clavell, james - shogun (vol. 1)

7/29/2019 Clavell, James - Shogun (Vol. 1)

http://slidepdf.com/reader/full/clavell-james-shogun-vol-1 1/359

James Clavell SHOGUN© JAMES CLAVELL, 1975 Hodder & Stoughton Ltd. Coronet editon, 1983 Great Britain. JAMES CLAVELL

SHOGUN

As dori s mul umesc tuturor acelora care - mor i sau in viaă ţ ţ ţă - aici, in Asia şi Europa, auf cut cu putin , prin sprijinul lor, apari ia acestiii roman.ă ţă ţ

Lookout Mountain, California

PROLOG

Furtuna rupea din el, îi sim ea muşc tura pîn în adîncul fiin ei şi ştia c , dac nuţ ă ă ţ ă ă acosteaz în trei zile, vor fi mor i cu to ii. Prea multe mor i în aceast c l torie, gîndi, sîntă ţ ţ ţ ă ă ă pilotul şef al unei flote moarte. O singur nav r mas din cinci, dou zeci şi opt de oameniă ă ă ă ă dintr-un echipaj de o sut şapte, dintre care acum doar zece se mai in pe picioare, iar ceilal iă ţ ţ sînt pe moarte, şi printre ei C pitanul General. F r provizii, ap mai deloc, iar cît a r mas eă ă ă ă ă ă

s lcie şi tulbure...ă îl chema John Blackthorne şi era singur pe punte, în afar de marinarul de veghe la prov ,ă ă

Salamon mutul, care se ghemuise la ad post sub vînt, scrutînd marea din fa .ă ţăNava se înclin sub o rafal brusc şi Blackthorne se prinse de bra ul scaunului fixat peă ă ă ţ

dunet , Ung timon , pîn ce corabia se redresa, scîr îind din toate încheieturile. Se numeaă ă ă ă ţ Erasmus - dou sute şaizeci de tone, nav comercial înarmat înregistrat la Rotter-dam, cuă ă ă ă ă trei catarge, dou zeci de tunuri, şi singura supravie uitoare din prima for expedi ionară ţ ţă ţ ă trimis de rile de Jos s înfrunte duşmanul în Lumea Nou . Primele nave olandeze careă Ţă ă ă izbutiser s destrame taina trecerii prin Strîmtoarea Magellan. Patru sute nou zeci şi şase deă ă ă oameni, to i voluntari. To i olandezi, în afar de trei englezi - doi pilo i si un ofi er. Misiunea lor:ţ ţ ă ţ ţ s jefuiasc posesiunile spaniole şi portugheze din Lumea Nou şi s le dea prad focului; să ă ă ă ă ă ob in concesiuni comerciale permanente; s descopere noi insule în Oceanul Pacific, care ar fî ţ ă ă putut servi drept baze, şi s le proclame teritorii olandeze; iar dup trei ani s se întoarcă ă ă ă acas .ă

De mai bine de patru decenii, rile de Jos protestante erau în' r zboi cu Spania catolic ,Ţă ă ă luptîhd s doboare detestatul jug spaniol. Olanda, numit uneori Provinciile Unite sau rile deă ă Ţă Jos, înc mai era, juridic, parte a Imperiului Spamol. Anglia, singura ei aliat , prima ar dină ă ţ ă lumea creştin care, în urm cu vreo şaptezeci şi ceva de ani, se rupsese de Curtea Papal deă ă ă la Roma şi devenise protestant , se afla şi ea de dou zeci de ani în r zboi cu Spania, iar deă ă ă zece era aliat deschis cu rile de Jos.ă Ţă

Vîntul se înte i şi mai mult şi nava se balansa. Naviga cu catargele goale, doar cu gabierulţ de furtun . Dar chiar şi aşa curen ii şi vijelia o purtau spre orizontul din ce în ce mai întunecat.ă ţ

Acolo furtuna e şi mai puternic , îşi spuse Blackthorne, şi alte recifuri, alte bancuri deă nisip. Şi marea necunoscut . Bun! O via întreag am înfruntat marea şi totdeauna am ieşită ţă ă înving tor. Şi o s înving mereu.ă ă

Primul pilot englez care a trecut prin Strîmtoarea Magellan. Da, primul - şi primul pilotcare a navigat vreodat în aceste ape asiatice, în afar de cî iva bastarzi de portughezi sauă ă ţ spanioli nenoroci i, care înc îşi mai închipuie c lumea le apar ine. Primul englez pe acesteţ ă ă ţ m ri...ă

Atîtea lucruri înf ptuite pentru prima dat . Da. Şi atî ia mor i ca s le dobîndeştf...ă ă ţ ţ ăGust şi adulmec din nou vîntul, îns nu se sim ea nici un semn de p mînt. Cercetă ă ă ţ ă ă

oceanul mohorît şi mînios. Nici un fir de alg sau pat de culoare care s -i vesteasc rmul.ă ă ă ă ţă V zu creasta unui alt recif, departe, la tribord, dar asta nu-i spunea nimic. De o lun îiă ă amenin au vîrfurile recifurilor, dar înc nici urm de p mînt. Oceanul sta e f r de sfîrşit, îşiţ ă ă ă ă ă ă zise. Bine. Doar pentru asta te-ai preg tit: s navighezi pe m ri necunoscute, s le treci peă ă ă ă hart şi s te întorci din nou acas . La cîte zile dep rtare eşti de cas ? Un an şi unsprezece luniă ă ă ă ă şi dou zile. Ultima acostare fusese în Chile, cu o sut treizeci şi trei de zile în urm , de cealaltă ă ă ă parte a oceanului pe care Magellan, str b tîndu-l pentru prima oar acum optzeci de ani, îlă ă ă numise Pacific.



Blackthorne era fl mînd, iar gura şi tot trupul îi ardeau din pricina scorbutului. îşi foră ţă ochii s verifice drumul-compas şi mintea s calculeze pozi ia aproximativ pentru nav . Oă ă ţ ă ă dat punctul înscris in cartea-pilot, manualul lui de naviga ie, va fi în siguran pe acest petecă ţ ţă de ocean. Iar dac el era în siguran , nici corabia nu era în primejdie şi atunci, împreun , s-ară ţă ă putea s g seasc Japoniile, sau chiar şi pe regele creştin Prester John, şi a lui împ r ie deă ă ă ă ăţ Aur, despre care legenda spune c se afl la nord de Chitai, oriunde o fi acest Chitai.ă ă

8

Şi, cu partea mea din cîştig, voi naviga iar şi spre vest, c tre cas : primul pilot engleză ă ă care va face înconjurul globului, şi nu-mi voi mai p r si niciodat c minul. Niciodat . Niciodat .ă ă ă ă ă ă Jur pe capul fiului meu!

Rafala de vînt îi întrerupse hoin reala min ii şi-i alung somnul. S dormi acum ar fi oă ţ ă ă nebunie. N-ai s te mai trezeşti niciodat din somn, gîndi, şi întinse bra ele ca s -şi destindă ă ţ ă ă muşchii amor i i ai spatelui, tr gîndu-şi apoi, mai strîns, mantaua în jurul trupului. Velele erauţ ţ ă în regul , iar timona legat bine. Marinarul de veghe la prov era treaz. Aşa c se aşeză ă ă ă ă r bd tor pe scaun şi se rug s dea de p mînt.ă ă ă ă ă

- Du-te jos, pilotule! Iau eu cartul, dac vrei. Hendrik Specz, al doilea secund, se tîra prină tambuchi pe punte, cu fa a cenuşie de oboseal , ochii înfunda i în orbite, pielea galben şiţ ă ţ ă p tat . Se sprijini greoi de copastie, c znindu-se s vomite. Binecuvîntat fie Domnul Iisus şiă ă ă ă afurisit ziua cînd am p r sit Olanda!ă ă ă

- Unde e secundul, Hendrik?- în pat. Nu se poate da jos din patul lui, scheit voii, şi n-o s se dea pîn la Judecata deă ă

Apoi.- Şi C pitanul General?ă- Plînge dup mîncare şi ap . Hendrik scuip . O s -i spun c-o s frig un clapon şi-o s i-lă ă ă ă ă ă

aduc pe-o tav de argint, c-o sticl de rachiu, s-alunece mai bine pe gît.ă ă Scheit-huis! Coot!- ine- iŢ ţ gura!- O s mi-o in, pilotule. Dar are g rg uni la cap şi-o s murim din pricina lui. Tîn rul icni şiă ţ ă ă ă ă

scuip o flegm tulbure. Sfinte Iisuse Cristoase, ajut -m !ă ă ă ă- Du-te jos. întoarce-te în zori.Hendrik se l s anevoie în cel lalt scaun.ă ă ă- Jos duhneşte a moarte. Fac de.cart, dac nu i-e cu sup rare, încotro mergem?ă ţ ă- Unde ne duce vîntul.- Unde e p mîntul pe care ni l-ai promis? Unde-s Japoniile... unde, te-ntreb?ă- înainte.- Totdeauna spui înainte! Gottimhimmel, n-am avut ordin s plutim în necunoscut! Acumă

trebuia s fim acas , teferi, cu bur ile pline, nu s umbl m dup n luci.ă ă ţ ă ă ă ă

- Du-te jos sau ine- i gura!ţ ţUrsuz, Hendrik îşi îndep rt privirea de la b rbatul înalt şi b rbos. Unde ne afl m acum? ară ă ă ă ă fi vrut s -ntrebe. De ce nu pot s v d cartea-pilot secret ? Dar ştia c nu trebuie s puiă ă ă ă ă ă asemenea întreb ri unui pilot, cu atît mai mult acestuia. Chiar şi aşa, gîndi, aş vrea s fiu la felă ă de puternic şi s n tos cum eram cînd am p r sit Olanda. Atunci n-aş mai şov i, i-aş pocni unaă ă ă ă ă ţ peste ochii t i albaştri-cenuşii, i-aş şterge de pe fa zîmbetul sta care m scoate din min i şiă ţ ţă ă ă ţ te-aş trimite la dr cu, dup cum meri i. Atunci eu aş fi C pitan-Pilot şi am avea un olandez laă ă ţ ă comanda vasului - nu un str in - şi secretele ne-ar fi în siguran . Fiindc în curînd vom fi înă ţă ă r zboi cu voi, englezii. Şi noi rîvnim acelaşi lucru: s fim st pînii m rilor, s control m toateă ă ă ă ă ă c ile comerciale, s st pînim Lumea Nou şi s nimicim Spania.ă ă ă ă ă

- Poate c nici nu exist Japoniile, morm i brusc Hendrik. Eă ă ănumai o legend .ă Gottbewonden.

- Exist . între treizeci şi patruzeci de grade latitudine nordic . Acum ine- i gura sau du-teă ă ţ ţ jos.

- Jos e moartea, pilotule, morm i Hendrik şi-şi îndrept privirea înainte, l sîndu-se furat deă ă ă

gînduri.Blackthorne se mişc în scaun - trupul îl durea ast zi mai tare. Eşti mai norocos decît ceiă ă

mai mul i dintre ei, îşi zise, mai norocos decît Hendrik. Nu. Nu mai norocos. Mai chibzuit. Tu i-ţ ţai p strat fructele, pe cînd ceilal i şi le-au mîncat f r grij . împotriva sfaturilor tale. Aşa că ţ ă ă ă ă acum scorbutul te-a atins mai pu in, pe cînd ceilal i sîngereaz într-una, au pîntec raie, ochii îiţ ţ ă ă ustur şi sînt umfla i, din ii le-au c zut sau se clatin în gingii. De ce nu înva oamenii nimic,ă ţ ţ ă ă ţă niciodat ?ă

Ştia c to i se temeau de el, chiar şi C pitanul General, şi c cei mai mul i îl urau. Dar eraă ţ ă ă ţ firesc, pentru c pilotul comanda pe mare; el era cel ce Stabilea ruta şi conducea nava, el celă care îi ducea din port în port.



Orice c l torie pe mare era plin de riscuri, pentru c pu inele h r i de naviga ie existenteă ă ă ă ţ ă ţ ţ erau atît de pu in limpezi încît aproape cţ ă

10nu- i erau de folos. Şi nu era absolut nici un mijloc de a stabili longitudinea.ţAfl cum s determini longitudinea şi-ai s fii cel mai bogat om din lume, îi spuse b trînulă ă ă ă

s u dasc l, Alban Caradoc. Regina, Dumnezeu s-o binecuvînteze, i-ar da zece mii de lire şi ună ă ţ ducat dac-ai dezlega enigma asta. Spurca ii de portughezi i-ar da şi mai mult - un galion deţ ţ

aur, şi nenoroci ii de spanioli, dou zeci! Cum nu mai ai p mîntul sub ochi, eşti pierdut, b iete.ţ ă ă ă Caradoc f cuse o pauz şi îşi înclinase trist capul spre el, ca de obicei. Eşti pierdut, b iete,ă ă ă numai dac ...ă

Numai dac n-ai ună rutter, strigase Blackthorne fericit, ştiind c -şi înv ase bine lec iile.ă ăţ ţ Avea pe atunci treisprezece ani şi de un an era ucenic la Alban Caradoc, pilot şi constructor denave, care luase locul tat lui pierdut şi care nu-l b tuse niciodat , ci doar îl înv ase, pe el şiă ă ă ăţ pe cel lalt b iat, secretele construc iei de nave şi tainele ascunse ale m rii.ă ă ţ ă

Un rutter era o carte cu însemn rile am nun ite ale unui pilot,ă ă ţ care mai fusese înainte peacel drum. P stra înscris drumul dintre porturi, capuri, istmuri şi canale. Avea notate locurileă m sur torilor, adîncimea şi culoarea apei, înf işarea fundului m rii. Descriaă ă ăţ ă cum am ajunsacolo şi cum ne-am întors: cîte zile cu un anume curs, felul vuitului, cînd şi de unde b tea, laă ce fel de curen i s te aştep i şi de unde; sezonul cu furtuni şi cel cu vînt prielnic; unde sţ ă ţ ă carenezi nava şi unde s faci plinul de ap ; unde întîlneşti prieteni şi unde duşmani; bancuri deă ă nisip, recifuri, maree, refugii; la un loc, tot ce era necesar pentru o c l torie f r primejdii.ă ă ă ă

Englezii, olandezii şi francezii aveau c r i-pilot pentru apele lor, dar pe restul apelor dină ţ lume navigaser doar c pitani din Portugalia şi Spania, iar aceste dou ri şi le ineau secrete.ă ă ă ţă ţ C r ile-pilot care dezv luiau drumul pe ap spre Lumea Nou , sau dest inuia tainele Strîmtoriiă ţ ă ă ă ă Magellan şi Capului Bunei Speran e - ambele descoperiri portugheze - şi, deci, drumurile spreţ Asia, erau p zite de portughezi şi spanioli ca un adev rat tezaur na ional şi c utate cu aceeaşiă ă ţ ă ardoare de c tre duşmanii lor englezi şi olandezi. Dar o carte-pilot era bun în m sura în careă ă ă fusese bun pilotul care o scrisese, copistul care o copiase, tipograful, atît de rar, care otip rise, sau înv atul care oă ăţ

11t lm cise. O carte-pilot putea, deci, con ine erori. Chiar unele voite. Un pilot n-avea cumă ă ţ

s fie sigur de asta pîn nu trecea el însuşi pe acolo. M car o dat .ă ă ă ăPe mare. pilotul era conduc torul, singura c l uz , arbitrul suprem pentru nav şiă ă ă ă ă

echipajul ei. El singur comanda de pe dunet .ăAsta e o b utur care te ame eşte, cuget Blackthorne. Şi, odat ce ai gustat din ea, n-oă ă ţ ă ă

mai ui i, o cau i mereu, î i lipseşte într-una. E unul dintre lucrurile ce te ine în via pe cîndţ ţ ţ ţ ţă

ceilal i mor.ţSe ridic şi se uşura în canalul de scurgere a apei. Mai tîrziu, cînd nisipul se scurse dină clepsidra de lîng habitaclu, o întoarse şi trase clopotul navei.ă

Po i s stai treaz, Hendrik?ţ ăDa. Da, cred cada.O s trimit pe cineva s schimbe veghea de la bompres. Veziă ă

s stea în b taia vîntului, nu la ad post. Asta o s -l in treaz şi ager.ă ă ă ă ţ ăPentru o clip se întreb dac n-ar fi trebuit s întoarc nava cu prova în vînt şi s-o pun înă ă ă ă ă ă

pan pentru noapte, dar renun şi cobori scara tambuchiului spre cabina echipajului. Aceastaă ţă se întindea pe toat l imea navei şi avea cuşete şi loc de hamacuri pentru o sut de oameni.ă ăţ ă C ldur a-l înv lui şi asta îl mul umi şi nu lu în seam duhoarea permanent ce venea dină ă ţ ă ă ă calele de dedesubt. Nici unul dintre cei dou zeci şi ceva de oameni nu se mişc din patul lui.ă ă

Du-te sus, Maetsukker, spuse în olandez ,ă lingua franca pentru rile de Jos, pe care el oŢă vorbea la perfec ie al turi de portughez , spaniol şi latin .ţ ă ă ă ă

Sînt aproape mort, spuse b rbatul m runt, cu tr s turi ascu ite, ghemuindu-se şi mai multă ă ă ă ţ

în pat. Mi-e r u. Uite, scorbutul m-a l sat f r din i. lisuse Dumnezeule, ajut -ne, o s pierim cuă ă ă ă ţ ă ă to ii! Dac nu erai tu, pilotule, am fi fost de-acum acas , teferi. Eu sîntţ ă ă negustor, nu marinar.Nu fac parte din echipaj... Ia pe altcineva. Johann e...

ip cînd Blackthorne îl smulse din pat şi-l izbi de uş . Un fir de sînge i se prelinse din gurŢ ă ă ă şi r mase n ucit. Un ghiont brutal în coaste îl scoase din buim ceal .ă ă ă ă

- Car -te sus şi stai acolo pîn crapi sau ajungem la rm.ă ă ţăOmul deschise uşa şi fugi împleticindu-se.12

Blackthorne se uit la ceilal i. Ei se holbau spre el.ă ţ



Cum te sim i, Johann?ţDestul de bine, pilotule. Pesemne c-o s tr iesc.ă ă Johann Vinele, cel mai în vîrst din echipaj, avea patruzeci şi trei de ani, era tunar şef şiă

ajutorul nostromului. Era chel şi f r din i, de culoarea stejarului b trin şi tot atit de puternic.ă ă ţ ă Cu şase ani in urm navigase cu Blackthorne în nefericita încercare de a g si Calea de Mord-ă ăEst, iar acum fiecare cunoştea m sura celuilalt.ă

- La vîrsta ta mai to i b rba ii sînt deja mor i, aşa c tu ne-ai întrecut pe to i.ţ ă ţ ţ ă ţ

Blackthorne avea treizeci şi şase de ani.Vinck zîmbi trist.- Rachiu-i de vin , pilotule, şi p catele, şi poate via a deă ă ţ sfînt pe care-am dus-o.Nimeni nu rise. Apoi cineva ar t spre o cuşet .ă ă ă- Pilotule, nostromul e mort.- Atunci duce i-l sus.' Sp la i-l şi închide i-i ochii! Tu, tu şi tu.ţ ă ţ ţDe data asta oamenii s rir repede din paturile lor şi împreun tîrîr corpul neînsufle ită ă ă ă ţ

afar din cabin .ă ă- Vinck, iei cartul din zori. Şi tu, Ginsel, eşti de veghe la bompres.- Da, pilotule.Blackthorne se întoarse pe punte.Hendrik era înc treaz şi nava în ordine. Salamon, straja ce fusese înlocuit , trecuă ă

împleticindu-se pe Ung el, mai mult mort decît viu, cu ochii roşii şi umfla i de vînt.ă ţ Blackthorne se îndrept spre cealalt uş şi coborî. Coridorul ducea spre cabina principal deă ă ă ă la pup , destinat C pitanului General şi magaziei de muni ii. Cabina lui se g sea la tribord, iară ă ă ţ ă cealalt , de la babord, era folosit de obicei de cei trei secunzi. Acum era ocupat de Baccusă ă ă van Nekk, mai marele negustorilor, Hendrik, al treilea secund, şi Croocq, musul. To i erauţ foarte bolnavi.

Intr în cabina principal . C pitanul General, Paulus Spillber-gen, z cea pe jum tateă ă ă ă ă inconştient in patul lui. Era un b rbat scund, cîndva foarte gras şi roşu la fa , acum foarteă ţă slab, cu pieile bur iiţ

13atîrnîndu-i în cute l b r ate. Blackthorne lu un clondir cu ap dintr-un sertar secret şi-lă ă ţ ă ă

ajut s bea pu in .ă ă ţ ă- Mul umesc, spuse Spillbergen cu o voce slab . Unde e rmul... unde e rmul?ţ ă ţă ţă- înainte, îi r spunse, f r s mai cread nici el, apoi puse clondirul la loc, surd laă ă ă ă ă

v ic relile c pitanului, şi plec urîndu-l şi mai mult.ă ă ă ăCu aproape un an în urm ajunseser în Tierra del Fuego, iar vîntul prielnic i-ar fi ajutat să ă ă

p trund deîndat în necunoscuta Strimtoare Magellan. Dar C pitanul General ordonaseă ă ă ă

debarcarea ca. s caute aur şi comori.ă- Iisuse Cristoase, uite cum e rmul, C pitane General! Nu e nici o comoar în pustiet ileţă ă ă ăţ astea!

- Legenda spune c e plin de aur, iar noi am putea proclama acest p mînt posesiuneaă ă ă glorioasei Olande.

- Spaniolii au trupe aici de cincizeci de ani.- Se poate, dar poate c nu atît de departe în sud, pilotuleă .- Aici, în sud, anotimpurile sînt pe dos. în mai, iunie, iulie şi august e iarn în toat legea.ă ă

C r ile pilot spun c timpul este important la trecerea prin strîmtoare; vînturile se schimb înă ţ ă ă cîteva s pt mîni, şi atunci va trebui s r mînem aici şi s iern m luni de zile.ă ă ă ă ă ă

- Peste cîte s pt mîni, pilotule?ă ă- Cartea-pilot spune c opt, dar anotimpurile nu sînt mereu la fel...ă- Atunci o s explor m cîteva s pt mîni. Asta ne las destul timp şi apoi, dac va fi nevoie,ă ă ă ă ă ă

o s ne întoarcem din nou spre nord şi mai pr d m cîteva oraşe, nu, gentelmen?ă ă ă- Trebuie s trecem acum, c pitane. Spaniolii au foarte pu ine nave de r zboi în Pacific,ă ă ţ ă

aici îns apele mişun de ele şi ne caut . Eu zic c trebuie s pornim acum.ă ă ă ă ăDar C pitanul General a trecut peste p rerea lui, a supus hot rîrea votului celorlal iă ă ă ţ

c pitani - nu celorlal i pilo i, un englez şi trei olandezi - şi a condus inutila incursiune la rm.ă ţ ţ ţăVîntul s-a schimbat mai devreme în acel an şi ei au trebuit s ierneze acolo, C pitanuluiă ă

General fiindu-i team s mearg spre nord, din cauza flotei spaniole. Au trecut patru luni pînă ă ă ă s navighezeă

14din nou. în acest timp ajunseser s m nînce pielea de vi el de pe parîme, iar o sută ă ă ţ ă

cincizeci şi şase de oameni muriser din pricina frigului, lipsei de hran şi a diareei. Furtunileă ă cumplite din Strîmtoare au împr ştiat flota.ă Erasmus a fost singura nav care a ajuns la loculă



de întîlnire din Chile. I-au aşteptat o lun pe ceilal i şi apoi, cu spaniolii tot mai aproape peă ţ urmele lor, au trebuit s porneasc în necunoă ă scut. Rutterul secret se oprea la Chile.

Blackthorne se întoarse de-a lungul coridorului, descuie uşa de la cabina sa şi intră încuind-o la loc. Cabina avea grinzi joase, era mic şi ordonat , şi el trebui s se aplece cînd oă ă ă travers , ca s se aşeze la biroul lui. Descuie un sertar şi despacheta cu aten ie ultimul dintreă ă ţ merele pe care le p strase cu atîta grij tot drumul din Insula Sfînta M ria, de lîng Chile. Eraă ă ă ă mic şi sfrijit, cu mucegai pe partea stricat . T ie un sfert din el. în untru g si cî iva viermi. îiă ă ă ă ţ

mînc laolalt cu miezul, dînd crezare vechii istorii marin reşti cum c viermii din mere sînt laă ă ă ă fel de buni împotriva scorbutului ca fructul însuşi şi c , freca i de gingii, opresc c dereaă ţ ă din ilor. Mestec fructul cu grij , pentru c din ii îl dureau şi gingiile îi erau iritate, dup careţ ă ă ă ţ ă sorbi pu in ap din burduful de vin. Avea un gust s lciu. Apoi împacheta restul de m r şi îlţ ă ă ă ă încuie la loc.

Un şobolan o lu la fug prin umbra l sat de felinarul cu ulei atirnat deasupra capului.ă ă ă ă Lemn ria scîr îi pl cut. Lib rcile mişunau pe podea.ă ţ ă ă

Sînt obosit. Sînt atît de obosit.Arunc o privire spre pat. Lung, îngust, salteaua de paie îmbiin-du-l.ăSînt atît de obosit.Du-te şi te culc o or , îi zicea diavolul din el. Chiar şi numai zece minute, şi ai s fii trează ă ă

o s pt mân . De zile întregi n-ai dormit decît cîteva ceasuri şi mai toate acolo sus, în frig.ă ă ă Trebuie s dormi. Dormi. Ei se bizuie pe tine...ă

- N-am s dorm, o s dorm mîine, spuse cu voce tare şi-şi încorda mina s descuie cuf rulă ă ă ă de unde scoase rutterul lui.

V zu c cel lalt, cel portughez, era în siguran şi neatins şi asta-l f cu s se simt bine.ă ă ă ţă ă ă ă Lu o pan curat şi începu s scrie: "Aprilie 21, 1600. Ora a cincea. Amurg. 133 de zile de laă ă ă ă Insula Santa M ria, Chile,ă

15■

32 de grade latitudine nordic . Mare înc agitat , vint puternic şi nava cu aceeaşiă ă ă velatur . Culoarea m rii gri-verde întunecat; nu d m de fund. înc fugim din fa a viatului, laă ă ă ă ţ drum-compas de 270 de grade, am virat spre nord-vest şi înaint m iute, cîte dou leghe,ă ă fiecare a trei mile, într-o or . Recifuri mari în form de triunghi, v zute acum o jum tate deă ă ă ă or , direc ia nord-est-nord, la o jum tate de leghe disă ţ ă tan .ţă

Trei oameni au murit peste noapte din pricina scorbutului -Joris, vejar, Reiss, tunar, şi aldoilea secund, de Haan. Dup ce şi-au dat sufletul, C pitanul General fiind înc bolnav, eu i-amă ă ă încredin at m rii, f r giulgiuri, pentru c nu mai avem din ce s le facem. Ast zi nostromulţ ă ă ă ă ă ă Rijckloff a murit.

La prinz n-am putut s iau înclina ia soarelui, fiindc cerul era din nou acoperit. Dar credă ţ ă c sîntem totuşi pe drumul cel bun şi debarcarea în Japonii aproape..."ăDar cît de aproape? întreb el felinarul care atîrna deasupra capului, leg nîndu-se odată ă ă

cu nava. Cum se face o hart ? Trebuie s existe o cale, îşi spuse pentru a o mie una oar . Cumă ă ă s stabileşti longitudinea? Trebuie s fie un mijloc. Cum s p strezi legumele proaspete? Ceă ă ă ă este scorbutul... ?

B iete, se zice c ar fi o miasm a m rii, îi spusese Alban Caradoc. Era un b rbat cu pîntecă ă ă ă ă imens, cu barb sur , încîlcit şi o inim de aur.ă ă ă ă "

Nu po i fierbe legumele şi p stra fiertura?ţ ăSe stric , b iete. Nimeni n-a descoperit o cale de-a o p stra.ă ă ăSe zice c Francis Drake o s ridice ancora în curînd.ă ăNu. Tu nu po i s pleci, b iete.ţ ă ăAm aproape paisprezece ani. Pe Tim şi Watt i-a i l sat s seţ ă ă

angajeze şi el are nevoie de ucenici pilo i.ţEi au şaisprezece ani. Tu n-ai decît treisprezece.Se zice c ar avea de gînd s încerce Strîmtdarea Magellan,ă ă apoi în sus, de-a lungul

coastei, spre inuturile necercetţ ate – spre Californii - s g seasc Strîmtoarea Anian, careă ă ă leag Pacificul deă Atlantic. Din California spre Terra Nova şi, în cele din urm , Caleaă de Nord-Vest.

16

B nuitaă Cale de Nord-Vest, b iete. Nimeni n-a verificată legenda asta - înc .ăEl o s-o fac . E de-acuma amiral, şi vom fi prima navă ă englezeasc în Strimtbareaă

Magellan, prima în Pacific, prima... N-o s mai apuc niciodat un prilej ca sta.ă ă ăO, ba da, o s apuci şi el n-o s afle niciodat taina drumuluiă ă ă lui Magellan, afar doar dacă ă



nu fur o că arte-pilot sau nu pune mîna pe vreun pilot portughez, care s -l conduc . De cîte oriă ă trebuie s -fiă spun: un pilot trebuie s aib r bdare. înva ce e r bdarea, b iete!ă ă ă ţă ă ă Ai destul...

- V rog!ă- Nu.- De ce?- Pentru c el va fi plecat doi, trei ani, poate mai muă lt. Cei slabi şi cei tineri vor primi hrana

cea mai proast şi apa cea mai pu in . Şiă ţ ă din cele cinci nave care pleac , numai a lui se vaă

întoarce. N-ai să supravie uieşti, b iete.ţ ă- Atunci o s m angajez numai pe nava lui. Sînt puternic. O s m ia!ă ă ă ă- Ascult , eu am fost cu Drake pe nava lui de cincizeci de tone,ă

Judith, la San Huan de Ulua, cînd am luptat al turi de amiralulă THawkins - el era peMinion - ca s ne croim drum afar din port printre spurca ii deă ă ţ

spanioli. Aduceam sclavi din Guineea în Spania, dar n-aveam brevet de comer de la spanioli şiţ ei l-au p c lit pe Hawkins şi ne-au prins flota în capcan . Spaniolii aveau treisprezece naveă ă ă mari, noi şase. Noi am scufundat trei dintr-ale lor şi ei ne-au scufundat pe Swallow, Angel,Caravelle şiJesus ofLubeck. O, sigur, Drake a luptat, ne-a scos din încercuire şi ne-a adusacas . Eram doar unsprezece oameni pe nav , care s spun povestea. Hawkins mai avea cină ă ă ă -cisprezece. Din patru sute optzeci de marinari englezi, unul şi unul. Drake e f r mil , b iete.ă ă ă ă Vrea glorie şi aur, dar numai pentru el, şi-atî ia mor i în expedi iile lui sînt dovada.ţ ţ ţ

Eu n-o s mor. Eu o s fiu unul dintre...ă ăNu. Tu eşti tocmit ucenic pentru doisprezece ani. Mai ai zece

şi-apoi eşti liber. Pîn atunci, îns , pîn în 1588, o s înve i cum să ă ă ă ţ ăconstruieşti cor bii şi cum s le conduci, şi o s îi dai ascultare luiă ă ă

I17Alban Caradoc, maistru constructor de nave, pilot şi membru al corpora iei Trinity House,ţ

pentru c altfel n-o s primeşti niciodat brevetul. Şi dac n-ai brevet, n-o s fii niciodat pilotă ă ă ă ă ă pe vreo nav în apele englezeşti, n-o s comanzi niciodat de pe dunet o nav englezeasc înă ă ă ă ă ă nici o ap , pentru c asta a fost legea bunului rege Henric, Dumnezeu s -i odihneasc sufletul.ă ă ă ă Asta a fost legea tîrfei de M ria Tudor, ard -i sufletul în iad, asta e legea Reginei, fie-i domniaă ă veşnic , asta e legea Angliei şi e cea mai bun lege a m rii care a existat vreodat .ă ă ă ă

Blackthorne îşi aminti cît de mult îşi urîse atunci dasc lul, şi Trinity House, şi monopolulă creat de Henric al VlII-lea, în 1514, privind preg tirea şi brevetarea tuturor pilo ilor şiă ţ c pitanilor englezi, cît îşi urîse şi cei doisprezece ani de semisclavie, f r de care ştia c nu vaă ă ă ă putea niciodat s ob in singurul lucru din lume pe care şi-l dorea. îl urîse şi mai mult peă ă ţ ă

Alban Caradoc cînd, spre gloria-i etern , Drake şi cuterul lui de o sut de tone,ă ă Golden Hind, se întorsese miraculos în Anglia, dup o dispari ie de trei ani, fiind prima nav englezeasc ceă ţ ă ă f cuse ocolul lumii, aducînd la bordul ei cea mai bogat prad ce se adusese vreodat pe aceleă ă ă ă

rmuri: un milion şi jum tate de lire sterline, în aur, argint şi mirodenii.ţă ăFaptul c patru nave din cinci se pierduser , c opt oameni din zece disp ruser , c Tim şiă ă ă ă ă ă

Watt disp ruser şi ei, c un pilot poră ă ă tughez luat ostatic condusese expedi ia în locul lui Drake,ţ trecînd prin Strîmtoarea Magellan în Pacific, toate astea nu îi domoliser cu nimic ura; faptul că ă Drake spînzurase un ofi er, c îl excomunicase pe capelanul Fletcher şi nu reuşise s g seascţ ă ă ă ă Calea de Nord-Vest nu sc zuse cu nimic admira ia întregii ri. Regina luase cincizeci deă ţ ţă procente din tezaur şi îl f cuse cavaler. Proprietarii şi negustorii, care finan aser expedi ia, s-ă ţ ă ţau ales cu un profit de trei sute de procente şi au insistat s -i finan eze şi urm toareaă ţ ă expedi ie piratereasc . To i marinarii l-au implorat s -i angajeze, pentru ca el reuşise s seţ ă ţ ă ă întoarc cu prad , iar cu partea lor, pu inii norocoşi care au supravie uit s-au îmbog it pentruă ă ţ ţ ăţ tot restul vie ii.ţ

Eu aş fi supravie uit, îşi spuse Blackthorne. Cu siguran . Şi partea mea din comoar ar fiţ ţă ă fost de-ajuns ca s ...ă

- Rotzvooruiiiiiiiitl Recif în fa !ţă18Mai mult sim i strig tul, decît îl auzi. Apoi îl auzi din nou, tînguitor, amestecat cu vuietulţ ă

furtunii. într-o clip ieşi din cabin şi urc pe scara tambuchiului pe dunet , cu inima gata s -i sară ă ă ă ă ă

din piept şi gîtlejul uscat. Acum era întuneric bezn , ploua cu g leata şi pentru un moment îlă ă cuprinse o bucurie nebun , la gîndul c jgheaburile din pînz de vele, f cute cu s pt mîni înă ă ă ă ă ă urm , vor fi curind pline-ochi. îşi deschise gura în ploaia ce c dea aproape orizontal şi îi gustă ă ă dulcea a, apoi întoarse spatele vijeliei.ţ



Hendrik era paralizat de fric . Marinarul de veghe la bompres, Maetsukker, ghemuit laă prov , striga cuvinte f r şir şi ar ta cu mina înainte. Privi şi el dincolo de bord.ă ă ă ă

Reciful se g sea la nici dou sute de iarzi în fa - gheare imense de roci întunecate, izbiteă ă ţă de o mare fl mînd . Cu mici întreruperi, linia înspumat a brizan ilor se întindea de la babordă ă ă ţ la tribord. Furtuna ridica pale imense de spum şi le azvîrlea în întunericul nop ii. O parîm deă ţ ă la prov plesni şi verga cea mai de sus a catargului principal fu smuls . Catargul se cutremură ă ă din temelii, dar rezist , iar marea purt neînduplecat navaă ă ă spre pieire.

- Toat lumea pe punte! strig Blackthorne şi trase cu violenă ă ţăclopotul.Zgomotul îl scoase pe Hendrik din încremenire.- Sîntem pierdu i! strig el în olandez . O, Iisuse Crţ ă ă istoase, ajut -ne!ă- Cheam echipajul pe punte, dobitocule! Ai adormă it! Amîndoi a i adormit!ţBlackthorne îl îmbrînci pe scar , apuc timona, smulse leg turile de pe cavile, se încorda,ă ă ă

şi o învîrti mult spre stînga. îşi adun toate puterile cind pana cîrmei muşc adine din viitoare. întreaga nav seă ă ă

cutremur , apoi prova începu s se deplaseze tot mai mult sub vîntul n prasnic şi, în curind,ă ă ă ajunser de-a curmezişul valurilor şi vîntului. Velele de furtun se umflar , încereînd vitejeşteă ă ă s poarte greutatea navei, iar toate parimele se întinser urlînd. Urm torul val se în lă ă ă ă ţă deasupra lor şi îşi croiau drum de-a lungul recifului cînd z ri talazul uriaş. Strig spre oameniiă ă care veneau dinspre teug şi se preg ti s îşi apere via a.ă ă ă ţ

19Marea se pr buşi asupra navei, care se înfund adînc, şi el crezu c se vor r sturna, dară ă ă ă

corabia se scutur ca un dine ud şi se smulse din adîncuri. Apa ieşea în cascade prin gurile deă scurgere, iar el încerca, gîfîind, s trag aer în piept. B g de seam c trupul neînsufle it ală ă ă ă ă ă ţ nostromului, care fusese scos pe punte pentru înmormîntarea de a doua zi, disp ruse şi că ă valul urm tor era şi mai mare. Acesta îl acoperi pe Hendrik, care gîfiia şi se lupta din r sputeri,ă ă îl ridic şi-l arunc peste bord. Alt val mugi de-a lungul pun ii şi Blackthorne îşi încol ci un braă ă ţ ă ţ pe timon iar apa trecu peste el. Acum Hendrik era la cincizeci de iarzi de tribord. Un alt val îlă acoperi, apoi un talaz imens îl arunc în sus, deasupra navei, îl inu o clip acolo, urlînd, după ţ ă ă care-l lu , îl zdrobi de muchia unei stînci, şi îl înghi i.ă ţ

Nava plonja în mare încercînd s -şi croiasc drum. O alt patim ced şi palancul se r suciă ă ă ă ă ă violent pîn se încurc în arborad .ă ă ă

Vinck şi un alt b rbat izbutir s-ajung pe dunet şi se l sar cu putere pe timon ,ă ă ă ă ă ă ă venindu-i în ajutor. Blackthorne v zu reciful amenin tor spre tribord, mult mai aproape. în faă ţă ţă şi spre babord erau şi alte creste, dar din loc în loc z rea cîte o sp rtur .ă ă ă

- Sus, Vinck! Ridica i scota trincii!ţ

Pas cu pas, Vinck şi al i doi marinari urcar pe şarturile arborelui trinchet, în timp ceţ ă dedesubt ceilal i se atîrnar de parime, încercînd s le dea o mîn de ajutor.ţ ă ă ă- Aten ie în fa ! strig Blackthorne.ţ ţă ăMarea spumeg de-alungul pun ii, lu un alt om cu ea şi aduse înapoi cadavrulă ţ ă

nostromului. Bompresul se în l din valuri ca apoi s plonjeze înc odat , înc rcînd mai multă ţă ă ă ă ă ă ap la bord. Vinck şi ceilal i blestemar vela sc pat din parîme. Brusc ea se desf şur subă ţ ă ă ă ă ă b taia vîntului, bubuind ca o salv de artilerie şi nava se înclin .ă ă ă

Vinck şi ajutoarele lui r maser atîrna i acolo, balansîndu-se deasupra m rii, apoi începură ă ţ ă ă s coboare.ă

- Recif! Recif în fa ! url Vinck.ţă ăBlackthorne şi cel lalt b rbat rotir timona spre tribord. Nava şov i, apoi se r suci şiă ă ă ă ă

scoase un scrîşnet prelung cînd stîncile, abia ridicîndu-se din ap , scrijelir coasta cor biei. Dară ă ă era o lovitur pieziş şi creasta stîncii se sf rîm . Lemn ria bordajului rezist şi oameniiă ă ă ă ă ă r suflar uşura i.ă ă ţ

20

Z ri o sp rtur în reciful din fa şi îndrept nava spre ea. Vîntul sufla şi mai puternic,ă ă ă ţă ă marea era şi mai furioas . O rafal ab tu corabia şi timona le sc p din mîini. O înşf cară ă ă ă ă ă ă împreun , întoarser nava pe drum, dar ea se cl tina şi se r sucea ca beat . Marea inundă ă ă ă ă ă puntea şi n v li în teug , zdrobind un om de perete şi umplînd puntea a doua de ap .ă ă ă ă

- Oameni la pompe! strig . V zu doi oamă ă eni coborînd.Ploaia îi biciuia fa a şi el îşi miji ochii de durere. Lampa dinţ habitaclu şi cea de drum din

pupa se stinseser de mult. O alt rafal ab tu nava, marinarul lunec şi din nou timona seă ă ă ă ă r suci şi le sc p din mîini. Omul url tind o cavil a timonei îl lovi în tîmpl , l sîndu-l în voiaă ă ă ă ă ă ă valurilor. Blackthorne îl ridic şi-l sprijini pîn ce creasta înspumat trecu. Apoi b g de seamă ă ă ă ă ă c omul murise şi îl l s s alunece în scaunul de pe punte iar valul urm tor cur duneta.ă ă ă ă ă ăţă



Trecerea prin, recif era la trei puncte de compas în vînt şi, oricît ar fi încercat, Blackthornenu putea s înainteze. C ut disperat o alt trecere, dar ştia c nu mai exista nici una, aşa că ă ă ă ă ă pentru moment l s nava purtat de furtun , ca s cîştige vitez , apoi vira iar în vînt. Eaă ă ă ă ă ă înainta pu in şi-şi p str direc ia.ţ ă ă ţ

Urm un scrîşnet ascu it, înnebunitor, tind chila r zui crestele ascu ite de dedesubt şi înă ţ ă ţ închipuirea tuturor grinzile de stejar se frînser şi apa n v li în untru. Nava se aplec în faă ă ă ă ă ţă sc pînd de sub conă trol.

Blackthorne strig dup ajutor, dar nu-l auzi nimeni, aşa c se lupt singur cu timona şiă ă ă ă marea. Fu azvîrlit într-o parte, dar reveni pe bîjbîite înapoi şi rezist mai departe întrebîndu-se,ă buimac, cum de înc mai rezista cîrma.ă

în gura canalului marea era un maelstrom învolburat de furtun şi tivît de stînci. Valuriă uriaşe izbeau reciful, apoi se retr geau ca s lupte cu noile sosite, n pustindu-se în cele dină ă ă urm , din toate p r ile, unele asupra celorlalte. înclinat şi neputincioas , nava fu aspirat deă ă ţ ă ă ă vîrtej.

- Furtun blestemat ! url Blackthorne. Ia- i mîinile spurcateă ă ă ţ de pe corabia mea! Timona se r suci din nou, azvîrlindu-l cît colo, şi puntea se înclin îngrijor tor. Bompresulă ă ă

izbi o stînc şi se rupse, luînd cu el oă21parte din velatur , iar nava se redresa. Arborele trinchet se încovoie ca un arc şi se frînse.ă

Oamenii de pe punte se repezir cu securi asupra greementului ca s -l desprind şi s -l laseă ă ă ă valurilor, în timp ce nava înainta şov ielnic printre muchiile zdren uite ale canalului. T iară ţ ă ă catargul care se pr v li peste bord ducînd cu el un om prins în încîlceala parîmelor. Omul urlaă ă disperat, dar n-aveau cum s -l ajute şi-l urm rir ap rind şi disp rind odat cu catargul, pînă ă ă ă ă ă ă nu se mai ivir , om şr catarg, deloc.ă

Vinck şi cei care mai r m seser îşi întoarser privirea spre dunet şi îl v zur pe pilotă ă ă ă ă ă ă sfidînd furtuna ca un nebun. îşi f cur cruce, îşi înte ir rug ciunile.- unii plîngînd de fric - şiă ă ţ ă ă ă se ag ar cu disperare de via .ăţ ă ţă

Strâmtoarea se l rgi pentru o clip , şi corabia încetini, dar în fa se îngusta din nouă ă ţă amenin tor, iar stîncile p reau s se înal e copleşitoare. Curentul se r suci luînd nava cu el, oţă ă ă ţ ă aplec din nou pe o coast şi o azvîrli în voia soartei. Blackthorne încetase s mai blestemeă ă ă furtuna şi, cu muşchii încorda i s -i plesneasc , lupta din r sputeri s întoarc timona spreţ ă ă ă ă ă babord şi s o in aşa. Dar nici corabia, nici marea nu mai puteau fi st pînite.ă ţ ă ă

- învîrte-te, tîrf blestemat , gîfîi el, la cap tul puterilor. Ajut -m !ă ă ă ă ăLupta cu marea se înte i şi el îşi sim ea inima gata s plesneasc , dar îşi încorda şi maiţ ţ ă ă

mult puterile ca s -i in piept. încerc s -şi limpezeasc privirile, dar totul se învîrtea înjur,ă ţ ă ă ă ă culorile erau neclare şi p leau. Nava în epenise în gîtuitura canalului, dar, chiar în clipa aceea,ă ţ

chila atinse un banc de n mol. Izbitura întoarse prova. Pana cîrmei muşc apa, şi atunci vîntulă ă şi marea îşi d dur mîna ca s-o ajute şi, împreun , o r sucir în direc ia vîntului şi corabiaă ă ă ă ă ţ zbur prin strîmtoare, c tre mîntuire. în golful de dincoă ă lo.

22

CAPITOLUL 1

Blackthorne se trezi brusc. La început crezu c viseaz , pentru c se g sea pe uscat, iară ă ă ă înc perea ar ta incredibil. Era mic , foarte curata şi acoperit cu rogojini moi. St tea întins peă ă ă ă ă o cuvertur groas şi o alta era aşternut peste el. Tavanul era din cedru lustruit, pere ii dină ă ă ţ şipci de cedru, aşezate în p trate, acoperite cu hîrtie opac , ce îndulcea pl cut lumina. Ling elă ă ă ă se afla o tav stacojie, purtînd boluri mici. Unul era cu legume g tite, reci, pe care le înghi iă ă ţ aproape f r s le simt gustul picant. Altul era cu fiertur de peşte şi o d du pe gît. Altul eraă ă ă ă ă ă plin cu un terci gros de griu sau orz; îl termin repede, mîncîndu-l cu degetele. Apa, într-o tidvă ă

de o form ciudat , era cald şi avea un gust neobişnuit - uşor am rui, dar pl cut,ă ă ă ă ăApoi b g de seam crucifixul din niş .ă ă ă ăCasa asta e spaniol sau portughez , gîndi îngrozit. Sînt în Japonii? Sau în Chitai?ă ăUn panou din perete alunec în l turi. O femeie de vîrst mijlocie, plin , cu fa a rotund ,ă ă ă ă ţ ă

st tea în genunchi Ung uş ; f cu o plec ciune şi zîmbi. Pielea-i era aurie, ochii negri şi înguşti,ă ă ă ă ă iar p ru-i lung, negru, era strins îngrijit în creştet. Purta un halat de m tase gri, şosete albe,ă ă scurte, cu talp groas şi o eşarf lat , purpurie, în juă ă ă ă rul mijlocului.

- Goshujinsama, gokibun wa ikaga desu ka? spuse. Aştept , în timp ce el se holbă ă nedumerit spre ea, apoi repet .ă

-.. Aici sînt Japoniile? întreb Blackthorne. Japoniile? Sau Chitaiul?ă



Ea îl privi f r s par a în elege, şi mai spuse ceva ce el nu pricepu. Apoi îşi d du seamaă ă ă ă ţ ă c era gol. Hainele lui nu se vedeau nic ieri. Prin semne îi ar t c vrea s se îmbrace. Apoiă ă ă ă ă ă ar t spre bolurile cu mîncare şi ea pricepu'c înc -i mai era foame.ă ă ă ă

Femeia zîmbi, f cu o plec ciune şi ieşi tr gînd uşa glisant .ă ă ă ăSe lungi la loc istovit, capul învîrtindu-i-se din cauza, neobişnuitei, ame itoarei nemişc ri aţ ă

podelei. Cu un efort încerc s se adune. îmi amintesc c l sasem ancora, gîndi. Cu Vinele.ă ă ă ă Cred c era Vinck. Eram într-un golf, nava intrase cu prora într-un banc de' nisip şi se oprise.ă

Auzeam valurile sp rgîndu-se de plaj , dar totul eraă ă23 în regul . Pe mal se vedeau lumini, apoi m aflam în cabina mea şi mai departe -ă ă

întuneric. Nu-mi amintesc nimic. Dup aceea, prin întuneric, lumini şi voci ciudate. Am vorbită englezeşte, apoi în por-tughez . Unul dintre localnici vorbea pu in portugheza. Sau eraă ţ portughez? Nu, cred c era b ştinaş. L-am întrebat, cumva, unde ne afl m? Nu-mi amintesc.ă ă ă Apoi eram iar în sp rtura din recif şi valul uriaş a venit înc o dat şi m-a dus în mare şi mă ă ă ă scufundam - era foarte frig - nu, marea era cald şi moale ca un pat de m tase, gros de ună ă stînjen. Pesemne c ei m-au scos la mal şi m-au adus aici.ă

- Cred c patul sta îl sim eam atît de moale şi cald, rosti cuă ă ţ voce tare. N-am dormitniciodat pe m tase pîn acum.ă ă ă

Sl biciunea îl cuprinse şi adormi f r vise.ă ă ăCînd se trezi, bolurile de p mînt ars erau pline cu mîncare, iar hainele-i erau aşezateă

ordonat Ung el. Fuseser sp late, c lcate şi cîrpite cu o cus tur m runt , îngrijit .ă ă ă ă ă ă ă ă ăDar cu itul şi cheile disp ruser .ţ ă ăAr trebui s fac rost de un cu it, şi asta repede, îşi spuse. Sau de-un pistol. iă ţOchii i se îndreptar spre crucifix. în ciuda neliniştii, curiozitatea-i crescu. Toat via aă ă ţ

auzise printre pilo i şi marinari legende despre nemaipomenitele bog ii ale imperiului secretţ ăţ al Portugaliei, din Orient, unde îi convertiser pe p gîni la catolicism şi-i ineau în robie, undeă ă ţ aurul era la fel de ieftin ca fierul, iar smaraldele, rubinele, diamantele, safirele - numeroase cafirele de nisip.

Dac partea cu catolicismul e adev rat , îşi spuse, pesemne c este şi restul. Cea cuă ă ă ă bog iile. Da. Dar cu cît mai repede sînt înarmat şi la bordul luiăţ Erasmus, în spatele tunurilor,cu atît mai bine.

Mînc , se îmbr c şi se ridic şov itor, deloc în largul lui, aşa cum se sim ea întotdeaunaă ă ă ă ă ţ pe uscat. Cizmele lipseau. Se îndrept spre uş , cl tinîndu-se uşor şi întinse mina s seă ă ă ă sprijine, dar şipdle sub iri nu rezistar greut ii lui şi se sf rimar , sfişiind hîrtia. îşi recap tţ ă ăţ ă ă ă ă echilibrul. Speriat , femeia de pe coridor se holb spre el.ă ă

îmi pare r u, spuse, neobişnuit de stingherit de neîndemînareaă lui. Puritatea camereifusese într-un fel întinat .ăUnde-mi sînt cizmele?24Femeia se uita neajutorat spre el. O întreb din nou cu r bdare, prin semne, şi ea porniă ă ă

gr bit de-a lungul unui coridor, îngenunche, deschise alt uş glisant şi-l chem . Dină ă ă ă ă ă apropiere se auzeau voci şi zgomot de ap curg toare. Trecu pragul şi se trezi într-o altă ă ă camer , tot atît de goal . Aceasta d dea într-o verand cu trepte, ce duceau într-o gr dină ă ă ă ă ă mic , înconjurat de un zid înalt. Ling intrarea prină ă ă cipal erau dou femei în vîrst ,trei copiiă ă ă îmbr ca i în halate' purpurii şi un b trîn, v dit un gr dinar, cu o grebl în mîn . To i seă ţ ă ă ă ă ă ţ înclinar deîndat cu gravitate, r mă ă ă înînd cu capetele foarte plecate.

Spre uimirea lui Blackthorne, b trînul era gol, afar doar de o fişie de pînz îngust ,ă ă ă ă scurt , care abia dac -i acoperea boaşele.ă ă

- 'Mnea a, le spuse, neştiind ce s zic .ţ ă ăEi st teau nemişca i, înc apleca i.ă ţ ă ţ

îi privi nedumerit, apoi, stingaci, f cu şi el o plec ciune spre ei. To i se îndreptar şi-iă ă ţ ă■ zîmbir . B trînul mai f cu o plec ciune şi se întoarse la lucru în gr din . Copii se zgîiau la el,ă ă ă ă ă ă apoi, rîzînd, fugir . B trina disp ru înl untrul casei. Dar el înc le mai sim ea privirileă ă ă ă ă ţ urm rindu-l.ă

îşi v zu cizmele la cap tul sc rilor. înainte s-apuce s le ridice, femeia era deja acolo, înă ă ă ă genunchi, spre încurc tura lui, şi-l ajut s şi le trag în picioare.ă ă ă ă

- Mul umesc, spuse. Se gîndi o clip , apoi, ar tînd spre el rosti rar: Blackthorne. Apoi ar tţ ă ă ă ă spre ea. Cum ite cheam ? Ea se holb nedumerit .ă ă ă

- Black-thorne, repet cu grij , ar tînd spre el şi apoi ar t din nou spre ea. Cum teă ă ă ă ă cheam ?ă



Ea se încrunt apoi, cu o und de în elegere, ar t c tre sine şi spuse:ă ă ţ ă ă ăOnna/Onnaf ' * 'Onnal repet foarte mîndru de el însuşi, pe cît era şi ea deă

sine. Onna.Ea d du din cap fericit .ă ă- OnnalGr dina nu sem na cu nimic din ceea ce v zuse vreodat : o cascad mic , un pîrîu, ună ă ă ă ă ă

pod mic, poteci cu pietriş curat, stînci, flori şi tufe. Este atît de curat, gîndi. Şi îngrijit.25De necrezut, spuse..E'nerezu? repet ea plin de solicitudine.ă ăNimic.Apoi, nemaiştiind ce s mai zic , îi f cu semn s plece. Supus; femeia se înclină ă ă ă ă

politicoas şi plec .ă ăBlackthorne r mase la soare, rezemîndu-se de un stîlp. Sim indu-se foarte sl bit, priviă ţ ă

b trânul care plivea o gr din f r buruieni. M întreb unde sînt ceilal i. Mai e-n via , oare,ă ă ă ă ă ă ţ ţă C pitanul General? Cîte zile am dormit? îmi amintesc c m trezeam şi mîncam şi m culcamă ă ă ă din nou, la fel de nemul umit de mîncare, ca şi de vise.ţ

Copiii trecur în goan pe Ung el, fug rindu-se, iar el se ruşina pentru ei de goliciuneaă ă ă ă gr dinarului, c ci, atunci cînd omul se apleca, i se vedea totul. Blackthorne era uimit c ei nuă ă ă p reau s bage de seam . Peste zid se z reau acoperişurile de igl sau trestie ale altor cl diriă ă ă ă ţ ă ă şi, în dep rtare, mun i înal i. Un vînt r coros m tuta cerul, împingînd norii cumulus. Albineleă ţ ţ ă ă zumz iau şi era o zi frumoas de prim var . Trupul înc -l mai tr gea la somn, dar se desprinseă ă ă ă ă ă de stîlp şi porni spre poarta gr dinii. Gr dinarul zîmbi, f cu o plec ciune, alerg s -i deschid ,ă ă ă ă ă ă ă f cu o plec ciune, apoi închise poarta în urma lui.ă ă

Satul era aşezat în jurul portului în form de semilun deschis .ă ă ăPuteau fi vreo dou sute de case, neasem nîndu-se cu nimic din ceeaă ăce v zuse pîn atunci, cuib rite la poalele muntelui ce cobora c treă ă ă ă

rm. Pe coast erau ogoare în terase şi drumuri nepietruite careţă ăduceau spre nord şi sud. Jos, malul era pavat cu piatr de riu, iar oăramp din piatr înainta de pe rm în mare. Un port bun, ad postit,ă ă ţă ăun dig de piatr , b rba i şi femei cur înd peşte şi f cînd plase, o barcă ă ţ ăţ ă ăie o form nemaiv zut , care tocmai era construit în partea de nord.ă ă ă ănsule, departe în mate, c tre este şi sud. Recifurile eră au acolo, saulincolo de orizont. în port se g seau multe b rci cu forme neobişnuite, mai toate entru pescuit, unele cu oă ă

singur vel mare, cîteva cu vîsle, vîslaşii înd în picioare şi împingînd în rame, nu aşeza i şiă ă ţ tr gind, cum ar fi icut el. Cîteva b rci ieşeau în larg, altele erau trase cu prova la un iei deă ă lemn, iar la cincizeci de iarzi de rm, la ap bun , ancorat >rect, cu trei parîme la prov , seţă ă ă ă g seaă Erasmus. Cine-o f cuse? seă

26 întreb . De-a lungul ei se aflau b rci şi la bord z rea b ştinaşi, dar nici unul dintre ai lui.ă ă ă ă

Cine puteau s fie?ăArunc o privire asupra satului şi abia acum v zu cît de mul i oameni îl priveau. Cîndă ă ţ

b gar de seam c fuseser observa i, se înclinar cu to ii şi, înc nesigur, se înclin şi elă ă ă ă ă ţ ă ţ ă ă drept r spuns. Agita ia se relu vesel , treceau încolo şi încoace, se opreau, se tîrguiau,ă ţ ă ă f cîndu-şi plec ciuni unii altora, p rînd a fi uitat de el şi ar tînd ca nişte fluturi multicolori. înă ă ă ă drum spre rm sim i, îns , la fiecare fereastr , la fiecare uş , ochi curioşi ceţă ţ ă ă ă rcetindu-l.

Ce-mi pare atît de straniu la ei? se întreb . Nu numai hainele şi purtarea lor. E... n-auă arme, gîndi, surprins. Nici s bii, nici puşti. De ce oare?ă

De-a lungul str zii mici se înşirau pr v lii deschise, pline cu m rfuri ciudate şi baloturi.ă ă ă ă

Podeaua era pu in în l at de la p mînt, vizitatorii şi cump r torii stînd aşeza i pe vine sau înţ ă ţ ă ă ă ă ţ genunchi pe duşumeaua curat . Cei mai mul i purtau sabo i sau sandale din papur , uniiă ţ ţ ă aveau aceleaşi şosete albe, cu talp groas , despicate între degetul mare şi celelalte, ca să ă ă in curelele, dar to i îşi l sau sandalele şi sabo ii afar , pe p mînt. Cei descul i se ştergeau peţ ă ţ ă ţ ă ă ţ

picioare şi primeau înc l ri de interior, care st teau gata preg tite. Dac te gîndeşti bine, e ună ţă ă ă ă lucru foarte"cuminte, îşi spuse uimit.

Apoi îl z ri pe b rbatul tuns apropiindu-se şi frica-i s geta m runtaiele. Preotul era cuă ă ă ă siguran portughez sau spaniol şi, deşi sutana-i fluturînd era portocalie, nu te puteai înşela înţă ă privin a crucifixului şi m t niilor de la briu şi nici a duşm niei reci de pe chip. Sutana îi eraţ ă ă ă ponosit de drum, iar ghetele, de mod european , îi erau murdare de noroi. Privea laă ă ă



Erasmus şi Blackthorne ştia c recunoscuse lucr tura olandez sau englezeasc , nou peă ă ă ă ă majoritatea m rilor, mai zvelt şi mai rapid , o nav de comer înarmat , n scocit şiă ă ă ă ţ ă ă ă îmbun t it de corsarii englezi, care f cuser atita pr p d în m rile spaniole. Preotul eraă ăţ ă ă ă ă ă ă înso it de zece b ştinaşi cu p rul şi ochii negri, unul îmbr cat ca el, doar c avea sandale înţ ă ă ă ă curele. Ceilal i purtau veşminte colorate,_ori pantaloni sau, pur şi simplu, fîşii de pînz în jurulţ ă şalelor. Nici unul nu era înarmat.

Blackthorne ar fi vrut s fug cît mai era timp, dar ştia c nu-l ineau puterile şi nici nuă ă ă ţ

avea unde s se ascund . în l imea, silueta şiă ă ă ţ27

culoarea ochilor s i îl f ceau complet str in în aceast lume. Se rezem cu spatele deă ă ă ă ă perete.

Cine eşti? îl întreb preotul în portughez . Era un b rbat înă ă ă jur de dou zeci şi cinci de ani, îndesat, oacheş, bine hr nit, cu o barbă ă ălung .ă

Tu cine eşti? i-o întoarse Blackthorne.Asta e o nav -corsar olandez . Eşti un eretic olandez. Sînte iă ă ţ

pira i. Dumnezeu s se îndure de voi!ţ ăNu sîntem pira i. Sîntem negu tori paşnici, dar nu şi pentruţ ţă

duşmanii noştri. Eu sînt pilotul navei. Tu cine eşti?P rintele Sebastio. Cum a i ajuns aici? Cum?ă ţAm fost arunca i pe rm de furtun . Cum se numeşte loculţ ţă ă

acesta? E ara Japoniilor?ŢDa. Japonia. Nippon, spuse preotul iritat.Se întoarse c tre unul dintre b rba i, mai în vîrst decît ceilal i, scund şi suplu, cu bra eă ă ţ ă ţ ţ

puternice şi palme b t torite, cu creştetul ras şi restul p rului strîns într-o coad sub ire, la felă ă ă ă ţ de cenuşie ca şi sprîncenele. Preotul îi vorbi poticnit în japonez , ar tînd spre Blackă ă thorne. To iţ erau speria i^iar unul îşi f cu grijuliu cruce.ţ ă

- Olandezii sînt eretici, rebeli şi pira i. Cum te cheam ?ţ ă- Asta e o aşezare portughez ?ă

Ochii preotului erau duri şi injecta i.ţStarostele.satului spune c a vorbit mai marilor s i despreă ă

tine. A sosit vremea s pl teşti pentru p catele tale. Unde i-e restulă ă ă ţechipajului?

Am fost ab tu i din drum. Ne trebuie hran , ap şi timp ca să ţ ă ă ăne repar m corabia. Apoi plec m. Putem pl ti pentru...ă ă ă

Unde-i restul echipajului?Nu ştiu. Pe nav . Cred* c pe nav .ă ă ăDin nou preotul puse întreb ri starostelui, care-i r spunse îndelung, ar tînd cu mina spreă ă ă

cel lalt cap t al aşez rii. Preotul se întoarse iar spre Blackthorne.ă ă ăAici criminalii sînt crucifica i, pilotule. O s mori curînd. Oţ ă

s vină ă daimyo cu samuraii s i. Domnul s se-ndure de tine.ă ăCe e daimyo'}Seniorul. întreaga provincie e a lui. Cum ai ajuns aici?28Şi samurai?R zboinici, solda i, din casta r zboinicilor, r spunse preotulă ţ ă ă

cu nemul umire crescînd . De unde veni i şi cine sînte i?ţ ă ţ ţNu- i recunosc accentul, spuse Blackthorne ca s -l desţ ă

cump neasc . Eşti spaniol?ă ăSînt portughez, izbucni preotul, înghi ind momeala. i-amţ Ţ

spus, sînt p rintele Sebastio, din Portugalia. Unde ai înv at atît deă ăţbine portugheza, ai?

