprimare”.

Locotenent-colonel ViorelNACA – Chie Battle Captain:

“Eu am ales să exercit în teatrul deoperaţii Aganistan acelai gen deactivităţi pe care le desăor în ţară

- protecţia orţei. Sunt contient deimportanţa misiunii noastre acolo,chiar dacă noi vom acoperi doar o parte din misiunea de protecţie

i asigurare a personalului i inrastructurii din KAIA. De aceea,am i ales oameni pe sprânceană,unul i unul, oameni dedicaţi armatei i specialităţii militare.Procesul de selecţie a ost unul riguros, concretizat prin mai multeetape de evaluare i veriicare.Componenta teoretică nu a ost neglijată, trecându-se prin identi-

icarea problematicii legate decultura agană, tradiţii, religie i încheindu-se cu aspecte legate de

protecţia EOD, poliţie militară,contaminări chimice etc. De ase-menea, am executat i misiuni derecunoatere în teatru, pentruintroducere în aza de colaborarecu detaamentele belgian i bulgar,colegii notri pe linie de protecţiea orţei. Ce vom ace acolo, practic,va constitui o bază de dezvoltarea elementului numit protecţiaorţei i în cadrul SMFA”.

L o c o t e n e n t C o s m i n aCOVATARIU – Engin eer: “Sunt contientă că pentru noi, cadrelemilitare emei, există o presiuneîn plus legată de oportunitatea

prezenţei noastre într-o misiunecu un grad atât de mare de risc cum este KAIA Lead Nation. Dar,

am demonstrat-o pe timpul executării misiunilor acasă, petimp de pace, că ne putem ridicala niv e lu l cole g i lor notri .Reeritor la misiunea în sine tiu,de asemenea, că trebuie săacopăr responsabilitatea unei uncţii cheie în cadrul detaa-mentului - aceea de Engineering.Cu alte cuvinte, voi lucra într-unmediu de activitate de tip joint,cu comandă străină, la uncompartiment ce trebuie săavizeze majoritatea proiectelor în derulare sau viitoare. Mă simt

pregătită, mi-am luat i un dic-ţionar de termeni tehnici cu mine,mă bazez i pe spijinul colegilor.Cred că ne vom întoarce mult mai bogaţi spiritual i mult mai bine

pregătiţi pe linie de specialitate.În rest, nu am avut probleme

legate de selecţie, de etapele deveriicare parcurse sau în ceeace privete asigurarea logistică.Sunt optimistă i sper să măîntorc la el”.

Locotenent Cristian Dandu-BIBIRE – Chie Military Police:

Gânduri, sentimente, emoţii ...




„Activitatea de poliţie militară sedesăoară i în ţară sub incidenţaunor permanente premise sau posibilităţi de întâmplare a unor evenimente. Cred că vom f pregătiţi,din acest punct de vedere, să răs- pundem cerinţelor posturilor pecare am ales să le încadrăm încadrul KAIA. Faptul că detaamen-tul nostru trebuie să asigure con-

ducerea activităţilor aeriene des-ăurate implică prezenţa noastră7 zile din 7, 24 de ore din 24 alături de colegi i misiunile lor. Numai

dacă privim acest aspect, al asigu-rării executării misiunilor de cătrecolegii notri, i deja avem respon-sabilităţile asigurate. Sper săcolaborăm bine cu partenerii notri,sper să nu existe evenimente deo-sebite sau alte întâmplări neericitei să ne întoarcem cu toţii acasă,sănătoi i merituoi”.

Plutonier Angelica STRUNĂ– Sta Assistant Personell:

“Recunosc că am ceva emoţii. Oricât de complexă a ost pregătirea,oricât de multe reerinţe avemdespre misiune, prezenţa într-unteatru de operaţii, cu atât mai mult cel din Aganistan, este o problemă

care nu poate să nu încerce psihicul.Dar, mă bazez în mod deosebit pecolegii mei, am încredere în mediul de lucru pe care îl vor crea i asigurai mă mai bazez pe modalitatearelativ acilă de executare a activi-tăţii din KAIA. Cel puţin cea care mă privete. Am lucrat la structura de personal i în cadrul SMFA, cu o

marjă de lucru de aproape 3 ori cavolum aţă de ceea ce estimez căvoi ace acolo. Mă mai bazez i pecăldura celor de acasă, pe gândurilelor i pe aptul că voi avea posibili-tatea să comunic zilnic cu ei. Va ca un serviciu pe unitate, doar ceva

mai lung. Şi tot suportul lor, plusdevotamentul aţă de misiune, dedetaamentul KAIA, este cel caremă va aduce înapoi acasă, pregătităsă ac aţă provocărilor de pe alt nivel”.

Maistru militar principalGabriel ENACHE – CommandSergeant Major: “A vrea să mă

exprim în numele suboiţerilor i maitrilor militari prezenţi încadrul detaamentului KAIA Lead Nation atunci când spun că

specialitii se întorc la lucru. Având ca background o experi-enţă bogată i o voinţă denezdruncinat, cred că vom aceca, similar primei misiuni KAIA(2006 - n.r.), să obţinem aceleai caliicative i, în plus, stima i consideraţia partenerilor de ali-anţă aţă de elul în care putematinge standardele de peror-manţă cerute. Dacă la primamisiune am avut de acoperit doar

4 luni de zile, acum responsabili-tatea noastră se întinde pe 1 ande zile i cuprinde mai multedomenii de activitate. De aceea,eortul nostru conjugat de

pregătire sper să dea roade acoloi să ne oere linitea necesarăexecutării misiunii cu succes.Personal, nu sunt la prima misiuneîntr-un teatru de operaţii, dar cred că aceasta va i ca o încununarea e o r t u r i l o r d e p r e g ă t i r econtinuă”.

Maior Robert MIHAI – Chie

B i l l e t i n g , L o u n d r y a n dMessing : „Pentru mine, KAIALead Nation s-a dovedit a i o provocare cu mult înainte de a

ajunge acolo, deoarece am ost cel care a coordonat activitateade înzestrare a detaamentului cumateriale de resortul echipamen-tului, armament i muniţie, ele-mente de protecţie chimică sauradioactivă, însemne oiciale etc.Pot să spun că, dei am întâmpinat ceva diicultăţi legate de caracte-risticile de înălţime i greutate alemembrilor detaamentului, amreuit în inal să asigurăm pentru

toţi materialele necesare. O partes-au livrat individual, altele - saci de dormit, căti, veste de protecţie

- urmând a i deplasate centralizat i distribuite în teatru. De

asemenea, am căutat să asigurăm,încă din ţară, prin contacte directesau relaţionate cu militarii pre- zenţi deja pe KAIA, condiţii decazare i masă corespunzătoare.Probabil toate problemele se vor rezolva când ne vom prelua sar-cinile i nu vom avea alte griji decât cele legate de îndeplinireaatribuţiilor. Sistemul trebuie să

uncţioneze indierent ce naţiuneasigură o rotaţie sau alta” .

Vineri, 1 aprilie a.c., Forţele AerieneRomâne au preluat oicial comandaAeroportului Internaţional din Kabul(KAIA), Aganistan, de la Forţele AerieneUngare.

La ceremonia prezidată de locţiitorulcomandantului Componentei Aeriene aComandamentului Întrunit al ISAF,a-mao Joahm Wak, auparticipat eul Statului Major al ForţelorAeriene, a-mao . câFăă, i o delegaţie a Statului Major

General, condusă de a-maoAxa rs.

După intonarea imnurilor naţionaleale Aganistanului, Ungariei i României,drapelul KAIA a ost preluat de cătrena oă aană . voSmba, comandantul detaamen-tului Forţelor Aeriene Române, i a ostsemnat protocolul de predare-primire amisiunii.

La nalul ceremoniei de la Kabul,generalul-maior Wundrak i-a exprimatconvingerea că echipa românească esteentuziastă i proesionistă, ind “unul dintre cele mai bine pregătite detaamente

naţionale care îi asumă coordonarea KAIA,de la debutul operaţiunii ISAF. Vă mulţumesc pentru tot ceea ce aceţi aici pentru poporu l i naţiunea agană”.

Aspect de la ceremonia de predare-primire a comenzii Aeroportului Internaţional Kabul




INTERVIU

Gnrll flotl rnr. Vtor STRmbeaNu s-a născutla 2 aprilie 1960 în localitatea Săveni,

judeul Ialomia. După încheiereastudiilor medii la liceul cu profilaeronautic din Bucureşti, în 1980, şi-a început cariera militară odată cuadmiterea la Şcoala Militară de Oeride Aviaie “Aurel Vlaicu” de la Boboc, pecare a absolvit-o în 1984 cu gradul delocotenent. Pregătirea sa ca pilot de

vânătoare i-a adus încadrarea laRegimentul 86 Aviaie de Vânătoare,unitate în care şi-a desfăşurat, cu mici întreruperi, aproape întreaga activitateca pilot, instructor, comandant.

După ce, în perioada 1992–1994, aurmat cursurile Academiei de ÎnalteStudii Militare, a revenit în aceeaşiunitate, devenită Grupul 86 Aviaie

Vânătoare ca şef al seciei cercetare şirăzboi electronic şi apoi inspector cusecuritatea zborului în Statul Major alForelor Aeriene.

De-a lungul carierei a urmat o seriede cursuri, în ară şi în străinătate,destinate perfecionării pregătiriiprofesionale, acoperind aproape întreagagamă de activităi legate de zbor: operaii,securitatea zborului, cercetare, războielectronic etc. Începând cu 1996 până în2006, a participat ca oer responsabilde proiect şi ca pilot la exerciii de nivelnaional şi internaional.

Din septembrie 2006 până înseptembrie 2008 a îndeplinit funcia dedirector adjunct al PCC SHAPE, Mons,Belgia, iar în perioada 2008–2009,lociitor şef Divizia Cooperare Militarăla SHAPE, Mons, Belgia. Din iulie 2009 îndeplineşte funcia de comandant alC.O.A. la Statul Major al Forelor

Aeriene.În 2001 a obţinut titlul de “Master of

Science” în “Global Security” acordat deCranfield University/Royal Military College of Science, Shrivenham, Marea

Britanie.În anul 2006 a obţinut titlul de doctor în tiinţe militare la Universitatea de Apărare Naţională din Bucureşti, cu teza“Ptr rn în rport srtt nţonl glol”.

KAIA 2011 - 2012 O MISIUNE DE MARE R~SPUNDERE

{I COMPLEXITATE PENTRUFOR}ELE AERIENE ROM@NE

intrv gnrll otlă rnă r. Vtor Strîn, on-

ntl tntl Kaia 2011-2012

KAIA 2011-2012 este o misiunecare dovedeşte o dată în plus, aptul că

România este un partener credibil înraporturile cu Alianţa Nord-Atlantică,un stat care îşi îndeplineşte atribuţiileasumate, un stat care genereazăsecuritate în cadrul coaliţiei.

- Domnule general de fotilă aeriană, Forţele Aeriene Române sunt pregătite pentru a preluacomanda activităţii pe Aeroportul Internaţional Kabul. Ce înseamnă acest lucru pentru România,în general, şi pentru Forţele Aeriene Române,în special?

- Într-adevăr, România va acţiona timp deun an alături de aliaţi, în contextul general de aasista Guvernul Republicii Islamice Aganistanpentru creşterea inluenţei, exercitarea,menţinerea şi extinderea autorităţii şi pentrudezvol tarea capaci tă ţ i i inst i tuţ i i lorguvernamentale, locale şi regionale, concomitentcu sprijinirea eorturilor de normalizare a vieţiisociale şi de reconstrucţie.

Preluarea comenzii AeroportuluiInternaţional Kabul reprezintă o misiune demare răspundere şi complexitate pentru ForţeleAeriene Române. Este, în acelaşi timp, o misiunede vizibilitate, iar susţinerea acestei idei estereprezentată de aptul că există o adevăratăconcurenţă între naţiunile NATO pentrupreluarea acestei misiuni. Nu trebuie trecut cu

vederea nici aptul că este şi o misiune ce implică

un nivel serios de costuri care trebuie să acoperecheltuielile de diurnă, resurse consumate,transport, echipare etc. Însă, dincolo de toateaceste aspecte, KAIA 2011-2012 este o misiunecare dovedeşte o dată în plus, aptul că Româniaeste un partener credibil în raporturile cu AlianţaNord-Atlantică, un stat care îşi îndeplineşte

atribuţiile asumate, un stat care genereazăsecuritate în cadrul coaliţiei.

Astăzi, pe aeroportul Kabul sederulează în medie 400 de operaţiiaeriene pe zi în contextul în care acest aeroport operează în condiţii deteatru şi majoritatea zborurilor constă în operaţii militare

– Domnule general, este pentru a doua oarăcând România preia această misiune. Se poate ace o comparaţie între cele două mandate?

– Sigur că se poate ace o comparaţie, însătrebuie subliniat aptul că există dierenţesemnifcative între cele două misiuni. Faţă de2006, situaţia s-a schimbat radical în sensulcreşterii exponenţiale a intensităţii, ritmului şi

volumului operaţiilor aeriene. Astăzi, peaeroportul Kabul se derulează în medie 400 deoperaţii aeriene pe zi, ceea ce cred că se apropieuşor, raportat la capacitatea pistei, de marileaeroporturi internaţionale, numai că acestaeroport opereză în condiţii de teatru şimajoritatea zborurilor constă în operaţiimilitare.

De asemenea, datorită creşterii intensităţiişi volumului de muncă s-a mărit şi statul deîncadrare. De exemplu, numai în ceea ce priveştenaţiunea lider – lead nation –, încadrarea acrescut de la 30 de uncţii, câte erau în 2006, lapeste 70 pentru ecare rotaţie. Tot datorită acesteicomplexităţi mărite, actorii de decizie NATOau apreciat că mandatul trebuie extins la un anîn ceea ce priveşte naţiunile conducătoare pentrua avea o continuitate în managementuloperaţiunilor aeriene desăşurate pe AeroportulInternaţional din Kabul. În acelaşi timp, uncţiade comandant s-a mărit la nivel de general cu ostea. Iată numai câteva dierenţe între cele douămandate.

Oamenii percep o misiune în tea-

trul de operaţii drept un el de încunu-nare a activităţii şi a pregătirii lor camilitari, deoarece militarii există pentru a gestiona situaţii de criză şirăzboi sau de menţinere a păcii

–Câteva detalii despre pregătirea misiuniişi procesul de selecţie a personalului. Au ost oarte mulţi candidaţi. Cum vă explicaţi acest apt şi cât de difcil a ost?

Pregătirea acestei misiuni a constituit primaprobă difcilă dintr-o serie consistentă impusăde participarea la Forţa Internaţională deAsistenţă de Securitate din Aganistan. De la vizita medicală şi până la amănunte precum

ţinuta, s-au parcurs, în mare viteză, toate etapeleunui proces deosebit de complex.A ost nevoie, mai întâi, de un eort

considerabil pentru elaborarea documentelorprivind executarea misiunii, o misiune cu oartemulte elemente de noutate şi, iniţial, cu multenecunoscute. După ce s-au acumulat inormaţiile

Romania will work or one year withits allies to assist the Government o theIslamic Republic o Aghanistan in orderto increase its infuence, to exercise,maintain and expand its authority, todevelop the capacity o government,local and regional institutions, and alsoto support the eforts o reconstructionand social recovery.

Taking c ommand o Kab u lInternational Airport is a mission o great responsibility and complexity or

the Romanian Air Force. It is also amission which involves great expensescovering subsistence costs, resourceconsumption, transport, equipment etc.But beyond this, KAIA 2011-2012 is amission which proves, once more, thatRomania is a credible partner in relationwith the North Atlantic TreatyOrganization, a state which perormsthe duties undertaken and providessecurity within the coalition.

Maior Mircea BARAC



INTERVIU

necesare, după ce s-au întocmit sutele dedocumente pentru instituţiile şi eşaloaneleimplicate, s-a conturat mai exact misiunea şi a

venit momentul alegerii celor care o vor executa.Important, dicil şi delicat moment. Fiecare omeste un univers aparte, fecare om are, dincolode serviciu, nenumărate probleme acasă. Dar,desigur, s-au găsit variantele optime pentrufecare uncţie, pentru fecare post şi vor plecaîn misiune proesionişti experimentaţi, capabili

şi hotărâţi să acă aţă tuturor încercărilor.Într-adevăr, baza de selecţie a ost substanţialăşi a reprezentat una dintre surprizele plăcutedeoarece am avut, în medie, cel puţin câte treicandidaţi pe post. În aceste condiţii, procesul deselecţie a durat aproximativ 2–3 luni. Faptul căatât de mulţi oameni au dorit să candideze areo explicaţie complexă şi multiplă. În primul rând,oamenii percep o misiune în teatrul de operaţiidrept un el de încununare a activităţii şi apregătirii lor ca militari, deoarece militarii existăpentru a gestiona situaţii de criză şi război saude menţinere a păcii, noi pentru asta ne pregătimdin momentul în care intrăm în AcademiaForţelor Aeriene. Acesta a ost motivul principal,

apoi a contat şi componenta nanciară.Însă dincolo de aceste aspecte, o surpriză şi

mai plăcută a ost să constatăm că în specialtinerii proveniţi din promoţiile cele mai recente

- maiştri militari, sublocotenenţi, locotenenţi -,au avut un nivel de pregătire oarte bun, aş puteaspune chiar un nivel de interoperabilitate şi unnivel de comunicare în limba engleză excelent.Iar comunicarea este esenţială, deoarece eu, înaceastă misiune, contez în mare măsură peinteligenţa oamenilor, pe capacitatea decomunicare şi pe devotament, pentru că deînvăţat se poate învăţa, dacă ai aceste calităţi –inteligenţă, capacitate de comunicare şi dedicare,devotament pentru cauza respectivă.

În această misiune, contez înmare măsură pe inteligenţa oameni-lor, pe capacitatea lor de comunicare,de a învăţa şi pe devotament

– Experienţa Forţelor Aeriene la misiunileanterioare, în teatrele de operaţii, s-a constituit într-un sprijin concret pentru misiunea actuală,au existat lecţii învăţate care au ost olosite însprijinul pregătirii misiunii?

–Sigur că experienţa anterioară a contat oartemult. Până la teatrele de operaţii însă, oartemulţi din oiţerii şi suboiţerii pe care i-amselecţionat au participat la alte misiuni, exerciţii,aplicaţii, cursuri ş.a.m.d. Experienţa internaţionalăa ost unul din criteriile de bază. Pe lângăpregătirea proesională în ţară, capacitate decomunicare, motivaţie şi altele. Sigur că aceastăexperienţă acumulată după absolvire în unităţilede luptă, în comandamente, în exerciţiile cu aliaţiidin NATO, cu partenerii, cursurile pe care le-auabsolvit în şcoli ale aliaţilor, toate acestea aucontat.

Într-o oarecare măsură am olosit şiexperienţa celor care au ăcut parte dindetaşamentul KAIA 2006, însă aşa cum amsubliniat, sunt dierenţe semnifcative aţă demisiunea anterioară prin creşterea exponenţialăa volumului de operaţii, prin mărirea statului,

prin creşterea responsabilităţilor, prin dublareamandatului ca durată, ridicarea la nivel de generalcu o stea etc. Dar cei care au mai acţionat înteatrul de operaţii din Aganistan, e în cadrulmisiunii KAIA, e în cadrul altor misiuni, sigurcă au un avantaj, un atu, şi ne-am bazat peexperienţa lor în procesul de pregătire al

întregului detaşament, pregătire care s-a derulatpe două module: pregătire generală şi pregătirede specialitate, această pregătire de specialitateind împărţită la rândul ei pe subcomponente:operaţii, logistică, orţe de protecţie şi câtevacomponente mai mici ca anvergură dar oarteimportante, precum: siguranţa zborului, EOD,inormaţii ş.a.m.d.

– Care vor i principalele sarcini ale

detaşamentului? – Principala sarcină va i managementul

operaţiilor aeriene, managementul trafculuiaerian. Aşa cum am amintit deja, sunt în jur de400 de operări pe zi, iar pentru asta există ostructură de operaţii aeriene. Această structurăare şi turnul de control în subordine. A douasarcină constă în sprijinul logistic al acestoroperaţii aeriene şi ultima, dar nu cea din urmă,o reprezintă protecţia orţei.

Protecţia orţei este una din sarcinile oarteimportante, deoarece nu mă reer numai laprotecţia detaşamentului propriu-zis, ci laprotecţia întregii populaţii de pe aeroportulKabul, care este de ordinul miilor. Mai mult,

această protecţie a orţei se extinde şi în aaraperimetrului pe o rază de zeci de kilometri pentrucă avem în vedere, deşi aici ne intersectăm cusecuritatea zborului, protecţia aeronavelor, celmai vulnerabil punct al acestora ind procedurade decolare–aterizare. În aceste condiţii trebuiesă desăşurăm orţe pe direcţiile acestea ca să leasigurăm, atât cât se poate, protecţia.

– Ne puteţi oeri o imagine privind locul şirolul detaşamentului KAIA în cadrul ISAF? Cum vor arăta relaţiile de colaborare cu partenerii?

– Din acest punct de vedere există din nou, încomparaţie cu 2006, dierenţe semnicative. Astel,în urmă cu doi ani, pe aeroport a ost implementatăo structură denumită ISAF Joint Command – IJC.IJC reprezintă un comandament operaţionalsubordonat HQ ISAF, a cărui misiune constă înasigurarea comenzii şi controlului comandamentelorregionale (CCSOUTH, WEST, NORTH, EAST,CAPITAL) incluzând şi structurile KAIA şi KAF

– Kandahar Airield. Comandantul KAIA sesubordonează locţiitorului şeului statului majorIJC pentru operaţii aeriene, iar întregul eort alKAIA este integrat în eortul general al IJC.

În acest context, am ost nevoiţi să încadrămîn stat doi oţeri de stat major – sta ocers – caresă gestioneze aspectele ce ţin exclusiv de domeniulstatului major în relaţia cu IJC, pentru că noi avemo misiune particularizată atât în ceea ce priveştemanagementul operaţiilor aeriene specice unuiaeroport, cât şi al sprijinului logistic şi al protecţieiorţei. Fiind parte a IJC-ului trebuie să gestionămşi activitatea de stat major, să punem în aplicareordinele ragmentare pe care le primim de la acestcomandament.

Totodată, pentru îndeplinirea misiunii şia sarcinilor specifce, detaşamentul KAIA varelaţiona cu Joint Force Command Brunsum,HQ ISAF, NAMSA, rmele contractante KBR(real lie support), NCS (combustibil) şiTHALES (comunicaţii şi inormatică), AgenţiaNATO pentru Comunicaţii şi Servicii – NCSA,

MoTCA– Ministerul Transporturilor şi AviaţieiCivile din Aganistan, Poliţia de FrontierăAgană, Armata Naţională Agană, Districtelede Poliţie şi conducătorii triburilor agane dinzona de responsabilitate, comandanţiicontingentelor (elementelor de sprijin)naţionale dislocate în KAIA.

– Dumneavoastră, în calitate de comandant,aveţi în subordine şi alte structuri din cadrul aeroportului sau numai detaşamentul românesc?

– Detaşamentul KAIA românesc intră în cadrulunei structuri NATO care e mult mai mare, vorbimde peste 1000 de oameni ce asigură buna uncţionarea Aeroportului Internaţional Kabul. Noi acţionămîn cadrul unei structuri multinaţionale şi în calitatede LEAD NATION, prin intermediul acestui

detaşament cu oameni afaţi în uncţii cheie, vomconduce şi coordona întregul personal militar şicivil de pe acest aeroport, din toate ţările membreNATO şi chiar din câteva ţări partenere.

Personal, am două obiective: unu -să îndeplinesc misiunea; doi – să aduc toţi oamenii întregi acasă

– Ne puteţi spune, domnule general, dacă aţiidentifcat principalele obstacole cu care se vor conrunta militarii detaşamentului KAIA laKabul?

– Noi am ăcut două recunoaşteri, una îndecembrie şi alta în ebruarie. Probleme sunt, aşacum sunt peste tot. Unele datorate resurselor

insufciente, altele datorate particularităţilor dinteatru. Nu putem vorbi despre pericole iminentepentru militarii detaşamentului, totuşi, un nivelde risc există. Este teatru de operaţii acolo, suntacţiuni militare în derulare. Sunt dicultăţi, bazaeste suprapopulată, a ost dimensionată pentru unnumăr de persoane şi, în timp, s-a ajuns la depăşireaacestui număr. Ca atare, spaţiile de cazare suntsupraaglomerate. Cei care se afă în tranzit, precumşi noi, în perioada de preluare, vom sta în corturi.Ulterior, chiar dacă vom sta în clădiri vom maimulţi în camere, toaleta este la comun, duşurile,de asemenea, la comun. Izolarea, depărtarea aţăde ţară, izolarea aţă de amilie sunt alte aspecteinerente vieţii de campanie.

De asemenea, mediul este unul destul deneprietenos, neprielnic, este oarte poluat, speranţade vârstă în această ţară neind oarte optimistă.Totodată, consider că un actor de stres este şiclima – prea rig, prea cald, pra. Nu în ultimulrând, aptul că nu există perioade de relaxare, nuexistă weekend-uri, în condiţiile în care noi suntemobişnuiţi cu un anumit ritm, cu o alternanţă aperioadelor de eort cu cele de odihnă în serii de6 zile cu duminică, sau 5 zile cu un weekend, iaracest lucru nu se mai întâmplă acolo, poateconstitui un actor de stres pentru întregulpersonal.

La KAIA zilele curg una după alta, monotone,toate sunt la el. O perioadă de 6 luni pentru ecareom al detaşamentului şi un an pentru minereprezintă un eort cu unele implicaţii, poate chiarpsihologice. Va f o probă dură pentru oameni.Dar, s-au ăcut testări, evaluările necesare, oameniiştiu despre ce este vorba, sunt şi nişte măsuri luateîn planul recreerii, există o structură de „Moraland Welare Activity” care se ocupă de acest aspect.În condiţii de teatru sunt asigurate comunicaţiicu ţara. Militarii români vor dispune, pentrucomunicare cu amiliile, de conexiune la internetşi de linii teleonice.

În concluzie, nişte difcultăţi sunt, un nivelde risc există, nu are rost să ocolim, să nu spunemlucrurilor pe nume, dar e un risc asumat, este

evaluat şi avem o orţă de protecţie care sper săe cât se poate de ecientă pentru că eu am douăobiective: unu – să îndeplinesc misiunea; doi – săaduc toţi oamenii întregi acasă.

– Vă mulţumesc rumos domnule general şi

vă doresc succes!



AGENDA

Avionul cu Sistem de Controli Avertizare Aerian E-3A (AWACS)al Forţei de Control i AvertizareImediată Aeriană a NATO a ostdetaat pentru prima dată în

Aganistan la jumătatea luniiianuarie. Misiunea aeronavei estede a prevedea controlul traculuiaerian în spaţiul aerian care seaglomerează din Aganistan.Reerindu-se la detaare, un ocial

NATO a subliniat creterea tra-cului aerian civil, odată cu zboru-rile comerciale regulate întreoraele Aganistanului i a creteriiolosirii elicopterelor civile în

scopuri logistice. Aceste lucruriadăugându-se tracului aerianmilitar crescut, al avioanelor cupilot sau pilotate de la distanţă.

Minitrii apărării ai NATO auaprobat detaarea în iunie 2009,

dar aceasta a ost amânată dinmai multe motive, cum ar idrepturile de zbor în spaţiul aerianstrăin. Ca să acă aţă acestorprobleme, E-2A al NATO îi va

olosi capabilităţile de suprave-ghere asupra Aganistanului.Finanţarea misiunii a ost stabilităla începutul lui ianuarie.

http://www.nc3a.nato.int

Comandatul KAIA, gnrl otl rnr. Vtor STRmbeaNu, a participat în data de 02mai 2011, în calitate de Senior National Representative,la ceremonia de rotire a detaamentului ANA Training

XVI în teatrul de operaţii Afganistan. În cuvântul său,reprezentatul naţional al României în Afganistan asubliniat importanţa activităţii desfăurate de detaa-

mentul ANA Training condus de lootnnt-olonllSaNdu LuciaN i a urat noului detaament săcontinue cu aceeai determinare pregătirea trupelorafgane pentru a contribui la realizarea unei armate afganemoderne, în măsură să preia răspunderea securităţiinaţionale începând cu sfâritul anului 2014.

În aceeai zi, comandantul K AIA a participat laşedinţa pentru deschiderea noului Centru de Coordonarea Securităţii Aeroportului Internaţional din KABUL.

Alături de comandantul KAIA au fost prezente majori-tatea persoanelor de conducere ale forţelor afgane desecuritate militare i civile ale căror structuri suntdislocate în jurul aeroportului sau care desfăoarăactivităţi pe aeroport, respectiv: preedintele

Aeroportului Civil din Kabul, comandantul Poliţiei deFrontieră, şeful de stat major al Forţelor Aeriene Afgane,comandantul Diviziei Afgane din Kabul, comandantulcolii Militare a Forţelor Aeriene, reprezentanţi de laMinisterul de Interne i de la Serviciul de SecuritateNaţională. Cu această ocazie au fost dezbătute aspecteprivind starea securităţii aeroportului, s-au stabilitmăsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de coordonarei cooperare a securităţii, s-au stabilit termene pentruinstalarea tuturor sistemelor necesare funcţionăriicentrului în condiţii optime.

După ce Escadrila a 14-a s-a întors la b aza RAFdin Lossiemouth afată în Scoţia, rolul de a urnizasprijinul aerian apropiat al Marii Britanii este acumatribuit escadrilei 12 care provine tot de la Lossiemouth.

Marea Britanie are zece avioane Tornado care operează în aara Aerodromului Kandahar din sudulAganistanului. In plus aţă de aceste avioane, 13echipaje i 120 de ingineri sunt detaaţi în Aganistan.Potrivit ministrului britanic al apărării, Escadrila a14-a a desăurat mai mult de 450 de misiuni,incluzând mai mult de 1700 de ore de zbor.

În timpul acestor misiuni, detaamentul Tornadoa olosit rachete MBDA Dual Mode Seeker (DMS)Brimstone, bombe ghidate laser lasere /GPS Raytheon

Paveway IV i tunul de 27 mm Mauser BK, pentru asprijini operaţiunile cinetice. Au ost, de asemenea,oarte implicaţi în demonstraţii de putere ne-cineticei demonstraţii de prezenţă în sprijinul trupelor

terestre, strângând mai mult de 1.100 de imagini derecunoatere pentru a ajuta la adunarea de inormaţiii la misiunea de înlăturare a dispozitivelor explozibileimprovizate. Pentru activitatea lor de recunoatere,achiziţie a ţintelor i pentru rolul de protecţie a orţelor,Tornado este echipat cu dispozitivul aerian GoodrichDB-110 de recunoatere Tornado i dispozitivul deţintire Raael Litening III.

http://www.raf.mod.uk/news

Ministrul polonez al apărării, Bogdan Klich, adeclarat, la 7 martie a.c., că în decursul următoarelorase luni ţara sa îi va reduce prezenţa militară în

Afganistan, unde dispune de un contingent de 2.500de militari.

Acesta nu a precizat câţi militari se vor întoarceacasă înainte de sfâritul anului, însă a subliniat căministerul pe care îl conduce a pregătit deja proiectul

de retragere ealonată, care, înainte de a pus înpractică, va trebui aprobat de preşedintele Bronislaw Komorowski. „ Suntem de părere că mai ales pe timpul

primăverii şi al verii numărul trupelor nu ar trebui să se modice”, a spus Klich.

http://www.thenews.pl

Pe 15 ebruarie a.c. a avut loc o ceremonie de inaugurare a unei noi clădiri - c phzţvamaă a Fmo, loc în care emeile pot percheziţionate cu demnitate la intrarea în AeroportulInternaţional Kabul, în scopul asigurării securităţii. Noua clădire pentru emei are două camere atractivei relativ spaţioase, plus o cameră pentru odihnă. “ Mă bucur că particip la ceremonia de inaugurare”, a declaratgeneralul de brigadă Joma Adeel, exact înainte de a tăia panglica. La ceremonie au mai p articipat i generalulmaior James B. Mallory - comandant general adjunct al Centrului de Instruire pentru Misiuni-Aghanistan/Combined Security Transition Command – Aghanistan, din Tabăra Eggers afată în apropiere, generalulde brigadă John J. McGuiness, comandantul adjunct al Sprijinului Regional i generalul de brigadă Guy T.Cosentino.

Viitorul Aganistanului îl reprezintă KAIA, a subliniat Adeel. În cuvântul său, Adeel a mai precizat că“este oarte important să securizezi graniţa”, reerindu-se la numărul crescut de coli destinate educăriipopulaţiei agane. Insurgenţii au distru s coli i au atacat proesorii i studenţii pentru a împiedica pr ocesuleducaţional afat în desăurare. Trei decenii de război au lăsat o generaţie ără educaţie.

În timp ce noile clădiri sunt apreciate de toată lumea, “ceea ce este cu adevărat important sunt oamenii care lucrează în aceste clădiri, cei care oeră serviciile de securitate”, a subliniat generalul Mallory. Clădirea va dotată în curând cu maini i scanere cu raze X, precum i cu alte tipuri de mobilier.