Dar Portugalia şi Spania sînt tot una acum, îl înt rit Blackă ăthorne. Ave i acelaşi rege.ţ

Sîntem ri diferite! Sîntem popoare diferite! Aşa am fostţădintotdeauna. Avem steagul nostru. Posesiunile noastre de peste m riăsînt separate, da, separate. Regele Filip a fost de acord cu asta, cîndne-a furat ara. P rintele Sebastio îşi domoli cu greu furia. Degeteleţ ă îi tremurau. A luat ara mea prin for a armelor acum dou zeci de ani!ţ ţ ăSolda ii lui şi tiranul acela spaniol, creatura diavolului, ducele deţ



Alba, ei l-au zdrobit pe adev ratul nostru rege.ă Que val Acumdomneşte fiul lui Filip, dar nici el nu e adev ratul nostru rege. Curîndăvom avea iar şi regele nostru. Apoi ad ug plin de venin: ştii c sta-iă ă ă ă ăadev rul. Ceea ce diavolul de Alba a f cut cu ara ta a f cut şi cu aă ă ţ ămea.

Asta-i o minciun . Ducele de Alba a fost ca o cium pentruă ăOlanda, dar n-a cucerit-o niciodat . E înc liber . Totdeauna va fi.ă ă ă

Dar în Portugalia, Alba a zdrobit o armat mic şi apoi s-a predată ătoat ara. N-ave i pic de curaj. Putea i s -i azvârli i afar pe spanioli,ă ţ ţ ţ ă ţ ădac a i fi vrut, dar n-o s-o face i niciodat . V lipseşte onoarea. Şiă ţ ţ ă ăcojones. Sînte i în stare doar s -i arde i pe nevinova i în numeleţ ă ţ ţDomnului.

Dea Domnul s arzi pe veci în focul iadului! izbucni preotul.ăSatana umbl prin lume şi-o s fie zdrobit. Ereticii or s fie nimici i.ă ă ă ţSînte i blestema i în fa a lui Dumnezeu!ţ ţ ţ

F r voia lui, Blackthorne sim i cum se trezeşte în el spaima terorii religioase.ă ă ţ- Preo ii nu sînt urechile Domnului pe p mînt şi nici nuţ ă

gl suiesc în numele S u. Noi nu sîntem sub jugul vostru împu it şi niciă ă ţn-o s fim vreodat !ă ă

29 Trecuser doar patruzeci de ani de cînd blestemata de Mana Tudor fusese regina Angliei,ă

şi spaniolul Filip al Il-lea, Filip cel R u, so ul ei. Aceast fiic habotnic a lui Henric al VlII-lea,ă ţ ă ă ă adusese înapoi,-împotriva voin ei celor mai mul i, preo ii catolici, inchizi ia, procesele ereticilorţ ţ ţ ţ şi domina ia Papei asupra Angliei, nesocotise opozi ia şi schimb rile adinei ale tat lui ei fa deţ ţ ă ă ţă Biserica din Roma. Domnise cinci ani şi în acest timp regatul fusese sfîşiat de ur , spaim şiă ă v rsare de sînge. Dup ce murise, noua regin devenise, la dou zeci şi patru de ani, Elisabeta.ă ă ă ă

Blackthorne se sim ea cuprins de admira ie şi de adînc dragoste filial cînd se gtndea laţ ţ ă ă Elisabeta. De patruzeci de ani ea se lupta cu o lume întreag . Fusese mai şireat şi îi învinseseă ă pe to i laolalt : Papi, Sfîntul Imperiu Roman, Fran a şi Spania.,Exţ ă ţ comunicat , a împroşcat cuă vorbe de ocar în sting şi-n dreapta şi ne-a scos teferi la liman - puternici şi independen i.ă ă ţ

- Noi sîntem liberi, îi spuse preotului. Voi sînte i termina i.ţ ţAcum avem şcolile noastre, Biblia noastr , Biserica noastr . Voi,ă ăspaniolii, sînte i to i la fel. C z turi! Şi voi, c lug rii, o ap -si un p mîntţ ţ ă ă ă ă ă ă- închin tori la chip cioplit!ă

P rintele ridic crucifixul între ei ca pe un scut.ă ăO, Doamne, ap r -ne de acest diavol! î i repet, eu nu sîntă ă ţ

spaniol! Sînt portughez. Şi nu sînt c lug r, sînt un frate din Ordinulă ălui Iisus!A, unul din ia! Un iezuit!ăDa. Aib Domnul mil de sufletul t u!ă ă ăP rintele Sebastio spuse ceva r stit în japonez şi b rba ii se îndreptar asupra luiă ă ă ă ţ ă

Blackthorne. El se trase cu spatele spre perete şi lovi pe unul din ei zdrav n, dar ceilal i seă ţ n pustir asupra lui. Sim ea c se sufoc .ă ă ţ ă ă

- Nanigoto da?Brusc înc ierarea încet .ă ă

Tîn rul st tea la zece paşi de ei. Purta pantaloni, sabo i, un chimonou uşor şi dou s bii înă ă ţ ă ă teac , înfipte în cing toare. Una sem na cu un pumnal. Cealalt , o sabie de dou mîini, eraă ă ă ă ă lung şi uşor curbat . Mîna dreapt se odihnea nep s toare pe miner.ă ă ă ă ă

30- Nanigoto da? întreb el t ios şi, cum nimeni nu r spunseă ă ă

îndat , repet :ă ă NANIGOTO DA ?

Japonezii c zur în genunchi, cu capetele în arin . Doar preotul r mase în picioare. Seă ă ţ ă ă înclin şi începu s explice poticnit, dar omul îl întrerupse dispre uitor şi ar t c tre staroste.ă ă ţ ă ă ă

- Mura!Mura, starostele satului, îşi p str capul adine plecat şi începu s explice repede. Ar t deă ă ă ă ă

mai multe ori c tre Blackthorne, o dat spre corabie şi de dou ori c tre preot. Acum nu maiă ă ă ă era mei o mişcare pe strad . To i care se puteau vedea erau in genunchi, cu capetele plecateă ţ pîn -n p mînt. Starostele termin . Seme , b rbatul înarmat îi puse cîteva întreb ri şi elă ă ă ţ ă ă r spunse repede şi respectuos. Apoi soldatul îi spuse ceva starostelui, fluturînd mina c treă ă preot cu un dispre v dit, apoi c tre Blackthorne şi omul cu p rul c runt traduse cele spuse înţ ă ă ă ă cîteva cuvinte simple, pentru preot, care roşi.



B rbatul, cu un cap mai scund şi mult mai tîn r decit Blackă ă thorne, cu chipul pl cut, uşoră ciupit de v rsat, se uit lung spre str in.ă ă ă

Onushi ittai doko kara kitanoda? Doko nu kuni no monoda ?Preotul spuse iritat:

Kasigi Otai-san zice: "De unde vii şi de ce na ie eşti?"ţtDomnul Omi-san edaimyo? întreb Blackthorne neputîndu-ă

şi st vili teama de s bii.ă ăNu. E samurai, samuraiul care r spunde de sat. Numele luiăde familie e Kasigi. Omi e numele mic. Aici numele de familie estepus întotdeauna primul. Son înseamn "preacinstit" şi se adaug laă ătoate numele mici, ca semn de polite e. Ai face bine s înve i s fiiţ ă ţ ăpoliticos şi cuviincios, cît mai repede. Ei nu-ng duie lipsa buneiăcuviin e. Vocea i se ascu i. Gr beşte-te şi r spuţ ţ ă ă nde!

Amsterdam. Sînt englez.Uimirea p rintelui Sebastio era v dit . Spuse samuraiului : "Englez. Anglia" şi începu oă ă ă

explica ie, dar Omi îl întrerupse ner bd tor şi slobozi un torent de cuvinte.ţ ă ă- Omi-san întreab dac tu eşti mai marele. Starostele spuneă ă

c nu mai sînte i decît cî iva eretici în via şi mai to i sînt bolnavi.ă ţ ţ ţă ţExist un C pitan General?ă ă

31- Eu sînt, r spunse Blackthome, deşi adev rul era c acum, peă ă ă

uscat, C pitanul General era comandantul. Eu comand, ad ug ,ă ă ăştiind c Spillbergen nu era în stare s comande nimic, nici pe mare,ă ănici pe uscat, chiar şi atunci cînd era teaf r.ă

Un alt torent de cuvinte din partea samuraiului.Omi-san spune c , fiindc tu eşti conduc torul, eşti liber să ă ă ă

umbli oriunde doreşti pîn vine st pînul lui. St pînulă ă ă lui, daimyo, os - i hot rasc soarta. Pîn atunci i se d voie s tr ieşti ca oaspeteă ţ ă ă ă ţ ă ă ă în casa starostelui, s vii şi s pleci dup plac. Dar nu- i e îng duit să ă ă ţ ă ăp r seşti satul. Echipajul este închis în casa ce i s-a dat şi nu e liberă ăs-o p r seasc . înă ă ă ţelegi?

Da. Unde-mi este echipajul? <P rintele Sebastio ar t vag spre un grup de case de ung debarcader, v dit tulburat deă ă ă ă ă

hot rîrea şi nemul umirea lui Omi.ă ţ- Acolo! Bucur -te de libertate, piratule! Te-au ajunsă

p catele...ă Wakarimasu kal spuse Omi direct c tre Blâckthorne.ă-El zice: "în elegi?"ţ

Cum se spune "da" în japonez ?ăP rintele Sebastio îi spuse samuraiului:ă

Wakarimasu. Trufaş, Omi le f cu semn s plece. To i se înclinar pîn la p mînt. Un singur b rbat seă ă ţ ă ă ă ă

ridic dinadins f r s se mai încline.ă ă ă ăCu o vitez uluitoare sabia lung descrise şuierind un arc argintiu în aer şi capul omuluiă ă

c zu de pe umeri, împroşcînd cu un şuvoi de sînge p mîntul. Trupul se zb tu de cîteva ori şiă ă ă r mase nemişcat. F r s vrea, preotul se trase înapoi un pas. Nimeni de pe strad nu-şiă ă ă ă ă clintise un singur muşchi. Capetele lor r m seser plecate pîn -n p mînt şi nemişcate.ă ă ă ă ă Blâckthorne încremeni, n ucit.ă

Omi îşi aşez nep s tor piciorul pe cadavru.ă ă ă- Ikinasai! spuse, facîndu-le semn s plece.ă

Oamenii din fa a lui se mai înclinar odat pîn -n p mînt, apoiţ ă ă ă ăse ridicar şi se îndep rtar nep s tori. Strada începu s se goleasc .ă ă ă ă ă ă ăLa fel şi pr v liile.ă ă ~■ ■

P rintele Sebastio privi cadavrul. Grav, f cu semnul crucii deasupra lui şi spuseă ă32- In nomine Patris et Filii et Spiriius sancti.

Privi înapoi int la samurai, iar team acum.ţ ă ă ă- Ikinasai!Vîrful s biei str lucitoare se sprijinea pe cadavru.ă ăDup o vreme preotul se întoarse şi plec . Demn, Omi îl urm ri atent, apoi arunc oă ă ă ă



privire c tre Blackthorae. Acesta se Irase de-a-nd r telea şi cind fu în siguran , destul deă ă ă ţă departe, d du iute col ul şi disp ru.ă ţ ă

Omi începu s rida în hohote. Strada era goal . Cînd se satur de rîs, apuc sabia cuă ă ă ă ambele mîini şi începu s ciopîr easc încet şi m runt cadavrul.ă ţ ă ă

** *Blackthorne se afla într-o barc mic , luntraşul vîslind fericit c treă ă ă Erasmus. Nu

întîmpinase nici o greutate în ob inerea b rcii şi acum putea s vad oamenii de pe punteaţ ă ă ă principal . To i erau samurai. Unii aveau pieptare de o el, dar cei mai mul i purtau chimonouriă ţ ţ ţ simple, cum se chemau halatele lor, şi cele dou s bii. To i aveau p rul piept nat la fel:ă ă ţ ă ă creştetul capului ras, iar p rul de la spate şi din p r i strîns într-o coad dat cu ulei, adusă ă ţ ă ă ă spre creştet şi legat cu grij . Numai samurailor le era îng duit s se pieptene aşa, şi pentru eiă ă ă ă era obligatoriu. Doar samuraii puteau s poarte cele dou s bii -sabia cea lung , de dou mîini,ă ă ă ă ă pentru lupt , şi cea scurt , ca un pumnal - şi pentru ei s biile erau obligatorii.ă ă ă

Samuraii se înşiraser de-a lungul parapetului navei şi îl urm reau.ă ăNeliniştit, urc schela la bord şi ajunse pe punte. Un samurai îmbr cat mai îngrijit decîtă ă

ceilal i se îndrept spre el şi se înclin . Blackthorne se deprinsese deja cu obiceiurile lor şi seţ ă ă aplec şi el la fel, iar to i de pe punte zîmbir încînta i. înc era îngrozit de neaştepă ţ ă ţ ă tatadecapitare din strad şi zîmbetele lor nu reuşir s -i potoleasc neliniştea. Se îndrept spreă ă ă ă ă scara tambuchiului şi se opri brusc. De-a curmezişul uşii fusese lipit o panglic lat , deă ă ă m tase roşie şi lîng ea o mic noti cu o scriere ciudat , ca o împletitur . Şov i, verifică ă ă ţă ă ă ă ă cealalt uş , dar şi asta era sigilat cu o panglic la fel, iar pe perete fusese b tut în cuieă ă ă ă ă ă aceeaşi not .ă

33 întinse mîna ca s scoat panglica.ă ăHotte oke! Ca s se fac în eles destul de clar, samuraiul deă ă ţ

paz îşi cl tin capul. Nu mai zîmbea.ă ă ăDar asta e corabia mea şi vreau... Blackthorne îşi st pîniă

neliniştea, ochii nedezlipindu-i-se de pe s bii. Trebuie s ajung jos,ă ăgîndi, trebuie s -mi iau c r ile-pilot, a mea şi cea secret . Iisuse, dacă ă ţ ă ăsînt g site şi date preo ilor sau japonezilor, sîntem pierdu i. Cu oă ţ ţasemenea dovad orice curte din lume - afar de a Angliei şi a Olandeiă ă- ne-ar condamna ca pira i. Rutterul meu .d date, locuri, cantitateaţ ăde prad luat , num rul de mor i în cele trei acost ri din Americi şiă ă ă ţ ăcea din Africa Spaniol , num rul bisericilor jefuite şi cum am ars oraşeă ăşi cor bii; Iar cartea-pilot portughez ? Asta-i condamnarea noastră ă ă

la moarte, pentru c , bineîn eles, e furat . Mai bine zis a fostă ţ ăcump rat de la un tr d tor portughez, dar, dup legea lor, oriceă ă ă ă ăstr in prins cu o carte-pilot de-a lor, ca s nu mai vorbim de aceeaă ăprivind Strîmtoarea Magellan, e sortit deîndat mor ii. Iar dac seă ţ ăg seşte un rutter la bordul unei cor bii duşmane, navei i se d foc şiă ă ăto i de pe ea sînt executa i f r mil .ţ ţ ă ă ă

Nan noyodal spuse unul dintre samurai.

Vorbi i portugheza? întreb Blackthorne în aceast limb .ţ ă ă ăOmul ridic din umeri.ă

Wakarimasen.Un altul înainta şi i se adres plin de respect c peteniei, care încuviin .ă ă ţăPotugizu prieten, spuse acest samurai într-o portugheză

rostit cu un accent dur. îşi desf cu partea de sus a chimonoului şi-iă ăar t micul crucifix de lemn ce-i atîrna de gît.ă ă

'resitin! Ar t spre sine şi zîmbi. 'resitin. Apoi ar t spreă ă ă ăBlackthorne: 'resitin?

Blackthorne şov i şi încuviin din cap:ă ţăCreştin.Potugizu?Englez.B rbatul discut cu c petenia, amîndoi ridicar din umeri şi se uitar din nou spre el.ă ă ă ă ă- Potugizu?34V



Blackthorne cl tin din cap nevoind s le dea dreptate.ă ă ă- Prietenii mei? Unde sînt?Samuraiul ar t spre cap tul de r s rit al satului:ă ă ă ă ăPrieteni.Aceasta este corabia mea. Vreau s merg jos. Blackthorne oă

spuse în felurite chipuri şi prin semne şi ei în eleser .ţ ăAh, so desu! Kinjiru, spuser ap sat, ar tînd spre noti şi seă ă ă ţă

luminar la fa .ă ţăEra destul de clar c nu i se d dea voie s coboare.ă ă ă Kinjiru trebuie s -nsemne "interzis",ă gîndi Blackthorne nervos. Ei, la dracu cu asta! Ap s clan a şi cr pa uşa foarte pu in.ă ă ţ ă ţ

- Kinjiru!Fu smucit şi r sucit cu fa a c tre samurai. S biile erau pe jum tate trase din teac .ă ţ ă ă ă ă

Nemişca i, cei doi b rba i aşteptau ca el s ia o hot rîre^ Ceilal i de pe punte priveauţ ă ţ ă ă ţ nep s tori.ă ă

Ştia c n-avea altceva de f cut decît s renun e, aşa c ridic din umeri, merse maiă ă ă ţ ă ă departe şi verific parimele şi nava cit putu mai bine. Velele zdren uite fuseser coborîte şiă ţ ă strinse la locul lor. Dar felul de ancorare era deosebit de tot ceea ce v zuse vreodat , aşa că ă ă b nui c japonezii puseser nava la ad post. începu s coboare spre schel şi se opri. Sim i c -ă ă ă ă ă ă ţ ăl trec sudori reci, cînd îi v zu pe to i urm rindu-l cu o c ut tura rea, şi-şi zise "lisuse Cristoase,ă ţ ă ă ă cum am putut s fiu atît de idiot?" Se înclin politicos şi imediat ostilitatea disp ru, to i seă ă ă ţ înclinar şi zîmbir iar. Dar înc mai sim ea sudoarea prelingîndu-i-se pe spate şi urî tot ceă ă ă ţ avea leg tur cu Japoniile, dorind s se vad cu echipajul înapoi la bord, înarma i şi în largulă ă ă ă ţ m rii.ă

în numele Domnului, pilotule, cred c greşeşti, spuse Vinck.ăRînjetul lipsit de din i se întindea larg şi obraznic. Dac te po i obişnuiţ ă ţcu l turile c rora ei le zic mîncare, e cel mai bun loc în care-am fostă ăvreodat . Am avut dou femei în dou zile şi-s ca iepurii. Fac orice,ă ă ănuma' s le-ar i cum.ă ăţ

Aşa-i. Da' nu faci nimica f r carne or rachiu; Nu te ine mult.ă ă ţEu sînt stors şi n-am putut s-o fac decît o dat , spuse Maetsukker,ă

■

35strîmbîndu-şi fa a îngust . Tic loşii ştia galbeni nu pricep c nou ne trebuie carne, bereţ ă ă ă ă ă

şi pîine. Şi rachiu sau vin.- Asta-i cel mai r u. Iisuse, regatul pentru un pic de grog!ă

Baccus van Nekk era posomorit. Se apropie de Blackthorne şi

se opri ung el privindu-l cu ochii miji i. Era foarte miop şi-şi pierduse ultima pereche deă ţ ochelari în timpul furtunii. Dar chiar şi cu ei, se apropia întotdeauna cît se putea de mult. Erastarostele negustorilor, trezorier şi reprezentantul Companiei Olandeze a Indiilor de Est, carefinan ase c l toria.ţ ă ă

Sîntem pe rm, teferi şi înc n-avem b utur . Nici m carţă ă ă ă ăpic tur . Tu ai primit ceva, pilotule?ă ă

Nu. Lui Blackthorne nu-i pl cea s aib pe cineva atît deă ă ăaproape, dar Baccus îi era prieten şi aproape orb, aşa c nu se d duă ăla o parte. Doar ap fierbinte cu ierburi în ea.ă

Pur şi simplu ştia nu poa' s -n eleag ce-i la grog. Nimic deă ă ţ ă ăb ut, decît ap fierbinte cu ierburi. Doamne ajut ! Şi dac nu eă ă ă ăb utur în toat ara? Sprîncenele i se ridicar . F ceva pentru mine,ă ă ă ţ ă ăpilotule. Cere nişte b utur , vrei?ă ă

Blackthorne g sise casa în care fuseser g zdui i la cap tul estic al satului. Samuraii deă ă ă ţ ă straj îl l saser s treac , dar oamenii lui îi confirmaser c ei nu puteau s treac dincolo deă ă ă ă ă ă ă ă ă poarta gr dinii. Casa avea mai multe înc peri ca aceasta, dar mai mari şi pune cu mul iă ă ţ servitori de felurite vîrste, atît b rba i cît şi femei.ă ţ

Dintre oamenii lui mai tr iau unsprezece. Mor ii fuseser lua i de japonezi. Por iiă ţ ă ţ ţ îmbelşugate de legume proaspete începuser s îndep rteze scorbutul şi în afar de doi dintreă ă ă ă ei, to i se vindecau repede. Cei doi aveau pîntec raie şi ieşeau cu sînge. Vinck le luase sînge,ţ ă dar asta nu ajutase. Se aştepta s moar pîn la c derea nop ii. C pitanul General era în altă ă ă ă ţ ă ă camer , înc foarte bolnav.ă ă

Sonk, buc tarul, un b rbat m runt şi îndesat, spunea rîzînd:ă ă ă- E bine aici, cum zice Johhan, pilotule, afar' de mîncare şi că

nu-i grog. E-n regul şi cu b ştinaşii, atîta vreme cît nu- i por iă ă ţ ţ



înc l rile în cas . Tic loşii ştia galbeni se-nfurie pe tine dac nu iă ţă ă ă ă ă ţle sco i.ţ

- - Asculta i, spuse Blakthorne. E un pop aici. Un iezuit.ţ ă36Iisuse Cristoase! Le pieri cheful de glum cînd le povesti despreă

preot şi despre decapitare.De ce i-a luat capul, pilotule?

Nu ştiu.- Mai bine ne-am întoarce pe bord, dac ne prind^papistaşii peăuscat...

O mare spaim cuprinsese înc perea. Salamon, mutul, îl privea pe Blackthorne. Gura i seă ă mişca şi la coifurile ei ap ruser b şici de saliv .ă ă ă ă

- Nu, Salamon, nu-i nici o greşeal , spuse Blackthorne blînd,ăr spunzînd întreb rii t cute. El a zis c -i iezuit.ă ă ă ă

- Iisuse, iezuit sau dominican sau ce drac-o fi, tot sîntem în rahat,spuse Vinck. Mai bine ne-am întoarce la bord. Pilotule, roag -i tu pă esamurai, eh?

- Sîntem în mîinile Domnului, spuse Jan Roper. Era unul dintre negustorii aventurieri, untîn r cu ochi înguşti, frunte înalt şi nas sub ire. El o s ne apere de închin torii lui Satan.ă ă ţ ă ă

Vinck se uit iar la Blackthorne.ăŞi cu portughezii ce-i, pilotule? Ai v zut vreunul prin jur?ăNu. Nu-i nici urm de ei în sat.ăOr s n v leasc aici deîndat ce-or s afle despre noi, rostiă ă ă ă ă ă

Maetsukker gîndul tuturof iar musului Croocq îi sc p un geam t.ă ă ă- Da, şi, dac -i un pop , trebuie s mai fie şi al ii. Ginsel îşi Unseă ă ă ţ

buzele uscate. Iar blestema ii lor de conchistadori nu sînt niciodatţ ăprea departe.

Aşa-i, ad ug Vinck neliniştit. Sînt ca p duchii.ă ă ăIisuse Cristoase! Papistaşi! murmur cineva. Şi conchistadori!ăDar sîntem în Japonii, pilotule? întreb vă an Nekk. El fi-a spus

asta?Da. De ce?Van Nekk se apropie şi mai mult şi-şi cobori vocea.37- Dac aici sînt popi, şi unii dintre b ştinaşi sînt catolici, poate că ă ă

Şi cealalt parte eadev rat - cea cu bog iile, aurul, argintul şi pietreleă ă ă ăţ

pre ioase. T cerea îi înv lui brusc. Ai v zut ceva pilotule? Ceva aur?ţ ă ă ăB ştinaşii poart aur sau pietre pre ioase?ă ă ţNu. Deloc. Blackthorne se gîndi o clip . Nu-mi aduc aminte să ă

fi v zut ceva. Nici coliere, nici m rgele, nici br ri. Asculta i, mai amă ă ăţă ţceva s v spun.ă ă Am fost pe Erasmus, dar e sigilat . Le povesti ce seă întîmpl se şi neliniştea lor crescu.ă

Iisuse, dac nu ne putem întoarce la bord, dac sînt popi peă ărm şi papistaşi... trebuie s-o ştergem de-aici. Glasul lui Maetsukkerţă

începu s tremure. Pilotule, ce ne facem? O s ne ard . Conchistadoriiă ă ă- tic loşii ştia o s dea buzna cu s biile lor...ă ă ă ă

Sîatem în mîinile Domnului, rosti Jan Roper plin de încredere.El o s ne apere de Anticrist. Asta e f g duiala Lui. N-are de ce s vă ă ă ă ăfie team .ă

Blackthorne spuse:- Dup felul în careă Qrni-san s-a r stit la pop , sînt sigur c -lă ă ă

ur şte. Asta-i bine, nu? Ce-aş vrea s ştiu, e de ce popa nu poartă ă ăsutana obişnuit . De ce era portocalie? N-am mai v zut asta pîn-acum.ă ă

- Da, asta-i ciudat, spuse van Nekk.Blackthorne îşi ridic privirea c tre el:ă ă

Poate c aici puterea lor nu e prea mare. Asta ne-ar putea fiăde mare ajutor.

Ce-ar trebui s facem, pilotule? întreb Ginselă ăAi r bdare şi aşteapt pîn cînd soseşte şeful lor, acestă ă ă daimyo.

El o s aie dea drumul. De ce n-ar face-o? Nu le-am f cut nici un r u.ă ă ăAvem lucruri de vînzare. Noi nu sîntem pira i, n-are de ce s ne fieţ ă



team .ăFoarte adev rat şi nu uita c pilotul a zis c nu to i s lbaticiiă ă ă ţ ă

sînt papistaşi, spuse van Nekk, mai mult ca s -şi fac lui curaj decîtă ăceilorlaî i. Da. E bine c samuraiul îl ur şte pe pop . Şi numai samuraiiţ ă ă ăsînt înarma i. Asta nu-i aşa de r u, nu? S ne ferim de samurai şi s neţ ă ă ălu m armele înapoi - asta-i ideea.ă

- Ce se întîmpl dacă ă daimyo sta e papistaş? întreb Jan Roper.ă ă

Nu-i r spunse nimeni.ă Apoi Ginsel zise:- Pilotule, b rbatul cu sabia - l-a f cut buc i pe am rîtu' laă ă ăţ ă ădup ce i-a retezat capul?ă

-Da.38- Cristoase, sînt barbari! Nebuni! Ginsel era un tîn r ar tos, înalt,ă ă

cu bra e scurte şi picioare foarte arcuite. Scorbutul îi luase to i din ii.ţ ţ ţŞi dup ce i-a t iat capul, ceilal i au plecat chiar aşa, f r s zic nimic?ă ă ţ ă ă ă ă

-Da.fa- Iisuse Cristoase, un om neînarmat, ucis chiar aşa? De ce a

icut-o? De ce a trebuit s -l omoare?ăNu ştiu, Ginsel, dar n-ai v zut în via a ta o asemenea iu eal .ă ţ ţ ă

Acum sabia era în teac şi o clip mai tîrziu, capul omului se rosă ătogolea în arin .ţ ă

Doamne, ap r -ne!ă ăDoamne Iisuse Cristoase, murmur van Nekk. Dac nu neă ă

putem întoarce la corabie... Blestemat furtun , m simt atît deă ă ăneajutorat f r ochelarii mei!ă ă

Cî i samurai erau pe bord, pilotule? întreb Ginsel.ţ ăDou zeci şi doi pe punte. Dar mai erau şi al ii pe rm.ă ţ ţăBlestemul Domnului o s cad asupra necredincioşilor şiă ă

p c toşilor şi-or s ard veşnic în iad.ă ă ă ă Tare mi-ar place s fiu sigur de asta, Jan Roper, spuse Black-ă

thorne cu o und de neîncredere în glas, sim ind cum teama deă ţpedeapsa divin cuprindea înc perea. Era foarte obosit şi voia să ă ădoarm .ă

Po i s fii sigur, pilotule! O, da, eu sînt! M rog Domnului s - iţ ă ă ă ţdeschid ochii asupra adev rului, s po i în elege c sîntem aici doară ă ă ţ ţ ă

din cauza ta, cî i au mai r mas dintre noi.ţ ăCe? spuse Blackthorne amenin tor?ţăDe ce î-ai convins pe C pitanul General s încerc m drumulă ă ă

spre Japonia? Nu primisem ordinul sta. Noi trebuia s pr d mă ă ă ăLumea Nou , s aducem r zboiul în casa duşmanului apoi s neă ă ă ă întoarcem acas .ă

Erau cor bii spaniole la sud şi la nord de noi, şi n-aveam altă ăcale de sc pare. i-ai pierdut şi inerea de minte odat cu judecata?ă Ţ ţ ăA trebuit s navigam spre vest - era singura noastr şans .ă ă ă

Eu n-am v zut niciodat cor biile duşmane, pilotule! Şi niciă ă ăaltcineva dintre noi.

Haide Jan, spuse van Nekk, obosit. Pilotul a f cut ce-a crezutăe» c -i mai bine. Sigur c spaniolii erau acolo.ă ă

39

J- Da, sta-i adev rul, iar noi eram la mii de leghe de prieteniă ăşi-n ape duşmane, pentru numele lui Dumnezeu, scuip Vinck.ă

sta-i adev rul, în fa a Domnului, aşa cum tot adev rat este c amĂ ă ţ ă ăpus la vot. To i am spus "da".ţ

Eu nu. i" ' ■Sonk spuse:

Pe mine nu m-a-ntrebat nimeni.O, Iisuse Cristoase!^ - Linişteşte-te, Johann, spuse van Nekk, încercînd s domoleasc încordarea. Sîntemă ă

primii care au ajuns în Japonia. V-aminti i toate poveştile? Sîntem boga i dac ne p str mţ ţ ă ă ă



judecata întreag . Avem m rfuri de vînzare şi-aici e aur - trebuie s fie. Unde în alt parte ne-ă ă ă ăam putea vinde înc rc tura? Nu acolo, în Lumea Nou , urm ri i şi h r ui i. Ne h ituiau. Şiă ă ă ă ţ ă ţ ţ ă spaniolii ştiau c eram pe ling Santa M ria. A trebuit s p r sim Chile şi nu era cale deă ă ă ă ă ă sc pare înapoi prin Strîmtoare. Bineîn eles c ne aşteptau acolo. Fi i siguri de asta. Nu, aici eraă ţ ă ţ singura noastr şans şi era o idee bun . înc rc tura noastr în schimbul mirodeniilor şi aă ă ă ă ă ă aurului şi argintului, ei? Gîndi i-v la cîştig - înmiit, aşa e întotdeauna. Sîntem în Insuleleţ ă Mirodeniilor. Cunoaşte i bog iile Japoniilor şi Chitaiului, dintotdeauna a i auzit de ele. To i amţ ăţ ţ ţ

auzit - altfel de ce-am fi semnat? O s fim boga i, o s vede i!ă ţ ă ţ- Sîntem mor i, ca to i ceilal i. Sîntem în împ r ia lui Satan.ţ ţ ţ ă ăţVinck spuse furios:

- Tac - i gura, Roper! Pilotul a f cut bine. Nu-i vina lui c al iiă ţ ă ă ţau murit - nu-i vina lui! Totdeauna mor oamenii în c l toriile astea.ă ă

Ochii lui Jan Roper erau sticloşi, cu pupilele micşorate.- Da, Dumnezeu s -i odihneasc . Fratele meu e unul dintre ei.ă ă

Blackthorne îl privi în ochii fanatici, urîndu-l. în sinea sa se întreba dac într-adev r navigase spre vest ca s scape de cor biile duşmane. Sau doară ă ă ă

pentru c fusese primul pilot englez în Strîmtoare, primul în situa ia de a putea porni spre vestă ţ şi deci primul cu şansa de a înconjura P mîntul. Jan Roper şuier :ă ă

- N-au murit ceilal i din pricina ambi iei tale, pilotule? Dumţ ţnezeu o s te pedepseasc !ă ă

40- Acum ine- i gura! Vocea lui Blackthorne era liniştit , darţ ţ ă

hot rît .ă ă Jan Roper îl privi cu acelaşi chip ascu it şi înghe at, dar îşi inuţ ţ ţgura.- Bun. Blackthorne se aşez obosit pe podea şi se sprijini de unulădintre stHpi-Ce-ar trebui s facem, pilotule?ăS aştept m şi s ne întrem m. Şeful lor o s soseasc în curînd.ă ă ă ă ă ă

Atunci se vor aranja toate.Vinck privea afar în gr din la samuraiul care st tea nemişcat pe vine, Ung poart .ă ă ă ă ă ăUite la nemernicul la. St acolo de ceasuri, nu mişc , nu scoateă ă ă

o vorb , nici m car nu se scobeşte-n nas.ă ăDa' nu ne-a sup rat cu nimic, Johann. Absolut cu nimic, spuseă

van Nekk.Da, da' pîn acum n-am f cut decît s dormim, s preacurvhnă ă ă ă

şi s mînc m l turi.ă ă ăPilotule, el e doar unul, noi sîntem zece, spuse Ginsel domol.M-am gîndit la asta, dar nu sîntem destul de întrema i. O sţ ă

mai treac o s pt mîn pîn s se duc de tot scorbutul, r spunseă ă ă ă ă ă ă ăBlakthorne tulburat. Sînt prea mul i pe bordul cor biei. Nu mi-arţ ăplace s sar pe unul f r s am m car o suli sau un pistol. Sînte iă ă ă ă ă ţă ţp zi i noaptea?ă ţ

Da. Schimb garda de trei sau patru ori. A v zut careva vreoă ăsantinel dormind? întreb van Nekk.ă ă

To i cl tinar din capete.ţ ă ăAm putea s fim la bord în noaptea asta, spuse Jan Roper. Cuă

ajutorul lui Dumnezeu o s -i dovedim pe p gîni şi-o s lu m corabia.ă ă ă ăScoate i rahatul din urechi! N-ai auzit ce-a spus pilotul?ţ

Tu n-ascul i? scuip Vinck scîrbit.ţ ăAşa-i, încuviin Pieterzoon, tunarul. Nu-l mai zgînd ri peţă ă

b trinul Vinck!ăOchii lui Jan Roper se îngustar şi mai mult.ă c- P zeşte- i sufletul, Johann Vinck. Şi tu, Hans Pieterzoon. Ziuaă ţ

judec ii se apropie. Plec şi se aşez pe verand .ăţ ă ă ăVan Nekk sparse t cereaiă Totul o s fie bine! O s vede i.ă ă ţRoper are dreptate. L comia ne-a adus aici, spuse musul cuă

vocea tremurînd . Este pedeapsa Domnului c ...ă ă- Termin .ă

Musul tres rii.ă



Da, pilotule. Iart -m , dar, ei bine... Maximilian Qroocq eraă ăcel mai tîn r dintre ei, avea doar şaisprezece ani, şi se îmbarcase înăc l torie deoarece tat l s u fusese c pitan pe una dintre nave şi erauă ă ă ă ăho rî i s se îmbog easc . îşi v zuse îns tat l murind în chinuri dndţă ţ ă ăţ ă ă ă ăpr daser oraşul spaniol Santa Magdalena în Argentina. Prada fuseseă ăbogat , iar el aflase ce înseamn violul şi-o-ncercase şi el, urîndu-se,ă ă înecat în mirosul de sînge şi de moarte. Mai tîrziu v zuse pe mul iă ţ

dintre prietenii s i murind, dintre cele cinci cor bii r mînînd una, iară ă ăacum se sim ea cel mai b trin dintre ei. Iart -m , îmi pare r u.ţ ă ă ă ăDe cît vreme sîntem la rm, Baccus? întreb Blackthorne.ă ţă ăAsta-i a treia zi. Van Nekk se apropie din nou, aşezîndu-se pe

vine. Nu-mi amintesc prea limpede cum am ajuns, da' cînd m-amtrezit, s lbaticii erau peste tot pe corabie. Foarte politicoşi şiăbinevoitori. Ne-au dat hran şi ap cald . Au luat mor ii cu ei şi-auă ă ă ţl sat ancorele. Nu-mi amintesc prea multe, da' cred c ne-au remorcată ăpîn într-un loc ferit. Vorbeai f r şir cînd te-au dus la rm. Am vrută ă ă ţăs te inem cu noi, dar nu ne-au l sat. Unul dintre ei vorbea cîtevaă ţ ăcuvinte în portughez , p rea s fie c petenia. Avea p rul c runt. N-aă ă ă ă ă ă în eles ce-iţ aiapilot şef, dar ştiac p/rcn. Era limpede c voiaă ă c pitanulănostru s aib o locuin separat , da' a spus c n-are de ce s ne fieă ă ţă ă ă ăteam , pentru c -o s fii bine îngrijit. Şi noi la fel. Apoi ne-au adusă ă ăaici, mai mult c rîndu-ne şi a zis c trebuia s st m în untru, pîn cîndă ă ă ă ă ăo s vin c pitanulă ă ă lui. N-am vrut s -i l s m s te ia, dar n-am putută ă ă ăface nimic. Vrei s -i ceri c peteniei nişte vin sau rachiu, pilotule? Vană ăNekk îşi linse buzele însetat, apoi ad ug : acum cînd m gîndesc a spusă ă ăşi daimyo. Ce-o s se întîmple cînd o s vină ă ă daimyol

Are careva un cu it sau un pistol?ţNu, spuse van Nekk, sc rpinîndu-se nep s tor de p duchi.ă ă ă ă

Ne-au luat toate hainele s le cure e şi au p strat armele. Nu m-adă ţ ăgîndit la asta, atunci. Mi-au luat şi cheile pe lîng pistol. Aveam toateăcheile pe un inel. De la camera tezaurului, de la caset şi de la magazie.ă

42- Totul e bine închis pe nav . N-ai de ce- i face griji in privin aă ţ ţasta.Nu-mi place s n-am cheile la mine. M face s m simt foarteă ă ă ă

neliniştit. Firar s fie de ochi! Ce-aş mai bea nişte rachiu, chiar acum.ă

Sau m car o halb de bere.ă ăIisuse! Samuraiul l-a t iat buc ele, nu? spuse Sonk f r să ăţ ă ă ăvorbeasc cuivaă anume.

Tac - i gura, pentru numele lui Dumnezeu! Se spuneă ţ samurai.Bor şte omul cînd se uit la tine, spuse Ginsel.ă ă

N d jduiesc c tic losul de pop n-o s vin aici, spuse Vinck.ă ă ă ă ă ă ăBunul Dumnezeu îşi mai ine mîna asupra noastr . Van Nekkţ ă

tot mai încerca s par încrez tor. Cînd o s sosească ă ă ă ă daimyo, o s fimăelibera i. O s ne primim înapoi corabia şi tunurile, o s vede i. O sţ ă ă ţ ăvindem toate lucrurile şi o s ne întoarcem în Olanda boga i şi teferi,ă ţdup ce vom înconjura lumea. Pră imii olandezi. Pe catolici o s -i iaădracul şi cu asta basta.

Nu, spuse Vinck. Mi se face pielea ca de g in cînd aud deă ăpapistaşi. Nu pot s m st pînesc. Asta şi gîndul la conchistadori. Creziă ă ăc-or s vin mul i, pilotule?ă ă ţ

Nu ştiu. Aş zice c da. Aş vrea s avem toat escadra noastră ă ă ăaici.

- Bie ii de ei, spuse Vinck. M car noi sîntem în via .ţ ă ţăMaetsukker spuse:

Poate c 's acas . Poate c s-au întors din Strîmtoarea Magel-ă ă ălan, cînd ne-a împr ştiat furtuna.ă

Sper s ai dreptate, spuse Blackthorne. Dar cred c au pierită ăcu to iiţ

Ginsel se cutremur :ăM car noi tr im.ă ă



Cu papistaşii aici şi cu necredincioşii ştia, cu felul lor împu ită ţde a se purta, n-aş da un cur de bab pe vie ile noastre.ă ţ

Blestemat fie ziua cînd am p r sit Olanda, spuse Pieterzoon.ă ă ăBlestemat grog!. Dac n-aş fi fost beat mort, acum aş fi in Amsterdamăcu b trîna mea.ă

Blesteam ce vrei, Pieterzoon, dar nu b utura. în ea e vlagaă ănoastr .ă

431Aş zice c sîntem in rahat pin' la git, şi groapa se umple repede,ă

Vinck îşi roti privirea înjur. Da, foarte repede.Nu credeam c-o s mai atingem p mîntul, spuse Maetsukker.ă ă

Sem na cu o nev stuic doar c n-avea din i. Şi Japoniile nici atît.ă ă ă ă ţNenoroci ii de papistaşi împu i i! N-o s ieşim vii de-aici. Aş vreaţ ţ ţ ăs-avem nişte arme. Ce debarcare nenorocit ! N-am vrut s spun cevaă ăr u, pilotule, spuse repede, cînd Blackthorne se uit la el. Doară ăghinion, atita tot!

Mai tîrziu servitorii le aduser din nou de mîncare. Mereu aceleaşi: Legume - g tite şiă ă crude - cu pu in o et, fiertur de peşte şi terci de grîu sau de orz. To i respinser dispre uitoriţ ţ ă ţ ă ţ micile buc i de peşte crud şi cerur carne sau rachiu. Dar nu fur în eleşi;, mai apoi, c treăţ ă ă ţ ă apusul soarelui, Blackthorne îi p r si. Se s turase de spaimele, urile şi obscenit ile lor. Leă ă ă ăţ

spuse c se va întoarce în zori.ăPe str zile înguste pr v liile erau pune. G si strada şi poarta casei sale. Petele de sîngeă ă ă ă de pe p mînt fuseser îndep rtate şi cadavă ă ă rul disp ruse. Ca şi cum aş fi visat totul, îşi zise.ă Poarta gr dinii se deschise înainte ca el s pun mîna pe ea.ă ă ă

B trînul gr dinar, tot doar cu bucat de pînz în jurul şoldurilor, deşi acum vîntul b teaă ă ă ă ă rece, zîmbi şi se înclin .ă

- Konbanwa.-Salut, spuse Blakthorae f r s gîndeasc . Urc treptele, dar se opri amintindu-şi deă ă ă ă ă

cizme. Şi le scoase şi intr descul în verand şi în camer . O travers , ieşi într-un coridor, dară ţ ă ă ă nu-şi putu g si camera.ă

- Onna! strig .ăAp ru o b trin .ă ă ă-Hai?-Unde-i Onna?

B trina se încrunt , ar t spre sine.ă ă ă ă- Onna!- O, pentru Dumnezeu, spuse mînios Blackthorne. Unde-i

camera mea? Unde-i Onna? împinse o uş din stinghii acoperite cuăhîrtie. Patru japonezi erau aşeza i pe podea în jurul unei mese joase,ţmîncînd. Recunoscu pe unul dintre ei, omul c runt, c petenia satului,ă ă

44ce fusese cu preotul. Se înclinar cu to ii. O, ierta i-m , spuse şi trase uşa la Ioc.ă ţ ţ ă- Onna, strig .ăB trina se gîndi o clip , apoi îi f cu semn. O urm într-alt coridor. Ea împinse o uş . îşiă ă ă ă ă

recunoscu camera dup crucifix. Aşteră nutul era deja preg tit cu grij .ă ă- Mul umesc, spuse uşurat. Acum ad-o pe Onna.ţB trina plec p şind m runt. El se aşez , capul şi trupul îl dureau şi ar fi vrut s aib ună ă ă ă ă ă ă

scaun, întrebîndu-se unde ar fi putut fi inute. Cum s ajung pe corabie? Cum s fac rost deţ ă ă ă ă arme? Trebuie s fie o cale. Auzi paşi m run i apropiindu-se. Ap rur femeile, trei de dataă ă ţ ă ă

asta: b trîna, o fetişcan cu fa rotund şi femeia de vîrst mijlocie.ă ă ţă ă ăB trîna ar t c tre fat , care p rea uşor speriat :ă ă ă ă ă ă ăOnnaNu, Blackthorne se ridic mînios şi împunse cu degetul c treă ă

cealalt femeie. Ea e Onna, pentru Dumnezeu. Nu şti i cum vă ţ ăcheam ? Onna! Mi-e foame. N-aş putea primi ceva de mîncare? îşiăfrec pîntecul, mimînd foamea. Femeile privir una la cealalt . Apoiă ă ăcea între dou vîrste ridic din umeri, spuse ceva ce le f cu pe celelalteă ă ăs rîd , se îndrept spre pat şi începu s se dezbrace. Celelalte două ă ă ă ăse aşezar pe vine cu ochii mari, aşteptând.ă

Blackthorne era nedumerit.



Ce faci?Ishimasho! spuse ea, punînd deoparte eşarfa lat din brîu şiă

deschizîndu-şi chimonoul. Sînii ei erau pla i şi usca i şi pîntecul uriaş.ţ ţEra destul de limpede c avea de gînd s se bage în pat. El cl tin din cap şi îi spuse s seă ă ă ă ă

îmbrace, o lu de bra -şi toate începur s vorbeasc deodat şi s dea din mîini, iar femeiaă ţ ă ă ă ă ă începu chiar s se înfurie. F cu un pas, ieşi din fusta lung şi, goal , încerc s se bage diă ă ă ă ă ă n nou în pat.

Sporov ial lor încet şi toate se înclinar cînd starostele ap ru t cut pe coridor.ă ă ă ă ă ă- Nanda? Nanda? întreb .ăB trîna îi explic despre ce era vorbaă ă

- Tu vrei femeia asta? întreb neîncrez tor într-o portugheză ă ăaproape de neîn eles, cu un accent dur, ar tînd c tre femeia goal .ţ ă ă ă

I

■

45-'Nu, nu, sigur c nu. Voiam doar ca Onna s -mi aduc ceva de mîncare. Blackthorne ar tă ă ă ă ă

ner bd tor c tre ea. Onna!ă ă ă- Onna în&samn femeie.ă Japonezul ar t c tre toate trei.ă ă ă Onna

- onna - onna. Vrei onna?Blackthorne îşi scutur obosit capul.ăNu, nu mul umesc, am f cut o greşeal . îmi pare r u. Care-iţ ă ă ă

numele ei?Poftim?Care e numele ei?- A! Namu e Haku, spuse

-Haku?-Hai, Haku.- îmi pare r u,ă Haku-san. Am crezut Onna numele t u.ă

Omul ii explic lui Haku şi ea nu p rea deloc mul umit . Dar elă ă ţ ămai spuse ceva şi toate privir la Blakthorne, chicotind cu mîinile la gur şi plecar . Hakuă ă ă

ieşi goal , cu chimonoul pe bra şi cu nespus de mult demnitate.ă ţ ăMul umesc, spuse Blackthorne, înfuriat de propria lui prostie.ţAsta casa al meu. Namu al meu Mura.Mura-san. Al meu e Blakthorne.

-Poftim?

Namu al meu e Blackthorne.A! Ber-rakk-fon.Mura încerc s -l rosteasc de cîteva ori, dar nu reuşi. în cele din urm se d du b tut şiă ă ă ă ă ă

continu s cerceteze colosul din fa a sa. Era primul barbar care-I vedea, afar de p rinteleă ă ţ ă ă Sebastio şi de cel lalt preot pe care-l v zuse cu mul i ani în urm . Oricum, îşi zise, preo ii auă ă ţ ă ţ p rul şi ochii negri şi nu sînt mai înal i ca ceilal i oameni. Dar b rbatul acesta era înalt, cu p rulă ţ ţ ă ă şi barba de culoarea aurului, cu ochi albaştri, iar pielea lui era neobişnuit de alb în p r ileă ă ţ acoperite şi roşcat , acolo unde o b tuse soarele. Uluitor! Credeam că ă ă to i ţ oamenii au p rul şiă ochii negri. Noi to i sîntem aşa. Chinezii la fel, şi nu e Chinaiumea întreag , afar deţ ă ă p mînturile din sud ale barbarilor portughezi? Uluitor! Şi de ce-l ur şte p rintele Sebastio atîtă ă ă de mult pe acest om? Pentru c se închin lui Satan? N-aş crede, fiindcă ă ă

46p rintele Sebastio poate s-alunge diavolul dac vrea. Ehei, nu l-am v zut niciodat peă ă ă ă

bunul p rinte atât de furios. Niciodat . Uluitor.ă ăS fie ochii albaştri şi p rul auriu semnul Satanei?ă ăMura îşi ridic privirile c tre Blackthorne şi-şi aminti cum înceră ă case s afle ceva de la el, laă

bordul navei, şi apoi cînd acest c pitan c zuse în nesim ire, hot rîse s -l aduc în propria luiă ă ţ ă ă ă cas , pentru c el era şeful şi trebuia s i se dea o cinstire deosebit . îl întinseser pe saltea şi-ă ă ă ă ăl dezbr caser , mai mult decît curioşi.ă ă

- - Neasemuita lui Podoab e far -ndoial falnic ,ă ă ă ă nehl spusese mama lui, Saiko. M -ăntreb cum e cînd e ridicat *ă

Mare, r spunsese el şi riseser cu to ii: mama sa, nevasta,ă ă ţprietenii, slugile şi doctorulr

B nuiesc c femeile lor trebuie s fie - s fie la fel de înzestrate,ă ă ă ăspuse so ia lui, Niji.ţ



Prostii, fato, oricare dintre curtezanele noastre l-ar puteamul umi pe deplin. Cl tina din cap cuprins de uimire. N-am maiţ ă ăv zut aşa ceva în toat via a mea. Foarte neobişnuit,ă ă ţ nehl

îl sp laser şi el nu-şi venise în sim iri. Doctorul se gîndise c nu ar fi în elept s -l cufundeă ă ţ ă ţ ă în cad , pîn nu îşi revenea.ă ă

Poate c ar trebui s ne gîndim,ă ă Mwa-san, c nu ştim cu-ăadev rat cum e alc tuit barbarul, spusese doctorul cu în eleaptă ă ţ ă

prevedere. îmi pare r u, dar am putea s -l omorim din greşeal . Eă ă ălimpede c e la cap tul puterilor. Trebuie s d m dovad de r bdare.ă ă ă ă ă ăŞi ce facem cu p duchii din p rul lui? întrebase Mura.ă ăVor trebui s r mîn acolo, deocamdat . Am în eles c to iă ă ă ă ţ ă ţ

barbarii au. îmi pare r u, dar trebuie s ave i r bdare.ă ă ţ ăNu crede i c am putea m car s -i s punim capul?întrebaseţ ă ă ă ă

so ia lui. Am fi foarte atente. Sînt sigur c st pîna o s îndrume umilaţ ă ă ă ănoastr silin . Asta i-ar fi de folos barbarului şi-ar ine casa noastră ţă ţ ăcurat .ă

Bine. Pute i s -l s puni i, hot rîse mama lui. Dar m-aş bucuraţ ă ă ţ ăcu siguran s-o v d cît de mare e cînd e ridicat .ţă ă ă

Acum, f r s vrea, Mura privi în jos la Blakthorne. Apoi îşi aminti de cele spuse de preotă ă ă despre aceşti pira i şi slujitori ai Satanei. Dumnezeu Tat l s ne apere de cel r u, gîndi. Dacţ ă ă ă ă aş fi ştiut c -i atît de cumplit, nu l-aş fi adus niciodat în casa mea. Nu, îşi spuse. Eştiă ă

I47obligat s -l tratezi ca pe un oaspete de seam pîn cîndă ă ă Omi-san d o alt porunc . Dar aiă ă ă

fost în elept c i-ai trimis vorb şi preotului şi luiţ ă ă Omi-san în acelaşi timp. foarte în elept. Eştiţ starostele satului, tu aperi satul şi tu singur eşti r spunz tor.ă ă

Da. Şi tot pe tine o s te socotească ă Omi-san r spunz tor pentru moartea de aziă ă diminea şi pentru obr znicia celui mort şi pe bun dreptate.ţă ă ă

Nu fi prost, Tamazaki! E-n joc bunul renume al satului, neh? îşi prevenise prietenul, pescarul, de atîtea ori. Nu fi înc p înat.ă ăţOmi-san nu poate fi altfel decît neîng duitor cu creştinii. Oareă daimyonu-i ur şte pe creştini? Ce poate faceă Omi-sanl

Nimic, aşa e, Mwa-san, te rog iart -m . Tamazaki fuseseă ă întotdeauna politicos. Dar budiştii ar trebui s fie mai îng duitori,ă ăneh ? Nu sînt amîndoi zen-budişti?

Zen-budismul era auto-disciplin . Se baza mult pe auto-control şi medita ie, pentru aă ţ atinge pragul ilumin rii. Cei mai mul i dintre samurai erau zen-budişti, pentru c lise potrivea.ă ţ ă P rea aproape f cut anume pentru un r zboinic mîndru şi neînfricat.ă ă ă

Da, budismul ne înva s fim îng duitori. Dar de cîte oriţă ă ătrebuie s i se spun c ei sînt samurai şi-aici e Izu şi nu Kyushu şiă ţ ă ăchiar dac -ar fi Kyushu, tot tu greşeşti. întotdeauna,ă neh ?

Da. Te rog s m ier i. Ştiu c greşesc, dar cîteodat simt c nuă ă ţ ă ă ăpot tr i într-o asemenea ruşine, cîndă Omi-san batjocoreşte Adev rataăCredin .ţă

Şi acum, Tamazaki, eşti mort, i-ai hot rit singur soarta cînd lţ ă -ai insultat pe Omi-sanneînclinîndu-te în fa a lui, doar pentru c el a spus: preotul sta unt mirositor, de religieţ ă ă str in . Chiar dac preotul, într-adev r, miroase şi Adev rata Credin este str in . S rmanulă ă ă ă ă ţă ă ă ă meu prieten! Adev rul n-o s - i hr neasc acum familia şi nici n-o s ştearg ruşinea ab tută ă ţ ă ă ă ă ă ă asupra satului. O, Sfînt Fecioar , binecuvînteaz -l pe bunul meu prieten şi d -i bucuria raiuluiă ă ă ă t u.ă

M-aştept la o gr mad de necazuri din partea luiă ă Omi-san, îşi zise Mura. Şi parc asta n-ară fi de-ajuns, acum vine şi daimyo.O nelinişte copleşitoare îl invada de fiecare dat cîndă se gîndea la st pînul s u, ală ă

feudei, Kasigi Yabu, daimyo de Izu, unchiul lui Omi, Ia cruzimea şi lipsa lui de cinste, Iafelul în care înşela întregul sat cînd

îşi luau partea cuvenit de grîne şi peşte, la înrobitoarea lui st pînire. De partea cui o să ă ă se ridice Yabu cînd o s înceap r zboiul, se întreb Mura, de partea seniorului Ishido sau a luiă ă ă ă Toranaga? Sîntem prinşi între aceşti doi uriaşi şi la mina oric ruia dintre ei.ă

C tre nord, Toranaga, cel mai mare general în viat , senior de Kwanto, Cele Opt Provincii,ă ă cel mai important daimyo din ar , General-şef al Armatelor de R s rit; c tre apus, inuturile luiţ ă ă ă ă ţ Ishido, senior al castelului Osaka, cuceritorul Coreei, Protector al Moştenitorului, General-şef al



Armatelor de Apus. Şi c tre nord, Tokaido, Marele Drum de Coast , care leag Yedo, capitalaă ă ă iui Toranaga, de Osaka, capitala lui Ishido - trei sute de mile c tre apus, pe care legiunile loră trebuie s le str bat . -ă ă ă

Cine va cîştiga r zboiul?ăNici unul dintre ei.Pentru c r zboiul lor va înghi i din nou întregul Imperiu, alian ele se vor destr ma,ă ă ţ ţ ă

provinciile vor lupta împotriva provinciilor pîn cînd se vor f rîmi a în lupte sat contra sat, aşaă ă ţ

cum a fost întotdeauna. în afara ultimilor zece ani. în ultimii zece ani, de necrezut, pentruprima dat în istorie, în întregul Imperiu fusese o vreme f r înfrunt ri, numit pace.ă ă ă ă ă începuse s -mi plac pacea, gîndi Mura.ă ăDar omul care a f cut pacea este mort. Soldatul- ran care devenise samurai, apoiă ţă

general, şi dup aceea cel mai mare general şi, în cele din urm , Taiko, Protectorul împ r iei,ă ă ă ăţ st pînul absolut al Japoniei, este mort de un an, iar fiul s u de şapte ani e mult prea tîn r ca să ă ă ă moşteneasc puterea suprem . Aşa c b iatul, ca şi noi, este juc ria celor doi gigan i şiă ă ă ă ă ţ r zboiul de neocolit. Acum, nici chiar însuşi Taiko nu-şi poate ap ra preaiubitul fiu, dinastia,ă ă urmaşii sau imperiul.

Poate c aşa trebuie s fie: Taiko a supus ara, a f cut pace, i-a obligat pe to iă ă ţ ă ţ daimyo dinar s se tirasc în fa a lui ca ranii, a reîmp r it feudele dup cum a vrut, ridicîndu-i pe unii,ţ ă ă ă ţ ţă ă ţ ă

coborîndu-i pe al ii, apoi a murit. A fost un uriaş între pitici. Dar poate e drept ca toat lucrareaţ ă şi m re ia lui s moar odat cu el. Ce esteă ţ ă ă ă omul altceva, decît o floare purtat de vînt şiă doar mun ii şi marea şi stelele şi acest t rîm al zeilor existţ ă ă cu adev rată şi stat nemuritoare?

49Sîntem cu to ii prinşi în cursâ^şi n-ai ce-i face. R zboiul o. s înceap curind şi n-ai ce-iţ ă ă ă

face. Numai Yabu va hot rî de partea cui are s fie şi n-ai ce-i face. Satul va r mîneă ă ă întotdeauna un sat pentru c ogoarele de orez sînt m noase şi marea bogat şi nici aici nu po iă ă ă ţ face nimic.

Mura îşi îndrept hot rit gîndurile c tre piratul barbar din fa a lui. Eşti un diavol trimis să ă ă ţ ă ne asupreşti, gîndi, şi n-am avut decît necazuri din pricina ta, de cînd ai sosit. Nu puteai s-alegialt sat?

- C pitan-so/i, vreaă onnai întreb îndatoritor.ă*La îndemnul lui, sfatul satului preg tise totul şi pentru ceilal i barbari, atît din polite e cîtă ţ ţ

şi ca un simplu mijloc de ai ine ocupa i, pîn la sosirea st pînirii. Poveştile ce urmau fiec reiţ ţ ă ă ă întîlniri amoroase desf tau satul, r spl tind cu prisosin cheltuielile f cute.ă ă ă ţă ă

Onna, repet , gîndind în chip firesc c piratul, mul umit acumă ă ţc se poate ine pe picioare, va fi la fel de mul umit s stea pe burtă ţ ţ ă ă

înainte de a adormi, cu Suli a-i Cereasc , adînc înfipt într-o tainiţ ă ă ţăfierbinte. C ci, oricum, toate preg tirile fuseser f cute.ă ă ă ăNu. Blackthorne voia doar s doarm . Dar fiindc ştia c aveaă ă ă ă

nevoie ca acest om s fie de partea lui, se str dui s zîmbeasc şi ar tă ă ă ă ă ăspre crucifix. Eşti creştin?

Mura d du din cap.ăCreştin.Şi eu sînt creştin.P rintele spune nu. Nu creştin.ăSînt creştin. Nu catolic, dar totuşi sînt creştin.Dar Mura nu putea în elege. Nici Blackthorne nu avea cum s -i explice, oricît de mult ar fiţ ă

încercat.Vrei onnal ' • :Di... dhnyo, cînd vine?Dimyo? Nu în elege.ţ

Dimyo... ah, vreau s zică daimyo A, daimyo. Hai, daimyol Mura ridic din umeri.ă Daimyo vine

cînd vine. Dormi. Mai întîi curat. Te rog. ■-Ce?

r

Curat. Baie, te rog.Nu în eleg.ţ

l 50Mura veni mai aproape şi strîmb din nas cu dezgust. • - Pu i. R u. Ca to i portughizu.ă ţ ă ţ



Baie. Asta cas curat .ă ăO s fac baie cînd vreau, şi nu put! se înfurie Blackthorne. Toată ă

lumea ştie c b ile sînt primejdioase. Vrei s m aleg cu o pîntec raie?ă ă ă ă ăCrezi c m-a prostit Dumnezeu? Ieşi dracului afar şi las -m să ă ă ă ădorm!

Baie! porunci Mura, mirat de mînia f iş a barbarului - culmeaăţ ăproastelor maniere. Şi nu doar c barbarul putea într-adev r, dar nuă ă

f cuse o baie ca lumea de trei zile, din cîte ştia el, iar curtezana vaărefuza pe bun dreptate s împart perna cu el, oricît de mare ar fiă ă ăfost r splata. Str inii ştia îngrozitori! îşi zise. Uluitor. Ce obiceiuriă ă ăuluitor de murdare au! Ce dac ? Eu r spund pentru tine. Ai s înve iă ă ă ţbuna cuviin . Ai s faci baie ca o fiin omeneasc şi mama va afla ceţă ă ţă ăvrea s afle.ă

Baie!- Acum ieşi afar , pîn nu te fac buc ele! Blackthorne seă ă ăţ

încinsese şi îl împinse.Urm o scurt pauz şi ceilal i trei japonezi ap rur cu trei dintre femei. Mura le explică ă ă ţ ă ă ă

iute despre ce era vorba, apoi spuse hot rît:ăBaie! Te rog.Afar !ăMura înainta singur în înc pere. Blackthorne îşi avînt bra ul, încercînd doar s -lă ă ţ ă

îndep rteze, f r s -l r neasc . Dintr-o dat Blackthorne l s s -i scape un muget de durere.ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă Mura îi lovise um rul într-un fel anume, cu muchia palmei, şi-acum bra ul arîrna f r vlag ,ă ţ ă ă ă înfuriat, atac , dar camera se învîrti cu el şi se trezi pe burt , în epenit, cu o durereă ă ţ sfredelitoare în ceaf , f r s se poat mişca.ă ă ă ă ă

- Pentru Dumnezeu... încerc s se ridice, dar genunchii i se înmuiar . Apoi Mura întinse liniştit un deget, mic,ă ă ă

dar tare ca fierul şi-i atinse un centru nervos de pe gît. Urm o durere arz toare.ă ăSfinte Iisuse...Baie, te rogDa, da, gîfîi Blackthorne, înv luit în suferin , uluit c fuseseă ţă ă

învins atît de uşor de b rbatul m run el şi c acum z cea neajutorată ă ţ ă ă

I51i

ca un'copil, f r s se poat împotrivi, chiar dac ar fi încercat s -i taie gîtul.ă ă ă ă ă ăCu ani în urm Mura înv ase judo şi carate, ca şi lupta cu suli a şi sabia. Asta fusese peă ăţ ţ vremea cînd era soldat şi luptase pentru Nakamura, ranul-general, Taiko, mult înainte caţă Taiko s fie taiko, cînd ranii puteau fi samurai şi samuraii puteau G rani, sau meşteşugari,ă ţă ţă sau chiar mici negustori, şi apoi din nou r zboinici. Curios, gîndi Mura vis tor, privind jos laă ă uriaşul pr buşit. Aproape primul lucru pe care-l f cuse Taiko cînd cucerise puterea, fusese să ă ă ordone tuturor ranilor s înceteze de a mai fi solda i şi s predea de-ndat toate armele.ţă ă ţ ă ă Taiko le interzisese s mai poarte vreodat arme şi statornicise îngr direa de netrecut aă ă ă castelor, care acum st pînea toate sufletele din împ r ie. Samuraii deasupra tuturor, sub eiă ă ăţ

ranii, apoi meşteşugarii, apoi negustorii, urma i de actori, vagabonzi şi bandi i, şiîn cele dinţă ţ ţ urm , pe ultima treapt a sc rii,ă ă ă eta, socoti i a nu fi fiin e omeneşti, cei care se ocupau deţ ţ cadavre, de cur atul şi arg situl pieilor, de animalele moarte, care erau folosi i drept c l iăţ ă ţ ă ă pentru execu iile publice, însemn rile cu fierul roşu şi mutil ri. Desigur, nici un barbar nu puteaţ ă ă fi aşezat pe una din aceste trepte.

- Te rog, iart -m ,ă ă c pitan-san,ă spuse Mura plecîndu-se adine, ruşinat de felul în care sef cuse de ris barbarul, care z cea gemînd ca un sugar. Da, îmi pare foarte r u, gîndi, dară ă ă trebuia s-o fac. Purtarea ta de neîng duit chiar şi pentru un barbar, m-a f cut s -mi ies din fire.ă ă ă Strigi ca un nebun, îmi sperii mama, tulburi liniştea casei, însp imîn i servitorii, iar so ia meaă ţ ţ trebuie s înlocuiasc acum oă ă xişa-shoji. înd. este cu neputin s las neîndreptat lipsa ta deţă ă ă bun cuviin . E într-adev r pentru binele t u. Şi-apoi nu este chiar atît de r u, pentru c voiă ţă ă ă ă ă barbarii nu ave i nici o onoare de pierdut. Afar de preo i, ei sînt altfel. Deşi put îngrozitor, eiţ ă ţ sînt trimişii lui Dumnezeu-Tat l şi asta e o mare cinste. Dar tu, tu eşti un mincinos şi un pirat.ă N-ai nici o onoare. Nemaipomenit, s spui c eşti creştin! Din p cate asta n-o s - i fie de ajutor.ă ă ă ă ţ Daimyo ur şte atît Adev rata Credin cît şi barbarii şi le îng duie doar pentru c n-are încotro.ă ă ţă ă ă Dar tu nu eşti nici portughez, nici creştin şi deci legea nu te ap r ,ă ă nehi Aşa c deşi eşti ca şiă



mort,52>■sau cel pu in schilodit, e de datoria mea s m îngrijesc s - i întîmpini ursita curat.ţ ă ă ă ţ- Baie foarte bun .ă îi ajut pe ceilal i s -l care pe Blackthorne, înc ame it, prin cas , afar în gr din , de-aă ţ ă ă ţ ă ă ă ă

lungul aleii acoperite de care era foarte mîndru, pîn la casa de baie. Femeile îl urmar .ă ă

Asta avea s fie una dintre cele mai grozave întîmpl ri din via a lui. Ştia deja c o vaă ă ţ ă povesti şi o va repovesti prietenilor neîncrez tori, la o can deă ă sake fierbinte, cum se numeavinul tradi ional al Japoniei. O va spune vîrstnicilor apropia i lui, pescarilor, s tenilor, copiilor,ţ ţ ă care la început nu-l vor crede nici ei, dar la rindul lor îşi vor desf ta copiii cu aceast poveste,ă ă iar numele lui Mura-pescarul va d inui veşnic, în satul Anjiro, care se afla în provincia Izu, peă coasta de sud-est a principalei insule-Honshu. Şi toate astea pentru c el, Mura-pescarul,ă avusese norocul s fie starostele satului în primul an dup moartea lui Taiko, şi de aceeaă ă r spunz tor pentru o vreme de mai marele barbarilor sosi i din m rile de la r s rit.ă ă ţ ă ă ă

■

53CAPITOLUL 2Daitnyo Kasigi Yabu, senior de Izu, vrea s ştie cine sînte i, deă ţ

unde veni i, cum a i ajuns aici si ce acte de piraterie a i f cut, spuseţ ţ ţ ăp rintele Sebastio,ă

î i repet c ou sîntem pira i.ţ ă ţDiminea a era frumoas şi cald . Blackthorne era îngenuncheat în fa a podiumului dinţ ă ă ţ

pia a satului, capul înc durindu-l de pe urma loviturii. P streaza- i calmul şi pune- i mintea laţ ă ă ţ ţ lucru, îşi spuse. Trebuie s aperi via a ta şi alor t i. Vorbeşti în numele lor şi altceva n-ai ce să ţ ă ă faci. Iezuitul i-e duşman şi e singurul t lmaci la îndemîn . N-ai de unde s ştii ce spune, decîtţ ă ă ă c , cu siguran n-o s te ajute, "încearc s - i limpezeşti mintea, b iete, aproape c -l auzeaă ţă ă ă ă ţ ă ă pe b trinul Alban Caradoc spunînd. Cînd furtuna e mai rea şi marea mai însp imînt toare, aiă ă ă nevoie de toate puterile tale. Asta te ine în via , pe tine şi corabia, dac eşti pilot.ţ ţă ă Limpezeşte- i mintea şi bucur -te de nectarul fiec rei zile, oricît de amar."ţ ă ă

Nectarul zilei de azi are gust de fiere, îşi zise Blackthorne posomorit. De ce aud glasul luiAlban atît de limpede?

Mai întîi, spune-i acestui daimyo c sîntem în r zboi, c sîntemă ă ăduşmani, rosti. Spune-i c Anglia şi rile de Jos sînt în r zboi cuă Ţă ăSpania şi Portugalia.

Te previn din nou, vorbeşte simplu şi nu r suci lucrurile. rileă Ţă

de Jos - sau Olanda, Zeelanda, Provinciile Unite, oricum le-ar zice împu i ii de rebeli olandezi - este o provincie m runt , nesupus , aţ ţ ă ă ăImperiului Spaniol. Tu eşti o c petenie de tr d tori care s-au r zvr tită ă ă ă ă împotriva regelui lor de drept.

Anglia este în r zboi şi Olanda a fost sepa... Blackthorne nuăcontinu , c ci preotul nu mai asculta, ci t lm cea.ă ă ă ă

Daimyo se aşezase pe podium, scund, îndesat şi poruncitor, îngenunchiase comod, cucalotele trase îngrijit sub el, înconjurat de patru ofi eri, unul dintre ei fiind Kasigi Omi, nepotulţ şi vasalul s u. To i purtau chimonouri de m tase, iar peste ele, pelerine împodobite, cu umeriă ţ ă uriaşi şi scrobi i, centuri late, care le strîngeau mijlocul, şi nelipsitele s bii.ţ ă

Mura îngenunchiase în arin . Era singurul s tean de fa , to i ceilal i privitori fiind ceiţ ă ă ţă ţ ţ cincizeci de samurai care sosiser cuă daimyo. St teau în rînduri t cute, disciplinate. Resturileă ă echipajului erau în spatele lui Blackthorne şi ca şi el st teau în genunchi, cu str jile înă ă apropiere. Trebuiser s îl poarte cu ei pe C pitanul General cînd fuseser chema i, deşiă ă ă ă ţ

suferea r u.ă I se îng duise s stea întins pe jos, unde z cea acum, f r s -şi fi venit în sim iri.ă ă ă ă ă ă ţAjunşi în fa aţ daimyo-lui, Blackthorne şi oamenii lui se înclinaser , dar asta nu fusese deă

ajuns. Samuraii îi îmbrînciser pe to i în genunchi şi le aplecaser capetele în praf, în felulă ţ ă ranilor, încercase s se împotriveasc şi strigase c tre preot c nu era obiceiul lor, c el eraţă ă ă ă ă ă

c petenia şi un trimis al rii sale şi deci trebuia tratat deosebit. Dar minerul unei sulif e îlă ţă f cuse s se ghemuiasc de durere. Oamenii lui se strînser laolalt pentru un atac furios, dară ă ă ă ă el strigase la ei s se opreasc şi s îngenuncheze. Din fericire se supuseser .ă ă ă ă Daimyomorm ise r guşit ceva şi preotul tradusese ca pe un avertisă ă ment de a spune adev rul şiă repede. Blackthorne ceruse un scaun, îns preotul spusese c japonezii nu folosesc scaune şiă ă c nu exista aşa ceva în Japonia. îşi îndreptase aten ia asupra preotului care vorbea cuă ţ



daimyo, c utînd un semn, o cale de ieşire.ăE înfumurare şi cruzime pe fa a acestuiţ daimyo, îşi zise. M prind c e un tic los. Japonezaă ă ă

popii nu e curg toare.ă 1 Ah, şi asta? Nemul umire şi ner bdare. L-a pusţ ă daimyo s foloseasc ună ă alt cuvînt, mai limpede? Cred c da. De ce poart iezui ii sutane pă ă ţ ortocalii? Daimyo e catolic?Uite, iezuitul este foarte îndatoritor şi asud din belşug. Pariez că ă daimyo nu e catolic. Fii atent,poate c nu e catolic. Oricum, n-ai ce cîştiga de la el. Cum ai putea s -l foloseşti pe tic losulă ă ă sta? Cum s vorbeşti direct cu el? Cum ai s te descurci cu popa? Cum s -l faci de rîs? Careă ă ă ă

s fie momeala? Hai, gîndeşte-te! Ştii destul de multe despre iezui i.ă ţDaimyo spune: gr beşte-te şi r spunde întreb rilor sale.ă ă ăDa, desigur, îmi pare r u. M numesc John Blackthorne. Sîntă ă

englez, pilotul-şef a unei flote olandeze. Portul de plecare esteAmsterdam.

Flot ? Ce flot ? Min i, nu exist nici o flot . De ce-ar fi ună ă ţ ă ăenglez, pilotul unei flote olandeze?

55 Toate la timpul lor. Mai întîi, te rog, t lm ceşte ce-am spus.ă ăDe ce eşti pilotul unui corsar olandez? Gr beşte-te.ă

Blackthorne se hoi rî s rişte. Vocea lui deveni dur şi despică ă ă ăaerul cald al dimine ii.ţCa va, mai întîi t lm ceşte ce-am spus,ă ă spanioîulel Acum!

Preotul roşi.Sînt portughez, fi-am mai spus asta. R spunde la întrebă are.- Sînt aici ca s vorbesc cuă daimyo, nu cu tine. T lm ceşte ce-amă ă

spus,'C z tur netrebnic !ă ă ă ăBlackthorne îl v zu pe preot înroşindu-se şi mai mult şi sim i c asta nu trecuse neb gată ţ ă ă ă

în seam deă daimyo. Ai grija, îşi spuse, dac s ri peste cal, tic losul sta galben te poate faceă ă ă ă buc ele mai repede decît o hait de rechini.ăţ ă

- Spune seniorului daimyo, cu bun -ştiin Blackthorne seă ţă înclin adine c tre podium, sim ind sudoarea rece n p dindu-l, c ciă ă ţ ă ă ăpornise hot rît pe o cale f r întoarcere.ă ă ă

P rintele Sebastio ştia c preg tirea lui ar fi trebuit s nu-l fac sensibil la insulteleă ă ă ă ă piratului şi la planul limpede de a-l face de rîs în fafa acestui daimyo. Dar, pentru prima dat ,ă nu putu s se st pîneasc şi se sim i pierdut. Cînd curierul lui Mura adusese ştiri despreă ă ă ţ corabie, la misiune, în provincia al turat , fusese zguduit de însemn tatea acestui lucru. Nuă ă ă poate fi olandez sau englez, îşi spusese. în Pacific nu existase niciodat o corabie eretic , afară ă ă doar de cele ale blestematului corsar Drake, şi niciodat aici, în Asia. Drumurile erau tainice şiă

p zite. Se preg tise îndat de plecare şi trimisese un porumă ă ă bel c l tor cu un mesajă ă superiorului s u din Osaka, dorindu-şi s se fi putut consulta mai întîi cu el. Se ştia tîn r şiă ă ă nepreg tit, sosit în Japonia de abia doi ani, înc nehirotonisit şi nu competent ca s se ocupeă ă ă de o astfel de situa ie deosebit . Alergase c tre Anjiro, sperînd şi rugîndu-se ca ştirea s nu fieţ ă ă ă adev rat . Dar corabia era olandez iar pilotul englez şi toat ura împotriva ereziilor diavoleştiă ă ă ă ale lui Luther, Calvin, Henric al VIII-lea, veşnicului duşman Elisabeta şi bastardei sale de fiice, îlcovîrşiser şi înc îi întunecau judecata.ă ă

- Preotule, t lm ceşte ce a spus piratul, îl auzi peă ă daimyospunînd.

56Oh, Sfînt Fecioar , mam a lui Dumnezeu, ajut -m s ndeplinesc vrerea Ta. Ajut -m să ă ă ă ă ă ă ă ă

fiu tare în fa a acestuiţ daimyo, l -mi darul vorbirii şi ajut -m s -l aduc la Adev rata Credin .ă ă ă ă ă ţăP rintele Sebastio îşi adun gîndurile şi începus vorbeasc cu mai mult încredere.ă ă ă ă ă

Blackthorne ascult atent, încercînd s desluşeasc cuvinte şi în elesuri. P rintele spuseseă ă ă ţ ă "Anglia" şi "Blackthorne" şi ar tase la corabie, care st tea cuminte la ancor , în port.ă ă ă

Cum ai ajuns aici? întreb p rintele Sebastio.ă ăPrin Strîmtoarea Magellan. Aceasta este la o sut şi treizeci şiă

şase de zile de aici. Spune-i lui daimyo...Min i! Strîmtoarea Magellan este secret . Ai venit prin Africaţ ă

şi India. Pîn la urm , va trebui s spui adev rul. Aici se foloseşteă ă ă ătortura.

Strîmtoarea a fost secret . Un portughez ne-a vîndut o carte-ăpilot. Unul dintre ai voştri v-a vîndut pentru pu inaur de-al lui Iuda.ţSînte i cu to ii nişte gunoaie. Acum toate cor biile de r zboi,ţ ţ ă ăenglezeşti şi olandeze, ştiu drumul c tre Pacific. O flot , dou zeci deă ă ă



cor bii englezeşti de linie, cu şaizeci de tunuri la bord fiecare, atacă ăchiar acum Manilla. Imperiul vostru e terminat

Min i!ţDa, gîndi Blackthorne, ştiind c nu era alt fel de a dovedi minciuna decît s mergi laă ă

Manilla.- Flota asta va pustii m rile şi v va şterge de pe fa a p mîntuluiă ă ţ ă

coloniile. Şi înc o flot olandez trebuie s soseasc în cel mult oă ă ă ă ă

s pt mîn . Porcul portughezo-spaniol e-napoi în cocina lui, cuă ă ăgeneralul vostru iezuit în circ , acolo unde-i e locul.ăSe întoarse din nou şi se înclina adine c treă daimyo.- Afurisit s fii, tu şi gura ta murdar !ă ă-Ano mono wa nani o moshite oru ? se r sti ner bd toră ă ă daimyo.Preotul vorbi mai iute şi mai tare, rostind Magellan şi Manilla, dar Blackthorne se gîndea

că daimyo şi ofi erii nu p reau s în eleag mare lucru.ţ ă ă ţ ăCercetarea aceasta începu s -l oboseasc pe Yabu. Privi c tre port, c tre corabia care îiă ă ă ă

st pînise gîndurile de cînd primise mesajul tainic al lui Omi şi se întreb din nou dac era darulă ă ă zeilor, pe care îl aştepta de atita timp.

■

J

I57- Ai cercetat înc rc tura,ă ă Omi-san, îl întrebase în acea

diminea , de îndat ce sosise, plin de noroi şi foarte obosit.ţă ă- Nu, st pîne. Am crezut c e mai bine s sigilez corabia pîn laă ă ă ă

sosirea voastr , dar calele sînt pline cu l zi şi baloturi. Sper s fi f cută ă ă ătotul cum trebuie. Aici sînt toate cheile. Le-am confiscat.

-Bun. Yabu venise diriYedo, capitala lui Toranaga, de la mai mult de o sut de mile distan , înă ţă

fug , supunîndu-se el însuşi unei mari primejdii şi era o problem de via .şi de moarte s seă ă ţă ă întoarc la fel de curînd. C l toria îi luase aproape dou zile, pe drumuri proaste şi v ioageă ă ă ă ă pline de ap , în parte pe cal, în parte în palanchin.ă

M duc deîndat pe corabie.ă ăAr trebui s vede i str inii, st pîne, spusese Omi, rîzînd. Ceiă ţ ă ă

mai mul i au ochi albaştri ca pisicile siameze şi p r auriu, dar cea maiţ ăbun veste e c to i sînt pira i.ă ă ţ ţ

Omi îi spusese despre preot şi ceea ce aflase de la preot despre aceşti corsari şi ce zisesepiratul şi ce se întîmplase în tot acest timp, iar sîngele lui începuse s alerge de trei ori maiă iute. îşi st pînise ner bdarea de-a se duce la bordul cor biei şi a rupe sigiliile. în loc de astaă ă ă f cuse o baie, îşi schimbase îmbr c mintea şi.poruncise ca bară ă ă barii s fie aduşi în fa a lui.ă ţ ' .

Tu, preotule, spuse t ios, în elegînd cu greu japoneza proastă ţ ăa preotului. De ce este atît de mîniat pe tine?

E r u, pirat. Se închin diavolului.ă ă Yabu se aplec c tre Omi care st tea în stînga lui.ă ă ăPo i s în elegi ce spune, nepoate? Minte, ce crezi?ţ ă ţNu ştiu, st pîne. Cine şfie ce crede un barbar. îmi închipui că ă

preotul crede c piratul e un închin tor la diavol. Desigur, toate astea-să ăprostii.

Yabu se întoarse c tre preot, pe care îl ura. Ar fi dorit s -l poat crucifica ast zi şi să ă ă ă ă termine odat pentru totdeauna cu creştinismul " de pe p mînturile sale, dar nu putea. Deşi elă ă - ca to i ceilal iţ ţ daimyo -avea putere absolut pe p mînturile sale* era înc supus autorit iiă ă ă ăţ supreme a Consiliului Regen ilor - grupul de militari c ruia Taiko îi l sase prin testamentţ ă ă puterea pe timpul cît fiul s u era minor - şi supus, de asemenea, edictelor pe care Taiko leă d duse în timpul vie ii, careă ţ

58erau, toate, înc valabile. Unul dintre acestea, dat cu mul i am în urm , se ocupa deă ţ ă

barbarii portughezi şi hot ra c erau cu to ii proteja i, c , într-o anumit m sur , religia loră ă ţ ţ ă ă ă ă trebuia s fie tolerat şi preo ilor s li se îng duie, într-o oarecare m sur , s fac prozeli i şiă ă ţ ă ă ă ă ă ă ţ s converă teasc .ă



Tu, preotule, ce altceva a mai spus piratul? Ce- i spunea?ţGr beşte-te. i-ai înghi it limba?ă Ţ ţ

Piratul spune lucruri rele, rele, despre mai mul i pira i cuţ ţr zboi în cor bii. Mul i.ă ă ţ

Ce în elegi prinţ r zboi in cor bii?ă ă îmi pare r u, st pîne, nu în eleg.ă ă ţR zboi în cor bii,ă ă n-are sens, ne/i?

Ah, piratul spune: alte cor bii r zboi sînt în Manilla, în Filipine.ă ăOmi-san, în elegi ce zice?ţNu, st pîne. Accentul lui e îngrozitor, e de neîn eles.ă ţSpune, oare, c sînt mai multe cor bii de pira i la r s rit deă ă ţ ă ă

Japonia? Tu, preotule, sînt cor biile astea de pira i în apropiereaă ţcoastei? C tre est? Ei?ă

Da, st pîne, dar cred c mintă ă e. El spune, la Manilla.Nu în eleg. Unde-i Manilla?ţ j

C tre est. La multe zile de mers.ăDac vreo corabie de pira i vine aici, o s le facem o primireă ţ ă

pl cut , oriunde ar fi Manilla.ă ăV rog s m ierta i. Nu în eleg.ă ă ă ţ ţNu-i nimic, spuse Yabu, ajungînd la cap tul r bd rii. Hot rîse,ă ă ă ă

deja, c str inii trebuiau s moar şi se bucura la gîndul sta.ă ă ă ă ăDesigur, aceşti barbari nu intrau în edictul lui Taiko, care spunea "barbarii portughezi"

şvoricum, ei erau pira i. De cînd îşi amintea, ura barbarii, putoarea şi murd ria lor şi obiceiurileţ ă lor dezgust toare, faptul c mîncau carne, religia lor neroad , trufia şi proastele lor purt ri. Maiă ă ă ă mult decît atît, se sim ea umilit, aşa cum erau şi ceilal iţ ţ daimyo, de puterea lor asupra acestuiP mînt al Zeilor.ă

De secole existase între China şi Japonia o stare de r zboi. China nu îng duia nici un fel deă ă nego . M tasea chinezeasc era de neînlocuit în a face lunga var , arz toare şi umed , aţ ă ă ă ă ă Japoniei, mai uşor de îndurat. De genera ii doar o cantitate neînsemnat de m taseţ ă ă

59de contraband trecuse printre stavile şi putea fi cump rat , la preturi uriaşe, în Japonia.ă ă ă

Apoi, cam cu şaizeci de ani în urm , sosiser barbarii. împ ratul chinez din Beijing le d duse oă ă ă ă baz mic , în Macao, în sudul Chinei şi se în elesese cu ei s schimbe m tasea pe argint.ă ă ţ ă ă Japonia avea argint din belşug. în curînd, nego ul înflori. Amîndou rile tr geau foloase.ţ ă ţă ă Misi ii, portughezii, se îmbog ir , iar preo ii lor, cei mai mul i iezui i, devenir în curînd deţ ăţ ă ţ ţ ţ ă neînlocuit în nego . Doar preo ii reuşiser s înve e s vorbeasc chineza şi japoneza şi deciţ ţ ă ă ţ ă ă

puteau s se tocmeasc şi s t lm ceasc . Odat cu înflorirea nego ului, preo ii devenir şiă ă ă ă ă ă ă ţ ţ ă mai importan i. Acum schimţ burile anuale erau uriaşe şi afectau via a fiec rui samurai. Aşa cţ ă ă preo ilor trebuia s li se îng duie s -şi r spîndeasc religia, sau barţ ă ă ă ă ă barii ar fi plecat şi oricenego ar fi încetat. Erau acum şi cî iva foarte importan iţ ţ ţ daimyo creştini şi multe sute de mii deal i converti i, cei mai mul i în Kyushu, insula de sud, care era cea mai aproape de China şiţ ţ ţ avea portul portughez, Nagasaki.

tDa, gîndi Yabu, trebuie s -i înghi im pe preo i şi peă ţ ţ

portughezi, dar nu pe aceşti barbari, aceştia noi, cu p rul lor auriu, de necrezut şi cu ochiiă albaştri. Se înfierbînt . Acum, cel pu in, îşi va putea satisface curiozitatea - cum ar muri ună ţ barbar supus caznelor. Avea unsprezece oameni, unsprezece feluri diferite pe care le putea încerca. Nu-şi pusese niciodat întrebarea de ce îi f cea atîta pl cere suferin a celorlal i. Ştiaă ă ă ţ ţ doar c aşa era şi deci era ceva ce trebuia c utat şi gustat. Spuse:ă ă

- Corabia aceasta str in , neportughez şi de pira i, este confisă ă ă ţcat cu tot ceea ce este pe ea. To i pira ii sînt condamna i imediat...ă ţ ţ ţ

R mase cu gura c scat v zînd c petenia pira ilor îşnind pe neaşteptate la preot,ă ă ă ă ă ţ ţ smulgîndu-i de la briu crucifixul de lemn, sf rîmîndu-l şi aruncînd buc ile pe p mînt, apoiă ăţ ă strigînd ceva foarte tare. Piratul îngenunchie de îndat şi i se înclin adine, în timp ce g rzileă ă ă s rir la el cu s biile ridicate. . - Sta i, nu-l ucide i!ă ă ă ţ ţ

Yabu era uluit c cineva putea avea neobr zarea s se poarte cu o asemenea lips deă ă ă ă bun -cuviin în fa a lui.ă ţă ţ

Barbarii aceştia sînt dincolo de orice închipuire.Da, spuse Omi, în mintea c ruia n v liser toate întreb rile peă ă ă ă ă

care un astfel de gest le putea isca. ,

I60



Preotul era înc îngenuncheat, privind prostit la ceea ce r m sese din crucifix. îl v zur ,ă ă ă ă ă întinzînd mîinile tremur toare şi idicînd buc ile de lemn. Spuse ceva piratului, cu voceaă ăţ■ coborît , tproape blinda. Ochii i se închiser , îşi împleti mîinile şi buzele începuser s i seă ă ă ă mişte încet. C petenia pira ilor privea nemişcat în ais c tre ei, f r s clipeasc din ochiiă ţ ă ă ă ă ă albaştri ca de pisic . Yabu ~>use:ă

- Omi-san, mai întîi vreau s mergem pe corabie. Apoi, o să ă:epem. \

Vocea i se îngroş la gîndul pl cerii pe care şi-o promisese. Jffi - Vreau s încep cuă ă ă acela roşcat, de la cap tul şirului, acela m run el.ă ă ţOmi se aplec mai aproape şi-şi cobori vocea înfierbîntat .ă ă-.V rog s m ierta i, dar asta nu s-a mai întîmplat pîn acum, alte , de cînd portugheziiă ă ă ţ ă ţă

barbari au venit aici. Nu este crucifixul simbolul lor sacru? Nu sînt întotdeauna binevoitori cupreo ii lor? Nu îngenunchiaz ei, în fa a lor, aşa cum fac şi creştinii noştri? Nu au preo ii controlţ ă ţ ţ absolut asupra lor?

Te rog, fii mai limpede. To i îi urîm pe portughezi, alte , afar doar de creştinii dintreţ ţă ă

noi, neh? Poate c aceşti barbari sînt mai p're ioşi vii, decît mor i.ă ţ ţ-Cum?- Pentru c sînt. f r asem nare. Sînt împotriva creştinilor. Poateă ă ă ă

c un om în elept ar putea g si o cale de a folosi ura lor, sau lipsa loră ţ ăde credin , în folosul nostru. Sînt proprietatea voastr . Face i cu eiţă ă ţce vre i,ţ nehl

Da. Şi-i vreau puşi la cazne, gîndi Yabu. Da, dar te po i bucura de asta oricînd. Ascult -l peţ ă Omi. E un bun sfetnic. Dar e de încredere? Are vreun motiv tainic s spun asta? Gîndeşte-te.ă ă

- Ikawa Jikkyu e creştin, îşi auzi nepotul spunînd, numind pe cel mai aprig duşman, rud şiă aliat cu Ishidd, care îşi avea domeniul dincolo de hotarul- s u de apus. Nu a venit preotul staă ă împu it de acolo? Poate c aceşti barbari ar putea s - i dea cheia de a deschide întreagaţ ă ă ţ provincie a lui Ikawa, poate chiar şi pe-a lui Ishido, poate chiar a seniorului Toranaga, maiad ug el încet.ă ă

61 Yabu îi cercet atent chipul, încercînd s ajung la ceea ce era dincolo de el, apoi ochii seă ă ă

îndreptar c tre corabie. Nu se mai îndoia acum c fusese trimis de zei, da, dar era un dar,ă ă ă ă sau o pedeaps ? Puse deoparte propria pl cere în fa a interesului clanului s u.ă ă ţ ă

- Aşa-i, dar mai întîi invaf -i buna-cuviin . îndeosebi pe el.ă ţăPe sîngele Mîntuitorului, murmur Vinck.ăAr trebui s ne rug m, spuse van Nekk.ă ă

Am mai f cut-o odat .ă ăPoate c-ar mai trebui s o facem. Doamne, Dumnezeule, ceăbun ar fi o can de rachiu.ă ă

Erau înghesui i într-o pivni adînc , una dintre multele pe care pescarii le foloseau ca sţ ţă ă ă p streze peştele uscat la soare. Samuraii îi minaser de-a curmezişul pie ei, în jos, pe scar şiă ă ţ ă acum se g seau închişi sub p mînt. Pivni a era lat de cinci paşi, lung de cinci şi adînc deă ă ţ ă ă ă patru, cu pere ii şi podeaua de p mînt b t torit. Tavanul era f cut din dulapi groşi, cu un stratţ ă ă ă ă de p mînt deasupra şi un singur chepeng t iat în el.ă ă

D -te de pe piciorul meu, maimu afurisit !ă ţă ă Tac - igura, scîrn vie, spuse Pieterzoon, înveselit. Hei, Vinck,ă ţ ă

boşorog bâşinos, ai mai mult loc decît to i ceilal i!ţ ţPentru Dumnezeu, ce bun ar fi o bere rece. Mişc -te!ă ă* - Nu pot, Pieterzoon, st m mai înghesui i decît în pîntecul mamei.ă ţE vina C pitanului General. El ocup tot locul.ă ăD -i un brînci, trezeşte-l, spă use Maetsuldcer.

Ei? Ce s-a întîmplat? L sa i-m -n pace. Ce se întîmpl ? Sîntă ţ ă ăbolnav. Trebuie s stau întins. Unde sîntem?ă

Las -l în pace. E bolnav. Hai Maetsukker, ridic -te, pentruă ăDumnezeu!

Mînios, Vinck îl trase în sus şi-l propti de perete. Nu era loc destul pentru ca to i s steaţ ă întinşi jos sau m car s stea aşeza i în capul oaselor în .largul lor, in acelaşi timp. C pitanulă ă ţ ă General, Paulus Spillbergen, z cea lungit cit era de lung sub chepeng, unde era aerul cel maiă bun, cu capul proptit pe mantia f cut sul. Blackthorne st teaă ă ă

62sprijinit într-un col , privind c tre intrare. Echipajul ii l sase în pace şi se fineau tem toriţ ă ă ă



departe de el, atît cîfse putea, cunoscînd de mult vreme felul s u de a fi şi violen a luiă ă ţ exploziv întotdeauna ascuns de liniştea lui aparent .ă ă ă

Maetsukker îşi pierdu cump tul şi izbi cu pumnul în pîntecele lui Vinele.ă- Las -m -n pace sau te-omor, tic losule.ă ă ăVinck se arunc asupra lui, dar Bfackthorne îi înşfac pe amîndoi şi îi izbi cu capetele deă ă

perete.- Tac -v gura la to i, spuse domol.ă ă ţ

F cur cum li se poruncise.ă ă- Ne împ r im în carturi. Un cart doarme, unul st aşezat, altul-ă ţ ă în picioare. Spillbergen st lungit pîn se întremeaz . Coiful la- eă ă ă ălatrina.

F cu împ r eala. Dup ce se aranjar totul deveni mai sujor-tabiă ă ţ ă ă l. Trebuie s sc p m de aici, sau, în cel "mult o zi, o s fim prea sl bi i, gîndi Blackthorne.ă ă ă ă ă ţ

Cînd or s aduc scara, ca s ne dea ap , sau mîncare. Va trebui s fie noaptea asta, sau mîineă ă ă ă ă noapte. De ce ne-au b gat aici? Nu amenin am pe nimeni. Am fi putut s -l ajut mă ţ ă ă p&daimyo. Os în eleag ? Era singurul fel în care puteam s-ar t c popa e duşmanul nostru. O s în eleag ?ă ţ ă ă ă ă ţ ă Popa a înfeles.

- Poate c Domnul te va ierta pentru sacrilegiul pe care l-ai f cut,ă ădar eu nu, spusese p rintele Sebastio încet. N-am s am odihn pînă ă ă ăcînd tu şi r ul din tine nu ve i dispare de pe fa a p mîntului. Sudoareaă ţ ţ ă

y îi curgea şiroaie de-a lungul obrajilor şi b rbiei. O şterse f r s-o bage în seam , cuă ă ă ă urechea a intit la ceea ce se întîmpla în pivni , aşa cum .era cînd se afla la bord şi dormea,ţ ă ţă sau nu era de cart şi se gindea Ia ceva. Doar atît cît s simt primejdia înainte ca ea s se iste.ă ă ă

• Trebuie s sc p m de aici şi s lu m corabia. M întreb ce face Felicity şi copiii? Să ă ă ă ă ă ă vedem. Tudorare acum şapte ani, iar Lizbeth... Sîntem la un an şi unsprezece luni şi şase zilede Amsterdam. Mai ad ug m treizeci şi şapte de zile pentru strîns provizii şi drumul de laă ă Chatham pîn aici şi în cele din urm , cele unsprezece zile de dinainte de îmbarcarea laă ă Chatham. Asta-i.cu siguran vîrsta ei, dac toate smt în regul . Şi ar trebui s fie. Felicityţă ă ă ă g teşte acum şi are grij deă ă

63cas şi face cur enie şi sporov ie, iar copiii cresc, la fel de puternici şi ne tem tori caă ăţ ă ă

mama lor. O s fie minunat înapoi acas . O s mergem împreun de-a lungul rmului şi-nă ă ă ă ţă p dure şi prin poieni, prin frumuse ea care este Anglia. Peste ani se obişnuise s se gîndească ţ ă ă la ei ca la nişte personaje dintr-o pies , oameni pe care-i iubeşti şi pentru care suferi, iar piesaă nu se sfirşeşte niciodat . Altfel dorul de ei era prea greu de suportat. Putea chiar s numereă ă zilele în care fusese acas , în unsprezece ani, de cînd se însurase. Erau pu ine, îşi zise, preaă ţ

pu ine. E o via grea pentru o femeie, Felicity, spusese el mai înainte, iar ea-i r spunsese:ţ ţă ă "Orice fel de via e grea pentru o femeie." Pe atunci avea şaptesprezece ani, era înalt , iarţă ă p rul ei era lung şi senzu...ă

Urechile îi spuser s se p zeasc . Oamenii st teau aşeza i, sau sprijini i, sau încercau să ă ă ă ă ţ ţ ă doarm . Vinck şi Pieterzoon, prieteni buni, vorbeau în şoapt . Van Nekk se holba în gol, ca şiă ă ceilal i. Spillbergen era^pe jum tate treaz, iar Blackthorne gîndi c b rbatul era mai puternicţ ă ă ă decît l sa s se cread .ă ă ă

în t cerea neaşteptat ce se aşternuse se auzir paşi deasupra. Paşii se oprir . Vociă ă ă ă înfundate, în acea limb aspr , cu sunete ciudate. Blackthorne crezu c recunoaşte voceaă ă ă samuraiului. Omisa/î? Da, sta era numele, dar nu putea fi sigur. Dup un timp vocile se opriră ă ă şi paşii se dep rtar .ă ă

Crezi c or s ne dea ceva de mîncare, pilotule? întreb Sonk.ă ă ăDa.Ne-ar prinde bine ceva de b ut. Bere rece, Dumnezeule! spuseă

Pieterzoon.

- Taci din gur , zise Vinck. Mi se face r u cînd m uit la tine.ă ă ăBlackthorne sim ea c maşa leoarc . Şi putoarea. Dumnezeule,ţ ă ă

ar prinde bine 6 baie, îşi zise şi brusc zîmbi, amintindu-şi. în acea zi, Mura şi ceilal i îl c raser în camera cald şi-l întinţ ă ă ă seser pe o banc de piatr ,ă ă ă

cu mîinile şi picioarele înc amor ite şi abia mişcîndu-se. Cele trei femei, conduse de hîrcaă ţ b trîn , începuser s -l dezbrace şi el încercase s le împiedice, dar de fiecare dat cînd seă ă ă ă ă ă mişca, unul dintre b rba i îi atingea un nerv lasîndu-l f r puleri şi, oricît de mult s-ar fi înfuriată ţ ă ă şi-ar fi blestemat, ele continuaser s -l dezbrace pîn cînd r m sese gol. Nu se ruşinase c eraă ă ă ă ă ă

64gol în fa a unor femei, ci pentru c dezbr catul era întotdeauna un lucru f cut departe deţ ă ă ă



al i ochi, aşa se obişnuise şi nu-i pl cea s fie dezbr cat de nimeni, cu atît mai pu in deţ ă ă ă ţ b ştinaşii ştia necivlliza i. Dar ca s fii dezbr cat de fa cu toat lumea, ca un copilaşă ă ţ ă ă ţă ă neajutorat şi s fii sp lat peste tot, ca un sugar, cu o ap cald , spumoas şi parfumat , înă ă ă ă ă ă timp ce ei t if suiau şi zîmbeau, iar el z cea întins pe spate, era prea mult. Apoi avusese oă ă ă erec ie şi oricît de mult ar fi încercat s împiedice asta, devenea din ce în ce mai r u. Cel pu inţ ă ă ţ aşa gîndea el - spre deosebire de femei. Ochii lor deveniser din ce în ce mai mari şi elă începuse s roşeasc . Iisuse Dumnezeule, mare şi bun, nu pot s nu roşesc. Dar aşa era şi astaă ă ă

p rea s -l fac şi mai vîrtos, iar b trîna b tuse din palme, minunîndu-se, şi spuse ceva, la careă ă ă ă ă to i ceilal i d duser din cap, iar ea îşi scuturase capul plin de uimire şi mai spuse ceva, iarţ ţ ă ă ă ceilal i încuviin ar mai abitir din cap. Mura zisese cu foarte mult seriozitate:ţ ţ ă ă

- C pitan-san,ă mama-san î i mul umeşte. Cea mai minunat clip . Acum, moare fericit .ţ ţ ă ă ăŞi se înclinaser cu to ii ca unul, iar atunci Blackthorne desă ţ coperise cît de caraghios era

totul şi începuse s rîd . R m seser cu to ii uimi i, apoi începuser şi ei s rîd . Rîsul îi t iaseă ă ă ă ă ţ ţ ă ă ă ă din vîrtoşenie şi b trîna se întristase pu in şi o spusese, iar asta îl f cuse s rîd şi mai tare, şiă ţ ă ă ă ceilal i i se al turaser . Apoi îl întinseser grijulii în apa fierbinte şi adînc şi curînd,ţ ă ă ă ă nemaiputînd îndura, ei Q lungiser gîfîind, înc odat , pe banc . Femeile îl uscaser şi apoiă ă ă ă ă sosise b trînul orb. Blackthorne nu cunoscuse pîn atunci masajul. La început încercase s seă ă ă împotriveasc degetelor iscoditoare, dar apoi magia lor îl furase şi curînd, dup ce degeteleă ă descoperir nodurile şi f cur s circule sîngele, sau elixirul care aluneca pe sub piele şiă ă ă ă muşchi şi nervi, începu aproape s toarc ca o pisic .ă ă ă

Apoi fusese ajutat s ajung în pat, ciudat de sl bit, pe jum tate visînd, iar acolo îl aşteptaă ă ă ă fata. Fusese r bd toare cu el şi, dup ce dormise, cînd îşi venise în puteri, o avusese cuă ă ă blînde e, deşi îi lipsise mult. N-o întrebase numele, iar diminea a, cînd Mura, încordat şi foarteţ ţ însp imîntat, îl trezise din somn, ea nu mai era acolo.ă

Blackthorne oft . Via a e minunat , îşi zise.ă ţ ă65

în pivni , Spillbergen aiura din nou. Maetsukker îşi îngrijea capul şi gemea, nu de durere,ţă ci de spaim , iar musul Croocq era în pragul leşinului. Jan Roper spuse:ă

Ce-ai g sit de ris aici, pilotule?ăDu-te dracului!Cu tot respectul, pilotule, începu Van Nekk prudent, aducînd

discu ia la ceea ce era de mai mult timp în min ile lor. Ai fost foarteţ ţneîn elept s -l ataci pe pop în fa a spurc ciunilor de galbeni tic loşi.ţ ă ă ţ ă ă

încuviin ar to i, deşi cu mult grij .ţ ă ţ ă ă- Dac n-ai fi f cut-o, nu cred c am mai fi în buclucul staă ă ă ă

împu it.ţVan Neklc nu se apropie de Blackthorne.- Tot ce trebuie s faci e s - i ii capul plecat în rîn , cînd senioră ă ţ ţ ţă ă

Tic loşenie e prin preajm şi-atunci to i sînt blînzi ca mieii. .ă ă ţAştepta un r spuns, dar Blackthorne nu spuse nimic, doar se întoarse iar ca s privească ă ă

c tre chepeng. Era ca şi cum nu s-ar fi spus nimic. Neliniştea lor crescu. Paulus Spillbergen seă ridic cu greutate într-un cot,ă

- Despre ce vorbi i, Baccus?ţVan Nekk se duse pîn la el şi-i explic despre preot şi cruce şi ce se mai întîmplase şi deă ă

ce erau acolo. Ochii îl dureau ast zi mai tare ca niciodat .ă ăDa, asta a fost primejdios, pilotule, spuse Spillbergen. Da, chiar

foarte greşit aş spune. Da i-mi nişte ap . Acum, iezui ii n-or s ne laseţ ă ţ ădeloc în pace.

Ar fi trebuit s -i suceşti gîtul, pilotule. Iezui ii, oricum, nu neă ţlas în pace, spuse Jan Roper. Sînf nişte p duchioşi murdari şi sîntemă ă

aici, în groapa asta împu it , ca pedeaps a Domnului.ţ ă ăAsta-i o prostie, Roper, spuse Spilbergen. Sîntem aici pentru...E pedeapsa Domului. Ar fi trebuit s ardem toate bisericileă

din Santa Magdalena, nu doar dou . Aşa ar fi trebuit. Haznaleleăsatanei!

Spillbergen lovi f r vlag o musc .ă ă ă ă- Trupele spaniole se regrupau şi eram mult mai pu ini ca num r.ţ ă

Eram unul la cincisprezece. Da i-mi nişte ap . Jefuiser m oraşul şiţ ă ăstrînsesem prada şi-i l sasem cu nasul în rîn . Iar dac mai st team,ă ţă ă ă ă

66



am fi fost ucişi. Pentru Dumnezeu, da i-mi careva nişte ap . Am fi fost cu to ii ucişi, dacţ ă ţ ă nu ne retr geam.ă

- Şi ce conteaz , cînd faci lucrarea Domnului? Noi i-am înşelatăaştept rile.ă

- Poate c sîntem aici tot pentru lucrarea Domnului, spuse VanăNekk împ ciuitor, c ci Roper era un om bun, deşi mult prea habotnic,ă ăun negustor iste şi tovar şul de afaceri al fiului s u.ţ ă ă

- Poate c am putea s le ar t m b ştinaşilor de aici drumul greşit, papistaş, pe care auă ă ă ă ă apucat-o. Poate am putea s -i aducem la Adev rata Credin .ă ă ţă- Foarte adev rat, spuse Spillbergen. înc se sim ea sl bit, dar puterile-i reveneau. Cred c-ă ă ţ ă

ar fi trebuit s te sf tuieşti cu Baccus, pilotule. în definitiv el e starostele negustorilor. E foarteă ă bun la p l vr git cu b ştinaşii. Da i-mi ap , am spus!ă ă ă ă ţ ă

- Nu e deloc, Paulus.Van Nekk deveni şi mai posomorit.Nu ne-au dat nici ap , nici mîncare. N-avem nici m car ună ă

ucal, s ne uşur m în el.ţ ă ăEi bine, cere i una. Şi nişte ap . Doamne, Dumnezeule, mi-eţ ă

sete. Cere i ap . Tu.ţ ăEu? întreb Vinck.ăDa, tu.Vinck arunc o privire c tre Blackthorne, dar Blackthorne privea nep s tor chepengul, aşaă ă ă ă

c Vinck se aşez dedesubtul desă ă chiz turii şi strig :ă ă- Hei, voi de sus! Da i-ne nişte afurisit de ap .'Vrem mîncare şi ap !ţ ă ă ăNu veni nici un r spuns. Strig din nou. Din nou, nici un r spuns. Incet-încet ceilal i i seă ă ă ţ

al turar cu strig tele lor. To i, în afar de Blackthorne. în curînd panica şi grea a provocat deă ă ă ţ ă ţ ă spa iul îngust şi nes n tos se strecur în vocile lor şi ei începur s urle ca lupii. Chepengul seţ ă ă ă ă ă deschise. Omi privea jos, la ei. Al turi de el st tea Mura Şi preotul.ă ă

- Ap şi hran , pentru Dumnezeu!Da(i-ne drumul de aici! în curînd ipau cu to ii. Omi f cuă ă ţ ţ ă un semn c tre Mura, care d du "in cap şi plec . O clip mai tîrziu se reîntoarse cu un altă ă ă ă pescar, c rîndă

67 între ei un ciub r mare. Golir con inutul - resturi putrezite de peşteă ă ţşi ap s rat de mare - în capul întemni a ilor. Oamenii din pivni seă ă ă ţ ţ ţă împr ştiar , încercînd s se fereasc , dar nici unul dintre ei nu reuşi.ă ă ă ăSpillbergen tuşea sufocat, aproape înecat. Unii dintre ei alunecar şiăfur c lca i în picioare. Blackthorne nu se mişcase din col . îl fixa peă ă ţ ţ

Omi cu o privire plin de ur . Apoi Omi începu din nou s vorbeasc .ă ă ă ăInsp imînta i, îl ascultau în t cerea întrerupt doar de tuşea şi icneteleă ţ ă ălui Spillbergen. Cînd Omi termin , preotul, nervos, se apropie deădeschiz tur .ă ă• - Acestea sînt poruncile lui Kasigi Omi, Ve i începe s v purta i ca nişte fiin eţ ă ă ţ ţ

omeneşti, bine-crescute. Nu ve i mai face zgomot. Dac face i, data viitoare or s r stoarne înţ ă ţ ă ă pivni înc şase ciubere, apoi zece, apoi dou zeci. O s vi se dea hran şi ap , de dou ori peţă ă ă ă ă ă ă zi. Cînd ve i înv a s v purta i, o s vi se îng duie s ieşi i în lumea oamenilor. Prinţ ăţ ă ă ţ ă ă ă ţ îng duin a seniorului Yabu vi s-au cru at vie ile, tuturor, cu condi ia s -l servi i cu credin .ă ţ ţ ţ ţ ă ţ ţă Tuturor, în afar de unul. Unul dintre voi trebuie s moar la asfin itul soarelui. Voi ve i hot rî ă ă ă ţ ţ ă care s fie. Dar tu, şi ar t la Blackthorne, tu nu trebuie s fii ales.ă ă ă ă

Stînjenit, preotul r sufl adînc, se înclin pe jum tate c tre samurai şi se d du înapoi. Omiă ă ă ă ă ă privi în groap . Putea vedea ochii lui Blackthorne şi le sim ea ura. O s -mi ia mult pîn am să ţ ă ă ă înfrîng cerbicia omului sta, îşi spuse. Nu conteaz , e timp destul. Chepengul c zu cu zgomotă ă ă la loc.

68CAPITOLUL 3 Yabu z cea în baia fierbinte, mai mul umit şi mai sigur de sine decît fusese vreodat înă ţ ă

via a lui. Corabia îşi dezv luise bog ia şi aceast bog ie îi d dea o putere la care nici nuţ ă ăţ ă ăţ ă visase.

- Vreau ca mîine totul s fie dus la rm, spusese. Pune i musă ţă ţ chetele la loc, în l zile lor.ă Acoperi i totul cu plase sau saci.ţ

Cinci sute de muschete, gîndi încîntat. Mai mult praf de puşc şi proiectile decît areă Toranaga în toate cele Opt Provincii. Şi dou zeci de tunuri, cinci nii de ghiulele şi muni ie dină ţ belşug. L zi cu s ge i de foc. Totul de cea mai bun calitate european .ă ă ţ ă ă



- Mura, ai s faci roă st de hamali. Igurashi-san, vreau tot acest armament, şi tunurile, dusdeîndat şi în tain în castelul meu din Mishima. Eşti direct r spunz tor. - Da, st pîne.ă ă ă ă ă

Fuseser în cala principal a navei şi to i îl priviser cu gurile c scate: Igurashi, un b rbată ă ţ ă ă ă înalt, vînos, cu un singur, ochi, şeful suitei lui; Zukimoto, administratorul s u, împreun cu zeceă ă s teni asuda i, care deschiseser l zile sub supravegherea lui Mura şi garda peră ţ ă ă sonal de-ăpatru samurai. Ştia c ei nu-i în elegeau entuziasmul, nici nevoia ca totul s fie f cut peă ţ ă ă ascuns. Bun, îşi zise.

Portughezii introduseser muschetele şi praful de puşc în 1542, cînd descoperiseră ă ă Japonia. Peste optsprezece luni le f ceau şi japonezii. Nu se apropiau de calitatea celoră europene, dar asta nu conta, pentru c armele erau socotite mai mult o noutate şi, o bună ă bucat de vreme, folosite numai la vîn toare, dar chiar şi pentru asta arcurile erau cu mult maiă ă precise. în plus, şi foarte important, la japonezi r zboiul era aproape ritual: lupt corp la corp,ă ă individual , sabia fiind cea mai onorabil arm . Folosirea armelor de foc era socotit o laşitateă ă ă ă şi dezonorant , total împotriva codului samurailor,ă bushido, Calea R zboinicului, ce-l obliga peă samurai s lupte onorabil, s tr iasc onorabil şi s moar onorabil; s manifeste credină ă ă ă ă ă ă ţă ne rmurit şi neîndoielnic seniorului s u; s nu se team de moarte - ba chiar s o caute, caţă ă ă ă ă ă ă parte a îndatoririlor sale; s fie maidru dă

epropriu-i nume şi s -l p streze nep tat.ă ă ă

69

De ani Yabu avea o teorie p strat în tain . în sfirşit, gîndi fericit, po i s-o dezvol i şi s-oă ă ă ţ ţ pui în aplicare: cinci sute de samurai aleşi anume, înarma i cu muschete, dar preg ti i ca oţ ă ţ forma iune unitar , vîrful de lance al celor dou sprezece mii de solda i din trupele taleţ ă ă ţ înarmate tradi ional, sprijini i de cele dou zeci de tunuri, folosite într-un chip anume de oameniţ ţ ă anume, instrui i şi ei tot ca o unitate. O strategie nou pentru o er nou ! în r zboiul care seţ ă ă ă ă apropie armele de foc ar putea fi hot rîtoare!.ă

Cum r mîne cuă bushidoi îl întrebaser întotdeauna umbrele str moşilor.ă ăCum r mîne cuă bushidol le întorsese la rîndu-i întrebarea.Nu-i r spunseser niciodat .ă ă ăNici în cele mai nebuneşti dintre visele sale nu-şi închipuise c şi-ar putea îng duiă ă

vreodat s aib cinci sute de puşti. Dar acum le avea pe degeaba şi era singurul care ştiaă ă ă cum s le foloseasc . Dar de partea cui? A lui Toranaga sau a lui Ishido? Sau ar trebui să ă ă aştepte şi, poate, s fie el eventualul înving tor?ă ă

Igurashi-ia/i, vei c l tori noaptea şi vei asigura o paz sever .ă ă ă ăDa, st pîne.ăMura, asta trebuie s r mîn o tain , altfel satul va fi şters deă ă ă ă

pe fa a p mîntului.ţ ă

- N-o s scape nimeni nici un cuvînt, st pîne. Pot s m pună ă ă ăchezaş pentru satul meu, dar nu şi pentru drum sau pentru celelaltesate. Cine ştie unde sînt iscoade? Dar noi n-o s spunem nimic.ă

Dup aceea Yabu se dusese în camera tezaurului. Aici se g sea ceea ce el b nuia a fiă ă ă prad piratereasc : talgere de aur şi argint, cupe, candelabre şi podoabe, cîteva picturiă ă religioase în rame împodobite. Un cuf r era plin cu haine femeieşti brodate mig los cu fir deă ă aur şi pietre colorate.

- Am s pun s topeasc aurul şi argintul în lingouri pentru vistierie, spusese Zukimoto.ă ă ă Era un b rbat îngrijit, meticulos, trecut de patruzeci de ani şi nu era samurai. Cu ani în urmă ă fusese preot-r zboinic budist, dar Taiko, Ap r torul Tronului, îi distrusese mîn stirea într-oă ă ă ă campanie de cur ire a rii de unele mîn stiri şi secte r zboinice budiste care nu îiăţ ţă ă ă recunoşteau suzeranitatea absolut . Mituind pe unii şi pe al ii, Zukimoto reuşise s scape de laă ţ ă o moarte

70

_ . uuu i ţ acum era de

- Cît priveşte hainele, s-ar putea ca firul de aur şi pietrele pre ioase s fie valoroase. Dac -ţ ă ămi îng dui i, voi pune s fie împachetate şi trimise la Nagasaki împreun cu tot ce se poateă ţ ă ă salva. Portul Nagasaki, de pe coasta sudic a insulei Kyushu, era antrepozitul legal şi locul deă nego al portughezilor.ţ

S-ar putea ca barbarii s pl teasc bine pentru resturile astea.ă ă ăBun. Ce-i cu baloturile din cealalt cal ?ă ă Toate sînt cu es turi groase. Complet nefolositoare pentruţ ă



noi, alte , f r absolut nici o valoare pe pia . Dar asta o s v plac .ţă ă ă ţă ă ă ăZukimoto deschisese casa de bani. în ea se g seau dou zeci de mii de monezi noi deă ă

argint. Dubîoni spanioli de cea mai bun calitate. Yabu se r suci în cad . îşi şterse sudoarea deă ă ă pe fa şi gît cu un prosop mic, alb şi se cufund mai adînc în apa fierbinte şi aromat . Dacţă ă ă ă acum trei zile, îşi spuse, i-ar fi prezis un ghicitor c-au s se-ntîmple toate astea, l-ai fi pus s -şiţ ă ă înghit limba pentru minciunile lui. în urm cu trei zile el se afla în Yedo, capitala lui Toranaga.ă ă Mesajul lui Omi sosise pe sear . F r îndoial , corabia trebuia ceră ă ă ă cetat imediat, dar Toranagaă

se g sea înc la Osaka pentru o ultim confruntare cu generalul Ishido, iar cît lipsea îi invitaseă ă ă pe Yabu şi pe acei to iţ daimyo din împrejurimi care-l sprijineau, s aştepte pîn la întoarcereaă ă sa. O asemenea invita ie nu putea fi refuzat f r urm ri. Yabu ştia c el şi ceilal iţ ă ă ă ă ă ţ daimyoindependen i, precum şi familiile lor erau, pur şi simplu, o garan ie în plus pentru Toranaga şiţ ţ c , deşi, bineîn eles, cuvîntul n-ar fi fost rostit niciodat , ei erau ostatici pentru siguran aă ţ ă ţ întoarcerii lui Toranaga din Osaka, fort rea a de nep truns a duşmanului, unde se ineaă ţ ă ţ întrunirea. Toranaga era Preşedintele Consiliului Regen ilor pe care Taiko îl desemnase peţ patul de moarte ca s conduc împ r ia pe timpul .cît fiul s u, Yaemon, care acum avea şapteă ă ă ăţ ă ani, era minor. Erau cinci regen i, to iţ ţ daimyo de vaz , dar numai Toranaga şi Ishido avă eau defapt puterea.

71 Yabu cînt rise cu grij toate motivele de a merge la Anjiro, cît ar fi fost de primejduit acoloă ă

sau r mînînd pe loc. Apoi trimisese după ă s°fie şi dup concubina sa favorit . O concubin era oă ă ă iitoare oficial ,ţ ă

îng duit de lege. Un b rbat putea s aib în acelaşi timp cîte conă ă ă ă ă cubine voia, dar numaio singur so ie.ă ţ

- Nepotul meu, Omi, tocmai mi-a trimis vorb , în tain , c o navă ă ă ăbarbar a sosit în Anjiro.ă

- Una dintre Cor biile Negre? întrebase emo ionat so ia lui.ă ţ ă ţAcestea erau uriaşele, neînchipuit de bogatele nave de comerţ

care circulau anual, purtate de vînturile musonice, între Nagasaki şi colonia portugheză Macao, ce se afla la aproape o mie de mile spre sud, pe p mîntul Chinei.ă

- Nu, dar s-ar putea s fie bogat . Eu plec imediat. Voi trebuieă ăs spune i c m-am îmboln vit şi nu pot fi deranjat cu nici un chip.ă ţ ă ăM -napoiez în cinci zile.ă

E nespus de primejdios, îl prevenise so ia lui. Seniorulţ Toranaga a poruncit limpede ca noi s r mînem aici. Sînt sigur c oă ă ă ă

s cad iar la învoial cu Ishido şi e prea puternic ca s - i îng dui s -lă ă ă ă ţ ă ănemul umeşti. Alte , nu putem fi siguri c n-o s b nuiasc cinevaţ ţă ă ă ă ăadev rul, sînt iscoade pretutindeni. Dac Toranaga se întoarce şi teă ăg seşte plecat, lipsa ta poate fi în eleas greşit. Duşmanii t i îi voră ţ ă ăpicura otrav în inim .ă ă

Da, ad ugase concubina. Te rog s m ier i, dar trebuie s-oă ă ă ţascul i pe doamna. Ea are dreptate. SenioruJ-Toranaga niciodat n-arţ ăcrede c l-ai nesocotit poruncile doar ca s te ui i la o corabie barbar .ă ă ţ ă Te rog trimite pe altcineva. ,

Dar asta nu e o corabie barbar obişnuita Nu este portughez .ă ăAsculta i-m . Omi spune c e dintr.-o alt ar . Aceşti oameni vorbescţ ă ă ă ţ ăo limb diferit şi au ochi albaştri şi p r auriu.ă ă ă

Otm-san şi-a pierdut min ile. Sau a b ut prea multţ ă sate, spuseseso ia lui.ţ

E o treab mult prea însemnat ca s v ard de glume, atît ieă ă ă ă ă ţ

cît şi lui.So ia sa se înclinase, îşi ceruse iertare şi spusese c era îndrept it s o repead , dar cţ ă ăţ ă ă ă

observa ia ei nu fusese batjocoritoare. Era o femeie micu , sub ire, cu zece ani mai în vîrstţ ţă ţ ă decît el, care-i d ruise cîte un copil în fiecare an, timp de opt ani, pîn ce pîntecele i seă ă sec tuise - iar dintre aceştia, cinci fuseser b ie i. Trei deveniser r zboinici şi muriseră ă ă ţ ă ă ă vitejeşte în r zboiul împotriva Chineiă . Un altul

72ajunsese preot budist, iar pe ultimul, care acum avea nou sprezece ani, el îl dispre uia.ă ţSofia lui, doamna YuriJco, era singura femeie de care se temuse vreodat , singura femeieă

pe care o pre uise vreodat - în afar de mama lui, acum moart - şi-i conducea gospod ria cuţ ă ă ă ă



o mîn de fier.ăDin nou îmi cer iertare. A dat Omi-san am nunte în privin aă ţ

înc rc turii?ă ăNu, n-a cercetat-o, Ywiko-san. Spune c a sigilat-o deîndat ,ă ă

pentru c era atît de neobişnuit . Pîn acum n-a trecut niciodat peă ă ă ăaici o nav care s nu fie portughez ,ă ă ă neh? Mai zice c e o nav deă ăr zboi. Cu dou zeci de tunuri pe punte.ă ă

A! Atunci trebuie s mearg de-ndat cineva.ă ă ăM duc chiar eu.ă Te rog, mai gîndeşte-te. Trimite-l pe Mizuno. Fratele t u esteă

deştept şi chibzuit. Te implor, nu te duce.Mizuno e.slab şi nu e de încredere.Atunciporunceşte-i s -şiă fac seppukuă şi termin cu el, spuseseă

ea aspru.Seppuku, numit uneori şi hamchiri, sinucidere ritual prin spin-tec rea pîntecelui, eraă ă

singurul mod prin care un samurai îşi putea isp şi cu cinste o ruşine, unp cat sau o greşeal şiă ă ă era îng duit numai pentru casta samurailor. To i samuraii - femei şi b rba i - erau preg ti iă ţ ă ţ ă ţ înc din copil rie fie pentru actul în sine, fie ca s ia parte la ceremonie ca secondan i. Femeileă ă ă ţ îşi t că eaaseppuku doar înfigîndu-şi un pumnal în gît.

Mai tîrziu, nu acum.Atunci trimite-l pe Zukimoto. Pe el te po i bizui.ţDac Toranaga n-ar fi poruncit ca toate so iile şi concubineleă ţ

s stea şi ele aici, te-aş trimite pe tine. Dar ar fi prea periculos. Trebuieăs m duc eu. N-am de ales. Yuriko-iw*, spuneai c vistieria e goal ,ă ă ă ăc nu mai g sim în elegere la tic loşii de c m tari. Zukimoto zice că ă ţ ă ă ă ănoi lu m cele mai mari d ri rilor. Trebuie s am mai mul i cai, maiă ă ţă ă ţmulte arme şi mai mul i samurai. Poate c nava o s ofere mijloaceleţ ă ăpentru asta.

Poruncile seniorului Toranaga au fost destul de limpezi, alte .ţăDac se-ntoarce şi afl ...ă ă

73Da, dacă se întoarce, doamn . Eu tot mai cred c s-a vîrît singură ă

în curs . Seniorul Ishido are opt zeci de mii de samurai numai înăcastelul Osaka şi-n împrejurimi. Toranaga a f cut o nebunie c s-a dusă ăacolo cu cîteva sute de oameni.

E mult prea viclean ca s se pun în primejdie f r rost, spuseseă ă ă ă

ea cu convingere.Dac-aş fi în locul lui Ishido şi l-aş avea în mîn , l-aş uă cideimediat.

Da. Ins mama Moştenitorului e înc ostatic în Yedo, pîn seă ă ă ă întoarce Toranaga. Generalul Ishido n-o s -ndr zneasc s se atingă ă ă ă ăde Toranaga atîta vreme cît ea nu e în siguran înapoi, la Osaka.ţă

Eu l-aş omorî. Dac doamna Ochiba tr ieşte sau moare, n-areă ăimportan . Moştenitorul e în siguran în Osaka. Cu Toranaga mort,ţă ţăsuccesiunea e asigurat . Toranaga e singura amenin are adev rată ţ ă ăpentru Moştenitor, el e singurul care poate s se foloseasc de Conă ăsiliul Regen ilor, uzurpînd puterea lui Taiko şi omorînd b iatul.ţ ă

Iart -m , alte , dar s-ar putea ca generalul Ishido s -i atragă ă ţă ă ăde partea sa pe ceilal i trei regen i şi s -l acuze pe Toranaga de tr dare.ţ ţ ă ăAsta ar însemna sfirşitul liii Toranaga, heh? spusese concubina.

Da, doamn , dac Ishido ar putea, ar face-o, dar nu cred că ă ă

poate, şi nici Toranaga nu poate. Taiko a ales pe cei cinci regen i cuţprea mare chibzuin . Se dispre uiesc atît de mult unul pe cel lalt,ţă ţ ă încît e aproape cu neputin s se-n eleag asupra vreunui lucru.ţă ă ţ ă

înainte de a lua puterea pei cinci mari daintyo juraser public credin veşnic fa deă ţă ă ţă muribund şi fa de fiul s u şi urmaşii lor. Şi tot public f cuser jur mîntul sacru de a hot rî ţă ă ă ă ă ă împreun în Consiliu şi juraser s treac împ r ia neştirbit lui Yaemon, cînd acă ă ă ă ă ăţ ă esta va împlini cincisprezece ani.