Colonel Mărgărit PUFLEA

Cespnden]`din KAIA

Un nou edifciu îmbunătăţetemunca emeilor la KAIA

NATO detaează primele AWACSîn Aganistan

Polonia va reduce numărulmilitarilor în Aganistan

RAF rotete unităţile Tornadoîn sprijinul ISAF

Jon Connor, NTM-A Public Afairs



AGENDA

P r e edi nt el e Ro mâ ni ei , Ta a Băsscu, a susţu aţ, 3 a a.c.,a Paau Cc, caaţ

psă pv aca abaă î cauedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării vt l î sl zl 2 m 2011:

“A ost o edinţă care a avut două subiecte pe ordineade zi. Primul s-a reerit la solicitarea Statelor Unite ale

Americii de a utiliza Aeroportul Mihail Kogălniceanu i

Portul Constanţa ca inrastructuri de tranzit pentrutransportul de militari i tehnică mil itară către Irak i

Aganistan - probabil tiţi că Statele Unite încă au înIrak 150.000 de militari -, dar i pentru transportul demilitari i tehnică militară din Irak i Aganistan cătreEuropa. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat utilizarea Aeroportului Kogălniceanu i a Portului Constanţa pentru tranzitul către i dinspre Irak i

Aganistan. În elul acesta, Kogălniceanu i Portul Constanţa devin două inrastructuri strategice i pentru

Statele Unite, nu numai pentru România. Procesul seva derula în primele două luni în vederea autorizării,după care va uncţiona autorizat, ără supraveghereamericană, în baza acordului dintre România i StateleUnite. De asemenea, tempo rar, având în vedere că unad in b az e le d in Me d it e rană e s t e înt r-un p ro ce s d emodernizare, pe Kogălniceanu vor putea staţiona patru

avioane cisternă ale Statelor Unite i patru avioane detransport C17. Acestea sunt doar temporar, problemat icalegată de tranzit este una pe termen lu ng. Cu privire laace s t s ub ie ct , as t ăz i v o i t rans mit e Parlame nt ului

scrisorile prin care îi inormez cu privire la decizialuată.

Cel de-al doilea subie ct discutat ieri în CSAT a ost legat de locaţia pentru amplasarea rachetelor din scutul antirachetă american. Practic, din luna ebruarie deanul trecut, când România a răspuns pozitiv invitaţiei

Statelor Unite de a i parte a acestui program de securitate, s-au desăurat analize cu privire la locaţiaoptimă pentru acest sistem de apărare. Au ost analizatemai multe locaţii. sursa: http://www.presidency.ro

Suu ahă

r, î v su

Vă pot spune, pentru inormarea dumneavoastră,că sunt circa 120 de parametri care trebuie îndepliniţi d e o as t e l d e lo caţ ie p e nt ru ca s is t e mul s ă ie îndepl in ă s igu ran ţă. În c e le din u rm ă, s-a optat i n oi a m a p r o b a t c a l o c u l d e a m p l a s a r e a s i s t e m u l u i antirachetă să ie în osta bază aeriană de la Deveselu,din ju deţu l Olt . B aza aer ian ă răm ân e su b c om an dăr o m â n e a s c ă , i a r p a r t e d i n s u p r a a ţ a b a z e i v a i utilizată de sistemul antirachetă american. Precizez

- comandantul bazei este oiţ er român. Nu este vorba

de o bază americană, ci de o bază militară a orţel or ae rie ne ro mâne , care e s t e p arţ ial ut i l iz at ă i d e sistemul antirachetă. Pentru deservirea sistemului ant irache t ă, la De v e s e lu v o r i d is lo caţ i în me d iecirca 200 d e mil it ari ame ricani, iar c i ra maximăcare p o at e i at ins ă ca număr d e mil it ari d is lo caţ i este de 500. Din punct de vedere al inormării, vă p o t s p une că ie r i , d up ă ce am ad o p t at d e ciz ia d eamp las are la De v e s e lu a ace s t e i b az e , am inv it at reprezen tan ţi i adm in istraţie i loc ale din ju deţu l Olt ,i - a m i n o r m a t i a m o b ţ i n u t a c o r d u l l o r p e n t r uaceastă amplasare. De asemenea, în momentul de a ţ ă , î n d r u m c ă t r e S l a t i n a s e a l ă o d e l e g a ţ i er o m â n o - a m e r i c a n ă c a r e v a p r e z e n t a î n d e t a l i uco nd iţ i i le d e uncţ io nare a b az e i. S ig ur, în d e t al iu

î n s e n s u l c o n d i ţ i i l o r c a r e t r e b u i e r e s p e c t a t e , n ud e t a l i i u n c ţ i o n a l e a l e b a z e i , c i c e t r e b u i e s ă s eîntâmple sau să nu se întâmple în jurul bazei aeriene

i s up ra e ţ e le , z o ne le d e s e curit at e . De alt e l , cu priv ire la ac est lu c ru i-am in orm at i eu ier i seară

i pe dom n u l preec t, i pe preedin tele Con si l iu lu i Judeţean, primarii din zonă.

A vrea să ac precizarea că sistemul a ntirachetăamerican este un sistem deensiv, nu este destinat oensivei, este un sistem deensiv de apărare a teritoriului României i al Statelor Unite, de apărare împotrivarachetelor balistice. Sigur, de eicienţa, de eicacitatea

sis t e mului b e ne ic iaz ă i a lt e ţ ări . Dar re al iz are a sistemului este o înţelegere bilaterală americano-română. La momentul la care statele memb re NATO vor dezvolta scutul antirachetă, aa cum s-a stabilit lau l t i m u l s u m m i t d e l a L i s a b o n a , i c o m p o n e n t aame ricano -ro mână v a i int e g rat ă ace s t ui s is t e m.Deocamdată este o tratare bilaterală a sistemului i,repet, baza aeriană Deveselu rămâne sub comandaoiţerilor din orţele aeriene române. A ace o menţiune:în opinia mea, cu realizarea acestei componente a

scutului antirachetă România se ală la cel mai înalt

nivel de securitate din istoria ei i cred că, din acest punct de vedere, putem spune că România i-a atinsun obiectiv important, acela de a-i garanta securitatea pe termen lung, i nu conjunctural. Mai ac p recizareacă elementele de scut antirachetă nu sunt îndreptateîmpotriva Federaţiei Ruse”.

Generalul american John Gardner,

locţiitorul comandantului Forţelor

SUA în Europa (st.), eul Statului Major al

Armatei Române,tean Dănila (centru)

i ambasadorul SUA laBucureti, Mark

Gitenstein (dr.), laceremonialul militar de

la Deveselu, organizat cu ocazia anunţării amplasării scutului

antirachetă (Foto:Evenimentul Zilei)

PreedinteleRomâniei,

Traian Băsescu înmomentul susţinerii declaraţiei de presă

privind tematica

abordată în cadrul edinţei CSAT din

ziua de 2 mai 2011(Foto: Administraţia

prezidenţială )

Elementele

Scutului Antirachetă



AGENDA

La sala de MarMură a Cercului

Militar Naţional s-a desă-urat la sâritul lunii aprilieprima Conerinţă Extraordinară aAsociaţiei Naţionale a Veteranilorde Război.

Este prima maniestare deacest gen de la îninţarea, cu 21de ani în urmă, a Asociaţiei,determinată de nerespectarea întocmai a drepturilor i acilităţiloracordate prin legi i alte actenormative otilor combatanţi dincea mai mare confagraţie mon-dială a tuturor timpurilor iurmaelor acestora.

PentrU cinStirea i aPrarea drePtUrilor

Veteranilor

Mai mult decât eludarea unor

prevederi reeritoare la indexareaindemnizaţiilor, sporurilor derăzboi, asigurarea transportuluigratuit pe mijloace auto interju-deţene, a medicamentelor, prote-zelor, taxe i impozite locale etc.,altele au ost anulate. Toateacestea au ost exprimate decent,dar cu ermitate, în Raportulprezentat de generalul (r) MarinBadea DRAGNEA, preedinteleAsociaţiei Naţionale a Veteranilorde Război.

În cuvântul liderului naţionalal veteranilor, ca i în Hotărârea

adoptată, s-a cerut organelorconducătoare ale statului, minis-terelor de resort i administraţiilorlocale respectarea netirbită atuturor drepturilor i acilităţilormembrilor asociaţiei.

Ministrul apărării naţionale,domnul Gabriel OPREA, a adusun cald i binemeritat omagiuveteranilor i invalizilor, iar în

semn de înaltă cinstire, cu ocaziasărbătoririi la 29 aprilie, a ZileiVeteranilor de Război, a acordat

Asociaţiei o Diplomă de Excelenţăi o plachetă aniversară.

Au prezentat, de asemenea,Mesaje de preţuire i recunotinţăreprezentanţi ai Preedinţiei,Ministerului Administraţiei iInternelor, Asociaţiei deRevoluţionari , Consil iuluiNaţional al Persoanelor Vârstnice,Asociaţiei Naţionale a Cadrelor

Militare în Rezervă i în Retragere,ai altor instituţii centrale iorganizaţii.

General de otilă aeriană (r) Petre BÂNĂ

Valentin CIOBÂRCĂ

M iercuri 30 Martie a.c., la Cercul MilitarNaţional, Fundaţia Căpitan AviatorAlexandru Şerbănescu a organizat

i susţinut două evenimente deosebiteconsacrate aripilor româneti.

În prima parte a activităţii, undaţia aprezentat “Remember General AviatorMihail Pavlovschi“. Veteran de război idecanul de vârstă al Aviaţiei Române,generalul Pavlovschi ne-a părăsit în urmăcu un an la venerabila vârstă de 104 ani i jumătate la Clermont-Ferrand, Franţa.

Evocarea marelui aviator reprezintămăsura recunotinţei noastre pentru zbu-rătorii români. Fiicele aviatorului, MarilenaCălărau i Mihaela Pavlovschi au prezentat

în egală măsură cu emoţie i tristeţe câtevapasaje din ultima parte a vieţii a distinsuluilor părinte i, în semn de mulţumire, au

dăruit undaţiei cartea “O pasiune de o viaţă“ în care Mihail Pavlovschi ne împărtăetetuturor experienţa sa de o viaţă.

Personalitatea aviatorului MihailPavlovschi ne-a ost relieată de generalulaviator (r.) Ion Dobran, veteran de război imembru de onoare al undaţiei. Evenimentul-evocare organizat la Fundaţia “CăpitanAviator Alexandru Şerbănescu” a ost pre-mergător celui de sâmbătă, 2 aprilie, cânda avut loc transerul urnei i înhumareaacesteia cu onoruri militare la cimitirul BelluMilitar, Bucureti.

P artea a doua a ost dedicată coloneluluidr. MARIN VASILE i volumului său“UN MEDIC PRINTRE VULTURI”, autori

Laura i Alcibiade Kivu, o împletire a aviaţiei

Eveniment – Evocare –Semnal

cu parautismul sub motto-ul “Îndrăzneţii înving”, sub care au ost călăuziţi în aniitinereţii paii doctorului parautist Marin

Vasile.

Colonelul (r.) dr. Marin Vasile este primulmedic parautist din România, maestru alsportului, este cel care a realizat trei recor-duri naţionale, individual i în grup, a egalatrecordul mondial de aterizare la punct ix.Deţine Diploma Paul Tissandier i InsignaFAI cu trei diamante.

Despre medicul printre vulturi au vorbitperormerul parautismului românesccolonelul (r.) Gheorghe Iancu – preedinteleANPR, domnul Dumitracu Emil – parautisti coleg i generalul Ion Dobran care aconturat legătura de amilie dintre aviaţiei parautism. Criticul literar Geo Călugărua relieat aptul că asemenea cărţi reprezintădocumente peste timp de mare valoare,

inalizând cu o epigramă dedicată medicului“vultur”.Volumul “UN MEDIC PRINTRE V ULTURI”

reprezintă Omul i Faptele lui, prezintăproesionalismul i perormanţele colo-nelului (r.) dr. Marin Vasile puse în slujbaaripilor româneti.

Eleonora ARBĂNAŞPreşedintele Fundaţiei

Erou Cpt.Av. Alexandru Şerbănescu

Evocărilegeneralului (r)Ion DOBRAN, o

veritabilă lecţie deistorie



AGENDA

L a data de 21 aprilie, zi în carelumea cretină se află în JoiaMare, ziua Cinei cea de Taină,

păstrând o veche tradiţie, Mânăstireadintr-un Lemn, loc de închinăciune irugă pentru oamenii apelor i ai

văzduhului, a primit oaspeţi.

Gazdă primitoare c a întotdeauna,m Strţ enl OPRea ,i-a întâmpinat oaspeţii: efulStatului Major al Forţelor Aeriene,gnrl-or r. cÂRN uFn, locţiitorul efului StatuluiMajor al Forţelor Navale,ontrrll flotl crstcucOŞeL i eful instrucţiei idoctrinei din SMFN, onorl

PELERINAJPASCAL

Adrian SULTĂNOIU

Cea mai veche mărturie despre mânăstire aost consemnată, în scris, de către diaconul Paul de Alep, care l-a însoţit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoriile acestuia

prin Ţările Româneşti între anii 1653-1658

r. cornl bOcai, sosiţi la bordul unui elicopter de la Flotila 90Transport Aerian. Un momentdeosebit a fost marcat de prezenţa lamânăstire a Prsfnţ Sleln LOViSTeaNuL, Episcop

Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.

O coroană de flori a fost depusădin partea celor doi efi aicategoriilor deforţe la troiţamarinarilor, af lată

în curteamânăstirii.Pelerinajul acontinuat cu

vizitarea bisericii

din piatră,construcţie cedatează din

vremeadomnitoruluiMatei Basarab, încare este păstrată

în condiţii demnede invidiat, IcoanaMaicii Domnului.

Momentul desuflet a fost

constituit de slujbade pomenire ţinutăla mormântulgnrll PlTeOdOReScu,aflat în imediata

vecinătate a

Memoria generalului Paul TEODORESCU, ost ministru al aerului

şi marinei în perioada 1938-1940, considerat un ctitor modern al mânăstirii, este păstrată vie de către militari

Daruri de Paşteoerite de către

şeul Statului Major al Foţelor

Aeriene măicuţelor de la mânăstire

Scrisoarea de mulţumire adresată Episcopiei Vâlcei decătre şeul Statului Major al Forţelor Aeriene

bisericii. Confor m legendelor,

aceasta a fost construită dintrunchiul unui singur stejar în carea fost găsită sfânta Icoană a MaiciiDomnlui, undeva la jumătateasecolului al XVII-lea. A fost depusăo coroană de flori la mormântulgeneralului, din partea celor doi efiai categoriilor de forţe.

“Vom reveni întotdeauna cu plăcere aici, pentr u că am simţit dragostea celor care întreţin acest

lăcaş de cult, păstrând vie tradiţia pe care acest loc o reprezintă. Vămulţumim pentru tot ceea ce faceţi şi vă doresc să puteţi duce mai departe ceea ce înfăptuiţi, aşa încât şi generaţiile care vin din urmă să

poată împlini această traditi e”, asubliniat la finalul slujbeigeneralul-maior dr. CÂRNU Fănică.

P r n v z t r P l t l brânovns, onstrţ no

sr s ră ş nxlorânstr, plrnjl ltsfârşt onvngr olo, într lrl Vâl, rnr vtor vor gs întotnn lo, l lor, pntr rgn rlgr.



EXERCI}II ÎN COMUN

A stfel, printre obiectivele exerciţiuluis-au regăsit dezvoltarea deprinde-

rilor tactice ale echipajelor ameri-cane i româneti privind lupta în zone curelief variat, dislocarea i redislocareaavioanelor C-130J în teatre de operaţii, îmbunătăţirea gradului de interoperabili-tate cu aliaţi NATO, împărtăirea dinexperienţa proprie referitoare la tehnicide pilotaj, proceduri specice aviaţiei detransport, îndeplinirea sarcinilor depregătire a echipajelor USAFE, paraşutarea în siguranţă a trupelor speciale în zone deconict i, desigur, consolidarea relaţiilor între membrii echipajelor.

“Toate obiectivele noastre au fost îndeplinite. Clima, spaţiul aerian pus ladispoziţie, scenariile induse, totul a fost

la superlativ. Chiar dacă echipamenteleşi tehnica din dotarea forţelor aerieneamericane şi române au ceva caracteristici diferite, la nivel fundamental operăm dupăaceleaşi principii, aşa că nuau existat sincope în deru-

larea exerciţiului ”, a declarateful detaamentului ameri-can, lootnnt-olonlldn WaTSON, pilot ef înc a d r u l 3 7 t h A i r l i f tSquadron.

Pe durata exerciţiului s-auoperat mai multe scenarii, unrol deosebit în planicarea

acestora avându-l partearomână. În cadrul simulărilors-au executat misiuni de zborla joasă altitudine, de atacterestru combinat, de para-utare, de mentenanţă atehnicii sub incidenţa

atacurilor inamicesau zboruri denoapte de tipulatac-contraatac.

Pe specialităţi,e x e r c i ţ i u l acontribuit la coor-donarea echipelordin cele două struc-turi i testateac a p a c i t ă ţ i l o rinter-operabile.mstr Srgntbryn LaKiN,c o m a n d a n t u ldetaamentuluicare a operat peCâmpia Turzii:

“ Printre misiunile de suport aerian şi logistic executate, aş vrea să le remarc pecele executate pe timp de noapte, cuîncărcări şi descărcări de încărcături

Carpathian Spring 2011 More than 70 Airmen andSoldiers headed to Romania March14, oicially marking the kicko o Carpathian Spring 2011.

T h e w e e k l o n g a n n u a le x e r c i s e w a s d e s i g n e d t ostrengthen the partnership

between the U.S. and Romanianair orces, while also enhancingtheir individual capabi l i t iesthrough training scenarios thatparticipants said are diicultto achieve at home station.

În perioada 14-21 martie a.c., sub incidenţa parteneriatul Forţelor Aeriene Române- USAFE - US Air Forces, s-a desfăşurat exerciţiul “crpthn Sprng 2011” cu locaţiide execuţie la Flotila 71 Aeriană Câmpia Turzii i Flotila 90 Transport Aerian Otopeni.

Peste 80 de militari americani, din cadrul mai multor structuri (37 th Airlift Squadron,

435th Contingency Response Group, 86th Aircraft Maintenance Squadron, 86th AeromedicalEvacuation Squadron şi 5th Quarter Masters Battalion), au fost implicaţi pentru îndeplinireascopului exerciţiului, alături de colegii români, care au jucat rolul de naţiune gazdă ielement de sprijin aerian.

Plutonier-adjutant Sorin SĂFTOIU

specice avionului C-130J, deosebite prinutilizarea de lumini în infraroşu pentruiluminarea pistei şi a spaţiilor dedepozitare”.

Exerciţiul s-a încheiat avându-i încalitate de distini vizitatori pe ambasa-dorul SUA la Bucureşti, mrk Gtnstn,

directorul pentru Planuri, Politici şi Analizela Comandamentul Forţelor Aeriene

Americane în Europa (USAFE), gnrllmrk ScHiSSLeR sau gnrll-or r. cÂRNu Fănă, şeful StatuluiMajor al Forţelor Aeriene. Cu toţii au folositacest prilej pentru a-şi exprima satisfacţiaşi admiraţia pentru modul de lucru şi pentru

calitatea executării misiunilor. De asemenea,invitaţii au făcut o trecere în revistă aaeronavelor participante la exerciţiu, aate într-o expoziţie statică pe pista Flotilei 90

Transport Aerian Otopeni.“ Pentru noi orice exerci -

ţiu desfăşurat în comun cu partenerii americani repre-

zintă un prilej de creştere anivelului de exprimaretehnică şi practică, este ooportunitate pentru dezvol -tarea îndemânărilor şi atehnicii de pilotaj şi, mai ales,este un element de constanţă

în contextul îndeplinirii misiunilor NATO”, a declarat,la încheierea exerciţiuluieful Statului Major alForţelor Aeriene, gnrll- or r . c Â R NuFn.

Tech. Sgt. Jocelyn L. Rich, plt. adj. Sorin Sătoiu

Schimb de însemne între doi dintre participanţii la exerciţiu:locotenentul Daniel Motoroiu şi locotenentul Killian March

Generalul-maior dr.Cârnu Fănică, generalul Mark Schissler şi Excelenţa Sa Mark Gitenstein, în timpul întâlnirii

de la nalul exerciţiului



EXERCI}II ÎN COMUN

AIR SOLUTION 2011The Joint Romanian-Serbian

exercise AIR SOLUTION 2011 took place on April 12th and 13th 2011. Theexercise was conducted over bothcountries’airspace, with participatingorces deployed at 71st Air Flotilla inCâmpia Turzii and at 204th Air Basein Batajnica.

The main objective aimed at increasing the interoperability o Romanian and Serbian air orces inorder to be able to perorm multina-tional operations and increase the air

space control and protection.

Maior Mircea BARAC

Aeronavă AN-26 aparţinând

Forţelor AerieneRomâne

pe aerodromul Batajnica

Î n per ioada 12-13 apr i l i e a .C . s- ae x e c u t a t e x e r c i ţ i u l b i l a t e r a lromâno-s ârb AIR SOLUTION 2011.

Exerciţiul s-a desăşurat în spaţiulaerian al celor două ţări, iar locaţiile

de dislocare ale orţelor participanteau ost Flotila 71 Aeriană de la CâmpiaTu r z ii ş i Baz a 2 0 4 Aer iană d e laBatajnica.

Obiectivul principal a constat încreşterea nivelului de interoperabilitate între Forelor Aeriene ale Serbiei şiRomâniei pentru executarea de operaiimultinaionale şi creşterea nivelului decontrol şi protecie a spaiului aerian. Înacest scop, a fost aplicată metodaschimbului de experienţă în utilizareaputerii aeriene ca bază pentru cretereacapacităţii de gestionare a situaţiilor decriză cu potenţial de producere în

vecinătatea graniţei comune.Pe timpul exerciiului, care a fost

executat în acelaşi timp în spaiulaerian al Serbiei şi în spaiul aerian alRomâniei, centrele pentru operaiiaeriene ale celor două aviaii au făcutschimb de informaii privind situaiadin spaiul aerian.

Potrivit scenariului exerciţiului, unavion românesc de transport AN-26,care reprezenta un “avion neidenticat”,a fost interceptat în spaţiul aerian alSerbiei de către o celulă de avioane de

vânătoare MiG-29 ale aviaţiei sârbe il-a determinat să aterizeze peaerodromul Batajnica, în timp ce înspaţiul aerian românesc, un avion

AN-26 sârbesc, jucând acelai rol, a fostinterceptat i obligat să aterizeze decătre o celulă de avioane de vânătoareromâneti MiG-21 LanceR.

Totodată, potrivit scenariuluiexerciţiului, avioane G-4 sârbeti auacordat sprijin cu foc din aer pentruforţele terestre. În cadrul acestuisegment al exerciţiului, cu douăelicoptere Mi-8 s-a simulat căutarea isalvarea unui pi lot doborât.

Directorii exerciiului au fost, dinpartea română, onorl

adRiaN cOdi , iar din partea sârbă,olonll dušKO ŽaRKOVić.

La exerciiul de la Batajnica auasistat comandantul Forelor AerieneRomâne, gnrl-or r.cÂRNu FăNică şi comandantul

Aviaiei şi Apărării Aeriene a Serbiei,gnrl rg RaNKOŽiVaK . Ca invitai, la exerciiul de peaerodromul Batajnica au asistatreprezentani ai Gărzii Naionale dinOhio.

exrţl “ar Solton 2011”s- sfrt în z nor gvrnntl prvnooprr ltr, snt l o ţr l 23 r2008.

eul Statului Major al Forţelor

Aeriene, general-maior dr. CÂRNU

FĂNICĂ, i comandantul

Aviaţiei i Apărării Aeriene a Serbiei,

general de brigadă

RANKO ŽIVAK



ANIVERSARE

Înmânarea Drapeluluide Luptă

Bazei 91 Logistice a Forţelor Aeriene

O 30h o A 2011, h 91h A Foloss s ba a, symbo o may hoo, oy a oa. th aas h oos as o hn o oma h ba aos o h romaamay, wak y so h say o ahy s hs oy, o nn a any os h ny, h szanya h o hs oy.

Drapelul de luptă, preluat de garda

de onoare, este prezentat invitaţilor

Şeul Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul-maior dr. CÂRNU Fănică înmânează Drapelul de Luptă comandantului

Bazei 91 Logistice, comandor Constantin SIMOTA

Maior Mircea BARAC

“Primind astăzi Drapelul de Luptă, Baza 91 Logisticăa Forţelor Aeriene dobândete, mai presus de toate,onoarea de a activa i de a se arma, în perioada careurmează, drept una din unităţile de bază ale Forţelor Aeriene. Sunt cu gândul i suetul alături de dumneavoas-tră, în acest moment cu prounde semnicaţii în viaţaunităţii, cu o încărcătură emoţională pentru toţi cei careîi servesc patria sub puterea legământului aţă de simb olul nostru naţional. Sunt încrezător că, sub culorile Drapelului de Luptă primit astăzi, veţi mereu la înălţime i veţi sluji ţara cu devotament, dăruire i determinare. Vă îndemn să abordaţi examenele maturităţii i competenţei proesionale cu mândria că aceţi parte din Baza 91 Logistică– i să acţionaţi cu proesionalism în toate ac tivităţile pecare le desăuraţi sub deviza <<ONOARE ŞI PATRIE >>,

înscrisă pe Drapelul de Luptă”.

Extras din mesajul şeului StatuluiMajor al Forţelor Aeriene, general-maiordr. Cârnu Fănică

N eCesitatea asiGurării cu cele necesarepentru trai i luptă, sarcină îndeplinită deintendenţa militară, de serviciile armatei i,

mai nou, de logistică, reprezintă un deziderat ără de carenici o structură militară nu poate uncţiona.

La 1 ebruarie 1861, Alexandru Ioan Cuza sem na Înaltul

Ordin de Zi nr. 29, prin care se îninţa Corpul de intendenţămilitară, parte nemijlocită din Statul Major General. Autrecut 150 de ani în care permanent am ost convini deimportanţa adusă de unităţile de intendenţă la întreţinerea

eectivelor armatei, indierent de situaţia în care se găseauacestea, îndeplinindu-i de ecare dată, cu prisosinţă,misiunile încredinţate.

Odată cu îninţarea Forţelor Aeriene Române au apăruti primele elemente de sprijin logistic în cadrul structurilorluptătoare, a căror misiune era să asigure din punct devedere tehnic i administrativ executarea zborului în condiţiimaxime de siguranţă. În preajma celui de-al Doilea RăzboiMondial, odată cu creterea nivelului tehnologic i acerinţelor sprijinului logistic, în baza “Instrucţiunii generale privind organizarea i uncţionareaaeronauticiii ” nr. 2100 din 25 ianuarie 1941, se constituieprimele structuri logistice specializate care aveau în asigurareentităţile luptătoare.

Îninţarea, începând cu data de 1 iunie 2010, a Bazei 91Logistice a Forţelor Aeriene a derivat din necesitatea categorieinoastre de orţe de a se alinia, i în domeniul logistic, standar-delor armatelor partenere. Forţele Aeriene i-au asumat astelun pas important spre modernizare, prin ecientizarea acti-vităţilor, prin asigurarea compatibilităţii i interoperabilităţii

cu sistemul logistic al Alianţei Nord-Atlantice în ceea ce priveteasigurarea susţinerii logistice p entru îndeplinirea misiunilor.

Astăzi, logistica este un concept recvent utilizat în diversemedii i domenii de activitate, căpătând, după caz, multiple înţelesuri sau semnicaţii. Astel, transormările petrecute însocietatea românească în ultimii ani, cu implicaţii deosebite

asupra modernizării armatei i,implicit, asupra sistemuluilogistic, au determinat modi-carea rolului i misiunilorintendenţei, atât din punct devedere calitativ, cât i structural.Noile cerinţe atribuite acesteiainvocă existenţa unor specialiti

în domeniu cu o oarte bunăpregătire militară i economică,capabili să soluţioneze proble-mele curente de aprovizionarei să-i aducă aportul la denireai implementarea conceptelorcare stau la baza unei logisticimoderne, compatibile cu cea aorganizaţiei nord-atlantice.

Obiective:• Punerea în acord a structurilor logistice cu orientările

strategice i de transormare din NATO i UE;• Creşterea nivelului de profesionalizare a structurilor

logistice;• Degrevarea unităţilor luptătoare de sarcinile spe-

cice logisticii de bază;• Realizarea unui sistem de mentenanţă specializat

i ecient.

Locul şi rolul :Comandamentul Bazei 91 Logistice

a Forţelor Aeriene se afă în localitateaOtopeni şi reprezintă structura deexecuţie a Statului Major al ForţelorAeriene, destinată să asigure prinunităţile subordonate, sprijinul logisticla nivel operativ şi tactic necesarpregătirii şi desăşurării acţiunilormilitare ale fotilelor aeriene şi brigăziide rachete sol-aer, managementulresurselor, administrarea patrimoniului,mentenanţa echipamentelor militare şiachiziţiile publice necesare ForţelorAeriene.

Misiuni:• Managementul administrării resurselor materiale

i nanciare;• Gestionarea datelor şi fuxurilor logistice;• Executarea transporturilor logistice;• Asigurarea cartiruirii trupelor;• Executarea de lucrări de mentenanţă de nivel

superior pentru tehnica din înzestrarea ForţelorAeriene.

• Efectuarea achiziţiilor publice în folosul ForţelorAeriene.

CER SENIN Nr. 1 (114) 2011w w w . r o a f . r o20 | CER SENIN Nr. 1 (114) 2011w w w . r o a f . r o20 |



Batalionul 7 HAWK

5 ani, 4 ore, 10 minute...

The 7th Hawk Battalion was ounded veyears ago starting with a core o 40 dedicatedmembers but gaining in time a new structureand dimension.

On the anniversary o the rst ve years,“Mission Accomplished!” is the unique reportmissle personnel provide when presentingtheir achivements during the exercises theyattended, such as VLASIA, ISTRIA, SOIMUL,NEWFIP-4 or their training sessions in theFiring Range at Capu Midia.“Uite, rachetele”... strigă copiii la

parada de ziua naţională atunci când,pe sub Arcul de Trium trec rachetitiide la Batalionul 7 Hawk. “Uite, i avioane,

i elicoptere”... rostesc ascinaţi despectacol aceiai copii atunci când, laverticala aceluiai monument ce menţinevii în contiinţa naţională sacriciul icontractul de sânge pe care îl au militatiicu ţara, trece aviaţia.

Este poate un privilegiu pe care celelaltecategorii de orţe ale armatei nu îl au, acela caonorul să e dat atât din aer cât i de la sol, de lanivelul existenţei noastre cotidiene. Un privilegiu io obligaţie, izvorâte din îndrăzneală.

Aa am perceput momentul în care, pe nesimţite parcă,am afat că o structură de reerinţă din Forţele AerieneRomâne aniversează cinci ani de la îninţare. O etapă nouă în transormarea acestei arme din Forţele Aeriene, pe ondulrecongurării concepţiei de apărare aeriană cu baza la sol, în concordanţă cu noile realităţi, ţinând cont de aptul că,din anul 2004, România este ţară membră NATO.

Batalionul 7 Hawk a pornit la drum în urmă cu cinciani i cu un nucleu de aproximativ 40 de oameni care, întimp, a căpătat o altă dimensiune, altă organizare.

La aniversarea celor cinci ani, rachetitii au raportatmisiune îndeplinită atunci când au evocat exerciţiile la careau participat: vlSiA, iStriA, ŞOiMul, neWFip-4,activităţile din Poligonul Capu Midia.

Locţiitorul eului Statului Major al Forţelor Aeriene,a-mao na tABArciA, oo dacAvAleru, comandantul Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer “NicolaeDăscălescu” , oţeri activi i în rezervă, care de-a lungul timpului,au “pus umărul” la crearea acestei structuri moderne i fexibilea Forţelor Aeriene, au ost prezenţi la estivitatea desăuratăla sediul batalionului.

A ost prezentat mesajul eului Statului Major al ForţelorAeriene, mesaj care transmite dezideratul ca această st ructură

să îi găsească locul cuvenit: acela de

structură luptătoare, operaţională.Un exerciţiu demonstrativ, de dislocare

a tehnicii i punerea ei în poziţie de luptă,a ţinut loc de cuvinte. Comenzi scurte,micări precise i reacţii pe măsură au

generat sentimentul că ecare militar îicunoate perect rolul în angrenajul căruia îi

aparţine. Precizie, siguranţă, încredere în sinei acurateţe care vin din permanentul proces de

învăţare, de autoperecţionare. În prezentarea exerciţiului, ăcută cu proesio-

nalism de către mao i MiHileScu, douălucruri au atras atenţia. Din actuala echipă de luptă mai sunt

oarte puţini cei care erau aici la îninţarea batalionului - poate

5-10 %, apt ce demonstrează ără putinţă de tăgadă dinamismulacestei structuri tinere. Celălalt apt, de-a dreptul uimitor, este

determinat de sintagma din titlu: dacă acum cinci ani, pentrumontarea rampei de lansare a rachetelor în curtea Brigăzii, auost necesare patru ore, acum aceeai rampă se afa în poziţie

de luptă într-un interval de timp de aproximativ zece minute.O dierenţă izvorâtă din antrenament, din dorinţa deautodepăire.

“Vreau ca acest moment aniversar să reprezinte startul unui nou început; suntem decii la nivelul Statului Major al Forţelor Aeriene, să acem tot ceea ce este posibil ca într-unorizont mediu de timp, să marcăm pai importanţi în procestul de operaţionalizare. Încercăm ca în cursul acestui an, să găsim soluţii pentru a asigura un proces de pregătire a militarilor,e în ţară, e în străinătate, e mixt. Toţi cei responsabili din

Statul Major al Forţelor Aeriene suntem implicaţi i motivaţi în acest proces, de a găsi soluţii...

Doresc să vă transmit că apreciez tot ceea ce aţi ăcut i aceţi pentru a menţine acest spirit de corp, al artileriei i rachetelor sol-aer! ”, a subliniat la inalul estivităţiigeneralul-maior Niculae TABARCIA.

Încredere i speranţă, satisacţia muncii bine ăcute,

am reuit să regăsim i în cuvintele transmise prin inter-mediul CER SENIN de către comandantul batalionului,oo io MOiSe: “Cinci ani de muncă, cinci ani de speranţă i dorinţa ca acest moment să reprezinte un nouînceput, înţelegând prin asta nalizarea operaţionalizării.

Atât prin prisma pregătirii personalului, a încadrării cu personal,cât i a continuării investiţiilor în inrastructura de care avemnevoie. Pe de altă parte, aniversarea înseamnă tot o etapăde muncă, mai mult decât până acum. Ca dorinţă, exprimaceleai gânduri regăsite în mesajul receptat: crearea unei structuri de rachete sol-aer puternice, viabile i abile înForţele Aeriene Române” .

în aţa baaon să am o noă ooa:soaa n poon ca Ma, a moană

a os ă. O ă onnă, asă onfm sa na naă n Ssm comaă coo Aa naţoa.

Adrian SULTĂNOIU

Generalul-maior Niculae TABARCIAtrece în revistăeectiveleBatalionului 7 HAWK

Concentrare,ecienţă, precizie:

o demonstraţie a

perormanţelor atinse de-a lungul timpului

ANIVERSARE




TITLU RUBRICA


flotila 90 tranSPort aerian VIRTUTEA AERONAUTICĂÎN GRAD DE CAVALER,

O DISTINCŢIE ÎN SPIRITUL PROFESIEI ŞI PROFESIONALISMULUI

În mesajul adresat personaluluiFltl 90 Tst A, miis-tl ăăii ţiol GbilOprea -a ca p apu cuaju, psasu ăsa v -a ugupuu, acţ cu axăţă t îl ms-l s tst .

“ Executarea a peste 1500 demisiuni cu aeronavele din dotare,însumând zboruri pe distanţe de peste6 milioane de kilometri - echivalentul ocolului Pământului în jurul

cuatorului de 150 de ori - este o cartede vizită impresionantă. Este conr-marea rolului deosebit al acestei mariunităţi, unică în Armata României,în îndeplinirea angajamentelor iresponsabilităţilor ţării noastre încalitate de membră a NAO”, a sub-lt mstl ăă ţl.

Msu Gab Opa aapca, asa, cbuţa

hjl vl Fltl lxcuaa su uaa:“rebuie să evidenţiem astăzi impor-tanţa componentei aeriene în cadrul Serviciului Medical Militar de Urgenţă,numeroasele misiuni umanitare

executate care au salvat vieţi în cazuride cele mai multe ori disperate, dar i participarea militarilor orţelor aeriene, alături de colegii lor dincelelalte categorii de orţe ale Armatei,la ajutorarea populaţiei aectate deinundaţiile de anul trecut ”.

La u său, u SauuMj l Fţl A, geel-mio d. Cârnu Făică, sl-a: “Flotila 90 ransport Aeriani-a adus o contribuţie mai mult decât meritorie la apărarea i promovareainteresului naţional. Pragmatismul,deschiderea spre nou, înalta compe-tenţă proesională a piloţilor,instructorilor, inginerilor sau tehni-cilor au oerit garanţia îndepliniriimisiunilor încredinţate, potrivit standardelor i necesităţilor presupusede calitatea ţării noastre de membrual comunităţii euro-atlantice.Îndeplinirea cu success a tuturor misiunilor a demonstrat aptul că

lotila 90 Transport erian îmbină,de o manieră optimă, tradiţia iexperienţa dobândite în timp cuexpertiza i cultura organizaţionalăa instituţiilor similare din spaţiul TO”.

F riDay , j anuary 28th , with General Chie o Sta - Major General Ştean DĂNILĂ attending, the War FlagDecoration ceremony took place. The War Flag was

decorated with the order o “Aeronautical Virtue” in Knight Rank. As participants, among Flotilla personnel, there wereoicials o the Ministry o National Deense central structures,oicials o the Air Force Headquarters, ormer base comman-ders and reserve oicers who served under the unit lag over the years.

This prestigious distincti on was awarded to the 90th Airlit Flotilla to acknowledge the remarkable results base personnel obtained during 1500 war missions, in the Balkan s, Iraq and

Aghanistan theatres. The 6, 000,000 Kilometers distancelown represents the equivalent o circumnavigating the

Earth around the Equator 150 times.

Vineri, 28 ianuarie a.c., în prezenţa şeului Statului MajorGeneral, generalul-maior Ştean DĂNILĂ, a avut loc ceremoniade decorare a Drapelului de luptă al Flotilei 90 Transport Aerian- Otopeni, cu Ordinul “Virtutea Aeronautică” în grad de Cavaler.La ceremonie au participat, alături de personalul Flotilei,reprezentanţi ai structurilor centrale din Ministerul ApărăriiNaţionale, ai Statului Major al Forţelor Aeriene, oşti comandanţiai unităţii, cadre militare în rezervă.

Această prestigioasă distincţie a ost acordată Flotilei 90

Transport Aerian în semn de recunoaştere a rezultatelorremarcabile obţinute de personalul unităţii în executarea a1500 de misini de luptă cu aeronavele din dotare, în teatrelede operaţii din Balcani, Irak şi Aganistan, însumând zboruride peste 6.000.000 de kilometri, echivalentul ocoluluiPământului în jurul Ecuatorului de 150 de ori.

A P R E C I E R I

ANIVERSARE




TITLU RUBRICA

Scurt iStoric

Flla 90 tansp Aean poartă numelevestitului aviator Gheorghe Bănciulescu. Tradi-ţiile aviaţiei militare de transport postbelice începcu Regimentul 8 Aviaţie Transport, îninţat peaerodromul “Romeo Popescu” din Bucureşti, la15 august 1949. În anul 1971 a luat inţă o es-

cadrilă specială, care în 1972 s-a transformat înFlotila 50 Aviaţie Transport.

În decursul anilor, cele două unităţi au su-

ferit transformări structurale astfel:1949-1952 – Regimentul 8 Aviaţie

tansp avea în dotare următoarele avioane:Li-2, IL-14, IL-18. Între 1952 şi 1959 acesta şi-aschimbat denumirea în Regimentul 108 Aviaţietansp, devenind ulterior regmenl 99Aviaţie Transport;

1959-1972 – Regimentul 99 Aviaţietansp avea în dotare următoarele avioane:IL-18, AN-2, AN-24, AN-26 şi elicoptere: IAR-316,IAR-330, Mi-8, Mi-17, SA-365;

La 30 ianuarie 1981 s-a îninţat Baza de

Reparaţii Elicoptere, singura unitate de acestgen din Armata României care a existat la Baza

de Transport Aerian din Otopeni; Înainte de a desinţat, Regimentul 99

Aviaţie Transport avea în dotare următoareleavioane: BN-2, AN-2, AN-24, AN-26, AN-30 şielicoptere: IAR-316, Mi-8. Regimentul 99 AviaţieTransport se desinţează în 1986, iar subunită-

ţile tehnice ale acestuia intră în componenţaFlotilei 50 Aviaţie Transport;

1986-1988 – Flotila 50 Aviaţie Transport avea în dotare următoarele avioane: IL-18,B-707, BAC-1-11, AN-24, AN-26, AN-30 şi eli -coptere: IAR-316, IAR-330, Mi-8, Mi-17, SA-365;

La 1 noiembrie 1988, prin reorganizarea

Flotilei 50 Aviaţie Transport, se constituie Grupul

99 Aviaţie Transport. Din Flotila 50 AviaţieTransport şi Grupul 99 Aviaţie Transport, la 19martie 1990, prin ordinul Marelui Stat Major nr.B3/00474, s-au îninţat Baza Aeriană şi GrupulTehnic de Aerodrom.

Grupul 99 Aviaţie Transport avea îndotare următoarele avioane:AN-24, AN-26,AN-30 şi elicoptere: IAR-316, Mi-8;

1990-1995 – Baza 90 Aviaţie Transport avea în dotare următoarele avioane: AN-24,AN-26, AN-30 şi elicoptere: IAR-330, Mi-8, Mi-17,SA-365;

Gpl 76 tehn de Aedm .Din 1995, organizarea acestei unităţi a fost

schimbată, luând inţă Baza 90 tansp Ae-

rian „Comandor Aviator Gheorghe Bănciu-les”, prin unirea Baze 90 tansp Aean

cu Gpl 76 tehn de Aedm. În afară de tipurile de aeronave prezentate

mai sus, începând cu 25 octombrie 1996, aviaţiamilitară de transport a făcut un pas spre realiza-

rea interoperabilităţii cu structurile NATO, prin înzestrarea cu 4 avioane C-130, care au dublatcapacitatea de transport şi raza de acţiune.

În luna octombrie 2004, Baza 90 TransportAerian a fost reorganizată, primind în înzestrareşi aeronave IAR-330 SOCAT. În luna aprilie 2010a primit în dotare primele 2 avioane C-27JSPARTAN.

Începând cu luna iulie 2010, Baza 90Transport Aerian a fost reorganizată, priminddenumirea de Flla 90 tansp Aean

„Comandor Aviator Gheorghe Bănciulescu”.Flla 90 tansp Aean dispune, de

asemenea, de capacitate de evacuare aerome-

dicală (MEDEVAC) executată cu aeronaveleC-130 şi IAR-330.

COMANDORUL AVIATORGHEORGHE

BĂNCIULESCUComandorul Gheorghe Bănciulescu a ost

întâiul pilot din lume care, după ce a suerit unaccident aviatic, i-a continuat activitateazburând cu proteze la ambele picioare. Pentru

curajul său a ost decorat cu „Legiunea deOnoare” de către preedintele Franţei, RaymondPoincare.

Pilotul Gheorghe Bănciulescu i-a înscrisnumele în istoria aviaţiei mondiale prin raidurileaeriene pe care le-a eectuat între 1927 i 1935pe rutele: Bucureti – Belgrad – Veneţia –Barcelona – Madrid – Paris – Londra – Strasbourg– Praga – Belgrad – Bucureti i Bucureti –Istambul – Cairo – Tripoli – Roma – Bucureti.

Activitatea sa eroică a încetat brusc la numai37 de ani într-un raid aerian la Cairo, ind răpusde gripă.

ANIVERSARE




INSTRUC}IE


StatulMajor al Forţeloraeriene a anfa, oanza săa, oaa 22.03-19.04 xţ aam a ă

sbăţ a aaaă poo ca Ma.

dsăa sb m “dak Sky 2011”,

xţ a oţ mjoa a 4 zoa o, sbooa o 4 o a. As, aos zţ a tab isţ apoo ca Ma s 200 ma, s20 n ab 57 mm nmoas a ao hă saă sa ssţ osă a o- oa xa a ao.

Raţiuni privindplanicarea şiorganizarea

Exerciţiul s-a desăurat sub iminenţa unor percepteteoretice, recunoscute drept climat internaţional real. Ast el,

ultimele conruntări i acţiuni militare prezente pe un tablou,din neericire, tot mai pronunţat al războiului în lume au relevataplicarea unor principii i strategii de luptă îmbunătăţite, prinscoaterea în evidenţă a diversităţii i rapidităţii mijloacelor deatac aerian, prin reducerea semnicativă a timpului de at ac la

obiective i de expunere la senzorii de cercetare i supraveghereaeriană.

De asemenea, s-au remarcat atât utilizarea tehnologiiloravansate, cât i caracterul de noutate a scenariilor (gamă largăde inormaţii, înălţimi i viteze de atac, intensitatea acţiunilorde război electronic i psihologic, raza de acţiune i precizia

mare a dieritelor mijloace aer-sol, sol-sol i sol-aer), întrebu-inţarea pe scară largă a noilor metode i tehnici neconvenţionalespeciice războiului inormaţional, precum războiul dereţea.

Locaţia desăur ării exerciţiului, T.I.P.T.S.A. Capu Midia,a ost ca întotdeauna, o gazdă primitoare. Comandantulunităţii, colonelul noa BuZAtu, a subliniat importanţaacestei alegeri: “Noi asigurăm suportul pentru trageri cu peste 20 de tipuri de muniţii. Folosim ţinte diverse (aeroTM, parauteluminoase, mijloace blindate în micare), totul pentru ca cei carealeg să olosească locaţia noastră, români sau străini, să dispunăde condiţii optime de executare a tragerilor. Trebuie să avem învedere preocupările din ultimul timp pentru utilizarea de aeronavede luptă ără echipaj, sporirea capabilităţilor elicopterelor deluptă i producţia de rachete sol-sol cu încărcătură chimică sau

nucleară, preocupări care au dus la extinderea gamei de ame-

ninţări în spaţiul aerian. Dark Sky 2011 a încercat să se plieze, prin scenariu, obiective i probleme de tragere i pe acesteconsiderente”.

Având asigurată structura teoretică i locul de desă-urare, exerciţiul s-a remarcat prin ingeniozitatea planicăriii organizării.”Pentru prima dată în ultimii 5 ani, exerciţiul aavut ca destinaţie nală executarea tragerilor de tip batalioncu tunurile de artilerie antiaeriană de 57 mm. Scopul principal a constat în vericarea capacităţilor unui batalion de artilerieantiaeriană privind planicarea, organizarea i executareamisiunilor specice în cadrul participării la operaţia aerianăde apărare, independent sau în cooperare cu alte structuri militare, conorm unui scenariu ctiv, adaptat la ultimele

evoluţii din teatrele de război”, ne-a declarat ooghoh BAciu, e secţie Instrucţie Rachete i ArtilerieAntiaeriană din cadrul SMFA, observator exerciţiu.

“Importante au ost toate cele trei etape de derulare aleexerciţiului. Planicarea s-a executat în p aralel, de către ecareotilă în parte, iar dislocarea tehnicii i personalului s-a eectuat pe toate căile cunoscute (rutier, aerian i eroviar). În ceea ce privete tragerile eective, suntem mulţumiţi că am putut executa întreaga gamă de edinţe de tragere propuse, atât asupra ţintelor aeriene, cât i a celor terestre, atât ziua, cât i noaptea. Astel, am îndeplinit i obiectivele propuse în aza de planicare: vericarea echipelor în contextul tragerilor întrunite,vericarea lanţului de comandă-control, consolidarea relaţiilor dintre echipele de luptă aparţinând structurilor similare i, cel mai important, vericarea modalităţilor de tragere deazate

(trageri în plan oglindă - n.r.)”, ne-a explicat oo-oon Ma ile, director de exerciţiu din partea Flotilei90 Transport Aerian Otopeni.

Totul planicat, prevăzut în detaliu. Realitatea avea săcomplice puţin demersurile militarilor artileriti. O ploaiemocănească a ţinut să e companionul loviturilor de tun aproapepe întreaga durată a tragerilor. Şi cum o ploaie sănătoasă nu areeectul produs decât dacă are alături un vânt pe măsură, avemdescrise condiţiile speciale de executare a tragerilor din CapuMidia. Totui, militarii – probabil dornici de a trece la acţiunedupă o perioadă de 2 săptămâni de pregătire, de instrucţie, detrai în condiţii de campanie – au ăcut aţă cu brio provocărilori au executat tragerile după algoritmul cerut de edinţa detragere. Fie că au tras ziua sau noaptea, e că au tras asupratancurilor-machetă, avionului de recunoatere sau a parautelorluminoase, tunurile S-60 i-au ascultat mânuitorii.

Plutonier-adjutant Sorin SĂFTOIU Adrian SULTĂNOIU

Between March 22nd and April 19th the Romanian Air Force Sta has planned,

organized and conducted a combat training exercise in the Capu Midia ringrange. The exercise was organized or the anti-aircrat artillery afliated toeach o the our Air Fleets. Personnel and military hardware rom the 4 battalions participated in this “Dark Sky 2011” exercise, amassing about 200 military personnel, over twenty 57 mm caliber guns and other special purpose and logistic support hardware required or the live re exercise.

Proba focului pentru artileriştiide la Flotila 86 Aeriană


Locţiitorul şeului Statului Major al Forţelor Aeriene,generalul-maior Niculae TABARCIA

şi colonelul Gheorghe BACIU, şe secţieInstrucţie Rachete

şi Artilerie Antiaeriană din

cadrul SMFA



INSTRUC}IE


Vorbe la gura ţevii“Este viteză! Ţintă prinsă! Este siguranţă! Foc, lovitură

cu lovitură! ” Astel de comenzi au biciuit spaţiul şi timpul pedurata executării tragerilor de artilerie.

“Trebuie să i atent în mai multe locuri, să dispui de atenţiedistributivă. Te pregăteşti un an de zile şi tragi doar câteva minute,dar ce minute! Suntem o echipă bună, avem un colectiv închegat.Tunul acesta este olosit de ceva timp, dar este încă bun. Ne bazăm pe el”, spunea aoa pa BungrdeAn de la Flotila71 Aeriană printre raalele de vânt ce înclinau ameninţătorţeava tunului.

Puţin mai târziu, un echipaj de la Flotila 95 Aeriană trimiteaavionul-ţintă spre pământ după executarea unei raale con-centrate. “Mă simt mulţumit acum. După trei trageri pot spunecă încep să ştiu ce înseamnă tunul de 57 milimetri. Servantul 1 şi 2 sunt <<ochii>>, iar servantul 5 <<orţa tunului>>. Formămo echipă, aşa că totul pare mai uşor, chiar dacă vremea nu prea

ne ajută. Păcat că tragem o singură dată pe an. Dar şi aşa, aptul că am doborât ţinta şterge toată oboseala, tot eortul depus. Estealtceva când simţi tunul cum vibrează în momentul loviturii. Atunci ştii ce înseamnă să i artilerist”, îşi maniesta bucuriaaoa Aa Apetrei.

Bucurie mare în jurul tunurilor, satisacţie în spatelelor. Comandanţii de baterii, adunaţi în cortul d e analiză şiestimă a tragerilor, după ce au comandat plutoanele subploaia măruntă şi deasă, trag concluzii. Părerile, unanimpozitive când vine vorba despre rezultatul tragerilor, devinextrem de variate când ne reerim la tehnica din dotare, laplanicarea tragerilor sau perspectivelor acestei arme atâtde vitregite în ultimul timp.

“Planicarea a ost bună. Condiţiile teoretice, cu acel scenariu care a urmărit antrenarea orţelor şi mijloacelor participante într-un mediu cât mai realist, cu modicări re-cvente ale situaţiei în zona de luptă în scopul creării dinamis-mului, a ost o reuşită. Celelalte elemente prezente în ecuaţiem-au dezamăgit puţin. Mă reer în special la condiţiile meteo,care puteau estimate şi astel tragerile se puteau replanica.Vremea neavorabilă a indus şi alte sincope în executareamisiunii, precum incompatibilitatea avioanelor-ţintă de aevolua pe vânt sau ploaie excesivă, deteriorarea paraşutelor luminoase din cauza umidităţii ridicate etc. Sigur, noi amexecutat tragerile în condiţiile date i am ăcut-o cât am putut de bine. Dovadă sunt reuitele existente atât pe zi, cât mai ales

pe timp de noapte, la tragerea întrunită. Eu militez pentruîmbunătăţirea tehnicii din dotare, îmi place să am cu ce să lupt.De aceea am i optat pentru teren. Sunt promoţie 2008 i din 2009 conduc bateria, nu îmi place la birou. Asta înseamnăartileria: zgomotul loviturilor, mirosul de explozii i grupul unit de pe tun” este concluzia oon go HOrdil,comandant de baterie la Flotila 71 Aeriană Câmpia Turzii.

La polul opus, ăan Mas rOBule, comandantde baterie la Flotila 86 Aeriană Feteti, era ceva mai optimist: “A ost o aplicaţie provocatoare pentru noi, deoarece am executat

ceva mai amplu, mai complex decât de obicei. Tragerile de tipbatalion, în special cele desăşurate pe timp de noapte, ne-au solicitat oarte mult. Şi pregătirea misiunii a ost una pe măsură.Eu sunt adeptul ideii de <<luptă în orice condiţii>>, mai alescă vremea nu este un actor care depinde de noi. Spiritul com- petitiv dar şi consolidarea relaţiilor de interoperabilitate dintreechipe au ost alte el emente care au dus la succesul exerciţiului.

Pe viitor, desigur, mi-aş dori să putem executa trageri de luptă şi cu altă tehnică şi cu alte ţinte, dar acesta este un deziderat deocamdată nerealizabil datorită contextului inanciar precar”.

Parcă şi vântul şi ploaia au luat o pauză, înrânte de voinţaacestor militari, de renezia loviturilor de tun, speriate debubuiturile şi strigătele servanţilor.

Evaluarea, punctul nalal exerciţiului

Pe lângă bucuria vizuală i eervescenţa acustică, exerciţiul“Dark Sky 2011” a avut i o componentă rece, de natură statistică– evaluarea tragerilor.

căa va clin, eul centrului deevaluare a tragerilor din Poligonul Capu Midia, a încercat să

ne oere o imagine cât mai exactă privind modalităţile icriteriile de evaulare a tragerilor cu rachetele sol-aer i tunurilede artilerie antiaeriană: “Avem, în prezent, două tipuri deevaulare a tragerilor. Una de tip online i una ofine. La variantaonline, interpretăm datele sosite în timp real i acem chiar oevaluare vizuală a traiectoriilor, a încadrării în sectorul de tragere,a timpilor de executare a loviturilor să vedem dacă sunt conormecu problema indusă de rezolvare. Pentru metoda ofine, careeste mai precisă, avem însumarea datelor tragerilor în ele deevaluare ale acestora.

În cazul de aţă, al executării tragerilor cu tunurile deartilerie, ele sunt e xtrase cu ajutorul EOTFS (Electronic Optical Tracking System Mod F) i ele se prezintă cu detalierea tuturor datelor pe ţinta aată. Notele se dau după olosirea unui algortimde apreciere sau prin olosirea unui program autohton de evaluare(construit după algoritmul C++). De asemenea, avem la dispoziţie i e de măsurători i de testare pentru tragerile experimentale.

Toate ele se stochează la Biroul de evaluare a tragerilor sol-aer,ind utilizate apoi în pregătiri ulterioare ale misiunilor”.

“dak Sky 2011” a os, ăă sţ, oaa ăă, o azaă xaăoa b, ma as oţ a ma mă. A mo sa, ă o aă,

aaaa xa a msno ăma omâ ha a o a asozţ, a a a a bă ţ a a a m s ă a , m a moa, a aăa ă aa aaaă a as, ă, ma o ă .

Trageri asupraţintelor terestre

executate pe timpde noapte

Examenul rece,calculat, statistic:evaluareatragerilor




DEZVOLTARE PROFESIONAL~

Î n perioada 03-08.04.2011, în rlŞol aplţ pntr Forţl

arn „arl Vl”, s- sf-şrt rsl plot prgtr şforr n grp nstrtorltr roân, Train the TrainersCourse.

Scopul i obiectivelecursului

Acest curs permite însuşirea unor noimetode şi tehnici de predare şi învăţare,necesare în realizarea transferului de

cunotinţe/experienţă i eficientizareaactului educaţional, atât în instituţiilemilitare de învăţământ, cât i în struc-

turile operaţionale din Forţele Aeriene.Prin acest curs pilot se asigură, deasemenea, pregătirea viitorilor instruc-tori români pentru modulul „Leadership”,constituind un bun prilej de verificare acapacităţii de acţiune i adaptare acursanţilor la mediul multinaţionaldinamic.

În aceste condiţii, obiectivele cursuluiau constat în dezvoltarea următoarelorcompetenţe i abilităţi ale viitorilorinstructori: * să preţuiască importanţastandardizării instrucţiei; * să înţeleagă

evoluţia sistemului de instrucţie pentruconceperea, predarea şi evaluarea planu-

lui de învăţământ; * să cunoască proce-

durile de realizare a unor planuri delecţie eficiente; * să înţeleagă modul depregătire eficientă a lecţiei i tehnicilede predare.

Opiniile instructorilorUSAFE

mstr Srgnt Ln R. POWeR : Am sosit aici pentru acest curs - Train theTrainers cu scopul i obiectivul de a-iantrena pe partenerii notri români dinForţele Aeriene în ceea ce privete compe-

tenţele i abilităţile necesare unei lecţiipredate ecient la clasă. Pentru a realizaacest lucru am creat un curs cu durata de osăptămână şi am sosit aici pentru a-l expune într-o sală de clasă în aproximativ 30 deore de instrucţie. Scopul nostru a fost ca lasfâritul acestui curs, persoanele instruitesă poată instrui la rândul lor, să poată predaorice lecţie aleg, în modul în care le-amarătat noi cum să realizeze acest lucru şi amfost foarte mulţumiţi de rezultate.

Thnl Srgnt bnjn J.SWeaTLaNd Jr.: Feedback-ul obţinutdin partea instructorilor români a fost unulpozitiv, le-a plăcut să interacţioneze cu noii să-i expună diferite opinii legate de

modul de convorbire cu studentul în clasă. Am încercat în mare parte din timp oabordare practică legată de modalitatea depredare a unui instructor, cu accent peconvorbiri între studenţi, în detrimentulconvorbirilor realizate într-o singură direcţie,dintre student i instructor. Ei au crezut căacest lucru este ceva diferit i feedback-ula fost bun. i-au dorit ca orele de curs să

dureze mai mult pentru a acumula maimultă experienţă i poate mai mult ajutorpentru realizarea lecţiilor. Eu cred că amreuit, am discutat timp de 30 de ore, i-ampregătit i le-am arătat cum să realizeze unplan de lecţii, un pic mai diferit sau maistructurat decât ştiau, pentru ca la sfârşitulsăptămânii să reuească să-i atingă obiec-tivele, să-i susţină lecţia pe care o dorescunii în faţa celorlalţi, în faţa unor oamenipe care nu i-au cunoscut sau nu i-au întâlnit.

Cred că o să e un lucru bun dacă acest curs va dura mai mult de o săptămână. Considercă pe viitor o să tim mai bine cum vomputea satisface aceste nevoi. A fost primadată, acum avem o idee despre cum va un

Train the Trainers Moto:

Ca şi instructor sunt în continuu proces de învăţare

Between 3rd and 8th o April 2011, at the Air Force Application School “AUREL VLAICU” the “Train theTrainers” Course was successully completed. The course was taught by

United States Air Force who shared their experience with RomanianMilitary Instructors.

Căpitan Daniel STAN

Fotograe de grup cu instructorii americani şi reprezentanţii Forţelor Aeriene Române

Întâlnire adelegaţiei

americane cureprezentanţii

Forţelor Aeriene

Române

La acest curs au ost prezenţi 3 instructori USAFE/Kisling NCO Academy, din Germa-nia: Master Sergeant Lance R. POWER,Technical Sergeant Steve RADNOR and

Technical Sergeant J. SWEATLAND Jr.




asemenea curs, care sunt nevoile studenţilori vom propune o programă mai amplă,predând alte metode i abordând i o altămodalitate de conducere.

cptnl Json crny, Odc(Of of dfns cooprton) l

as Sttlor unt nbrşt: Desfăurăm multe programede cooperare între USAF şi ROAF. Aş spunecă acest antrenament de instruire pe care

tocmai l-am nalizat reprezintă doar un paspe drumul lung al cooperării dintre Româniaşi Statele Unite. Fiecare angajament pe care îl asumăm este minunat pentru că putemsă ne aducem experţii i putem să facemschimb de informaţii cu experţii români. Înacest fel, românii i americanii vor învăţamai multe i vom deveni, drept rezultat,parteneri, oameni i personal de forţeaeriene mai puternici. Sperăm ca acest lucrusă însemne doar începutul cooperării în totceea ce presupune activităţi legate deeducaţia militară profesională care sedesfăoară între USAF i ROAF.

Feed-back-ul cursanţilorLt. psholog clr NeacŞu:

A fost o oportunitate şi o onoare pentrumine să particip la acest curs susţinut despecialişti USAFE. Am fost plăcut impresio-nată de modul în care partenerul americana organizat structura acestui curs, dar şi de

profesionalismul i modul de prezentare acelor trei instructori din cadrul USAFE.

Sunt instructor asociat la catedra deaviaţie din SAFA din anul 2004. Acestschimb de experienţă cu partenerul ameri-can mă va ajuta foarte mult în viitor. Am învăţat astfel noi modalităţi de relaţionare,

de creare a unui teambuilding care, împre-ună cu cunotinţele teoretice, vor ridicanivelul de pregătire al viitorilor cursanţi.

Sg.j ionţ mOiSe:Înainte de a răspunde la întrebare, am

să-l citez pe instructorul american TSgBenjamin SWEATLAND: “Ca şi instructorsunt în continuu proces de învăţare”. Deci,

în urma participării la acest curs am acumu-

lat cunotinţe noi i foarte valoroase care vor extrem de benece în activitatea meade instructor din cadrul SMMSFA ” Traian

Vuia” de la Boboc.Metodele de instruire a tinerilor militari

diferă în mediile militare internaţionale. Înurma discuţiilor libere din timpul orelor,am schimbat opinii i idei legate de modul

de abordare sau rezolvare a unor probleme în instruirea elevilor, ceea ce ne-a făcut să înţelegem, atât noi cât i partea americană,că sunt diferenţe în modul de instruire. Înconcluzie, pot spune că a fost vorba i deschimb de experienţă.

no h a a ma a a oa a90 z a baa asa Moo Ofa.la aa ă oa a z hoăâ s aboăHoăâa g . 582/2001 aobaagh a ma, baă Moo Ofaa româ, paa i, . 371 10 2001.

Elemente de noutatePrintre elementele de noutate prezente în noul ghid se afă

următoarele:– Cadrele militare pot participa la cursuri de carieră pe toată

durata stagiului în grad;– Eliminarea delimitărilor în cariera oţerilor, respectiv:

carieră inerioară, medie i superioară;– Eliminarea categoriilor de oţeri, respectiv: de arme, de

logistică, specialiti, de comandă i stat major, de conducere;– Eliminarea categoriilor în care se pot afa maitrii militari

i suboţerii, respectiv: luptători, specialiti, de stat major i deadministraţie.

Apare, de asemenea, obligativitatea absolvirii Cursuluipostuniversitar de perecţionare a pregătirii/similar pentrulocotenent-colonei/căpitan-comandori pentru promovarea înuncţii a maiorilor/locotenent-comandorilor care nu au absolvitCursul interarme. Suplimentar, pentru promovarea în uncţii amaiorilor/locotenent-comandorilor apare obligativitateaabsolvirii studiilor universitare de master similare ciclului II

Bologna sau a studiilor universitare de licenţă cu durata de celpuţin 4 ani, până la absolvirea primei promoţii potrivit cicluluiI Bologna.

Pentru promovarea în uncţii a locotenent-coloneilor/căpitan-comandorilor apare obligativitatea absolvirii Cursuluipostuniversitar de perecţionare a pregătirii/similar pentru

PRECIZĂRI PRIVIND „GHIDUL CARIEREI MILITARE”aprobat prin HG nr. 106

din 09 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 125 din 18.02.2011

colonei/comandori. În baza prolului pregătirii proesionale, cadrelemilitare în activitate sunt conrmate în arme sau servicii i speci-alităţi militare i sunt considerate în serviciul militar activ ca militariproesioniti. De asemenea, cadrele militare în activitate îi menţinarma sau serviciul i specialitatea militară în care sunt conrmateiniţial sau dobândite ca urmare a trecerii dintr-o armă sau serviciui specialitate militară în alta, pe întreaga perioadă a carierei militare,indierent de domeniul în care activează.

Echivalarea / asimilareacursurilor

Echivalarea/asimilarea cursurilor, stagiilor i a studiilorabsolvite în ţară sau străinătate se eectuează de DirecţiaManagement Resurse Umane. Cadrele militare în activitatecare au îndeplinit aceeai uncţie pe perioada stagiului minim

în grad i nu au ost înaintate în grad la expirarea stagiuluiminim pot menţinute în uncţii sau numite în alte uncţiicare nu implică promovarea, în raport cu posibilităţile de

încadrare ale instituţiei militare i opţiunile individuale, ărăsă e evaluate de către comisiile de selecţie, prin ordin alcomandanţilor/elor structurilor militare care sunt învestiţicu astel de competenţe stabilite prin ordin al ministruluiapărării naţionale. Fac excepţie cadrele militare care îndeplinescuncţii unicat stabilite prin ordin al ministrului apărăriinaţionale.

Cariera cadrelor militare înactivitateOţerii în activitate obţin specialitatea militară din cadrul

unei arme sau serviciu prin ordin de conrmare în armă/specialitatemilitară al comandanţilor/elor care au stabilite competenţe în

acest sens, după absolvirea ormelor de pregătire specicedesăurate într-o instituţie militară sau civilă de învăţământ,prevăzute de lege i de actele normative specice aprobate prinordin al ministrului apărării naţionale.

Oiţerii exercită, în structurile Ministerului ApărăriiNaţionale, uncţii cu atribuţii de: execuţie; comandă/conduceresau specice unor domenii speciale de activitate.

Maitrii militari/suboţerii în activitate sunt conrmaţi înspecialitatea militară din cadrul unei arme sau serviciu prinabsolvirea ormelor de pregătire într-o instituţie militară saucivilă de învăţământ, prevăzute de reglementările în vigoare, ise numesc în uncţii speciice, astel: în raport cu nevoileMinisterului Apărării Naţionale; opţiunile individuale; motivaţiileproesionale i personale.

Cadrele militare pot urma studii universitare de doctorat,conorm reglementărilor specice acestui tip de pregătire, petoată durata carierei militare, iar deţinerea acestui titlu tiinţicconstituie un avantaj în procesul de evaluare în cadrul comisiilorde selecţie, pentru promovarea în uncţii i/sau înaintarea îngrad, numai dacă este obţinut în domeniul de activitate aluncţiei.