A hot rî împreun înseamn c , de fapt, nimic nu poate fiă ă ă ăschimbat pîn ce Yaemon nu devine major.ă

Dar într-o bun zi, alte , patru regen i se vor uni împotrivaă ţă ţ



unuia - din pizm , team sau ambi ie -ă ă ţ neh ? Cei patru vor ocoli astfelporuncile lui Taiko îndeajuns ca s înceap un r zboi,ă ă ă neh?

Da, dar va fi un r zboi m runt, doamn , şiă ă ă acela care va r mîneăsingur, va fi zdrobit, iar p mînturile lui vor fi împ r ite de înving tori,ă ă ţ ăcare apoi vor trebui s numeasc pe cel deă ă al cincilea regent, iar, cu

74timpul, vor fi din nou patru contra unu şi din nou acela va fi zdrobit şi p mînturile luiă

împ r ite - exact cum a pl nuit Taiko. Singura mea problem este cine va r mîne singur deă ţ ă ă ă data asta, Ishido sau Toranaga? Toranaga va fi cel singur.De ce?Ceilal i se tem prea mult de el deoarece to iţ ţ ştiu c , în adînculă

sufletului, rivneşte s fieă Shogun, oricît de mult ar t g dui.ă ăShogun era rangul suprem pe care-l putea atinge un muritor în aponia. Shogun însemna

Dictator Militar Suprem. Numai un singur lyo dintre to i putea s de in titlul şi numaiţ ă ţ ă Maiestatea Sa iperial - împ ratul, Fiul Cerului - cari; tr ia retras, al turi deă ă ă ă

e imperiale, în Kyoto, putea s acorde titlul. Odat cu numireaă ă Shogunului veneau însemnele puterii ab-lute: sigiliul şi mandatul imperial. Shogunul st pînea în numele paratului.ă Toat puterea venea de la împ rat, c ci el cobora direct zei. Deci oriceă ă ă daimyo care se împotrivea Shogunului era de la sine în eles socotit nesupus tronului şi proscris deîndat , iarţ ă p mînturile sale confiscate.ă

împ ratul era venerat ca o divinitate, pentru c el cobora în linie direct din Zei a Soare,ă ă ă ţ Amaterasu Omikami, unul dintre copiii zeilor Izagi şi Izami, cei care creaser insulele Japonieiă din bolta cereasc . Prin drept divin, împ ratul st pînea tot p mîntul, poruncea şi i se d deaă ă ă ă ă ascultare f r crîcnire. Dar, în fapt, de mai bine de şase secole puterea se afla în spateleă ă tronului.

în urm cu şase veacuri se produsese o schism , cînd dou dintre cele trei mari familiiă ă ă semiregale şi rivale de samurai - Minowara, Fujimoto şi Takashima - sprijiniser pretenden iă ţ rivali la tron şi aruncaser ara într-un r zboi civil. Dup şaizeci de ani familia Minowaraă ţ ă ă înfrînsese pe Takashima, în timp ce clanul Fujimoto r m sese neutru. De atunci, ap rîndu-şi cuă ă ă înc p înare puterea,ă ăţ Shogunii Minowara st pîniser imperiul, declaraser shogunatul loră ă ă ereditar şi începuser s -şi m rite unele dintre fiice cu descenden i imperiali, împ ratul şiă ă ă ţ ă întreaga Curte Imperial erau complet izola i în palatele cu ziduri înalte şi gr dinile din micaă ţ ă enclav din Kyoto, mai tot timpul in mari lipsuri, îndeletnicindu-se zi de zi cu ritualurile shinto,ă

75str vechea religie animist a Japoniei, sau cu artele, precum caligrafia, pictura, filozofia şiă ă

poezia.Curtea Fiului Cerului putea fi dominat cu uşurin , pentru c , deşi st pînea tot p mîntul,ă ţă ă ă ă nu avea nici un venit. Numai daimyo, samuraii, aveau venituri şi dreptul de a pune d ri. Aşa seă f cea c , deşi to i membrii Cur ii Imperiale erau mai presus samurailor ca rang, tr iau dintr-oă ă ţ ţ ă subven ie.acordat cur ii, la bunul plac alţ ă ţ Shogunului, al lui Kwampaku - întîiul Sfetnic - sau alConsiliului Militar care conducea la vremea respectiv . Foarte pu ini erau generoşi. Uniiă ţ împ ra i fuseser nevoi i s -şi dea semn tură ţ ă ţ ă ă ile în schimbul hranei. Deseori nu erau bani îndeajuns nici pentru încoronare.

. în cele din urmă Shogunii Minowara pierduser puterea în favoarea altora, descenden i aiă ţ clanurilor Takashima şi Fujimoto. Cum r zboaiele civile continuaser neîntrerupt de-a lungulă ă secolelor, împ ratul era din ce în ce mai mult p puşa aceluiă ă daimyo caic era destul de puternicca s cucereasc Kyoto. îndat ce noul cuceritor sfirşea de m cel rită ă ă ă ă Shogunul de la putere şito i urmaşii acestuia, se înf işa - cu singura condi ie ca el s fie un Minowara, Takashima sauţ ăţ ţ ă Fujimoto - s jure cu umilin supunere tronului şi, preaplecat, s -l invite pe împ ratul lipsit deă ţă ă ă putere s -i acorde titlul - acum r mas liber - deă ă Shogun. Atunci, asemenea precedesorilor s i,ă

avea s încerce s -şi extind st pînirea dincolo de Kyoto, pîn ce şi el, la rîndul lui, era doborîtă ă ă ă ă de un altul. împ ra ii se c s toreau, abdicau sau se urcau pe tron la bunul plac ală ţ ă ă Shogunului.Dar întotdeauna linia de sînge a împ ratului se p stra neîntrerupt şi neatins .ă ă ă ă

Astfel Shogunul era atotputernic. Pîn ce era r sturnat.ă ăMul i fuseser înl tura i de-a lungul secolelor o dat cu f rîmi area imperiului în frac iumţ ă ă ţ ă ă ţ ţ

tot mai mici. în ultima sut de ani nici ună daimyo nu avusese de unul singur suficient putereă ca s devină ă Shogun. Cu doisprezece ani în urm generalul- ran Nakamura avusese putereaă ţă şi ob inuse mandatul de la actualul împ rat, Go-Nijo. Dar lui Nakamura nu i se putuse acordaţ ă titlul de Shogun, oricît de mult şi l-ar fi dorit, c ci se n scuse ran. Fusese nevoit s seă ă ţă ă mul umeasc cu rangul civil mult mai mic de kwampaku şi, mai tîrziu, cînd demisionase dinţ ă



aceast func ie în favoarea fiului s u Yaemon -deşi p strase toat puterea, aşa cum seă ţ ă ă ă obişnuia - trebuise s seă

76mul umeasc cu rangul de Taiko. Dup str vechi tradi ii, doar deţ ă ă ă ţ scenden ii din vechile,ţ

foarte ramificatele şâ semi-zeieştile familii Minowara, Takashima şi Fujimoto erau îndrept i i laăţ ţ rangul de Shogun.

Toranaga descindea din familia Minowara. Yabu putea s -şi traseze genealogia pîn la oă ă

vag şi neînsemnat ramur Takashima, leg tur suficient dac ar fi fost s devin vreodată ă ă ă ă ă ă ă ă ă Shogun.Ehei, doamn , bineîn eles c Toranaga vrea s ajungă ţ ă ă ă Shogun,

dar n-o s izbuteasc niciodat . Ceilal i regen i îl dispre uiesc şi seă ă ă ţ ţ ţtem de el. Ei i se împotrivesc, aşa cum a pl nuit Taiko. Se aplecase înăfa şi-şi cercetase so ia cu aten ie. Tu zici c Toranaga are s fie înfrîntţă ţ ţ ă ăde Ishido?

Va fi izolat, da. Dar pîn la urm nu cred c-o s piard , alte .ă ă ă ă ţăEu te rog s dai ascultare seniorului Toranaga şi s nu p r seşti Yedoă ă ă ănumai ca s cercetezi corabia barbar , oricît de neobişnuit spuneă ă ăOmi c este. Te rog trimite-l pe Zukimoto la Anjiro.ă

Dar dac corabia are lingouri? Aur sau argint? Ai aveaă încredere în Zukimoto sau în oricare dintre ofi erii noştri?ţ

Nu, r spunsese so ia lui.ă ţAşa c , în noaptea aceea, el se furişase în tain din Yedo, doar cu cincizeci de oameni.ă ă

Acum avea putere şi bog ie cum nu visase niciodat , şi prizonieri deosebi i, dintre care unulăţ ă ţ urma s moar în acea noapte. Aranjase s fie preg ti i pentru mai tîrziu o curtezan şi ună ă ă ă ţ ă b iat. Mîine în zori se va întoarce la Yedo; pe înserat, armele şi lingourile îşi vor începeă c l toria lor tainic .ă ă ă

Ehei, armele! cuget , beat de bucurie. Armele şi planul meu îmi vor da puterea s -l fac să ă ă înving pe Ishido sau pe Toranaga - pe care dintre ei îl voi alege. Apoi voi ajunge regent înă locul învinsului, neh? Apoi cel mai important dintre regen i. De ce nu chiarţ Shogun? Da." Acumtotul e cu putin .ţă

îşi l s încântat gîndurile s r t ceasc . Cum s folosesc cele dou zeci de mii de moneziă ă ă ă ă ă ă ă de argint? Aş putea reconstrui fortifica ia castelului. Şi s cump r cai de povar pentru tunuri.ţ ă ă ă Şi s l rgesc re eaua iscoadelor. Ce-i de f cut cu Ikawa Jikkyu? Ar ajunge o mie de moneziă ă ţ ă buc tarilor lui Ikawa Jikkyu ca s -l otr veasc ? Mai multă ă ă ă

77

decît de ajuns! Cinci sute, chiar şi o sut , în mîini potrivite, ar fi îndeajuns. Dar în ale cui?ăSoarele dup -amiezii arunca raze piezişe prin mica fereastr din zidul de piatr . Apa dină ă ă baie, foarte fierbinte, era înc lzit cu un foc de lemne aprins dincolo de perete. Aceasta eraă ă casa lui Omi şi era aşezat pe un mic deal, cu fa a spre sat şi spre port. Gr dina dinfre ziduriă ţ ă era îngrijit , liniştit , demn de laud .ă ă ă ă

Uşa b ii se deschise. B rbatul orb se înclin .ă ă ăKasigi Omi-san m-a trimis, alte . Eu sînt Suwo, masorul lui.ţă

Era înalt, foarte slab şi b trîn, cu chipul plin de riduri.ăBine. Yabu fusese întotdeauna însp imîntat de gîndul c ar fi putut orbi. De cînd îşi putea aduceă ă

aminte, se visa trezindu-se în bezn , deşi ştia c se g sea în lumina soarelui şi îi sim eaă ă ă ţ c ldura, dar nu putea s vad ; deschidea gura sa ipe, deşi ştia c e dezonorant s ipi, şiă ă ă ţ ă ă ţ totuşi ipa. Se deştepta sc ldat în sudoare.ţ ă

Dar teama de orbire p rea s -i m reasc pl cerea de a fi masat de un orb.ă ă ă ă ăZ ri cicatricea şerpuit de pe tîmpla dreapt a b rbatului şi despic tura adînc din east .ă ă ă ă ă ă ţ ă

E o t ietur de sabie, îşi spuse. Asta i-a pricinuit orbirea? S fi fost cîndva samurai? Al cui? Eă ă ă iscoad ?ă

Yabu ştia c omul fusese cercetat cu mare b gare de seam de g rzile lui înainte de a fiă ă ă ă l sat s intre, aşa c nu se temea c ar fi putut avea vreo arm ascuns . Valoroasa-i sabieă ă ă ă ă ă lung , o lam veche, f cut de meşterul f urar de s bii Murasama, era la îndemîn . îl privi peă ă ă ă ă ă ă b trîn sco îndu-şi chimonoul de bumbac şi atîrnîndu-l f r s caute ag toarea. Mai avea şiă ţ ă ă ă ăţă alte crest turi de sabie pe piept. Fîşia de pînz din jurul şoldurilor era foarte curat .ă ă ă îngenunche aşteptînd r bd tor.ă ă

Cînd fu gata, Yabu ieşi din baie şi se lungi pe banca de piatr . B trînul îl şterse cu grij , îşiă ă ă puse ulei aromat pe mîini şi începu s întind muşchii cefei şi spateluiă ă daimyo-vlui.



încordarea începu s se topeasc sub degetele puternice ce se mişcau pe trupul lui Yabu,ă ă masînd puternic, cu o îndemînare surprinz toare.ă

E bine. Foarte bine, spuse dup o vreme.ăMul umesc,ţ Yabu-sama.78Sama, "mscmmndst pîne,ă era o formul de polite e obligatorie c tre o persoan de rangă ţ ă ă

mai înalt.

Eşti în slujba lui Orm-san de mult vreme?ăDe trei ani, alte . Domnia-sa e foarte îng duitor cu un b trînţă ă ăc mine.ă

Şi înainte de asta?Am r t cit din sat în sat. Cîteva zile aici, o jum tate de ană ă ă

dincolo, ca un fluture purtat de r suflarea verii.ăVocea lui Suwo era la fel de liniştitoare ca şi mîinile. în elesese cţ ă daimyo-\A avea chef de

vorb şi aştept r bd tor urm toarea întrebare, ca s înceap . O parte a artei sale era s ştieă ă ă ă ă ă ă ă ce i se cerea şi cînd. Uneori i-o spuneau urechile, dar cel mai adesea degetele p reau să ă dezlege tainele min ii b rbatului sau femeii. Degetele-i spuneau s se p zeasc de omul sta,ţ ă ă ă ă ă c ci era periculos şi nestatornic, are cam patruzeci de ani, e un bun c l re şi lupt tor cu sabia.ă ă ă ţ ă De asemeni, c ficatul lui era bolnav şi c avea s moar în doi ani.ă ă ă ă Sake-\A şi poateafrodiziacele o s -l omoare.ă

- Sînte i vînjos pentru vîrsta pe care o ave i,ţ ţ Yabu-sama.- Şi tu la fel. Ce vîrst ai, Suwo?ă

B trînul rîse, dar degetele nu i se oprir .ă ă• - Sînt cel mai b trîn din lume, din lumea mea. To i pe care i-am cunoscut cîndva sîntă ţ

mor i de mult. Trebuie c am mai mult de optzeci, nu-s sigur. L-am slujit pe seniorul Yoshiţ ă Chikitada, bunicul seniorului Toranaga, pe vremea cînd feuda clanului lor nu era mai maredecît satul sta. Eram chiar în tab r în ziua cînd a fost ucis.ă ă ă

Cu un efort de voin Yabu se str dui s îşi p streze trupul relaxat, dar mintea i se ascu iţă ă ă ă ţ şi începu s asculte atent.ă

- Aceea a fost o zi întunecat ,ă Yabn-sama. Nu ştiu cî i ani aveam,ţdar vocea înc nu mi se schimbase. Ucigaşul a fost Obata Hiro, fiulăcelui mai puternic aliat al s u. Pesemne c şti i povestea, cum tîn rulă ă ţ ăa zburat capul seniorului Chikitada dintr-o singur lovitur de sabie.ă ăEra o lam Murasama şi de aici a pornit credin a c s biile Murasamaă ţ ă ăpoart nenoroc clanului Yoshi.ă

îmi spune asta din pricina s biei mele Murasama? se întreb Yabu. Mult lume ştie c amă ă ă ă

una. Sau este doar un b trîn ce-şi aminteşte de o anume zi din îndelungata-i via ?ă ţă79- Cum era bunicul lui Toranaga? întreb , pref cîndu-seă ă

neinteresat, ca s -l încerce pe Suwo.ă înalt, Yabu-sama. Mai înalt decît domnia-voastr şi mult maiă

sub ire, cînd l-am cunoscut eu. Avea dou zeci şi cinci de ani cînd aţ ămurit. Vocea lui Suwo se înc lzi. Eeei,ă Yabu-sama, la doisprezece aniera un adev rat r zboinic, iar la cincisprezece a ajuns seniorul nostru,ă ădup ce tat l i-a fost omorît într-o înc ierare. La vremea aceea,ă ă ăseniorul Chikitada era însurat şi avea deja un fiu. P cat c a trebuit să ă ămoar . Obata Hiro era prietenul şi vasalul lui, avea şaptesprezece aniăatunci, dar cineva îi otr vise sufletul spunîndu-i c Chilcitada pl nuiseă ă ăs -i omoare tat l mişeleşte. Bineîn eles c totul n-a fost decît mină ă ţ ăciun , dar asta nu ni l-a mai adus înapoi pe Childtada, s ne conduc .ă ă ă Tîn rul Obata a îngenunchiat în fa a trupului neînsufle it şi s-a înclinată ţ ţ

de trei ori. A spus c f ptuise totul din respect pentru tat l s u şi acumă ă ă ăvoia s ştearg insulta ce ne-o adusese nou şi clanului nostru f cîndu-ă ă ă ăşi seppuku. I s-a dat învoirea. Mai întîi a sp lat cu propriile-i mîiniăcapul lui Chikitada şi la aşezat într-un loc de venera ie. Apoi şi-aţdespicat pîntecul şi a murit ca un adev rat b rbat, unul dintre oameniiă ănoştri fîindu-i secondant şi t indu-i capul dintr-o singur lovitur . Maiă ă ătîrziu a venit tat l lui s ia capul şi sabia Murasama. Lucrurile s-auă ă înr ut it pentru noi. Singurul fiu aJ seniorului Childtada a fost hiat ostatică ăţpe undeva şi peste familia noastr au venit vremuri grele. Asta a fost...ă

Min i, b trînel Tu n-ai fost niciodat acolo. Yabu se întorseseţ ă ă



şi se uita atent la b rbatul care încremenise brusc. Sabia a fost frîntă ădup moartea lui Obata.ă

Nu, Yabu-sama. Asta-i legend . L-am v zut pe tat l lui venindă ă ăşi luînd capul şi sabia. Cine ar vrea s distrug o asemenea lucrare deă ăart ? Ar fi fost un sacrilegiu. Tat l lui a luat-o.ă ă

Şi ce-a f cut cu ea?ăNimeni nu ştie. Unii spun c ar fi aruncat-o în mare, pentru că ă

îl iubea şi-l respecta pe seniorul Childtada ca pe un frate. Al ii spunţc a îngropat-o şi ea st în aşteptarea nepotului, Yoshi Toranaga.ă ăDar tu ce crezi c a f cut cu ea?ă ăA aruncat-o în mare.- L-ai v zut?ă

~Nu.80 Yabu se întinse din nou şi degetele începur fr mîntarea. Gîndul J altcineva mai ştia că ă ă

sabia nu fusese rupt îl r scolea ciudat. Ar yebui s -l omori pe Suwo, îşi spuse. Cum a putut ună ă ă orb s recunoasc sabia? E ca orice lam Murasama, iar minerul şi teaca au fost schimă ă ă bate demulte ori de-a lungul anilor. Nimeni nu poate şti c sabia ta e chiară acea sabie, trecut dină mîn în mîn , din ce îri ce mai tainic, pe m sur ce puterea lui Toranaga creştea. De ce s -lă ă ă ă ă omori pe Suwo? Faptul c el tr ieşte î i d avint. Las -l în viat , pofi oricînd să ă ţ ă ă ă ă-l omori. Cusabia.

Gîndul îl încînta pe Yabu şi îşi l s iar mintea s r t ceasc în voie. într-o zi, nu pesteă ă ă ă ă ă mult vreme, îşi f g dui, am s fiu destul de puternic ca s -mi port sabia Murasama în fata luiă ă ă ă ă Toranaga. într-o zi, poate, am s -i spun povestea s biei mele.ă ă

- Ce s-a mai întîmplat dup asta? întreb , dorind s fie leg nată ă ă ăde vocea b trînului.ă

- Au venit vremuri grele. Asta a fost în anul marii foamete şipentru c st pînul meu murise, am ajunsă ă ronin.

Roninii erau soldafi-f rani, f r p mînt sau f r st pîn, ori samurai care, prin dezonoareă ă ă ă ă ă ă sau prin pierderea st pînilor -lor, erau dbliga i s r t ceasc prin f r pîn ce un alt senioră ţ ă ă ă ă ă ă ă avea s -i primeasc în slujb . Era greu pentru ună ă ă ronin s -şi g seasc o nou slujb . Hrana eraă ă ă ă ă putin , aproape fiecare b rbat era soldat, iar în str ini nu prea se încredea nimeni. Mai tofi dină ă ă bandele de tîlhari şi corsari care n p diseră ă ă ţ ara şi coasta, erau ronini.

- ... anul acela a fost foarte greu, ca şi urm torul. Am luptat pentru oricine, o b t lie aici, oă ă ă înc ierare dincolo. Mîncarea mi-era plata. Apoi am auzit c se g sea hran din belşug înă ă ă ă Kyushu, aşa c m-am îndreptat spre apus. în iarna aceea am g sit un ad post. Am izbutit s fiuă ă ă ă

tocmit ca straj la o mîn stire budist . Am luptat pentru ei jum tate de an, ap rind mîn stireaă ă ă ă ă ă şi cîmpurile de orez de bandifi. Mîn stirea se afla ling Osaka şi pe vremea aceea - cu multă ă înainte ca Taiko s îi fi şters pe mai to i de pe fa a p mîntului - tîlharii erau tot atît de numeroşiă ţ ţ ă ca (înfarii în mlaştin . într-o zi am fost ataca i pe neaşteptate şi pe mine m-au l sat aproapeă ţ ă mort. Nişte c lug ri m-au g sit şi mi-au t m duit rana. Dar n-au putut s -mi redea vederea.ă ă ă ă ă ă Degetele lui ap sau din ce în ce mai tare.ă

81

I- M-au pus s stau împreun cu uri c lug r orb, care m-a înv ată ă ă ă ăţ

s fac masaj şi s v d dîn nou cu degetele. Cred c degetele îmi spună ă ă ăacum mai multe decît îmi spuneau ochii.

Ultimul lucru pe care mi-l amintesc, c l-am v zut cu ochii mei, a fost gura larg c scat aă ă ă ă banditului şi din ii strica i, sabia ca un arc str lucitor şi apoi, dup lovitur , parfumul florilor.ţ ţ ă ă ă Am v zut pară fumul în toate culorile lui, Yabu-sama. Toate astea au fost cu mult timp în urm ,ă cu mult înainte ca barbarii s vin pe p mînturile noastre - acum cincizeci, şaizeci de ani - dară ă ă eu am v zut culorile parfumului. Cred c am v zut Nirvana şi, numai pentru o frintur de clip ,ă ă ă ă ă chipul lui Buddha. Pierderea vederii este un pre neînsemnat pentru un asemenea dar,ţ nehl

Nu urm mei un r spuns. Suwo nu aşteptase vreunul. Yabu dormea, aşa cum fuseseă ă pl nuit.ă

i-a pl cut povestea mea,Ţ ă Yabu-samal întreb în gînd Suwo înveselit, pe cît putea fi ună b trîn. Totul a fost adev rat, în afar de un singur lucru. Mîn stirea nu era Ung Osaka, ciă ă ă ă ă dincolo de hotarul t u de apus. Numele c lug rului? Su, unchiul duşmanului t u, Ikawa Jikkyu.ă ă ă ă

i-aş putea rupe atît de uşor gîtul, gîndi. Ar fi un serviciu pentruŢ Omi-san. Ar fi obinecuvîntare pentru sat. Şi ar r spl ti, într-o foarte mic m sur , darul dasc lului meu. S-o facă ă ă ă ă ă acum? Sau mai tîrziu?



** *

Cu fa a încordat Spillbergen ridic leg tura de paie scurte de orez.ţ ă ă ă- Cine vrea s trag primul?ă ăNu r spunse nimeni. Blackthorne p rea c a ipise, sprijinit de perete, în col ul din care nuă ă ă ţ ţ

se mişcase. Era aproape de asfin itţ-"Cineva trebuie s trag primul, hîrîi Spillbergen. Haide i, nu mai e mult timp.ă ă ţ

Li se d duse de mîncare, un hîrd u cu ap şi un altul drept latrin . Dar nimic cu ce să ă ă ă ă înl ture resturile împu ite de peşte sau s se cure e pe ei înşişi. Muştele reveniser . Aerul eraă ţ ă ţ ă fetid iar p mîntul un noroi lipicios. Mai to i se dezbr caser pîn la brîu, asudînd din cauzaă ţ ă ă ă c ldurii. Şi de fric .ă ă

82Spillbergen îşi plimb privirea de la un chip la cel lalt. Se întoarse apoi spre Blackthorne.ă ăDe ce... de ce tu s fii ocolit? Ei? De ce?ă

Ochii se deschiser şi erau înghe a i.ă ţ ţPentru ultima oar î i spun: nu - ştiu.ă ţNu-i drept. Nu e.Blackthorne se întoarse lagîndurile lui. Trebuie s fie o cale de-a sc pa de aici. Trebuie să ă ă

existe o cale de a pune mina pe corabie. Tic losul la o s ne omoare pe to i pîn la urm , sîntă ă ă ţ ă ă tot atît de sigur de asta ca de Steaua Polar . N-avem mult timp, iar pe mine m-au ocolit pentruă c au vreun plan nenorocit anume preg tit pentru mine.ă ă

Cînd chepengul se închisese to i se uitaser la el şi cineva spusese:ţ ăCe-o s facem?ăNu ştiu, le r să punsese.De ce tu nu trebuie s fii ales?ăNu ştiu.Iisuse, ajut -ne, scîncise careva.ă

Cur a i mizeria asta, ordonase. Stringe i murd ria gr madăţ ţ ţ ă ă ăacolo.

N-avem cîrpe, nici...Cu mîinile!F cuser cum le poruncise, iar el îi ajutase şi-l cur ise pe C pitaă ă ăţ ă nul General cit putuse.Acum o s - i fie mai bine.ă ţCum... cum o s alegem pe cineva? întrebase Spillbergen.ăN-alegem. Lupt m cu ei.ă

Cu ce?O s v duce i ca oile la t iere? Tu vrei s te duci?ă ă ţ ă ăNu fi caraghios - nu pe mine m vor - n-ar fi drept s fiu euă ă ăla.De ce? întrebase Vinck.Sînt C pitanul General.ăCu respect, sir, spusese Vinck ironic, poate c-o s v cere iă ă ţ

voluntar. Aşa se face.E o idee grozav , spusese Pieterzoon. Pe Dumnezeul meu, şiă

eu sînt pentru!83Aprobarea fusese general şi fiecare gîndă ea: Iisuse, oricine, dar nu eu.Spillbergen începuse s r cneasc , s dea ordine, dar v zuse ochii neîndur tori. Aşa c seă ă ă ă ă ă ă

oprise ame it,,privind în p mînt. Apoi spusese:ţ ăNu. N-ar fi... n-ar fi drept ca cineva s se ofere voluntar. O s ...ă ă

o s tragem la sor i. Cu fire de paie, unul mai scurt deeît celelalte. Oă ţ

s ne punem în mîinile... o s ne l s m în mîinile Domnului. Pilotule,ă ă ă ătu o s ii paiele.ă ţ

Nu. Eu n-o s am de-a face cu nimic din treaba asta. Eu zic să ălupt m^ă

Or s ne omoare pe to i. Ai auzit ce-a spus samuraiul: vie ileă ţ ţnoastre sînt cru ate - în afar de una. Spillbergen îşi ştersese sudoareaţ ăde pe fa , ridicînd un nor de muşte care apoi se aşezase la loc. Da i-miţă ţpu in ap . E mai bine s moar unul decît to i.ţ ă ă ă ă ţ

Van Nekk cufundase tigva în hîrd u şi i-o d duse.ă ăSîntem zece. Cu tine, Paulus. Sor ii sînt buni.ţ



Foarte buni, numa' s nu fii tu la. Vinck aruncase o privireă ăc tre Blackthorne. Putem s ne lupt m cu s biile alea?ă ă ă ă

Po i s te dai supus pe mîna c l ului dac ai tras?ţ ă ă ă ăNu ştiu.Van Nekk spusese:O s tragem la sor i. Dumnezeu s hot rasc .ă ţ ă ă ăS rmanul Dumnezeu, spusese Blackthorne. Cîte prostii i seă

pun în circ !ăCum s alegem altfel?! strigase cineva.ăN-alegem!Vom face cum spune Paulus. El e C pitanul General, spuseseă

van Nekk. Tragem la sor i. E cel mai bine pentru to i. S vot m. Sîntemţ ţ ă ăto i de acord?ţ

To i spuseser da, în afar de Vinck.ţ ă ă- Eu sînt de partea pilotului. La dracu' cu blestematele de paie

împu ite!ţ în cele din urm Vinck fusese convins. Jan Roper, calvinistul, spusese rug ciunile.ă ă

Spillbergen rupsese cele zece paie egale cu grij . Apoi înjum t ise unul dintre ele.ă ă ăţ84Van Nekk, Pieterzoon, Sonk, Maetsukker, Ginsel, Jan Roper, Salamon, Maximilian Croocq şi

Vinck. Spusese din nou:Cine vrea s trag primul?ă ăCum ştim dac ... dac cel care trage paiul r u, paiul scurt, o să ă ă ă

se duc ? Cum ştim? Vocea lui Maetsukker era r guşit de spaim .ă ă ă ă

Nu ştim. Nu sîntem siguri. Ar trebui s ştim sigur, zise Croocq,ămusul.

Asta-i simplu, spuse Jan Roper. S jur m, în numele Domnului,ă ăc-o facem. în numele Lui. S ... s mori pentru ceilal i, în numele Lui.ă ă ţAtunci nu mai e nici o grij . Mielul ales de Dumnezeu va fiăbinecuvântat de-a pururi.

încuviin ar cu to ii.ţ ă ţD -i drumul, Vinck. F cum spune Roper.ă ăE-n ordine. Buzele lui Vinck erau uscate. Dac ... dac -s eu...ă ă

jur pe Dumnezeu c-am s m duc cu ei, dac ... dac trag paiul scurt.ă ă ă ăPe Dumnezeul meu.

îl urmar to i. Maetsukker era aşa de speriat c trebui s i se spun cuvintele, apoi seă ţ ă ă ă

cufund din nou în coşmar.ăSonk trase primul. Pieterzoon urm torul. Apoi Jan Roper, iar dup el Salamon şi Croocq.ă ă Spillbergen sim ea cum alunec spre moarte, pentru c se în eleseser ca el s nu trag , ci s iţ ă ă ţ ă ă ă ă r mîn ultimul pai şi acum sor ii erau teribili. Ginsel era salvat. R m seser patru.ă ă ţ ă ă ă

Maetsukker plîngea de-a binelea, dar îl împinse la o parte pe Vinck, trase un pai şi nu-iveni s cread c nu eraă ă ă acela.

Pumnul lui Spillbergen tremura şi Croocq îl ajut s -şi in bra ul nemişcat. Excrementele iă ă ţ ă ţ se prelingeau neb gate în seam în jos, pe picioare.ă ă

Pe care s -l aleg? se întreba van Nekk disperat. O Doamne, ajut -m ! Abia z rea paieleă ă ă ă prin cea a miopiei. Dac aş vedea, poate aş g si un semn, ca s aleg. Pe care ?ţ ă ă ă

Trase şi aduse paiul aproape de ochi ca s -şi vad sentin a desluşit. Dar paiul nu eraă ă ţ scurt.

Vinck îşi privi degetele alegînd penultimul pai şi acesta c zu jos, o i b gar de seam că ţ ă ă ă ă era cel mai scurt de pîn atunci. Spillber-ă

85

gen îşi desf cu pumnul încleştat şiă v zur ă ă c ultimul pai era lung. Leşin .ă ăSe uitau încremeni i la Vinck, care ii privea neajutorat, f r s -i vad . Ridic uşor dinţ ă ă ă ă ă

umeri, încerc un zimbet şi goni absent muştele cu mina. Apoi se l s moale la p mînt. îiă ă ă ă f cur loc, inîndu-se la distanta, de parc ar fi fost lepros.ă ă ţ ă

Blackthorne îngenunche în mocirl lîng SpiUbergen.ă ă- E mort? întreb van Nekk, abia auzit.ăVinck rîse ascu it, însp imîntîndu-i, încetînd la fel de brusc cum începuse.ţ ăEu sînt cel... cel mort, spuse. Sînt mort!Nu- i fie team . Tu eşti alesul Domnului. Eşti în mîinile Domţ ă



nului, rosti Jan Roper cu convingere.Da, relu van Nekk. Nu- i fie team .ă ţ ăUşor de zis acum, nu? Ochii lui Vinck trecur de la un chip laă

cel lalt, dar nici unul nu-l putu privi în ochi. Doar Blackthorne nu seăuit în alt parte.ă ă

Adu-mi nişte ap , Vinck, spuse încet. Du-te la butoi şi adu nişteăapă. Haide!

Vinck îl privi lung. Apoi lu tigva, o umplu cu ap şi i-o d du.ă ă ăDoamne, pilotule, murmur el, ce-o s fac?ă ăMai întîi d -mi o min de ajutor, pentru Paulus. Vinck, f ce- iă ă ă ţ

spun! Crezi c-o s -şi revin ?ă ăAjutat de calmul lui Blackthorne, Vinck lupta cu groaza din suflet. Pulsul lui SpiUbergen

era slab. Vinck îi ascult inima, îi ridic pleoapele şi-l privi cîteva cUpe.ă ă- Nu ştiu, pilotule. lisuse Cristoase, nu pot gîndi cum trebuie.

Inima e în ordine, cred. Ar trebui s i se ia sînge, dar... da' n-am cum...ăEu... nu m pot aduna... D -mi... Se opri istovit, şşezîndu-se cu spateleă ăde perete. începur s -l scuture fiori.ă ă

Chepengul se deschise.Omi st tea profilat pe cer, cu chimonoul însîngerat de soarele care apunea.ă86CAPITOLUL 4Vinck încerc s -şi mişte picioarele, dar nu izbuti. înfruntase moartea de multe ori în via ,ă ă ţă

îns niciodat aşa, cu umil supunere. Moartea fusese hot rît de nişte fire de paie. De ce eu?ă ă ă ă ă se zbuciuma sufletul lui. Nu sînt mai r u decîtă al ii ţ şi sînt mai bun decît mul i. Dţ oamne-Dumnezeule din ceruri, de ce eu?

Fu coborît o scar . Omi f cu semn ca omul ales s urce, şi cit mai iute.ă ă ă ă- Isogil Gr beşte-te!ăVan Nekk şi Jan Roper se rugau în t cere, cu ochii închişi. Pieterzoon n-avea putere să ă

priveasc . Blackth'orne.nu-şi lua ochii de la Omi şi oamenii s i.ă ă- Isogi/ se r sti Omi din nou.ăVinck încerc înc o dat s se ridice.ă ă ă ă- S m ajute careva. Ajuta(i-m s m ridic!ă ă ă ă ăPieterzoon, care era cel mai aproape, se aplec , îşi strecur mîna pe sub bra ul lui,ă ă ţ

ajutîndu-l s se ridice, apoi Blackthorne fu la cap tul sc rii,ă ă ă ŁU ambele picioare înfipte zdrav nă în mocirl .ă

Kinjiru! spuse el din nou.

Omi se opri.Ce se-ntîmpl ? întreb Spillbergen la fel de speriat ca şi ceilal i.ă ă ţ

I-am spus c e interzis! Nimeni din echipajul meu nu merge laămoarte f r lupt .ă ă ă

Dar... dar am hot rît!ăEu nu.. - E-n ordine, pilotule, şopti Vinck. Eu... noi ne-am învoit şi-a fost cinstit. E voia Domnului.

Plec... e...Se îndrept bîjbîind spre piciorul sc rii, dar Blackthorne îi st tea neclintit în cale, cu fa aă ă ă ţ

spre Omi.Nu merge i f r lupt . Nici unul.ţ ă ă ăPleac de Ung scar , pilotule! î i ordon s pleci! Spillbergenă ă ă ţ ă

se inea tremurînd în col ul s u, cît se putea de departe de chepeng.ţ ţ ăip ascu it: Pilotule!Ţ ă ţ

Blackthorne nu-l asculta.- Preg ti i-v !ă ţ ă87Omi f cu un pas înapoi şi r cni o porunc oamenilor s i. Un samurai începu îndat să ă ă ă ă ă

coboare treptele, urmat îndeaproape de al i doi cu s biile scoase din feac : Blackthorne r suciţ ă ă ă scara şi-l înşfac pe cel care cobora primul, ferindu-se de lovitura n prasnic de sabie şiă ă ă încercînd s -l sugrume.ă

- Ajuta i-m ! Haide i! Pentru vie ile voastre!ţ ă ţ ţ îl smuci pe samurai ca s -l trag de pe trepte, dar r mase descoperit în fa a altuia, careă ă ă ţ

încerc s -l împung de sus cu sabia. Vinck îşi ieşi din amor eal şi se n pusti orbeşte asupraă ă ă ţ ă ă



samuraiului. Opri lovitura care ar fi retezat încheietura mîinii lui Blackthorne, inu bra ulţ ţ înarmat la distan şi izbi cu cel lalt pumn în pîntecele b rbatului. Samuraiul icni şi loviţă ă ă s lbatic cu picioarele. Vinck abia îi lu în seam loviturile. Urc treptele şi se ag de el ca s -iă ă ă ă ăţă ă ia sabia, încercînd s -i scoat ochii cu unghiile. Ceilal i doi samurai erau stînjeni i de loculă ă ţ ţ strimt şi de Blackthorne, dar unul dintre ei îi trase lui un picior în fa şi Vinck se rostogoli.ţă Samuraiul de pe scar încerc s -l loveasc pe Blackthorne, nu-l numeri, apoi întregul echipajă ă ă ă se arunc spre scar .ă ă

Croocq trase un pumn zdrav n peste piciorul samuraiului şi sim i un oscior trosnind. Omulă ţ izbuti s -şi arunce sabia afar din groap - ca duşmanul s nu fie înarmat - şi se rostogoli greoiă ă ă ă în glod. Vinck şi Pieterzoon se aruncar asupra lui. El se ap r cu furie de ei şi de n valaă ă ă ă celorlal i din echipaj. Blacktborne smulse pumnalul japonezului încol it şi începu s urce scaraţ ţ ă urmat de Croocq, Jan Roper şi Salamon. Amîndoi samuraii se retraser şi se oprir înă ă deschiz tura chepengului, cu s biile lungi preg tite amenin tor. Blackthorne ştia c pumnalulă ă ă ţă ă s u nu-i era de nici un folos împotriva s biilor. Totuşi se avînt urmat îndeaproape de ceilal i.ă ă ă ţ în clipa cînd capul s u ap ru deasupra gropii, una dintre s bii lovi, trecînd f r s -l ating , laă ă ă ă ă ă ă un fir de p r de el. O lovitur puternic de picior de la un samurai pe care nu-l v zu îl trimiseă ă ă ă iar în groap .ă

Se r suci şi s ri înapoi ferindu-se de masa zvîrcolind de oameni care încerca s -l afundeă ă ă ă pe samurai în mocirla puturoas . Vinck îi trase japonezului un picior în ceaf şi-acesta se-ă ănmuie. îl izbi iar şi iar pîn cînd Blackthorne îl trase deoparte.ă

- Nu-l omori, îl putem folosi ca ostatic! strig el şi scutură ă jsperat scara încercînd s-o trag în jos. Dar era prea lung .ă ă

easupra, ceilal i samurai ai lui Omi aşteptau nemişca i în fa a epengului.ţ ţ ţ- Pentru Dumnezeu, pilotule, opreşte-te! şuier Spillbergen. Auă

ne omoare pe to i, tu o s ne omori pe to i! Opri i-l careva!ţ ă ţ ţOmi strig mai multe ordine şi de deasupra mîini puternice îl împiedicar pe Blackthorneă ă

s înfunde chepengul cu scara.ă- Aten ie! strig el.ţ ăAl i trei samurai, înarma i cu pumnale şi purtînd doar fîşia de pînz la brîu, s rir sprinteniţ ţ ă ă ă

în groap . F r s le pese de propria via a, primii doi se l sar s cad peste Blackthorne,ă ă ă ă ţ ă ă ă ă pr v Jindu-l neajutorat la p mînt, apoi îl atacar cu cruzime.ă ă ă ă

Blackthorne era strivit de for a lor. Nu putea s foloseasc pumnalul, sim ea voin a de aţ ă ă ţ ţ lupta p r sindu-l şi-şi dorea iscusin a lui Mura, starostele, în lupta corp la corp. Ştia, f r să ă ţ ă ă ă poat face ceva, c n-avea cum s mai reziste mult, dar, cu un ultim efort, îşi eliber un bra . Oă ă ă ă ţ lovitur brutal , dat de un pumn ca un bolovan, îi zdruncin creierul, iar alta îl f cu s vadă ă ă ă ă ă ă stele verzi în fa a ochilor, dar tot nu se l s .ţ ă ă

Vinck se ag ase de unul dintre samurai, dar un al treilea s ri peste el de sus şiăţ ă Maetsukker url cînd un pumnal îi sfîrtec bra ul. Van Neklc lovea la întîmplare, iar Pieterzoonă ă ţ striga: "Pentru Dumnezeu, d -n ei, nu în mine", dar negustorul, st pînit de groaz , nu auzeaă ă ă nimic.

Blackthorne prinse de gît un samurai, mâinile alunecîndu-i din icina sudorii şi a noroiului şiaproape reuşi s se ridice în picioare meni unui taur cuprins de turbare, încercînd s -i scutureă ă de pe el, d o ultim lovitur îl cufund în întuneric. Cei trei samurai îşi croir rum spre scar , iară ă ă ă ă echipajul, r mas f r conduc tor, se retrase din fa a cercului şuier tor f cut de pumnalele lor.ă ă ă ă ţ ă ă Samuraii dominau acum groapa cu loviturilor lor neobosite, f r s încerce s omoare sau să ă ă ă ă r neasc , ci doar s -i împing pe oamenii speria i şi istovi i spre perete, departe de scara lîngă ă ă ă ţ ţ ă care Blackthorne şi primul samurai z ceau nemişca i.ă ţ

■

89 X Omi coborî seme în groap şi-l înha pe omul cel mai apropiat, care era Pieterzoon. îlţ ă ţă

îmbrînci apoi spre scar .ăPieterzoon ip şi încerc s se smulg din strînsoarea lui Omi, dar un pumnal îi t ieţ ă ă ă ă ă

încheietura mîinii şi un altul îi sfirtec bra ul. Urlînd, marinarul fu împins f r cru are pîn seă ţ ă ă ţ ă opri cu spatele de scar .ă

- Iisuse, ajut -m , nu eu trebuie s merg, nu eu, nu eu. Pieterzoonă ă ăpuse amîndou picioarele pe treptele sc rii şi se retr gea în sus, cîtă ă ămai departe de amenin area pumnalelor. Apoi ip pentru ultimaţ ţ ăoar : "Ajuta i-m , pentru Dumnezeu! " apoi se întoarse şi ieşi afară ţ ă ăurlînd.



Omi îl urm f r s se gr beasc .ă ă ă ă ă ăUnul dintre samurai se retrase. Apoi cel lalt. Al treilea ridic pumnalul pe care-l folosiseă ă

Blackthorne, întoarse spatele dispre uitor, p şi peste trupul pr buşit al camaradului s u c zutţ ă ă ă ă în nesim ire şi ieşi din groap .ţ ă

Cu o «mucitur scara fu s ltat afar . Aer, cer şi lumin disp rur . Z voarele zorn ir înă ă ă ă ă ă ă ă ă ă l caşurile lor. Acum nu mai r m sese decît întunericul, iar în el, piepturi s ltînd spasmodic,ă ă ă ă b t i n valnice de inim , şiroaie de sudoare şi duhoare. Muştele revenir din nou.ă ă ă ă ă

Un timp nu se mişc nimeni. Jan Roper avea o mic t ietur pe obraz, Maetsukker sîngeraă ă ă ă r u, ceilal i erau mai mult buim ci i. în afar de Salamon. El bîjbîi spre Blackthorne şi îl traseă ţ ă ţ ă de pe samuraiul leşinat. Scoase nişte sunete guturale, ar tmd spre ap . Croocq îi aduse pu ină ă ţ ă în tigv , ajutîndu-l s -l sprijine de perete pe Blackthorne, care înc nu d dea semne de via .ă ă ă ă ţă Amîndoi începur s -i cure e n molul de pe faă ă ţ ă ţă.

% - Cînd tic loşii ia... cînd s-au aruncat asupra lui, cred c i-am auzit gîtul sau um rulă ă ă ă trosnind, spuse musul suflînd greu. Iisuse, parc -i mort!ă

Sonk se chinui s se ridice şi-şi croi drum spre ei. îi mişc cu grij capul lui Blackthorneă ă ă dintr-o parte în alta şi-i pip i umerii.ă

Pare în ordine. E de-aşteptat pîn -şi vine-n fire, s-o spun el.ă ăO, Doamne Iisuse Cristoase, începu Vinck s se vaite. Bietulă

Pieterzoon... eu sînt de vin ... eu sînt de vin ...ă ă90- Tu porniseşi. Pilotul te-a oprit. Tu o porniseşi, aşa cum ai

promis, te-am v zut eu, jur pe Dumnezeu! Sonk îl scutur pe Vinck,ă ădar acesta nu-i d du nici o aten ie. Te-am v zut eu, Vinck^Se întoarseă ţ ă

pre Spillbergen alungind muştele cu mîna. N-a fost aşa?- Da, plecase. Vinck, termin cu v ic ritul! A fost vina pilotului.ă ă ă

)a i-mi pu in ap .ţ ţ ă ă Jan Roper scoase pu in ap cu tigva, b u şi-şi trecu mîna peste ia din obraz.ţ ă ă ăVinck trebuia s se fi dus. Era Mielul Domnului. Era alesul,ă

jm sufletul lui e pierdut. O Doamne, ai mil de el, o s ard în veci.ă ă ăDa i-mi pu in ap , scînci C pitanul General.ţ ţ ă ă ăVan Nekk lu tigva de la Jan Roper şi i-o d du lui Spillbergen.ă ă- N-a fost vina lui Vinck, spuse Spillbergen. Nu. sta a fost deĂ

, To i se uitar spre Blackthorne. E nebun.ţ ă- To i englezii sînt nebuni, spuse Sonk. A i dat vreodat pesteţ ţ ă

sunul care s nu fie? Ia cat mai bine la oricare din ei şi-o s daiă ă ăpeste un nebun, sau un pirat.

- Nişte tic loşi, asta sînt to i! spuse Ginsel.ă ţNu, nu to i, spuse van Nekk. Pilotul a f cut doar ceea ce a crezutţ ăc e mai bine. El ne-a ap rat şi ne-a dus cale de zece mii de leghe.ă ă

Ne-a ap rat, pe naiba! Am fost cinci sute cînd am pornit şi cinciăcor bii. Acum mai sîntem nou !ă ă

N-a fost vina lui c flota s-a împr ştiat. N-a fost vina lui că ă ăfurtuna ne-a aruncat pe to i...ţ

Dac n-ar fi fost el, noi am fi r mas în Lumea Nou , z u. El aă ă ă ăzis c putem s ajungem în Japonii. Şi, pentru Dumnezeu, privi i undeă ă ţsîntem acum!

Noi am fost de acord s încerc m s ajungem în Japonii. To iă ă ă ţam fost de acord, spuse van Nekk obosit. To i am votat.ţ

Da, da' el ne-a convins.Privi i! Ginsel ar t spre samuraiul care începuse s se mişte şiţ ă ă ă

s geam . Sonk se furiş iute spre el şi-l izbi cu pumnul în falc . Omulă ă ă ăleşin din nou.ă

Ei Doamne! De ce l-or fi l sat tic loşii aici? Puteau uşor s -lă ă ăcare cu ei. Oricum, noi n-am fi putut face nimic.

Crezi c l-or fi crezut mort?ă

91

I

Habar n-am! De v zut, trebuie s -l fi v zut. Oh, Cristoase, ceă ă ă



bine mi-ar prinde o bere rece, spuse Sonk.Nu-l lovi iar, Sonk, nu-l mai lovi. E ostatic. Croocq se uit laă

Vinck, care scîncea ghemuit ling perete, închis în ura fa de sineă ţă însuşi. Doamne, ajut -ne pe to i! Ce-or s -i fac lui Pieterzoon? Nouă ţ ă ă ăce-or s ne fac ?ă ă

E vina pilotului, spuse Jan Roper. Numai a lui.

Van Nekk privi plin de mil spre Blackthorne.ăNu mai conteaz acum. Nu-i aşa? A cui e vina sau a cui a fost.ăMaetsukker se ridic în picioare cl tinîndu-se, cu sîngeleă ă

curgîndu-i şiroaie din bra .ţ- Sînt r nit, ajuta i-m !ă ţ ăSalamon f cu un garou dintr-o fîşie de c maş şi opri sîngele. T ietura din bicepsul luiă ă ă ă

Maetsukker era adînc , dar nici o ven sau arter nu fusese atins . Muştele începur s roiască ă ă ă ă ă ă deasupra r nii.ă

- Blestemate muşte! Şi blestemat pilotul, înghi i-l-ar iadul! spuseţMaetsukker. Ne-n elesesem. Da' nu! El a trebuit s -l salveze peţ ăVinck! Acum mîinile lui sînt mînjite cu sîngele lui Pieterzoon şi noito i o s suferim din pricina lui.ţ ă

-Tac - i fleanca! El a zis c nimeni din echipajul lui...ă ţ ăSe auzir paşi deasupra. Chepengul se deschise. S tenii începur s toarne în pivniă ă ă ă ţă

hîrdaie cu resturi de peşte şi ap de mare. Cînd apa ajunse de şase degete de la p mînt, seă ă oprir .ă

ipetele începur cînd luna se afla sus pe cer.Ţ ă Yabu st tea aşezat cu picioarele strînse sub el, în gr dina interă ă ioar a casei lui Omi.ă

Nemişcat. Privea lumina lunii în pomul înflorit, m nunchiul de ramuri proiectat pe cerulă luminos, ciorchinele de flori abia atinse de culoare. O petal se desprinse spiralînd prin aer, şiă el medita:

Frumuse ea nu se destram cînd cade purtat de zefir. ţ ă ă92O alt petal se aşternu pe jos. Vîntul se porni iar şi mai lu una. Copacul abia dac era deă ă ă ă

în l imea unui om, înghesuit între bolovani acoperi i de muşchi, ce p reau s fi crescut dină ţ ţ ă ă p mînt, atît de iscusit fuseser aşezate.ă ă

îi trebui întreaga sa voin ca sţă ăLşi îndrepte gîndurile asupra copacului, cerului şi nop ii, sţ ă simt atingerea blînd a vîntului şi mirosul dulceag de mare, s cugete la poeme şi totuşi s -şiă ă ă ă in urechea atent la chinurile mor ii. îşi sim ea şira spin rii moale. Doar voin a îl inea tareţ ă ă ţ ţ ă ţ ţ

asemeni stîncilor. Gîndul acesta îi ridica pe un prag de senzualitate mai presus de cuvinte. Şi-nnoaptea asta ea era mai puternic şi mai violent ca oricînd.ă ăOmi-san, cît are s stea st pînul nostru acolo? întreb în şoapt ,ă ă ă ă

speriat , mama lui Omi, în cas .ă ăNu ştiu.ipetele sînt îngrozitoare. Cînd or s se opreasc ?Ţ ă ă

Nu ştiu, spuse Omi.St teau dup un paravan în cea de-a doua camer bun . Cea mai bun , a mamei lui,ă ă ă ă ă

fusese dat lui Yabu şi amîndou camerele se deschideau spre gr dina pe care el o alc tuiseă ă ă ă cu atîta trud .ă II puteau vedeau pe Yabu printre z brele, copacul aşternîndu-i pe fa arabesă ţă -curi încîlcite iar mînerele s biilor scînteind sub lumina lunii. Purta ună haori, o jachet deă culoare închis peste chimonoul sobru.ă

Vreau s m duc la culcare, spuse femeia tremurînd. Dar nuă ăpot s dorm cu tot zgomotul sta. Cînd o s se opreasc ?ă ă ă ă

Nu ştiu. Ai r bdare, mam , spuse Omi blînd. O s încetezeă ă ă

curînd. Mîine seniorul Yabu o s se întoarc la Yedo. Te rog, aiă ăr bdare.ă

Dar Omi ştia c tortura va continua pîn -n zori. Aşa fusese pl nuită ă ă ă. încerc s se concentreze. Pentru c seniorul s u medita în mijlocul ipetelor, încerc dină ă ă ă ţ ă

nou s -i urmeze exemplul. Dar urm torul ip t îl readuse la realitate. Nu pot, gîndi. Nu pot, nuă ă ţ ă înc . N-am nici st pînirea, nici puterea lui.ă ă

S fie putere, oare? se întreb .ă ăVedea limpede chipul lui Yabu. încerc s desluşeasc ciudata expresie de peă ă ă fa adaimyo- ţ

ului: uşoara r sucire a buzelor pline şi moi,ă93



o pat de saliv la coifuri, ochii aşeza i în orbite înguste, mişcîndu-se doar o dat cuă ă ţ ă petalele. Era ca şi cum abia atinsese extazul - sau chiar în acea clip îl atingea - f r ca m cară ă ă ă s se ating . E, oare, cu putin ? Era pentru prima oar cînd Omi se afla atît de aproape înă ă ţă ă preajma unchiului s u, pentru c el era o verig foarte m runt în lan ul clanului, iar feuda saă ă ă ă ă ţ din Anjiro şi împrejurimi - s rac şi neînsemnat . Omi era cel mai tîn r dintre cei trei fra i, iară ă ă ă ţ tat l s u, Mizuno, avea şase fra i. Yabu era fratele cel mai mare şi conduc torul clanului Kasigi,ă ă ţ ă

tat l s u al doilea ca vîrst . Omi împlinise dou zeci şi unu de ani şi avea un copil înc în faş .ă ă ă ă ă ăUnde e nenorocita de nevast -ta? seinei b trîna. Vreau s -miă ă ămaseze spatele şi umerii.

A trebuit s se duc s -şi vad tat l, nu-fi aminteşti? E foarteă ă ă ă ăbolnav~mam . Las -m pe mine s-o fac.ă ă ă

Nu. Po i s trimi i dup o slujnic . Nevast -ta n-are pic deţ ă ţ ă ă ărespect. Putea s fi aşteptat cîteva zile. Am b tut tot drumul din Yedoă ăşi pîn aici ca s v v d! Dou s pt mîni de drum groaznic şi ce v d?ă ă ă ă ă ă ă ăSînt aici doar de o s pt mîn şi ea pleac ! Trebuia s aştepte! Nu eă ă ă ă ăbun de nimic, asta e. Tat l t u a f cut o mare greşeal aranjînd să ă ă ă ă ăte-nsori cu ea. Ar trebui s -o trimi i de-acas de tot, divor eaz deă ţ ă ţ ănepriceputa asta o dat pentru totdeauna! Nu e-n stare nici m cară ăs -mi maseze spatele cum trebuie! Sau m car de i-ai trage o b taieă ă ăbun ! ipetele astea cumplite! De ce nu înceteaz ?ă Ţ ă

O s înceteze. Foarte curind.ăAr trebui s -i dai o b taie bun .ă ă ăDa.Omi se gîndi la so ia sa, Midori, şi inima-i tres ri. E atît de frumoas , bun , biînd şiţ ă ă ă ă

deşteapt , are o voce atît de limpede şi ştie s cînte tot atît de bine ca oricare curtezan dină ă ă Izu.

Midori-san, trebuie s pleci imediat, îi spusese el, între patruăochi.

Omi-san, tata nu e chiar atît de bolnav şi locul meu e aici, s-oservesc pe mama ta, nehi îi r spunsese ea. Dac soseşte seniorulă ănostru, daimyo, casa trebuie preg tit . O,ă ă Orm-san, asta e atît deimportant, e cea mai însemnat perioad din slujba ta,ă ă neh? Dacăseniorul Yabu e impresionat, poate o s - i dea o feud mai bun , oă ţ ă ă

94meri i atît de mult! Dac s-ar întîmpla ceva cît sînt plecat , nu mi-aş ierta-o niciodat c ciţ ă ă ă ă

asta e prima dat cînd ai ocazia de a te eviden ia şi trebuie s izbuteşti.ă ţ ă Trebuie s vin . Teă ă rog, sînt atît de multe de f cut.ă- Da, dar eu aş vrea ca tu s pleci imediat,ă Midon-san. Stai doar

dou zile, apoi te-ntorci degrab acas .ă ă ăEa îl mai rugase un timp, dar el st ruise şi ea plecase. Vroia s o ştie departe de Anjiro,ă ă

înainte ca Yabu s soseasc , şi pe tot timpul cît acesta era oaspete în casa lui. Nu pentruă ă c daimyo-ulă ar fi îndr znit s-o ating f r s i se îng duie - asta era de neconceput, pentru că ă ă ă ă ă ă el, Omi, ar fi avut atunci, prin lege, dreptul, cinstea şi datoria s -l omoare. Dar b gase deă ă seam felul cum o privise Yabu dup ce se c s toriser în Yedo şi ar fi dorit s îndep rteze oă ă ă ă ă ă ă posibil pricin de tulburare, orice ar fi putut s -l nemul umeasc sau s -l stinjeneasc peă ă ă ţ ă ă ă seniorul s u în timpul şederii lui aici. Era atît de important ca el s -l imă ă presioneze pe Yabu-sama cu credin a sa filial , cu previziunea şi cu sfatul s u. Pîn acum totul reuşise dincolo deţ ă ă ă aştept ri. Corabia fusese o adev rat comoar , iar echipajul alta. Totul era perfect.ă ă ă ă

- L-am rugat pe katniul casei noastre s vegheze asupra ta,ăspusese Midori chiar înainte de a pleca, *gîndindu-se la spiritul shinto

care avea grij de casa lor, şi-am trimis o ofrand templului budistă ăpentru rug ciuni. I-am spus lui Suwo s se-ntreac pe sine şi i-amă ă ătrimis vorb luiă Kikn-san. O, Omi-san, te rog las -m s r mîn.ă ă ă ă

El zîmbise şi o trimisese în c l torie. Lacrimile îi stricaser fardul.ă ă ăOmi era trist f r ea, dar bucuros c plecase. ipetele ar fi îndurerat-o foarte mult.ă ă ă ŢMama lui se cutremur sub suferin a purtat de vînt şi se mişc uşor ca s -şi domolească ţ ă ă ă ă

durerea din umeri, încheieturile sup rînd-o în noaptea asta. E din cauza vîntului m rii de apus,ă ă gîndi ea. Totuşi e mai bine aici decît în Yedo. Acolo e prea ml ştinos şi sînt prea mul i în ari.ă ţ ţ ţ

Abia z rea contururile vagi ale siluetei lui Yabu, în gr din . In tain îl ura şi-l voia mort.ă ă ă ă Odat Yabu mort, Mizuno, so ulă ţ ei, ar fi daimyo de Izu şi ar conduce clanul. Asta ar fi minunat,



îşi zise. Atunci to i ceilal i fra i, so iile şi copiii lor ar fi la porunca ei şi, bineîn eles,ţ ţ ţ ţ ţ95:'f Icu Yabu mort şi dus dintre cei vii, Mizuno-san l-ar face pe Omimoştenitor.O alt durere în ceaf o f cu s se mişte uşor.ă ă ă ăAm s-o chem pe Kiku-san, spuse Omi, vorbind despre cur

tezana care-l aştepta r bd toare pe Yabu în camera al turat ,ă ă ă ă

împreun cu b iatul. E foarte, foarte îndemînatec .ă ă ăM simt bine, doar cam obosit ,ă ă neh? Oh, foarte bine. Poates m maseze.ă ă

Omi se duse în camera al turat . Patul era preg tit. Era alc tuit din aşternut şi învelitori,ă ă ă ă numite futon, aşezate pe rogojinile ce acopereau duşumeaua. Kiku se înclin , încerc să ă ă zâmbeasc şi mură mur c ar fi onorat dac i s-ar îng dui s -şi pun modesta sa pricepere înă ă ă ă ă ă ă slujba preaonoratei st pîne a casei. Era chiar mai palid ca de obicei şi Omi îşi putu da seamaă ă c r cnetele îşi puseser pecetea şi pe ea. B iatul încerca s nu-şi arate teama.ă ă ă ă ă

Cînd începuser ipetele, Omi trebuise sâ-şi foloseasc toat priceperea ca s-oă ţ ă ă ■ conving s r mîn .ă ă ă ă

- O, Omi-san, nu pot îndura, e groaznic. îmi pare r u, te rog,ă-. l s -m s plec, vreau s -mi astup urechile, dar ipetele p trund prină ă ă ă ă ţ ă

mîinile mele. Bietul om, ce cumplit, spusese ea. Te rog, Kiku-san, te rog ai r bdare.ă Yabu-sama a poruncit asta,

ne/t? Nu e nimic de f cut. O s -nceteze curînd.ă ăE prea mult, Omi-san. Nu pot s -ndur!ă Tradi ia - niciodat înc lcat - spunea c o fat nu putea fi cump rat dac ea, sauţ ă ă ă ă ă ă ă ă

st pîna ei, nu voia s accepte clientul, oricine ar fi fost el. Kiku era o curtezan de prim clas ,ă ă ă ă ă cea mai faimoas din Izu şi, deşi Omi era încredin at c ea nu se putea m sura nici m car cu oă ţ ă ă ă curtezan de mîna a doua din Yedo, Osaka sau Kyoto, totuşi aici nu avea egal, şi pe m sur deă ă ă mîndr şi preten ioas în privin a clien ilor. Şi, deşi el se în elesese cu st pîna ei,ă ţ ă ţ ţ ţ ă mama-sanGyoko, s pl teasc de cinci ori pre ul obişnuit, tot nu era sigur c avea s r mîn .ă ă ă ţ ă ă ă ă

Acum îi urm rea degetele agere alergînd pe gîtul mamei sale. Era frumoas , micu ,ă ă ţă pielea-i era aproape translucid şi atît de catifelat ! De obicei clocotea de via . Dar cum ar fiă ă ţă putut fi fericit aceast desf t toare juc rie cînd era înconjurat de urlete, se întrebă ă ă ă ă ă ă

96el. îi f cea pl cere s-o priveasc , îi f ceau pl cere amintirea trupului şi c ldurii ei...ă ă ă ă ă ăBrusc, r cnetele încetar .ă ăOmi ascult cu gura pe jum tate deschis , încordîndu-se ca s prind cel mai slabă ă ă ă ă

zgomot, aşteptînd. B g de seam c degetele lui Kiku se opriser , f r ca mama lui s seă ă ă ă ă ă ă ă plîng , c ci asculta şi ea la fel de încordat . Se uit la Yabu printre z breîe.ă ă ă ă ă Daimyo-ulr m sese nemişcat ca o statuie,ă ă

- Omi-sanl strig Yabu în cele din urm .ă ăOmi se ridic , se duse în veranda din lemn lustruit şi se înclin .ă ăDa, st pîne.ăDu-te şi vezi ce s-a întîmplat.Omi se înclin din nou şi trecînd prin gr din , ieşi în drumul bine pietruit care coboraă ă ă

dealul şi ajungea în sat şi pe rm. Departe sub el lîng unul dintre debarcadere, putea z riţă ă ă focul şi în jurul lui oameni; iar în pia a ce se deschidea spre mare, chepengul gropii şi celeţ patru str ji. •ă

Mergînd spre sat, v zu c nava barbar era ancorat în siguran , cu l mpi cu ulei aprinseă ă ă ă ţă ă pe pun i şi în b rcile cuib rite în jur. S tenii - b rba i, femei şi copii - înc mai desc rcau şiţ ă ă ă ă ţ ă ă b rci de pescuit şi barcazuri treceau încolo şi încoace ca tot atî ia licurici. Stive ordonate deă ţ baloturi şi l zi se ridicau pe rm. Şapte tunuri se aflau deja acolo, un altul fiind coborît cuă ţă

frînghii dintr-o barc pe o ramp şi de aici, pe nisip.ă ăSe înfiora, deşi vîntul nu era r coros. De obicei s tenii cîntau cfnd munceau, atît deă ă

bucurie, cît şi pentru a se ajuta s trag în acelaşi ritm la frînghii. Dar, în seara asta, satul eraă ă neobişnuit de t cut, deşi fiece cas era treaz şi toat mina de lucru fusese adunat , chiar şiă ă ă ă ă cei bolnavi. Oamenii se gr beau încoace şi-ncolo, se înclinau şi iar o porneau gr bi i. T cu i.ă ă ţ ă ţ Pîn şi dinii amu iser .ă ţ ă

N-a fost niciodat aşa, gîndi el, cu mîna strîngînd f r rost minerul s biei. Parc to iă ă ă ă ă ţ karnisatului ne-ar fi p r sită ă .