Se instituie o perioadă detranziţie

De asemenea, se instituie o perioadă de tranziţie, astel încât studiile/cursurile de carieră planicate i care se afă înderulare vor recventate de cadrele militare în activitate i suntechivalente celor speciicate în prezentul ghid al cariereimilitare.

Totodată, cadrele militare care au absolvit studiile/cursurilede carieră necesare promovării/numirii în uncţii i/sau înaintării

în gradul următor, în baza prevederilor anterioare, vor exceptatede la recventarea studiilor/cursurilor de carieră prevăzute de

prezentul ghid al carierei militare.

* Textul prezentat reprezintă extrasedin textul de lege. Cei interesaţi pot consultatextul integral, publicat în Monitorul Ocialnr. 125 din 18.02.2011

Comandor JĂNEL TĂNASE, şe secţie Management Personal

Locotenent psiholog Clara NEACŞU

Sergent major Ionuţ MOISE



Î

n Perioada 21-25.02.2011 în cadrul Şcolii deAplicaţie pentru Forţele Aeriene „AurelVlaicu” s-a desăurat repartiţia în prima

uncţie i estivitatea de absolvire a cursuluide bază pentru oţeri aviaţie nenaviganţi –controlori de trac aerian i oţeri de artileriesi rachete sol-aer.

După o perioadă de 6 luni, în care tinerii oţeriau cua pgăa î aa spcaaat tt ît t âau pă î Acaa Fţ A „HCaă”, upă absva cusuu bază cau c Apcaţ pu Fţ A

„Al Vl”, t st tzţ î mucţ caa aă, î uăţ aSauu Maj a Fţ A. La acasătvtt st zt zttl llsuperior, g fotiă iă . x

pt GĂLŞCĂ, care le-a prezentat tinerilor oţeriperspectivele pe care le au în cadrul Forţelor AerieneRmâ - ltt z slv.

Pm lsţ l l 2 s bază, acetia ind i primii care au accesat uncţi ilepuse la dispoziţie pentru încadrare, ne-au răspuns

- îmătăt msl l m l îtdrum, după absolvirea cursului din cadrul Centrului Isu pu Fţ A, u au uacac cu paa paccă a spcaăţ pu st gătţ.

Iată, aadar, impresiile cu care păete în primauncţie sbocott -Mi SS, oţeravaţ avgaţ – c ac aa:

„Chiar dacă nu ţi-a plăcut fzica sau o anume materieîn liceu, pentru că nu oconsiderai importantă,asta nu înseamnă că nu aajutat la ormarea ta. Îninteriorul unei carcase

rumos colorate, de celemai multe ori se afă unmecanism la a cărui uncţionare contribuie ecare rotiţă. AcademiaForţelor Aeriene ne-adezvoltat un orizont vast de cunotinţe generale, iar

pregătirea noastră înŞcoala de Aplicaţie pentruForţele Aeriene, s-a con-centrat asupra specialităţii. Dacă în academieeram studenţi, aici, chiar dacă încă nu aveamobţinută licenţa de personal aeronautic, am ost controlori de trac aerian operaţional.

Căpitan Daniel STAN

După 6 luni petrecute în cadrul colii de Aplicaţie de la Boboc, pot spune că am maimult curaj i încredere în ceea ce voi ace,deoarece acum cunosc „reţeta” meseriei decontrolor de trac aerian operaţional i tot ce-mi mai rămâne este să încep să o pun în

practică.Cel mai important lucru pe care l-am

realizat în coala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene a ost aptul că am descoperit cu ade-vărat modele, persoane despre care să poţi isă vrei să spui că ţi-ai dori să i ca ele... restul vine de la sine. Nici notele, nici aprecierile nu

spun cu adevărat cinesuntem i de ce suntemîn stare, drept pentrucare consider clasareamea pe primul loc înierarhia celor 2 cursurio întâmplare. Fiecaredintre noi ducem cuadevărat pe parcursul vieţii o singură bătălie:cea cu noi înine, iar

aceasta ar trebui să ne acă să fm mai contienţide adevărata noastră

valoare”.Sblocottl Di ManOLaCHe,

oţer de artilerie antiaeriană i rachete sol-aers paă că: „Absolvirea cursului de

The graduation ceremony o the non-lying air orceoicers – air traic controllers and anti-aircrat artillery and surace to air missiles oicers - as well as theassignment o their irst duty station, took place rom 21 st to 25 th o February 2011, at the Air Force Training School “ AUREL VLAICU ”.

bază în coala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene a contribuit, în primul rând, la ormarea deprinderilor speciice tehnicii deartilerie antiaeriană i rachete sol-aer,deprinderi indispensabile pentru ocuparea primei uncţii, precum i pentru evoluţia încariera militară în cadrul specialităţii pentrucare am optat.

În al doilea rând, cursul de bază a aezat încă o cărămidă pentru desăvârirea meaca oiţer, pentru perecţionarea calităţilor mele de lider militar i de bun specialist.Totalitatea activităţilor practice desăurate pe parcursul celor 6 luni ale cursului de baz ăa reprezentat temelia, undamentul ără decare evoluţia ulterioară nu ar i posibilă”.

L mlţmim t cst imsiidosbit cm l îct d dm i s-m ăio şi cvito mos ss

d căt comdtl colii d alicţit Foţl ai „al Vlic”,como ico GIGOI, citâ-pe npoleo Bopte, l estivitte debsolvie, le tsmitem „să aspire cătreşi să poarte i ecare dintre ei în raniţa lor,bastonul de mareşal”.

Aspecte de laestivitatea de

absolvire

Sublocotenentul Ana-Maria SUSAN

Sublocotenentul Diana MANOLACHE




Ch ă 2010 st l, tttranziţiei prin etapele crizei nanciare mondiale,a a subţ Fţ A- ăt t ssltt, tm-nare i pasiune, răspunzând lipsurilor nanciaresurvenite cu eortur i susţinute i cu încredere înv. Eu sacc psa -aust st tă să ţ VI- sl “CEL MAI BUN DINTRECEI BUNI ”.

Slţ, lă, tht tă ţl t, ms lmt ua î csa î cazu ppu u-tăţl. Ast st t l m vs,

ţu-s p ga spcaăţa cus acvăţ săua p

pacusu auu 2010 că caaţ,pcu: acvăţ spcc u ăţ, pac- l ms xt mţ s -ăţ, pcaa î acţu uaai civice, proiectarea i realizarea unor produse sstm să ă hltll -ţiile sau perioadele de indisponibilitate a tehniciimlt, tvtăţ stv tv.

Î ua aaz ppu ass,structura de consilieri ai comandanţilor unităţilor Sau Maj a Fţ A pulm l mtl mlt sţl s t sţ „ Maistrul militar al anului 2010” cgău să mai

concUrSUl“cel mai BUn dintre cei BUni”

- eţ Vi- -

miia aa a III-a Dai BUZNEA uaa aă 01853 Capu Ma. Masumlt s- mt mttt dat dovadă în cadrul activităţilor desăurate întt, ţtvă mtţă î îl-nirea sarcinilor de serviciu. Odată cu par ticipareaîn cadrul misiunii de menţinere a securităţii dinAganistan - ISAF, maistrul mi litar i-a valoricattţll sl mlt, tpentru „curajul i competenţa proesională” prin t tt ss -ciere din partea comandantului i a locţiitoruluibaz a p Apu IaţaKabul - KAIA, locţiitorului eului pentru operaţii

saba cau ţ assţă scua aţaă - ISAF a pz-

auu aţ a a Forţelor Militare Românedin Comandamentul ISAF

- Agasa. Taă, as cpsa pa c a a M a pu svcu ausNATO a Eb M „Î Sujba Păc”ls III-.

Lcu 2 -a vmaii miiaaa a II-a DaiCÎRÎC uaamilitară 01829 Bucureti, l 2 t stţă,p cu 3 a casa-tului, s-a situat masumiia aa a II-aZa KATONA

tt mlt ă 01930 Cîm Tz.La scţua „Subţu auu 2010”,

câtigător a ost desemnat unu MaanPRODAN uaa aă 01853 CapuM. Sţl, h ă st l îtlca a, a v csa că spcupa hga ucu cu avaţtă ă st lă smltl ţtmobile necesare antrenării trăgătorilor cu rachetesl-. Ps t thă l- tmtsă proiecteze i să realizeze anumite componentepentru uzelajul avioanelor-ţintă, inclusiv elicea, lzt sstm m llde amerizare a avionului-ţintă. Este amiliarizat

Maistru militar principal Gabriel ENACHE

cu simulatorul de creare a scenariilor din dotarepentru a simula câ mpul de luptă cât mai aproape ltt. Sţl st ăsătt l, l st mâ ml .

Ll 2 st t sergentul Eugen-Vann PREADA din unitatea 01829 Bucureti, l 2 t stţă, ll 3 l lsm-tului, s-a situat unu adjuan Fna-Iuliana DĂNILĂ tt mltă 01812Bltt.

l Sttl Mj l Fţl A, gene-au-ma d. CÂRNU Fănă, a mulţumit atâtcgă ccusuu, c psauuslţt tt î să, t tlpus î xcuaa su îcţa, c-erindu-le diplome. Totodată, eul Statului Major alFţ A a ţu să pczz că xpţac a apcaţ a a subţt îmătătă lgl, l stt sltt l ztă.

La u , paţ cau cpuua a subţ -au xpasasacţa pu apc p, pu cu-aa, ăca aă, î as cx, au ţ, î cua a sscp aa cz, a acvăţ a psa-lsml, l stl t.

Astel de competenţe precum creterea niveluluide expertiză a personalului, realizarea transeruluicuţ psa că psau abaza ierarhiei militare din Forţele Aeriene, stabilireau spsabăţ ca pu aca, s-carea pregătirii i ormarea deprinderilor necesarelucrului într-un mediu multinaţional sau în teatrele paţ, gja pu psau aa responsabilitate, sunt doar câteva dintre priorităţile t lt î s mt mlt sţ l Sttl Mj l FţlA î l stţ 2011.

În perioada 21 – 27 ebruarie a.c., o delegaţie deoiţeri din cadrul Statului Major al Forţelor Aeriene aeectuat o vizită de documentare la Alabama, Montgomery,la Aripa 187 Aviaţie de Vânătoare a Gărz ii Naţionale.

Vizita a ost organizată i subvenţionată de ODC(Oice o Deense Cooperation), în cadrul activităţilorcomune cu SUA.

Scopul vizitei a constat în documentare privind aspectede logistică i mentenanţă pentru avioanele F-16 (asistenţă în elaborarea programului de mentenanţă pentru operareaF-16, cunoaterea reglementărilor i normelor de mentenanţăspecice USAF i misiunilor executate de o escadrilă de F-16,cunoaterea echipamentelor tehnice i a procedurilor deconservare, inrastructuri, exploatare etc.).

Vizit` de dcumentae având ca subiectavinul F-16

Căpitan-comandor Marius ŞERBĂNECI

Plutonierul Marian PRODAN

Maistrul militar clasa a III-aDaniel BUZNEA




DOCUMENTAR

V orbesc fluent ima gză, acunoştinţe solide de fzică şi matema-tică, sunt antrenaţi să reziste la stres,

dirijează cu precizie probabil cele mai asci-nan mja d ans nvna d mş sun nvţ a anua să a a usud pţia i ă az îimaa. S ii d aiaerian.

F ă sun v sau ma, nde trafc aerian au aceeaşi responsabilitate:ă diijz î igaţă z aavdin zona lor de responsabilitate. Centrul deOperaţii Aeriene al Forţelor Aeriene are înmp ă diaă maag-mi aii aia, ă ţiază î ad ROMATSA –Admnsaţa Rmână a Sv d TafAerian.

O meserie stresantăClădirea ROMATSA, o construcţie nouă i

mă tt tl v s lăî Băasa, î appa apuu. Dacăcva a ub a a cţ ucu cau acs suţ, acsa îvor i repede spulberate odată ce va ace primi i

pa î u că, u va scpspaţii aerisite, luminoase, mobilier ergonomic,cuăţ ca- aac. Tu s asgaza îc c ca asguă caaacuu – c ac aa – săămâă stă l stă tţ s ăt.

Piloţii fără manşăThey are uent in English, they have solid knowledge o Mathematics and

Physics, they are trained to resist stress, they oer precision guidance the most ascinating manmade mean o transportation and they have to attend specic courses every year to better themselves or to train in simulators. They are the

air trafc controllers.Civilian or military, air trafc controllers have the same responsibility. The

Air Force Operational Center has a structure designed to manage the air trafc,a structure unctioning inside ROMATSA - Romanian Air Traic Services Administration.

Maior Mircea BARAC

C m mlţ t m ăt tţă t m t, lml ţsau din documentare. Cu siguranţă, toţi am rămas ms ă m l st ttl t, ă su a ca, aău pţ cpţ,dispun de soarta a sute de oameni printr-o decizie.Dincolo de spectaculosul acestei meserii, lucrurilesunt extrem de bine sistematizate. Există mai multetipuri de controlori de trac aerian, iar principala

l să st mţ sgţ tlde zbor. Într-o primă ază, este vorba de controlorii

“ ground ” – c ca assă avu aa p cacsa s p s, c uază pachază. Îmmtl î vl s lză l ăt

psă, acsa s afă sub aţa c tl tl, s zză mţlradar i vizua le. Tot ei sunt cei care supravegheazăde la sol aterizarea i decolarea avioanelor i zborull ză 15 km î jl tl,a îăţ cva su . Uaa

“approach” s ca ca jază avu upă

ca sau pu va a aza -ust stlt.Î mmtl î vlî tmă , st tă î tţ t- uă. Aca jază aava casuvază ţaa, a îăţ ps 3.000 metri. Distanţa pe care o parcurge un avion este, lau , îpăţă î a u sca. ÎRomânia există 8 sectoare: 2 în Arad i 6 la Bucureti.Există, de asemenea două centre “approach” unull Bt l l Cstţ ă tă

a Bucu a Aa (ca î cusu auu2011 s v tsm î h).

P spccu acvăţ , c trac aerian acţionează într-un mediu reglementataţa, a aţa, av bgaţa săapc saa caă apa av a Ogazaţa Avaţ CvInternationale (OACI) i la nivel european de cătreOrganizaţia Europeană pentru Siguranţa NavigaţieiA (EUROCONTROL), gazaţ caRmâ t.

Persoane bine antrenate, cu o atenţie dezvoltatăpeste medie, controlorii trebuie să aibă obligatoriuo viteză de reacţie deosebită. E nevoie de toate acestecalităţi deoarece slujba lor este considerată ca ind

ca a ssaă u, pv uu suum, ll lsâ-s sl svl tl gţă.

De apt, responsabilitatea controlorilor de trac st t m. Dzl t lt îţ să. S s ă ă âţva îcp u c să “simtă” sa. Slză î t ât 2 .

Controlorii de tracaerian militari

“Centrul Management raic Aerian estestructura militară destinată să asigure conducerea

i coordonarea directă a tuturor structurilor implicate în managementul tracului aerian careasigură uncţiile la sol i în aer necesare pentrumicarea sigură i ecientă a aeronavelor militare

pe durata tuturor azelor de operare în scopul fu-idizării tracului aerian i asigurării siguranţeitrafcului aerian operaţional – OAT. Cu alte cuvinte,T asigură conducerea i coordonarea directăa tuturor structurilor implicate în managementul tracului aerian operaţional, pentru a obţine o

îmbunătăţire a utilizării spaţiului aerian”, -aexplicatăan- mandu Du Ian Mu,l tl.

Fţl l sl î st î sv trac aerian – ATS, managementul spaţiului aerian

– ASM i managementul uxurilor de trac aerian– ATFM.Din punct de vedere organizatoric, Centrul de

Management Trac Aerian este compus din birourillzt l Bt, Cstţ, A Clj u bu Maag Tacc Spaţu Aa aBucu. O uă s aă cc a

Contolori de trac aerian laROMATSA



DOCUMENTAR

– tl t sstţ. Exstă, sm, B Mgmt Tt SţAa, î cau căua uă s aă ă s. Pt sl st t găs uăa: caa zbuaeronavelor care operează OAT în raport cu tracul

aerian civil; generează, centralizează i proceseazăc paca a zbu pu p-ratorii aerieni militari i le înaintează spre avizare apba; ază Ispcau Gal Plţ Ftă s zl -v c vuază a îăţ c îzona de rontieră, în măsura în care deţi ne acestemţ t.

Obgaţ c su a am lţ v l vlţ lt vafa î za spsaba, a ,procedurile de aterizare i decolare ori eventualelestţ z. Cvsţl st lţ,alţi controlori de trac sau personalul autorizat sesăaă xcusv î ba gză a puevitarea pierderii concentrării, se îndeplinesc, prinaţ, sac , a va a bt.

Pl zl stă î m analizarea solicitărilor de planicare a zborurilor a C Opaţ A a faeriene, înlăturarea/atenuarea stărilor conictua lea î , c cu paa cvă astţl s vtzăl s.

Pu azaa ţa să tvtt tăţ ţ FţlA, cu a aba, xcua pus îtă m mlt ţtv. Astl, st ml-mentat un nou concept de dirijare în spaţiul aeriana acuu OAT aa a saa

EUROCONTROL NATO.D asa, au s pgăţ c

t ţl l tl lsuau uă cau ROMATSA, î

scpu îsu pcu pcţăp ucu a c acaa paţa upă saa ICAO,EUROCONTROL NATO, pu a pua îăsuă să cz acu aa paţaî sţl zvt.

Tttă, st îts ţ mcu partea civ ilă pentru implementarea procedurilorspcc, pc a csaa cuăază aaguu acuu aaa cv, î va pză uzăspaţuu aa î cu, pv cţccpuu CER EUROPEAN UNIC uzafxbă a spaţuu aa, p cguaau cv. Acs ap a ps pcaau z scţa (csa săuăacvăţ zb a), p ăamsl st.

“ Jobul acesta te solicită, trebuie să i echilibrat, findcă altel clachezi. E o meserie pe care o aci dacă

eti stăpân pe tine, o meserie în care nici o zi nuseamănă cu alta ”, s ccuza -manduu Nua Cza, controlor de trac î l CMTA. Pmţ 1996, ţl t stg găt t lî l EUROCONTROL, î l 2008.

Obiectivele Centruluide Management Trac

AerianP z sv t – ATS

că sucu a suba cuu,ss î lţl tl vl j z-

l, s îţlg: sv tl l tl operaţional; servicii de inormare aeronautică; serviciide alarmare; servicii de căutare-salvare; managementulsţl ; l zl.

Concret, această structură este responsabilă cujaa acuu aa paţa î spaţuaa ca pu aav ca xcuăacvăţ zb î aaa spaţuu zva, cua : ac zb cups î z tl mlt (CTR), ttl stţ ltăţl vţ s ttl tmt cau xcţ Pţ Aaă. D as-m, sgă tl -aţa – OAT (a) cu c ga – GAT

(vl).

Servicii le de inormare aeronautică – FIS pentrutracul aerian operaţional – OAT se asigură, în zona ssltt, î lmt , cooperarea cu celelalte organe de trac aerian civile mlt s t .

Î suaţ aaa, CMTA pacpă aalarmarea elementelor orţelor aeriene componentea ssuu aţa căua-sava puxt msl s.

Î zl stţ tlz tztă sţl ţl, CMTA tă îm-ună cu structurile militare specializate (Centrele deRt Ctl) tăţl vl -z sv t (ACC, APP, TWR),l xt msl Plţ Aă.

D asa, CMTA a u apa îzaa xcuă zbu î zzva î z au, pu as-

guaa sguaţ zbuu aav ca sîtă ăt s svlză ml ţă s zl zvt.

O ltă să î v tl -ztă mgmtl sţl , stv smă tvtăţ îts î v tl-ză p a spaţuu aa că acag uza, v sggaamtă sţ . C t tglăa aaguu acuu aa (ATM),aagu spaţuu aa (ASM) s a-zază î ssă cpa a cu cutl (ATC), ât mgmtlxl t (ATFM).

Î scpu asguă paţu î-

up a uză fxb a spaţuu aa(Flexible use o Airspace – FUA), de la planicareasttgă l tlz ttă î ţă gă aţa, NATO, UE ICAO,CMTA tă l sl l zîn colaborare cu structura speciali zată din SMFA sttl vl.

Maximăresponsabilitate i concentrare pentrucontolorii de trac aerian din cadrul

CMTA

O tură de serviciude la Centrul

Management Trac Aerian

Şeul Centrului Management Trac Aerian, căpitan-comandorul Doru MICU



ALBATROSUL 2011 – SCENARIUL UNUI TEATRU DE OPERAŢII

î oaa 28 ma – 02 a a.., a Şoaa Aaţ Foţ A – Bobo s-asăa xţ a “Abaos 2011”. exţ a a a so aaa aam

o soab, sa să oz - a oaţ, oom aajamo asma româa aaa sa mmb nAtO.Foţ aan a xţ Abaos 2011 a os ons n sona hnă aaţnân oo

a sboa Sa Majo a Foţo A, smâ aoxma 130 ma 9 o iAr-330 ( aa SOcAt, aso MedevAc), m soa ham saza a oama cBrn (chm, Boo, raoo na).

Ob xţ a osa aaa aam a oa - a oaţ aţoa, o oţ, za oaa, - m amţă oţoa cBrn, ooma saa nAtO.

Locotenent Laura COZLOV

The exercise ALBATROSUL 2011

took place rom March 28th to April 2nd 2011, at the Air ForceTraining School “AUREL VLAICU”.The purpose o this exercise wasto train a deployable helicopter detachment in order to be able to

operate in an international thea-tre o operations, day and night,all-weather, in an environment posing conventional and CBRN threats, according to NATO standards.


ANTRENAMENT

Concepţia generalăa exerciţiului

Scenariul exerciţiului ALBATROSUL 2011 a

ost unul ctiv, a avut ca scop antrenarea orţelori mijloacelor participante pentru a răspunde lasituaţii de criză într-un mediu cât mai realist ia încorporat conceptele, cerinţele i standardeleactuale, utilizând planurile i procedurile NATOi naţionale. Prin intermediul scenariului s-ausimulat condiţiile unor acţiuni desăurategradual, pe timp de pace, criză i război, cuprin-zând aspecte majore speciice domeniilorOperaţii, Logistică i Protecţia Forţei. Acesteaspecte s-au reerit la evenimente desăurate într-un mediu ostil, simularea unor ameninţăricum ar cea de natură teroristă, atacuri conven-ţionale i CBRN etc., în concordanţă cu obiectiveleurmărite, în scopul creării dinamismului specicacţiunilor militare din contextul internaţionalactual.

Exerciţiul a avut ca participanţi: Flotila 90Transport Aerian – cu personal i cu un elicopterIAR-330 MEDEVAC, Flotila 95 Aeriană – cu per-sonal i 4 elicoptere IAR-330 SOCAT, Flotila 71Aeriană – cu personal i 4 elicoptere IAR-330 Mi Compania 212 CBRN – cu o autospecială decercetare i una de decontaminare CBRN.

Reprezentanţi ai Componentei OperaţionaleAeriene, modulului Instrucţie i Doctrină dinSMFA i Flotilei 95 Aeriene au constituit condu-cerea exerciţiului.

Durata de desăurare a scenariului a ostcuprinsă între 36 i 54 de ore. În acest interval a

ost simulată existenţa unei dispute de naturăeconomică între un stat membru PP (Parteneriatpentru Pace) denumit Muntina, care urma săadere la alianţă la următorul summit i un altstat din aara alianţei, Draculina. Muntina dispu-nea de o armată redusă, dar avea un nivel depregătire ridicat, iar Draculina avea orţele

aeriene superioare numeric, însă decitare dinpunct de vedere al pregătirii i al resurselor. Îneortul de a trana în mod avorabil acest confict,statul Muntina benecia de sprijin militar con-stând mai ales din orţe aeriene, din partea unuialt stat membru al Alianţei Moldina. Acest sce-nariu a constituit punctul de plecare în ormulareamisiunilor.

Înainte de alertă Înainte de pornirea cronometrului am

discutat cu câţiva militari care purtau o bande-rolă albă pe braţ, semn că urmau să participeactiv în cadrul exerciţiului. Cu echipamentul

individual, casca de zbor i vesta de salvarepregătite, locotenent-comandorul AdrianNICOLAEV atepta încrezător într-o sală depregătire alături de colegi să primească alerta:

“Cel mai diicil lucru la un astel de exerciţiu îl constituie programul, care este oarte intens pentru că începe dimineaţa i se termină seara

după ora 10, iar cel mai plăcut lucru, dar nu cel mai uor, este zborul ”.

În sala în care s-a constituit Centrul deOperaţii al Escadrilei din care ace parte deta-amentul evaluat sau SqOC (Squadron OperationCenter), atmosera de ateptare a ost aceeai.Oiţerul de serviciu, locotenentul ŞteanFURTUNĂ de la Flotila 90 Transport Aerian,punea la punct împreună cu militarii din încă-pere ultimele detalii înainte de primirea misiunii.Locotenentul Furtună a îndeplinit pe timpulexerciţiului i uncţia de copilot la elicopterulIAR-330 MEDEVAC, care execută in mod curentmisiuni de evacuare aeromedicală. Acesta ne-aexplicat că dacă va solicitat ca pilot pe timpul




În cadrul tactic elaborat, a ost

simulat un atac cuarme chimice;

aspect de laoperaţiunea de

decontaminare aaeronavei


ANTRENAMENT

Aspect din Centrul de Operaţii al

escadrilei detaamentului

(SqOC)

exerciţiului, un militar va trebui să-l înlocuiascădin uncţia de oţer de serviciu. Este una dinsituaţiile denumite în argou militar “injecţii ”, cepot incluse în scenariu. Locotenentul Furtunăa mai participat la astel de exerciţii, printre careSALVATORUL 2009, atunci când s-a desăuratevaluarea naţională a detaamentului MEDEVACi SALVATORUL 2010, care a reprezentat opera-ţionalizarea i airmarea NATO a aceluiaidetaament, cănd au ost prezenţi i evaluatori

din cadrul CC Air Izmir. Chiar dacă este a treia

oară când participă la o asemenea activitate,oiţerul consideră că astel de misiuni suntnecesare deoarece implică oarte multe categoriide tehnică, nu numai pe cele care executămisiuni MEDEVAC: “Exerciţii de acest tip e bine săe cât mai multe. Când au venit evaluatorii de laIzmir pentru SALVATORUL 2010, ne-a ost uor pentru că aveam experienţa din 2009. Misiunilede evaluare au reprezentat o experienţă de neuitat întrucât ne-au pus în aţa unei situaţii reale.Reprezintă o schimbare aţă de rutina zilnică, nemobilizăm i punem în practică tot ce am învăţat.Dacă nu ai ocazia să-ţi demonstrezi calităţile într-osituaţie reală este posibil ca pe parcurs să apară plaonarea. De asemenea, oamenii care au mai

participat la astel de exerciţii transmit din expe-rienţa lor i celor care nu au mai avut ocazia să participe”.

Tot în SqOC i-a desăurat activitateasergentul major Marius MATI, care a îndeplinituncţia de custode CRIPTO, adică s-a ocupatcu managementul sistemelor i materialelorcriptograice i asigurarea liniilor criptate.Acesta ne-a dezvăluit că este prima dată cândparticipă la un astel de exerciţiu: “Este oexperienţă care mă va ajuta în uncţia pe care oîndeplinesc la Flotila 95 Aeriană de la Bacău. Încadrul unui astel de exerciţiu te conrunţi cu mult mai multe situaţii neprevăzute decât cele care pot apărea în unitate”.

O ormaţiune care a participat la toateexerciţiile desăurate începând cu SALVATORUL2009, este Compania 212 CBRN din cadrulCentrului de Comunicaţii Aero i Inormatică.Caporalul Cristian DINICU icaporalul MarianSOARE de la această companie exploateazăautospeciala ADT 4, care ajută la decontaminareatehnicii cu dierite materiale i substanţe cumar apa, detergenţi speciali sau perii pentrudecontaminare chimică.

Injecţiile –actorul surpriză

Din partea Statului Major General (SMG), laacest exerciţiu a participat omao vagHei, eul Biroului Evaluare Forţe Aeriene de laDirecţia Instrucţie i Doctrină, care a ost însăr-cinat cu monitorizarea activităţii detaamentuluidislocat la Boboc. Comandorul Gheţi ne-adeclarat că “exerciţiul este planiicat pentruîntrunirea condiţiilor de acţiune din teatrele de

operaţii, la care este posibil ca acest detaament să participe în cadrul coaliţiei sau misiunilor internaţionale. Activitatea are loc în condiţii nanciare care nu sunt cele mai propice, dar estede remarcat eortul pe care participanţii i actorii

de răspundere îl depun pentru desăurarea acestor acţiuni. Exerciţiul respectă strict regulile NATO, iar concluziile vor f analizate i înaintate actorilor dedecizie”.

Plutonierul adjutant IordacheADĂSCĂLIŢEI, sosit pentru acest exerciţiu dinpartea SMG, are trei misiuni la activ, una în Bosnia în anul 1996, una în IRAK în 2004 i una înAganistan în 2008. În misiunile menţionate aasigurat activităţi de escortă VIP, culegeri de

inormaţii, pază convoi i însoţire, patrulare,misiuni antimortier, pregătirea poliţiei locale idistribuirea de armament. La acest exerciţiu,suboţerul a participat ca supervizor pentruactivităţile de check point mobil, camufare,modul de reacţie în situaţii de izbucnire a unuiincendiu, atac cu bombă, găsirea unui obiectneidenticat, pază i intervenţie.

Locotenentul Radu ŞERBAN, în calitate desupervizor, ne-a precizat că: “La logistică se au învedere toate activităţile de mentenanţă, înarmare,dezarmare, dar i raportarea ierarhică a acestor activităţi. Se verică planurile de activitate, apli-carea regulamentelor specice precum i reacţiamilitarilor la dieritele incidente neprevăzute ce ar

putea apărea. La sârit se acordă caliicative potrivit standardelor NATO“.

Unul dintre oţerii implicaţi în domeniuluilogistic a ost i căpitanul Roberto STERNAT de la Flotila 90 Transport Aerian. Acesta ne-aexplicat că scenariul susţinut în mai puţin de 56de ore este unul care se desăoară în modnormal în 6 luni, iar situaţiile prevăzute, sau

“injecţiile”, sunt oarte multe i acoperă toatedomeniile vizate. De aceea, în cadrul exerciţiuluiau avut loc peste 110 evenimente, dintre carecel puţin 35 numai în prima zi. Aspectele urmărite

de supervizori au ost diverse. “Ne intereseazăcolaborarea militarilor cu naţiunea gazdă, aspectul logistic, dotarea personalului cu materiale. În acest scop, la început am avut câteva demonstraţii deînarmare, de pregătirea muniţiilor pentru




ANTRENAMENT

înarmare, de mentenanţă, pregătire pentru zbor i control între misiuni ”, ne-a precizat căpitanulSternat care a mai participat la patru exerciţii deacest tip. “Iniţial este greu, pentru că nu tii la ce săte atepţi, încerci să-ţi aci treaba cât mai bine, cumai învăţat i cum ai ăcut până atunci, însă nu tot timpul acest lucru se potrivete cu ateptările celui care apreciază modul de acţiune. Trebuie să teadaptezi din mers, trebuie să dai dovadă de bună-voinţă în a adopta i părerea lui. Mă regăsesc în

anumite persoane participante la exerciţiu”, acompletat acesta.

Situaţiile critice care pot apărea în teatrele deoperaţii sunt numeroase. Un exemplu este cazul

- destul de recvent, în care se primesc inormaţii

din partea localnicilor despre o locuinţă în caresunt ascunse armament i explozivi. În aceastăsituaţie, trebuie să existe o echipă care să vericeveridicitatea inormaţiei i una care să ia măsuri.Misiunile se pot primi i în timpul deplasării pentruvericarea inormaţiei.

Din cele peste 150 de situaţii apărute întimpul exerciţiului am asistat numai la câteva,pentru că acestea s-au desăurat simultan, înmai multe locuri ale teatrului de operaţiisimulat.

Pentru a se observa modul de reacţie aechipelor de intervenţie, a pompierilor i a

echipei medicale de prim ajutor din compu-nerea detaamentului, a ost simulat un acci-dent de autovehicul care a luat oc, existândtrei victime. După ce a ost anunţat accidentul,echipa de pompieri a intervenit pe teren, astins incendiul i a acordat primul ajutor, apoia sosit ambulanţa i echipa medicală care aintervenit i a stabilizat victimele. Maioruldoctor Rareş ZAMFIR de la Direcţia Medicalăa analizat modalitatea de acţiune în cazul

victimelor care au avut următoarele aecţiuni:una încarcerată, având o ractură deschisă cu

sângerare a membrului inerior stâng, o victimăincontientă cu pneumotorax i una inconti-entă cu arsuri la nivelul eţei.

O altă situaţie a ost reprezentată derănirea cu armă de oc a unor santinele, înlocuirea cu alte santinele care trebuiau săacorde răniţilor primul ajutor necalicat, pânăla sosirea echipei medicale. Una din santinelele împucate a avut o ractură deschisă de emurcu sângerare arterială masivă. Colegii santinelei

i-au ăcut o hemostază prin aplicarea garouluii au improvizat nite atele olosindu-se i deun pistol mitralieră, pentru a imobiliza piciorulracturat al victimei.

Sublocotenentul Ioan ROŞU de la Flotila71 Aeriană a observat modul de acţiune încazul contaminării petrolului din cisterna de

alimentare a elicopterelor sau al unui accident în care s-au eliminat substanţe periculoase înaer, norul cu substanţe periculoase depla-sându-se cu viteza de 20 km/h, spre aerodrom. În acest caz, militarii detaamentului au cer-cetat zona i au luat probe pentru a stabilinatura contaminării.

Altă situaţie apărută a ost contaminareaa cinci militari cu substanţe nocive pătrunse în apa potabilă, care i-a scos din “joc” pentru

două ore, punându-i în incapacitatea de a-iexercita atribuţiile legate de pregătireaaeronavelor. Printre “injecţiile” apărute, deaceastă dată în punctul de comandă, au ostdetectarea de muniţie improvizată, o scurgerede inormaţii, deectarea iremediabilă acalculatorului de reţea etc.

Detaamentul de elicoptere a executatmisiuni de zbor cu trupe si tehnica în terencât mai aproape de teatrul de operaţii.Situaţiile simulate au avut ca scop antrenarea în aplicarea tehnicilor, tacticilor i procedu-rilor NATO specice misiunilor de transport

personal i tehnică de luptă, escortă i eva-cuare aeromedicală a răniţilor.

Directorul exerciţiului Albatrosul 2011,

comandorul Alexe DIACONU, care a osti directorul exerciţiului SALVATORUL 2009,ne-a precizat că “s-au executat misiuni de

zbor complexe, atât pe timp de zi, cât i petimp de noapte, în zone deluroase i muntoase,cumulându-se peste 50 de ore de zbor. Amavut o mulţumire personală pentru că petimpul exerciţiului, în aară de simulările planiicate nu au existat incidente sau eveni-mente la sol sau în aer, având în vedere limi-tările care au existat i complexitateaacţiunii ”.

ALBATROSUL 2011 contribuie lamenţinerea nivelului de credibilitate alRomâniei privind îndeplinirea la termena angajamentelor asumate, asigurândoperaţionalizarea sau menţinereanivelului de operaţionalizare a structu-rilor puse la dispoziţia NATO/UE.

Locotenent comandorul Cristian POENARU

i locotenentul tean FURTUNĂînainte de decolare

pentru o misiune simulată deevacuare medicala

Caporalii Cristian

DINICU i MarianSOARE dinCompania 212

CBRN , operatori laautospeciala ADT4

Sublocotenentul Ioan ROU de la Flotila 71 Aeriană

Colonelul Mihai DOROFTEI i comando-rul Valentin GHEŢI, supervizori în cadrul

exerciţiului

A ost simulat unaccident de

circulaţie soldat curănirea pasageri-

lor; aspect de lamomentul

acordării primului ajutor



ISTORIE

C alendarul elicopterelor i istoiFoţelo aeiee rome îcepe c dtde 1 ebie 1956. atci lt fiţă

pim escdilă de elicoptee di romi, lcăei comdt ost mit căpitanul IoanREPEDE. escdil v î com tit cos nnţ maj VasIURAŞCU, Ghgh DINU, şi GhghLEAHU. Cei pt ofţei st pimii piloţi şiistctoi de zbo pe cest tip de eovă şi zbt îtâil licot ds di uiSovietică.

Istoria primei escadrile deelicoptere din România a

început la Muzeul Aviaţiei

E c p u – a c a s ă “s â r l e a z ă ”zburătoare – îşi are originea în China anticăa secolului a l IV-lea î .Hr., conorm datelorsc. Jucă babus s copiii din acea perioadă se apropiau cel maimult de un dispozitiv care zbura pe verticală.Mai târziu, în anul 1483, Leonardo da Vinci

ş-a aga u “şurub zburător ”, cap s a ţ usc ua a uut t să- mtă st să sîlţ l sl.

Pionierii elicopterului s-au airmat încă di nsecolul al XVII I-lea, iar cei care au contribuit lacrearea sa de-a lungul timpului provin din toatelţl lm, t ş gromână. Denumirea actua lă a aparatului de zborî apaţ aczuu Gusav Vc Pt ’Amét, 3 g st 1861 ş-bva vţa î Agasub u Hécpè.Tuş, pu ca s-aînălţat de la sol cu o astel deaşă zbuăa a srancezu l Paul Cornu în anul1906.

În luna iunie a acestui an,s v îp 55 a când armata noastră a primitî a cp. Mapcs, p 10 u 1956, ass î Ra pucp M-4, cu uău0127 p uzaj. Az, a juăa sc a acmmt, ătâl t „s h t”, ămii de ore de zbor, la muzeu. Era destinat pentrusu asp, cca, sava îu gu accsb sau zb a puc

x, aacu up s , b a ,puc îă . Caa a , a v a mtlă l 12,7 , u, uăbcu ach S-5xa î xu u z a j u u . P u aaspa u auu-sm t GAZ sIMS, cu sau 8ăţ p ăg, sau uu 75 cu s-vaţ 14 a c h p a ţ u p ă .

D z v a v z ămxmă 210 km ă, ava u pa

ax 6.000 , a aua z 00 k m. Pt xt z z t î tt ml t ţlmtlg.

L tă, v lt î îzst Fţl A l SUA, URSS, Fţ Agl. Î tl s-stl E – -încredinţat comandorul (r) Vasile Iuracu, unuldin pionierii acestor tipuri de aparate i primulcaa g a sgu uăţ acest gen în 1965 – eram prima ţar ă care dispunea

lt.

Sosirea elicopterului Mi-4în România

Cmmtl Fţl A Mlt(CFAM) a îţa Escaa Ecp îl 1956, î l Rgmtl 108 AvţTasp caa mad (.)Ia ZAMFIRESCU, a a p AuPpa. Pgă pu ua scaă auît î l l . L -tatea de la Pipera, unde se ală în prezent MuzeulAvţ, s- mjt săl găt, m-toare, o popotă i s-au pus la dispoziţie materiale hzt t să s l.

P 1 1956, î tt s- t tl îţ sl sttl gz î sll 12piloţi i personal tehnic de specialitate. Din acest

mmt, sl lt tt vp aav svc M-4. C -nului CFAM, până atunci cei 12 piloţi ai escadr ilei-au cua pgăa î zb p avaPO-2, AERO-5 MR-2 Esl III- Regimentului 108 Aviaţie Transport, coma ndată ătl Gm Ih.

In June this year there will be 55 years since the Romanian military rst received helicoptersThe rst Mi-4 helicopter ar rived in Romania on 10th June 1956, with the number 0127 writtenon its uselage. Today, at about hal a century rom that moment, the old machine “rests” atthe museum, ater thousands o fight hours. It was designed or airlit, search and rescuerom hard-to-reach areas and rescue hovering missions, ground orce, armored unit s vehiclesand outpost attack. At that time, only US Air Force, the Soviet Union, France and the UnitedKingdom had helicopters. “In Central and Southeast Europe Romania was the rst country whichhad helicopter ”, said Commander-in-Retreat Vasile Iuracu, one o the pioneer pilots who fewthis aircrat and, in 1965, was the rst commander o the only military base o this kind.

O reîntâlnire emoţionantă: comandorul(rtr) Vasile IURAŞCU şi

primul elicopter Mi-4, aat în proces de restaurare la Muzeul Aviaţiei,în locul în care se puneau bazele primei generaţii de elicopterişti


Mi – 4 în misiune



ISTORIE

Cau Iuacu î a î-plările i emoţiile tră ite în data de 10 iunie 1956,atunci când a venit elicopterul: “Tot personalul unităţii a primit ordin să se adune la hangar la ora 11, după gustare. După ora 11, eul CFAM - generalul Constantin Şandru, însoţit de personalităţi din CFAM i presă de laoimii Patriei, publicaţia Forţelor Aeriene,a sosit în unitate pe la intrarea principalădin strada Fabrica de Glucoză.

Pe aerodrom era linite. Toată lumeaera aezată în ormaţie i privea un zbor al unui planor, probabil un prototip de la

abrica de reparat avioane i de construit planoare din Pipera, a lată vizavi de cealaltăintrare a unităţii din oseaua Tunari.

Admiram evoluţia în aer a planorului iateptam sosirea elicopterului Mi-4 plani- icată la ora douăsprezece. Legătura radioera pregătită.

În acest timp am asistat la o tragedie:din nu se tie ce motiv, planorul s-a rupt îndouă i a căzut în mijlocul aerodromului.Deodată vedem o paraută deschisă. Eramarele campion pilot de planoare Mircea

Finescu, care trăiete i astăzi. Părţile aripiiirupte a planorului au venit una peste alta.Din neericire, între resturile căzute, strivit de aripa pliată peste cabină, se ala trupul neînsu le ţ i t a l inginerul constructor Zeamăneagră. Victimelor li se acordă primul ajutor de la Punctul de Conducere al Zborului (PCZ). Conducătorul zborului,colonelul Buhoci era pregătit împreună cutoată echipa de START să întâmpineelicopterul.

Când se petrecea tristul episod, apar laorizont două siluete zburătoare: un avion AN-2care zbura în ormaţie cu elicopterul Mi-4 pecare îl ateptam. Se apropie de aerodrom, serealizează legătura radio cu PCZ şi încep

procedurile de aterizare. După indicaţiile dela PCZ, avionul AN-2 care rula pe sol şi

elicopterul Mi-4 afat la un metru sau doi de pământ, s-au îndreptat spre locurile de parcare. Atunci am văzut şi noi pentru prima datăelicopterul şi cum zboară acesta. Noii veniţiopresc motoarele, coboară din aparatele lor dezbor şi se aliniază în ormaţie. Generalul Şandru se îndreaptă spre ormaţia aliniată asovieticilor. Primeşte raportul, se susţine cuurările de bun venit şi cu alte schimburi de

inormaţii, legate probabil de cum a ost vremea, dacăzborul s-a desăşurat normal etc.

Noi, cei care aşteptamîn ormaţie: piloţi, tehni-cieni, oiţeri, suboiţeri,militari în termen, toatăsufarea, eram emoţionaţi.Vedeam pentru pr ima datăelicopterul de aproape.Fiecare îşi punea el de el de întrebări în minte”.

După îa ch-pajuu us cu ş

CFAM, pţ ş hc scaa cp au ăcu cuşţă cu c cam să l s. Pt şt suăă: căpau Iva Ckask – p şsuc, cu Iva Svţv – sp-cialist instalaţii speciale de bord, locotenentulTavcv K. – spca s a ş c-tl Pt Pţv – th ş s-lst î stţ mt lt.Aşt - sgt ă să ş l-spus că ş au s pţ ş hc ava îa a cpş. D c pau pţ scţaţpentru elicoptere, Repede şi Iuraşcu, au ostlţ vâăt. Pml zt vl

văa IAR-80 şcăa MG-15. Caţ, Lahu ş Du, auzbua avu as-t L-2.

“Venirea cu elicopterul n e - a d a t s p e r a n ţ e .Generalul Şandru ne elicită la plecare şi ne maispune: Mult succes şi nuuitaţi că o să intraţi înistor ie ! ”. CauIuaşcu u-ş agaatunci că acum, după 55 dea, să pvsască cus-a îpa ac v-ment. Atunci, locotenentulmj Iş ş lg să

îşi dădeau coate mirându-se, pentru că generalulu- cuşa psa ş u îţgau cgăuă v ava cu sa. Cauăş ş acu î su săbăaa velicopterului. A mai ost martorul u nui momentasemănător petrecut mai târziu în viaţa sa, când tt vtt l ţ v asp C-130 a Baza 90 Tasp Aa.Pacă v -u u a puu, ş-aregăsit propriile trăiri în emoţiile personaluluizt l vmt.

Formarea elicopteriştilorpe Mi-4

După cc z a ssa cpuu,îâ t 15 , s- tt l g-zaa cusu. T p 15 u, Sau Maj ă

O Z t l l t lt-l Mi-4 nr. 0127. Î st mmt ăt pbă. N u a cu să z îcu u acsu u apaa zb,pentru că se înregistra o premieră în Forţele AerieneRomâne. Să-l treacă Helicopter , să-l treacă Vertaliot ă m l ssă... D Ol Z st t stt să ămâă “ pe vecie” îaa aa, caau Rguu 108,upă c a pua scuţ î găuă cu acasă

dilemă la Statul Major, l-a chemat pe comandantulsca, căpau Rp. Acsa a s sl Am Rl Pl Rmâ ta s asa acacauu Axau Gau,ml lgvst, î v mt hât î să s s m t ss î t st t z. Răssl hât l -micianului a ost: Elicopter . Şi aa a ost consemnatî Ol Z.

Între 15 iunie i 20 august 1956, pe AerodromulPipera s-au ăcut cursuri de pregătire de specialitate:aerodinamica i construcţia elicopterului, aparate , th ltjl, gz sttl z, găt t z, z s l t.Csl, l tt sll th

gsc CFAM a îp reparaţie avioane, personal de la Şcoala de SpecialitiIneriori i specialiti din Centrul Medical al Aviaţiei,au ost asistate i de translatori adui de pe teritoriut t z.

Pgăa s îcha cu u xa a

sv susţu î ba “lui Ivan” vaua ms mtă stt . L xm tt ltă ms CFAM, săde generalul Şandru. Rezultatele examenului, bunei oarte bune, au ost înscrise pentru ecare pilot hca î Ou Z apa aCFAM.

Între 25 august i 25 octombrie 1956 a începutzborul care a constat în pregătirea în dublă i simplăcomandă ca pilot i instructor pe elicopterul Mi-4,a c pau cp. Daa 25 cbare o semnicaţie deosebită pentru că atunci i-auţt vtl m lţ M-.

L ît tmz î lt xlt

cpuu, că au p u avauînaintai, cei patru oţeri: Repede, Iuracu, Dinu Lahu au ps cuaj îc cu cazbor eectuat i cu ecare lucru nou învăţat. Aceleaau s îcpuu xpaă u aavca ua să vă csa î scaavlă mltă.

De la stânga: lt.maj. Gheorghe DINU, lt.maj. Gheorghe LEAHU,cpt. Ion REPEDE, cpt. Ivan CERKASCHI – instuctorul sovietic,

lt.maj. Vasile IURAŞCU şi lt.col. Ioan ZAMFIRESCU – comandantul Regimentului 108 Aviaţie Transport – otograe din anul 1956

Pipera 1956 – piloţii şi tehnicii primei escadrile de elicopteredin România



ISTORIE

Primul zbor al piloţilorromâni pe Mi-4

Afaă a 11 a upă ăzb, Ra ăcau î zvaa ccă aă. Cutoate acestea, a ost printre primele naţiuni din lumeca a achzţa cpu. “ Asta a ost zodianoastră. Ne-am născut ca piloţi în tăvălugul Războiului Rece, atunci când nimeni nu-i dădeanici o speranţă lui Vuca – elicopterul. Nu

văzusem niciodată aa ceva. tiam din cultură generală deautogire, heli-coptere, boloane...Nu tiam cumarată e l icea,c o a d a , c eînseamnă reduc-toarele... Ne-a

ost oarte greusă trecem de la piloţi de avioanela piloţi de eli-coptere. Ne-autrebuit aproxi-

mativ 42 de orede zbor până să m brevetaţi peel. Însă ţin mintei câte misiuni de salvare s-au realizat cu acestade-a lungul timpului “, pvs pu

gaţ să cg cau Iuacu, ca atrecut i prin bune i prin rele cu elicopterele pe carel- ltt. Aăm tt l âsl ât tţau a îcpu să zba u apaa asăa u cu u căca, cu buă, cu uţânţar sau cu alte obiecte zburătoare, desconsiderateî cpaaţ cu ava u pţ. Dsurecunoate că poate avea o gândire primitivă în aceaă, lmttă tl ă lt stt s îzstsă t m tă lt avut parte de accidente, în care au murit toţi membriihjl h l ml z.

D l t stt. Cl să z ltl l s- ss ă să

cuţ î zvă, îsă u s va pua c. Ca c s-a îpa uua cg să,cuu aj Mha I. E pa pcza că ţa au s pgăţ c puzbor cinci oţeri (doi din comanda escadrilei i treicaaţ pau). Cau Iuaşcu îşaminteşte prima zi de zbor din data de 25 august ca

ş cu s-a îpa acu. “Prima zi a ost precedată de pregătirea pentru zbor. Începemzborul cu antrenament la cabină şi la instalaţiide bord. Eram 5, dar al cincilea, comandantul patrulei a treia, reuză să zboare elicopterul. I seaprobă. El a plecat din sistem şi a ajuns pilot delinie”. Este adevărat că nimeni nu putea să-i convingăsă zboare Vertaliotul (în limba rusă înseamnă zbor

pe verticală) pu că u xsa c u documentaţie. Toată lumea a înţeles decizia oţerului

Mh zt să s l l v.Zbu s-a

xcua aîntâi pe aerodro- u P p a .Pt ă s-aăţ cacuau î Ca-tierul Primăverii

“ l i se dădeadeteptarea”, aja zgucpuu,xcţ s-au

săua a -u Cc.

“Baza era tot pePipera, dar decolam cu el şi zburam la Clinceni.

Au existat multe dicultăţi. În ecare zi ni setrimitea o cisternă încărcată cu benzină de laTAROM având cira octanică 95, pentru căunitatea nu dispunea decât de benzină de 73”,aă cau Iuaşcu ca cuaş căde-abia după 10 ani s-a ormat ca elicopterist în toatecondiţiile meteo, de zi şi de noapte şi în toate ormele l.

Î x îăii Rmâii îOganzaţa Naţun Un 14 dm-brie 1955 şi a reducerii masive a orţelorama dn anu 1957 u 40 000 d ma,Esada d E ămân u snamnm ş s ansmaă în- auă,a va ţia pâă î 1962 da ip Mi-4 . 0127. Mţi piţimaţ d m nsu a dipiiizaţi a ţi î

Elicopterul Mi-4Mihail Mil este probabil unul dintre cei mai cunoscuţi

pcaţ csuc u cp, a puău pu aza î sa URSS, c pvlml mst lt t î vtvl m ls mlt.

Î 197 Mhl Ml st mt ş l t t. El lt mtţ ş s l t lt tvl GM-1, shmtu î M-1. Î 1951 s-a cu a pcaa uult t m m ât M-1, mtcavu M-4. Ppu acsu cp a xcuaml z î l m 1952, smăâ-s zt ltl S-55 lzt m Sksky, îsă ă m g ât st.

Ft ţl î vt t ms slt ştransport de trupe, elicopterul Mi-4 (cod NATO “Hound ”)este prevăzut la partea din spate cu trape rabatabile pentrua simplica şi uşura încărcarea vehiculelor şi a mărurilor,

sau îmbarcarea a 14 militari sau a 8 răniţi pe targă. Salvareas t lz tl l t x.Ecp a M-4 p cuscu upă

ga vaă î ca s p saa vs agga,aparatură de navigaţie sau alte echipamente. Iniţial aceastăt lstă t ăst vgt s

bsva. Ta vaa cp M-4 p chpa cu ş p puac. Acs p sumontate astel încât roţile depăşesc nivelul lor şi elicopterult v l să xt ţ m.

Forţele Aeriene Militare ale URSS au ost destinatarulpcpa pu acs p apaa, îzsa cuun număr mare de elicoptere. Mi-4 a ost exportat în peste20 ţă, î sl ţă Ptl l Vşv tcare şi România, sau ţări din lumea a treia pe care UniuneaSovietică încerca să le atragă mai aproape de aşa numitul

“Lagăr Socialist ”.L îtl l ‘80, î t Fţl A

R guau 20 cp M-4, a î RgsuCv ussă îacua xpa î a 1961 1972 c puau ăc YR-EMA, YR-EMB YR-EMC.

În prezent, în România nu mai există nici un elicopterM-4 î svcu acv, îsă a Muzu Avaţ pa mt ml lt mlt M- măl 0127.

Eltl M-, tât l vl ât l mlt,

au ost utilizate pentru misiuni de transport, de cercetare, svgh st. P ltl M- mlta ost instalat i armament de bord de tipul unei mitralierel 12,7 mm lt ă l ht S-5xt î xtl zljl, xtâ-s ms tg.

Caracteristicileelicopterului Mi-4

Echpaju a a 2 pţ u hc , l v tăgăt t mtlă s tlgst.

Dimensiuni:

Îălţm – , 0 m;XDmt l tt – 21 m;X

Vlm ă – 16 mX 3;Îăăt tst – 2390 kg;X

Îăăt tlă – 1200 kg;X

Gtt l l mlă – 7.250 kg;X

Gtt l l mxmă – 7.600 kg.X

Isaaţa ţă: cu psa î ubăX

st;Ră mtl: ă ţtă ăt v-X

tlt t tt ăt l mt;Tp – AS-82V-1700 CP, p ccă X

mlă; Csm 350 l/h;Ec paă cu 4 pa cu au 21 ,X

sţă ttă 36,36;

El st (tl) 3 l mtl 3,6Xm, s vl;Lungimea de la vâru l elicelor în uncţiune – aproxi-X

mtv 25,015 m;Vtz mxmă z – 210 km/h;X

Vtz ză – 160 km/h;X

Pl sv – 6.000 m;X

Dstţă z – 00 km.X

˝ 1956 – Moment de respiro pentru piloţii care ăceau trecerea pe noul aparat de zbor,

pe aerodromul Clinceni

zvă. Pi Vai Iaş paă astudii la Academia Militară Generală cud d zb u M-4 în saganuale, iar Leahu şi Dinu sunt încadraţia piţi ai Eadii d Tap pavi Li-2 şi -a mai î ăza ip. Eip Mi-4 vma adus dn as mmn în Rmânade-abia în anii 1960-1961 în structurileTAROM şi MAI. Pe lângă piloţi militari,

nsu u “Vertuca” -au ma şp pimii piţi ivii. Aava a aaă dn a du ş mgaăde-abia la al doilea statut care a apărutîn anul 1966, deoarece în primul statutdin 1953 nu exista.



TITLU RUBRICA


ISTORIE

Divizia deavangardă

În toamna anului 1950,ministrul Forţelor Armate i-a

solicitat colonelului Fulga săestimeze numărul de aeronavenecesar trecerii ultimelor pro-moţii de piloţi pe avioane deluptă reactive.

Documentul întocmit pre-vedea că pentru o divizie devânătoare erau necesare: 180de avioane de luptă reactive;22 de avioane cu reacţie pentruŞ c o a l a P e r e c ţ i o n a r e d eVânătoare; 10 avioane cu reacţie,dublă-comandă; 15 avioane cumotor clasic; 5 avioane cu motorclasic, dublă-comandă, pentru

Ş c o a l a P e r e c ţ i o n a r e d eVânătoare; 12 avioane cu motorc l a s i c p e n t r u Ş c o a l aPerecţionare de Vânătoare. Untotal de 212 avioane cu reacţiei 32 de avioane cu motor clasic.Costul acestor aparate de zborera estimat la 36 de miliarde delei. Pentru o divizie s-a calculatcă ar i necesare 76 de miliardede lei.

În luna ianuarie 1951,C omandamentul Forţe lorAeriene Militare a începutpregătirile pentru îniinţareamarii unităţi ce urma să ie înzestrată cu avioane de luptăreactive. O lună de zile maitârziu, colonelul Fulga raportaministrului că: „...s-au selecţionat din punct de vedere politic 95 piloţi de vânătoare; urmează ca până la 22.02.1951 să ie veriicaţi i din punct de vedere medical”. În ceea ce privete personalultehnic „s-au selecţionat din

punct de vedere proesional 80oiţeri tehnici dintr-un necesar de 225 i 125 sergenţi tehnici

dintr-un necesar de 204; până la01.03.1951, vor i veriicaţi i din punct de vedere politic”.

Aa cum au dovedit-o eve-nimentele ulterioare, veriicareadin punct de vedere politic s-aăcut mai târziu, în cursul anului

1951 este un an de reerinţă pentru aviaţiamilitară. La mijlocul lunii martie lua inţă primadivizie de aviaţie de vânătoare cu reacţie,comandată de locotenent-colonelul Vasile

COSMA. Indierent de numele pe care l-a purtat

atunci şi de persoanele pe care le-a avut înrunte, marea unitate – Divizia 3, transormatăulterior în Divizia 97 a jucat un rol important înconsolidarea primelor regimente de aviaţie cu

reacţie din armata română.

1951 is a reerence year or military aviation. Therst Fighter Jet Division,led by Lieutenant Colonel V a s i l e C O S M A , w a sestablished in mid-March.Regardless o its name at that time and despite thenames o its commanders

– 3rd Division, changed aterwards in 97 th Division, played a major role in thed e v e l o p m e n t a n d improvement o the rst Romanian Military Jet Aviation Regiments.

1952. Cei care au selecţionatpersonalul au luat în considerareun singur criteriu: competenţaproesională.

C omandantul Forţe lorAeriene Militare propunea ca

„divizia să ie îniinţată cu uncomandament redus i cu cele trei regimente la data de 10 martie1951, dislocate provizoriu pe lângăRegimentele 1, 2 i 7 AviaţieVânătoare”.

Propunea această dislocarepentru ca regimentele să poată începe antrenamentele pe avio-nul IAK-11. Colonelul Fulga solicitaca până la începutul lunii mai săaibă deja patru avioane reactivem o n o l o c . Î n c o n c e p ţ i aComandamentului ForţelorAeriene Militare, trecerea peavionul de luptă reactiv urma săse acă pe aerodromul Otopeni.

În ziua de 27 ebruarie, Fulgas-a deplasat la Marele Stat Majori împreună cu generalulPolihronie Ivănescu, eulDirecţiei Organizare-Mobilizare,au stabilit ca divizia să poartedenumirea de Divizia 3 AviaţieVânătoare Reacţie. Avea încompunere regimentele 11, 12 i14 Aviaţie Vânătoare Reacţie.

În ziua de 28 martie 1951, înconormitate cu HotărâreaConsiliului de Minitri al RepubliciiPopulare Române, ministrulForţelor Armate a semnat

„Ordinul prin care s-a îniinţat Divizia 3 Aviaţie Vânătoare Reacţieîntre 01 i 15 martie 1951”. Pe data

de 31 martie, maiorul CosmaVasile a ost numit comandantuldiviziei, locotenentul major IoanD e a c u , c o m a n d a n t a lRegimentului 11, locotenentulmajor Ştean Gheorghiu, coman-dant al Regimentului 12, iar

căpitanul Aurel Răican, coman-dant al Regimentului 14.

Ianca – leagănulaviaţiei de luptă

reactive˝După eectuarea ără nici un

incident a acelui programpreliminar de testare i de

perecţionare a calităţilor deluptători aerieni impuse piloţilori după eectuarea unui controlmedical riguros, la începutullunii iunie regimentul 14primete ordin i se dislocă peaerodromul Ianca.

Va urmat de celelalte douăregimente din cadrul diviziei(Regimentul 11 i 12). Peste 300de oameni la care în curând seadaugă instructorii i tehnicieniisovietici, oţerii, suboţerii itrupa care lucra la P.D.A.

Cazarea este mai mult decâtmodestă, nu exista apă potabilă,aceasta ind adusă cu cisternele. În sat, unde trăia marea majori-tate a personalului, apa potabilăse cumpăra.

În aceste condiţii a începutun program-maraton de pre-gătire teoretică i practică,speciic exploatării la sol i înzbor a noilor aparate sovietice.Fără manuale, ajutaţi doar denotiţele luate prin intermediultranslatorilor de la instructoriisovietici.

Pe calea erată au sosit unavion IAK-17 i ase IAK-uri23.

Lăzile în care erau ambalatepărţile componente ale avioa-nelor au ost trase în unitatecu tractorul enilat.

Tehnicienii sovietici i ceiromâni le-au asamblat.

Activitatea de zbor a debutatcu un singur avion IAK-17DC(dublă comandă), cu o grupărestrânsă de piloţi (comandanţiiregimentelor, locţiitorii lorpentru zbor, comandanţii deescadrile).

Maiorul Aurel

Răican, primulpilot militar carea zburat un

avion cu reacţieTimp de două luni se zboară

intens avioanele IAK-11, temeinicpregătite de tehnicienii din sub-ordinea căpitanului DumitruGrabcev. Instructorii de zbor suntConstantin Manolache i MirceaMirilă, doi piloţi i pedagogi deexcepţie.

La nici două săptămâni, în

partea a doua a lunii iunie – după

Maiorul Aurel Răican, pilotulromân care a scris prima pagină dinistoria aviaţiei de luptă reactive. A primit cadou din partea ministru luiForţelor Armate un stilet aurit pe carea ost gravat următorul text:

„ Maiorului Răican Aurel, pilotulromân care, primul, a zburat pe unavion de vânătoare reactiv”

Major Răican Aurel, the romanian pilot who wrote the rst page in the jet ghter aviation history. He got as a gi fom the minister o Air Forces a gildedstilet, with engraved lines: „MajorRăican Aurel, t he Romanian pilotthat, the rst, few on a jet ghteraircraf”

YAK -17 UTI, singura otograe cunoscută di n perioada de exploatare,Ianca 1952

YAK -17 UI, only known picuture o the operating period, Ianca1952

Maior Mircea BARAC



TITLU RUBRICA


ISTORIE

eectuarea, în medie, a doar asezboruri de ecare pilot, acetiasunt gata să treacă pe avionul deluptă monoloc. La 26 iunie 1951,s-a eectuat primul zbor cu avionulIAK-23.

În acea zi, conducător de zbora ost căpitanul Dumitru Balaur,secondat de un consilier sovietic.Maiorul Aurel Răican, comandan-

tul Regimentului 14 AviaţieVânătoare Reactivă, executăprimul zbor de 11 minute con-stând într-un tur de pistă.

Au urmat la zbor, locotenentulmajor Ştean Gheorghiu, coman-dantul Regimentului 12 AviaţieVânătoare Reacţie, locotenentulmajor Ioan Ancuţa, comandantulEscadrilei 1/Regimentul 14 AviaţieVânătoare Reacţie i locotenentulmajor Gheorghe Păduraru, locţi-itorul comandantului Escadrilei 2din acelai regiment.

Acesta din urmă, îi amintete:

„După examenele teoretice i

practice, în iulie 1951, am început adevăratul zbor cu avionul reactiv IAK-17DC. Nu tiu dacă cineva l-avăzut, dar era un avion ce nusemăna cu IAK-23 – monoplan,aripă joasă, dreaptă, cu motorul principal cu reacţie care era pornit cu un alt motora cu benzină (nucu A.P.A.). După câteva zboruri – 2-3ture de pistă – veneai plin de um,surd din cauza zgomotului, dar mândru că zburai un avion cureacţie. Simpla comandă o execu-tam cu acelai avion. Toate controa-

lele în zbor le ăceam pe această DC. Avioanele IAK-23 începeau săsosească în nite cutii pe caleaerată. Împreună cu tehnicii i instructorii sovietici, am început tractarea acestor barăci la pistă.

Am început asamblarea lor – aripa,

deriva, motorul –, iar cei doi instructori sovietici (colonelul Ermolaev i locotenent-colonelul Kovalev) le controlau în zbor. Dupăexamene teoretice i practice, pe26 iunie 1951 am zburat pe avionul IAK-23 i am continuat să zbor până în anul 1954”.

A doua grupă care a ăcuttrecerea pe IAK-ul 23 a ost or-

mată din comandanţii celorlalteescadrile, oiţerii cu tragerileaeriene i navigatorii celor treiregimente.

Pentru menţinerea antrena-mentului, restul piloţilor conti-nuau să zboare pe avionul clasicIAK-11.

Consacrareaaviaţiei de luptă

reactive în

RomâniaPe 21 iulie 1951, prima mareunitate de aviaţie de luptăreactivă a primit Drapelul deLuptă. În Ordinul de Zi alMinisterului Forţelor Armate din28 iulie 1951, semnat de genera-lul colonel Emil Bodnăra s-aspecicat că ziua de 26 iunie, ziua în care au zburat maiorul AurelRăican i ceilalţi colegi deveneaziua oicială de sărbătoare aDiviziei 3 Aviaţie VânătoareReacţie „Gheorghe GheorghiuDej”.

Când numărul de avioane ide instructori români a ostsucient, s-a trecut la zborul peunităţi. Zilnic. Cu starturi prelun-

gite. Dei nici nu se uscase binecerneala de pe brevetele de

piloţi de vânătoare pe avionulde luptă reactiv, s-a hotărât caavioanele IAK-23 să participe laparada aeriană de la 23 august.A început un ritm inernal dezbor. Aa s-a ajuns ca după circao lună de la ieirea la simplă, să

se deleze cu două regimentereactive. În runtea paradeim i l i t a r e a e r i e n e s e a l a

Regimentul 14, comandat demaiorul Aurel Răican, cu locote-nentul-major Gheorghe Pădurarui locotenentul Ion Clenciu –coechipieri dreapta i, respectiv,stânga. Asistenţa îi urmărea curespiraţia oprită. Trăia, la rându-iun eveniment istoric. MaiorulRăican avea să ajungă, peste ani,general i eul aviaţiei civile, curang de ministru adjunct.Păduraru va ocupa uncţiiimportante în aviaţia militară, iarClenciu, absolvent a trei acultăţicivile – un reputat ziarist.

Trecerea la zborul pe regi-mente a avorizat ieirea lasimplă comandă a tuturorpiloţilor i începerea, după

instalarea balizajului mobil alpistei betonate, a zborurilor de

noapte, inclusiv în lumina pro-iectoarelor, concomitent cueectuarea primelor zboruri încondiţii meteo grele, ziua. Odată cu realizarea poligonuluipentru trageri reale, a crescutgradul de complexitate a pre-

gătirii piloţilor.După parcurgerea progra-

mului minim de zbor în condiţii

grele – ziua i în condiţii normale– noaptea i executarea tragerilor în ţinte terestre i aeriene s-ainstituit serviciul de luptă peaerodrom. Indierent de anotimpaviaţia de vânătoare reactivădevenise operativă. Şi nu pestemult timp avea să primeascăDrapelul de luptă.