Mura, înştiin at înc din clipa cînd Omi deschisese poarta gr dinii, veni dinspre rm s -lţ ă ă ţă ă întîmpine. Se înclin .ă



- Bun seara,ă Omi-sama. Corabia o s fie desc rcat pe laă ă ăamiaz .ă

97mmBarbarul a murit?Nu ştiu, Omi-sama. M duc de-ndat s v d.ă ă ă ăPo i s vii cu mine.ţ ă

Supus, Mura îl urm la jum tate de pas în spatele s u. Omi era neobişnuit de bucuros să ă ă ă fie înso it.ţPe la amiaz , zici? întreb Omi, neîndurînd t cerea.ă ă ăDa. Totul merge bine.Dar ascunz torile?ăMura ar t spre grupurile de b trîne şi copii de ling unul dintre ad posturile pentru plase,ă ă ă ă ă

cu Suwo în mijlocul lor, care împleteau rogojini groase,Am putea s demont m tunurile de pe suporturile lor şi s leă ă ă

învelim. O s avem nevoie de cel pu in zece oameni ca s care unul.ă ţ ăIgurashi-jw* a trimis dup hamali în satul vecin.ă

Bine.M fr mînt p strarea secretului, alte .ă ă ă ă ţăIgurashi-san va şti cum s -i fac s priceap asta,ă ă ă ă neh?Omi-san, o s fie nevoie s folosim to i sacii noştri pentru orez,ă ă ţ

toate coşurile, plasele şi toate rogojinile.-Şi?Atunci cu ce-o s mai prindem peşte şi în ce-o s mai strîngemă ă

recolta?O s g seşti tu ceva. Vocea lui Omi se în spri. D rile vi seă ă ă ă

m resc din nou cu înc jum tate.ă ă ă Yabu-san a poruncit-o în seara asta.Noi ne-am pl tit deja taxele pe anul sta şi urm torul.ă ă ăAsta e privilegiul ranului, Mura. S pescuiasc , s lucrezeţă ă ă ă

p mîntul, s strîng recolta şi s pl teasc taxe. Nu-i aşa?ă ă ă ă ă ăMura rosti calm:- Da, Omi-sama.- Un staroste care nu-şi poate st pîni satul e un obiectă

nefolositor, nehlDa, Omi-sama.S teanul acela a fost un prost şi un obraznic. Mai sînt şi al ii caă ţ

el? Nici unul, Omi-sama.98Sper. Proastele purt ri sînt de neiertat. Familia lui e amendată ă

cu valoarea unui koku de orez - în peşte, orez, grîne sau orice altceva.De pl tit în trei luni.ă

Da, Omi-sama.Atit Mura, cît şi samuraiul Omi ştiau c aceast sum dep şea toate posibilit ile familiei.ă ă ă ă ăţ

Barca de pescuit şi ogorul de orez de jum tate de hectar era tot ce aveau cei trei fra iă ţ Tamazaki - acum numai doi - cu so iile lor, cei patru b ie i şi trei fete, împreun cu v duva luiţ ă ţ ă ă Tamazaki şi cei trei copii ai ei. Un koku de orez era, aproape, cantitatea necesar s in înă ă ţ ă via o familie timp de un an. Aproape cinci bani e. Cam o sut optzeci de kilograme de orez.ţă ţ ă Toate veniturile din împ r ie erau m sură ăţ ă ate în koku. Şi toate taxele.

Unde ar ajunge acest P mînt al Zeilor dac noi am uita buneleă ăpurt ri? întreb Omi. Atît fa de cei mai prejos decît noi, cît şi faă ă ţă ţă

de cei de deasupra noastr .ăDa, Omi-sama.Mura se gîndea de unde s scoat acelă ă koku, pentru c satul trebuia s pl teasc în loculă ă ă ă

familiei dac aceasta nu putea. Şi de unde s mai fac rost de saci pentru orez, coşuri şi plase?ă ă ă Cîte ceva putea fi salvat de la acest transport. Banii trebuiau împrumuta i. Starostele satuluiţ vecin îi era îndatorat. Aha! Nu e fiica cea mai mare a lui Tamazaki o frumuse e la şase ani şi nuţ e asta vîrsta cea mai potrivit ca o fat s fie vîndut ? Şi cea de-a treia var a m tuşi-mii -ă ă ă ă ă ă hîrca aia b trîn , moart dup bani, care- i ridic p rul m ciuc -n cap cînd o vezi - nu e ea celă ă ă ă ţ ă ă ă ă mai bun misit de copii din Izu? Mura oft ştiind c acum îl aştepta un şir lung de tocmeliă ă crîncene. N-are a face, gîndi. Poate copila o s aduc chiar doiă ă koku. Cu siguran pre uieşteţă ţ



mult mai mult. îmi pare r u pentru purtarea necuviincioas a lui Tamazaki şiă ă

v cer iertare, spuse el.ăPurtarea necuviincioas a fost a lui, nu a ta, r spunse Omi laă ă

fel de politicos.Dar amîndoi ştiau c era r spunderea lui Mura şi era de dorit s nu mai fie şi al iă ă ă ţ

Tamazaki. Totuşi, amîndoi erau mul umi i. Scuzele fuseser oferite şi, deşi respinse, erau totuşiţ ţ ă

acceptate. Astfel onoarea ambilor b rba i era împ cat .ă ţ ă ă99ti!■

■

D dur col ul debarcaderului şi se oprir . Omi şov i, apoi îi f cu semn lui Mura s plece.ă ă ţ ă ă ă ă C petenia satului se înclin şi se îndep rt mul umit.ă ă ă ă ţ

A murit, Zukimoto?Nu, Orai-san. A leşinat doar, iar şi.ăOmi se îndrept spre cazanul mare de fier pe care satul îl folosea s topeasc untura dină ă ă

balenele pe care le prindeau uneori departe în larg, în lunile de iarn , sau ca s fac clei dină ă ă peşte - o alta îndeletnicire a s tenilor.ă

Barbarul era cufundat pîn la umeri în ap clocotit . Fa a îi era roşie, iar buzele rînjite îiă ă ă ţ descopereau din ii strica i.ţ ţ

La apusul soarelui, Omi îl privise pe Zukimoto care, plin de importan , supraveghea cumţă

barbarul era cufundat ca o g in în ap rece, cu bra ele legate în jurul genunchilor şi palmeleă ă ă ţ l sate slobode. Tot timpul micul barbar cu p rul roşu, cu care Yabu voise s -nceap ,ă ă ă ă bolborosise, rîsese şi plînsese. Pentru început fusese de fa şi preotul creştin care-şi morm iseţă ă rugile blestemate.

Apoi începuser s înte easc focul. Yabu nu se aflase pe rm, dar poruncile saleă ă ţ ă ţă fuseser am nun ite şi urmate cu grij . Barbarul începuse s strige şi s delireze, apoiă ă ţ ă ă ă încercase s -şi zdrobeasc fruntea de buza cazanului, dar fusese oprit. Urmaser rug min i,ă ă ă ă ţ plînsete, leşinuri, treziri, ipete îngrozite, mult înainte de a începe adev rata durere. Omiţ ă încercase s priveasc aşa cum te-ai uita la chinurile unei muşte, încercînd s nu vad omul.ă ă ă ă Dar nu izbutise şi plecase cît putuse de repede. Descoperise c nu-i f cea pl cere tortura. Eraă ă ă lipsit de demnitate, hot rîse el, bucuros c avusese prilejul s afle adev rul, pentru c nu maiă ă ă ă ă ă v zuse aşa ceva niciodat pîn atunci. Era lipsit de demnitate atît pentru victim , cît şi pentruă ă ă ă ă c l u. Lipsea moartea de demnitate, ori, f r ea, care-i elul ultim al vie ii? se întreb .ă ă ă ă ţ ţ ă

Cu un b Zukimoto în ep calm carnea pe jum tate fiarta de pe picioarele omului, aşaăţ ţ ă ă cum se încearc peştele care fierbe spunînd:ă

O s -şi revin curînd în sim iri. E uluitor cît de mult a rezistat.ă ă ţNu cred c sînt f cu i la fel ca noi. Foarte interesant, nu?ă ă ţNu, r spunse Omi, privind-l cu ur .ă ăPe dat Zukimoto îşi lu seama şi redeveni linguşitor.ă ă100N-am vrut s spun nimic,ă Omi-san, zise el cu o plec ciuneă

adînc . Absolut nimic.ăDesigur. Seniorul Yabu e încîntat c ai f cut totul atît de bine.ă ă

E nevoie de mare* pricepere ca s nu a î i focul prea tare şi totuşi să ţ ţ ăfie îndeajuns.

Sînte i prea bun,ţ Omi-san.Ai mai f cut-o pîn acum?ă ăNu aşa, dar senibrul Yabu m onoreaz cu aten ia lui. încercă ă ţ

doar s -i fiu pe plac.ăEl vrea s ştie cît o s mai tr iasc omul.ă ă ă ăPîn -n zori. Cu grij .ă ăOmi cercet dus pe gînduri cazanul. Apoi porni de-a lungul plajei, spre pia . To i samuraiiă ţă ţ

se ridicar în picioare şi se înclinar .ă ă- Jos totu-i liniştit, Omi-san, spuse unul dintre ei rîzînd şi

împungînd cu degetul spre chepeng. La început s-au auzit nişte vorbe- p reau furioşi - şi cîteva izbituri. Mai tîrziu, doi sau poate mai mul iă ţscînceau ca nişte copii. Dar acum e linişte de mult vreme.ă

Omi ascult . Auzea plesc it de ap şi morm ieli îndep rtate.-Din cînd în cînd cîte ună ă ă ă ă geam t.ă

- Şi Masijiro? întreb , numindu-l pe samuraiul care, la poruncaă



lui, fusese l sat în groap .ă ă- Nu ştim, Omi-san. E sigur c el n-a strigat. Pesemne c e mort.ă ă

Cum îndr znise Masijiro s fie atît de nepriceput? gîndi Omi. Să ă ăfii doborît de oameni neînarma i, mai to i bolnavi! Dezgust tor! Mai bine s fie mort.ţ ţ ă ăNici hran , nici ap , mîine. La prînz scoate i cadavrele,ă ă ţ nehl

Apoi vreau s -l aduce i pe şeful lor. Singur.ă ţDa, Omi-san.

Omi se întoarse la foc şi aştept pîn barbarul deschise ochii. Apoi se înapoie în gr din şiă ă ă ă raport ce-i spusese Zukimoto, în timp ce vîntul aducea din nou cu el cumplita suferin .ă ţă Te-ai uitat în ochii barbarului?Da, Yabu-sama.Omi era acum îngenunchiat la zece paşi în spatele daimyo-ului. fabu r m sese nemişcat.ă ă

Lumina lunii arunca umbre pe chimonoul i şi închipuia un falus din minerul s biei.ă101Ce... ce-ai v zut?ăNebunie. Esen a nebuniei. Niciodat n-am v zut asemeneaţ ă ă

ochi. Şi groaz nem rginit .ă ă ă Trei petale c zur ă ă lin.- F un poem despre el.ăOmi încerc s -şi pun mintea la lucru. Apoi, dorindu-şi s fie potrivit mult mai bineă ă ă ă

cuvintele, spuse:Ochii lui

Erau chiar adincurile Iadului, . Cuvîntind Durereaipetele veneau purtate de vînt, mai slabe acum, distan a p rînd a le face şi maiŢ ţ ă

groaznice.Dup o clip , Yabu rosti:ă ăDac îng dui R celii lor s p trund în taini a cea mai adînc , Devii asemeni lor,ă ă ă ă ă ă ţ ă

Necuvtnt tor ăOmi medita asupra lor îndelung, în frumuse ea nop ii.ţ ţ102CAPITOLUL 5Chiar înainte de prima gean de lumin ipetele încetar .ă ă ţ ăAcum mama lui Omi dormea. Şi Yabu. în lumina zorilor s tenii se agitau f r încetare. Mai erau de adus pe rm înc patruă ă ă ţă ă

tunuri, cincizeci de butoiaşe cu praf de puşc , o mie de înc rc turi de tun.ă ă ăKiku z cea sub cuvertur privind umbrele proiectate pe pere ii-ă ă ţ ' shoji. Nu dormise de loc,

deşi era mai sfîrşit decît fusese vreodat . Sfor iturile puternice ale b trînei din cameraă ă ă ă al turat acopereau respira ia calm , adînc , a b rbatului de ling ea. B iatul dormea liniştită ă ţ ă ă ă ă ă pe cealalt cuvertur , cu un bra aşezat peste ochi ca s se fereasc de lumin .ă ă ţ ă ă ă

Un tremur uşor îl str b tu pe Yabu şi Kiku îşi inu respira ia. Dar el nu se trezi şi asta oă ă ţ ţ bucur , pentru c ştia c foarte curînd va putea s plece f r s -l deranjeze. In timp ce aşteptaă ă ă ă ă ă ă r bd toare, se str dui s se gîndeasc la lucruri pl cute. Cuvintele primului ei profesor îiă ă ă ă ă ă r m seser întip rite în minte:ă ă ă ă

- Copil , aminteşte- i totdeauna c cel mai uşor lucru din lume e s te gîndeşti la lucruriă ţ ă ă rele. Dac - i laşi mintea în voia ei, o s aluneci din ce în ce mai mult în triste e. Totuşi, s teă ţ ă ţ ă gîndeşti la lucruri bune cere efort. Pentru asemenea lucruri exist disciplina - educa ia. Aşa că ţ ă educ - i mintea s z boveasc pe parfumuri dulci, pe atingerea m t soas , tandr , aă ţ ă ă ă ă ă ă ă pic turilor de ploaie peă shoji, pe linia acestui aranjament floral, pe liniştea zorilor. Şi, în cele dinurm , n-o s mai trebuiasc s faci un asemenea efort, ş-atunei î i vei fi ie de mare folos,ă ă ă ă ţ ţ precum şi profesiunii noastre, şi ai s aduci cinste lumii noastre, Lumea S lciilor...ă ă

Se gîndi la voluptatea b ii ce avea s-o fac în curînd şi care va şterge amintirea acesteiă ă

nop i, iar dup aceea, mîngîierea liniştitoare a mîinilor lui Suwo. Se gîndi cît o s rîd cuţ ă ă ă celelalte fete şi cu Gyoko-san - mama-san - cînd îşi vor împ rt şi bîrfele, zvonurile şiă ă întîmpl rile, apoi se gîndi la chimonoul curat, o, atît de curat, pe care o s -l poarte disear , celă ă ă auriu cu flori galbene şi verzi, şi la panglicile din p r asortate cu el. Dup baie o s -şi aranjezeă ă ă p rul, iar din banii pentru noaptea trecut foarte mul i vor merge la patroana ei, Gyoko-ă ă ţ

I103

Wt ■

san, pentru plata datoriei, o parte îi va trimite, prin zaraf, tat lui ei, care era ran, şi îi vaă ţă



mai r mîne ceva şi pentru ea. Curînd o s -şi vad iubitul şi o s^ fie o sear des vîrşit .ă ă ă ă ă ăVia a e foarte frumoas , gîndi.ţ ăDa, dar e foarte greu s ui i urletele. Cu neputin . Celelalte fete vor fi tot pe-atît deă ţ ţă

nefericite, ca şi s rmanaă Gyoko-san\ Dai n-are importan . Mîine vom pleca cu toate din Anjiroţă şi ne vom duce acas , în minunata noastr Cas de Ceai din Mishima, cel mai mare oraş dină ă ă Izu, care înconjoar cel mai important castel ală daimyo-uhii de Izu, acolo unde începe şi esteadev rata via .ă ţă

îmi pare r u c doamna Midori a trimis dup mine.ă ă ăFi serioas , Kiku, îşi spus"e aspru. Nu trebuie s - ipar r u. Nu- i pare r u,ă ă ţ ă ă ţ ă nehi A fost ocinste s îl slujeşti pe st pînul nostru. Acum c fi s-a f cut aceast cinste, o s fii mai de preă ă ă ă ă ă ţ ca oricînd pentru GyoYo-san, nehi A fost o experien şi acum ai s fi cunoscut ca Doamnaţă ă ă Nop ii cu Urlete, iar dac ai noroc, cineva are s scrie o balad despre tine şi poate balada va fiţ ă ă ă cîntat chiar în Yedo. O, asta ar fi foarte bine! Atunci cu siguran iubitul t u o s - i cumpereă ţă ă ă ţ contractul, iar tu o s fii mul umit , şi ai s -i aduci pe lume fii.ă ţ ă ă

Zîmbi în sinea ei. A, ce poveşti or s fac trubadurii despre noaptea asta, şi vor fi spuse înă ă fiecare cas de ceai din Izu. Despre nobilulă daimyo care a stat nemişcat în mijlocul urletelor, cusudoarea şiroind. Ce-a f cut el în pat? or s vrea cu to ii s afle. Şi de ce b iatul? Cum a fostă ă ţ ă ă împ r itul pernei? Ce-a f cut şi ce-a spus doamna Kiku şi ce-a f cut şi ce-a spus seniorul Yabu?ă ţ ă ă A fost Neasemuitul lui Pistil m runt sau vajnic? S-a întîmplat odat , de dou ori sau deloc? Nuă ă ă s-a întîmplat nimic?

Mii de întreb ri. Niciodat vreuna pus direct sau primind un r spuns. Aşa-i îq elept, gîndiă ă ă ă ţ Kiku. Prima şi ultima lege a Lumii S lciilor era secretul absolut, niciodat s nu vorbeşti despreă ă ă un client sau despre obiceiurile lui, sau despre cit a pl tit, şi astfel s fi demn de toată ă ă ă încrederea. Dac altcineva vorbea, ei bine, asta era treaba lui, dar cu pere ii de hîrtie, cuă ţ casele atît de mici şi oamenii care sînt aşa cum sînt, poveştile treceau întotdeauna ca vuituldin pat în balad , niciodat adev rul, totdeauna exagerate, pentru c oamenii sînt oameni,ă ă ă ă neh ? Dar nimic de la o doamn .ă O sprincean în l at , poate,ă ă ţ ă

104sau o ridicare şov ielnic din umeri, o atingere delicat a coafurii impecabile sau aă ă ă

faldurilor chimonoului, asta era tot ce era îng duit. Şi totdeauna de ajuns dac fata aveaă ă minte.

Cînd urletele încetaser , Yabu r m sese ca o statuie în lumina lunii o vreme ce p ruse oă ă ă ă veşnicie, apoi se ridicase. Imediat ea se gr bise s se întoarc în cealalt camer , chimonou-iă ă ă ă ă de m tase foşnind ca marea în miez de noapte. B iatul era speriat, dar încerca' s nu o arate,ă ă ă şi-şi ştersese lacrimile pricinuite de suferin a la care fusese martor. Ea-i zîmbise încurajator,ţ str duindu-se s arate un calm ce nu-l avea.ă ă

Apoi Yabu ap ruse în uş . Era sc ldat în sudoare, cu fa a încordat şi ochii pe jum tateă ă ă ţ ă ă închişi. Kiku îl ajutase şa-şi scoat s biile, apoi chimonoul leoarc de transpira ie şi fişia deă ă ă ţ pinz pentru şolduri. îl ştersese, îl ajutase s -şi pun chimonoul proasp t, mirosind a soare şi-iă ă ă ă legase cing toarea de m tase. Ea încercase s -l întîmpine cu obişnuitele formule de polite e,ă ă ă ţ dar el îi pusese delicat un deget pe buze.

Apoi mersese la fereastr şi, Ieg nîndu-se uşor de pe un picior^ pe altul privise, ca înă ă trans , luna ce apunea. Ea r m sese liniştita, f r s se mai team , pentru c , ce motiv deă ă ă ă ă ă ă ă team ar fi avut acum? El era b rbat şi ea femeie, educat s fie femeie, s ofere pl cerea înă ă ă ă ă ă orice fel. Dar nu s pricinuiasc sau sŁ i se pricinuiasc durere. Erau alte curtezane care seă ă ă preg tiser pentru forma aceasta de senzualitate. O vîn taie ici-colo, poate o muşc tur , astaă ă ă ă ă f cea parte din bucuria şi durerea posesiunii şi a d ruirii de sine, dar întotdeauna cu m sur ,ă ă ă ă pentru c era implicat onoarea, iar ea era o doamn de prima clas din Lumea S lciilor, careă ă ă ă ă nu trebuia niciodat tratat cu uşurin , ci totdeauna cu cinste. Dar parte din educa ia ei era să ă ţă ţ ă ştie- cum s îmblînzeasc b rbatul. Uneori b rbatul devenea s lbatic şi atunci era cumplit.ă ă ă ă ă Pentru c doamna era singur . F r nici un drept.ă ă ă ă

Coafura ei era f r greş, afar doar de cî iva cîrlion i sub iri l sa i slobozi peste urechi,ă ă ă ţ ţ ţ ă ţ într-o dezordine senzual , şi în acelaşi timp s sublinieze puritatea întregului. Chimonoulă ă exterior, în carouri negre cu roşu, bordurat cu cel mai pur verde, care îi accentua albea a pielii,ţ era strîns în jurul taliei mici cu o eşarf lat , rigid , ună ă ă obi, de un verde

■

105irizat. Acum se putea auzi valurile sp rgîndu-se de rm şi adierea vîntului în gr din .ă ţă ă ă în ceJe din urm , Yabu se întorsese şi se uitase la ea şi apoi ]a b iat.ă ăB iatul avea cinsprezece ani. Era fiul unui pescar de prin partea locului, şi era ucenic la ună

preot budist de la o mîn stire din apropiere, un artist, pictor şi ilustrator de c r i. B iatul f ceaă ă ţ ă ă



parte dintre aceia c rora le pl cea s cîştige bani de la cei care se distrau cu b ie i, nu cuă ă ă ă ţ femei.

Yabu îi f cuse semn. Ascult tor, b iatul, c ruia îi trecuse teama, îşi dezlegase eşarfaă ă ă ă chimonoului cu o elegan studiat . Nu purta obişnuita fîşie de pînz din brîu, ci o jup deţă ă ă ă femeie, ce atingea p mîntul. Avea trupul catifelat, cu forme rotunjite şi aproape f r p r.ă ă ă ă

Kiku îşi aminti ce t cere se l sase în înc pere, înv luindu-i pe to i trei, ea şi b iatulă ă ă ă ţ ă aşteptînd ca Yabu s arate pe care îl dorea. Yabu stînd în picioare între ei, leg nîndu-se uşor,ă ă

plimbîndu-şi privirea de la unul la cel lalt.ă în cele din urm Yabu îi f cuse ei semn. Cu gra ie, ea-şi deză ă ţ legase şnurul de la obi, îldesprinsese din brîu cu gesturi molatice şi-l l sase s cad . Faldurile celor trei chimonouriă ă ă sub iri ca pînza de p ianjen se îndep rtaser uşor, l sînd s se vad jupa ce îi subliniaţ ă ă ă ă ă ă coapsele. El se lungise în aşternut şi, la semnul lui, se întinser şi ei de o parte şi de alta. Leă luase mîinile şi le aşezase pe el-. Se înc lzise repede, ar tîndu-le cum s -şi apese unghiile înă ă ă şoldurile lui, zorindu-i, cu fa a ca o masc , apoi strig tul s u violent, cutremur tor, de durere.ţ ă ă ă ă Pentru o clip r m sese aşa, respirînd greu cu ochii închişi, cu pieptul tres ltînd, apoi seă ă ă ă întorsese cu spatele şi adormise aproape imediat.

în t cerea ce se l sase, îşi inuser r sufl rile, încercînd s -şi ascund uimirea. Totul seă ă ţ ă ă ă ă ă petrecuse atît de repede.

B iatul ridicase mirat o sprincean .ă ăAm fost nepricepu i,ţ K&u-sanl Vreau s zic c totul a fost atîtă ă

de repede, şoptise el.Noi am f cut tot ce a vrut, spusese ea.ă- Precis a atins Norii şi Ploaia. Credeam c o s cad casa.ă ă ă

Ea zîmbise.-Da.106- Sînt bucuros. La fnceput am fost tare înfricoşat. E foarte bine

s placă i. îl şterser împreun , uşor, pe Yabu şi-l acoperiser cu o cuveră ă ă tura, apoi b iatul se lungiseă

la loc, languros, pe jum tate sprijinit în cot şi-şi în buşise un c scat.ă ă ă- De ce nu dormi şi tu? spusese ea.B iatul îşi strînsese chimonoul mai mult în jurul lui, şi-şi schim-' base pozi ia aşezîndu-seă ţ■

în genunchi în fa a ei. Ea st tea lîng Yabu, mîngîind uşor cu mina dreapt bra ulţ ă ă ă ţ daimyo-ului,domolindu-i somnul agitat.

-N-am mai fost niciodat pîn acum cu un b rbat şi o doamn în acelaşi timp,ă ă ă ă Kiku-sanşoptise b iatul.ă

- Nici eu.El se încruntase.Şi nici cu o fat . Vreau s spun c n-am împ r it niciodat pernaă ă ă ă ţ ă

cu vreuna.i-ar pl cea s o faci cu mine? întrebase ea politicos. DacŢ ă ă ă

aştep i pu in, sînt sigur c st pînul nostru n-o s se trezeasc .ţ ţ ă ă ă ă ăB iată ul se încruntase. Apoi spusese:- Da, te rog.Dup aceea, el zisese:ă /A fost foarte ciudat, doamn Kiku.ă

Ea zîmbise în sinea ei.Cum î i place mai mult?ţB iatul se gîndise îndelung, aşa cum st teau linişti i, unul în bra ele celuilalt.ă ă ţ ţ- Aşa trebuie s te str duieşti din greu.ă ăEa-şi îngropase capul în um rul lui şi-l s rutase pe ceaf ca s -şi ascund zîmbetul.ă ă ă ă ă

- Eşti un amant minunat, şoptise ea. Acum trebuie s dormi,ădup atîta efort.ă

Ea-l mîngîiase ca s adoarm , apoi plecase de lîng el şi se dusese în cel lalt pat.ă ă ă ă Aşternutul era rece. Nu vroise s intre lîng Yabu, unde era cald, ca s nu-l trezeasc . Curîndă ă ă ă se înc lzi şi locul ei.ă

107Umbrele de pe shoji se lungeau. B rba ii sînt ca nişte copii, îşi zise. Plini de mîndrieă ţ

prosteasc . Tot chinul acestei nop i pentru ceva atît de trec tor! Pentru o pasiune care nu e ină ţ ă sine decît o iluzie, nehl

B iatul se r suci în somn. De ce i-ai f cut propunerea? se întreb . Pentru pl cerea lui,ă ă ă ă ă



pentru el, nu pentru mine, totuşi m-a amuzat, ne-a trecut timpul şi lui i-a dat liniştea de careavea nevoie. De ce nu dormi şi tu pu in? Mai tîrziu. Am s dorm mai tîrziu, îşi spuseţ ă

La vremea potrivit , se strecur din c ldura pl cut a aşteră ă ă ă ă nutului şi se ridic .ă Chimonourile se desf cur foşnind uşor şi aerul rece îi înfiora pielea. îşi aranja hainele pe trupă ă repede dar des vîrşit şi-şileg obf-ul. îşi aranja cu grij p rul şi machiajul.ă ă ă ă

Nu f cu nici un zgomot cînd plec .ă ăSamuraiul de paz de la intrarea in verand se înclin , ea ii r spunse tot cu o plec ciuneă ă ă ă ă

şi ieşi în soarele dimine ii. Sljijnica o aştepta.ţBun diminea a, Kiku-san.ă ţBun diminea a.ă ţSoarele îi f cea bine şi alunga din amintire noaptea. E minunat s fi în via , gîndi.ă ă ţă îşi strecur picioarele în sandale, îşi deschise umbrela purpurie şi str b tu gr dina, ieşindă ă ă ă

în drumul ce cobora spre sat, traversa pia a şi ajungea la Casa de Ceai, locuin a ei temporar .ţ ţ ă Slujnica venea în urm .ă

- Bun diminea a, Kiku-san, strig Mura, înclinîndu-se. •ă ţ ăSe odihnea o clip în veranda casei sale, bîndă cha, ceaiul verde pal al Japoniei. Mama lui îl

servea.Bun diminea a, Kiku-s«/ij repet ea ca un ecou.ă ţ ăBun diminea a, Mura-san. Bun diminea a, Saiko-san, ce bineă ţ ă ţ

ar ta i, r spunse Kiku.ă ţ ăCe mai faci? întreb mama, sfredelind fata cu ochii ei foarte,ă

foarte b trîni. Ce noapte groaznic ! Te rog, ia ceaiul cu noi. Ar iă ă ăţpalid , copil .ă ă

Mul umesc, dar v rog s m ierta i, acum'trebuie s mergţ ă ă ă ţ ăacas . îmi face i o prea mare cinste. Poate mai tîrziu.ă ţ

Desigur, Kiku-san. Dumneata faci o mare onoare satuluinostru, aflindu-te aici.

108Kiku zîmbi şi se pref cu c nu vede privirile iscoditoare. Şi, ca s adauge zilei o notă ă ă ă

picant , atît pentru mul umirea lor cît şi a ei, se pref cu c are o uşoar durere în p r ile deă ţ ă ă ă ă ţ jos.

Asta o s fac înconjurul satului, gîndi vesel , în timp ce se înclin , se mai strîmb o dată ă ă ă ă ă şi se îndep rt ca şi cum ar fi ascuns o durere cumplit . Faldurile chimonoului se unduiauă ă ă des vîrşit, iar umbrela-i era aplecat atît cît s -i dea cea mai minunat lumin . Era foarteă ă ă ă ă bucuroas c purta chimonoul şi umbrela aceasta. Pe o zi mohorît efectul n-ar mai fi fost atîtă ă ă

de puternic.O, biata, s rmana copil ! E atît de frumoas ,ă ă ă nehl Ce ruşine! îngrozitor! spuse mama lui Mura, cu un oftat ce- i sfîşia inima.ţ

Ce e-ngrozitor, Saiko-san? întreb so ia lui Mura, venind înă ţverand .ă

N-ai v zut ce se chinuia biata fete? N-ai v zut cu cît curajă ă încerca s n-o arate? Biata copil . Doar şaptesprezece ani şi s fieă ă ănevoit s treac prin toate astea!ă ă ă

Are optsprezece ani, spuse Mura sec.Prin ce s treac , st pîn ? întreb una dintre servitoare cuă ă ă ă ă

sufletul la gur , apropiindu-se.ăB trîna se uit în jur, s fie sigur c toat lumea ascult şi şopti stul de tare:ă ă ă ă ă ă ăAm auzit - coborînd apoi vocea - am auzit c ea... ea n-o s maiă ă

, în stare de nimic... timp de trei luni.■Oh, nu! Biata Kiku-son! O! Dar de ce?

- El şi-a folosit din ii. O ştiu din cea mai sigur surs .ţ ă ă-Oh!

-Oh!- Dar de ce-a vrut şi b iatul, st pîn ? Cu siguran c nu...ă ă ă ţă ă- Of! şterge i-o de-aici! înapoi la lucru, neispr vitelor! Asta nu-iţ ă

pentru urechile voastre! Haide i, afar cu toatele! St pînul şi cu mineţ ă ăavem de vorbit.

Le goni pe toate din verand . Chiar şi pe so ia lui Mura. Apoi sorbi din ceai, senin şiă ţ ă foarte mul umit Mura sparse t cerea:ţ ă ă

- Din ii?ţ



I109- Din ii. Se spune c urletele îl înt resc pentru c a fost speria de un dragon cînd era mic,ţ ă ă ă

zise ea dintr-o suflare. întotdeauna ia ui b iat al turi ca s -i aduc aminte de cînd era copil şi aă ă ă ă înlemnit dt spaim , dar, de fapt, b iatul e acolo doar ca s se culce cu el, s se istoveasc -ă ă ă ă ă altfel ar muşca totul, biata fat !ă

Mura oft . Se duse în c su a de Ung poart şi sc p f r s vrea un vînt cînd începu să ă ţ ă ă ă ă ă ă ă ă

se uşureze în g leat .,M întreb ce s-a întîmplat de fapt, îşi zise el, stîrnit. De ce aveaă ă ă Kiku-sandurerile? Poate că daimyo-ul îşi foloseşte într-adev r din ii! Nemaipomenit!ă ţ

Ieşi afar scuturîndu-se ca s fie sigur c nu şi-a p tat fîşia de pînz din brîu şi o porni prină ă ă ă ă pia cufundat în gînduri. Ehei, ce mi-ar place s fiu o noapte cu doamna Kiku! C rui b rbat nuţă ă ă ă i-ar place? Cît o avea Omi-san de pl tit patroanei - ceea ce tot noi o s pl tim pîn' la urm ?ă ă ă ă Doikokul Se zice c st pîna ei,ă ă Gyoko-san, a cerut şi a primit de zece ori "plata obişnuit . Să ă primeasc ea cinciă koku pentru o noapte? Kiku-san ar merita-o cu siguran ,ţă nehl Se zice c eă tot atit de priceput la optsprezece ani cît o femeie de dou ori mai b trîn . Se pare c -i înă ă ă ă ă stare s prelungeasc ... ehei, bucuria! Dac-aş fi cu ea, cum aş începe?ă ă

Absent, îşi potrivi fîşia de pînz din brîu şi picioarele-l purtar afar din pia , în sus peă ă ă ţă poteca b t torit , c tre platoul funerar.ă ă ă ă

Rugul fusese preg tit. Cei cinci trimişi ai satului se aflau deja acolo.ăAcesta era cel mai minunat loc din sat, unde vara briza m rii adia r coroas , iară ă ă

priveliştea era cea mai frumoas . în apropiere se afla altarul shinto al satului, un acoperiş mic,ă

de paie, deasupra unui piedestal pentru kami, spiritul care locuia acolo sau ar fi putut să locuiasc acolo, dac -i f cea pl cere. Un arbore de tis r sucit, care fusese s dit înainte deă ă ă ă ă ă ă întemeierea satului, se pleca în b tă aia vîntului.

Mai tîrziu urci poteca Omi. îl înso eau Zukimoto şi patru str ji. R mase de-oparte. Cînd seţ ă ă aplec ceremonios spre rug şi c tre trupul aproape dezmembrat, acoperit cu un lin oliu, aşezată ă ţ deasupra, se înclinar cu to ii, spre a onora barbarul care murise pentru ca s poat tr iă ţ ă ă ă camarazii lui.

La semnul s u, Zukimoto înainta şi aprinse rugul. Zukimoto îi ceruse lui Omi acestă privilegiu şi cinstea îi fusese acordat . Omi seă

110 înclin pentru ultima oar . Apoi cînd fl c rile cuprinser totul, plecar .ă ă ă ă ă ă** *Blackthorne cufund cana în apa de pe fundul hîrd ului, o aplu atent pe jum tate şi i-oă ă ă

d du lui Sonk. Tremurînd, Sonk încerc i soarb cîte pu in, s-o fac s in mai mult, dar nuă ă ă ţ ă ă ţ ă

izbuti. înghi i cu l comie lichidul c lîu, regretînd c-o f cuse, chiar din clipa în care apa trecuseţ ă ă ă de gîtleju-i uscat, apoi bîjbîi istovit spre locul lui de la perete, p şind peste cei c rora le veniseă ă rîndul s se lungeasc . Podeaua era acum o mocirl adînc , iar duhoarea şi muşteleă ă ă ă înnebunitoare. Printre şipcile chepengului p trundea în groap , paiid , lumina soarelui.ă ă ă

- Vinck era urm torul la rînd. îşi lu cana, şi r mase uitîndu-se lung la ea, al turi deă ă ă ă hîrd u.ă

Mul umesc, morm i posomorit.ţ ăGr beşte-te, spuse Jan Roper. Rana din obraz începuse să ă

supureze. El era ultimul la rînd şi, fiind atît de aproape, gîtul îl chinuia.Gr beşte-te, Vinck, pentru numele lui Cristos!ă

Iart -m . Na, ia-o tu, morm i Vinck, întinzîndu-i cana,ă ă ănesim itor la muştele ce-l n p deau.ţ ă ă

Bea-o, prostule! E ultima pe care o s-o primeşti pîn la asfin it.ă ţBea-o! Jan Roper îi împinse cana înapoi în mîini. Vinck nu-l privi dar

se supuse umil şi se întoarse iar în propriu-i infern.. Jan Roper îşi lu por ia de ap de la Blackthorne. închise ochii şi spuse în gînd oă ţ ă rug ciune. Era dintre cei care st teau în picioare şi to i muşchii-l dureau. Gana abia dac -iă ă ţ ă ajunse pentru dou înghi ituri.ă ţ

Acum cînd fiecare îşi primise partea sa, Blackthorne cufund din nou cana şi sorbiă mul umit. Gura şi limba îi erau aspre, uscate şi îl ardeau. Era plin de murd rie, n duşeal şiţ ă ă ă muşte. Pieptul şi spatele îi erau pline de vîn t i.ă ă

Se uit la samuraiul care fusese l sat în pivni . Omul era înghesuit în perete, între Sonk şiă ă ţă Croocq, ocupînd cît mai pu in loc cu putin , şi nu se mişcase de ceasuri. Privea prostitin gol,ţ ţă doar cu fişia de pîriz din jurul coapselor pe el, iar tot trupul îi era acoperit de vîn t i mari, unaă ă ă deosebit , lat , în jurul gîtuluă ă



111Cînd Blackthorne îşi revenise prima oar în sim iri, în pivni era întuneric bezn . Urleteleă ţ ţă ă

umpleau groapa, iar el se crezuse mort, în adîncurile în buşitoare ale Iadului. Se sim ea suptă ţ de n molul lipicios şi strigase şi se zvîrcolise însp imîntat, incapabil s respire pîn cînd, după ă ă ă ă o veşnicie, auzise: "E-n ordine, pilotule, nu eşti mort, e-n ordine. Trezeşte-te, trezeşte-te,pentru numele Mîntuitorului, nu sîntem în iad, da-i ca şi cum am fi. O Sfinte Iisuse Cristoase,ajut -ne!"ă

Cînd îşi revenise, ei îi povestiser despre Pisterzoon şi despre hîrdaiele cu ap de mare. .ă ă - O, Iisuse, scoate-ne de aici! scîncise cineva.Ce-i fac bietului Pieterzoon? Ce-i fac? O Doamne, ajut -ne!ă

Nu mai pot s îndur urletele!ăO, Doamne, las -l pe bietul om s moar ! Las -l s moar .ă ă ă ă ă ă- Doamne, Dumnezeule, opreşte urletele! Te rog, opreşte-le!

Groapa în care se aflau şi urletele lui Pieterzoon îi puseser peăto i la încercare, îi obligaser s priveasc în ei înşişi. Şi nim nui nu-i pl cuse ce v zuse.ţ ă ă ă ă ă ă întunericul face ca totul s par şi mai cumplit, gîndi Blackă ă thorne. în groap , noaptea p ruse f r şfîrşit.ă ă ă ă în zori, încetaser şi ipetele. Cînd zorii se strecurar pîn la ei, îl v zuser şi pe samuraiulă ţ ă ă ă ă

p r sit.ă ă- Ce facem cu el? întrebase van Nekk.Nu ştiu. Arat la fel de msp imîntat ca şi noi, spusese Blackă ă

thorne, cu inima b tîndu-i nebuneşte.ăAr face bine s nu încerce că eva, pentru Dumnezeu.O, Iisuse, scoate-mâ de aici... Vocea lui Croocq urca din ce în

ce. Ajutooor!Van Nekk, care era lîng el, îl scuturase şi-l liniştise.ăE-n ordine, b iete. Sîntem în mîinile Domnului. El veghează ă

asupra noastr .ăUit -te la bra ul meu, gemuse Maetsukkeri Rana începe dejaă ţ

s curg .ă ăCl tinîndu-se, Blackthorne se ridicase în picioare.ă- Dac nu ne dau drumul de aici, într-o zi dou , înnebunim cuă ă

to ii, zisese, f r s se adreseze cuiva anume.ţ ă ă ă112Apa e pe şfirşite, spusese van Nekk. împ r im ce mai este. Unii acum, al ii la prînz. Cu pu in norocă ţ ţ ţ

o s ajung pentru trei ture. Afurisite muşte!ă ăG sise cana şi le d duse apa cu por ia, iar acum şi-o sorbea pe a lui, pe îndelete, încercîndă ă ţ s-o fac s in cit mai mult.ă ă ţ ă

Ce facem cu el, cu japonezul? spuse Spillbergen. C pitanulăGeneral o dusese mai bine decît to i peste noapte, pentru c îşiţ ăastupase urechile cu pu in n mol ca s nu mai aud urletele şi, fiindţ ă ă ălîng hîrd ul cu ap , îşi domolise grijuliu setea. Ce-o s facem cu el?ă ă ă ă

Ar trebui s -i d m şi lui nŞte ap , zise van Nekk.ă ă ă

Lovi-l-ar ciuma, spuse Sonk. Eu zic s nu-i d m de loc.ă ăAu pus la vot şi s-a hot rît s nu-i dea nimic.ă ă

Nu sînt de acord, spuse Blackthorne.- Tu nu eşti de acord cu nimic din ce spunem noi, zise Jan Roper.

El e duşmanul. E un diavol necredincios şi era cît pe-aci s te omoare.ăŞi tu erai gata-gata s m omori. De cîteva ori. Dac i seă ă ă ţ

desc rca muscheta la Santa Magdalena, mi-ai fi zburat creierii.ăNu te ochisem pe tine. Ochisem în tic loşii de închin tori ai luiă ă

Satan.Erau preo i neînarma i. Ş-aveai timp destul.ţ ţNu te ochisem pe tine.Era s mor de nu ştiu cîte ori din pricina furiilor tale blestemate,ă

a habotniciei şi neghiobiei tale afurisite.Blasfemia e un p cat de moarte. S iei numele Domnului înă ă

deşert e un p cat. Noi sîntem în mîinile Lui, nu într-ale tale. Tu nu eştiărege şi asta nu este corabie. Tu nu eşti p sto...ă



Da' o s faci ce- i spun!ă ţ Jan Roper se uit înjur, c utînd în zadar un sprijin.ă ăF ce vrei, spuse ursuz.ăAşa am s fac.ăSamuraiul era la fel de însetat ca şi ei, dar cl tin din cap spre cana oferit . Blackthorneă ă ă

şov i, puse cana la buzele umflate ale samuraiului, dar omul o azvîrli într-o parte, împr ştiindă ă apa şi spuse ceva r stit. Blackthorne se preg ti s opreasc lovitura urm toare, dar acesta nuă ă ă ă ă

veni. Omul nu mai f cu alt gest, se uita doar în gol.ă- E nebun. To i sînt nebuni, spuse Spillbergen.ţ113R rrune mai mult ap pentru noi. E bine, spuse Jan Roper.ă ă ă

S -l înghit iadul, dup cum o merit .ă ă ă ăCum te cheam ?ă Namu ? întreb Blackthorne. O spuse din nou,ă

în diferite feluri dar samuraiul p rea c nu-l aude.ă ă îl l sar în pace; dar îl pîndeau de parc era un scorpion. El nu-i privea. Blackthorne eraă ă ă

sigur c omul încerca s ia o hot rîre, dar habar n-avea ce putea fi.ă ă ăCe-o fi în mintea lui? se întreb . De ce s refuze apa? De ce-a fost l sat aici? S fie oă ă ă ă

greşeal a lui Omi? Greu de crezut. S fie un plan anume? Greu de crezut. L-am putea folosi caă ă s ieşim de aici? Greu de crezut. Multe lucruri pe lumea asta sînt greu de crezut, dar e deă crezut c-o s st m aici pîn ce o s ne scoat ei afar ... dac o s ne scoat . Şi dac ne scotă ă ă ă ă ă ă ă ă ă de-aici ce o s se-tîmple? Ce s-a întîmplat cu Pieterzoon?ă

O dat cu c ldura zilei, muştele începur s roiasc .ă ă ă ă ăO, Doamne, aş vrea s pot sta lungit, aş vrea s pot intra în baia aia, acum n-ar mai trebuiă ă

s m duc pe sus. Niciodat nu mi-am dat seama cît de important e o baie. B trînul orb, cuă ă ă ă ă ă degetele lui de o el! Ce bine mi-ar prinde acum, pentru un ceas sau dou !ţ ă

Ce pierdere! Toate cor biile noastre şi oamenii şi efortul pentru ce? Am dat greş. Sauă aproape. Cî iva sîntem înc în via .ţ ă ţă

- Pilotule! Van Nekk îl zgîl îia. Ai adormit. El, el se-nclin spreţ ătine de un minut sau mai mult. Ar t spre samuraiul careă ă îngenunchiase în fa a lui cu capul aplecat.ţ

Blackthorne îşi frec ochii ca s alunge oboseala. F cu uri efort s -şi încline şi el capul.ă ă ă ă-HaH întreb el scurt, amintindu-şicuvîntuljaponezpentru"da".ăSamuraiul îşi scoase brîul de la chimonou-i zdren uit şi şi-l înf şur în jurul gîtului.ţ ă ă

R mînînd înc în genunchi, îi d du un cap t lui Blackthorne şi cel lalt lui Sonk, îşi înclin capulă ă ă ă ă ă şi le f cu semn s trag .ă ă ă

Se teme c-o sî-l sugrum m, spuse Sonk.ă

Iisuse Crisloase, cred c tocmai asta vrea s facem. Blackă ăthorne l s s -i c dd din min cap tul brîului şi cl tină ă ă ă ă ă ă ă din cap. Kinjiru,spuse, gîndind cit de folositor era acest cuvînt. Cum s -i spui unui omăcare nu vorbeşte limba ta, c este împotriva legii tale s faci o crim ,ă ă ă

114s omori un om neînarmat, c nu eşti un c l u, c sinuciderea este un p cat în fa a luiă ă ă ă ă ă ţ

Dumnezeu?Samuraiul vorbi iar, fiind limpede acum c -l roag , dar, din nou, Blackthorne d du din cap.ă ă ă- Kinjiru.Omul arunc împrejur o privire s lbatic . Pe neaşteptate fu în picioare şi-şi cufund adîncă ă ă ă

capul în g leata latrin încercînd s -se înece. Fu tras îndat afar de Jan Roper şi Sonk,ă ă ă ă ă zb tîndu-se şi gîfiind.ă

- L sa i-l, porunci Blackthorne. Ei se supuser . Ar t spreă ţ ă ă ălatrin : Samurai, dac asta vrei, d -i drumul!ă ă ă

Omul icnea, dar în elesese. Privi g leata împu it şi ştiu c n-avea putere s -şi inţ ă ţ ă ă ă ţ ă

îndeajuns de mult timp capul acolo. Murdar şi umilit, samuraiul se întoarse la locul lui de lîngă perete.

- Iisuse, murmur cineva.ăBlackthorne umplu pe jum tate cana cu ap din hîrd u, se ridic eap n în picioare şi i-oă ă ă ă ţ ă

oferi japonezului. Ochii samuraiului priveau dincolo de can .ăM -ntreb cît poate s reziste, spuse Blackthorne.ă ăO veşnicie, zise Jan Roper. Sînt animale. Nu-s oameni.Pentru Dumnezeu, cît o s ne mai in aici? întreb Ginsel.ă ţ ă ăCît or s vrea.ăVa trebui s facem orice vor ei, spuse van Nekk. Trebuie, dacă ă



vrem s r mînem în via , s ieşim din groapa asta infernal . Nu,ă ă ţă ă ăpilotule?

Da. Blackthorne m sur umbra l sat de soare. E amiaza,ă ă ă ăschimb m cartul, zise.ă

Spillbergen, Maetsukker şi Sonk începur s se plîng dar îi scul în picioare înjurîndu-i şi,ă ă ă ă cînd to i se reaşezar la locurile hot rîte, se întinse şi el mul umit. Noroiul era scîrbos şiţ ă ă ţ muştele mai rele ca oricînd, dar bucuria de a putea s te întinzi cît eşti de lung eraă

nem surat .ă ăCe i-au f cut lui Pieterzoon? se întreb , sim ind oboseala înv luindu-l. O, Doamne, ajut -ă ă ţ ă ăne s sc p m de aici. Sînt atît de speriat.ă ă ă

Se auzir paşi deasupra. Chepengul se deschise. Preotul st tea acolo înconjurat deă ă samurai.

- Pilotule, trebuie s vii sus. Trebuie s vii sus singur, spuse el.ă ă115CAPITOLUL^ To i ochii din groap se îndreptar spre Blackthorne.ţ ă ăCe vor cu mine?Nu ştiu, spuse grav p rintele Sebastio. Dar trebuie s viiă ă

imediat.Blackthorne ştia c n-avea de ales, dar nu p r si peretele protecă ă ă tor, încercînd s -şi aduneă

puterile.- Ce s-a întîmplat cu Pieterzoon?Preotul îi povesti. Blackthorne t lm ci pentru cei care nu ştiau portugheza.ă ăDumnezeu s -l ierte, şopti van Nekk în t cerea plin de spaim .ă ă ă ă

Bietul om! Bietul om! îmi pare r u. N-am putut face nimic, spuse preotul cu adîncă ă

triste e. Nu cred c m-a recunoscut, sau c şi-a mai dat seama de cevaţ ă ădin clipa în care l-au b gat în ap . Mintea i se r t cise. I-am dată ă ă ădezlegare de p cate şi m-am rugat pentru el. Poate Dumnezeu seă îndur ...//*ă nominePatris etFilii etSpiritusSancti. Amin. F cu semnulăcrucii asupra gropii. V rog pe to i s renun a i la ereziile voastre şiă ţ ă ţ ţs v -ntoarce i la Sfînta Credin . Pilotule trebuie s vii.ă ă ţ ţă ă

Nu ne p r si, pilotule, pentru numele lui Dumnezeu, strigă ă ăCroocq.

Vinck porni împleticindu-se spre scar şi începu s urce.ă ă- Pot s m ia pe mine, nu pe pilot. Pe mine, nu pe el. Spune-i...ă ă

Se opri neajutorat, cu ambele picioare pe trepte. O suli lung era laţă ăun deget de inima lui. încerc s-o apuce de vîrf, dar samuraiul eraăpreg tit şi, dac Vinck nu s rea înapoi, ar fi fost str puns.ă ă ă ă

Samuraiul ar t spre Blackthorne şi îi f cu semn s urce. Totuşi, Blackthorne nu se mişc ,ă ă ă ă ă Un alt samurai coborî în pivni un b lung, cu cîrlig la cap t şi încerc s -l trag peţă ăţ ă ă ă ă Blackthorne afar .ă

Nimeni nu se clinti s -l ajute pe Blackthorne în afar de samuraiul din pivni . El prinseă ă ţă iute cangea şi spuse t ios ceva omului de deasupra, care şov i; apoi privi spre Blackthorne,ă ă ridic din umeri şi vorbi.ă

- Ce-a zis?Preotul r spunse^ă

116

- E un proverb japonez: "Soarta e soart şi via a nu e decît oă ţp rere".ă

Blackthorne d du din cap c tre samurai, se îndrept spre scar , f r s se uite înapoi, şiă ă ă ă ă ă ă urc .ă

Cînd ajunse sus, în b taia soarelui, razele acestuia îl izbir dureros, f cîndu-l s închidă ă ă ă ă ochii, genunchii i se înmuiar şi el se rostogoli pe p mântul pr fos. Omi era într-o parte,ă ă ă preotul şi Mura, într-alta, ling cei patru samurai. în dep rtare, cî iva s teni privir pentru oă ă ţ ă ă clip , apoi se întoarser şi plecar . Nimeni nu-l ajut . Oh, Doamne, d -mi putere! se rugă ă ă ă ă ă Blackthorne. Trebuie s m ridic în picioare şi s m prefac c sînt puternic. Asta este singurulă ă ă ă ă lucru pe care îl respect ei, s fii puternic, s nu ar i teama. Te rog, ajut -m . Strînse dină ă ă ăţ ă ă din i, f cu un efort şi se ridic , cl tinîndu-se uşor.ţ ă ă ă

- Ce dracu' vrei de la mine, piticanie nemernic ? spuse directă



c tre Omi.ăApoi ad ug c tre preot:ă ă ă- Spune-i tic losului c sîntă ă daimyo în ara mea şi ce fel deţ

purtare-i asta? Spune-i c noi nu l-am înfruntat niciodat . Spune-i să ă ăne lase afar de acolo, sau o s fie r u. Spune-i că ă ă ă sînt daimyo, pentruDumnezeu! Sînt moştenitorul lui Sir William of Mickleheaven, sperc tic losul s fi murit de mult! Spune-i!ă ă ă

Noaptea fusese cumplit pentru p rintele Sebastio, dar în timă ă pul veghei sale sim iseţ prezen a lui Dumnezeu şi c p tase o linişte pe care n-o mai tr ise pîn atunci. Acum ştia cţ ă ă ă ă ă■ putea fi o unealt a Domnului împotriva paginilor, c era ap rat împotriva lor şi a viclenieiă ă ă piratului. Ştia, într-un anume fel, c acea noapte fusese o preg tire, o r scruce pentru el.ă ă ă

- Spune-i!Preotul spuse în japonez :ă- Piratul zice c e nobil în ara lui.ă ţ

Ascult r spunsul lui Omi.ă ăOmkra/z^pune c nu-i pas dac eşti rege în ara ta. Aici tr ieştiă ă ă ţ ă

la mila seniorului Yabu, tu şi to i oamenii t i.ţ ăSpune-i c -i un dobitoc!ă- Ar trebui s te fereşti s -l insul i.ă ă ţ

Omi începu din nou s vorbeasc .ă ă117- Omi-san spune c o s i se fac baie. Şi o s i se dea de mîncareă ă ţ ă ă ţ

şi de b ut. Dac te por i cuviincios, n-o s mai fii b gat înapoi înă ă ţ ă ăgroap .ă

Şi oamenii mei?Preotul îl întreb pe Omi.ă

O s stă ea acolo.

Spune-i s se duc dracului! Blackthorne porni c tre scar , caă ă ă ăs coboare din nou jos. Doi dintre samurai îl împiedicar şi deşi el seă ăzb tu, îl inur cu uşurin . Omi vorbi c tre preot, apoi c tre oameniiă ţ ă ţă ă ăs i. Aceştia îi d dur drumul şi Blackthorne fu gata s cad .ă ă ă ă ă

Otsâ'San spune c dac nu înve i s te por i, înc unul dintreă ă ţ ă ţ ăoamenii t i o s fie luat. E lemn de foc şi ap din belşug.ă ă ă

Dac m supun acum, gîndi Blackthorne, au g sit calea de-a faceă ă ăce vor cu mine şi-o s fiu în puterea lor pentru totdeauna. Dar ceă

conteaz ? Sînt deja în puterea lor şi, în cele din urm , va trebui s facă ă ăce-or vrea ei. Van Nekk avea dreptate. Nu trebuie s m -potrivescă ănimic. / '

Ce-ar vrea s fac? Ce înseamn s m port cuviincios?ă ă ă ăOmi-san spune, înseamn s te supui. S faci ceea ce i se spune.ă ă ă ţ

S m nînci baleg , dac i se cere.ă ă ă ă ţSpune-i s se duc dracului! Spune-i c m piş pe el şi peă ă ă ă

întreaga lui ar şi peţ ă daimyo-vd lui! Te sf tuiesc s te supui...ă ăSpune-i ce-am spus, chiar aşa, pentru Dumnezeu!Foarte bine, dar ine minte c te-am prevenit, pilotule!ţ ăOmi ascult cele spuse de preot. Degetele îi strînser minerul s biei, pîn se albir . To iă ă ă ă ă ţ

oamenii s i se mişcar nelinişti i,, str pungîndu-l pe Blackthorne cu privirea. Apoi d du încet oă ă ţ ă ă porunc . în aceeaşi clip , doi samurai coborîr în groap şi-l scoaser de-acolo pe Croocq,ă ă ă ă ă musul. îl tîrîr c tre cazan, şi îl legar , timp ce al ii aduser lemne şi ap . Puser musulă ă ă ţ ă ă ă

împietrit în cazanul plin şi aprinser focul. Blackthorne v zu buzele lui Croocq mişcîndu-se f ră ă ă ă s scoat vreun sunet şi groaza care-l invadase. Via a nu face doi bani pentru oamenii ştia, îşiă ă ţ ă zise. Arz -i-ar focul iadului! Cu siguran c o s -l fiarb pe Crook. Fumul se întinse deasupraă ţă ă ă ă nisipului. Pesc ruşiiă

118ipau în jurul b rcilor de pescuit. O bucat de lemn c zu din foc şi un samurai îi trase unţ ă ă ă

picior, aruncînd-o la loc.- Spune-i s opreasc asta, spuse Blackthorne. Cere-i să ă ă

opreasc .ăOmi-san spune, te vei supune?



Da.Spune, te vei supune tuturor poruncilor?Atît cît am s pot, dă a.Omi vorbi din nou. P rintele Sebastio întreb ceva şi Omi încuviin din cap.ă ă ţăVrea s -i r spunzi direct lui. Cuvîntul japonez pentru "da" esteă ă

hai. Spune, te vei supune tuturor poruncilor?Pe cîte am s pot,ă hai.

Focul începea s înc lzeasc apa şi un geam t r scolitor izbucni din pieptul musului.ă ă ă ă ă Fl c rile focului înte it pe vatra de c r mizi de dedesubtul cazanului lingeau metalul. Mai fură ă ţ ă ă ă aduse lemne şi puse pe foc.

- Omi-san spune, întinde-te. Imediat.Blackthorne f cu ceea ce i se poruncise.ă -

Omi-san spune c el nu te-a insultat personal, nici n-a fost vreoăpricin pentru tine s -l insul i pe el. Pentru c eşti barbar şi nu ştii încă ă ţ ă ăs te por i, n-ai s fii ucis, dar ai s fii înv at buna-cuviin . în elegi?ă ţ ă ă ăţ ţă ţ

Da.El vrea s -i r spunzi direct lui.ă ăB iatul scoase un strig t tînguitor. Şi înc unul şi înc unul şi apoi leşin . Unul dintreă ă ă ă ă

samurai îi sus inu capul deasupra apei. Blackţ thorne privi în sus c tre Omi. Aminteşte- i,ă ţ aminteşte- i c b iatul e doar în mîinile tale, c vie ile tuturor celor din echipajul t u sînt înţ ă ă ă ţ ă mîinile tale. Da, începu diavolul din el, dar nimeni nu te-asigur c tic losul sta o s se in deă ă ă ă ă ţ ă vre-o în elegere.ţ

- în elegi?ţ-Hai.

îl v zu pe Omi ridicîndu-şi chimonoul şi sco îndu-şi penisul de sub fişia de pînz care-iă ţ ă înconjura şoldurile. Se aşteptase ca b rbatul s urineze pe fa a lui, dar Omi n-o f cu. Urin peă ă ţ ă ă spatele lui. în numele

■

119Domnului, jur Blackthorne în sinea sa, am s -mi amintesc ziua asta şi, cumva, undeva,ă ă

Omi va pl ti.ă- Omi-san spune c nu e o dovad de bun -creştere s spui c teă ă ă ă ă

vei pişa pe cineva. Foarte r u. Este 6 purtare foarte urît şi foarteă ăprosteasc s spui c-ai s faci asta pe cineva, cînd eşti neînarmat. Esteă ă ădovad de purtare urît şi chiar şi mai prosteasc , s spui c o s-o faciă ă ă ă ăpe cineva, cînd eşti neînarmat, lipsit de putere şi nu eşti preg tit caăs - i laşi prietenii, sau familia, sau pe oricine altul s piar mai înainte.ă ţ ă ă

Blackthorne nu spuse nimic. Şi nu-şi lu ochii de pe Omi.ă- Wakarimasu ka? zise Omi.- El spune, în elegi?ţ

-Hai.-Okiro.- El spune s te ridici. -ăBlackthorne se ridic , sim indu-şi capul plesnind de durere. îl privea pe Omi în ochi şi Omiă ţ

îi întoarse privirea.Ai s pleci cu Mura şi-ai s te supui poruncilor lui.ă ă

Blacktborne nu r spunse.ăWakarimasu ka? spuse Omi t ios.ă

-Hai.Blackthorne m sura distan a dintre el şi Omi. îşi putea închipui degetele înconjurînd gîtulă ţ

omului şi se rug s poat fi îndeajuns de iute şi puternic ca s reuşeasc s -i scoat ochiiă ă ă ă ă ă ă înainte de a putea fi împiedicat de samurai.- Şi musul? întreb .ăPreotul vorbi poticnit cu Omi. Acesta privi c tre cazan. Apa era abia c lîie, b iatulă ă ă

leşinase, dar nu p ise altceva, nimic.ăţ- Scoate i-l de-acolo, porunci. Aduce i un doctor, dac areţ ţ ă

nevoie.Oamenii lui se supuser . îl v zu pe Blackthorne ducîndu-se c tre b iat şi ascultîndu-iă ă ă ă

inima. Omi f cu un semn c tre preot.ă ă- Spune-i c peteniei c tîn rul poate s stea şi el afar din groap ,ă ă ă ă ă ă



ast zi. Dac şi c petenia şi tîn rul se poart cuviincios, alt barbar ară ă ă ă ăputea ieşi mîine din groap , apoi altul. Poate. Ba chiar mai mul i.ă ţPoate. Depinde de cît de bine se poart cei de deasupra. Dar tu... şiă

120se uit drept în ochii lui Blackthorne, tu eşti responsabil pentru cea mai mic nesupunere,ă ă

la orice porunc , în elegi?ă ţDup ce preotul traduse toate acestea, Omi îl auzi pe barbar spunînd "da" şi v zu o parteă ă

a furiei cumplite disp rîndu-i din ochi. Dar ura r mase. Cît de prostesc, gîndi Omi, şi cît de naivă ă s fii atît de deschis. M întreb ce-ar fi f cut dac m-aş fi jucat cu el şi mai mult? S m prefacă ă ă ă ă ă c nu m in de cuvînt?ă ă ţ

- Preotule, spune-mi din nou numele lui. Spune-l încet.Auzi preotul spunînd de cîteva ori numele, dar îi suna tot ca o bolboroseal .ăPo i s -l rosteşti? îl întreb pe unul dintre oamenii s i.ţ ă ă ăNu, Omi-san.Preotule, spune-i c de-acumă înainte numele fui este Anjin

-"pilot" - nehi Cînd va merita, o s i se spun Anjin-jan. Explic -i că ă ă ă în limba noastr nu sînt sunete ca s -i putem rosti numele aşa cumă ăeste, ad ug sec Omi. F -l s în eleag c asta nu e o insult . Laă ă ă ă ţ ă ă ărevedere, Anjin, pîn una alta.ă

Se înclinar cu to ii c tre el. El le întoarse politicos salutul şi se îndep rt . Cînd ajunseă ţ ă ă ă destul'de departe de pia şi sigur c nimeni nu-l privea, îşi îng dui s zîmbeasc larg. Sţă ă ă ă ă ă îmblînzeşti c petenia barbarilor atît de repede. S în elegi dintr-o dat , cum s -l st pîneşti, peă ă ţ ă ă ă el şi pe ei. Cît de nemaipomeni i sînt aceşti barbari, gîndi. Ei, cu cît mai curînd va vorbiţ Anjia-san limba noastr , cu atît mai bine. Atunci o s ştim cum s -i zdrobim pe barbarii creştini,ă ă ă odat pentru totă deauna.

De ce n-ai urinat pe fa a lui? întreb Yabu.ţ ăLa început aşa am vrut, st pîne, dar pilotul este înc un animală ă

neîmblânzit, foarte primejdios. Ca s fac asta pe fa a lui... ei bine, laă ţnoi atingerea fe ei unui om este cea mai rea dintre insulte,ţ nehl Aşac m-am gîndit c dac l-aş fi insultat atît de tare şi-ar fi ieşit din min i,ă ă ă ţdeci am f cut-o pe spatele lui şr cred c este deajuns.ă ă

Erau aşeza i pe veranda casei sale, pe perne de m tase. Mama lui Omi îi serveaţ ă cha, cutot ceremonialul pe care-l putea închipui - şi ea fusese foarte bine educat în tinere e. Oferiă ţ ceaşca cu o plec ciuneă

121lui Yabu. El se înclin şi, politicos, i-o oferi lui Omi, care desigur o refuz înapoind-o cu oă ă

plec ciune şi mai adînc . O primi şi sorbi cu pl cere, sim indu-se mul umit.ă ă ă ţ ţSînt foarte mul umit de tine,ţ Omi-san, spuse. Gîndirea ta estefoarte bun . Felul în care ai pl nuit şi ai dus la cap t toat această ă ă ă ătreab , a fost minunat.ă

Sînte i prea bun, alte . Str dania mea ar fi putut fi şi mai mare,ţ ţă ămult mai mare.

De unde ai înv at atît de multe despre mintea barbarilor?ăţLa paisprezece ani am avut, timp de un an, un dasc l care eraă

un c lug r numit Jiro. Demult fusese preot creştin, sau novice, dar,ă ădin fericire, în elesese greşeala şi nerozia lui. Am s -mi amintescţ ă întotdeauna un lucru pe care el mi l-a spus. Spunea c religia creştină ăeste slab fiindc ei sînt înv a i c zeul lor suprem, Jezu, spune c to iă ă ăţ ţ ă ă ţoamenii trebuie s se iubeasc intre ei. Nu-i înva nimic despreă ă ţăonoare, datorie, numai dragoste. Şi c via a e sacr .ă ţ ă S nu ucizi, nehlăŞi alte asemenea prostii. Aceşti barbari pretind c sînt şrei creştini şi,ă

deşi preotul neag asta, eu m-am gîndit c poate sînt doar o sectă ă ădiferit şi de-aici s-ar trage duşm nia lor, aşa cum unele secte budisteă ăse ur sc între ele. M-am gîndit c dac eiă ă ă se iubesc intre ei, poate căam putea s st pînim c petenia luînd via a, sau numai amenin înd că ă ă ţ ţ ăam lua via a, unuia dintre oamenii s i.ţ ă

Omi ştia c discu ia era primejdioas din pricina mor ii prin tortur , cea mai urît moarte.ă ţ ă ţ ă ă Sim ea avertismentul nerostit al mamei sale ajungînd pîn la el.ţ ă

Mai vrei cha, Yabu-sama, întreb mama sa.ăMul umesc, spuse Yabu, este foarte, foarte bun.ţV mul umesc, alte . Dară ţ ţă Omi-s n,ă barbarul e supus pentru



totdeauna? întreb mama sa, schimbînd discu ia pe alt cale. Poateă ţ ăc-ar trebui s -i spui st pînului nostru dac tu crezi c este doar pentruă ă ă ăun timp, sau pentru totdeauna.

Omi şov i.ă. - Doar pentru un timp. Dar cred c-ar trebui s -nve e limba noastr cît de curînd cuă ţ ă

putin . Asta este foarte important pentru voi, alte . S-ar putea s trebuiasc s ucide i unulţă ţă ă ă ă ţ sau doi dintre ei, ca s -l p stra i pe el şi pe ceilal i în min , dar pîn atunci el o s -nve e cumă ă ţ ţ ă ă ă ţ

122Is se poarte. Odat ce pute i vorbi direct cu el,ă ă ţ Yabu-sama, pute i s -i folosi iţ ă ţ

cunoştin ele. Dac ce spune preotul este adev rat, c el şi-a pilotat corabia cale de zece mii deţ ă ă ă ri, trebuie s fie mai mult decît deştept.ă

- Şi tu eşti mai mult decît deştept, rîse Yabu. i se dau în grijŢ ăanimalele, Omi-san, dasc l de oameni.ă

Omi rîse odat cu el.ăAm s încerc, alte .ă ţăFieful t u se m reşte de la cinci sute deă ă koku, la trei mii. Ai să

st pîneşti dou zeci deă ă ri.Un ri era o m sur de distan însemnînd aproape o mil .ă ă ţă ă- Ca o dovad în plus a afec iunii mele, cînd o s m întorc laă ţ ă ă

Yedo, am s - i trimit doi cai, dou zeci de chimonouri de m tase, oă ţ ă ă

armur complet , dou s bii şi destule arme ca s echipezi înc o sută ă ă ă ă ă ăde samurai, pe care ai s -i recrutezi. Cînd o s înceap r zboiul, o să ă ă ă ăte al turi imediat cartierului meu general, caă hatamoto.

Yabu se sim ea foarte bine. Unţ hatamoto era o persoan foarte important din suita unuiă ă daimyo, care avea dreptul s intre oricînd st pînul s u şi s poarte s bii în prezen a acestuia.ă ă ă ă ă ţ Era încîntat de Omi şi se sim ea odihnit, chiar ren scut. Dormise excelent. Cînd se trezise, eraţ ă singur, ceea ce era de aşteptat, pentru c nu ceruse nici fetei, nici b iatului, s r mîn . B useă ă ă ă ă ă pu in ceai şi mîncase cump tat din fiertura de orez. Apoi, baia şi masajul lui Suwo. A fost oţ ă experien minunat , gîndi. Nu m-am sim it niciodat atît de aproape de natur . De copaci, deţă ă ţ ă ă mun i şi p mînt, de nem rginita triste e a vie ii şi de vremelnicia ei. Urletele des vîrşiserţ ă ă ţ ţ ă ă totul.

Omi-san, în gr dina mea din Mishima e o piatr pe care mi-ară ăface pl cere s-o primeşti, ca s ne amintim de aceast întîmpiare şi deă ă ănoaptea minunat şi de norocul nostru bun. Am s i-o trimit cuă ă ţ

celelalte lucruri, spuse. Piatra vine din Kyushu. Am numit-o "piatraCare aşteapt ", pentru c aşteptam ca seniorul Taiko s poruncească ă ă ăUn atac, cînd am g sit-o. Asta a fost, oh, acum cincisprezece ani.ăF ceam parte din armata lui, care a zdrobit rebelii şi a supus insula.ă

îmi face i mult cinste.ţ ă123De ce s n-o pui acolo, în gr dina ta şi s -i dai alt nume? De ceă ă ă

s nu-i spui "piatra p cii barbare", ca s - i aminteasc noaptea siă ă ă ţ ănesfirşita aşteptare întru g sirea p cii.ă ă

Poate mi s-ar îng dui s -i spun "piatra fericirii", ca s -miă ă ăaminteasc mie şi urmaşilor mei, de onoarea pe care mi-o face iă ţunchiule?

Nu. Mai bine spune-i doar "barbarul care aşteapt ". Da, îmiăplace asta. Ne leag şi mai mult, pe el şi pe mine. Şi el şi eu aşteptam.ăEu am tr it, el a murit.ă

Yabu privi mul umit gr dina.ţ ă. - Bine. "Barbarul care aşteapt ". îmi place. Sînt pete ciudate pe o parte a ei, care-miă amintesc de lacrimi. Şi vine de cuar alb strui, amestecate cu cuar roşcat, care-mi amintescţ ă ţ de carne, de cît de :rec toare poate fi ea.ă

Yabu oft , savurîndu-şi melancolia. Apoi ad ug :ă ă ă- E bine ca un om s pun o piatr şi s -i dea un nume. Barbaruluiă ă ă ă

-a trebuit mult timp pîn s moar ,ă ă ă nehl Poate c se va renaşteăaponez, ca r splat a suferin elor sale. N-ar fi minunat? Apoi, într-oă ă ţi, urmaşii lui, poate vor vedea piatra şi vor fi mul umi i.ţ ţ

Omi rev rs un alt val de mul umiri adînci şi se împotrivi spunînd nu merit atîtaă ă ţ ă ă



m rinimie. Yabu ştia c nu-i d duse mai mult decît ierita. Ar fi putut da uşor mai mult, dar îşiă ă ă amintise vechea zical c o i întotdeauna m ri o feud , dar micşorarea ei duce la duşm nie şiă ă ţ ă ă ă dare.ă

- Oku-san, se întoarse el c tre femeie, folosind expresia deăea-onorat mam , fratele meu ar fi trebuit s -mi spun mai curîndă ă ă ă:spre marile calit i ale celui mai tîn r fiu al s u. Atunciăţ ă ă Omi-san arajuns mult mai sus pîn ast zi. Fratele meu este prea re inut. Preaă ă ţ

cugetat.- So ul meu se gîndeşte mult la domnia-voastr , st pîne, ca s vţ ă ă ă ăd face i griji pentru el, r spunse ea, în elegînd dojana ascuns . Mţ ă ţ ă ăcur c fiul meu a avut prilejul s v slujeasc şi c v-a mul umit. Fiulă ă ă ă ă ţ;u nu şi-a f cut decît datoria,ă nehi E datoria noastr , a lui Mizuno-ăi şi-a tuturor, de a v sluji.ă

Se auzi tropotul unor cai urcînd dealul. Igurashi, şeful suitei lui bu, p şi în gr din .ă ă ă124 Totul e gata, alte . Dac vre i s v întoarce i repede la Yedo,ţă ă ţ ă ă ţ

ar trebui s plec m acum.ă ăBine. Omi-san, tu şi oamenii t i ve i pleca cu convoiul şi-l ve iă ţ ţ

ajuta pe Igurashi-sa« s ajung în siguran la castel.ă ă ţă Yabii z ri o umbr trecînd peste fa a lui Omi.ă ă ţCe-i?M gîndeam la barbari.ăLas cîteva g rzi cu ei. în compara ie cu convoiul nu sîntă ă ţ

importan i. F ce vrei cu ei. Pune-i înapoi în groap , f ce vrei. Cîndţ ă ă ăşi dac ob ii ceva folositor de la ei, trimite-mi vorb .ă ţ ă

- Da, st pîne, r spunse Omi. Am s las zece samurai şi in-ă ă ăc iuni am nun ite lui Mura. N-o s li se întîmple nimic în cinci sauţ ă ţ ă

şase zile. Ce vre i s facem cu corabia?ţ ă- ine-o aici, în siguran . R spunzi pentru ea, desigur,Ţ ţă ă

iukimoto a trimis scrisori c tre un negustor din Nagasaki, s o ofereă ăvînzare portughezilor. Portughezii pot veni s-o ia. Omi şov i.ăPoate c-ar trebui s p stra i corabia, alte , şi s -i face i peă ă ţ ţă ă ţ

barbari s -i înve e pe cî iva dintre marinarii noştri s-o manevreze.ă ţ ţDe ce-aş avea nevoie de o corabie barbar ? rîse Yabu bată

jocoritor. S devin un împu it de negustor?ă ţDesigur c nu, alte , spuse Omi repede. M-am gîndit doar că ţă ă

Zukimoto ar putea s -i g seasc vreun rost.ă ă ăCe nevoie am de-o corabie de nego ?ţPreotul a zis c -i o corabie de r zboi, alte . P rea c se temeă ă ţă ă ă

de ea. Cînd începe r zboiul, o corabie de r zboi ar putea...ă ăR zboiul nostru se va duce pe uscat. Marea e pentru negustoriă

şi to i sînt nişte împu i i de c m tari, pira i sau pescari.ţ ţ ţ ă ă ţ Yabu se ridic şi începu s coboare treptele c tre poarta gr dinii, unde un samurai ineaă ă ă ă ţ

frîiele calului s u. Se opri şi se holb c tre mare. Genunchii i se înmuiar .ă ă ă ăOmi îi urm ri privirea.ăO nav ocolea promontoriul. Era o galer mare, cu o mul ime de vîsle, cea mai iute dintreă ă ţ

vasele japoneze de coast ,, fiindc nu depindea nici de vînt, nici de maree. Steagul din vîrfulă ă catargului purta însemnele lui Toranaga.

125

I

CAPITOLUL 7 Toda Hiro-matsu, st pîn al provinciilor Sagami şi Kozuke, generalul şi sfetnicul cel mai deă

încredere al lui Toranaga, comandant suprem al tuturor armatelor lui, cobora cu paşi marischela de bord, îndreptîndu-se singur spre chei. Era înalt pentru un japonez, cu pu in sub şaseţ picioare, un b rbat ca un taur, cu f lci grele, care-şi purta vajnic cei şaizeci şi şapte de ani aiă ă s i. Chimonoul s u militar era din m tase maro, simplu, doar cu cele cinci mici însemne ale luiă ă ă Toranaga - trei l stari de bambus înm nunchea i. Purta pieptar şi cotiere de o el lustruit. Laă ă ţ ţ brîu nu avea decît sabia scurt . Cealalt , cea lung , o purta în mîn . Era preg tit s-o trag dină ă ă ă ă ă teac într-o clip şi s ucid f r s clipeasc , pentru a-şi ap ra seniorul. Luase obiceiul acestaă ă ă ă ă ă ă ă ă



înc de cînd avea cincisprezece ani.ăNimeni, mei chiar Taiko, nu reuşise s -l schimbe.ăCu un an în urm , la moartea lui Taiko, Hiro-matsu devenise vasalul lui Toranaga.ă

Toranaga îi aşezase s ocîrmuiasc Sagami şi Kozuke, dou dintre cele opt provincii ale sale, îiă ă ă d duse cinci sute de mii deă koku anual şi, de asemeni, îl l sase în pace cu obiceiurile lui. Hiro-ămatsu era neîntrecut în lupt .ă

Acum to i s tenii - b rba i, femei, copii - erau înşira i pe rm, în genunchi, cu capeteleţ ă ă ţ ţ ţă

plecate. în fa a lor se aflau samuraii alinia i în rînduri epene, ordonate. în fruntea lor se g seaţ ţ ţ ă Yabu cu locotenen ii s i.ţ ă- Dac Yabu ar fi fost femeie sau un b rbat mai slab din fire, ar fi început s se bat cuă ă ă ă

pumnii în piept, s se vaite şi s -şi smulg p rul din cap. Era prea mult ca s fie doar oă ă ă ă ă întîmplare. Dac faimosul Toda Hiro-matsu se afla aici, chiar în aceast zi, însemna c Yabuă ă ă fusese tr dat - fie în Yedo, de cineva dintre ai casei, fie aici în Anjiro, de Omi sau de unul dintreă oamenii lui Omi, or de unul dintre s teni. Fusese prins dînd dovad de nesupunere. Un duşmană ă tr sese folos de pe urma interesului s u pentru corabie.ă ă

îngenunche, se înclin , urmat de to i samuraii, şi blestem nava şi pe to i cei sosi i cu ea.ă ţ ă ţ ţ- A, Yabu-sama, îl auzi pe Hiro-matsu spunînd şi-l v zu îngenunchind pe rogojina aşezată ă

pentru el şi r spunzîndu-i la salut.ă126Dar plec ciunea era mai pu in adînc decît se cerea şi Hiro-matsu nu mai aştept ca el să ţ ă ă ă

se încline din nou, aşa c ştiu, f r s -i mai spun cineva, c era în mare primejdie. îl v zu peă ă ă ă ă ă ă general aşezîndu-se la loc pe c lcîie. Pe ascuns i se spunea Pumn de Fier. jsfumai Toranagaă sau unul dintre cei trei sfetnici aveau dreptul de a înalta steagul lui Toranaga. De ce s trimită ă un general atît de impor-at s m prind plecat din Yedo?ă ă ă

M onora i, Hiro-matsu-jama, venind într-unui dintre sateleă ţaele s r c cioase, spuse el.ă ă ă

St pînul meu mi-a poruncit s vin aici. -ă ăHiro-matsu era cunoscut pentru felul lui necioplit şi direct de a i purta. Nu era nici viclean,

nici abil, ci doar devotat peste m sur iiorului s u.ă ă ă- Sînt onorat şi foarte bucuros, spuse Yabu. M-am gr bit s vină ă

aici de la Yedo din pricina acestei cor bii barbare.ăSeniorul Toranaga a invitat pe to iţ daimyo care îi sînt prieteni

i aştepte în Yedo pîn la întoarcerea sa de la Osaka.ăCum se simte st pînul nostru? N d jduiesc c totul merge bine.ă ă ă ă- Cu cît seniorul Toranaga o s se afle mai degrab în sigurană ă ţă

în castelul s u din Yedo, cu atît mai bine. F lcile b trînului se înroşiră ă ă ă

c ci îl neliniştea soarta lui Toranaga; nu-i pl cea s fie departe de el.ă ă ăCu cît o s -l înfrunt m mai curînd pe Ishido, m rş luind cu armateleă ă ă ănoastre spre castelul Osaka ca s -l ardem din temelii, cu atît mai bine.ă

Taiko construise castelul Osaka spre a fi de necucerit. Era cel mai puternic din împ r ie,ă ăţ cu un lan înt rituri, şan uri cu ap , bastioane şi poduri, şi loc pentru optzeci de mii de solda iţ ă ţ ă ţ între zidurile sale. Iar de jur împrejurul zidurilor şi al imensului oraş erau alte armate, toate lafel de disciplinate şi de bine înarmate toate slujindu-l cu fanatism pe Yaemon, Moştenitorul.

- I-am spus de zeci de ori c e nebun s se lase în mîinile luiă ăIshido. Nebun!

- Seniorul Toranaga a trebuit s se duc ,ă ă neh? N-a avut de ales. Taiko poruncise Consiliului Regen ilor, care cîrmuia în numeleţ

lui Yaemon, s se întîlneasc pentru zece zile, de cel pu in dou ori pe an şi, întotdeauna,ă ă ţ ă între zidurile castelului Osaka, aducîndu-şi cu ei cel mult cinci sute de înso itori. Şi tot de douţ ă ori pe an, to i ceilal iţ ţ

127

Idaimyo erau obliga i în egal m sur , s se înf işeze cu familiile lor la castel, ca s seţ ă ă ă ă ăţ ă

închine în fa a Moştenitorului. Astfel, to i puteau fi controla i, lipsi i de ap rare un num r deţ ţ ţ ţ ă ă zile, în fiecare an.

întîlnirea fusese hot rît ,«e/i? Dac nu se ducea, ar fi însemnată ă ătr dare,ă neh ?

Tr dare fa de cine? se înroşi Hiro-matsu şi mai mult. Ishidoă ţă încearc s -l izoleze pe st pînul nostru. Ascult , dac l-aş avea peă ă ă ă ăIshido în puterea mea, aşa cum îl are el pe seniorul Toranaga, n-aşşov i nici o clip , orice-ar fi... De mult i-ar fi zburat lui Ishido capul,ă ă



de pe umeri şi-acum sufletul şi-ar fi aşteptat reîncarnarea. F r s -şiă ă ădea seama, generalul r sucea teaca uzat a s biei ce o purta în mînaă ă ăsting . Mîna dreapt , noduroas şi plin de b t turi, o inea preg tită ă ă ă ă ă ţ ă ă în poal . Cercet cu privirea corabia.ă ă

Unde sînt tunurile?Le-am adus pe rm, pentru mai mult siguran . O s mai facţă ă ţă ă ă

Toranaga-sama vreo în elegere cu Ishido?ţ

Cînd am plecat din Osakâ era linişte. Consiliul trebuia s seă întîlneasc în trei zile.ăO s izbucneasc cearta?ă ăMie mi-ar place s fie aşa, dar st pînului meu? D,ac el vrea oă ă ă

în elegere, o s se fac . Hiro-matsu îşi întoarse privirea spre Yabu. Aţ ă ăporuncit ca to iţ daimyo alia i lui s -l aştepte la Yedo. Pîn la întoarţ ă ăcerea lui. Aici nu e Yedo.

Da. Mi-am dat seama c nava e destul de important pentruă ăcauza noastr ca s fie cercetat de-ndat .ă ă ă ă

Nu era nevoie, Yabu-san. Ar trebui s ai mai mult încredere.ă ăNimic nu se întîmpl f r ştirea st pînului nostru. Ar fi trimis el peă ă ă ăcineva. Intîmpl tor m-a trimis pe mine. De cit vreme eşti aici?ă ă

O zi şi o noapte., - Ai f cut doar dou zile din Yedo? -Da.ă ă- Ai venit foarte repede. Trebuieşti l udat.ăCa s cîştige timp, Yabu începu s -i vorbeasc lui Hiro-matsu despre marşul lui for at, dară ă ă ţ

mintea îi era la lucruri mult mai importante. Cine era iscoada? Cum de primise Toranaga veştidespre nav tot atît de repede ca şi el? şi cine îl înştin ase pe Toranaga despreă ţ

128plecarea lui? Cum ar fi putut acum s -l duc cu vorba pe Hiro-matsu i s-o scoat la cap t?ă ă ă ăHiro-matsu îl ascult pîn la cap t, apoi spuse* ap sat:ă ă ă ă- Seniorul Toranaga a confiscat nava cu tot ce e pe ea.O t cere brusc înv lui rmul. Acesta era Izu, feuda lui Yabu, şi Toranaga n-avea nici ună ă ă ţă

drept aici. Nici Hiro-matsu n-avea drept i porunceasc ceva. Mîna lui Yabu se încorda pe sabie.ăHiro-matsu aştepta cu calmul s u obişnuit. F cuse exact cum îi poruncise Toranaga şiă ă

acum nu putea face altceva decît s aştepte, însemna, filr îndoial , c trebuia s ucid sau să ă ă ă ă ă ă fie ucis.

Yabu ştia c acum trebuia s se hot rasc . Nu mai era nimic de aşteptat. Dac ar refuzaă ă ă ă ă s dea corabia, ar trebui s -l omoare pe Hiro-matsu Pumn de Fier, pentru c Hiro-matsu Pumnă ă ă

de Fier nu ar fi plecat niciodat f r ea. Erau probabil dou sute de samurai de elit pe galeraă ă ă ă ă ancorat la chei şi ei trebuiau s moar . Ar putea s -i invite pe rm, s -i înşele cumva şi apoiă ă ă ă ţă ă ar putea uşor s adune în cîteva ore în Anjiro destui samurai ca s -i copleşeasc , pentru c eraă ă ă ă un maestru în ambuscade. Dar asta l-ar obliga pe Toranaga s -şi trimit armata în Izu. Ai s fiiă ă ă înghi it, îşi spuse, dac Ishido nu- i vine în ajutor. Şi de ce te-ar ajuta Ishido cînd duşmanul t u,ţ ă ţ ă Ikawa Jikkyu, e rud cu Ishido şi vrea Izu pentru el? Uciderea lui Hiro-matsu va deschideă ostilit ile, pentru- c onoarea îl oblig pe Toranaga s porneasc împotriva ta, ceea ce ar for aăţ ă ă ă ă ţ mîna lui Ishido şi Izu ar fi primul cîmp de b t lie.ă ă

Cum r mîne cu puştile mele? Minunatele mele puşti şi minunatul meu plan? O s pierdă ă pentru totdeauna unica mea şans dac va trebui s i le dau lui Toranaga.ă ă ă

Mîna-i era pe sabia Murasama şi-şi sim ea sîngele curgînd prin bra şi o furie oarb de aţ ţ ă lovi: îndep rtase din capul locului ghidul de a nu aminti de muschete. Dac se aflase despreă ă nav , cu siguran c se ştia şi despre înc rc tura ei. Dar cum a aflat Toranaga atît de repede?ă ţă ă ă ă Printr-un porumbel c l tor. sta e singurul r spuns. Din Yedo sau de aici? Cine are porumbeiă ă Ă ă c l tori aici? De ce n-am şi eu un astfel de serviciu? Asta e greşeala lui Zukimoto, el trebuia să ă ă

se fi gîndit la aşa ceva, nehlHot r şte-te. R zboi sau nu?ă ă ă

129 Yabu se rug în gînd lui Buddha, tuturor spiriteloră kami, tuturor zeilor, care existau sau

aveau s existe, s abat blestemul asupra celui sau celor care îl tr daser , asupra p rin ilor şiă ă ă ă ă ă ţ asupra urmaşilor lor pentru zece mii de genera ii. Şi renun .ţ ţă

Seniorul Toranaga nu poate confisca nava, pentru c îi esteădeja d ruit . Am dictat o scrisoare pentru asta. Nu-i aşa, Zukimoto?ă ă

Da, alte .ţă



Bineîn eles, dac seniorul Toranaga doreşte s o considereţ ă ăconfiscat , poate s o fac . îns urma s fie un dar. Yabu era încîntată ă ă ă ăs -şi aud vocea sunînd atît de nep s toare. Seniorul Tor anaga o şâă ă ă ăfie bucuros de prad .ă

î i mul umesc în numele st pînului meu.ţ ţ ăHiro-matsu fu din nou uimit de previziunea lui Toranaga. El prezisese c aşa o s seă ă

întîmple şi c n-o s fie nici o lupt .ă ă ă

Nii cred, îi spusese Hiro-matsu. Nici un daimyo n-ar putea îndura o asemenea uzurpare a drepturilor sale. Yabu n-o s poat .ă ăEu, cu siguran , n-aş putea. Nici chiar fa de alte a voastr .ţă ţă ţ ă

Dar ai fi dat ascultare poruncilor şi mi-ai fi spus despre corabie. Trebuie s -l întoarcem pe Yabu cum vrem noi,ă neh? Am nevoie deviolen a şi viclenia lui: el îi pune stavil lui Ikawa Jikkyu şi îmi ap rţ ă ă ăflancul.

Aici, pe plaj , sub un soare blînd, Hiro-matsu f cu în sil o plec ciune politicoas , urîndu-şiă ă ă ă ă propria f rnicie.ăţă

Seniorul Toranaga va fi încîntat de generozitatea dumitale. Yabu îl privea cu aten ie.ţ

Nu este o nav portughez .ă ă- Da, aşa am auzit şi noi.

. - Este o nav pirat.ăV zu ochii generalului îngustîndu-se.ă-Ei? în timp ce-i povestea ce-i spusese preotul, Yabu cugeta. Dac asta e o noutate pentruă

tine, aşa cum a fost pentru mine, nu înseamn c Toranaga a primit aceeaşi informa ie ca şiă ă ţ mine? Dar, dac cunoşti înc rc tura navei, atunci iscoada e Omi, sau unul dintre samuraii lui,ă ă ă sau un s tean.ă

130- Sînt o gr mad de es turi. O mic comoar . Muschete, praf ă ă ţ ă ă ă

de puşc şi ghiulele.ăHiro-matsu şov i. Apoi spuse:ă- es turile sînt m t suri chinezeşti?Ţ ă ă ă- Nu, Hiro-matsu-ja«, spuse el folosind anume san.Ca daimyo ei erau egali, dar acum c el "d ruia" cu m rinimie nava, se sim ea destul deă ă ă ţ

în siguran ca s foloseasc termenul mai pu in ceremonios. Fu încîntat s vad c faptul nuţă ă ă ţ ă ă ă trecuse neobservat de b trîn. Eu sîntă daimyo de Izu, prin voia soarelui, a lunii şi a stelelor!

Un material foarte neobişnuit, greu, gros, complet nefolositorpentru noi, spuse el. Am adus pe rm tot ce merita salvat.ţăBine. Te rog s încarci totul pe corabia mea.ăCum? Yabu aproape c explod .ă ă Totul. De îndată

P- Acum? - Da. îmi pare foarte r u, dar cred c în elegi c vreau s m întorc la Osaka cîtă ă ţ ă ă ă

mai curînd cu putin .ţă- Da, dar... dar va fi loc pentru toate?- Duci tunurile înapoi pe corabia barbar şi o sigilezi! în trei zileă

vor sosi b rci s-o trag spre Yedo. Cît priveşte muschetele, praful deă ăpuşc şi ghiulele, e... Brusc, Hiro-matsu se opri ocolind capcana ce-iăfusese preg tit .ă ă

- Este loc destul pe galer pentru cinci sute de muschete, îiă

spusese Toranaga, pentru tot praful de puşc şi pentru cei dou zeciă ă

de mii de dubloni de argint. Las tunurile pe puntea navei şi baloturileă în cal . Las -l pe Yabu s vorbeasc şi d -i ordine, nu-i da timp să ă ă ă ă ăgîndeasc . Dar s nu te înfurii sau s - i pierzi r bdarea. Am nevoie deă ă ă ţ ăel, dar vreau armele şi nava. Fii atent la încerc rile lui de a prinde înăcurs ca s te fac s dezv lui ce ştii despre înc rc tura navei, pentruă ă ă ă ă ă ăc el nu trebuie s afle cine e iscoada noastr .ă ă ă

Hiro-matsu îşi blestem nepriceperea de a juca jocurile acestea atît de trebuitoare.ă- Despre cît loc trebuie, spuse el scurt, poate c-o s -mi spuiă

dumneata. Mai precis, care e înc rc tura? Cîte muschete, ghiulele şiă ăce alte lucruri a i mai g sit? Iar tezaurul e în lingouri sau în monezi,ţ ă



în aur sau argint?131Zukimoto!Da, Yabu-sama.Adu lista cu înc rc tura navei.ă ăO s m ocup eu de tine mai tîrziu, gîndi Yabu.ă ă <Zukimoto plec în grab .ă ă

Trebuie s fii obosit, Hiro-matsu-jwz. Poate vrei pu ină ţ cha?S-au f cut unele preg tiri pentru dumneata, atît cît s-a putut. Casele deă ăbaie sînt cu totul nepotrivite, dar poate c o baie o s te învioreze pu in.ă ă ţ

Mul umesc. Eşti foarte atent. Pu inţ ţ cha şi o baie au s fie foarteăbune. Mai tîrziu. întîi spune-mi tot ce s-a întîmplat de cînd a sositcorabia aici.

Yabu îi povesti toate întîmpl rile, s rind peste partea cu b iatul şi curtezana, care eraă ă ă neimportant . La ordinul lui Yabu, Omi îşi spuse şi el povestea, în afar de ce vorbise în taină ă ă cu Yabu. Şi Mura o spuse pe a lui, f r întîmplarea cu erec ia lui Anjin, care, chibzui el, deşi eraă ă ţ interesant , l-ar fi putut ofensa pe Hiro-matsu. La vîrsta lui asemenea întîmpl ri puteau fi rareă ă şi mai pu in izbitoare.ţ

Hiro-matsu privea spre şuvi a de fum care înc se mai ridica din rug.ţ ăCî i pira i au mai r mas?ţ ţ ăZece, alte , cu c petenia lor, spuse Omi.ţă ăUnde e el acum? în casa lui Mura. ,Ce-a f cut? Care a fost primul lucru pe care l-a f cut dup ce-aă ă ă

ieşit din groap ?ăS-a dus direct la baie, alte , r spunse Mura repede. Acumţă ă

doarme, ca mort, alte .ţăDe data asta n-a mai trebuit s -l c ra i pe sus?ă ă ţNu, alte .ţăPare s înve e repede. Hiro-matsu îşi întoarse privirea spreă ţ

Omi. Crezi c pot fi înv a i s se poarte cum se cuvine?ă ăţ ţ ăNu. Nu e sigur, Hiro-matsu-5«ma.Ai putea s cure i urina unui duşman de pe spatele t u?ă ţ ăNu, alte .ţăNici eu. Niciodat . Barbarii sînt foarte ciuda i. Gîndurile luiă ţ

Hiro-matsu se întoarser din nou la corabie. Cine va supravegheaă

înc rcarea?ă 132Nepotul meu, Omi-san'.Bine. Omi-san, vreau s plec înainte de l sarea serii. C pitanulă ă ă

:meu o s te-ajute s mearg foarte repede. Pre de trei be e, cel mult.ă ă ă ţ ţ

Ca unitate de timp era folosit intervalul necesar unui b f obişnuit de esen parfumat caă ţă ă s ard complet, ceea ce însemna cam o, or | pentru fiecare b .ă ă ă ăţ

- Da, st pîne.ă- De ce n-ai veni şi dumneata cu mine la Osaka, Yabu-san? spuse

Hiro-matsu de parc gîndul i-ar fi venit pe neaşteptate. Seniorulă Toranaga ar fi încîntat s primeasc toate lucrurile astea din mîinileă ădumitale. Te rog, e destul loc. Cînd Yabu începu s protesteze, îl l să ă ăs vorbeasc , aşa cum poruncise Toranaga şi apoi spuse exact cumă ăporuncise Toranaga: Insist. Insist în numele seniorului Toranaga.Generozitatea ta trebuie r spl tit .,ă ă ă

Cu p mînturile şi capul meu? se întreb Yabu cuprins de am r ciune, ştiind c nu maiă ă ă ă ă avea altceva de f cut acum decît s accepte plin de recunoştin .ă ă ţă

- Mul umesc. Aş fi onorat.ţ '- Bun. Deci ne-am în eles, spuse Pumn de Fier cu o v ditţ ă ă

uşurare. Acum pu inţ cha şi o baie.Politicos, Yabu îl conduse la deal, spre casa lui Omi. B trînul fu sp lat şi frecat, apoi z cuă ă ă

mul umit în aburii fierbin i. Mai tîrziu, mîinile lui Suwo îl f cur s se simt ca nou n scut. Apoiţ ţ ă ă ă ă ă mînc pu in orez, peşte crud şi legume murate. Sorbiă ţ cha din por elanuri bune. Un somn scurt,ţ f r vise.ă ă

Dup trei ceasuri panoulă shoji alunec în l turîTStraja personal ştia c era mai bine aşa,ă ă ă ă



decît s intre în camer nechemat; Hiro-matsu era deja sculat, cu sabia pe jum tate scoas dină ă ă ă teac , preg tit pentru orice.ă ă

Yabu-sama aşteapt afar , alte . Spune c nava este înc rcat .ă ă ţă ă ă ăExcelent.Hiro-matsu ieşi pe verand şi se uşura în g leat .ă ă ă- Oamenii t i sînt foarte harnici,ă Yabu-san.- Oamenii domniei-tale i-au ajutat. Ei sînt mai mult decît harnici.

Da> şi pe soarele care d c ldur , atît le-ar trebui, s nu fie, gîndiă ă ă ăHiro-matsu, apoi spuse bine dispus:^^H133- Nimic mai pl cut ca un urinat dintr-o b şic plin , atît vremeă ă ă ă ă

cît e destul for în spatele iă ţă zvorului,nehlTe face s te sim i iar tîn r.ă ţ ăLa vîrsta mea ai nevoie s te sim i tîn r. îşi sl bi fişia de pînz din brîu,ă ţ ă ă ăaşteptînd ca Yabu s încuviin eze politicos cele spuse, dar nu maiă ţurm nimic. Iritarea începu s -i creasc , dar şi-o domoli. Duce iă ă ă ţc petenia pira ilor pe nava mea.ă ţ

-Cum?- Ai fost destul de generos s d ruieşti corabia cu tot ce e pe ea.ă ă

Oamenii din echipaj erau pe ea. Aşa c iau c petenia lor la Osaka.ă ăSeniorul Toranaga doreşte s -l vad . Desigur, cu restul faci ce vrei.ă ăDar, înainte de a pleca, te rog vezi ca oamenii dumitale s fi în eles că ţ ăbarbarii sînt proprietatea st pînului meu şi c ar fi bine s fie to i nou ,ă ă ă ţ ăs n toşi şi teferi, cînd o s -i cear .ă ă ă ă

* Yabu se gr bea c tre debarcaderul unde se afla Omi.ă ăCînd, mai devreme, îl l sase pe Hiro-matsu în baie, urcase poteca şerpuitoare ceă 1 trecea

pe lîng platoul funerar. Acolo f cuse o plec ciune scurt în fa a rugului şi mersese maiă ă ă ă ţ departe pe lîng lanurile de grîu şi livezile în terase, ajungînd, în cele din urm , pe un mică ă platou, sus, deasupra satului. Altarul bine îngrijit al unui kami p zea acest loc de r gaz. Ună ă arbore str vechi îşi r spîndea de veacuri umbra şi liniştea. Se dusese acolo s -şi potolească ă ă ă mînia şi s se gîndeasc . Nu îndr znise s se apropie de corabie, sau de Omi, ori de oameniiă ă ă ă s i, c ci ştia c l-ear fi poruncit multora, dac nu tuturor, s -şi fac seppuku, ceea ce ar fi fostă ă ă ă ă ă o risip , şi-ar fi m cel rit tot satul, ceea ce ar fi fost o nebunie - c ci numai ranii prindeauă ă ă ă ţă peşte şi cultivau orez, care erau bog ia samurailor.ăţ

Cît st tuse fierbînd de unul singur şi încercînd s -şi ascut mintea, soarele coborîse şi-ă ă ă

mpr ştiase cea a de deasupra m rii. In dep rtare, norii ce-nv luiser mun ii dinspre apus seă ţ ă ă ă ă ţ sp rseser pentru o clip şi el v zuse r s rind frumuse ea piscurilor înveşmîntate în z pad .ă ă ă ă ă ă ţ ă ă Priveliştea îl liniştise şi începuse s se domoleasc , s gîndeasc şi s fac planuri.ă ă ă ă ă ă

Pune- i iscoadele s afle iscoada, îşi spuse. Nimic din ce zisese Hiro-matsu nu-i dezv luiaţ ă ă dac tr darea plecase de aici sau din Yedo. în Osaka ai prieteni puternici, însuşi seniorul Ishidoă ă este printre ei.

134Poate c vreunul o s -l dibuie pe tic los. Dar trimite iute un mesaj secret so iei tale, în cază ă ă ţ

c iscoada e acolo. Şi Omi? S -l pui s g seasc iscoada aici? S fie el iscoada? Asta e greu deă ă ă ă ă ă crezut, dar nu cu neputin . Mai degrab tr darea a pornit din Yedo. Timpul e totul. Dacţă ă ă ă Toranaga ar fi primit la Osaka vestea despre nav imediat dup sosirea ei, atunci Hiro-matsuă ă ar fi sosit aici primul. Tu ai iscoade în Yedo. Las -i s arate cît pre uiesc.ă ă ţ

Iar barbarii? Acum ei sînt singurul t u cîştig de pe urma navei. Cum s te serveşti de ei?ă ă Aşteapt , nu i-a dat Omi r spunsul? Ai putea s le foloseşti cunoştin ele despre mare şiă ţ ă ă ţ despre cor bii şi s îi dai lui Toranaga în schimbă ă ul armelor, nehi

O alt posibilitate: fiiă vasalul lui Toraiîaga. Ofer -i planul t u. Cere-i s - i îng duie să ă ă ţ ă ă conduci Regimentul Celor cu Puşti - spre gloria lui. Dar un vasal nu trebuie s se aştepteă niciodat ca st pînul lui s -l r spl teasc pentru serviciile sale sau chiar s i le recunoasc : să ă ă ă ă ă ă ă ă slujeşti este o datorie, datorie înseamn samurai, samurai însemnă ă nemurire. Aceasta ar fi ceamai bun ieşire, într-adev r cea mai bun , gîndi Yabu. Pot eu, de fapt, s -i fiuă ă ă ă vasal lui, sau luiIshido?

Nu, asta-i cu neputin . Aliat, da, vasal, nu. .ţăBun, deci pîn la urm barbarii valoreaz totuşi ceva. Omi are din nou dreptate.ă ă ăSe sim ise mai liniştit şi apoi, cînd se f cuse vremea şi un mesager adusese ştirea c navaţ ă ă

e înc rcat , plecase la Hiro-matsu şi desă ă coperise c acum pierdea pîn şi barbarii.ă ă



Fierbea cînd ajunse la debarcader.Omi-sanlDa, Yabn-sama?Adu aici pe c petenia barbarilor. O iau cu mine la Osaka. Cîtă

despre ceilal i, vezi s fie îngriji i cît sînt plecat. Vreau s -i g sescţ ă ţ ă ă întrema i şi supuşi. Foloseşti groapa dac e nevoie.ţ ă

De cînd sosise galera, mintea lui Omi era în fierbere şi el era plin de nelinişte pentru via aţ

lui Yabu.L sa i-m s vin şi eu, alte . Poate c-aş izbuti s v fiu de folos.ă ţ ă ă ţă ă ăNu, acum vreau s te-ngrijeşiti de barbari.ăV rog! Poate c într-o mic m sur aş putea s r scump ră ă ă ă ă ă ă ă

bun tatea ar tat fa de mine.ă ă ă ţă135Nu e nevoie, spuse Yabu mai blind decît ar fi vrut-o. îşi aminti

c -i ridicase lui Omi leafa la trei mii deă koku şi-i m rise feuda tocmaiădin pricina tezaurului şi armelor. Care acum disp ruser . Dar v zuseă ă ă îngrijorarea de care era cuprins tîn rul şi f r s vrea, sim ise o c ldură ă ă ă ţ ă ă în suflet. Cu vasali ca acesta o s -mi cl desc un imperiu, îşi promise.ă ăOmi va conduce una dintre unit i, cînd o s -mi recap t armele.ăţ ă ă

Cînd o s înceap r zboiul - ei bine, atunci o s am o slujbă ă ă ă ăfoarte important pentru tine,ă Omi-san. Acum du-te şi adu-l pebarbar.

Omi lu cu sine patru str ji şi pe Mura ca s t lm ceasc .ă ă ă ă ă ăBlackthorne fusese sculat cu for a din somn. îi trebuise un minuţ t s .ă se dezmeticeasc .ă

Cînd cea a de pe ochi disp ruse, Omi se uite în jos,~spreel.ţ ăUnul dintre samurai tr sese cuvertura de pe el, altul îl zgîl îise s se trezeasc , al i doiă ţ ă ă ţ

purtau be e sub iri, neliniştitor de ciudate, de bambus. Mura avea în mîn unţ ţ ă colac scurt defunie.

Mura îngenuncheri se înclin :ăKonnichi wa. Bun ziua.ăKonnichi wa. Blackthorne se aşez pe genunchi şi, deşi era gol,ă

se înclin cu egal polite e.ă ă ţE doar o polite e, îşi spuse. E obiceiul lor, iar ei se înclin din bun -cuviin , aşa c nu eţ ă ă ţă ă

nici o ruşine în asta. Goliciunea nu e b gat în seam şi nu e o ruşine, sta-i obiceiul lor.ă ă ă ă- Anjin. Te rog, îmbrac , spuse Mura.ă Anjin? A, îmi amintesc acum. Popa spunea c ei nu-mi pot pronun a numele, aşa c mi-auă ţ ă

zis Anjin - adic Pilot - şi nu e o insult . Şi-o s mi se spun "Anjin-«m" - domnule pilot - cînd oă ă ă ă s merit.ăNu te uita la Omi, îşi spuse prevenitor. Nu înc . Nu- i aminti acum de pia a satului, deă ţ ţ

Omi, de Croocq şi de Pieterzoon. Fiecare lucru la timpul lui. Asta ai de f cut. Aşa ai jurat în fa aă ţ lui Dumnezeu s faci: fiecare lucru la timpul s u! O s m r zbuna, jur.ă ă ă ă ă

Blackthorne v zu c hainele îi fuseser cur ate din nou şi binecuvînt pe cel care oă ă ă ăţ ă f cuse. îşi lep dase hainele în camera de baie de parc ar fi avut cium . De trei ori îi puseseă ă ă ă s -i frece spatele. Celă

136

mai aspru burete şi cu piatra de baie. Dar tot mai sim ea arsura urinei pe piele.ţ îşi desprinse privirea de pe Mura şi se uit spre Omi. Sim i o pl cere pervers ştiindu-şiă ţ ă ă

duşmanul aproape şi în via .ţăSe înclin cum v zuse c o fac egalii îutre ei şi-şi men inu plec ciunea.ă ă ă ţ ă- Kohnichi wa, Omi-şan, spuse.

Nu e nici o ruşine s le vorbeşti limba, nici s spui "bun ziua" sau s te înclini primul, aşaă ă ă ă cum cere obiceiul lor. . Omi se înclin la rîndul lui.ă

Blackthorne b g de seam c nu se plecase ca în fa a unui egal, dar era destul pentruă ă ă ă ţ moment.

Konnichi wa, Anjin, spuse Omi. ' Tonul era politicos, dar nu îndeajuns.

Anjin-san! Blackthorne îl privi în fa .ţăSe înfruntau dou voin e. Omi fusese tratat b rb teşte, ca la jocul de c r i sau la zaruri.ă ţ ă ă ă ţ

Unde i-e buna creştere?ţ- Konnichi wa, Anjin-sart, spuse Omi, în cele din urm , cu ună



zîmbet fugar.Blackthorne se îmbr c la iu eală ă ţ ăPurta pantaloni largi cu o leg tur pentru prohab în fa , şosete, c maş şi hain , p rulă ă ţă ă ă ă ă

lung îi era strîns într-o coad îngrijit , iar barba şi-o potrivise cu foarfecele pe care i leă ă împrumutase b rbierul.ă

Hai, Omi-san ? întreb Blackthorne cînd fu îmbr cat, sim indu-ă ă ţse mai bine, dar foarte supravegheat, dorindu-şi s ştie mai multeă

cuvinte ca s le poat folosi.ă ă Te rog, mîna, spuse Mura.Blackthorne nu în elese şi o ar t prin senine. Mura îşi ridic propriile mîini şi imitţ ă ă ă ă

legarea lor.Mîna, te rog.Nu. Blackthorne i-o spuse direct lui Omi şi-şi cl tin capul. Nuă ă

e nevoie, spuse el în englez , nu e nevoie deloc. Mi-am dat cuvîntul.ă}i men inu vocea blînd şi potolit şi apoi se adres aspru, imitîndu-l Omi:ţ ă ă ă Wakarimasu

ka, Omi-san? în elegi? Omi rîse, apoi spuse:ţ- Hai, Anjin-jan. Wakarimasu. Se întoarse şi plec .ă137,Mura şi ceilal i se holbar în urma lui, ului i. Blackthorne îl urm pe Omi afar , la soare.ţ ă ţ ă ă

Cizmele «fuseser cur ate. înainte ca s~apuce s şi le trag , slujnica "Onna", se afla dejaă ăţ ă ă acolo, în genunchi, şi-l ajut .ă

- Mul umesc,ţ Hakn-san, spuse el, amintindu-şi numele ei adev rat. Care e cuvîhtul pentruă "mul umesc"? se întreb .ţ ă

Ieşi pe poart , cu Omi înaintea lui.ăSînt în urma ta, tu, tic los bleste... Stai pu in! î i aminteşti ce i-ai promis? şi de ce s -lă ţ ţ ţ ă

blestemi, chiar şi numai în gînd? El nu te-a înjurat, înjur turile sînt pentru cei slabi sau pentruă cei proşti. Nu-i aşa?

Fiecare lucru la timpul lui. E destul c îl pîndeşti. Tu o ştii şi o ştie şi el la fel de bine. S nuă ă faci nici o greşeal , el în elege foarte limpede totul.ă ţ

Blackthorne cobora dealul între cei patru samurai. Portul înc nu se z rea. Mura mergeaă ă discret la zece paşi în urma lor, iar Omi în fa .ţă

Au de gînd s m bage din nou sub p mînt? se întreb . De ce au vrut s -mi lege mîinile?ă ă ă ă ă N-a spus Omi ieri - Iisuse Cristoase, ieri a fost? - "Dac te por i cum se cuvine nu vei mai fiă ţ b gat în groap . Dac te por i cuviincios, mîine un alt om va ieşi de acolo. Probabil. Poate maiă ă ă ţ mul i." Nu asta a spus? M-am purtat cum se cuvine? M întreb ce face Croocq. Fl c ul tr iaţ ă ă ă ă cînd l-au c rat în casa în care a stat echipajul prima oar .,ă ă

Blackthorne se sim ea mai bine ast zi. Baia, somnul şi hrana proasp t începuser s -lţ ă ă ă ă ă întremeze. Ştia c , dac avea grij s se odihneasc , doarm şi m nînce, într-o lun ar fi fost înă ă ă ă ă ă ă ă stare s alerge sau s înoate o mil , s comande o nav de r zboi şi s fac cu ea înconjurulă ă ă ă ă ă ă ă lumii

Nu te gîndi înc la asta! Ast zi cru - i doar puterile. O lun nu înseamn prea mult, nu?ă ă ţă ţ ă ăMersul în josul dealului şi prin sat îl obosir . Eşti mai slab decît gîndeai... Nu, eşti maiă

puternic decît gîndeai, îşi porunci.Catargele lui Erasmus îşnir deasupra acoperişurilor de igl şi inima începu s -i bat maiţ ă ţ ă ă ă

tare. în fa , strada f cu o cotitur urmînd conturul dealului, coborî în pia şi se termin . Unţă ă ă ţă ă palanchin cu perdelu e st tea în soare. Cei patru purt tori, doar cu bucata de pînz înf şuratţ ă ă ă ă ă în jurul şoldurilor, st teau pe vine al turi, scobindu-seă ă

138

nep s tori în din i. Cînd îl v zur pe Omi, to i se aşezar în genunchi, aplecîndu-se adînc.ă ă ţ ă ă ţ ă Omi abia dac f cu un semn din cap cînd trecu pe lîng ei, dar chiar atunci o fat ieşi peă ă ă ă

poart îndreptîndu-se spre palanchin şi el se opri.ăO slujnic tîn r alerga s in o umbrel verde în dreptul fetei. Omi se înclin , fata seă ă ă ă ţ ă ă ă

înclin , şi amîndoi începur s -şi vorbeasc ferici i. Arogan a trufaş disp ruse de pe chipul luiă ă ă ă ţ ţ ă ă Omi.

Fata purta un chimonou de culoarea piersicii, o cing toare lat , aurie şi papuci în curele,ă ă aurii; Blackthorne o v zu aruncîndu-şi privirea spre el. Era limpede c ea şi Omi vorbeauă ă despre el. Nu ştia cum s reac ioneze sau ce s fac , aşa c nu f cu nimic, aştept doar liniştit,ă ţ ă ă ă ă ă bucurîndu-se de priveliştea, de puritatea şi c ldura prezen ei ei. Se întreb dac ea era iubitaă ţ ă ă sau so ia lui Omi.ţ

Omi o întreb ceva şi ea r spunse fluturîndu-şi evantaiul verde, care str luci şi dans înă ă ă ă



lumina soarelui. Rîsu-i era melodios şi gra ia des vîr sit . Omi zîmbea şi el, apoi se întoarse peţ ă ă c lcîie şi se îndep rt , devenind înc odat samurai.ă ă ă ă ă

Blackthorne îl urm . Cînd trecu pe lîng ea, privirea ei era fixat asupra lui şi el spuse:ă ă ăKonnichi wa.Konnichi wa, Anjin-j««, r spunse ea şi vocea ei îi p trunse în suflet.ă ă

Nu era mai înalt de cinci picioare, dar era des vîrşit . Cînd seă ă ă înclin uşor, briza îi îndep rt chimonoul de m tase de deasupra, dezvelindu-i marginileă ă ă ă

chimonoului de dedesubt,' de culoarea purpurei, pe care el îl g si surprinz tor de ispititor.ă ăParfumul fetei înc îl înv luia cînd d du col ul str zii. V zu chepengul şiă ă ă ţ ă ă pcErasmus. Şigalera. Fata disp ru din mintea lui.ă

De ce bocaporturile tunurilor sînt goale? Unde sînt tunurile noastre şi ce naiba caut oă galer de sclavi aici şi ce s-a întîmplat în groap ?ă ă

Fiecare lucru la timpul lui. Mai întîi Erasmus: ciotul arborelui trichet, luat de furtun , ar taă ă urît. Asta nu conteaz , gîndi. Am putea s -l scoatem în larg uşor. Am dezlega parîmele, curen iiă ă ţ de aer din timpul nop ii şi refluxul ne-ar purta f r zgomot, şi am putea s-o canarisim mîine peţ ă ă cel lalt rm al insuli ei aceleia. Jum tate de zi, atît ne-ar trebui s mont m arborele deă ţă ţ ă ă ă rezerv , apoi, toate pînzele sus, şi pornim în larg. Poate c ar fi mai bine s nu ancor m, ci s oă ă ă ă ă

139

ştergem spre ape mai sigure. Dar cine o s-o manevreze? Nu te po i descurca de unulţ singur.

De unde a venit galera aceea cu sclavi? şi de ce este aici? Z rea grupuri de samurai şiă marinari jos, la debarcader. Galera cu şaizeci de vîsle - cîte treizeci de fiecare parte - era bine îngrijit , ramele aşezate meticulos, gata de plecare imediat , şi se cutremur f r s vrea.ă ă ă ă ă ă Ultima oar cînd v zuse o galer fusese cu doi ani în urm pe Coasta de Aur, cînd flota lui seă ă ă ă preg tea s ias în larg, toate cele cinci cor bii laolalt . Era o galer comercial portugheza deă ă ă ă ă ă ă coast , bogat , ce zburase pe lîng ei împotriva vîntului,ă ă ă Erasmus nu putuse s o ajung ca s-oă ă captureze sau s-o scufunde.

Blackthorne ştia bine coasta Africii de Nord. Fusese pilot şi c pitan de nav timp de zeceă ă ani la Societatea Londonez a Negusă torilor Berberi, societate pe ac iuni ce preg tea solda i-ţ ă ţnegustori ca s str pung blocada spaniol şi s fac nego pe Coasta Berber . Pilotase cor biiă ă ă ă ă ă ţ ă ă de-a lungul coastelor Africii de Vest şi de Nord, pîn spre sud, la Lagos, şi c tre nord şi est prină ă vicleana Strîmtoare Gibral-tar - patrulat într-una de spanioli - pîn la Salerno, în regatulă ă Neapolelui. Mediterana era periculoas pentru cor biile engleze şi olandeze. Acolo se aflau înă ă num r mare cor bii de r zboi duşmane, spaniole şi portugheze, şi ceea ce era şi mai r u,ă ă ă ă otomanii, necredincioşii turci, împînzeau apele cu galere cu sclavi şi cu nave de r zboi.ă

Aceste c l torii fuseser foarte profitabile pentru el şi-şi cump rase propria sa nav , ună ă ă ă ă bric de o sut cincizeci de tone, ca s fac nego pe cont propriu. Dar aceasta se scufundase şiă ă ă ţ pierduse totul. Fuseser prinşi la ad post, în apele f r vînt ale Sardiniei, cînd o galeră ă ă ă ă otoman ap ruse din senin. Lupta fusese crunt şi, spre apusul soarelui, nava duşman îiă ă ă ă lovise cu pintenul, îi ag ase şi trecuse iute la abordaj... Nu uitase strig tele de "Alaaaaah"ăţ ă scoase de corsari în timp ee s re'au peste bordul navei sale. Erau înarma i cu s bii şiă ţ ă muschete. îşi regrupase oamenii, primul atac fusese respins, dar al doilea îi copleşise şiporuncise s se dea foc magaziei de muni ii. Corabia lui era în fl c ri şi hot rîse c era maiă ţ ă ă ă ă bine s moar decît s fie pus la vîsle. Avusese întotdeauna o groaz cumplit de a nu fi prinsă ă ă ă ă viu şi f cut sclav pe o galer , soart deloc neobişnuit pentru un marinar captiv.ă ă ă ă

140Cînd depozitul de muni ii s rise în aer, explozia sf rîmase rundul navei sale şi distrusese oţ ă ă

parte din galera corsar , iar în înv lm şeal , reuşise s înoate pîn la barcaz şi sc pase cuă ă ă ă ă ă ă patru oameni din echipaj. Pe cei care nu putuser s înoate pîn la el fusese nevoit s -iă ă ă ă p r seasc şi înc îi mai r sunau în minte strig tele lor de ajutor, în numele Domnului. Dar, înă ă ă ă ă ă

ziua aceea, Dumnezeu îşi întorsese fa a de la ei, aşa e pieriser sau ajunseser puşi la vîsle.ţ ă ă ă Dar Dumnezeu nu-şi întorsese fa a de la Blackthorne şi de la ceilal i patru şi, astfel, eiţ ţ izbutiser s ajung la Cagliari, în Sardinia, iar de acolo acas , f r nici un bană ă ă ă ă ă :

Asta se-ntîmplase cu opt ani în urm , în acelaşi an în care izbucnise iar şi ciuma înă ă Londra. Ciuma, foametea şi r scoalele celor care nu aveau de lucru şi mureau de foame.ă Fratele s u mai mic cu familia lui fuseser secera i. Propriul s u fiu, primul n scut, pierise. Dar,ă ă ţ ă ă în timpul iernii, ciuma încetase, iar el ob inuse cu uşurin o nou nav şi plecase pe mare s -ţ ţă ă ă ăşi refac averea. Mai întîi în slujba Societ ii Londoneze a Negustorilor Berberi. Apoi un drumă ăţ spre Indiile de Vest, în urm rirea spaniolilor. Dup asta, ceva mai bogat, navigase în slujba luiă ă Kees Veerman, olandezul, în cea de a doua lui c l torie în c utarea legendarei C i de Nord-Estă ă ă ă



c tre Chitai şi Insulele cu Mirodenii ale Asiei, cale ce se credea a fi în M rile de Ghea , la nordă ă ţă de Rusia arist . C utaser timp de doi ani, apoi Kees Veerman murise în pustiul arctic laolaltţ ă ă ă ă cu mai bine de optzeci la sut din echipaj, iar Blackthorne se întorsese aducînd restulă oamenilor acas . Apoi, în urm cu trei ani, fusese chemat de nou înfiin ata Companie Olandeză ă ţ ă a Indiilor de Est s conduc prima lor expedi ie spre Lumea Nou . Se şoptea în tain c eiă ă ţ ă ă ă f cuser rost, la un pre uriaş de o carte-pilot portughez , de contraband , care, probabil,ă ă ţ ă ă dezv luia secretele Strîmtorii Magellan şi voiau s-o verifice. Bineîn eles, negus-, torii olandeziă ţ

ar fi preferat s foloseasc unul dintre proprii lor pilo i, dar nu exista nici unul care s se poată ă ţ ă ă compara cu cei englezi, instrui i de de in toarea monopolului, Trinity House, iar valoareaţ ţ ă colosal a acestei c r i-pilot îi obligase s -şi încerce norocul cu Blackthorne. El fuse îns oă ă ţ ă ă alegere des vârşit : era cel mai bun pilot protestant în via , mama lui fusese olandez şi elă ă ţă ă vorbea olandeza la perfec ie. Blackţ thorne primise plin de entuziasm şi se-nvoise ca plata s fieă a cin-

141■

cisprezecea parte din toate profiturile şi, aşa cum era obiceiul, jurase solemn, în fa a luiţ Dumnezeu, credin fa de Companie, şi se legase s duc flota pîn la cap tul drumului şi sţă ţă ă ă ă ă ă le-o aduc înapoi acas .ă ă

Pe Dumnezeul meu, am s-o duc pcErasmus acas , gîndi Black-thorne. Cu atî ia oameni cîfiă ţ El o s lase în via .ă ţă

Acum traversau pia a, iar el îşi desprinse ochii de pe galer şi v zu trei samurai p zindţ ă ă ă chepengul. Mîncau cu-ndemînare din castronaşe, cu be işoare de lemn, aşa cum îi v zuseţ ă adesea, dar cu care el nu reuşise s se descurce.ă

- Omi-san! Prin semne îi ar t c voia s mearg la chepeng doară ă ă ă ăs -şi strige prietenii. Numai pentru o clip .ă ă

Dar Omi d du din cap, spuse ceva ce el nu în elese şi-şi continu drumul prin pia , în jos,ă ţ ă ţă spre plaj , pe lîng cazan şi mai departe pîn la debarcader. Blackthorne îl urm supus.ă ă ă ă Fiecare lucru la timpul s u, îşi spuse. Ki liniştit.ă

Odat ajunşi la debarcader, Omi se întoarse şi strig spre samuraii de paz de la chepeng.ă ă ă Blackthorne îi v zu ridicînd chepenă gul şi privind în jos. Unul dintre ei f cu un semn spre nişteă

rani care aduser scara şi un hîrd u cu ap proasp t pe care-l coborîr în groap . Cel gol îlţă ă ă ă ă ă ă ă luar înapoi sus. La fel şi hîrd ul-latrin .ă ă ă

Iat ! Dac ai r bdare şi le faci jocul, dup legile lor, po i s - i aju i echipajul, gîndiă ă ă ă ţ ă ţ ţ mul umit.ţ

Grupuri de samurai erau adunate lîng galer . Un b trîn înalt st tea deoparte. Dină ă ă ă respectul pe care daimyo-\A Yabu i-l ar ta şi din felul cum ceilal i s reau la cel mai mic semn ală ţ ă

lui, Blackthorne îşi d du imediat seama de importan a lui. S fie regele lor? se întreb .ă ţ ă ăOmi îngenunche cu umilin . B trînul se înclin pe jum tate şi-şi întoarse ochii spreţă ă ă ă Blackthorne.

Adunîndu-şi toat priceperea de care era în stare, Blackthorne îngenunche şi-şi lipi mîinileă de nisipul debarcaderului, aşa cum f cuse Omi, plecîndu-şi capul la fel de jos ca el.ă

- Konnichi wa, Sama, spuse politicos, îl v zu pe b trîn înclinîndu-se din nou.ă ă

Urm o discu ie între Yabu, b trîn şi Omi. Yabu îi vorbi lui Mura. Mura ar t spre galer .ă ţ ă ă ă ă- Aa)in-sari. Te rog. Acolo.142-D&ce?Isogi! comand Omi, f cînd semn cu mîna spre galer .ă ă ăNu, nu merg la...Imediat Omi d du un ordin şi patru samurai se aruncar asupra lui Blackthorne şi-iă ă

prinser bra ele. Mura scoase funia şi începu s -i lege mîinile la spate.ă ţ ăFeciori de c ea, strig Blackthorne. Nici nu m gîndesc s urcăţ ă ă ă

la bordul afurisitei steia de nave de sclavi!ăMadonna! L sa i-l în pace! Hei, voi maimu e mînc toare deă ţ ţ ă

scîrn , l sa i nenorocitul la în pace!ă ă ţ ă Kinjiru, neh? E pilotul? Anjin ka?- Lui Blackthorne aproape c nu-i venea s -şi cread urechilor. Avalanşa de înjur turi înă ă ă ă

portughez venise de pe puntea galerei. Apoi îl v zu pe b rbat coborînd schela de bord. Era laă ă ă fel de înalt ca el şi cam de aceeaşi vîrst , dar cu p r negru, ochi negri şi îmbr cat neglijent înă ă ă haine de marinar, cu floret şold şi pistoale la cing toare. Un crucifix b tut în-pietre scumpe îiă ă ă atîrna la gît. Purta o beret elegant şi un zîmbet larg îi br zda fa a.ă ă ă ţ

Tu eşti pilotul? Pilotul olandezilor?