La puţin timp după acesteevenimente, divizia i cele treiregimente i-au schimbat titula-tura. Marea unitate de vânătoarea devenit Divizia 97, Regimentul11 a devenit Regimentul 135,

Regimentul 12 s-a transormat în Regimentul 172, iar Regimentul14 în Regimentul 294.

Dar pentru multe dintrecadrele diviziei aveau să vinăi zile negre. Multe sunt opritede la zbor, unora li se însce-nează procese de intenţie, suntdestituite. Au loc evenimentede zbor. Divizia este reorgani-zată, regimentele – de aseme-nea. Se produc dislocări pe alteaerodromuri. Dar cu toateacestea, programul pregătiriide luptă în zbor crete încomplexitate, numărul startu-r i lor se mărete, calitateainstrucţiei sporete. Se îniin-ţează alte două divizii de avi-aţie reactivă dotate cu MiG-uri15 i încadrate cu personalormat, în mare parte, în celetrei regimente de IAK-23.

Avioanele IAK-17 i IAK-23au ieit din ser viciu în 1958.

Între timp, se zbura masivcu MiG-15. Începea epocaMiG-urilor.

Surse: Istoria Aviaţiei

Române, Editura Ştiinţiicăşi Enciclopedică, Bucureşti,1984;

Aviaţia de Luptă Reactivă în România, comandor PaulSandachi, Editura Regina deArcadia.

Locotenentul Ioan Clenciu în cabina avionului IA K-23 nr. 56, pe aero-dromul Ianca. Ofţerul era comandant de escadrilă în Regi mentul 14 AviaţieReacţie.

Ianca airdrom – Lieutenant Ioan Clenciu in the cockpit o the IAK-23 number 56 aircra. Te ofcer was squadron leader in Regimentul 14 Aviaţie R eacţie.

Locotenentul major GheorghePăduraru – comandant de escadrilă/Regimentul 14. A ăcut parte dinrândul piloţilor care au zburat cuavionul IAK-23 în ziua de 26 iunie1951, după maiorul Aurel Răican

First Lieutenant Gheorghe Păduraru – R 14 squadron leader. Hewas amongst the pilots that few the

IAK-23 jet aircra on June 26/1951,aer Major Aurel Răican

În anul 1956, la Centrul Terhnico-Industrial Aeronautic de la Pipera seexecută transormarea unui avion YAK-23 de simplă comandă într-o variantăde dublă comandă destinată şcolariză rii şi antrenamentului piloţilor, denumită YAK-23 D.C.

In 1956, the Technical and Industial Center or Aeronautics , turning o an singleseat YAK -23 into a double seat airplane, designed or pilots training begins



ACTUALITATE

Colonel Vasile MAIER

LIBIA – ÎN CRIZĂ

S

tatele europene au crescutn aă. po aa aasa a s a nAtOaa oxmaa sao aab,

mşă oă a aa, a aţoa, a a os ma a ţă o a, ş-a sj maso.

dă oţ n e, tnsa, Aa Ymn

a ma mosaţ masă a oaţ lba j a 20 ba 2011. uma a ăă o om ă f ba, Onu a aoa o zoţ saăsoţoă saţ a lba.

Baza legalăLa 17 martie, Consiliul de Securitate al ONU a votat

Rezoluţia 1973 reeritoare la soluţionarea situaţiei create în

Libia. Adoptarea acesteia a generat controverse datorităaptului că dintre cele 15 state ale Consiliului de Securitate,10 au votat “ pentru”, iar 5 s-au abţinut, inclusiv membriipermanenţi cu drept de veto, China i Rusia. Rezoluţia 1973este redactată sub capitolul VII al Cartei ONU–acea componentăcare se ocupă cu identicarea “ameninţărilor la adresa păcii i securităţii internaţionale” i care poate autoriza inclusiv utili-zarea orţei militare.

Analizată în detaliu, aceasta autorizează trei tipuri demisiuni distincte i în acelai timp complementare, cu specicmilitar, după cum urmează:

1. pojaa o. Dei exclude desăurarea uneiorţe de ocupaţie externă pe teritoriul Libiei, Consiliul deSecuritate autorizează statele membre “ să ia toate măsurilenecesare pentru a proteja civilii i zonele locuite de civili afate

sub ameninţarea atacului ”. Retroactiv, secretarul de stat al SUA,

doamna Hillary Clinton avea să justiice această deciziedeclarând că eul rebeliunii se afă în aţa “ unui dezastruumanitar iminent; sute de mii de civili se afau în pericol ”.

2. Zona x aană.Rezoluţia ONU instituie

o interdicţie asupra tuturor zborurilor (cu excepţia celor denatură umanitară) din spaţiul aerian al Libiei pentru a susţinemisiunea principală – aceea a protejării civililor. Pentru

implementarea zonei de excludere aeriană, Consiliul deSecuritate autorizează statele membre “ să ia toate măsurilenecesare” – această exprimare permite inclusiv utilizarea orţeimilitare.

3. embao asa amo.Statele membre suntautorizate să olosească toate măsurile corespunzătoare pentrua inspecta navele i aeronavele care vin dinspre sau sedeplasează către Libia, atunci când există indicii că transpor-turile respective au încărcături care violează paragraele 9 i10 ale Rezoluţiei 1970 din 2011 a ONU. Aceasta din urmă,adoptată în 26 ebruarie 2011 de către Consiliul de Securitateal ONU condamnă olosirea orţei letale – muniţie, echipamentemilitare i paramilitare, mercenari – de către regimul condus

de Muammar Gadda împotriva protestatarilor din Libia iimpune, ca răspuns, o serie de sancţ iuni internaţionale.

Motivaţia care a dus la începerea confictului

Violenţele au izbucnit în Libia în urma protestelor împotriva celui mai longeviv dictator din lumea arabă (42 deani), între maniestanţii antiguvernamentali şi poliţia libiană. În acest context, Gadha a promis să meargă din casă în casăpentru a «curăţa» oraşul de membrii opoziţiei.

Această ameninţare a determinat Consiliul de Securitateal ONU să adopte o rezoluţie care interzice zborurile armateiguvernului pe o rază de 100 de kilometri în jurul oraşuluiBenghazi, oraş controlat de orţele rebele şi afat sub asediularmatei lui Gadda. Decizia a ost luată cu sprijinul ără pre-

cedent a Ligii Arabe, ca urmare a «încălcării grave şi sistematicea drepturilor omului» de către armata lui Gadda.

Explicaţia operaţiunii a dat-o preşedintele Sarkozy, într-oconerinţă de presă, la nalul unei reuniuni de urgenţă la care

au participat principalele ţări europene, reprezentanţi aiOrganizaţiei Naţiunilor Unite şi membri ai Ligii Arabe: “În acord cu partenerii noştri, orţele noastre aeriene se vor opune oricărei agresiuni din partea avioanelor colonelului Gadda împotriva populaţiei din Benghazi – eul opozanţilor regimului actual.De acum, avioanele noastre împiedică atacurile aeriene asupraoraşului… Alte avioane, ranceze, sunt pregătite să intervinăîmpotriva blindatelor care ameninţă civilii neînarmaţi ”.

Protejarea civililor şi sprijinirea indirectă a opoziţiei afate în pericol să piardă poziţiile strategice obţinute, reprezintă cel

puţin o obligaţie morală aţă de poporul libian. În viziuneaoccidentală, Libia nu putea abandonată în niciuna dinvariante: cu sau ără Gadda.

Concret, prin declanşarea unor măsuri represive asuprapopulaţiei civile s-au creat premisele ducerii unui război civilde durată.

Membrii coaliţieiAcţiunea militară, decisă în cadrul unui summit de urgenţă

organizat la Paris, cu participarea Franţei, SUA şi a Marii Britanii,a pus în aplicare rezoluţia Consiliului de Securitate al O NU careprevede impunerea unei zone de excludere aeriană în Libia.

Ulterior, coaliţiei ad hoc avea să i se alăture următoarelestate: Canada, Italia, Spania, Emiratele Arabe Unite şi Qatar.

În prezent, NATO conduce operaţia “ ODYSSEY DAWN ” la careparticipă următoarea coaliţie de state: SUA, Canada, MareaBritanie, Franţa, Belgia, Danemarca, Grecia, Italia, Norvegia,Olanda, Turcia, Suedia, Emiratele Arabe şi Qatar. Dotarea constă în avioane de cercetare, avioane pentru alimentare în aer,avioane de vânătoare-bombardament, nave de luptă, mijloacede radiolocaţie etc.

Strategia orţelorsusţinătoare ale luiMuammar Gadha

Experţii apreciază că cel puţin 30% din arsenalul Libieinu a ost operabil la data începerii confictului datorită, în ceamai mare parte, gradului ridicat de uzură al tehnicii precumşi lipsei pieselor de schimb. Uneori, a avea o strategie înseamnăidenticarea şi crearea de avantaje asimetrice care, utilizatecu creativitate, ar putea rânge voinţa celui mai erm şi dotat

adversar. Este ceea ce îşi propune acum Gadda: adoptareaunor metode asimetrice, neconvenţionale. Pentru el, avantajulcomparativ presupune “cosmetizarea” trupelor sale la adăpostul

“ scuturilor umane” şi inltrarea lor în zonele rebele. Pentru aavansa, acestea nu olosesc mijloacele tipice unei armate,tancuri sau blindate, ci vehicule civile. Totul pentru a anulaavantajele umbrelei aeriene care îi protejează pe rebeli. Alianţa,

24 martie 2011:avioane rancezeRaalle decoleză dela bordul

portavionului Charles de Gaulle,

aat în MareaMediterană, încadrul Operaţiunii Odyssey Dawn(AP Foto / Raphael Martinez)

Rachetă de croazieră Tomahawk lansatăde la bordul distrugătorului american

USS Barry aat în Marea Mediterană

(Foto: Mass Communication Specialist 3rd Class Jonathan Sunderman)

AV-8B Harrier aparţinănd

U.S.Marine Corps,la bordul

portavionului USSKearsarge, în

timpul manevrelor pentru reacerea

capacităţii deluptă (Foto: Sta

Sgt. Danielle M.Bacon)



ACTUALITATE

oarte sensibilă la reacţia opiniei publice, nu va autorizaniciodată atacuri aeriene împotriva unor presupuşi civili. Iarodată aceştia inltraţi şi dispersaţi în adevărata populaţiecivilă, utilitatea puterii aeriene va dispărea cu desăvârşire. Dela o înălţime de “10.000 de picioare” este imposibil să distingi

între civilii rebelilor şi “civilii ” lui Gadda.

Forţe anti-guvernamentale

Rebelii anti-Gadda sunt departe de a orma o orţăomogenă, compactă i care, în sine, poate specula victoriitactice la adăpostul protecţiei occidentale. Pentru a deveni oorţă peromantă, redutabilă este nevoie de armament i deinstructori militari din partea Alianţei. Deocamdată, rebeliinu sunt decât nite civili cu arme, iar transormarea lor într-oarmată autentică nu se poate ace ără susţinere occidentală.Este o lecţie învăţată cu mulţi ani în urmă în Bosnia iAganistan: ”Puterea aeriană, în sprijinul croaţilor din Bosnia i a Alianţei Nordului în Aganistan, a uncţionat pentru că orţeleindigene erau oarte bine organizate i capabile de a olosi avantajele oerite de susţinerea noastră aeriană”, crede generalul în retragere James M. Dubik.

Procesul de gestionare acrizelor la nivel NATO

În conormitate cu procedurile s tabilite, NATO a declanatprocesul de planicare la criză în data de 24 ebruarie 2011,iar reuniunea NAC din data de 04 martie 2011 a transmisComandamentului Operaţional Aliat (SHAPE) misiunea de aelabora i dezvolta opţiunile de răspuns la criză pentru aacoperi ajutorul umanitar (HA), embargoul asupra armelor

(Arms Embargo) i instituirea unei zone de interdicţie aeriană(NO-FLY-ZONE – NFZ) deasupra Libiei.

Pe data de 10 martie 2011, ca urmare a escaladării vio-lenţelor, Consiliul Nord Atlantic (NAC) aprobă Directiva de

iniţiere pentru sprijinul eorturilor umanitare incluzândevacuarea civililor i sprijinul instituirii unui embargou asupraarmelor împotriva Libiei. Ca urmare, SHAPE a act ivat GrupulStrategic Operaţional de Planicare (SOPG) i a declanat

procesul de planicare strategică pentru elaborarea concepţiilorde operaţii i ulterior a planurilor de operaţii. Ulterior, au avutloc conerinţe de generare a orţelor pentru ca naţiunile să-iprezinte oertele de orţe i pentru a putea evalua ce capabilităţisunt completate i care sunt opţiunile pentru diminuareaimpactului asupra operaţiei în cazul necompletării în totalitate

a acestora. Consiliul Nord-Atlantic a aprobat planurile deoperaţii pentru sprijin umanitar i instituirea embargouluiasupra armelor i a emis Directivele de Execuţie a acestora (22martie 2011). Următorul pas a ost promulgarea ordinelor deoperaţii (OPLANs) i transmiterea ordinelor de activare(ACTORDs) de către SACEUR, concomitent cu implementareamăsurilor de răspuns la criză d e către naţiuni.

În ceea ce privete operaţia de interdicţie aeriană (NFZ),după aprobarea Rezoluţiei 1973, procesul de planicare a avutdouă părţi distincte. În prima etapă, NATO i-a asumat răs-punderea pentru instituirea unei NFZ deasupra zonei costierea Libiei, aproximativ 180 km în adâncimea spaţiului terestru.NAC a aprobat ordinul (OPLAN) pentru această operaţie, darnu a întrunit consensul pentru a aproba Directiva de execuţie(Turcia a transmis comentarii i propuneri care au dus la rupereatăcerii). Ulterior, prin transerul orţelor militare de la operaţiacoaliţiei ODISSEY DAWN către operaţia NATO UNIFIEDPROTECTOR (OUP), zona de interdicţie aeriană s-a extins,cuprinzând întreg teritoriul libian. NAC a aprobat planul deoperaţii i a emis Directiva de execuţie pentru Operaţia UNIFIEDPROTECTOR în data de 24 martie 2011, iar începând cu datade 01 aprilie 2011 NATO planică i conduce operaţiile deembargou asupra armelor i interdicţie aeriană având toatecapabilităţile operaţionale sub comanda sa.

Comanda operaţională este atribuită ComandamentuluiOperaţional Întrunit de la Napoli (Italia) care conduce toateoperaţiile de răspuns la criză reeritoare la Libia.

Concluziiv znă, n aasă aă, n a

o ma ma â aazaa samă.eoţ n lba a a f nsoţ am faano nomn m nsabaa ş ns aaoaă, ţ saas, mabaaono, oaa amo s n masă,maaa asoaă oazaă ş om- ox (af, maţ aă, oţ), osţ a asa sao ue.

dama saţ Aa no a so a osa zăoa a ue ă maaamnnţăo asm a aa a n oaasa sao mmb ăaa să au, a msa sa oa faboaă absţa obs omo .

nAtO s z mjoa aab-ăţ sa soţoaa z lba.

ds, o zoa oă, n nnţaa a a gaaf, a f soţa a ma azbă. doamaă, să, za s aâ.

România sealătură coaliţiei

multinaţionale pentru asigurarea

respectării embargoului

asupra livrărilor de arme,

cu regata “RegeleFerdinand“ (Foto: Florţele

Navale Române)

Avion derealimentareKC-135Stratotanker

pregătit pentrumisiune în

sprijinul Operaţiunii Odyssey Dawn(Foto: U.S. Air Force – Senior

Airman TabithaM.Lee)

Elicopter MH-60C Seahawk, participant la operaţiunile din Marea Mediterană,amerizea ză pe nava USS Mount Whitney (Foto: U.S. Navy – Daniel Viramontes)

Statistici:De la începutul operaţiunii NATO (31 martie 2011, 08:00GMT) până la data de 05 mai 2011 au ost executate untotal de 5207 misiuni aeriene, din care 2091 misiuni de

lovire. Pentru a avea o imagine asupra a ceea ce

înseamnă pentru aviaţie o zi de luptă, iată un sumarpentru data de 04 mai:

total ieiri avion: 160;

misiuni de lovire: 49.

Ob-h o: în apropiere de Tripoli: 2 depozite de muniţii, 1 buncăr

i o locaţie Air Force; în apropiere de Misrata: 1 camion Pick-up, 3 tancuri,

2 lansatoare mobile de rachete, 3 vehicule blindate; în apropiere de Ajdabiya: 1 lansator mobil de

rachete.

Ss:h://www.jas.ao.

h://www.ao./s//ao/71679.hm



DOCUMENTAR

Raidul de represalii, cunoscut i caoperaţia “El Dorado Canyon”, desăurat deSUA împotriva Libiei în martie–aprilie 1986are rădăcini adânci pe considerente politico-economice. Incidentele americano-libiene,demarate în 1976 odată cu lichidareabazelor militare americane de pe teritoriullibian, s-au ţinut lanţ.

Au cunoscut o escaladare în 1981 odatăcu doborârea a două avioane libiene devânătoare F-14 “Tomcat” decolate de peportavionul “Nimitz”, cu incidentele dinGolul Sirta din 1984 i au culminat cudesăurarea raidului de represalii împotrivaLibiei din aprilie 1986.

ANTECEDENTE În seara zilei de 1 martie 1986, o

puternică explozie într-o discotecă din R.F.Germania, recventată de soldaţi americani,duce la un bilanţ tragic – 12 morţi i zeci derăniţi. Acţiunea a ost dusă la îndeplinire deteroriti libieni susţinuţi logistic de teroriti

palestinieni.La 21 martie 1986, comandantul Flotei a

VI-a americană din Marea Mediteranăanunţă începerea unor manevre i aplicaţiimilitare combinate, navale i aeriene, la sudde paralela 32º, într-o zonă din Golul Sirta

Mare afată în apele teritoriale libiene (Libia

nu recunoatea 12 mile marine din apeleteritoriale, conorm legislaţiei internaţionale,ci consideră apele sale teritoriale la limita de200 mile marine). Forţele participante laaplicaţie erau numeroase i prin amploareaacţiunilor, dovedeau că nu este vorba doarde manevre obinuite. Forţa participantă

OPERAŢIUNEA“EL DORADO CANYON”

Retaliatory raid, known as Operation ‘ El Dorado Canyon’ US mounted against Libyain March-April 1986, had deep political and economic roots. Incidents between US and Libya, launched in 1976 with the closure o American bases within the Libyan territory,have been occurring ever since.

era compusă din 3 grupări de nave condusede 3 portavioane, respectiv grupareaportavionului “Coral Sea” – 10 nave de luptă,70 de avioane i 5 elicoptere; grupareaportavionului “Saratoga” – 7 nave de luptă,

90 de avioane i 5 elicoptere i grupareaportavionului “America” – 9 nave de luptă,80 de avioane i portelicopterul“Guadalcanal”.

La 24 martie, ora 06:00, o grupare denave în runte cu cruciătorul “Ticonderoga”

trecea la sud de paralela 32º, denumită de

libieni “paralela morţii”, ca un avertisment.Reacţia libiană nu întârzie să apară darnu asupra grupării de nave ci asupra uneipatrule de avioane F/A-18 “Hornet” decolatede pe portavionul “Coral Sea”. Cele douărachete antiaeriene SA-5 cu bătaie mare,lansate de lângă localitatea Sirta nu i-au

atins ţinta datorită contramăsurilorradioelectronice executate de avioaneleEA-6B “Prowler”.

Aviaţia americană ripostează cu unavion A-6E “Intruder” de pe portavionul“America”, carem scuundă cu două racheteaer-navă AGM-84 “Harpoon” o vedetăpurtătoare de rachete libiană – VPR, clasa“Le Combatant”. Totodată, opt avioane tipA-7E ”Corsair” de pe portavionul “Saratoga”

lansează câte două rachete antiradiolocaţiede tip AGM-88 “Harm”, de la o distanţă de 65km, asupra bateriilor antiaeriene libiene.Apărarea antiaeriană ripostează şi lanseazăalte şapte rachete antiaeriene asupraavioanelor americane. Este atins şi gravavariat un avion A-7E “Corsair”.

La Bengazi, la 60 de mile marine de port,avioane de tip A-6E “Intruder”, decolate depe portavionul “Saratoga” au lovit cubombe Mk-20 “Rockeye” dirijate prin laser ocorvetă libiană din clasa “Nanucika” care,

deşi grav avariată, a ajuns totuşi în port, iarcrucişătorul “Yorktown” a scuundat o navăneidenticată cu două rachete navă-navă.

La ora 21:00 are loc al doilea atac asuprabateriilor antiaeriene libiene.

La 25 martie, ora 03:00, o altă corvetălibiană va scuundată de avioane de tipA-6E “Intruder”, decolate de pe portavionul“Saratoga”.

Timp de 72 de ore, până la 27 martie ora06:00, bilanţul pierderilor era următorul: unavion american doborât, o baterieantiaeriană distrusă şi trei nave libienescuundate. Toate aceste incidente auconstituit preludiul operaţiei “El DoradoCanyon” din aprilie.

DESFĂŞURAREAOPERAŢIUNII

14 aprilie 1986. Ora 19:00 reprezintămomentul declanşării operaţiei după oanaliză minuţioasă a rezultatelor obţinuteanterior, în martie 1986. Nu se ştie cucertitudine data luării hotărârii de cătrestatul major de pregătire a operaţiei, dardesăşurarea acesteia a demonstrat un planmeticulos întocmit.

Încă din 14 aprilie, ora 02:00, s-a

observat o intensă activitate peaerodromurile din Fairland şi Mildenhell dinMarea Britanie dar nimeni nu bănuia căpregătirile erau destinate acţiunilor de pecoastele libiene.

La 14 aprilie, ora 08:00, două avioaneE-2C “Hawkeye” decolate de pe portavionul

AeronavăF-111F aparţinând 48th Tactical

Fighter Wing întimpul decolării de

la Baza AerianăLakenheath

(Marea Britanie),la debutul

operaţiunii

Portavionul “ America“ (înimagine) a operat împreună cu

portavioanele“ Saratoga“ i “ Coral Sea“; ladata de 15 aprilie1986 de pe aceste

portavioane auost lansateaproximativ 27 deaeronave F-111

Colonel Constantin GHEORGHE



DOCUMENTAR

“America”, escortate de avioane F-14“Tomcat” asigurau supravegherea ţărmuluişi spaţiului aerian libian. Misiunea de bazăera alarmarea timpurie şi conducerea din

aer a acţiunilor aviaţiei de alimentare în aerambarcate, de tip KC-6, a avioanelor F-14, aaviaţiei de lovire A-6E “Intruder”, A-7E

“Corsair” şi a elicopterelor de căutare şisalvare de pe portelicopterul “Guadalcanal”.Avioanele E-2C asigurau de asemenea,coordonarea acţiunilor de neutralizare aapărării antiaeriene libiene, zburând la odepărtare de 100–150 mile marine de ţărm, în aara bătăii rachetelor antiaeriene libiene,evoluând la înălţimi de 5.000–6.000 demetri, în cercuri largi.

La 14 aprilie, ora 12:15 decolau de peaerodromurile din Marea Britanie, 20 deavioane cisternă KC-10 “Extender” şi KC-133“Stratotanker” care vor alimenta în aer toatecele aproape 100 de aeronave participantela operaţie.

La ora 12:30, de la baza aerianăamericană Lakenheath din Marea Britanieau decolat 23 de avioane F-111F din Aripa 48Tactică care, la scurt timp de la luarea înălţimii de zbor vor escortate de cinciavioane EF-111A “Raven” din Escadrila 42Război Electronic, decolate de la bazaaeriană britanică Upper Newlord careconstituia principala grupare de atac şisprijinul acesteia.

Itinerariul de zbor Marea Britanie,Atlantic, Gibraltar, Mediterana, ţărmul libianşi retur era lung, de aproximativ 10.000 dekm (2 x 4.860 km). Avioanele se vor întoarcela bază după 18 ore (Franţa, Spania şiPortugalia nu au permis survolareateritoriului lor).

Zborul pe traiect s-a desăşurat ărăincidente, au ost executate patrurealimentări în aer, din care una pe timp denoapte, când, în condiţiile de interdicţieradio totală, piloţii se dirijau numai dupăluminile de poziţie ale avioanelor cisternă.

Cele 18 avioane F-111F, escortate de treiEF-111A “Raven”, zburau în ormaţie de câte6 avioane, două EF-111A rămânând rezervă– unul la dispoziţia celor cinci avioaneF-111F; celălalt era complementar celor douăavioane E-2C “Hawkeye”, ce zburau la

100–150 de mile marine de ţărm, escortatede 12 avioane F-14 “Tomcat” şi F/A-18“Hornet” ce patrulau în zona de asigurare la înălţimi cuprinse între 4.500 şi 6.000 demetri.

În sprijinul acestei orţe de lovireconstituită din F-111F, F-14, F/A-18, A-7E şi

orţe de asigurare E-2C “Hawkeye”, EA-6B“Prowler” mai acţionau un avion decercetare electronică “Orion” EP-3 Sigint/Comint şi un submarin clasa “Los Angeles”.

La 15 aprilie ora 01:35, şase avioane A-6E“Intruder” şi şase avioane A-7E “Corsair” depe portavioanele “America” şi “Coral Sea”,

însoţite de două avioane EA-6B “Prowler” autrecut la neutralizarea apărării antiaeriene,misiuni SEAD – Supression Enemy Air Deense, în raioanele Bengazi şi Tripoli. Timp de 25 deminute au lansat asupra bateriilor derachete antiaeriene 30 de racheteantiradiolocaţie AGM-88A “Harm” şi 16

rachete antiradiolocaţie AGM-45 “Shrike”, dela distanţe de 90 de km, respectiv 16 km.

Această misiune SEAD a pregătitacţiunile orţelor principale de lovire căci,după 6 minute de la încheierea ei, a apărutgruparea de 3x6 avioane F-111F care auacţionat în ormaţii mici de 2–3 avioaneasupra obiectivelor vizate.

La ora 02:00, sub protecţia electronică aavioanelor EF-111A şi sub acoperirea celor 24 de avioane F-14 şi F/A-18, 13 avioane,respectiv opt avioane F-111F, au atacat portulşi instalaţiile militare de la Sidi Bailel şiAzizzyan iar alte cinci avioane F-111F au lovitinstalaţiile aeroportului Tripoli, undeapărarea antiaeriană a ost oarte activă.

Cinci avioane F-111F din cele 18 care aurămas în luptă nu şi-au putut îndeplinimisiunea datorită unor deecţiuni la

sistemele de armament şi s-au întors labazele de decolare cu încărcătura de luptăcompletă.

MOD DE ACŢIUNEIniţial, avioanele F-111F au survolat

obiectivele vizate dinspre mare spre uscat.

Executând apoi o manevră largă, au revenitdin direcţia mării cu viteze între 900–950km/h, la înălţimi de 120–150 de metri. Cele optavioane au lansat câte patru bombe GBU-10de 900 kg asupra portului iar celelalte cinciavioane au atacat aeroportul Tripoli, lansândcâte 12 bombe polivalente BSU-49 de câte 250kg. Atacul a durat 11 minute. Apărareaantiaeriană libiană a doborât un avion.

Concomitent cu acţiunea celor 13 avioane

F-111F, la ora 02:00, opt avioane A-6E “Intruder”decolate de pe portavionul “America” şi şasedecolate de pe “Coral Sea” au atacatcqaartierul general libian de la Jamahiriyan şibaza aeriană de la Benina. Avioanele auexecutat bombardament din zbor orizontal, la înălţimi de 60–120 de metri, cu viteze de 900km/h, cu bombe Mk-20 “Rockeye” dirijate prinlaser şi Mk-82 “Snakeye” dirijate prin inraroşu,timp de 12 minute. Atacul a început la ora02:00 şi s-a încheiat la 02:12. Avioaneledecolate de pe portavioane s-au întors dupăaproximativ 40 de minute.

Drumul de întoarcere al avioanelor F-111Fşi EF-111A “Raven”a ost mai rapid, o singură

realimentare în aer, pe timp de noapte, la cares-a constatat lipsa avionului F-111F doborât. Altavion a trebuit să aterizeze de urgenţă la bazaaeriană de la Rota – Spania din cauzasupraîncălzirii unui motor. Avioanele auaterizat pe bazele din Marea Britanie la 15aprilie, ora 06:00.

CONDUCEREAOPERAŢIUNII

Operaţiunea ”El Dorado Canyon” abeneiciat de o conducere oartelexibilă, acilitată de înalta tehnologie şieicienta coordonare a mijloacelor decercetare şi contraacţiune electronică, amijloacelor de neutralizare a apărăriiantiaeriene şi a celor de atac/bombardament.

BILANŢULLa sol, au ost distruse patru avioane

IL-76 pe aeroportul Tripoli, la bazaaeriană de la Benina cinci avioaneMiG-23 “Fokker” şi şase elicoptere Mi-8,

clădirile şi antenele radio de la cartierulgeneral libian, instalaţii militare şiportuare diverse. Au ost distruse şasebaterii de rachete antiaeriene. Apărareaantiaeriană libiană a doborât un avionF-111F. În timpul r aidului şi -au pie rdutviaţa peste 200 de militari şi civili.

Baza AerianăLakenheath

(Marea Britanie):echipele de

tehnicieni întimpul pregătirii

unei aeronaveF-111F; se pot

observa acroate pe grinzileaeronavei

bombeleinteligente GBU-10

Pilotul (în prim plan) i

oţerul însărcinat cu gestionarea

sistemelor dearmament, în zbor

de noapte, labordul unei

aeronave F-111F


http://slidepdf.com/reader/full/cer-senin-1-2011 44/56CER SENIN Nr. 1 (114) 2011w w w . r o a f . r o44 | CER SENIN Nr. 1 (114) 2011w w w . r o a f . r o44 |

ALMA MATER

a pg ţă ş s

a fţ a“H că” Bşv


Afer obtaining the certicate which conersthe HIGH DEGREE OF CONFIDENCE to the AirFc Acay “H Caă”, sag wh2011-2012 m y, th lsh thssu wa a w ppsa, .. tw Mst’s Dgs mlty cva ps: Airspace Security a Te Management o Air Force Combat Systems.Accg h w aa uca aw,they are proessional academic degrees awarded

t ths wh mlt th s sts.

D upă obţinerea certiFicatului care coneră calicativul“GRAD DE ÎNCREDERE RIDICAT” Academiei ForţelorAeriene “Henri Coandă”, conducerea acestei

instituţii i-a propus să organizeze, începând cu anul univer-sitar 2011-2012, două programe de studii universitare demasterat adresate atât absolvenţilor de instituţii superioaremilitare cât i civile. Masteratele se încadrează în grupa celorproesionale, conorm noii legi a educaţiei naţionale, eleavând denumirea Securitatea Spaţiului Aerian i Managementul Sistemelor de Luptă din Forţele Aeriene.

Prorectorul academiei care coordonează activitatea de învăţământ,oon oso nsa oo nnMaa peArSic ne-a inormat că anul acesta “avem 15

locuri scoase la concurs pentru ecare program de studii demasterat, toate ind cu taxă în valoare de 1500 lei pentru anul de studiu. Masterele se adresează nu numai oţerilor din Forţele Aeriene, ci i absolvenţilor de acultăţi civile. Fiecare programde masterat are 120 de credite de studii transerabile, conerind astel studenţilor masteranzi o mai bună mobilitate pentru studiu, conorm Procesului de la Bologna. Cursurile care sunt de zi se vor desăura în academie, dar vom o losi i laboratoarecu dotări specice care aparţin unor unităţi din Forţele Aerienecum ar Centrul de Operaţii Aeriene sau Boboc. Am nalizat

deja planurile de învăţământ ale celor două programe de studii.Obţinând calicativul GRAD DE ÎNCREDERE RIDICAT, putem sădesăurăm programele de master ără o acreditare prealabilădin partea Comisiei Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii înÎnvăţământul Superior (ARACIS), însă noi dorim să avemacreditare i din partea acestei comisii.

Totodată, începând cu anul universitar 2012-2013, dorim să ne deschidem mai mult spre mediul civil cu cele două programede studii universitare de licenţă Management în Aviaţie, respectiv Managementul Tracului Aerian. “

Decanul Facultăţii de Management Aeronautic din cadrulacademiei, onnţa nsa oo nn doluculeScu ne-a precizat că: “În baza noii legi a educaţiei

naţionale, întregul sistem de învăţământ superior suerătransormări prounde din punct de vedere structural.Pe baza celor precizate anterior, „Facultatea de Management

Aeronautic” îi va modica organigrama astel încât cu debutul anului universitar 2011-2012 să uncţionăm într-o structură similară cu acultăţile din Uniunea Europeană, dar cu particu-larităţile specice unei instituţii de învăţământ superior militar.

În acest sens, avem în vedere transormarea celor patru catedreale acultăţii în două departamente. Actualele centre de cercetare tiinţică vor incluse în s tructurile departamentelor, prin acest demers urmărindu-se ecientizarea i dinamizarea activităţii

de cercetare tiinţică din academie. Pregătirea militară generală i cea de specialitate a studenţilor academiei se va desăura încadrul unui centru de instrucţie, care va avea în structura saoţeri specialiti, cu experienţă proesională din toate armeleForţelor Aeriene.

Prin aplicarea unui plan de marketing specic activităţii de cercetare tiinţică, dorim să identicăm oportunităţileactuale în vederea obţinerii de contracte de cercetare tiinţicănaţionale i internaţionale, sau în relaţii de parteneriat, la care să participe cadrele noastre didactice, prin experienţa pe careau dobândit-o de-a lungul activităţii lor proesionale.