Da, se auzi Blackthorne r spunzînd.ă- Bine. Bine. Eu sînt Vasco Rodrigues, pilotul acestei galere!

Se întoarse spre b trîn şi-i vorbi într-un amestec de japonez âiă ăportughez , numindu-lă Maimu -sama ţă şi uneori Toda-sama, dar dup cum pronun a elă ţ

suna a Toady-sama - broscoi. De dou ori scoase pistolul, îl îndrept cu emfaz spreă ă ă Blackthorne şi-l b g iar în cing toare; vorbea o japonez garnisit cu vulgarit i picante într-oă ă ă ă ă ăţ portughez de maidan, pe care numai marinarii o puteau în elege.ă ţ

Hiro-matsu vorbi scurt, samuraii îi d dur drumul lui Blackă ă thorne şi Mura îl dezleg .ă- Aşa-i mai bine. Ascult , pilotule, omul sta e ca un rege. I-amă ăspus c r spund de tine şi c-o s - i zbor creierii imediat ce-o s tragemă ă ă ţ ă

duşc ! Rodrigues se înclin spre Hiro-matsu, apoi zîmbi spre Blackă ăthorne. înclin -te spreă Tic losu-sama.ă Ca în vis, Blackthorne f cu cumă

se spusese.- Te-nclini ca unu' dintr- ştia, zise Rodrigues cu o grimas . Chiară ă

eşti pilot?-Da.143Care e latitudinea Capului Lizard?Patruzeci şi nou de grade, cincizeci şi şase minute nord, şiă

aten ie la recifurile ce apar la sud, sud-vest.ţDumnezeule, eşti pilotul! Rodrigues îi strînse mina lui Black-

thorne cu c ldur . Hai la bord. E mîncare, şi rachiu, şi vin, şi grog, şiă ăto i pilo ii trebuie s se iubeasc unii pe al ii, c ei sînt s mîn aţ ţ ă ă ţ ă ă ţp mîntului. Amin! Corect?ă

Da, spuse Blackthorne slab.Cînd am auzit c-o s ducem un pilot înapoi cu noi, mi-am zis:ă

straşnic! Sînt ani de cînd n-am mai avut pl cerea s vorbesc cu un pilotă ăadev rat. Hai la bord. Cum te-ai strecurat prin Malacca? Cum aiăsc pat de patrulele noastre din Oceanul Indian, ei? Al cui rutter l-aiăfurat?

Unde m duci?ă- La Osaka. în l imea sa, Marele C l u în persoan , vrea s te vad .ă ţ ă ă ă ă ă

Blackthorne sim i cum îl cuprinde iar panica.ţ-Cine? Toranaga! St pînul celor Opt Provincii, care dracu' or fi astea!ă

daimyo- ui cel mai mare al Japoniei; un daimyo e ca un rege sau ca un

senior feudal, ba chiar mai mult. To i sînt nişte tirani.ţCe vrea de la mine?Nu ştiu, dar de-asta sîntem noi aici şi, dac Toranaga vrea s teă ă

vad pe tine, pilotule, are s te vad . Se zice c are un milion de apuca iă ă ă ă ţde ştia cu ochi înguşti, care ar fi în stare s moar pentru cinstea deă ă ăa-l şterge la buci, dac asta ar fi pl cerea lui! "Toranaga vrea ca tu să ă ăaduci înapoi pilotul, Vasco" a spus t lmaciul lui. "S -l aduci pe pilotă ăşi înc rc tura navei. Du-l pe b trînul Toda Hiro-matsu acolo să ă ă ăcerceteze nava... " O, da, pilotule, totul e confiscat, aşa am auzit,corabia ta şi tot ce e în ea!

Confiscat ?ăPoa' s fie un zvon. Japonezii iau uneori cu o mîn şi dau înapoiă ă

cu cealalt sau se prefac c nu au dat niciodat porunca asta. E greuă ă ăs -i în elegi pe tic loşii ştia sfriji i!ă ţ ă ă ţ

Blackthorne sim i ochii reci ai japonezilor sfredelindu-l şi încerc s -şi ascund teama.ţ ă ă ă

Rodrigues îi urm ri privirea.ă t

144- Da, încep s se nelinişteasc . E timp destul pentru vorb . Haideă ă ă

la bord.Se întoarse, dar Blackthorne îl opri.Ce-i cu prietenii mei, cu echipajul meu?Care?Blackthorne îi spuse pe scurt despre groap . Rodrigues îl întreb pe Omi într-un amestecă ă

de cuvinte japoneze şi portugheze.- Zice c-o s fie bine cu ei. Ascult , nici eu, nici tu nu mai putemă ă



face nimic acum. Trebuie s ai r bdare, niciodat nu po i s ştii la ceă ă ă ţ ăs te aştep i de la un japonez, au şase fe e şi trei inimi. Rodrigues seă ţ ţ înclin ca un curtean european spre Hiro-matsu. Aşa ne înclin m noiă ă în Japonia. De parc am fi la curtea Preacurviei Sale Fih'p al II-lea,ăb ga-l-ar Dumnezeu mai repede în groap pe spaniol!ă ă

Se îndrept spre punte. Spre uluirea lui Blackthorne, nu erau nici lan uri, nici sclavi.ă ţCe-i cu tine? i-e r u? întreb Rodrigues.ţ ă ă

Nu, am crezut c e o galer cu sclavi.ă ăN-au d- ştia în Japonia, nici m car în ocn . icni i, dar asta e!ă ă ă Ţ ţAşa (icni i n-ai mai v zut tu niciodat şi eu am str b tut lumea de vreoţ ă ă ă ătrei ori. Avem samurai la rame. Sînt solda i, solda ii bor osului b trînţ ţ ţ ăşi n-ai v zut niciodat sclavi care s trag mai bine-la rame, sau b rba iă ă ă ă ă ţcare s lupte mai bine. Rodrigues rîse. Trag de le ies ochii la rame şiăeu îi îmboldesc pe tic loşi doar ca s -i v d cum îi trec toate apele. Nuă ă ăpleac de la vîsle niciodat . Am f cut tot drumul de la Osaka - treiă ă ăsute de mile marine în cap - în patruzeci de ceasuri. Hai jos. Plec mă îndat . Sigur i-e bine?ă ţ

Da. Da, cred c da. Blackthorne privea spreă Erasmus. Eraancorat la o sut de iarzi mai încolo. Pilotule, ce zici, nu e nici o şansă ă ăs mergem pe nav ? Nu m-au mai l sat s m întorc la bord, n-amă ă ă ă ăhaine şi ei au sigilat-o în momentul în care am sosit. Te rog.

Rodrigues cercet atent corabia.ăCînd ai pierdut arborele trinchet?Chiar înainte de-a acosta aici.

Mai ai unul de rezerv la bord?ă-Da.

în ce port e înregistrat ?ă145'Rotterdam.A fost construit acolo?ă

-Da.- Am fost acolo. Bancuri de nisip rele, da-i un port dat naibi. Are

parîme bune, nava ta. E nou , pîn acum n-am mai v zut alta ca ea.ă ă ăEhei, trebuie s fie rapid , foarte rapid . Greu s te descurci cu ea.ă ă ă ăRodrigues îşi îndrept privirile spre el. Po i s - i iei iute boarfele?ă ţ ă ţ

întoarse clepsidra de jum tate de or , care se g sea lîng cea de o or ,ă ă ă ă ăamîndou prinse de habitaclu.ă-Da.Blackthorne încerca s nu i se citeasc pe fa speran aă ă ţă ţCu o condi ie, pilotule. Nici o arm , ascuns în mînec sau înţ ă ă ă

alt parte. Cuvîntul t u de pilot. Le-am spus maimu oilor c r spundă ă ţ ă ăde tine.

De acord. Blackthorne privea nisipul scurgîndu-se încet pringîtul clepsidrei.

Pilot sau nu, dac încerci cea mai mic înşel ciune, î i zboră ă ă ţcreierii, sau î i tai beregata.ţ Dacă m -nvoiesc.ă

î i dau cuvîntul meu, de la pilot la pilot, pe Dumnezeu. Şi s -iţ ăia ciuma pe spanioli!

Rodrigues zîmbi şi-l b tu c lduros pe spate.ă ă începi s -mi placi, englezule.ă

De unde ştii c sînt englez? întreb Blackthorne, fiind sigur că ă ăportugheza lui era f r cusur şi c nimic din ceea ce spusese nu l-ar fiă ă ădeosebit de un olandez.

Sînt un ghicitor. Ca to i pilo ii, rise Rodrigues.ţ ţAi vorbit cu preotul? P rintele Sebastio i-a spus?ă ţ- Nu stau de vorb cu popii, dac nu-i musai. O dat peă ă ă

s pt mîn e mai mult decît destul pentru orice b rbat. Rodriguesă ă ă ăscuip într-un canal de scurgere şi se îndrept spre pasarela dinspreă ăchei. Toady-sama/Ikimasho-ka?

-Ikimasho, Rodfigo-san. Inia.



- Inia, s fie. Rodrigues se uit c zut pe gînduri la Blackthorne.ă ă ăInia înseamn "acum", "imediat". Trebuie s plec m imediat,ă ă ăenglezule.

146Nisipul se strînsese deja într-o mic gr m joar aproape peră ă ă ă fect pe fundul clepsidrei.ăVrei s -l întrebi, te rog, dac pot merge la nav ?ă ă ăNu, englezule. N-o s -l întreb nici pe naiba.ă

Dintr-o dat Blackthorne se sim i gol pe din untru. Şi foarte b trîn. îl urm ri pe Rodriguesă ţ ă ă ă cum se îndrepta spre balustrada dunetei şi strig spre un marinar scund, elegant, care st teaă ă pe puntea ridicat de la pror .ă ă

Hei, c phan-san. Ikimasho?ă To i samuraii la bordu'ţ ImaHma,wakarimasu ka?

Hai, Anjinsan.Imediat Rodrigues sun de şase oriiîclopotul navei, tare, iar c pitan-jc« începu s strigeă ă ă

ordine c tre marinarii şi samuraii de pe rm şi de pe nav . Marinarii de jos urcar în grab peă ţă ă ă ă punte s fac preg tirile de plecare şi, în înv lm şeala disciplinat , controlat , Rodrigues îl luă ă ă ă ă ă ă ă încet pe Blackthorne de bra şi-l împinse spre pasarela de la tribord, îndep rtîndu-l de mal.ţ ă

- Jos e o b rcu , englezule. Nu fugi, nu te uita înjur şi nu da niciă ţă) aten ie la nimeni, afar de mine. Dac î i spun s te întorci, f -o iute.ţ ă ă ţ ă ă

Blackthorne travers puntea, coborî schela de bord şi se îndrept spre mica barcă ă ă japonez . Apoi auzi voci mînioase în urma lui şi-şi sim ea p rul f cîndu-i-se m ciuc , pentru că ţ ă ă ă ă ă pretutindeni pe nav erau o mul ime de samurai, unii înarma i cu arcuri şi s ge i, cî iva cuă ţ ţ ă ţ ţ muschete.

- Nu trebuie s - i faci griji în privin a lui, c pitan-«wi, eu r spundă ţ ţ ă ăde el. Eu, Ro nga-san, ichi ban Aa)in-sană jur pe numele Fecioarei!Wakarimasu ka? se auzi peste celelalte voci, dar ele deveneau tot maimînioase.

Blackthorne era gata s urce în b rcu şi v zu c n-avea fur-che i. Nu ştiu s vîslesc caă ă ţă ă ă ţ ă ei, îşi spuse. Nu pot folosi barca! E prea departe ca s înot. Sau nu?ă

Şov i, m surînd distan a. Dac ar fi fost în deplin tatea puterilor lui n-ar fi aşteptat nici oă ă ţ ă ă clip . Dar acum?ă

în spatele lui se auzeau paşi coborînd cu zgomot pasarela şi trebui s -şi înfrîng impulsulă ă de a se întoarce.

- Aşaz -te la pup , îl auzi pe Rodrigues. Gr beşte-te!ă ă ă147F cu cum i se spusese şi Rodrigues s ri sprinten în barc , înşfac ramele şi, r mînîndă ă ă ă ă

tot'în picioare, vîsli cu mare îndemînare.Un samurai era în capul sc rii de bord, foarte neliniştit, şi al i doi erau lîng elcu arcurileă ţ ă preg tite. C pitanul samurai strig , f r îndoial chemîndu-i s se întoarc .ă ă ă ă ă ă ă ă

La cî iva iarzi de nav , Rodrigues întoarse capul.ţ ăMergem doar pîn' acolo, îi strig c pitanului, ar tînd spreă ă ă

Erasmus. Strînge samuraii pe galer ! îşi întoarse hot rît spatele spreă ănava lui şi continu s vîsleasc , mînuind ramele ca japonezii, stînd înă ă ăpicioare în mijlocul b rcii.ă . .

S -mi spui dac -şi pun s ge i în arcuri, englezule! Urm reşte-iă ă ă ţ ăfoarte atent. Ce fac acum?

C pitanul e foarte furios. Nu te bagi în vr-un necaz?ăDac nu ieşim în larg la-ntorsul clepsidrei, b trînul Toady ară ă

putea g si pricin s se plîng . Ce/ac arcaşii?ă ă ă ăNimic. Ascult ce le spune c pitanul. El pare nehot rît. Nu...ă ă ă

Acum unul dintre ei scoate o s geat .ă ă

Rodrigues se preg ti s se opreasc .ă ă ăMadonna, intesc afurisit de bine ca s mergi la noroc... E dejaţ ă

în arc?Da... dar stai pu in! C pitanul a... cineva a venit la el, unţ ă

marinar, cred. Parc l-ar întreba ceva despre nav . C pitanul se uită ă ă ăspre noi. îi spune ceva omului cu s geata. Acum omul o pune înapoiă în tolb . Marinarul arat ceva pe punte.ă ă

Rodrigues trase repede cu coada ochiului ca s fie sigur şi respir mai uşurat.ă ă- sta-i unul dintre ofi eri. O s -i trebuiasc o jum tate de ceasĂ ţ ă ă ă

s -şi aranjeze vîslaşii.ă



Blackthorne aştept , distan a creştea.ă ţC pitanul se uit din nou spre noi. Nu, sîntem în siguran . Aă ă ţă

plecat, dar unul dintre samurai ne urm reşte.ă Treaba lui. Rodrigues se linişti, dar nu sl bi ritmul, nici nu seă

uit înapoi. Nu-mi place s fiu cu spatele spre samurai, mai cu seamă ă ăcînd au arme în mîini, da' cred s fi v zut vreodat pe vreunul f r .ă ă ă ă ă To i sînt nişte tic loşi!ţ ă

De ce?148Le place s omoare, englezule. E obiceiul lor, dorm cu s biileă ă

ling ii. Asta e o ar grozav , dar samuraii sînt periculoşi ca viperele,ă ţ ă ăba şi mai r i la vedere.ă

De ce?Nu ştiu de ce, englezule, dar aşa sînt ei, r spunse Rodriguesă

bucuros s stea de vorb cu unul de-al s u. Sigur c to i japonezii sîntă ă ă ă ţqjtfel decît noi - nu simt durerea sau frigul ca noi - dar samuraii sîntchiar mai r i. Nu se tem de nimic, iar,de moarte cel mai pu in. De ce?ă ţNumai Dumnezeu ştie, da' sta-i adev rul. Dac superiorii lor spună ă ă"orfloar ", ei omoar ; dac spun "mori", ei se arunc în s bii sau îşiă ă ă ă ădespic bur ile. Omoar sau mor cu aceeaşi uşurin cu care ne piş mă ţ ă ţă ănoi. Şi femeile sînt samurai, englezule. Ele omoar ca s -şi apereă ăst pînii, aşa-şi numesc ele so ii, sau îşi pun cap t zilelor, dac li seă ţ ă ăporunceşte. O fac t indu-şi beregata. Aici un samurai poate s -iă ăordone so iei sale s se omoare şi ea trebuie s-o fac , e lege. Madonna,ţ ă ăfemeile sînt totuşi altceva, o alt specie, englezule, nimic pe p mînt nuă ăe ca ele, dar b rba ii... samuraii sînt reptile şi cel mai sigur e s te por iă ţ ă ţcu ei ca şi cu şerpii veninoşi. Te sim i bine acum?ţ

Da, mul umesc. Ni el vl guit, dar e-n ordine.ţ ţ ăCum a fost c l toria ta?ă ăGrea. Spune-mi, ei, samuraii, cum ajung s fie samurai? Eă

destul s -şi pun dou s bii şi s -şi taie p rul aşa?ă ă ă ă ă ă Trebuie s te naşti samurai. Bineîn eles, exist mai multeă ţ ă

ranguri de samurai, de la daimyo din vîrful mormanului de scîrn pînă ăla ceea ce noi am numi pedestraşi. E mai mult un rang care semoşteneşte, ca la noi. Mai de mult, aşa mi s-a spus, era şi aici ca acum în Europa: ranii puteau s ajung solda i şi solda ii rani, cu urmaşiţă ă ă ţ ţ ţă

cavaleri şi nobili, chiar şi regi. Unii solda i- ranî s-au ridicat pîn laţ ţă ăcele mai înalte ranguri. Taiko a fost unul.Cine-i sta?ăMarele Despot, cîrmuitorul întregii Japonii, Marele Ucigaş al

tuturor timpurilor, o s - i povestesc într-o zi despre el. A murit înă ţurm cu un an şi acum arde în focul iadului. Rodrigues scuip pesteă ăbord. Acum, ca s fii samurai, trebuie s te naşti aşa. Totul seă ămoşteneşte, englezule. Madonna, habar n-ai tu ce pre pun ei peţmoştenire, familie, rang şi pe altele de felul sta. Ai v zut cum seă ă

149pleac Omi în fa a diavolului de Yabu şi cum amîndoi se tîr sc în fa a b trînuluiă ţ ă ţ ă Toady-

safna. "Samurai" vine de la un cuvînt japonez care înseamn "a sluji". Dar, oricît se înclin şiă ă fac plec ciuni în fa a celui de deasupra, ei tot samurai r mîn, cu anume înlesniri de samurai.ă ţ ă Ce mai e pe punte?

C pitanul sporov ie cu un alt samurai şi arat spre noi. Ceă ă ă

înlesniri au?Aici samuraii conduc totul, st pînesc totul. Au codul lor deă

onoare şi tabelele lor de legi. Trufaşi? Madonna, nici nu- i închipui!ţCel mai de jos dintre ei poate, dup lege, s omoare pe orice ne-ă ăsamurai, pe orice b rbat, femeie sau copil, pentru orice pricin sauă ăf r nici una. Pot s omoare, dup lege, doar ca s -şi încerce t işulă ă ă ă ă ăspurcatelor lor de s bii, i-am v zut cu ochii mei, şi au cele mai buneă ăs bii din lume. Mai bune decît o elul de Damasc. Ce mai faceă ţp c tosul la?ă ă ă

- Ne priveşte şi-atît. Acum ine arcul pe spate.ţ



Blackthorne fu scuturat de un fior. îi ur sc pe tic loşii ştia mai mult decît pe spanioli. Rodriguesă ă ă

rise iar, în timp ce tr gea la vîsle. De vrei s-o ştii pe-a dreapt , mi seă ărupe de ei! Da', dac vrei s te îmbog eşti repede, trebuie s lucreziă ă ăţ ăcu ei, pentru c ei st pînesc totul. Sigur i-e bine?ă ă ţ

Da, mul umesc. Ce spuneai? Samuraii st pînesc totul?ţ ăDa. întreaga ar e împ r it în caste, ca în India. Samuraii, înţ ă ă ţ ă

vîrf, ranii dup ei. Rodrigues scuip peste bord. Numaiţă ă ă iwmpot ţăs aibă ă p mînt. în elegi? Dar samuraii au toate produsele. Ei au toată ţ ărecolta de orez, şi asta-i cea mai important , iar o parte din ea o dauă înapoi ranilor. Numai samurailor li se îng duie s poarte arme.ţă ă ăOricine atac un samurai, afar de un alt samurai, este socotit r zvr tită ă ă ăşi este pedepsit pe loc cu moartea. Şi, dac cineva vede un astfel deăatac şi nu d de ştire imediat, devine la fel de vinovat. O dat cu ei şiă ănevestele lor, ba chiar şi copiii. întreaga familie e condamnat laămoarte dac unul dintre ei nu anun . Pe Sfînta Fecioar , samuraiiă ţă ăsînt stirpea lui Satan! Am v zut copii ciopîr i i buc ele. Rodriguesă ţ ţ ăţtuşi şi scuip . Dar chiarşi aşa, dac ştii un lucru sau dou , ara asta eă ă ă ţraiul pe p mînt. îşi arunc privirea spre galer , s se încredin eze cuă ă ă ă ţ

150proprii-i ochi, apoi zîmbi larg. Ei, englezule, nimic nu e mai grozav ca o plimbare cu barca

în jurul portului, nu?Blackthorne rîse. Povara anilor disp ruse în timp ce se l sa furat de mişcarea atît deă ă

familiar a valurilor, de mirosul s rat al m rii, pesc ruşii strigînd şi jucîndu-se deasupra lor, deă ă ă ă senza ia de libertate şi sentimentul izbînzii mult aşteptate.ţ

Am crezut c n-o s m-aju i s ajung laă ă ţ ă ErasmuslAsta-i nenorocirea cu voi, englezule. N-ave i deloc r bdare.ţ ă

Ascult , aici nu-iă rogi nimic pe japonezi, samurai sau altceva, ei sîntto i la fel. Dac o faci, au s şov ie, apoi îl întreab pe mâimarele lor.ţ ă ă ă ăAici trebuie s -oă faci. Sigur, rîsu-i viguros pluti peste valuri, uneoripo i s fii omorît dac o faci cum nu trebuieţ ă ă

Vîsleşti foarte bine. M gîndeam cum s foloseă ă sc ramele cîndai venit tu. ■

Doar nu credeai c-o s te las s te duci singur, nu? Cum teă ăcheam ?ă

Blackthorne, John Blackthorne.

Ai fost vreodat în nord, englezule? în nordul îndep rtat?ă ăAm fost cu Kees Veerman pe DerLifle. Acum opt ani. A fosta doua mea c l torie în c utarea C ii de Nord-Est. De ce?ă ă ă ă

Mi-ar pl cea s -mi spui despre asta şi despre toate locurile peă ăunde ai fost. Crezi c-au s -l g seasc vreodat ? Drumul de nord, c treă ă ă ă ăAsia, prin est sau vest?

Da. Voi şi spaniolii bloca i ambele rute de sud, aşa c noiţ ătrebuie s -l g sim. Noi sau olandezii. De ce?ă ă

Şi-ai pilotat şi pe Coasta Berber , nu?ăDa. De ce?Şi Tripoli îl ştii?Mai to i pilo ii au fost acolo. De ce?ţ ţAm ştiut eu c te-am mai v zut cîndva. Da, s-a întîmplat laă ă

Tripoli. Cineva mi te-a ar tat. Faimosul pilot englez! Care a mers cuăexploratorul olandez Kees Veerman, în M rile de Ghea , şi care,ă ţă

ndva, a fost c pitan în escadra lui Drake, nu? Cînd cu Armada. Cî i ii aveai atunci?ă ţ- Dou zeci şi patru. Ce f ceai la Tripoli?ă ă- Pilotam un vas englez de corsari. Corabia mea fusese luat înă

Indii de piratul sta, Morrow, Henry Morrow era numele lui. El mi-aăars corabia pîn la linia de plutire, dup ce-o pr dase, şi mi-a oferită ă ăslujba de pilot - omul lui era nepriceput, aşa a spus el -, ştii cum e. Voiaca s mergem de acolo - noi f cusem plinul de ap şi plecam dină ă ăHispaniola, cînd m-a prins -, s mergem spre sud, de-a lungul conătinentului, apoi înapoi, peste Atlantic, s -ncerc m s captur m, lîngă ă ă ă ăCanare, transportul anual de aur c tre Spania şi, dac ne scap , s-oă ă ă



pornim prin Gibraltar spre Tripoli, pentru a încerca alte jafuri şi apoidin nou spre nord, c tre Anglia. A f cut ofert obişnuit , s -miă ă ă ă ăelibereze camarazii, s le dea'hran şi b rci, dac eu primeam s leă ă ă ă ăfiu pilot. Am spus: "Bineîn eles, de ce nu? Numai s nu atac m nici oţ ă ănav portughez , s m debarca i Ung Lisabona şi s nu-mi fura iă ă ă ă ţ ă ă ţc r ile-pilot. Ne-am tîrguit un timp, ca de obicei, ştii cum e. Apoi euă ţam jurat pe Sfînta Fecioar şi amîndoi pe cruce şi asta a fost. Am avută

o c l torie bun şi ne-au c zut în mîn cî iva negustori spanioli boga i.ă ă ă ă ă ţ ţCînd am ajuns în largul Lisabonei, el m-a rugat s r mîn pe nav , mi-aă ă ăspus obişnuitele vorbe ale bunei regine Bess, precum c ea va da oăr splat de prin oric rui pilot portughez care trece în slujba ei şi-i vaă ă ţ ă înv a şi pe ceilal i din Trinity House tot ce ştie el, şi c -i v>a pl ti cinciăţ ţ ă ămii de guinee pentru cartea-pilot a Strimtorii Magellan sau a CapuluiBunei Speran e. Zîmbetul lui Rodrigues era larg, din ii albi şi puterţ ţnici, barba şi musta a bine îngrijite. Nu le-aveam. Cel pu in aşa i-amţ ţspus. Morrow şi-a inut cuvîntul, aşa cum ar trebui s fac to i pira ii.ţ ă ă ţ ţM-a l sat la rm cu c r ile mele pilot - bineîn eles c pusese s fieă ţă ă ţ ţ ă ă

vcopiate, deşi el însuşi nu ştia s citeasc sau s scrie şi chiar mi-a dat partea mea dină ă ă

banii jefui i. Ai navigat vreodat cu el, englezule?ţ ă- Nu. Regina i-a dat titlul de cavaler acum cî iva ani. N-am fostţ

niciodat pe vreuna dintre cor biile lui. M bucur c-a fost cinstit cuă ă ătine.

Se apropiau dşjErasmus. Samuraii se uitau în jos, spre ei, curioşi.- Asta a fost pentru a doua oar cînd am pilotat pentru eretici.ă

Prima oar n-am fost aşa de norocos.ă-Oh?Rodrigues puse vîslele la locul lor, barca f cu o uşoar mişcare lateral şi el apucă ă ă ă

parîmele de abordaj.152- Mergem sus, dar m laşi pe mine s vorbesc.ă ă

Blackthorne începu s urce, în timp ce pilotul cel lalt lega bineă ăbarca. Rodrigues fu primul pe punte. Se înclin ca un curtean.ă- Konnichi wa pentru to iţ sama mînc tori de scîrboşenii!ă

Erau patru samurai pe punte. Blackthorne recunoscu pe unuldintre ei care f cuse de paz la chepeng. încurca i, se înclinar b oşi c tre portughez.ă ă ţ ă ăţ ă

Blackthorne îl imit , sim indu-se stînjenit, deoarece ar fi preferat s fac o plec ciune corect .ă ţ ă ă ă ă

Rodrigues se îndrept direct spre scara din tambuchi. Sigiliile erau în ordine la locul lor.ă Unul din samurai i se aşez în cale.ăKinjiru, gomen nasai. Este interzis, îmi pare r u.ăKinjiru, da? spuse portughezul v dit neimpresionat. Eu sîntă

Rodrigu-wzn, anjin pentru Toda Hiro-matsu-^ama. Sigiliul sta, spuseăel ar tînd spre pecetea roşie acoperit cu o scriere ciudat , e al luiă ă ă Toda Hiro-matsu-jfl/MC ka?

Iye, spuse samuraiul cl tinînd din cap. Kasigiă Yabu-sama!fye? spuse Rodrigues. Kasigi Yabu-sama? Eu vin din partea

lui Toda Hiro-matsu-.rama, care e un rege mai mare decît tic losulăvostru, şi Toady- sama vine din partea lui Toranaga-jama, care e celmai mare ticedo&sama de pe din lumea asta. Neh? Rupse sigiliul dela uş şi-şi duse mîna la unul dintre pistoale. S biile erau pe jum tateă ă ăscoase din teac şi el îi spuse încet lui Blackthorne: Fii gata s p r seştiă ă ă ănava. Apoi se adres samurailor, pe un ton mînios:ă Toranaga-sama!Ar t #cu mîna sting spre steagul care flutura pe propriu-i catarg.ă ă ăWakarimasu ka?

Samuraii şov ir , cu s biile preg tite. Blackthorne se preg ti s sar peste bord.ă ă ă ă ă ă ă Toranaga-5flma! Rodrigues izbi uşa cu piciorul, clan a s riţ ă

zorn ind şi uşa zbur la perete.ă ă WAKARIMASU KA?Wakarimasu, Anjin-san.Samuraii îşi b gar s biile în teac , se înclinar , îşi cerur iertare, înclinar din nou şiă ă ă ă ă ă ă

Rodrigues spuse r guşit:ă- Aşa-i mai bine, şi porni primul în jos pe scară- Cristoase, Rodrigues, rosti Blackthorne, cînd erau pe puntea



'erioar . Aşa faci întotdeauna şi- i iese bine mereu?ă ţ153- N-o fac decît rareori, spuse portughezul, ştergîhdu-şi sudoarea

de pe frunte, şi, chiar şi atunci, aş vrea s nu fi încercat deloc.ăBlackthorne se rezem de peretele navei.ăM simt de parc cineva mi-ar fi tras un picior în burt .ă ă ăE o singur cale. Trebuie s te por i ca un rege. Chiar şi aşa,ă ă ţ

niciodat nu ştii la ce s te-aştep i de la un samurai. Sînt la fel deă ă ţpericuloşi ca un pop c c cios aşezat c-o luminare între buci pe ună ă ăbutoiaş plin pe jum tate cu praf de puşc .ă ă

Ce le-ai spus? ' Toda Hiro-matsu e cel mai mare sfetnic al lui Toranaga, el e

un daimyo mai mare decît cel de aici. Din pricina asta au dat ei înapoi.Cum e Toranaga?E-o poveste lung , englezule. Rodrigues se aşez pe o treapt ,ă ă ă

îşi trase cizma şi-şi frec glezna. Aproape c mi-am rupt piciorul înă ă împu ita ta de uş .ţ ă

Nu era încuiat . Puteai s-o deschizi pur şi simplu.ăŞtiu, dar n-ar fi fost acelaşi lucru. Madonna, mai ai o gr madă ă

de înv at!ăţVrei s m -nve i?ă ă ţRodrigues îşi trase din nou cizma pe picior.- Asta depinde, spuse el.

-De ce?- O s vedem noi, nu? Numai eu am vorbit pîn acuin, ceea ce eă ă

corect: eu sînt s n tos, tu nu. Curînd o s vin rîndul t u. Care i-eă ă ă ă ă ţcabina?

.Blackthorne îl studie pentru o clip . Sub pun i era un miros greu, st tut.ă ţ ă- Mul umesc c m-ai ajutat s ajung la bord.ţ ă ăSe îndrept spre pup . Uşa cabinei sale era descuiat . Cabina fusese scotocit şi tot ce seă ă ă ă

putea mişca de la locul lui fusese luat. Nu mai erau nici c r i, nici haine, nici instrumente, niciă ţ pene de scris. Cuf rul lui de marinar era, de asemeni, descuiat. Şi gol.ă

Alb de furie, intr în cabina principal , cu Rodrigues, atent pe urmele lui. Chiar şiă ă compartimentul secret fusese g sit şi pr dat.ă ă

Au luat tot, puii de c ea rîioas î ăţ ăLa ce te aşteptai?

154- Nu ştiu. Am crezut... cu toate sigiliile alea...Blackthorne se îndrept sp e înc perea tezaurului. Era goal .ă ţ ă ă

La fel şi magazia de înunifii. în cale nu mai erau decît baloturile de postav.- S -i ia dracu pe to i japonezii! Se întoarse în cabina lui şi închiseă ţ

trintind cu putere capacul cuf rului.ă- Unde sînt? întreb Rodrigueă s.-Ce?■- Rutterele tale. Unde-s?

Blackthorne îi arunc o privire t ioas .ă ă ă- Nici un pilot nu se sinchiseşte de haine. Tu ai venit pentru

c r ile-pilot, nu-i aşa?ă ţ-Da.De ce eşti aşa mirat, englezule? Pentru ce crezi c-am venit pe

nav ? S te-ajut s iei cîteva zdrenfe? Oricum sînt jerpelite şi- iă ă ă ţ

trebuiesc altele. Am destule ca s - i dau şi ie. Da' unde- i 'sîntă ţ ţ ţc r ile-pilot?ă ţ

Au disp rut. Erau în lad .ă ăN-am de gînd s fi le fur, englezule. Vreau doar s le citesc şiă ă

s le copiez, dac -i nevoie. O s le p zesc ca pe ochii din cap, aşa că ă ă ă ăn-ai de ce te teme. Vocea i se în spri. Te rog, scoate-le, englezule, nuăne-a r mas decît foarte pu in timp.ă ţ

N-am de unde. Au disp rut. Erau în lada mea de drum.ăNu se poate s le fi l sat acolo, intrînd într-un port str in.ă ă ă

N-aveaî cum s ui i legea de c p tîi pentru un pilot: s le-ascunzi cuă ţ ă ă ă



grij şi s le laşi la vedere doar pe cele false. Gr beşte-te!ă ă ăLe-au furat!Nu te cred. Da' o s recunosc c le-ai ascuns foarte bine. Le-amă ă

c utat dou ore şi n-am dat, fir-ai s fii, peste nici o urm .ă ă ă ă-Ce?Ce te miri aşa englezule? Nu face pe n tîngu'! Fireşte c-am venită

aci din Osaka s -fi cercetez c r ile-pilot!ă ă ţ

Ai fost deja pe nav ?ă- Madonna! spuse Rodrigues neliniştit. Da, bineîn eles, în urmţ ăi dou sau trei ceasuri, cuă Hiro-matsu, care voia s-arunce o privire.

155El a rupt sigiliile şi apoi, cînd am plecat, daimyo-ul de aici le-a pus din nou. Gr beşte-te,ă

pentru Dumnezeu, ad ug el. Nisipul e pe sfîrşite.ă ăLe-au furat/ Blackthorne îi povesti cum sosiser aici şi cum seă

trezise pe rm. Apoi izbi cu piciorul l di a de drum şi o trimise înţă ă ţcel lalt cap t al cabinei, furios pe cei care-i jefuiser nava. Mi le-auă ă ăfurat! Toate h r ile mele! Toate c rfile-pilot! Am copii la unele înă ţ ăAnglia, dar cartea mea pilot din c l toria asta nu mai e şi... Se opri.ă ă

Şi cartea-pilot portughez ? Hai, englezule, n-avea cum s fieă ădecît portughez .ă

Da, şi cea portughez a disp rut.ă ăSt pîneşte-te, îşi spuse. S-au dus şi gata. La cine s fie? La japonezi? Sau ei le-au dată ă

popii? F r c r ile-pilot şi f r h r i nu po i g si drumul spre cas ... N-ai s - i mai vezi casa. Nu-ă ă ă ţ ă ă ă ţ ţ ă ă ă ţi adev rat. Po i s - i duci nava acas , cu grij şi cu foarte mult noroc... Nu fi caraghios! Aiă ţ ă ţ ă ă jum tate de glob de str b tut, eşti pe p mînt duşman, în mîini duşmane şi n-ai nici carte-pilot,ă ă ă ă nici h r i. O, Iisuse, Dumnezeule, d -mi putere!ă ţ ă

Rodrigues îl urm rea încordat. în cele din urm spuse;ă ă- îmi pare r u pentru tine, englezule. Ştiu ce sim i, mi s-aă ţ

întîmplat şi mie o dat . Ho ul era un englez, scufunda-i-s-ar nava şi elă ţs ard pe veci în fundul iadului. Haide, hai s ne-ntoarcem pe galer .ă ă ă ă

Omi şi ceilal i r m seser pe chei pîn ce galera ocoli promonţ ă ă ă ă toriul şi disp ru. Spre apusă v lurile nop ii întunecau deja cerul pură ţ puriu. Spre r s rit, noaptea unise şi cer şi mare laolalt ,ă ă ă f cînd orizontul s dispar .ă ă ă

Mura, cît î i trebuie ca s duci toate tunurile înapoi pe nav ?ţ ă ăDac muncim toat noaptea, pîn mîine la amiaz ,ă ă ă ă Omi-san.

Dac începem în zori, am ispr vi mult înainte de asfin it. Ar fi maiă ă ţ

sigur dac am munci pe timp deă zi.Lucra i la noapte. Adu-l pe preot la groap imediat.ţ ăOmi arunc o privire c tre Igurashi, primul locotenent al lui Yabu, care înc mai priveaă ă ă

c tre promontoriu, cu fa a încordat . Cicatricea ce-i acoperea orbita goal era umbrit sinistru.ă ţ ă ă ă- Eşti bine-venit la noi, Igurashi->ra«. Casa mea este s rac , dară ă

poate c-o s reuşim s te facem s te sim i bine.ă ă ă ţ156- Mul umesc, r spunse b trînul, întorcîndu-se spre el, darţ ă ă

st pînul nostru a spus s m -ntorc la Yedo deîndat , aşa c plec.ă ă ă ă ă îngrijorarea i se citea şi mai mult pe chip. Aş vrea s fiu pe galeraăaceea.

-Da.- Nu-mi convine că Yabu-sama se afl acolo avînd doar doiă

oameni cu el. Gîndul sta m -nnebuneşte.ă ăAr t c treă ă ă Erasmus.

Corabia diavolului, asta este! Atîta bog ie şi apoi nimic!ăţChiar nimic, crezi? Seniorul Toranaga n-o s fie bucuros, foarteă

bucuros, de darul seniorului Yabu?C rp nosul la nes tul de putere e aşa de plin de el, încît niciă ă ă ă

m car n-o s bage de seam cît argint a furat de la st pînul nostru.ă ă ă ăUnde- i sînt min ile?ţ ţCred c numai neliniştea pricinuit de primejdia în care s-ară ă

putea af|a st pînul nostru te-a îndemnat s spui asemenea vorbe.ă ăAi dreptate, Ovdx-san. N-am vrut s ofensez pe nimeni. Ai fostă

foarte în elept şi un ajutor nepre uit pentru st pînul nostru. Poate cţ ţ ă ă



ai dreptate şi-n privin a lui Toranaga, spuse Igurashi, dar în sinea luiţgîndea: Bucur -te de noiia- i bog ie, tu, biet nebun. Eu îmi cunoscă ţ ăţmai bine st pînul decît tine, iar feuda m rit n-o s - i aduc nici ună ă ă ă ţ ăfolos. Avansarea ta ar fi fost o r splat cinstit pentru corabie, moneziă ă ăşi arme. Dar ele s-au dus acum. Şi din pricina ta st pînul meu e-n mareăprimejdie. Tu ai trimis vestea şi tu ai spus: "Vede i mai întîi barbarii",ţademenindu-l. Noi trebuia s fi plecat de ieri. Da, acum st pînul meuă ă

ar fi fostdeparte, în siguran , cu bani şi arme. S fii un tr d tor?ţă ă ă ăLucrezi pentru tine, pentru prostul de taic -t u, şau pentru ună ăduşman? Pentru Toranaga, poate? N-are importan . Po i s -mi daiţă ţ ăcrezare, scîrn vie nebun , tu şi ramura ta din familia Kasigi n-o s maiă ă ăface i mult vreme umbr p mîntului. i-aş spun-o în fa , dar atunciţ ă ă ă Ţ ţăar trebui s te omor şi-ar însemna s nesocotesc încrederea st pînuluiă ă ămeu. Nu eu, ci el trebuie s spun cînd.ă ă

î i mul umesc pentru ospitalitate,ţ ţ Omx-san, spuse. Sper s teărev d curînd,ă dar acum voi porni la drum.

Ai vrea s faci ceva pentru mine, te rog? Du-i tat lui meuă ăur rile mele de bine. i-aş r mîne foarte îndatorat.ă Ţ ă

157Bucuros. E uri om minunat. Şi nu te-am felicitat înc pentruă

noua feud .ăEşti prea bun.Mul umesc înc o dat ,ţ ă ă Omi-san. Ridic mîna într-un salută

prietenesc, f cu semn oamenilor s i şi-şi conduse falanga de c l reaiă ă ă ăafar din sat.ă

Omi se îndrept c tre groap . Preotul era acolo. V zu c era furios şi tr gea n dejde c-oă ă ă ă ă ă ă s fac ceva nepotrivit de fa cu to i şi atunci o s poat s pun s fie biciuit.ă ă ţă ţ ă ă ă ă ă

- Preotule, spune barbarilor c or s vin sus, unul cîte umil.ă ă ăSpune-le c seniorul Yabu a zis c pot s tr iasc din nou printreă ă ă ă ăoameni. Omi folosea inten ionat un limbaj simplu. îns la cea mai micţ ă ă înc lcare a legii dofdintre ei vor fi arunca i înapoi în groap . Trebuieă ţ ăs se poarte cum se cuvine şi s asculte toate poruncile. E limpede?ă ă

-Da.Omi îl puse pe preot s repete. Cînd fu sigur c omul re inuse totul exact, îl puse să ă ţ ă

vorbeasc celor din groap .ă ăOamenii urcar unul cîte unul. To i erau însp imînta i. Cî iva trebuir s fie ajuta i. Unulă ţ ă ţ ţ ă ă ţ

dintre ei avea dureri foarte mari şi urla ori de cîte ori cineva îi atingea bra ul.ţ- Trebuiau s fie nou .ă ă- Unul e mort. Cadavrul e acolo jos, în groap , spuse preotul.ă

Omi se gîndi o clip .ă- Mura, s arzi cadavrul şi s pui cenuşa împreun cu a celuilaltă ă ă

barbar. Pe oamenii aceştia s -i duci în aceeaşi cas în care au mai stat.ă ăD -le legume şi peşte din belşug. Sup de orz şi fructe. S fie sp la i.ă ă ă ă ţPut. Preotule, spune-le c , dac se poart cum se cuvine şi se supună ă ăporuncilor, vor avea mîncare tot timpul.

Omi privi şi ascult atent. îi v zu pe to i recunosc tori şi gîndi mul umit: Ce tîmpenie! îiă ă ţ ă ţ închid doar dou zile, apbi le dau o nimica toat şi acum sînt în stare s -mi pupe t lpile. Cuă ă ă ă siguran c ar face-o.ţă ă

Mura, înva -i s se-ncline cum se cuvine şi iai de-aici! Apoiţă ăse-ntoarse spre preot: Ei bine?

Acum plec. Duc la casa mea. Plec din Anjiro.

Ai face bine s pleci şi s stai departe pentru totdeauna, tu şiă ăorice preot de-al vostru. Poate c rîndul viitor, cînd unul^aJine o să ă

158vin pe domeniulă meu, o s -i fac pe unii dintre ranii sau vasaliiă ă ţă mei creştini s seă

gindeasc la tr dare, spuse el amenin tor, folosindu-se cu şiretenie de un vechi şi obişnuită ă ţă motiv de care se foloseau samuraii anti-creştini spre a st vili r spîndirea dogmei str ine peă ă ă feudele lor, pentru c , deşi preofii str ini erau ap ra i de lege, converti ii lor japonezi nu erau.ă ă ă ţ ţ

Creştinii, buni japonezi. Totdeauna. Numai buni vasali.Niciodat aă vut gînduri rele. Nu.

Sînt bucuros s-o aud. Nu uita c feuda mea se întinde peă



dou zeci deă ri în orice direc ie. în elegi?ţ ţ în eleg. Da. în eleg foarte bine.ţ ţPrivi cum omul se înclin rigid - chiar şi preo ii barbari trebuie s aibe bune maniere - şiă ţ ă

plec .ăOvn-sant spuse unul dintre samuraii s i. Era tîn r şi foarteă ă

chipeş.Da.

V rog, ierta i-m , ştiu c n-a i uitat, dar Masijiro-wn este încă ţ ă ă ţ ă în groap .ăOmi se îndrept spre chepeng şi se uit scrut tor în jos, spre samurai. Imediat omul fu înă ă ă

genunchi, plecîndu-se cu mult respect.Cele dou zile îl îmb trîniser . Omi îi cînt ri serviciile din trecut, apoi lu pumnalul dină ă ă ă ă

cing toarea samuraiului tîn r şi-l arunc în groap . \ă ă ă ăLa cap tul sc rii, Masijiro se uita la pumnal f r s -şi cread (ochilor. Lacrimi începur s -iă ă ă ă ă ă ă ă

curg pe obraz.ăNu merit aceast onoare,ă Omi-san, spuse el umil.

- - Da. -Mul umesc.ţ Tîn rul samurai de lîng Omi spuse:ă ă- Pot s v rog s i se îng duie s -şi facă ă ă ă ă ă seppuku aici, pe plaj ?ă- Nu şi-a îndeplinit datoria în groap . în groap s r mîn .ă ă ă ă ă

Porunceşte s tenilor s-o astupe. Şterge toate urmele ei. Barbarii auăpîng rit-o.ă

Kiku rîse şi d du din cap.ă159Nu. Oroi-san, îmi pare r ii, dar, te rog, pentru mine nu maiă

vreau nici un strop de sake în plus, altfel o s mi se desfac p rul şi-oă ă ăs cad pe jos, şi-atunci ce-o s se-ntîmple cu noi?ă ă

O s cad şi eu cu tine, o s împ r im perna amîndoi, şi-o s fimă ă ă ţ ă în nirvana, mai presus de noi înşine, spuse Omi fericit, cu capul învîrtindu-i-se din cauza vinului.

Da, dar eu o s sfor i şi tu n-o s po i s -mpar i perna cu o fată ă ă ţ ă ţ ăbeat , care sfor ie îngrozitor, şi n-o s ai nici o bucurie. Cu sigurană ă ă ţăc nu, îmi pare tare r u. O, nu,ă ă Omi-sama, st pîn al Noii şi UriaşeiăFeude, tu meri i mai mult decît atît! Turn înc un degetar de vin caldţ ă ă în ceaşca micu de por elan şi-o oferi cu ambele mîini, degetul mareţă ţ

şi ar t torul de la mîna stîng inînd delicat ceaşca, iar ar t torul deă ă ă ţ ă ăla mîna dreapt sprijinind-o de dedesubt. Poftim, e pentru tine, pentruăii■ c eşti minunat!ă

El o lu şi sorbi cîte pu in, savurîndu-i c ldura şi aroma dulceag .ă ţ ă ăi j - Sînt atît de bueuros c am putut s te conving s mai r mîi o zi,ă ă ă ăneh? Eşti atît de frumoas ,ă Kiku-san. jj - Tu eşti frumos şi bucuria e a mea. Ochii-i dansau în luminar spîndit de un lampion din hîrtie şi bambus, în form de floare, careă ă ă

atîrna de grinda de cedru. Acestea erau cele mai frumoase cameredin Casa de Ceai de lîng pia . Ea se aplec s -l mai serveasc cuă ţă ă ă ă j pu in orez din bolul simplu, de lemn, care se afla pe masa joas , neagrţ ă ă

şi l cuit , din fa a lui, dar el cl tin din cap.ă ă ţ ă ă ''ij - Nu, nu, mul umesc.ţUn b rbat atît de puternic ca tine ar trebui s m nînce maiă ă ă

mult.

Sînt plin, crede-m .ăEl nu-i oferi nimic, pentru c ea abia dac se atinsese de por ia mic de salat - felii sub iriă ă ţ ă ă ţ

de castrave i şi ridichi t iate m runt şi murate în o et dulce - singurul fel de mîncare de peţ ă ă ţ mas pe care îl accepta. Li se aduseser felii de peşte crud pe g luşti de orez,' sup , salat şiă ă ă ă ă zarzavaturi proaspete, servite cu un sos picant din soia şi ghimbir. Şi orez.

Ea b tu uşor din palme şi imediat slujnica ei trase uşa glisant .ă ă- Da, st pîn ?ă ă160



- Suisen, ia toate astea d&aici şi mai adusa/ce ş cha proasp t. Şiăfructe. Sak4-u\ s fie mai cald decît ultima dat . Gr beşte-te,ă ă ănepriceput-o! încerca s par autoritar .ă ă ă

Suisen era o novice de paisprezece ani, dulce, dornic s plac . Era cu Kiku de doi ani şiă ă ă Kiku r spundea de preg tirea ei.ă ă

Cu greu, Kiku îşi dezlipi ochii de pe orezul de un alb pur, pe care ar fi dorit s -l m nînce,ă ă dar îşi alung foamea. Ai mîncat înainte de a veni şi o s m nînci mai tîrziu, îşi aminti ea. Da,ă ă ă

dar chiar şi atunci a fost pu in. "O, dar doamnele au pu in poft de mîncare, foarte pu in ",ţ ţ ă ă ţ ă obişnuia profesorul ei s spun . "Musafirii m nînc şi beau, -cu cit mai mult, cu atît mai bine.ă ă ă ă Doamnele nu; şi niciodat cu musafirii. Cum pot doamnele s discute, sau s distreze oaspe ii,ă ă ă ţ s cînte la samisen, sau s se distreze, dac au gura plin ? Tu ai s m nînci mai tîrziu, aiă ă ă ă ă ă r bdare. Concentreaz -te asupra oaspetelui t u."ă ă ă

în timp ce o urm rea atent pe Suisen, cînt rindu-i priceperea,ă ă ă îi povesti lui Omi tot felul de întîmpl ri ca s -l fac s rîd şi s uiteă ă ă ă ă ă. lumea de afar . Tîn ra fat îngenunche lîng Omi, aranja micile boluriă ă ă ăşi be işoare pe tava l cuit , ca s încînte privirea, aşa cumţ ă ă ă fusese înv at . Apoi lu butelca goalăţ ă ă ă esake,ă turn ca s se asigure c esteă ă ăgoal - s fi cl tinat butelca ar fi însemnat maniere foarte proaste -ă ă ăapoi se ridic cu tava, ducînd-o f r nici un zgomot pîn la uşa glisant ,ă ă ă ă ăpuse tava jos, deschise uşa, se ridic , trecu pragul, îngenunche iar,ă^coase tava afar , o puse din nou jos, tot f r nici un zgomot, şi închiseă ă ăuşa.- Sigur va trebui s -mi iau alt slujnic , spuse Kiku, delocă ă ă

nemul umitţ ăCuloarea asta i se potriveşte, gîndi ea. Trebuie s trimit la Yedo s -mi mai aduc m taseă ă ă ă

din asta. Ce p cat c e aşa de scump ! N-are importan , cu to i banii ce i s-au dat luiă ă ă ţă ţ Gyoko-san pentru noaptea trecut şi pentru noaptea asta, va fi mai mult decît de ajuns ca s cump ră ă ă din partea mea dou zeci de chimonouri pentru micu a Suisen. E o copil atît de dr g laş şi,ă ţ ă ă ă ă într-adev r, foarte gra ioas .ă ţ ă

Face atîta zgomot, deranjeaz toat camera, îmi pare tare r u.ă ă ăNici n-am observat-o. Numai pe tine te v d, spuse Omi ter-ă

minîndu-si vinul.161

w\Kiku îşi flutur evantaiul, zîmbetul luminîndu-i fa a.ă ţ- Tu m faci s m simt foarte bine,ă ă ă Otai-san. Da. Şi iubit .ă

Suisen aduse iute sake. Şi cha. St pîna ei îi turn lui Omi pu ină ă ţvin şi i-l d du. Tîn ra fat umplu discret ceştile. Nu v rs nici o pic tur şi gîndi c sunetulă ă ă ă ă ă ă ă pe care-l scotea lichidul turnat în ceaşc era exact sunetul ce. trebuia, aşa c r sufl în sineaă ă ă ă ei cu o mare uşurare, se aşez înapoi pe c lcîie şi aştept .ă ă ă

Kiku spunea o poveste hazlie, pe care o auzise de la una dintre prietenele ei din Mishima,şi Omi rîdea. în timp ce povestea, lu o portocal şi, folosindu-şi unghiile lungi, o desf cu deă ă ă parc ar fi fost o floare: feliile fructului - petalele, iar cele ale cojii - frunzele. îndep rt un fir deă ă ă coaj şi-i. oferi portocala cu ambele mîini, a'tît de firesc de parc în felul acesta o doamn îşiă ă ă servea de obicei musafirul cu fructe.

- Vrei o portocal ,ă Oxm-sanlPrimul gînd al lui Omi fu s spun : Nu pot s distrug o asemenea frumuse e.-Dar asta ar fiă ă ă ţ

fost nepotrivit, gîndi Omi uluit de m iestria ei. Cum aş putea s -i aduc o laud ei şiă ă ă necunoscutului ei profesor? Cum aş putea s -i întorcfericirea pe care mi-a dat-o, l sîndu-mă ă ă s -i privesc degetele creind ceva atît de minunat şi totuşi atît de efemer?ă

Pentru o clip , inu floarea în mîini, apoi scoase uşor patru felii, la distan e egale una deă ţ ţ alta şi le mînc cu pl cere. R mase o nou floare. Mai îndep rt alte patru felii, creînd un ală ă ă ă ă ă treilea model floral. Apoi mai lu o felie şi o mut pe a doua, astfel încît cele trei r maseă ă ă formau totuşi o nou floare.ă

Apoi lu dou felii şi-i schimb locul ultimei, aşezînd-o de-a latul, în mijlocul c uşului dină ă ă ă cojile de portocal , de parc era o Lun Nou în mijlocul unui soare.ă ă ă ă

Mînc o felie foarte încet. Cînd termin , o puse pe cealalt în podul palmei şi i-o oferi.ă ă ă- Pe-aceasta trebuie s-o iei, pentru c este penultima. Acestaă

este darul'meu pentru tine.Suisen abia dac mai respira. Pentru cine era ultima? Kiku lu felia şi o mînc . Era cea maiă ă ă

bun pe care o mîncase vreodat .ă ă



- Aceasta, ultima, spuse Omi-san, punîndgrav floarea în palmamîinii sale drepte, aceasta e darul meu c tre zei, oricine sînt şi oriundeă

sînt ei. Niciodat n-o s mai m nînc din acest fruct, dac nu va fi din mîinile tale.ă ă ă ă- Asta-i prea mult, Omi-sama, spuse Kiku. Eu te eliberez de

jur mînt! L-ai f cut sub puterea spirituluiă ă kami care s l şluieşte înă ătoate sticlele de saki\

- Nu primesc s fiuă dezlegat.

Erau foarte ferici i împreun .ţ ăSuisen, spuse ea, acum po i s pleci. Şi te rog, copil , încearcţ ă ă ăs-o faci cu gra ie.ţ

Da, st pîn .ă ă Tîn ra fat se duse în camera al turat şi cercet aşternuturile, care trebuiau s fie îngrijită ă ă ă ă ă

întinse, ustensilele erotice şi m rgelele pl cerii la-ndemîn , iar florile într-un, aranjamentă ă ă des vîrşit. O cut imperceptibil fu netezit de pe cuvertur . Apoi, satisf cut , Suisen se aşeză ă ă ă ă ă ă ă jos, oft uşurat , îşi r cori fa a cu evantaiul vioriu, şi aştept mul umit ,ă ă ă ţ ă ţ ă

în camera al turat , care era cea mai bun dintre camerele Casei de Ceai, singura cuă ă ă gr din proprie, Kiku lu samisen-ul cu corzi lungi. Era un fel de chitar cu trei corzi şi primaă ă ă ă coard atins avîntat a corzii umplu înc perea. Apoi Kiku începu s cînte din gur . Mai întîiă ă ă ă ă ă domol, apoi în triluri, din nou blînd, apoi mai tare, iar mai domol şi, oftînd suav, ea cînt despreă iubire, despre iubire neîmp rt şit , despre fericire şi triste e.ă ă ă ţ

■■

- St pîn ?ă ăŞoapta n-ar fi putut trezi nici pe omul cu somnul cel mai uşor, dar Suisen ştia c st pîn eiă ă ă

prefera s nu doarm dup Nori şi Ploaie, oricît puternic ar fi fost dezl n uirea. Ii pl cea s seă ă ă ă ă ţ ă ă odihneasc în linişte, pe jum tate treaz .ă ă ă

Da, Sui-chan? şopti Kiku la fel de încet, folosind chan cum seobişnuia pentru copilul favorit.

So ia luiţ Omi-san s-a întors. Palanchinul ei a trecut adineauripe potec -n sus, c tre cas .ă ă ă

Kiku îşi arunc privirea spre Omi. Gîtul i se odihnea comod pe perna de lemn şi îşi ineaă ţ bra ele încrucişate. Trupu-i era puternic şi frumos, f r semne, iar pielea neted şi aurie şiţ ă ă ă lucitoare. îl mîngîie

163uşor, atît cit s-o simt prin vis, dar nu destul de tare ca s -l trezeasc . Apoi se strecur deă ă ă ă

sub cuvertur , strîngîndu-şi pe ea chimonourile.ă

îi trebui pu in timp ca s se fardeze, în timp ce Suisen îi piept n şi-i perie p rul şi i-lţ ă ă ă ă strînse din nou în stil shimoda. Apoi st pîna şi slujnica pornir f r zgomot pe coridor, trecură ă ă ă ă în verand şi, traversînd gr dina, ieşir în pia . B rci, ca nişte licurici, se mişcau într-e navaă ă ă ţă ă barbar şi debarcader, unde şapte tunuri mai aşteptau înc s fie înc rcate. Era înc în plină ă ă ă ă ă noapte, cu mult înaintea zorilor.

Cele dou femei se strecurar de-a lungii aleii înguste, str juit de un pîlc de case şiă ă ă ă începur s urce poteca.ă ă

în vîrful dealului, în fa a casei lui Omi, purt torii de palanchin, istovi i şi sc lda i înţ ă ţ ă ţ sudoare, îşhr geau sufletul. Kiku nu b tu în poarta gr dinii. în cas lumin rile erau aprinse şiă ă ă ă ă servitorii alergau încoace şi încolo. îi f cu semn lui Suisen, care porni imediat c tre verand ,ă ă ă spre uşa din fa , cioc ni şi aştept . într-o clip uşa de deschise, O slujnic d du din cap şiţă ă ă ă ă ă disp ru. în clipa urm toare, slujnica se reîntoarse, îi f cu semn Jui Kiku şi se plec adine cîndă ă ă ă aceasta trecu repede pe Ung ea. O alt slujnic alerg înaintea ei şi deschise uşa glisant deă ă ă ă ă la camera cea mai bun .ă

Patul mamei lui Omi nu fusese atins. Ea st tea dreapt şi b oas lîng firida cuă ă ăţ ă ă

aranjamentul floral. O mic fereastr -shoji era deschis spre gr din . în fa a ei se afla Midori,ă ă ă ă ă ţ so ia lui Omi.ţ

Kiku îngenunche. Abia cu o ser în urm m aflam aici, îngrozit , în Noaptea cu Urlete. Seă ă ă ă înclin mai întîi c tre mama lui Omi, apoi c tre so ie, sim ind tensiunea dintre cele dou femei,ă ă ă ţ ţ ă şi se întreb : De ce este întotdeauna atîta duşm nie între soacr şi nor ? N-ajunge şi nora, laă ă ă ă vremea ei, soacr ? Atunci de ce-şi trateaz propria-i nor cu o limb şfichiuitoare, f cîndu-iă ă ă ă ă via a un chin, şi de ce fata aceea, la rîndul ei, procedeaz la fel? Nici una dintre ele nu-nvaţ ă ţă nimic?

îmi pare r u c v deranjez, st pîn -swî.ă ă ă ă ăEşti bine venit ,ă Kjku-san, r spunse b trîna. Sper c nu e niciă ă ă



un necaz, nu?O nu, dar n-am ştiut dac a i vrea s -l trezesc sau nu pe fiulă ţ ă

dumneavoastr , îi spuse ea, ştiind deja r spunsul. Am crezut c-ar fiă ămai bine s v -ntreb pe dumneavoastr , precum şi pe dumneata,ă ă ă

164

Midori-san, de vreme ce te-ai înapoiat. Se întoarse, zîmbi şi se aplec uşor spre Midori, peă

care o pl cea tare mult. B trîna r spunse: -ă ă ăEşti foarte dr gu ,ă ţă Kiku-san, şi foarte grijulie. Nu, las -l înăpace.

Foarte bine. V rog s m scuza i c v-am deranjat, dar m-amă ă ă ţ ăgîndit c e mai bine s -ntreb.ă ă Midori-san, sper c n-ai f cut o c l torieă ă ă ăprea rea. •

A fost îngrozitoare, spuse Midori. M bucur c m-am întors şiă ănu mi-a pl cut deloc s fiu plecat . So ul meu e bine?ă ă ă ţ

Da, foarte b'vm. A rîs mult în seara asta şi pare fericit. A mîncatşi a b ut cump tat şi acum doarme adînc.ă ă

St pîna-sană începuse s -mi spun cîte ceva despre lucrurileă ăcumplite care s-au întîmplat în lipsa mea şi...

Nu trebuia s fi plecat. Era nevoie de tine aici, o întrerupseăveninoas b trîna. Sau poate c nu. Poate c trebuia s fi r mas acoloă ă ă ă ă ăpentru totdeauna. Poate c tu ai adus ună kami r u în casa noastr oă ădat cu boarfele tale.ă

- N-aş face niciodat asta, st pîn -sa/î, r spunse Midoriă ă ă ăr bd toare. V rog, crede i-m , mai degrab m-aş omorî decît să ă ă ţ ă ă ăumbresc cîtuşi de pu in bunul vostru renume. V rog s m ierta i cţ ă ă ă ţ ăam plecat şi dac am greşit. îmi pare r u.ă ă

- De cînd a venit aici nava aia diavoleasc , n-avem decît necazuri.ăAsta înseamn ună kami r u. Foarte r u. Şi unde ai fost cînd era nevoieă ăde tine aici? bîrfeai în Mishima, te îndopai şi beai sake.

-Tat l meu a murit, st pîn -awî. Cu o zi înaiă ă ă nte de sosirea mea.Of, n-ai avut nici m car buna-cuviin sau prevenirea de a fi laă ţă

c p tîiul tat lui t u în ceasul mor ii. Cu cît pleci mai curînd şi pentruă ă ă ă ţtotdeauna din casa noastr , cu atît mai bine pentru noi to i. Vreauă ţpu inţ cha. Avem un musafir şi tu nici m car n-ai buna-cuviin s -iă ţă ăoferi ceva r coritor.ă

A fost poruncit deîndat , chiar în clipa în care...ăN-a fost adus imediat!Un shoji alunec într-o parte. O servitoare aduse speriată ă cha şi cîteva pr jituri dulci.ă

Midori o servi mai întîi pe bătrîna, care nu mai165contenea s blesteme slujnica şi molf ia cu gura-i ştirb o pr jitur , sorbind Cu zgomotă ă ă ă ă

b utura.ă Trebuie s-o scuzi pe slujnic ,ă Kiku-san, spuse b trîna. Ceaiulă

n-are nici un gust. Nici un gust! Şi frige. Cred c la altceva nu te po iă ţaştepta în casa asta. ■

Pofti i, lua i-l pe-al meu. Midor sufl uşor în ceai ca s -lţ ţ ă ăr ceasc .ă ă

B trîna îl lu moroc noas .ă ă ă ăDe ce n-a fost cum trebuia de la început? C zu apoi într-oă

t cere posac .ă ă

Ce zici despre toate astea? o întreb Midpri pe Kiku. Coră abia,Yabu-sama şi Toda Hito-matsu-sama?