Prorectorul academiei are în vedere i alte activităţipentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei. Una dintre acesteaconstă în ridicarea calicativului revistei Academiei ForţelorAerieneReview o Air Force Academy de la revistă de date „B+”(revistă indexată în 5 baze de date internaţionale), la categoria„A” cotată de International Press Institute (IPI). De asemenea,cadrele didactice universitare din academie i din mediuluniversitar naţional i internaţional, prin publicarea dearticole tiinţice în Buletinul tiinţic al academiei, vor ridicanivelul său tiinţic de la categoria „C”, la revistă de categoria„B” (periodic recunoscut pe plan internaţional).

Totodată, decanul acultăţii ne-a mai dezvăluit că “avemîn vedere dinamizarea procesului de mobilităţi al cadrelor didactice i studenţilor academiei în cadrul Programului <<Erasmus militar>>, prin vizite de studiu, stagii de perec- ţionare i încheierea de parteneriate cu instituţii similare deînvăţământ universitar din Comunitatea Europeană.

Importanţa mobilităţilor transnaţionale este subliniată

în Tratatul Uniunii Europene, care precizează că ea trebuieîncurajată să devină parte integrantă a politicii comunitare îndomeniul educaţiei, ormării i cercetării tiinţice”.

Academia Forţelor Aeriene a ost evaluată anul trecutde către ARACIS în perioada 23-25 iunie. Comisia a ost ormatădin 11 membri experţi evaluatori ai ARACIS, specialiti îndomeniile pentru care este acreditată instituţia. Din această

comisie a ăcut parte i un evaluator al calităţii procesuluieducaţional din Uniunea Europeană i anume ososa oo Ma SOpOci de la UniversitateaForţelor Armate din Slovacia. De remarcat este aptul că din

comisie au ăcut parte i doi studenţi evaluatori.Vizita de evaluare a durat trei zile. În acest scop academia

a depus un eort deosebit pentru întocmirea documentaţieisolicitate de standardele de calitate ARACIS. Activităţile dincadrul vizitei au vizat evaluarea externă instituţională,

evaluarea programului de studiu acreditat i evaluarea

capacităţii instituţionale a academiei.eaaa xă sţoaă a constat învericarea respectării de către academie a cerinţelor obli-gatorii privind standardele de perormanţă ale ARACIS.Documentaţia oarte laborioasă redactată a ost pusă ladispoziţia comisiei cu o lună înainte. Membrii comisiei auurmărit dacă misiunea i obiectivele academiei sunt clar

Colonel proesor universitar doctor inginer Marian PEARSICĂ

– prorectorul academiei

Decanul Facultăţii de Management Aeronautic –

conerenţiar universitar doctor inginer Doru LUCULESCU


http://slidepdf.com/reader/full/cer-senin-1-2011 45/56 | 45CER SENIN Nr. 1 (114) 2011w w w . r o a f . r o | 45CER SENIN Nr. 1 (114) 2011w w w . r o a f . r o

denite i dacă regulamentele i Carta Universitară sunt înconcordanţă cu legislaţia în vigoare i cu toate s tandardelenaţionale i internaţionale privind educaţia. De asemenea,a ost evaluată conducerea i structurile manageriale, s-aanalizat organigrama instituţiei, componenţa personaluluide conducere i dacă se respectă indicatorii i ordineleministrului educaţiei i al apărării.

Un capitol distinct în cadrul acestei evaluări s-a reeritla ecacitatea educaţională. Comisia a analizat concordanţadintre cerinţele asumate de instituţie i cerinţele beneciarilor

sau angajatorilor. S-au vericat programele analitice i celede învăţământ. Este important de tiut că toate disciplinelesunt creditate cu credite transerabile, astel încât să serespecte recomandările Procesului de la Bologna legat demobilitatea studenţilor i recunoaterea materiilor din ariacurriculară. Au ost revizuite, de asemenea, condiţiile depromovare i de transerare ale studenţilor. S-au controlattoate documentele privind organizarea învăţământului:Registrul Matricol Unic, evidenţa diplomelor de licenţă is-au ăcut aprecieri asupra nivelului de pregătire proesionalăa cadrelor didactice universitare.

Comisia a vericat dacă există proceduri obiective itransparente de evaluare a rezultatelor învăţării, respectivproceduri de evaluare a corpului proesoral. Tot decanul ne-ainormat că “avem o procedură care a ost apreciată de comisie.

Cadrul didactic supus evaluării îi ace o autoevaluare anuală,este evaluat de colegii de catedră, este evaluat pe baza unor indicatori de perormanţă stabiliţi de Ministerul Educaţiei,Cercetării, Tineretului i Sportului privind activitatea proesionalăîn învăţământ i cercetare tiinţică. Mai mult, cadrul didactic

este evaluat de către studenţi, iar acest lucru reprezintă uneedback extraordinar de bun”. Tot în cadrul evaluării eca-cităţii educaţionale a ost analizată structura i cerinţeleprivind ocuparea posturilor didactice. S-a analizat dacă serespectă numărul de conerenţiari i proesori universitarii numărul de doctori în tiinţe din rândul cadrelor didacticei dacă s-au respectat reglementările în vigoare în legăturăcu ocuparea posturilor. Academia a prezentat toate detaliiletehnice ale cadrului didactic: vechimea în învăţământ, grad,domeniu de doctorat etc.

De asemenea, s-au vericat procedurile de recr utarei admitere, academia ind oarte bine cotată la acest capitol,pentru că selecţia nu este realizată doar pe bază de dosar.S-a analizat activitatea proesională a studentului dinAcademia Forţelor Aeriene, regulamentul în care suntprecizate modalitat ea de promovare a unui semestru, a unuian universitar, care sunt cerinţele i ormele de examinarei cum se desăoară aceasta.

Tot la capitolul evaluării instituţionale s-a analizatmanagementul calităţii procesului educaţional, care se reerăla strategiile i procedurile pentru asigurarea calităţii prinmonitorizarea i evaluarea periodică a celor trei programede studii universitare de licenţă.

eaaa o oam s a constat în evaluarea programului de studiu acreditat

Managementul Organizaţiei (cu durată de 3 ani, 180 creditetranserabile, cursuri de zi) i a celor două programe destudii autorizate tot de ARACIS: Management în Aviaţiei Managementul Traicului Aerian (cu durată de 3 ani,180 credite transerabile, cursuri de zi).

eaaa aaăţ nsţona a aam a vizat patrimoniul i baza materială. S-au evaluat dotăriledin aulele, amteatrele, sălile de curs, laboratoarele, sălilede documentare i inclusiv tehnica militară pentru instruirea studenţilor i locul în care îi desăoară acetia practica.De asemenea, a ost evaluată biblioteca universitară. S-avericat ondul de carte, numărul de volume achiziţionate

în ultimii 5 ani din ţară i din străinătate, numărul d e abona-mente la periodice. Au ost evaluate terenurile de sport iinstrucţie, condiţiile de cazare i hrănire a studenţilor. Un alt

aspect vizat la acest capitol a ost activitatea nanciară aacademiei reeritoare la bugetul de venituri i cheltuieli i lamodalitatea de audit nanciar.

Tot în acest domeniu de evaluare s-a pus accent peactivitatea de cercetare tiinţică în academie, ind analizateplanurile de cercetare tiinţică la nivel de catedră i insti-tuţional. Academia este recunoscută ca instituţie de cercetaretiinţică de Agenţia Naţională a Cercet ării Ştiinţice (ANCS).Pe baza planurilor de cercetare, studenţii i cadrele didact iceau valoricat activitatea tiinţică prin publicarea de materialecum ar manuale, studii, îndrumare de laborator, proiecte,culegeri de probleme, monograii, articole. Rezultatelecercetării au ost valoricate în competiţiile i programelelansate de granturile Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinticedin Învaţământul Superior (CNCSIS). De asemenea, cadrele

didactice au participat la dierite maniestări tiinţice înţară i străinătate. În acest context , comisia ARACIS a apreciatoarte mult cele două conerinţe internaţionale (AFASTUD iAFASES a cadrelor didactice) organizate de academie încolaborare cu Universitatea Forţelor Armate din Slovacia.

Evaluarea Academiei ForţelorAeriene „Henri Coandă” din Braov(AFA), realizată anul trecu t de cătreComisia Agenţiei Române de Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior(ARACIS), în urma căreia academia ao b ţ i n u t c a l i i c a t i v u l “ G R A D D E ÎNCREDERE RIDICAT”, a adus instituţieii studenţilor acesteia multe beneicii,deschizând noi orizonturi.

Înainte de obţinerea caliicativu-lui, s s va vÂgAde la arma R achete i Art i ler ieAntiaeriană pentru Forţele Terestre icolega sa, actualul sboocaa vOicu care se ala în ultimulan de studii, au ost propui de cătreSenatul Academiei i Consiliul Facultăţiide Managementul Organizaţiei săparticipe la un training de evaluatoriinterni, în urma căruia să ie caliicaţi

pentru a redacta raportul de autoeva-luare al AFA.

Training-ul s-a organizat la Bucureti,unde au ost pregătiţi de către studenţievaluatori ai comisiei ARACIS. Cu aceastăocazie, Vlad Vâga a primit invitaţia de a seinscrie la selecţia pentru ormarea destudenţi evaluatori externi. Acesta a obţinutaprobare din partea conducerii academieii a comisiei ARACIS. Devenind evaluator, aavut posibilitatea să participe la mai multeactivităţi studenţeti realizate de AlianţaNaţională a Organizaţiilor Studenţeti dinRomânia (ANOSR) în colaborare cuARACIS.

ANOSR este o structură neguverna-mentală, apartidică i non-prot îninţată în anul 1999, care se ocupă cu reprezentareai promovarea intereselor studenţilor dinRomânia sub aspect educaţional, social,economic i cultural, atât la nivel naţional,cât i internaţional. De asemenea, ANOSReste membru în Uniunea Europeană a

Studenţilor (ESU).Vlad Vâga a luat

parte la întruniri organi-zate de ANOSR la Galaţi iConstanţa, ind singurulstudent militar printrestudenţii civili proveniţide la dierite instituţii de

învăţământ superior.Activităţile la care a ostprezent au constat îndezbateri i conerinţe ce

au vizat problemele variate ale studenţilordin dierite acultăţi, realizarea unui cod

de bune practici pentru cei evaluatori,schimb de păreri i de viziuni. “ A ost oexperienţă rumoasă care a avut ca rezultat acumularea de inormaţii benece studen- ţilor ”, ne împărtăete impresiile evaluatorul

extern al AFA, care a ost încurajat cuaceastă ocazie să pună bazele unei asociaţii.Scopul asociaţiei constă în strângerea deonduri pentru dierite activităţi prin caresă se realizeze o responsabilizare sporită astudenţilor, realizarea, dezvoltarea iimplementarea de programe i proiecte înolosul acestora, organizarea i participareala conerinţe, simpozioane, workshop-uri,seminarii, training-uri, cursuri, stagii de

pregătire. Împreună cu colegii i juristul acade-miei, Vlad Vâga a realizat actul constitutivi statutul asociaţiei studenţilor militari dinAFA. Tinerilor întreprinzători le-a ost oartegreu să pună cap la cap acest demers.

Printre examenele i regimul strict dincazarmă, studenţii militari i-au găsittimp să meargă la notar, să strângă banipentru acte i să-i susţină cauza la

judecătorie. Au ost sprijiniţi de proesorii de conducerea academiei, i aplaudaţipentru iniţiativa lor de către un notarcare i-a sponsorizat cu realizarea gratuităa documentelor, pentru a începe cudreptul i nu cu datorii în aceastăacţiune.

Primul proiect pe care studenţiimilitari doresc să-l realizeze prin interme-diul asociaţiei este organizarea unui club în care să-i poată petrece timpul liber. Totprin intermediul asociaţiei, doresc săadune onduri din sponsorizări. Conducereaacademiei le-a pus deja la dispoziţie o încăpere i mai multe materiale care sevor afa în dotarea locaţiei. Încăperea va prevăzută cu un televizor cu plasmă, mese,scaune, un dulap în care să existe jocuri deah, remi, table etc. Studenţii vor contribuii ei la renovarea clubului. Altă acţiune pecare acetia doresc să o realizeze prinintermediul asociaţiei este organizarea deexcursii de studii i de agrement.

Studentul sergent Vlad Vâga, careeste în ultimul an de studiu în academie,

a ost numit prin votul colegilor preedinteal asociaţiei. După terminarea cicluluiacademic, viitorul sublocotenent doretesă lase pe mâini bune conducerea noiiinstituţii îninţate, colegilor din anii maimici de studiu.

Shbu xpţă zş spu ţvă î u suţ

a fţ a

The last year evaluation o the Air Force Academy “Henri Coandă” located in Braov (AFA), carried out by acommission o the Romanian Agency or Quality Assurancein Higher Education (ARACIS), in which the academy achieved the grade o “HIGH DEGREE OF CONFIDENCE”,brought to this institution and to their students many beneits, opening new horizons.


Pregătiri pentru inaugurarea clubului studenţilor

Studentul sergent Vlad VÂGA

ALMA MATER



REPORTAJ

U ndeva la marginea g alaţiului, graniţaimaginară a Moldovei (dei mulţispun că patria răzeilor ar debuta

mai jos, pe firul Buzăului), îi etaleazăprudent antenele, modest exprimate în

vecinătatea unui gigant economic precum Arcelor Mittal, o companie de radiolocaţiede tip analogic. Fără un ochi atent aruncatspre biutele special amenajate pe un terence înfruntă rav nivelul mării, poţi rata cumare uşurinţă poziţia unităţii. Confrate, înlocaţie, cu mai marele Batalion 300Operaţional aparţinând Forţelor Terestre,compania se dezvăluie privirii avide areporterului. i, desigur, sub însoţireacomandantului unităţii, orl ilnPaTRicHe.

“Sigur că aşezarea unităţii la margineaoraşului şi nu într-o zonă izolată este unavantaj. Însă există anumite considerente pentru care se foloseşte această aşezare.Cu toate acestea, să nu credeţi că este oarela ureche. Poate, la prima vedere, unitatea

The Galati radar company can be presented as aunique structure, an entity that relies on the power

of unity. The team is one of a kind, a shoulder byshoulder type and aims for one purpose - to

accomplish the unit missions and to fulll trainingrequirements. Although the mainframe tehnique

elements consist of using some rather old radarsand radio stations, their’s developed capabilities

assure the execution of missions and atributes.

Despre radiolocaţie şi oamenii angrenaţiîn deservirea tehnicii de specialitate se spune,în general, că sunt vitregiţi ai sorţii, înspecial datorită amplasării staţiilor radioîn locaţii i zone aproape inaccesibile.

Structura de comunicaţii a Forţelor Aerienecunoaşte astfel de exemple. Şi încă destule.

Dar, ca excepţii ce trebuie să întărească oanumită regulă sau un anumit principiu de

funcţionare, există şi situaţii în care muncade radiolocatorist să e întregită de prezenţaacerbă a civilizaţiei.

este o atracţie pentrucadrele de specialitate, darnoi nu privim din această

perspectivă. Ne gândimdoar la nivelul de respon-

sabilitate, care este şi trebuie să e la fel în toate unităţile deradiolocaţie. Şi noi nu facem rabat”, nearuncă mănua comandantul companiei.

Istoria unităţii este, în contradicţiecu o posibilă părere exprimată condes-cendent, destul de zbuciumată. Trecutăprin sita numeroaselor reorganizări,restructurări, actuala companie acunoscut i statutul de batalion tehnic(la înfi inţare în anul 1968), a lucrat “întăcere” vreo 2 ani la sfâritul ani lor 70,

“decăzând ” treptat spre actuala denumireşi evidenţă structurală. Ca subordonare,a avut “onoarea” de a sluji, într-o ordinenu neapărat cronologică, Regimentul12 Galaţi, coala de Aplicaţii pentruForţele Aeriene Boboc, BatalionulRadiotehnic Feteti sau Centrul deRadiolocaţie Baloteti.

“Ceea ce aş dori să subliniez este faptul că toate aceste etape au adus un plus de experienţă, un mod de a privi lucrurile din mai multe perspective, dea analiza profund înainte de a se lua odecizie. Personalul a fost nevoit săapeleze la o strategie de uniune, lacrearea unui colectiv închegat pentrutraversarea diverselor forme de reor -ganizare. Aşa a rezultat echipa caresuntem acum, de fapt, compania deradiolocaţie Galaţi”, completeazăcomandantul.

Într-adevăr, totul pare la locul lui.Puţinii militari aaţi în serviciul de luptăşi la staţiile radiotehnice îşi văd de treabă.Se înţeleg din gesturi, din priviri. Cinespune că în partea de est a ţării sunt

oameni cu oralitate peste medie, se referăprobabil la alte zone. “ Este consecinţalucrului în echipă, a deprinderilor căpă-

tate de-a lungul anilor şi, de ce nu, a profesionalismului. O activitate repetată,cu aceeaşi plăcere de ecare dată, nu setransformă în rutină, ci în desăvârşire

profesională”, susţine punctul de vedereal comandantului şi pltonrl mrsmuScă , comandantul plutonului depoliţie militară.

Cu majoritatea facilităţilor oferite de“big brother ” - batalionul operaţional altrupelor terestre, companiei de radiolocaţie îi rămâne doar munca dedicată undelorradio, al eterului, al organizării acesteia.Tocmai de aceea aspectele referitoare lamodalităţile de asigurare cu diverse serviciisau forme de suport logistic sunt doaramintite: hrănirea, asigurarea medicală,religioasă, cea psihologică se fac la vecini.Încălzirea, apa curentă, curentul electric

- totul este pus la dispoziţie pentru desfă-şurarea activităţilor şi executarea misiuniiprimordiale la nivel maxim. Nu există

cazuri sociale, nu sunt probleme legate denavetă sau de altă natură privind deplasareala i de la locul de muncă.

Tehnica de radiolocaţie prezentă laGalaţi este una clasică. Vechimea unităţiia fost un “atu” referitor la posibilităţile de înzestrare. Deşi unitatea a fost prima care

Viaţa la ora …sau radiolocaţia

pe criterii optimizate

Monument închinat jertei eroilor militari gălăţeni în revoluţia din

decembrie 1989

Maior Iulian Patriche- comandantul unităţii




REPORTAJ

a beneciat de serviciile unui extractor dedate, în prezent este una din cele douălocaţii aate pe lista de rezervă a dotăriicu aparatură GAP-FILLER. “Totuşi,credem că staţiile PRV-13, P-37 şi P-18,

aate în prezent în dotarea noastră, nesunt suficiente pentru susţinerea

Serviciului de Poliţie Aeriană - misiuneanoastră de bază. Mai ales că noi, cei carene pricepem la aceste lucruri, cunoaştemşi câteva aplicaţii sau zone de acţiunededicate staţiilor de tip analogic. Dar, înceea ce priveşte tehnica digitală, sunt discuţii avansate şi este posibil, ca într-unviitor nu prea îndepărtat să trecem şi noi pe modulul digital ”, este optimist maiorulIulian Patriche.

În rest, probleme sau inadvertenţeminore, specice domeniului. Principala

cauză a demoralizării personalului i atrenării activităţii spre o rutină supără-toare - funcţiile pe specialităţi - ind înlăturată prin apariţia recentă a ordinuluistructurii de personal, mai rămân doaraspectele legate de vechimea şi degradareatehnicii din dotare, a lipsei unor cursuri

pentru tehnica digitală,“supra-pregătirea” perso-nalului prin participareala studii civile superioare,imposibilitatea împărtăi-rii experienţei acumulatesau restanţe referitoare laanumite drepturi de echi-pare i deconturi pentrumisiuni.

Cu toate acestea, chipu-

rile militarilor de lacompania de radiolocaţieGalaţi nu lasă să se vadă căar avea astfel de gânduri.Munca le ocupă tot timpul.La staţia P-37, strlltr Vsl maNOLe

ne întâmpină calm, cuexpresia unui om trecutprin multe, i este gata săne împărtăească dinexperienţa sa: “Domnule,eu iubesc staţiile astea.

Puteam să plec de mult în

viaţa civilă, să urmez ocarieră în electronică, darele (staţiile - n.r.) şi oamenii de aici m-au ferit deasemenea gesturi. Când lucrezi peste 15 ani la ostaţie îţi devine ca a doua

casă. Iubeşti, investeşti în ea. Faptul căîşi face treaba mereu, aşa veche cum pare,este recompensa sucientă pentru mine. Şi, să vă mai spun ceva. Armata o ai însânge sau nu. De aceea sunt mulţi oameni care preferă unele condiţii mai precareunei vieţi în afara sistemului”.

Vorbe grele. Pentru cineva care bene-ciază de apropie-rea unui oraş destulde mare, cu oare-care poten ţ ia leconomic, pare odeclaraţie empatică.Dar aici, la Galaţi,totul este datoratcolectivului. Faptulcă, anual, sărbăto-resc ziua unităţii cutoţii, împreună cufamiliile, săptămâ-nalele meciuri defotbal sau cele detenis de masădisputate pe mizeuriaşe, ce duc pânăla două beri, invi-taţiile adresate fotilor colegi din unitatepentru revederi şi schimburi de experienţă

- toate acestea sunt elemente care vin încompletarea dorinţei de executare amisiunilor i atribuţiilor specice.

“E bine să aduci oamenilor în faţă noi provocări. Consider că personalul dinunitate este încă tânăr şi nu se pune,deocamdată, problema saturaţiei faţăde tehnică, arma radiolocaţie sau

armată în general. În sprijinul acestei afirmaţ ii, am efectuat, de comun acord cu ei, rotaţii şi schimburi de experienţă pe staţiile din dotare. Am cooptat chiarşi personalul civil pentru formarea unei minime baze de cunoaştere. Cred căavem cu ce să ne umplem timpul şi de

acum încolo”, concluzionează coman-

dantul unităţii.Personalul civil din unitate - cele două

doamne de fapt - se dovedesc a avea părerii stări de fapte congruente cu opiniile iacţiunile militarilor, fără a le impusăa c e a s t a . d o n c l căŞuNeaNu - referent i ef compar-timent documente clasicate - soţie demilitar, recunoaşte deschis: “Pot spune că

am ales să continui munca alături de

colegii mei, deşi, poate, o anumită relaxare nanciară, mi-ar permis un alt statut. Dar aici sunt numai oameni deosebiţi -sigur, cu problemele, gesturile şi atitudinilenormale ale ecărui militar - şi schimbul

permanent de opinii pe care îl avem ne face munca mai plăcută”.

Într-adevăr, compania deradiolocaţie de la Galaţi poate f

prezentată drept un model de uniunea ideilor şi acţiunilor, poate f opremisă de studiu a muncii pe

niveluri optimizate. Poatevecinătatea batalionului de la Trupele

Terestre sau poate vecinătateaoraşului să fe elementele

determinante în modul de instruire şide executare a misiunii? Sau poatedoar pregătirea continuă, schimbul

de gânduri şi dedicarea spre oproesie pe care nu doar o exerciţi,

practici sau execuţi ci pe care doreştisă o îmbunătăţeşti, să fe răspunsul?

Maistrul militar Vasile Manole -experienţa şi proesionalismul în

exprimare

Plutonier Marius Muscă - n mânuitor al destinelor poliţiei militare

şi al paletei de tenis de masă

Serviciul de suport al poliţiei aeriene- misiune primordială



Î n faţa coMandaMentului ne ateaptă coman-dantul unităţii, comandorul CătălinBĂHNEANU.

“Începând cu luna iulie a anului trecut, au avut loc, într-adevăr, modificări semnificative privind atribuţiile şi misiunile Flotilei.

Schimbarea denumirii, apariţ ia Escadrilei 952 Elicoptere IAR-330 SOCAT şi permutările de personal au făcut ca, în perioada ce a urmat,unitatea să <<muncească>> mai mult pentrurecunoaşterea, integrarea şi îndeplinireanoilor misiuni. Mă refer, în special, la creareade relaţii de lucru şi socio-umane între ceiveniţi de la Otopeni şi personalul cu state vechide la Flotilă, armonizarea procedurilor delucru la tehnică”, ne-a introdus în subiectcomandantul.

Mergem pe marginea pistei, apropiindu-nede linia de elicoptere, printre rafale puternicede vânt ce fac comunicarea mult mai greoaie.Pare pustiu, iar elicopterele, în starea de

ipotetică hibernare, husate şi cenuşii, trezescemoţii bacoviene. “Personalul este la pregătire.

Ieri am avut misiuni de zbor, în cadrul unuiexerciţiu desfăşurat în comun cu specialiştiidin cadrul unităţii de salvare prin luptă.Concentrarea noastră este dedicată, în prin-cipal, activităţii de zbor, activitate ce trebuie să primeze, dar numai dacă se desfăşoară încondiţii de maximă securitate aeriană. Sigur,rezultatele trebuie privite şi prin prismaresurselor alocate. Dar, cel mai bine este să îi întrebaţi pe cei implicaţi direct. Pe piloţi şi pe tehnici”, concluzionează comandorulBăhneanu.

În căutarea identităţii

Sala de pregătire a piloţilor este plină ochi. Nu este linişte ca la studiu individual, ci odezbatere în toată regula. Aici opiniile se spun

răspicat, se gesticulează, se argumentează,totul pe un ton echilibrat. Diverse scheme, planuri sunt expuse, ca atuuri de comunicarespecifică, cu componente tehnice, despecialitate.

“Eu mă număr printre cei care au decis să continue exercitarea profesiei pe care şi-auales-o. Nu am avut probleme de integrare aici,

la Bacău. Iar acum, aceaetapă a rămas de mult înurmă. Momentan suntemconectaţi pentru menţine-rea gradului de operativitatea detaşamentului CSAR,încercăm realizarea unuidetaşament de patruelicoptere care să e apt pentru a executa misiuni în străinătate şi, desigur,lucrăm la integrareadeplină în echipaje a colegilor noi veniţi. Este ceva

mai greu cu resurselelogistice, mai ales cu celereferitoare la piesele de

schimb. Acestea s-auîmpuţinat şi datorită dispersării elicopterelor la otilele din ţară. Dar, cred

că suntem pe drumul cel bun”, deschide seriaopiniilor căpitanul Adrian NICOLAEV, pilotşef în cadrul escadrilei.

În spatele nostru, colegii sunt împărţiţi.Unii murmură mărunt, alţii aprobă tacit. Eresc ca, într-un colectiv ce îşi caută identitatea,să e divergenţe de opinie. În fond, doar dincontradicţie reiese adevărul şi se naşte progresul.

Căpitanul Ovidiu NIMIGEANU, pilot-

şef în cadrul escadrilei, este unul dintre ceicare îşi ia inima în dinţi: “Trebuie să spun că

sunt dezamăgit. Eu am făcut acest pas (mutareade la Otopeni la Bacău - n.r.) numai datorită familiei, deşi am fost primul din detaşament care am ajuns aici. Pe plan profesional încep să simt că nu am luat cea mai bună decizie.

Ca să mă explic, trebuie să pornesc de la nivelul de pregătire pe care o făceam la Otopeni, unadestinată executării de misiuni în teatre deoperaţii sau zone ostile şi cea de aici, dedicată misiunilor la pace. Poate şi instructorii de laOtopeni erau ceva mai bine pregătiţi pentruimplementarea misiunilor reale, de luptă şi

lucrau mai intens la elementul <<crew management >>. Poate relaţiile create între membriiescadrilei nu au ajuns încă la un nivel pe care personal mi l-aş dorit. Poate tehnica pe careo deservim nu e tocmai cea la care visăm, dar acesta nu este un factor demoralizator. Pentrumisiunile prezente, mai ales cele dedicate

Iaa pa să s f îăgostit agui oav, şi u uai. O isoadesprinsă din poeziile lui Alecsandri însoţeşte mijlocul de deplasare al reporterului spreFlotila 95 Aeriană de la Bacău. Scopul? O scurtă incursiune în intimitatea escadrilei deelicoptere, o structură supusă procesului de reorganizare în cursul anului trecut. Prinaocaa psoauui şi isocaa thicii spcifc a Fotia 90 Taspot Aerian, unitatea băcăuană a redescoperit una din structurile sale sub o nouă înfăţişare.Care ar aceasta? Urma să aăm...


Căpitan-comandorul Romică CUZUB- comandantul escadrilei

Locotenent-comandorul Silviu ANDRONE - comandant de patrulă şi unul dintre

“veteranii” escadrilei

Căpitanul Ovidiu NIMIGEANU - pilot şe în cadrul escadrilei

REPORTAJ



SMMU, elicopterul IAR-330 SOCAT este perfect. Dar, dacă deschiderea faţă de proble -mele echipajelor este una în fază incipientă,ce putem face?”.

Un murmur răzbate uşor prin sala de pregătire. Să atins colegul lor ceva coardesensibile? Indubitabil, sunt multe lucruri caretrebuie puse la punct. Relaţiile, modul de lucruîn echipă, reacţiile pe linie de comandă se potremedia. Ce pot face piloţii, însă, când este

vorba de alocarea bugetară? Atunci când,implicit, este vorba de instruire şi mai ales de perfecţionare prin exerciţii şi simulări apropiatede realitate.

“Membrii echipajelor trebuie să se concen-treze pe realizarea şi executarea activităţilor prezente în planul de instrucţie. Gândul lor trebuie să e doar la zbor. Pentru alte probleme,ne putem frământa noi, cei care suntem laconducere. Băieţii sunt tineri, nu cred că există probleme de integrare sau de conduită. Nu poate vorba nici despre stiluri diferite de

pregătire sau de pilotaj deoarece la noi există nişte reguli stricte pentru toate activităţilecare se desfăşoară. Instructorii pe care îi avem sunt foarte bine pregătiţi şi ei nivelează uşoarele decienţe sau diferenţe de pilotaj. De

exemplu, un pilot poate decola într-un unghimai închis sau mai deschis decât altul. Nu enimic grav în asta. Eu am cerut doar ca ei să respecte regulile de securitate a zborului. Deasemenea, cred că o comunicare exibilă poate cheia succesului. Şi pe linie de comandă şiîntre membrii echipajelor. Nu sunt adeptul teoriei <<eu vorbesc, tu trebuie să înţelegi >>.

Noi ne împărtăşim ideile, încercăm să învăţămdin greşeli şi să mergem înainte. Aceeaşi

atitudine o avem şi faţă de tehnici”, esterăspunsul comandantului de escadrilă, căpitan-comandorul Romică CUZUB.

Din “umbra” hangarului Vorba ind adusă despre personalul tehnic,

nu puteam să nu “bifăm” şi o discuţie cureprezentanţii acestei categorii de personal.Din experienţele anterioare ştiam că, de celemai multe ori, tehnicii nu beneciază de

“luminile rampei” la fel ca piloţii. Dorinţa ceamai mare era, în condiţiile în care nu suntsoluţii de recompensare materială, măcar

meritele să le e recunoscute pe aceeaşi scalăvalorică. Doar răspunderea pentru succesulunui zbor, a unor trageri sau alt t ip de misiuneîncepe de acolo, de jos, de la caietul de predarea aeronavei.

“Cred că am înce- put să obosim. Ne estedin ce în ce mai clar că, deşi problemelenoastre sunt cunos-cute, nu se poate facemare lucru. Începând de la echipamentul de protecţie şi până la piesele de schimb, dela modul de hrănirela plata diferitelor sporuri, indemnizaţii sau deconturi, de laexecutarea serviciuluiinterior şi până la p a r t i c i p a r e a l a

cursuri sau misiuni,tot mai des ne întâlnimcu partea neplăcută a lucrurilor. Foarte puţine aspecte avem de trecut la părţi pozitive. Desigur, coeziunea noastră ca echipe de lucru, suportul dedicat realizării activităţii de zbor sunt lucruri bune, excelente, dar cât pot ele

dura în anumite condiţii? Eu am fost şefă de promoţie în şcoala militară, am venit cu speranţe mari şi m-au întâmpinat mai multe greutăţi decât mă aşteptam. Dacă nu eraucolegii să mă sprijine, să continuăm împreună lucrul, poate aş renunţat de mult, sau aş trecut la alte structuri”, nu îşi ascundedezamăgirea maistrul militar clasa a V-a

Veronica NIŢĂ.Da, realitatea nu este întotdeauna aşa

cum ne dorim. Şi încă, în cazul maistruluide mai sus, funcţia este un atu. Dar existăsituaţii şi mai dramatice. Cazuri în care,cu toată buna gestiune, nu ajung banii decât pentru chirie şi taxe la utilităţi. Pentrualtceva nu se mai pune problema.

Revenind în plan tehnic, problemele par a fi destul de serioase, dar nu iremedi-abile. Existenţa unui singur hangar pentruelicoptere, executarea majorităţii activită-ţilor afară, de multe ori sub cerul senin dar extrem de rece al iernii, complexitateaactivităţilor apărută după integrarea deta-şamentului Otopeni, su nt tot atâtea motive pentru tehnici de a continua lucrul fără

acel zâmbet de mulţumire a reuşitei, fărăacea dedicare sublimă, nebunească uneori.Fapt şi mai periculos, deoarece rutina este, poate, cel mai mare duşman al aviaţiei.

Vizita noastră la Escadri la 952Elicoptere pare să fi atins multe coardesensibile. Factorii pozitivi su nt încă prezenţi,dar înmulţirea celor contradictorii reducdoza de optimism specific aviatorilor.Comandantul unităţii, comandorul CătălinBĂHNEANU, este cel care are ultimulcuvânt: “Probleme sunt peste tot, atât în spectrul militar, cât şi în societatea civilă.Trebuie să înţelegem cu toţ ii perioada maidificilă pe care o traversăm şi trebuie să

încercăm să menţinem nivelul crescut deexprimare profesională ca şi până acum.Vreau să menţionez, de exemplu, activităţiledesfăşurate în recent încheiatul an deinstrucţie - aflat tot sub sabia nemiloasă a deficitului financiar. Atât cu escadrilade elicoptere, cât şi cu MiG-urile, am participat la exerciţii cu trageri de luptă ( COndOrUl , ŞOImUl , dACIA ), am g e s t i o n a t s i t u a ţ i i d e u r g e n ţ ă ( reCUPerATOrUl ) sau cataclismenaturale - inundaţiile, am executat lansăride muniţii inteligente, am participat laOtopeni Air Show sau am executat trageride luptă în poligonul Capu Midia. Cred,aşadar, că şi anul 2011 se poate derula subaceleaşi auspicii. În concluzie, vom lăsa politica finanţelor pe seama finanţiştilor şi pe noi ne va preocupa doar activitateade zbor, siguranţa oamenilor şi pregătirealor, concomitent cu atenţia pentru proble-

mele personale”.

Vântul suă la fel de rece. Zăpada are,după doar căteva ore, peste 5 cm. Tehnicii

şi piloţii ies din sălile de pregătire şi începituau ptu zbo. V să c că frigul este acelaşi pentru toţi. dacă spiritul caaai îaă să tc

îpuă pst ot ai puţistis i cai şi viţi oast,momente ictate şi e un climat social icil,măcar să încercăm nivelarea iscrepanţelor

it bii ui chip ca oştacelaşi lucru. O vorbă bună, spusă la timp, poate oricând o soluţie...

Imagine surprinsă într-unul din cele mai dramatice momente din istoria recentă a

unităţii: inundaţiile din anul 2005, an încare elicopteriştii băcăuani au participat

eectiv la salvarea de vieţi omenesti; uncotidian central scria atunci despre ei ca

despre “ Îngerii salvatori de deasuprainernului“, ăcând reerire la oamenii din

Escadrila 952(oto: Adrian SULTĂNOIU)

Mentenanţă la -11 grade

M.m. cls. V Veronica NIŢĂ sau speranţa escadrilei

pentru componenta tehnică

REPORTAJ



JURIDIC

C ONSILIERII JURIDICI dinArmata Română au ca prin-cipală sarcină respectarea

Constituţiei României, respecta-rea i aplicarea principiilor dedrept care operează în materiede drept civil, penal i comercial.De asemenea, trebuie să urmezecăile specice pentru punerea înaplicare a prevederilor dinDreptul muncii, amiliei, celinternaţional public i privat, înuncţie de natura subiectelorsupuse analizei, în scopul apărării

intereselor legitime i patrimoni-ale ale unităţilor militare deservite, în raport cu proprii salariaţi, câti aţă de terţi, asigurând consul-tanţă de specialitate asupraactelor i măsurilor dispuse decomandanţi/e pentru exercita-rea i asigurarea actului de con-ducere i comandă.

Atribuţii juridice În cursul anului 2010, struc-

t u r a j u r i d i c ă d i ncadrul Statului Majoral Forţelor Aeriene,

reprezentată de BiroulJuridic - cu o încadrarede 2 oiţeri conirmaţi în arma Justiţie mili-tară - a ost implicatăatât în desăurareaunei palete largi deactivităţi speciiceMinisterului ApărăriiNaţionale i categorieide orţe, cât i înactivităţi speciice domeniului juridic.

Aceste atribuţii au ost desă-urate pe mai multe domenii deinteres, cum ar : activitate deavizare, consultanţă juridicăgenerală i speciic militară;activitate procesuală, de repre-zentare în aţa organelor decercetare i în aţa instanţelor de judecată a intereselor MApNpentru apte sau activităţi produse în sau în legătură cu ForţeleAeriene; activitatea legislativă;alte activităţi specice (participa-rea consilierilor juridici la cerceta-rea dieritelor evenimente,documentare legislativă, partici-

pare în comisii de achiziţii i deelaborare de regulamente militarei standardizare NATO, pregătiremisiuni internaţionale, soluţiona-rea dosarelor privind răspundereamaterială în cadrul Comisiei deJurisdicţie a Imputaţiilor).

Ponderea cea mai mare aactivităţii structurii juridice areprezentat-o analizarea i avi-zarea contractelor economice încheiate cu diveri parteneri,cu o seră i diversitate amplede domenii speciice SMFA(contracte de achiziţii produse,prestări servicii, lucrări, închiri-ere, sponsorizare, donaţie) i atuturor contractelor de muncă.Au ost avizate, astel, pe liniede resurse umane, contractelede muncă ale personalului,

actele adiţionale apărute caurmare a modicării legii salari-zării, deciziile de concediere alepersonalului civil contractual i,de asemenea, s-a participat lasoluţionarea petiţiilor i sesiză-rilor adresate SMFA i unităţilorsubordonate.

Concomitent, consilierii juridici din Forţele Aeriene aucontribuit eectiv la elaborareai îmbunătăţirea proiectelor de

acte normative în cadrul grupu-rilor de lucru constituite atât lanivelul Forţelor Aeriene, cât ila nivelul altor structuri dinsubordinea ministerului. Dintreacestea, am remarcat iniţierea ip r o m o v a r e a p r o i e c t u l u iOrdonanţei de urgenţă privindexecutarea serviciilor de aero-otogrammetrie i de realizare aortootoplanurilor pe teritoriulRomâniei pentru MinisterulAgriculturii i Dezvoltării Rurale,proiectul de lege pentru modi-carea i completarea Legii nr.35/1990 privind Statutul perso-nalului aeronautic din aviaţiamilitară a României sau proiectul

de lege privind transportul per-sonalului din Armata României.Prin toate aceste eorturi s-aasigurat pregătirea premergă-toare specic juridică a persona-lului desemnat a participa îndierite grupuri de lucru.

De asemenea, specialitii îndrept au elaborat i au pregătitdocumentele necesare promovă-rii acţiunilor în instanţă i au ur-nizat consilierilor juridici proce-suali documentele i inormaţiilenecesare constituirii unui proba-toriu adecvat susţinerii intereselorMinisterului Apărării în instanţade judecată, în cazul proceselor

în care sunt parte unităţi subor-donate Forţelor Aeriene. În cursul anului 2010, pe rolul

instanţelor de judecată s-au afatpeste 60 de dosare civile i penaleavând ca obiect revendicări deimobile, litigii de muncă, anularede acte administrative, acordarede drepturi băneti etc. Totodată,la solicitarea personală a unorcadre i salariaţi civili, s-a acordatasistenţă juridică de îndrumare înpeste 50 de speţe, în problemeprivind succesiuni, revendicări deterenuri, aplicarea legii ondului

unciar, drepturi locative, statutulasociaţiilor de proprietari, divor-ţuri, acordarea de drepturi băneti,acordarea/diminuarea pensiei,oportunitatea declanării unoracţiuni penale sau de altă naturăsau interpretarea unor sentinţesau hotărâri ale instanţelor judecătoreti.

De asemenea, au ost orga-nizate două convocări de speci-alitate care au avut ca obiectiv

nal uniormizarea inter-pretării actelor normative,relaţionarea între consili-

erii juridici de la StatulMajor al Forţelor Aerienei cei de la unităţile mili-tare subordonate i pre-zentarea unor speţerelevante pentru activita-tea specică.

Practic, s-au executati deplasări în teren, îngarnizoanele de dislocareale unităţilor cărora SMFA

le asigură asistenţă juridică i îngarnizoanele de dispunere aunităţilor subordonate pentrurezolvarea situaţiilor apărute,prin participarea la consiliereacomisiilor numite pentru veri-carea sesizărilor, prin cercetareaproducerii evenimentelor, exe-cutarea de expertizări judiciare,consiliere prin negociere cu terţiii prin analizarea i avizareadocumentelor reeritoare laachiziţiile publice.

Concluzionând, putemspune că asistenţa juridică lanivelul categoriei de orţe agenerat un rezultat calitativdatorat, în principal, aptului

că a existat o corelare optimăşi aplicare corectă a legislaţiei în vigoare, una alată într-ocontinuă schimbare, insucientde bine sintetizată, de cele maimulte ori interpretabilă saucontradictorie.

Legi le sunt acelea{ i pentru to}i{ i to}i suntem egal i |n fa}a legi i

s c u r t r a p o r t d e a c t i v i t a t e

Locotenent-colonel Florin BĂBĂU

Plutonier adjutant Sorin SĂFTOIU M inisterul apărării naţionale

a postat pe site-ul insti-tuţiei, pe 25 ianuarie a.c.,

conorm art. 6, Legea nr. 52/2003,

privind transparenţa decizională înadministraţia publică, proiectul uneiHotărâri de Guvern, privind transmi-terea a 17 aeronave, proprietate privatăa s t a t u l u i , d i n a d m i n i s t r a r e aMinisterului Apărării Naţionale înadministrarea unor instituţii publicei a unor consilii locale.

Cererile pentru aceste aeronaveau ost primite de la unele instituţiipublice i autorităţi locale care ausolicitat aceste bunuri pentru amena-

jarea unor monumente comemorative în vederea expunerii statice a acestora în cinstea eroilor aviatori i promovarea

tradiţiei aeronautice.Ministerul Apărării Naţionale a

analizat aceste cereri i a ost de acordcu transerul administrării aeronavelor,

întrucât sunt scoase din uncţiune idezaectate de dotările speciic militare,putând i utilizate în scopul promovăriitradiţiei aeronautice i pentru amena-

jarea monumentelor comemorative.Cele două aeronave de la UM 02015

Bacău, solicitate de ArhiepiscopiaRomanului i Bacăului, vor ace partedin două ansambluri monumentalededicate memoriei aviatorilor căzuţi ladatorie.

Astel, la Bacău, o aeronavă MiG-21demilitarizată va i expusă în incintaCentrului misionar ilantropic Şteancel Mare i Sânt unde se va realiza unmonument în cinstea memoriei avia-torilor căzuţi la datorie pe aerodromuldin Bacău. Arhiepiscopia consideră, însol ic i tarea scr isă t ransmisă cătreMinisterul Apărării Naţionale, că rea-lizarea acestui obiectiv este o datoriede onoare aţă de eroii aviatori i unbun prilej de a sărbători 90 de ani deexistenţă neîntreruptă a aviaţiei mili-tare pe aerodromul din Bacău.

Cealaltă aeronavă va i amplasatăla Moineti, în cadrul unui complexmemorial ce va avea ca temă cultuleroilor i tradiţionala legătură întrebiserică i armată precum centenarulprimului zbor eectuat de Aurel Vlaicui al primului zbor reactiv realizat deHenri Coandă. Acest ansamblu va maicuprinde un monument troiţă închinataviatorilor i panouri inormativ-didactice.

Proiectul, care este semnat dejade iniţiatori (MApN, MAI, MinisterulEducaţiei, Cercetării, Tineretului iSportului, Ministerul Transporturilor i

Inrastructurii, Secretariatul de statpentru culte) va parcurge traseul deavizare la Ministerul Finanţelor Publicei la Ministerul Justiţiei, după care vai transmis Guvernului spre aprobare.

Biroul de Presă al MApN

AERONAVE TRANSMISE

UNOR INSTITU}II PUBLICE



LOGISTIC~

În urmă cu aprox imativ unan de zi le, la Târgşorul-Nou,s e d e s c h i d e a o f i c i a l p r i m as t a i e I T P p e n t r u F o r e l e

Ae ri e ne . Ca l a o ri c e i nau gu -rare, cuvintele şi speranele

av e au nu mai c o no tai i po zi -t i v e . Ce s- a re al i zat ş i c u c e

p l a n u r i d e v i i t o r m u n c e s coamenii avea să ne fie desco - p e r i t î n v i z i t a e f e c t u a t ă l aînceputul acestui an.

The ITP station represents,for the moment, the heart of the unit. It is the only one thatworks to ull capacity, the onlyone that provides unding.

In one year o activity, thestation verified among 70vehicles, including vehicleswith special characteristicsbelonging to the Navy and

Land Forces. All the activitiesregarding the technicalinspection have been ulflledin cooperation with ARR(Romanian Road TransportAuthority) and there are hopesthat beginning with the thirdquarter of 2011 civilian vehicleswill be included or b i - annualtechnical verifcation

Z i fruMoasă în vecinătatea Penitenciaruluipentru emei de la Târgorul-Nou. Înmicro-garnizoana prahoveană îi

regăsesc atribuţiile nu mai puţin de treistructuri. Un depozit de materiale i douăsecţii de mentenanţă aparţinând StatuluiMajor al Forţelor Aeriene. Afăm aadar, căstaţia ITP a devenit o structură în cadrul SecţieiReparaţii Complexe Tehnică Auto iAutospeciale. i că activităţile, misiunile irealizările sale trebuie raportate la structuramamă.

“Din punctul de vedere al atribuţiilor nu ne putem plânge. Teoretic, ar trebui să executămlucrări de mentenanţă de nivel 2 şi 3, de genul reparaţiilor medii şi complexe la motoare,

rectiicări şi recondiţionări de piese de laautovehiculele scoase din uz, veriicări şiinspecţii tehnice periodice la autovehicule şiautovehicule speciale. Probleme nu apar dinîncercarea de a rezolva astel de cereri, ci din

aptul că nu avem, deocamdată, inrastructuraşi, implicit, nici tehnica necesară”, îş săsufu caau scţ, --nelul Vasile CERNAT.

Î-avă, uaa pa a gabă uşa csucţ. Ha ş avchu pz bu sa pu asv sl l ă sţ. D hgl

u îş săşaă acvaa saţa ITP s asaau cu ARR (Auaa RuăRmâă).

“Trebuie spus că noi suntem, deocamdată,inima acestei unităţi, ind singurul comparti-ment productiv. În anul ce a trecut de la înfinţaream reuşit să vericăm peste 70 de autovehicule

ş i autospec iale mi l i tare ,aparţinând atât Statului Major al Forţelor Aeriene, cât şi din altestructuri militare. Fiind perma-nent interconectaţi cu sediul RAR-ului Prahova, vericăriles-au ăcut cu proesionalism şistricteţe. Cu toate acestea, numaidouă autovehicule au ost înto-arse pentru reparaţii. Pe viitor,suntem optimişti în ceea ce priveşte autorizarea staţiei şi pentru inspecţia autoturismelor aparţinând persoanelor fzice sau juridice din societatea civilă”, -a săuşu saţ ITP, mai miia aa a II-a

Dan CREŢOIU.Inrastructura este impedimentul

pa ş pu Scţa LucăMecanice, Reparaţii Fabricaţie şi Utilaje.şu scţ, -Axad MEREZEANU s,pacă, ş a pcupa: “Mai mult decât lipsa unei inrastructuri decentene încetineşte ritmul de dezvoltare şilipsa personalului specializat. Încondiţiile în care, de exemplu , lasecţia pe care o conduc avem în statul

de organizare două ateliere – unul de prelucrărimecanice, de conecţionare, recticare şi prelu-crare a pieselor de schimb şi unul de reparaţii şi

abricaţie utilaje – lipsa unui administrator saua unui gestionar ace ca activitatea să sedesăşoare în alt ritm aţă de cel dorit de noi. Numai vorbim aici de orele petrecute împreună cu

colegii, cot la cot, ără a ţine cont de ziua dinsăptămână, pentru a avansa în realizareainrastructurii sau de dotarea spaţiilor dejaamenajate cu obiecte şi materiale din onduri

proprii”.Sg, mlt ş slţ vl l Tâgş

u su cha sgu î su . Spcaş

cau Cuu 51 Cau Tup şAmst Czăm, l Rgmtl 70 G Avaţ s afă aşaţ pu csua şaajaa spaţ spcc. Î pus, pu auă pa a ucă a s cacaă ş sca cvă a că acva s app lz (mj sţ t m-lt ş s, g st t.).

Altel, activitatea celor două secţii este gândităîn amănunt. Planurile de mentenanţă întocmite deBaza 91 Lgscă, gau cza ş uu şaa supa, asguă azţa sp producţie ce se vrea protabilă. Până acolo, proble-matica rămâne doar pusă pe hârtie. Faptul că SecţiaRţ Cmlx Thă At ş Atsla, c, î asa a paamotoare MAC şi MAZ, atelier reparat cutii de viteză,

atelier reparaţii organe de maşini,atelier tinichigerie, atelier tapiţerie,a vps sau a reparat autospeciale, este lăudabil.Ş, mtă, tât.

St mlt st gâ- sau zva a c uăsecţii de mentenanţă. Lipsa totalăa sus îcăz papca, p v, ş acvaa

sgu cp acv –stţ ITP. D sm, xt- msl ăă x

v ş t, vl s mlt, ls tş a gaz aua su ca ac cgazaa Tgş caţ caaă, sţ tt.


Maistrul militar clasa a II-a Dan Creţoiu- şeul staţiei ITP

Activităţi desăşurate pentru crearea inrastructurii

necesare

Suport logistic de curăţire a zonelor de interes



MOZAIC

For] e l e A er i e n e ,pr e z en ] onorab i l \ n compe t i ] i i l e sport i v e

Î n Perioada 28.02-05.03.2011 s-a des-ăurat, în garnizoana Predeal, etapa

inală pe M.Ap.N. a „ Competiţii lor sp ort iv e i ap l icativ -mil itare d e iarnă pentru unităţile de instrucţie “, competiţiedeosebit de importantă, atât prin numă-

rul mare de participanţi (9 echipe), cât

mai ales prin valoarea sportivilor.Concursul, organizat la Clubul Sportiv

Aplicat iv -Mil i tar Bucegi , s -abucurat de condiţii oarte bune, întrucât vremea a ost prielnică,cu zăpadă multă i temperaturiscăzute, iar pârtia de schi a ostmărită i modernizată.

Ediţia din acest an a compe-tiţiei a consemnat o evidentădierenţă de valoare între spor-tivii echipelor clasate pe podiumi ceilalţi sportivi, explicaţia iinddată de aptul că primii sunt sauau ost biatloniti de peror-

manţă, în vreme ce ultimii suntormaţi pentru sporturile aplica-tiv-militare de iarnă la nivelulunităţilor de instrucţie.

În acest context, clasarealotului sportiv al Statului Majoral Forţelor Aeriene pe locul IV înclasamentul pe iecare probă(biatlon, taetă i patrulă) i înclasamentul pe echipe constituieun rezultat oarte bun, rod alantrenamentelor din perioadade pregătire i al eortului de

Lotul sportiv al Statului Major al Forţelor Aeriene a ostormat din:

– şe de lot: lt.col. Scurtu Ilie (U.M. 01835);– medic: mr.dr. Hrihor Adrian (U.M. 01836);– sportivi: cpt. Ilea Vică (U.M. 01838), lt. Dima Marin (U.M.

01898), m.m.II Saroşi Iosi (U.M. 01930), m.m.IV DânşoreanVasile-Călin (U.M. 01824), m.m.IV Checheriţă Dragoş-Alexandru (U.M. 01919), m.m.IV Simion Claudiu (U.M. 01858),m.m.IV Tiutiu Cătălin-Nicolae (U.M. 01812), m.m.IV JipaDragoş-Alexandru (U.M. 02208), plt. Jurcă Nicolae (U.M.01930), sg.maj. Teodorescu Bogdan (U.M. 01853), cap. CostiucMarius (U.M. 01824 O), cap. Bădicel Daniel (U.M. 01858);

– administrator: m.m.III Florea Gabi-Viorel (U.M. 01858).

Lotul S.M.F.A. a fost format din: – şef de lot: lt. Pupăză Ion (U.M. 01993);

– sportivi: m.m.II Saroşi Iosif (U.M. 01930), m.m.IV Tiutiu Cătălin-Nicolae (U.M. 01812), m.m.IV Jipa Dragoş-Alexandru (U.M. 02208),cap. Bădicel Daniel (U.M. 01858), cap. Răsădea Beniamin (U.M.01930), sold. Ghiuzan Eduard Iulian (U.M. 01986), m.m.IV SemcoMonica (U.M. 01919), m.m.IV Ungurean Daniela (U.M. 01824 O), cap.Dobriţă Viorica (U.M. 01930).

Locotenent-colonel Ilie SCURTU

echipă depus pe întreaga perioadă a întrecerii.

Î n perioada 07-12.0. 2011 s- să-ua, î gazaa P, aape M.Ap.N. a „Campionatului militar

de orientare“, m- ţ g a z a ă î c u S c ţ aE u c a ţ F z c ă S . M . G . F a ţ aRă Oa,a ca au pacpa 7 c h p p z statele majore ale cate-g ţ

mmtl mă.

A ost o întrecere viu disputată, în caresportivii au oerit dovada întregii lor

măiestrii. Traseele au ost diicilesub aspect tehnic, iar terenulmoale i vegetaţia au ăcutcompetiţia i mai solicitantă.

După un parcurs oarte bun,echipa de orientare a S.M.F.A. areuit să se claseze pe locul II înclasamentul pe echipe, atât lamasculin, cât i la eminin i săocupe locul I I în clasamentulgeneral.

Î n data de 18.04.2011, la sediul Flotilei71 Aeriană, s-a vernisat expoziţia decarte, fotografii, afie, insigne,

decoraţii, semne de armă etc., reprezen-

tând momente din istoria aviaţiei române.Proprietarul impresionantei colecţii,lootnnt-onorl (r) bOTeZGh. iOaN a fost extrem de entuziast înexpunerea colecţiei sale, vizitatoriiexpoziţiei având astfel privilegiul să seae în preajma unui etern i incurabilpasionat de zbor, de aviaţie .

Cpt. George MOLDOVAN



MOZAIC

Personalul Escadrilei 902Elicoptere de la Flotila 90Transport Aerian a avut

iniţiativa de a construi o troiţă înmemoria fostului lor coleg, locote-nent comandorul post mortem Ştefan-Claudiu DRAGNEA, carea decedat anul trecut pe 26 iulie înurma prăbuşirii în zona Fundata-Zărneşti a unui elicopter israeliande tipul CH-53.

Cei 3 meşteri care au lucrat laînfăptuirea acestui proiect au fostmaistrul militar clasa a IV-a Ionuţ CIOCOIU, şef de lucrare, tâmplarulNedelcu COLCIU şi GheorgheNEICU, meşterul care a lucrat şi laconstruirea troiţei din curteaflotilei.

Troiţa din lemn masiv de stejarcântăreşte 115 kilograme, iarmodelul după care s-a realizat a fostales de soţia locotenent comando-rului post mortem, maior Hermina DRAGNEA . La realizarea elemen-

telor sculptate nu s-au folosit multemotive tradiţionale. Tematicasculpturii este una religioasă, încentrul troiţei este înfăţişat Isusrăstignit pe cruce având în parteastângă şi dreaptă doi Serafimi, iar înpartea de jos a troiţei se află un

TroI}~ în memia c`pitanului Dagnea

vultur, care simbolizează faptul căofiţerul decedat a fost pilot.Tâmplarul Colciu a croit şi aasamblat lucrarea, iar sculptura afost realizată de maistrul militar clasaa IV-a Ciocoiu şi de GheorgheNeicu.

Lucrarea a fost transportată cuelicopterul pe 20 aprilie a.c. laPoiana Mare în judeţul Dolj, loca-

litatea natală a pilotului decedat încare se află şi mormântul acestuia.Troiţa va constitui cruce de mor-mânt, conform tradiţiei acelei zonecare prevede păstrarea a două crucide mormânt, una din lemn şi unadin piatră.


Maior Mircea BARAC

La sâritul lunii ebruarie a.c., ForţeleAeriene au constituit vârul de lance

în cadrul misiunii de evacuare acetăţenilor români din Libia. Declaraţia unuicompatriot ce păea în siguranţă pe tărâmromânesc după ce usese evacuat cu o

aeronavă militară a atras atenţia: “MulţumescArmatei Române! Din păcate, la militari negândim numai în situaţii extreme”, remarca,sub impulsul emoţiilor, compatriotulnostru.

De curând, într-o corespondenţă pur-tată pe e-mail cu un coleg alat la post încadrul comandamentului NATO de la Napoli,

am alat cu ce se mai conruntă militariinotri. “Şeul meu a avut o menajeră româncă.

Aceasta i-a sustras o sumă importantă debani i s-a ăcut nevăzută. Am avut nevoiede ceva timp i energie până i-am demonstrat eului meu că românii sunt, de apt, altel decât înţelesese din păţania cu menajera”,mi-a povestit colegul de la Napoli.

Sunt ani buni deja de când militariiromâni participă la misiuni internaţionale.Fie că au ost angrenaţi în exerciţii deantrenament în comun cu parteneriiNATO, au participat la misiuni în teatre lede operaţii sau i-au desăurat activitatea în posturi din comandamentele Alianţei,militarii i-au îndeplinit de iecare datămisiunea cu proesionalism. Au ost

apreciaţi de partenerii de Alianţă, iarevaluările nu au constituit simple acte decomplezenţă. Rigorile unui astel demediu nu pot i puse la îndoială. Dovadăcă educaţia, valoarea, caracterul, suntnoţiuni care nu cunosc graniţe izice, nupot i minimizate de nici un contexteconomic sau social.

De la dorinţa încununării unei carieremilitare cu o experienţă într-un mediu inter-

naţional i până la oportunitatea unei aprecieriinanciare mai aproape de adevărata lorvaloare, motivaţiile militarilor români de aparticipa la aceste misiuni sunt diverse.Dincolo, însă, de motivaţia personală sau denecesitatea intrinsecă a sistemului, militariimai au o misiune care derivă din obligaţia dea reprezenta România în mediile militareinternaţionale. În acest context, ei nu mai suntsimpli militari, ci adevăraţi ambasadori ai ţăriinoastre în lume.

PS. Revenind la observaţia compatrio-tului nostru evacuat din Libia, se impune oremarcă: nu este o problemă aptul căromânii nu se gândesc la militari decât în

situaţii extreme. În deinitiv, acesta esterolul militarilor, să intervină în situaţiiextreme. Cu adevărat trist însă este atuncicând militarii sunt percepuţi de către opiniapublică drept o povară socială. Simplaapariţie a acestei percepţii reprezintădovada unei societăţi cu repere evazivesau… chiar ără repere.

Militarii – ambasadoriiRomâniei în lume!

La data de 6 aprilie 2011, prin Hotărârea de Guvernnr. 360, Muzeul Aviaţiei a primit titulatura de muzeude importanţă naţională i s-a aprobat schimbareadenumirii muzeului în Muzeul Naţional al Aviaţiei Române

Flotila Aeriană 71 Câmpia Turzii a fost vizitată încursul lunii aprilie de un grup de elevi de la Liceul

“Avram Iancu” din Turda şi de la Liceul “G. Leygues”,Villeneuve (Franţa)



TITLU RUBRICA

CER SENIN Nr. 1 (114) 2011w w w . r o a f . r o54 | CER SENIN Nr. 1 (114) 2011w w w . r o a f . r o54 |

V i neri, 4 februarie a.c., vt l vsjl xzţde icoane pe sticlă al ăanuu s mm LavnaGUITĂ. Expzţa gazaă aa căpauu,

Jia GUITĂ, î caba cu Ccu Ma (pza doamna Cna BUCACIUC) i Academia Forţelor Aeriene “HenriCoandă” Bav, a s schsăpubcuu î paa 4-18 buaa Ccu Ma Bav, î SaaCll.

L vsj sstt -teni ai căpitanului Guită i comandantulAcademiei Forţelor Aeriene – man-d d . G a i - F i MOISESCU - ca a s îsţ stţ, s mlt m.

Î Sl Cll st xs15 c ps 30 ca pca ătl st mtm, t două neterminate. Vernisajul a debutatcu sujbă p caă u Vas OLTEAN de la bisericaSâtl Nl Sh Bvl.Evu a cua cu scuădescriere a icoanelor susţinută de cătreproesorul Ioan HERA.

Exzţ st mlztă st mtm, ă s pză a sc ţu î cu aAcademia Forţelor Aeriene din Brasov,l M - lltt s- ăst lăt ătl, l Bxlls

l Bză. P lâgă , m stexpuse otograi ale Laviniei din timpulvzt l Bxlls.

Vb î u Ascaţ Pc Aa Başv,sl I H t tl Lv sts.Acesta a remarcat în prezentare aura nedenită a snţi lor din anumite ( lmt vţ), m l v ş msţchipurilor. De asemenea, proesorul a subliniat dimensiunea spiritualăa pcu c s îcaază î aua a pasc uăcga, a că pus svş p bc cu pu

şt ş t s txă.Dă slj m, ătl Vsl Olt, st ş

cus P Şc Rş, a xpca î cva cuv cînseamnă şi ce a însemnat icoana pentru educaţie: „lipsa cărţii scrise

pe care românul nu o avea în trecut la îndemână, e pentru că erascrisă în limba slavonă sau pentru că acesta nu-i permitea să ocumpere, a ăcut ca icoana să devină cartea spiritului omului simplu

din popor. Omul a creat prin icoană o simbolistică perectă, iar icoana

nu se abate cu nimic de la cuvântul dogmatic al cunoaterii religioa se. rivind în adâncimea ei, icoana îţi permite să înţelegi textul biblic ără să se abată în vreun el de la normele scripturii. De aceea, oamenii

care pictează icoane au o structură morală parcă de altă natură. inmărturiile lor afăm că vechii iconari, pentru a putea picta o icoană,mai întâi ţineau 40 de zile de post. Apoi se duceau i cereaubinecuvântarea preotului. Icoana este o zestre primită de sus prin

binecuvântare cerească i nu reprezintă o simplă pictură, practicată prin talentul propriu, ci este i o emanare a unei valori divine carevine asupra celui care pictează” .

C 13 ca a îăţază chpu v a u IsusHss, a Suu Ia Bzău, a Suu Ghgh, amai ales al Fecioarei Maria cu sau ără Prunc. În oarte multe icoane

chipul Fecioarei, tema preerată de lucru a autoarei, prezintă trăsătur il ţ m sl, h s ă, tmt l gpictoriţei, după cum a spus i părintele Vasile Oltean care a venit „cu

bucuria de a ace această slujbă de pomenire pentru cea care aimortalizat pentru venicie propriul său chip prin prisma snţilor.

Mă bucur să pot vedea aceste icoane, pentru că nu am văzut încă aa ceva”.

Sujba p a s ţuă pă a pu Lava, c t jl să.

Lângă panoul pe care au ost expusega cu Lava au sa azaca într-un atelier de pictură, două bucăţipughua scă p ca spua sg ca cuu ca a ag Mac Duu Pl. Ast tt ă să acp pasă gă vau,

sll ll tţ. Atstobinuia să lucreze mai multe icoane înpaa. A uusţa îcănedenită a imaginilor lângă zâmbetulac a Lav ga, ăt t lă stmtsau. O ţă a uc a busârit lucrurile începute în viaţă. Chiaracă u pu vaă acă vtermina ce ne-am propus, snţii părinţine învaţă că suntem datori suetului săm ît .

Duzu -a ău Lavhau a ca ucu păcu pu jl . Ch ă l u su u, su îajus ca săadune admiraţia pentru ceea ce a creat,

ţ î stl ă xst t st.Cu psu p scă, Lava -a ca sguă u p,

neîncheiat, un prol conturat ca siajul avioa nelor cu reacţie, cu vaporitsmţ m î stl ghţă – l l lg, s vapzază spa. Ia c pu , cuu s v tg vtă, s h sţ îg.

Prietenipictori

vorbinddespre opera

LavinieiGuită:

“Maniestarea creativă aiconograului Lavinia G. estecaracterizată prin sensibili-tate şi rigurozitate a ormelor.etaşată de tehnica naivă aţăranului român, păstreazădin arta acestuia preocupa-rea decorativă, exigenţelesimetriei şi supraeţele geo-metrice – chenarul aurit –ornat cu motive din tradiţia populară românească, îngerisau piese forale.

Pictura unei icoaneîncepe în primul rând dinsufet, apoi se ia un izvod (tipar) se aşează sub o sticlăşi un condei sau o pensulămuiată în negru de um şi seunduiesc primele linii ce vor orma sântul, element central şi decorul de manie-stare al acestuia. upă cumcere tehnica picturii înoglindă, detaliile sunt colo-rate prima dată, elementelemici necesitând o atenţiesporită. Uleiul de in, pensula

din păr natural şi culorile deulei se vor îmbina pentruacoperirea buzelor, ochilor,sprâncenelor, unghiilor, podoabelor de la veşminte şi,uneori, a lacrimilor; dupăuscarea acestora urmeazăîmbrăcămintea, părul şidecorul însoţite de „umbre” speciice, realizate prinalăturarea unei vopsele denuanţă apropriată sau deculoare complementară.

Paleta cromatică aLaviniei este variată,

dominată ind de gama luialbastru şi tonuri de roşu-închis (rece), coloritul este

fn şi temperat, ără exaltarea petei de culoare, ondul find prezentat de cele mai multeori în culori neutre. Îşi păstrează lucrările simple, ără a le dezvolta pe maimulte registre, tema sa preerată iind “Maicaomnului cu runcul”.

Măiestria artistică reiesedin zugrăvirea chipului ceredă sugestiv stări sufeteşti

sau trupeşti: gingăşie, durere,spaimă, smerenie, veselie; iar ceea ce desăvârşeste icoana pe sticlă este aplicarea cât mai dibace a oiţei aurieresau argintiere”.

Lvii Gită bsovit cmi Foţo i m

aviţi nvigţi î l 2007 şi Şcol d alicţi tFoţ i Boboc î 2008, ă c ost tiz tăl Otoi. S- mtt oi l Boboc. p 5 ili 2010 cst

mit ît- tgic ccidt vitic, dă ăbşi i

ov -2 oom Tz. Î vio s f 14 miiti,dite ce spvieţit mi 2.

Icoanele neterminate ale Laviniei

Aspect din timpul vernisajului

IN MEMORIAM




A d r i a n S UL T Ă N OI U

cer senin 1-2011

Documents

redacia pag

n t e r n

o r pag

n ziua

transport aerian pag

tr midia pag

cer senin pag

fl ai n