Nu ştiu ce s cred. Cît despre barbari, cine poate şti? Ei sînt,ăf r îndoial , o adun tur nemaipomenit . Iar mareleă ă ă ă ă ă daimyo, Pumnde Fier? E foarte curios c el a sosit aproape o dat cu seniorul Yabu,ă ăneh ? Ei, acum trebuie s m ier i, nu, te rog, pot s m descurc singură ă ţ ă ă ăpîn la poart .ă ă

O, nu, Kiku-san, nici s n-aud de asta.ăPoftim, vezi, Midon-san, le întrerupse b trîna ar goas .ă ţă ă

Musafirul nostru nu s-a sim it bine şi ceaiul a fost îngrozitor.ţ



O, nu, st pin -ă ă san, ceaiul a fost destul de bun, într-adev r. Dar,ădac n-o s v fie cu sup rare, sînt pu in obosit . Poate c mîine,ă ă ă ă ţ ă ă înainte de a pleca, îmi ve i îng dui s v v d. întotdeauna este o mareţ ă ă ă ăpl cere pentru mine s stau de vorb cu dumneavoastr .ă ă ă ă

B trîna se l s m gulit şi Kiku o urm pe Midori în verand şiă ă ă ă ă ă ăapoi în gr din .ă ă ,

- Kiku-san, eşti atît de atent , îi spuse Midori inînd-o de bra ,ă ţ ţ

înviorat de frumuse ea ei. A*fost foarte dr gu din partea ta,ă ţ ă ţmul umesc.ţPentru o clip , Kiku îşi arunc privirea înapoi spre cas şi se cutremură ă ă ă întotdeauna e aşa? în noaptea asta a fost politicoas , fa de alte da i. Dac n-ară ţă ţ ă

fi Omi şi fiul meu, jur c-aş pleca f r s -mi pese, m-aş rade în cap şiă ă ăm-aş face c lug ri . Dar îi am pe ei şi asta m ajut s înving orice.ă ă ţă ă ă ăMul umesc la to iţ ţ kami. Din fericire, st pînei-JWî îi place mai mult laă

166 Yedo şi nu poate lipsi de-acolo prea mult timp. Midori zîmbi trist. Te-nve i s n-auzi ceţ ă

zice, ştii cum e. Oft . Era neînchipuit de frumoas în lumina lunii. Dar asta nu e iă ă mportant,spune-mi ce s-a întîmplat de cînd am plecat.

Din pricina asta venise Kiku în grab , pentru c , fireşte, nici mama, nici nevasta n-ar fiă ă vrut ca somnul lui Omi s fie tulburat. Ea venise s -i spun totul îneînt toarei doamne Midori,ă ă ă ă ca aceasta s -l poat ap ra pe Kasigi Omi, aşa cum ea îns şi încerca s-o fac . îi povesti tot ceă ă ă ă ă ştia, în afar de cele întîmplate în camer cu Yabu. Ad ug şi zvonurile pe care le auzise şiă ă ă ă poveştile pe care celelalte fete le aflaser de la al ii sau le n scociser . Istorisi tot ce-i spuseseă ţ ă ă Omi - speran ele, temerile şi planurile lui - şi absolut totul despre el, afar doar de ce seţ ă întîmplase în camer , în noaptea aceea. Ştia c nu era important pentru so ia lui.ă ă ţ

M tem,ă Kiku-san, m tem pentru so ul meu.ă ţ Toate sfaturile pe care le-a dat au fost în elepte, doamn . Credţ ă

c tot ce-a f cut a fost corect. Seniorul Yabu nu r spl teşte pe nimeniă ă ă ăcu uşurin şi trei miiţă ekokuă însemn foarte mult.ă

Dar corabia şi to i banii aceia sînt acum ai seniorului Toranaga.ţDa, dar ca Yabu-sama s -o ofere în dar, a fost o idee genjal .ă ă

Omi-san l-a sf tuit astfel. Cu siguran , numai sfatul sta şi merit oă ţă ă ăr splat ,ă ă neh 1 Omi-san trebuie s fie recunoscut ca un vasal cu multădeasupra celorlal i.ţ

. Kiku r st lm cise pu in adev rul, ştiind c Omi era în mare primejdie, ca şi toat familiaă ă ă ţ ă ă ă

lui. Ce-o fi, o fi, îşi spuse. Dar nu faci nici un r u dac descre eşti pu in fruntea unei femeiă ă ţ ţ frumoase.- Da, îmi dau seama de asta, spuse Midori.De-ar fi adev rat, se rug ea. Dea zeii s fie adev rat. îmbr işa fata, cu ochii plini deă ă ă ă ăţ

lacrimi. - Mul umesc. Eşti atît de bun ,ţ ă Kiku-san, atît de bun .ăAvea şaptesprezece ani.167CAPITOLUL 8

I

Ce crezi, englezule?Cred c-o s fie furtun .ă ă

-Cînd? înainte de asfin itţ

Era aproape de prînz şi ei st teau în picioare pe duneta galerei sub cerul întunecat. Seă aflau de dou zile pe mare.ăDac ar fi nava ta, ce-ai face?ăCît mai e pîn debarc m? întreb Blackthorne.ă ă ăDup apusul soarelui.ăCît e pîn la cel mai apropiat rm?ă ţă- Patru sau cinci ceasuri, englezule. Dar ca s-alerg m după ă

ad post ne-ar costa o jum tate de zi şi nu-mi pot îng dui. Tu ce-aiă ă ăface?

Blackthorne se gîndi o clip . în timpul primei nop i galera înaintase cu vitez spre sud, de-ă ţ ăa lungul coastei r s ritene a peninsulei Izu, ajutat de vela mare de la catargul din mijloc. Cîndă ă ă



ajunseser în dreptul celui mai sudic promontoriu, Capul Ito, Rodrigues se îndrepă tase sprevest-sud-vest şi p r sise ad postul coastei, ieşind în larg, pentru a debarca la Capul Shinto, laă ă ă dou sute de mile mai departe.ă

- De obicei, cu o galer ca asta ne-am ine in apropierea coastei,ă ţpentru mai mult siguran , îi spusese Rodrigues, dar ne-ar lua preaă ţămult vreme şi acum timpul e important. Toranaga mi-a cerut s ~l ducă ăpe Toady la Anjiro şi-napoi. Iute. Mi se pl teşte în plus dac mergemă ă

foarte repede. Unul dintre pilo ii lor ar fi la fel de bun pentru un drumţ,scurt ca sta, dar am rîtul la de maimu oi ar fi speriat de moarteă ă ă ţducînd un daimyo atît de important ca Toady, mai cu seam dac nuă ăare p mîntul sub «chi. Ei, japonezii, nu sînt oameni de ocean. Sîntămari pira i, şi lupt tori, şi navigatori de coast . Dar largul oceanuluiţ ă ă îi însp imînt . B trînul Taiko chiar a dat o lege ca pu inele nave deă ă ă ţocean care sînt în Japonia s aib întotdeauna pilo i portughezi laă ă ţbord. Şi-i înc legea p mîntului şi-n ziua de azi.ă ă

De ce-a f cut-o?ăRodrigues ridicase din umeri.

Poate c i-a suflat-o careva.ăCine?168Englezule, cartea ta pilot, furat , cea portughez , a cui a fost?ă ăNu ştiu. Nu era nici un nume pe ea, nici o semn tur .ă ăDe unde o ai?De la negustorul şef al Companiei Olandeze a Indiilor de Est.El de unde-o avea?

Blackthorne ridicase din umeri.Rodrigues rîsese f r veselieă ă

Bine, nu m aşteptam s -mi spui dar, oricine-a furat-o, şi aă ăvîndut-o, n d jduiesc s -l ard focul iadului î ă ă ă ă n veci!

Eşti în slujba acestui Toranaga, Rodrigues?Nu. Eu tocmai vizitam Osaka, cu c pitanul meu. Asta a fost oă

favoare f cut lui Toranaga. C pitanul meu m-a îndemnat. Eu sîntă ă ăpilot pe... Rodrigues se opri. Tot uit c tu eşti duşmanul, englezule.ă

Portugalia şi Anglia au fost aliate secole de-a rindul.Da' acum nu mai sîntem. Du-te jos, englezule. Eşti obosit, şi eu

sînt obosit, iar oamenii obosi i fac greşeli. Vino pe punte cînd eştiţodihnit.Aşa c Blackthorne coborîse în cabina pilotului şi se întinsese în cuşet . Cartea-pilot a luiă ă

Rodrigues se afla pe masa intuit în podea, dup cum era şi scaunul pilotului pe dunet . Aveaţ ă ă ă coper i de piele şi era ponosit , dar Blackthorne n-o deschisese.ţ ă

De ce-o laşi aici? îl întrebase mai-nainte.Dac n-aş l sa-o, ai scotoci dup ea. Dar acolo, n-o s-o atingi,ă ă ă

nici m car n-ai s te ui i la ea nepoftit: Tu eşti pilot, nu un ho deă ă ţ ţnegustor bor os, sau un p c tos de soldat împu it.ţ ă ă ţ

Am s-o citesc. Şi tu a-i face-o!Nu f r s fiu poftit, englezule. Nici un pilot n-ar face-o. Niciă ă ă

m car eu!ăBlackthorne privise cartea pentru o clip , apoi închisese ochii. Dormise adînc, toat ziua şiă ă

parte din noapte. Se trezise, ca de obicei pu in înaintea zorilor. îi trebuise timp s seţ ă obişnuiasc cu mişcarea ciudat a galerei şi cu b taia tobei care f cea ramele s se mişte înă ă ă ă ă

ritm. St tuse în întuneric, lungit comod pe spate, cu bra ele sub cap. Se gîndise la propria-iă ţ nav şi l s de-oparte grija de ce-avea s i se întîmple cînd vor ajunge la rm şi în Osaka.ă ă ă ă ţă Fiecare lucru la timpul 'ui. Gîndeşte-te la Felicity, la Tudor şi la casa ta. Nu, nu acum.

169

IGîndeşte-te c , dac şi al i portughezi sînt ca Rodrigues, ai noroc. O s ai o nav ca să ă ţ ă ă ă

ajungi acas . Pilo ii nu sînt duşmani, şi s dea ciuma în celelalte necazuri! Dar nu po i s spuiă ţ ă ţ ă asta, b iete. Tu eşti englez, eretic hulit şi anticrist. Catolicii st pînesc aceast lume.ă ă ă Aust pinit-o.ă Acum noi şi olandezii o s -i strivim.ă



Ce tîmpenie-i totul! Catolici, protestan i, luterani, calvini şi toate celelalte aiureli. Tuţ trebuie s te fi n scut catolic. Numai soarta l-a dus pe tat l t u în Olanda, unde a întîlnit oă ă ă ă femeie, pe Anneke van Droste, care i-a devenit so ie, şi-atunci i-a v zut prima oar pe catoliciiţ ă ă spanioli şi inchizi ia. M bucur c şi-a deschis bine ochii, gîndise. M bucur c şi eu i-arriţ ă ă ă ă deschis pe ai mei.

Apoi urcase pe punte. Rodrigues era în scaunul lui cu ochii înroşi i de nesomn, iar doiţ marinari japonezi se aflau la timon , ca şi mai înainte.ă

Pot s iau cartul sta în locul t u?ă ă ăCum te sim i, englezule?ţOdihnit. Pot s fac de cart în locul t u? Blackthorne îl v zu peă ă ă

Rodrigues m surîndil-l. Am s te trezesc dac se schimb vîntul, sauă ă ă ăse-ntîmpl ceva.ă

Mul umesc, englezule. Da, am s dorm pu in. ine drumul sta.ţ ă ţ Ţ ăCînd întorci clepsidra, ia patru grade spre vest şi la urm toareaă întoarcere alte şase tot spre vest. Va trebui s -i ar i pe compas noulă ăţdrum timonierului. Wakarimasu ka?

Hail Blackthorne rîsese. Patru grade spre vest, s-a-n eles.ţDu-te jos pilotule, cuşeta ta e comod .ă

Dar Vasco Rodrigues nu coborîse. Se înf şurase mai bine în manta şi se aşezase mai bineă în scaun. Chiar înainte de întoarcerea clepsidrei de o or , se trezise pentru o clip şi verificaseă ă schimbarea drumului f r s se mişte de pe locul s u, dup care adormise imediat. Se maiă ă ă ă ă trezise o dat cind se schimbase vîntul şi apoi, cînd v zuse c nu e nici un pericol, se culcaseă ă ă iar.

Diminea a, Hiro-matşu şi Yabu urcaser pe punte. Blackthorne le observase uimireaţ ă v zîndu-l pe el la cirm şi pe Rodrigues dormind. Nu-i vorbiser , se întoarser la conversa ia loră ă ă ă ţ şi mai tîrziu plecaser jos.ă

170 -C tre prînz Rodrigues se ridicase din scaunul lui, r mînînd cu ochii pironi i spre nord-est,ă ă ţ

adulmecînd vîntul, cu toate sim urile încordate. Amîndoi b rba ii cercetau marea, cerul şi noriiţ ă ţ care se îmbulzeau.

Ce-ai face, englezule, dac ar fi nava ta? întreb Rodrigues dină ănou.

Aş goni c tre coast dac aş şti unde e - cel mai apropiat punct.ă ă ăNava asta ia repede mult apa şi, cu siguran , o s fie furtun . Maiă ţă ă ă încolo, cam peste vreo patru ceasuri.

Nu poate să fie tai-fun, murmur Rodrigues.ă

Ce?Tai-fun. Vînturi îngrozitoare, cele mai rele furtuni din cîte-aiv zut vreodat . Dar acum nu sîntem în anotimpulă ă tai-fun-va'Aot.

Cînd e asta?Nu acum, duşmanule. Rodrigues rîse. Nu, nu acum. Dar treaba

asta poate s fie destul de împu it , aşa c - i urmez sfatul t u tic los.ă ţ ă ă ţ ă ăVira i la nord prin vest. 'ţ

în timp ce Blackthorne ar ta noul drum timonierului, care vira lin nava, Rodrigues seă îndrept spre balustrad şi strig la c pitan.ă ă ă ă

Isogi! C pitan-san.ă Wakarimasu ka?Isogi, hai!- Ce-nseamn asta? Gr beşte-te?ă ă

Ochii lui Rodrigues se îngustar veseli.ăNu-i r u s-o rupi un pic în japonez , nu? Bineîn eles, englezule,ă ă ţ

isogi înseamn a se gr bi. Tot ce- i trebuie aici e s ştii cam zeceă ă ţ ă

cuvinte şi atunci po i s -i faci pe nemernici s se scape pe ei, dac ^vrei.ţ ă ă ăFireşte, dac sînt cuvintele potrivite şi dac ei sînt în toane bune. Mă ă ăduc jos s fac ceva de mîncare.ă

Ştii şi s g teşti?ă ă în Japonia orice b rbat civilizat trebuie s ştie s g teasc sauă ă ă ă ă

s -l înve e el personal pe unul dintre maimu oii ştia s g teasc , altfelă ţ ţ ă ă ă ămori de foame. Ei nu m nînc decît peşte crud şi legume crude,ă ămurate în o et dulce. Da, aici via a poate fi dat naibii, dac ştii cumţ ţ ă ă

-o faci.- "Dat naibii" înseamn bine sau r u?ă ă ă



■

171- Mai întotdeauna foarte bine, dar uneori cumplit de r u. Totul depinde de cum sim i şi tuă ţ

pui prea multe întreb ri.ăRodrigues se duse jos. Puse bara la uşa cabinei şi cercet cu aten ie lac tul de la cuf rulă ţ ă ă

marin resc. Firul de p r pus cu atîta b gare de seam era tot acolo. Şi cel lalt fir, de peă ă ă ă ă coperta c r ii-pilot, la fel de invizibil pentru oricine, în afar de el, era, de asemeni, neatins.ă ţ ă

Trebuie s fii tare prev z tor pe lumea asta, gîndi Rodrigues. E vreun pericol dac el ştieă ă ă ă c eşti pilotul luiă Nao del Trato, uriaşa Corabie Neagr din anul sta, din Macao? Poate. Pentruă ă c atunci va trebui s -i explici c ea e un leviatan; una dintre cele mai mari şi mai bogateă ă ă cor bii din lume, peste o mie şase sute de tone. Ai putea fi ispitit s -i vorbeşti de înc rc turaă ă ă ă ei, de nego , despre Macao şi despre tot felul de lucruri, care sînt foarte, foarte importante şiţ foarte, foarte secrete. Dar noi sîntem în r zboi, noi, împotriva englezilor şi olană dezilor. '

Descuie lac tul bine uns şi scoase rutterul s u, ca s verifice cîteva relevmente pentruă ă ă cea mai apropiat rad şi ochii i se oprir pe pachetul sigilat pe care p rintele Sebastio i-lă ă ă ă d duse chiar înainte de a pleca din Anjiro.ă

S fie oare în el c r ile-.pilot ale englezului? se întreb din nou.ă ă ţ ăCînt ri pachetul şi privi sigiliile iezuite, ispitit s le rup şi s se conving . Blackthorne îiă ă ă ă ă

spusese c escadra olandez venise prin Strimtoarea Magellan şi nimic altceva. Englezul puneă ă o mul ime de întreb ri, dar nu spune nimic neintrebat, gîndi Rodrigues. E viclean, deştept şiţ ă periculos.

S fie c r ile-pilot sau nu? şi dac sînt, la ce-s bune pentru sfin ii p rin i?ă ă ţ ă ţ ă ţ

Se înfiora gîndindu-se la iezui i, la franciscani, la dominicani şi la to i c lug rii, preo ii şi laţ ţ ă ă ţ Inchizi ie. Sînt preo i buni şi preo i r i, iar cei mai mul i şint r i, dar sînt totuşi preo i. Bisericaţ ţ ţ ă ţ ă ţ trebuie s aibe preo i ca s mijloceasc pentru noi şi f r ei am r mîne turma r t cit în lumeaă ţ ă ă ă ă ă ă ă ă lui Satan. O, Madonna, ap r -m de toate relele şi de preo ii r i!ă ă ă ţ ă

Rodrigues se afla în cabina lui cu Blackthorne, în portul Anjiro, cînd uşa se deschisese şip rintele Sebastio intrase nepoftit. Ei mîncaser şi b user , iar ce le r m sese se afla înă ă ă ă ă ă borurile de lemn.

i împ r i pîinea cu ereticii? îl întrebase preotul. E periculos să ţ ă

m nînci cu ei. Sînt molipsitori. i-a spus c e pirat?ă Ţ ăDoar e creştineşte, p rinte, s fii m rinimos cu duşmanii t i.ă ă ă ă

Cînd am c zut în mîinile lor şi ei au fost de treab cu mine. Nu facă ădecît s r spl tese binele cu bine. îngenunchease şi s rutase Cruceaă ă ă ă

preotului. Apoi se ridicase şi, oferindu-i vin, îi spusese: Cu ce v potăfi de folos?- Vreau s merg la Osaka. Cu nava.ă

-îi întreb îndat .ăPlecase şi-l întrebase pe c pitan şi cererea fusese trimis din^om în om lui Toda Hiro-ă ă

matsu, care r spunsese c Toranaga nu-i zisese nimic de aducerea unui preot str in din Anjiro,ă ă ă aşa c -i p rea r u, dar nu-l putea lua pe preotul str in din Anjiro.ă ă ă ă

P rintele Sebastio voise s discute cu el între patru ochi, aşa c -l trimisese pe englez peă ă ă punte şi, în singur tatea cabinei, preotul scosese la iveal pacă ă hetul sigilat.

- Aş vrea s -l dai P rintelui Inspector.ă ăNu ştiu dac Eminen a Sa va mai fi în Osaka, atunci cînd ajungă ţ

eu acolo. Lui Rodrigues nu-i pl cea s fie curierul secretelor iezuite.ă ăS-ar putea s fie nevoie s m -ntorc la Nagasaki. C pitanul meuă ă ă ăGeneral poate c a l sat ordine pentru mine.ă ă

Atunci i-l dai p rintelui Alvito. Fii îns absolut sigur c l-ai l sată ă ă ănumai în mîinile lui.

Foarte bine, spusese el.Cînd ai fost ultima dat la spovedanie, fiule?ăDuminic , p rinte.ă ăAi vrea s te spovedeşti acuă m?Da, mul umesc.ţFusese recunosc tor c preotul întrebase, pentru c niciodat nu ştii ce i se întîmpl cîndă ă ă ă ţ ă

via a î i depinde de mare şi, dup aceea, se sim ise mult mai bine.ţ ţ ă ţAcum, în cabin , Rodrigues puse la loc pachetul, ispita fiind foarte mare. De ce p rinteleă ă

Alvito? P rintele Martin Alvito era mai marele în afacerile de nego şi fusese mul i ani t lmaciulă ţ ţ ă



lui Taiko şi, ca atare, apropiat tuturor daimyo-Uor influen i. P rintele Alvito c l torea adeseaţ ă ă ă între Nagasaki şi Osaka, era unul dintre foarte pu iniiţ

I173ioameni, şi singurul european, care putuse intra oricînd Ia Taiko. Era un om deosebit de

deştept, care vorbea perfect japoneza şi ştia mai multe despre ei şi modul lor de via decîtţă

oricine în Asia. Acum era cel mai influent mediator între portughezi şi Consiliul Regen ilor,ţ Ishido şi Toranaga, în mod special.

încrede-te în iezui i, de vreme, ce-şi au unul dintre oamenii lor într-o pozi ie atît deţ ţ important , gîndi Rodrigues cuprins de respect. E sigur c , f r Societatea lui Isus, rev rsareaă ă ă ă ă ereziei n-ar fi fost oprit niciodat . Portugalia şi Spania ar fi putut ajunge protestante şi noi ne-ăam fi pierdut nemurirea sufletului pentru totdeauna. Madonna!

- De ce te gîndeşti la preo i tot timpul? se întreb Rodrigues cuţ ăvoce tare. Ştii c asta te scoate din s rite!ă ă

Da, chiar aşa, de ce p rintele Alvito? Dac în pachet sînt c r ile-pilot, înseamn că ă ă ţ ă ă pachetul este pentru unul dintre acei daimyo creştini, sau pentru Ishido, ori Toranaga, ori chiarpentru Eminen a Sa, P rintele Inspector însuşi, nu? Ori pentru C pitanul meu General? Sauţ ă ă c r ile-pilot au s fie trimise la Roma pentru spanioli? De ce p rintele Alvito? P rintele Sebastioă ţ ă ă ă putea foarte bine s spun s -l dau unuia dintre ceilal i iezui i.ă ă ă ţ ţ

Şi de ce Toranaga îl vrea pe englez?

în adîncul inimii ştiu c ar trebui s -l omor pe Blackthorne. E duşman, e un eretic. Dar maiă ă e înc ceva. Simt c acest englez e periculos pentru noi to i. De ce oare gîndesc aşa? E pilot, şiă ă ţ înc unul deosebit. Puternic. Inteligent Un om de treab . N-am de ce m teme. Atunci de ceă ă ă mi-e fric ? E primejdios? îmi place de el foarte mult, dar simt c ar trebui s -l omor repede şi,ă ă ă cu cît mal curînd, cu atît mai bine. Nu c-aş avea ceva cu el. Doar ca s -i ap r pe ai mei. De ce?ă ă

Mi-e team de el.ă„Ce s fac? S las totul în mîinile Domnului? Vine furtuna, vine şi-o s fie cumplit .ă ă ă ă- Afurisit s . fiu, eu şi capul meu prost! De ce nu ştiu cu uşurină ţă

cum e mai bine s fac?ăFurtuna veni înainte de apusul soarelui şi-i prinse în largul m rii. P mîntul era la zece mileă ă

dep rtare. Golful spre care se gr beau, cînd dep şiser linia orizontului, era un refugiu destulă ă ă ă de bun şi se afla chiar

174 în fa a lor. Nu erau nici bancuri de nisip, nici recifuri, ca s rişti s intri în ele, dar zece mileţ ă ă

r mîneau zece mile şi valurile se în l au cu repeziciune, purtate de vîntul înc rcat cu pic turiă ă ţ ă ă de ploaie.

Furtuna lovea dinspre nord-est direct în tribord şi-şi schimba pe negîndite dire.c ia,ţ rafalele învîrtejindu-se neaşteptate, cînd dinspre nord, cînd dinspre est, iar marea era întunecat . Se îndreptau spre nord-vest, aşa c hula îi lovea transversal, leg nîndu-i cumplit,ă ă ă amenin toare, cînd pe creasta valului, cînd în adîncul lui. Galera era o nav cu pescaj mic,ţă ă construit pentru vitez şi ape liniştite şi, deşi vîslaşii erau destoinici şi foarte disciplina i, eraă ă ţ greu s -şi in ramele în ap şi s trag cum trebuie..ă ţ ă ă ă ă

O s fie nevoie s arma i ramele şi s fugi i din fa a vîntului,ă ă ţ ă ţ ţstrig Blackthorne.ă

Poate, dar nu înc ! Unde i-să ţ cojones, englezule?Acolo unde trebuie s fie, pentru Dumnezeu, şi unde vreau să ă

r mîn !ă ăAmîndoi b rba ii ştiau c dac s-ar fi întors cu prova în vînt n-ar fi reuşit niciodat s -şiă ţ ă ă ă ă

croiasc drum împotriva furtunii, iar refluxul şi vîntul i-ar fi dus departe de refugiu, în largulă

m rii. Dac mergeau cu vîntul din pup , refluxul şi vîntul i-ar fi dus tot departe şi în largulă ă ă m rii, numai c mai repede. C tre sud era oceanul imens. Pe o mie de mile spre sud, sau, dacă ă ă ă n-aveai noroc, pe o mie de leghe, nu era nici urm de p mînt.ă ă

Erau lega i de habitaclu cu saule de siguran , şi erau mul umi i c f cuser asta, fiindcţ ţă ţ ţ ă ă ă ă puntea se înclina şi se cl tina. Se ag au şi de copastie, înfruntînd valurile.ă ăţ

Pîn acum nu trecuse ap peste bord, dar nava era foarte înc rcat şi se afunda în apă ă ă ă ă mai mult decît le-ar fi pl cut. Rodrigues se preg tise cum se cuvine în orele dinaintea furtunii.ă ă Totul fusese închis, oamenii preveni i. Hiro-matsu şi Yabu spuseser c aveau s stea jos oţ ă ă ă vreme şi apoi or s urce pe punte. Rodrigues ridicase din umeri şi le spusese r spicat c-o s fieă ă ă foarte periculos. Era sigur c n-au în eles.ă ţ



Ce-or s fac ? îl întrebase Blackthorne.ă ăCine ştie, englezule? N-or s piîng de fric , de-asta po i s fiiă ă ă ţ ă

»gur.

I175Pe puntea principal vîslaşii tr geau din r sputeri. în mod noră ă ă mal erau doi b rba i lâă ţ

fiecare ram , dar Rodrigueş poruncise trei, pentru for , siguran şi vitez . Al ii aşteptau subă ţă ţă ă ţ pun i, ca s -i schimbe, la ordinul lui. C pitanul vîslaşilor, un om cu experien , era pe punteaţ ă ă ţă prov şi loviturile lui erau lente, în caden a valurilor. Galera înainta totuşi, deşi de fiecare dată ţ ă înclinarea p rea şi mai puternic , iar revenirea se f cea mai încet. Apoi rafalele deveniseră ă ă ă

#tot

mai haotice şi c pitanul vîslaşilor nu-şi mai putu ritma loviturile.ăAten ie în prov ! strigar Blackthorne şi Rodrigueş aproapeţ ă ă

într-un glas. Galera se înclin însp imînt tor, dou zeci de rame loviră ă ă ă ăaerul în loc s loveasc apa şi haosul puse st pînire pe nav . Primulă ă ă ăbrizant izbise şi babordul era m turat de valuri. Luau ap .ă ă ă

înainte, ordon Rodrigueş. Arma i jum tate dă ţ ă in rame înfiecare bord! Madonna, mai repede, mai repede!

Blackthorne ştia c f r saula de siguran putea fi aruncat cu uşurin peste bord. Dară ă ă ţă ţă ramele trebuiau armate, altfel erau pierdu i.ţ

Desf cu nodul, înainta cu greu de-a lungul pun ii alunecoase care se apleca periculos, şiă ţ

coborî pasarela scurt ce ducea la puntea principal . Brusc, galera se r suci şi el fu aruncată ă ă spre partea înclinat , împiedicîndu-se de picioarele unora dintre vîslaşv^are îşi desf cuser şiă ă ă ei saulele de siguran , încercînd cu disperare s -şi pun ramele în ordine. Copastia era subţă ă ă ap şi un om fu aruncat peste bord. Blackă thorne sim i c se duce şi el. Prinse cu o minţ ă ă parapetul, tendoanele gata s -i plesneasc , dar nu-i d du drumul, apoi apnc cu cealalt mină ă ă ă ă ă balustrada şi, abia mai respirînd, se trase înapoi. Picioarele-i g sir puntea, se s lt ,ă ă ă ă mul umind cerului şi-şi zise: "Iat , cea de-a şaptea via i s-a dus." Alban Caradoc totdeaunaţ ă ţă ţ spunea c un bun pilot trebuie s fie ca o pisic , afar doar c pilotul trebuie s aib cel pu ină ă ă ă ă ă ă ţ zece vie i, pe cînd pisica se mul umeşte cu nou .ţ ţ ă

Un om era la picioarele lui şi-l trase din ghearele m rii, îl inu pîn fu în siguran , apoi îlă ţ ă ţă ajut s ajung la locul lui. Se uit înapoi spre dunet s -l blesteme pe Rodrigueş pentru că ă ă ă ă ă ă l sase sâ-i scape timona. Rodrigueş îi f cu semn cu mina, ar t spre ceva şi strig , dară ă ă ă ă strig tul îi fu înghi it de o pal de vînt. Blackthorne v zu c -şi schimă ţ ă ă ă baser drumul. Acumă mergeau aproape în vînt şi-şi d du seama c schimbarea fusese inten ionat , în eleaptă ă ţ ă ţ ă manevr ^ gîndi. Asta o să ă

176ne dea un r gaz s ne rînduim, dar tic losul putea s m fi prevenit. Nu-mi place s -miă ă ă ă ă ă

pierd una din vie i f r rost.ţ ă ă îi f cu şi el semn înapoi cu mina şi se apuc s pun ordine printre vîslaşi. Toate ramele seă ă ă ă

opriser , afar de cele dou din fa de la prov , care-i ineau în vînt. Prin semne şi ipînd,ă ă ă ţă ă ţ ţ Blackthorne reuşi s armeze jum tate din vîsle, dubl oamenii la cele care b teau apa şi seă ă ă ă îndrept din nou c tre pup . Oamenii se ineau tari şi, deşi unora le era foarte r u, st teau şiă ă ă ţ ă ă aşteptau ordinul urm tor.ă

Golful era mai aproape dar tot p rea la un milion de leghe. Spre nord-est cerul eraă întunecat. Ploaia îi biciuia şi rafalele se înte eau. Peţ Erasmus Blackthorne n-ar fi avut de ce seteme. Ar fi putut face escal uşor, sau ar fi putut reveni f r grij la adev rata lor rut ,ă ă ă ă ă ă îndreptîndu-se c tre locul dorit de debarcare. Nava lui era construit şi armat pentru furtun .ă ă ă ă Galera, nu.

La ce te gîndeşti, englezule?

Tu tot ce vrei o s faci, orice gîndesc eu, îi strig împotrivaă ăvîntului, da' s nu ia mult ap , c-o s ne ducem la fund ca un bolovană ă ă ăşi data viitoare, cînd merg la prov , spune-mi c faci volta în vînt. Sauă ămai bine f -o cînd sînt legat cu saula şi-atunci o s-ajungem amîndoi înăport.

A fost mîna Domnului, englezule. A izbit un val şi i-a rotit pupa.Aproape c m-a aruncat peste bord.ă- A^n v zut.ă

Blackthorne m sur deriva.ă ăDac men inem drumul sta n-o s ajungem niciodat în golf.ă ţ ă ă ă

O s fim împinşi pe lîng promontoriu la o mil sau chiar mai mulă ă ă t.



Am de gînd s r mîn cu prova în vînt. Apoi, cînd ne vine bine,ă ăo s t iem direct spre rm. Ştii s îno i?ă ă ţă ă ţ

Da;Bun. Eu n-am înv at niciodat . Prea periculos. Mai bine s teăţ ă ă

îneci repede decît cu încetul, nu? F r s vrea Rodrigues seă ă ăcutremur . Madonna, ap r -m s nu-mi fie apa mormîntul! Tîrfaă ă ă ă ăasta de galer cu burta de scroaf trebuie s fie în port în seara asta.ă ă ă

Neap rat. Nasul meu îmi spune c , dac ne întoarcem, ne "ducem laă ă ăfund. Sîntem mult prea înc rca i.ă ţUşureaz-o. Arunc înc rc tura peste boă ă ă rd.177Regele Toady n-o s fie niciodat de acord. Trebuie s ajungă ă ă ă

fie cu ea, fie deloc. întreab -l.ă

Doamne, eşti surd? i-am spus! ştiu c n-o se învoiasc î ţ ă ă ăRodrigues se duse mai aproape de cîrmaci şi se asigur c-au în elesă ţc trebuie s r mîn cu prova în vînt, f r sminteal .ă ă ă ă ă ă ă

Supravegheaz -l, englezule! Ai cîrma.ă îşi desf cu saula de siguran şi coborî pasarela, sigur pe picioarele lui. Vîslaşii îl priveauă ţă

încorda i, în timp ce se îndrepta spre teug , laţ ă c pitan-san,ă pentru a-i explica prin semne şicuvinte planul pe care-l avea în minte. Hiro-matsu şi Yabu urcar pe punte. C pitan-ă ă san leexplic planul. Amîndoi erau palizi, dar r maser imperă ă ă turbabili şi nici unul nu vom . Priveauă spre rm prin ploaie, apoi ridicar din umeri şi plecar iar joţă ă ă s.

Blackthorne privi atent spre golf din babord. Ştia c planul era periculos. Trebuia să ă aştepte pîn ajungeau chiar lîng promontoriu, apoi s cad sub vînt, s se îndrepte din nouă ă ă ă ă spre nord-vest şi s trag cu disperare. Corabia n-o s -i ajute. Va trebui s se bizuie numai peă ă ă ă propria lor for . rmul sudic al golfului era m rginit de stînci col uroase şi recifuri. Dacţă Ţă ă ţ ă socoteau greşit clipa, aveau s fie mina i de valuri drept acolo şi zdrobi i de stînci.ă ţ ţ

Englezule, treci la prov ! Portughezul îi f cu semn.ă ăBlackthorne plec .ă

Ce-ai zice de vel ? strig Rodrigues.ă ăNu. Mai mult o s ne-ncurce decît s ne ajute.ă ă

Atunci stai aici. Dac cumva c pitanul pierde m sura sauă ă ădac -l pierdem, preiei tu. E-n ordine?ă

N-am mai navigat niciodat pe una din astea pîn acum, nu sîntă ădeprins cu ramele, dar o s -ncerc.ăRodrigues privi rmul. Promontoriul ap rea şi disp rea prin rafalele de ploaie. Ciirînd vaţă ă ă

trebui s o porneasc de-a drep"tul. Valurile creşteau şi berbecii înspuma i curgeau n valnic.ă ă ţ ă întrecerea între promontorii p rea îndr cit . De data asta o s fie împu it treaba, gîndi. Apeiă ă ă ă ţ ă scuip şi se hot rî.ă ă

- Mergi Ir» pup , englezule. Treci la timon . Cînd fac semn,ă ăvireaz vest-nord-vest, spre vîrful la. îl vezi?ă ă v

178-Da.Nu şov i şi ine drumul la. Urm reşte-m atent. Semnul staă ţ ă ă ă ă

înseamn banda sting , sta - banda dreapta, sta - drept aşa.ă ă ă ăFoarte bine. Juri c-o s -mi aştep i ordinele şi-o s le îndeplineşti întocmai?ă ţ ă- Vrei s trec la timon sau nu?ă ă

Rodrigues ştia c nu avea de ales.ă- Trebuie s m -ncred în tine, englezule, şi nu-mi place asta.ă ă

Du-te la pup , spuse. V zu c Blackthorne îi citise gîndurile şi plecase.ă ă ăApoi îşi schimb hot rîrea şi strig dup el: Hei, tu, pirat obraznic!ă ă ă ăDu-te cu Dumnezeu!

Blackthorne se întoarse mul umit.ţ ■ «Şi tu, spaniolule!M piş pe to i spaniolii şi tr iasc Portugalia!ă ţ ă ăDrept aşa!Au intrat în port, dar f r Rodrigues. Fusese luat de valuri cînd i se rupsese saula deă ă



siguran .ţăNava se g sise la un pas de izbînd . Atunci venise talazul uriaş dinspre nord şi, cu toateă ă

c luaser mult ap , pierzîndu-l pe c pitanul japonez, fuseser lua i de valuri şi purta i c treă ă ă ă ă ă ţ ţ ă rmul plin de stînci.ţă

Blackthorne" îl v zu pe Rodrigues luat de val, gîfîind şi zb tîndu-se în marea agitat .ă ă ă Furtuna şi refluxul îi duseser mult c tre latura sudic a golfului, foarte aproape de stînci, to iă ă ă ţ fiind siguri c nava era pierdut .ă ă

Cînd Rodrigues fu luat de val, Blackthorne îi arunc un colac de salvare din lemn.ă Portughezul se întinse dup el, dar marea i-l lu , f r ca el s -l mai poat prinde. O vîsl îl izbiă ă ă ă ă ă ă cu putere şi el îşi repezi mîna spre ea. Ploaia c dea în torente şi ultimul lucru pe care-l v zuă ă Blackthorne fu bra ul lui Rodrigues şi rama rupt şi, chiar în fa , brizantul n pustindu-seţ ă ţă ă asupra malului'chinuit. Ar fi putut s se arunce peste bord, sâ-noate spre el şi poate c l-ar fiă ă salvat, poate c ar Jî avut şi timp, poate, dar prima şi ultima lui datorie era c tre nav , iar navaă ă ă lui era în pericol.

Aşa c îi întorsese spatele lui Rodrigues.ă179Valul luase cu el cî iva vîslaşi şi ceilal i se luptau s completeze locurile goale. Un ofi er îşiţ ţ ă ţ

desf cu curajos saula de siguran . S ri pe puntea prov , se asigur şi relu caden a. Cinevaă ţă ă ă ă ă ţ începu s strige ritmic, iar vîslaşii încercau s pun o oarecare ordine în mişc rile haotice.ă ă ă ă

Isogiiiiii! strig Blackthorne, amintindu-şi cuvîntul. Se l s cuă ă ătoat greutatea pe timon ca s aduc nava cu prova mai în vînt, apoiă ă ă ămerse la balustrad şi b tu m sura, strigînd: Unu-Doi-Unu-Doi,ă ă ă încercînd s încurajeze echipajul.ă

Haide i, tic loşilor,ţ ă traaage i! ţ Galera era aproape pe stînci, c ci erau chiar Ung pup , şi la babqjd, şi la tribord. Rameleă ă ă

se cufundar în ap şi se în l ar , dar nava nu f cu nici o mişcare, c ci vîntul şi refluxul,ă ă ă ţ ă ă ă victorioase, o tr geau vizibil înapoi.ă

- Haide i, trage i, tic loşilor! strig din nou Blackthorne, b tîndţ ţ ă ă ăcu mîna m sura.ă

Vîslaşii prinser puteri v zîndu-l.ă ăIntîi reuşir s in piept m rii, apoi o învinser .ă ă ţ ă ă ăNava se îndep rt de stînci. Blackthorne men inu drumul spre coasta de sub vînt. Curîndă ă ţ

ajunser în ape mai calme. Vîntul sufla înc puternic, dar deasupra capetelor lor. înc mai eraă ă ă furtun , dar departe, în larg.ă

- Arunca i ancora de la babord!ţNici unul dintre marinari nu-l în elese, dar tp i ştiau ce aveau de f cut. S rir s -iţ ţ ă ă ă ă

îndeplineasc ordinul. L s corabia lin în deriv , ca s încerce t ria fundului m rii.ă ă ă ă ă ă ă- Arunca i ancora de la tribordţCînd nava-i fu în siguran , privi spre pup .ţă ăLinia rmului abia se vedea prin ploaie. Cercet marea şi cînt ri posibilit ile.ţă ă ă ăţCartea-pilot a portughezului e jos, gîndi sec tuit de puteri. Pot s duc nava pîn la Osaka.ă ă ă

Aş putea s o duc înapoi la Anjiro. Dar^ai f cut bine c nu l-ai ascultat? Ba nu i-am înc lcată ă ă ă ordinele. Eram pe dunet . Singur.ă

- Cîrma spre sud, îi strigase Rodrigues cînd vîntul şi refluxul îipurtau prirnejdios lîng stînci. întoarce şi mergi cu vînt din pup !ă ă

180Nu! îi strigase la rîndul lui, convins c în largul m rii ar fi fostă ă

pierdu i şi c singura lor şans era s încerce s intre în port. O sţ ă ă ă ă ăizbutim!

Afurisitule, o s ne omori pe to i!ă ţDar n-am omorît pe nimeni, gîndi Blackthoriie. Rodrigues, amîndoi ştiam ca eu trebuia să

hot r sc, cînd ar fi fost de luat o hot rîre. Eu aqjtavut dreptate. Nava este teaf r . Nimică ă ă ă ă altceva nu conteaz .ă

Ii f cu semn ofi erului, care se gr bi s vin de pe teug . Amîndoi cîrmacii se pr buşiser ,ă ţ ă ă ă ă ă ă cu bra ele şi picioarele aproape scoase din încheieturi. Vîslaşii erau ca nişte cadavre, c zu iţ ă ţ neputincioşi peste rame. Al ii veneau împleticindu-se de jos, s dea o min de ajutor. Hiro-ţ ă ămatsu şi Yabu, amîndoi foarte zdruncina i, fur ajuta i s urce pasarela, dar, odat ajunşi peţ ă ţ ă ă punte', amîndoi daimyo r maser an oşi în picioare.ă ă ţ ţ

Hai, Aiipn-san? întreb ofi erul. Era un b rbat de vîrst mijă ţ ă ălocie, cu din i albi, puternici, o fa lat , ars de vînt, şi o vîn taie urîtţ ţă ă ă ă ăpe obraz, acolo unde marea îl izbise de parapet.



Te-ai descurcat foarte bine, îi spuse Blackthorne, f r s seă ă ăsinchiseasc de faptul c n-o s -i fie în elese cuvintele. Ştia c tonul şiă ă ă ţ ăzîmbetul vor fi deajuns. Da, foarte bine. Acum eşti c pitan-ă san.Wakarimasu? Tu! C pitan-5fl«/ă

Omul se uita la el cu gura c scat , apoi se înclin ca s -şi ascund uimirea şi încîntarea.ă ă ă ă ăWakarimasu, Anym-san. Arigato goziemashita.Ascult ^ c pitan-,swz, d -le oamenilor de mîncare şi b utur .ă ă ă ă ă

Mîncare cald . O s r mînem aici peste noapte. Blackthorne se f cuă ă ă ă în eles prin semne.ţDeîndat noul c pitan se întoarse şi strig cu alt autoritate, într-o clip marinarii alergară ă ă ă ă ă

s -i execute ordinele. Plin de mîndrie, noul c pitan îşi întoarse privirea spre dunet . Aş vrea să ă ă ă pot vorbi limba ta barbar , gîndi el fericit. Atunci aş putea s - i mul umesc,ă ă ţ ţ Anjin-san, pentruc ai salvat nava şi, odat cu ea, via a st pînului nostru, Hiro-matsu. Ai f cut minuni şi ne-aiă ă ţ ă ă dat tuturor for şi curaj, ar tine am fi încurcat-o. Oi fi tu pirat, dar eşti un marinar destoinicţă ă

181

■

şi, atîta vreme cît eşti pilot, î i voi da ascultare cu pre ul vie ii. Nu merit s fiu c pitan, darţ ţ ţ ă ă am s -ncerc s fiu vrednic de încrederea ta.ă ă

- Ce vre i s fac mai departe? îl întreb .ţ ă ăBlackthorne privea peste bord. Fundul m rii nu se vedea. Socoti în gînd pozi ia în care seă ţ

aflau şi, cînd se încredin a c ancorele erau bine fixate şi marea sigur , spuse:ţ ă ă

- L sa i barca la ap . Aduce i un vîslaş bun! «,ă ţ ă ţDin nou Blackthorne se f cu în eles prin semne şi prină ţ cuvinte.Imediat barca fu l sat la ap şi echipat de plecare.ă ă ă ăBlackthorne se îndrept spre parapet şi era gata s coboare cînd o voce aspr îl opri. Priviă ă ă

în jur. Hiro-matsu era acolo cu Yabu al turi.ăB trînul avea vîn t i urîte pe gît şi pe umeri, dar nu renun ase la sabia-i lung . Lui Yabu îiă ă ă ţ ă

curgea sînge din nas", {a a-i era numai vîn t i, chimonoul plin de pete şi, încerca s opreascţ ă ă ă ă sîngele cu o cîrp . Amîndoi erau cahni, p rînd c nici nu bag -n seam r nile sau şfichiuireaă ă ă ă ă ă vîntului.

Blackthorne se înclin politicos.ă- Hai, Toda-sama?Urmar din nou cuvintele aspre şi b trînul ar t cu sabia spre barc , cl tinînd din cap.ă ă ă ă ă ăRodrigu-san acolo! Blackthorne ar t spre rmul sudic. Mergă ă ţă

s v d!ă ăIye\ Hiro-matsu d du iar din cap şi vorbi mult, fiind limpedeă

c nu-i îng duia din cauza pericolului.ă ăSînt Anjin-san pe galera asta spurcat şi, dac eu vreau s mă ă ă ă

duc la rm, m duc. Blackthorne îşi men inu vocea foarte respecţă ă ţtuoas , dar ferm şi era tot atît de limpede ce voia s spun .ă ă ă ă

Ştiu c barca nu rezist în larg.ă ă Hail M duc la rm, acolo,ă ţălîng piscul acela. îl vezi, Todaă Hiro-matsn-samal Ling stînca aceeaămic . Vreau s -mi croiesc drum în jurul promontoriului, acolo. Nuă ăm gr besc s mor şi n-am unde s fug. Vreau s g sesc cadavrul luiă ă ă ă ă ăRodrigu-sa/i. îşi trecu un picior peste parapet. Hiro-matsu trase pu inţsabia din teac . Blackthorne înghe , dar privirea lui r mase calm şiă ţă ă ăfa a neclintit .ţ ă

Hiro-matsu era în încurc tur . în elegea dorin a piratului de a g si cadavrul lui Rodrigues,ă ă ţ ţ ă dar era periculos s se duc acolo, chiară ă

182

şi mergînd pe rm, iar seniorul Toranaga îi poruncise s -l aduc pe barbar teaf r. îns eraţă ă ă ă ă tot atît de limpede c omul avea de gînd s plece.ă ăII privise în timpul furtunii, stînd pe puntea care se cl tina, ca ună kami r u al m rii,ă ă

neînfricat, la el acas în mijlocul furtunii; atunci gîndise furios: mai bine s -l inem p&acest omă ă ţ şi pe to i barbarii ca el pe uscat, unde putem s -i st pînim. Pe mare noi sîntem în puterea lor.ţ ă ă

Vedea c piratul e ner bd tor. Ce neciopli i sînt, îşi spuse. Chiar şi aşa, eu trebuie s - iă ă ă ţ ă ţ mul umesc. To i spun c numai datorit ie nava a fost adus în port, c pilotul Rodrigu şi-aţ ţ ă ă ţ ă ă pierdut cump tul şi c el ne-ar fi dus departe de rm, dar tu ai men inut drumul. Da, dac amă ă ţă ţ ă fi mers în larg, ne-am fi scufundat cu siguran şi atunci n-aş fi - îndeplinit porunca st pînuluiţă ă meu. O, Buddha, ap r -m de una ca asta!ă ă ă

Toate încheieturile-l dureau şi hemoroizii-i erau inflama i. Era sec tuit de efortul de aţ ă



r mîne nep s tor în fa a oamenilor s i, a lui Yabu, a echipajului şi chiar în fa a acestui barbar.ă ă ă ţ ă ţ O, Buddha, sînt atît de obosit. Aş vrea s pot sta lungit într-o baie, s asud, s asud şi s am oă ă ă ă zi de odihn , f r dureri. Doar o singur zi. Las gîndurile de muiere! Ai avut dureri aproapeă ă ă ă ă şaizecide ani. Ce e durerea pentru un b rbat? Un privilegiu! St pînirea durerii este m suraă ă ă unui b rbat. Mul umeşte-i1ui Buddha c eşti înc în via , ca s - i aperi st pînul, fiindc ai fiă ţ ă ă ţă ă ţ ă ă putut s fii mort de o sut de ori.ă ă

Dar ur sc marea. Ur sc frigul. Ur sc durereă ă ă a.

Stai unde eşti, Ariym-san, spuse el, trist şi amuzat de fl c rileă ăalbastre cu reflexe de ghea din ochii b rbatului, şi îi f cu semn cuţă ă ăsabia b gat în teac spre a se face în eles. Cînd fu sigur c omulă ă ă ţ ăpricepuse, privi spre ofi er. Unde sîntem? A cuiţ e feuda asta?

Nu ştiu, alte . Cred c sîntem undeva în provincia Ise. Aniţă ăputea trimite pe cineva la rm, la cel mai apropiat sat.ţă

Po i s ne duci la Osaka?ţ ăDac ne inem foarte aproape de coast , alte , şi dac mergemă ţ ă ţă ă

încet, cu mare grij . Eu nu cunosc aceste ape şi nu v pot garantaă ăsiguran a. N-am destule cunoştin e şi nimeni de pe nav nu le are. înţ ţ ăafar de acest pilot. Dac-ar fi dup mine, v-aş sf tui s mergem peă ă ă ăuscat. V-am putea face rost de cai şi palanchine.

■

H183Hiro-matsu cl tin din cap iritat. S mearg pe'uscat era exclus. Le-ar fi luat prea multaă ă ă ă

vreme - locul era muntos şi drumurile pu ine - şi ar fi trebuit s str bat multe inuturi aleţ ă ă ă ţ alia ilor lui Ishido, duşmanul lor. La primejdiile astea se mai ad ugau nenum ratele cete deţ ă ă tîlhari care împînzeau trec torile. Asta ar fi însemnat s -şi ia to i oamenii cu el. Desigur c ar fiă ă ţ ă putut s -şi croiasc drum luptînd cu bandi ii, dar n-ar fi reuşit niciodat s for eze o trec toareă ă ţ ă ă ţ ă dac Ishido, sau alia ii lui, şi-ar pune în minte s -l opreasc . Toate acestea l-ar întîrzia şi maiă ţ ă ă mult, iar porunca era s aduc înc rc tura, barbarul şi pe Yabu rapid şi în siguran .ă ă ă ă ţă

Dac mergem în lungul coastei, cit timp ne-ar trebui?ăNu ştiu, alte . Patru sau cinci zile, poate mai mult. Aş fi foarteţă

nesigur pe mine, eu nu sînt c pitan, ierta i-m .ă ţ ăAsta înseamn , gîndi Hiro-matsu,-c va trebui s cap t sprijinul acestui barbar. Ca s -lă ă ă ă ă

opresc s mearg la rm, va trebui s -l leg. Şi cine ştie dac va vrea s ne fie de ajutor, legat?ă ă ţă ă ă ăCît o s st m aici?ă ăPilotul spune c o noapte.ă

O s înceteze furtuna pîn atunci?ă ăAr trebui, alte , dar nu se ştie niciodat .ţă ăHiro-matsu şov i, cînt rind din priviri cînd coasta muntoas , cînd pilotul.ă ă ă îmi îng dui un sfat, Hiro-matsu-ja«ă ? întreb Yabu.ăDa, da, bineîn eles, rţ ăspunse el precaut.De vreme ce se pare c o s avem nevoie de ajutorul pilotuluiă ă

ca s ajungem la Osaka, de ce s nu-l l s m s mearg pe rm, dară ă ă ă ă ă ţăs trimitem oameni cu el s -l apere şi s le ordona i s se întoarcă ă ă ţ ă ă înainte de l sarea întunericului. Cît priveşte drumul pe uscat, sînt deăacord c ar fi prea periculos pentru dumneata şi nu mi-aş ierta-oăniciodat , dac i s-ar întîmpla ceva. O dat ce furtuna se va fi domolit,ă ă ţ ăo s fi mai în siguran pe nav şi-o s ajungi la Osaka mult mai repede,ă ţă ă ăneh? Precis, mîine pe la apusul soarelui.

Hiro-matsu încuviin , f r prea mare tragere de inim . F cu semn unui samurai.ţă ă ă ă ă- Takatashi-.swi/ Vei lua şase oameni şi vei merge cu pilotul.

Aduce i cadavrul portughezului, dac -l g si i, dar, dac e atins chiarţ ă ă ţ ă184şi numai un fir de p r'al acestui barbar, tu şi oamenii t i v ve i faceă ă ă ţ seppuku pe loc.Da, st pîne.ă Trinu'te doi oameni la cel mai apropiat sat ca s afle undeă

sîntem şi a cui e feuda.Da, st pîne.ăCu îng duin a dumitale, Hiro-matsu-.sw2, am s conduc euă ţ ă

grupul la rm, spuse Yabu. Dac am ajunge la Osaka f r pirat, aş fiţă ă ă ăatît de umilit incit m-aş sim i dator s -mi iau oricum zilele. Aş fi onoratţ ă



s îndeplinesc poruncile dumitale.ăHiro-matsu încuviin , uimit în sinea lui c Yabu înfrunta un asemenea pericolţă ă . Coborî sub

punte.Cînd Blackthorne în elese c Yabu mergea cu el pe rm, pulsul i se acceler . Nu l-amţ ă ţă ă

uitat pe Pieterzoon, şi nici echipajul meu sau groapa, nici urletele, nici pe Omi. Nu am uitatnimic din tot ce s-a întîmplat. P Jzeşte- i via a, tic loşiile.ă ţ ţ ă

185

CAPITOLUL 9Ajunser repede pe rm. Blackthorne vroise s mearg în frunte, dar Yabu pornise cu ună ţă ă ă pas iute, greu de sus inut şi îi luase locul. Ceilal i şase samurai îl urm reau grijulii. N-am undeţ ţ ă fugi, proştilor, le spuse în gînd, în elegxnd greşit grija lor, în timp ce scotocea cu privirea golful,ţ c utînd bancuri de nisip sau recifuri ascunse, luînd repere, inînd minte tot ce era importantă ţ pentru a le trece mai tîrziu în car ea-pilot.ţ

Drumul îi duse mai întîi de-a lungul rmului acoperit cu pietriş m runt, apoi urm unţă ă ă urcuş scurt peste bolovani rotunji i de valurile m rii pîn la o c rare ce ocolea culmeaţ ă ă ă strecurîndu-se primejdios în jurul promontoriului sudic al rmului. Ploaia încetase, dar vijeliaţă înc mai continua. Cu cît se apropiau mai mult de limba de p mînt aflat în b taia vîntului,ă ă ă ă valurile ce se aruncau asupra stîncilor de sub ei îşi aruncau mai sus spuma. în curînd fur uziă leoarc .ă

Deşi Blackthorne se sim ea înghe at, Yabu şi ceilal i samurai, care purtau chimonouriţ ţ ţ sub iri, strînse neglijent cu cing torile, nu p reau s se simt stînjeni i de umezeal sau de frig.ţ ă ă ă ă ţ ă Aşa cum spunea Rodrigues, îşi zise, sim ind teama revenind. Japonezii pur şi simplu nu sîntţ f cu i ca noi. Nu simt frigul, foamea sau lipsurile sau r nile aşa ca noi. Sînt ca nişte animale, cuă ţ ă nervii amor i i.ţ ţ

De-asupra lor stînca se în l a cam doua sute de picioare. rmul se afla la cincizeci deă ţ Ţă picioare dedesubt. Mai departe şi peste tot/ împrejurul lor se vedeau mun ii şi pe toatţ ă întindere rmului ce m rginea golful nu se z rea nici o cas sau colib . Nu era de mirare, c ciţă ă ă ă ă ă nu era loc pentru ogoare, dup pietrişul care acoperea rmul ridicîndu-se stîncile falezei şiă ţă apoi mun ii de granit pe în l imile c rora creşteau copaci-.ţ ă ţ ă

C rarea cobora şi urca de-a lungul peretelui falezei, primejdios şi lunecos. înaintîndă trudnic, aplecîndu-se împotriva vîntului, Blackthorne privea picioarele puternice şimuşchiuloase ale lui Yabu. Alunec , fecior de c ea, gîndi. Alunec , zdrobeştete de bolovaniiă ăţ ă de jos. Asta te-ar face s ipi? ce te-ar putea face s ipi?ă ţ ă ţ

îşi lu cu greu ochii de la Yabu şi începu din nou s cerceteze faleza. Fiecare cr p tur ,ă ă ă ă ă surp tur sau adîncitur a stîncilor. Rafalele vîntului îi f ceau ochii s l crimeze. Valurile seă ă ă ă ă ă aruncau

186 înainte şi înapoi, r sucindu-se învolburate. Ştia c erau pu ine speran e de a-l g si peă ă ţ ţ ă Rodrigues, erau prea multe adîncituri şi locuri ascunse care n-ar fi putut fi cercetate niciodat .ă Dar trebuise s vin la uscat, s încerce. îi era dator lui Rodrigues. To i pilo ii se rugauă ă ă ţ ţ neîncetat s aib parte de moarte pe uscat, s fie îngropa i în p mînt. To i v zuser preaă ă ă ţ ă ţ ă ă multe trupuri umflate de ap , ciopîr ite de crabi sau pe jum tate mîncate de peşti.ă ţ ă

înconjurar promontoriul şi se oprir uşura i, la ad post de vînt. Nu era nevoie s meargă ă ţ ă ă ă mai departe. Dac nu era în partea b tut de vînt, cadavrul era ascuns sau înghi it de ape, sauă ă ă ţ dus în larg, în adîncuri. O jum tate de mil mai departe un sat mic de pescari era cuib rit peă ă ă

rmul înspumat. Yabu f cu semn c tre doi dintre samurai. Aceştia se înclinar imediat şiţă ă ă ă pornir în fug într- acolo. Mai aruncar o ultim privire, apoi Yabu îşi şterse ploaia de pe faă ă ă ă ţă şi privi în sus la Blackthorne, f cînd semn de întoarcere. Blackthorne încuviin din cap şiă ţă pornir din nou, cu Yabu în frunte şi ceilal i samurai urm -rindu-l mereu cu aten ie, şi iar şi îiă ţ ă ţ ă f cu proşti în sinea lui.ă

Apoi, pe la jum tatea drumului, îl v zur pe Rodrigues.ă ă ă

Era prins într-o despic tur , între doi bolovani mari, deasupra valurilor, dar acoperit dină ă cînd în cînd de ele. Un bra îi era întins înainte, cel lalt era înc încleştat de vîsla rupt care seţ ă ă ă mişca uşor, odat cu înaintarea şi retragerea apelor. Aceast mişcare îi atr sese aten ia luiă ă ă ţ Blackthorne, cînd se aplecase sub b taia viatului, înaintînd că u greu în spatele lui Yabu.

Singura cale de a ajunge acolo era dincolo de o culme joas . Nu erau de urcat decîtă cincizeci-şaizeci de picioare, îns peretele era arJroape vertical, şi nu aveai de ce s te sprijini.ă ă

Ce-i cu mareea? se întreb Blackthorne. E flux, nu reflux. Apa o s -l duc din nou în larg.ă ă ă Iisuse, pare primejdios acolo jos. Ce-i de f cut?ă

Se apropie de margine şi îndat Yabu i se puse în cale, scuturînd din cap, iar ceilal iă ţ samurai îl înconjurar .ă



- încerc doar s v d mai bine, pentru numele lui Dumnezeu, spuse, nu încerc s fug! Undeă ă ă dracu' aş putea fugi?

Se trase ^)u in înapoi şi se uit cu grij în jos. Ei îi urm rir privirea, sporov ind între ei,ţ ă ă ă ă ă Yabu vorbind mai tot timpul.

187Nu-i nici o speran , hot rî. E prea primejdios. O s ne întoarţă ă ă cem în zori cu frînghii. Dac-o

fi s mai fie aici, o s -l îngrop pe rm. înc nehot rît se întoarse şi, în aceeaşi clip , margineaă ă ţă ă ă ă

malului se sf rîm şi el începu s alunece în jos. Imediat Yabu şi ceilal i îl înşf car şi-l traseră ă ă ţ ă ă ă înapoi, şi atunci el îşi d du seama c se-ngrijeau de siguran a lui. încearc doar s mă ă ţ ă ă ă protejeze!

De ce s m vrea teaf r? Din cauza lui Tora - cum îl cheam ? Toranaga? Din pricina lui?ă ă ă ă Da, dar şi poate pentru c nu mai este nici un alt pilot la bord. De asta m-au l sat s vin laă ă ă

rm, f cînd ce-am vrut eu? Da, asta trebuie s fie. Deci acum am putere asupra navei, asupraţă ă ă b trînuluiă daimyo şi asupra tic losului sta. Cum aş putea s m folosesc de asta?ă ă ă ă

Se destinse şi le mul umi. îşi l s ochii s r t ceasc împrejur.ţ ă ă ă ă ă ă- Trebuie s -l aducem şus.ă Yabu-san. Hai] Singura cale e pe

acolo. Peste stînca aceea. îl aduc sus, eu, Anjin-sanl Din nou înaintaca şi cum ar fi avut de gînd s coboare şi din nou ei îl oprir iar el spuseă ăcu pref cut nelinişte: Trebuie s -l scoatem de-acoă ă ă lo. Uite! Nu maiaveam prea mult timp, lumina scade!

- Iye, Anjin-san, spuse Y t abu.

Blackthorne îl privi de sus.- Dac nu m laşi s m duc eu,ă ă ă ă Yabu-san, atunci trimite unul

dintre oamenii t i. Sau du-te chiar tu. Tu!ăVîntul se r sucea împrejurul lor şuierînd de-alungul peretelui falezei. îl v zu pe Yabuă ă

privind în jos, m surînd din priviri urcuşul şi lumina în sc dere şi ştiu c îl încol ise. Te-amă ă ă ţ prins, tic losule, trufia ta te-a pierdut. Dac cobori acum, te-ai ars. Dar s nu mori, te rog. Doară ă ă rupe i picioarele sau glezna, apoiîneac -te.ţ ă

Un samurai începu s coboare, dar Yabu îi porunci s se întoarc .ă ă ă- întdarce-te la nav . Adu imediat nişte funii, spuse Yabu.ă

Omul o rupse la fug . Yabu îşi arunc din picioare sandalele cuă ătalpa de lemn. îşi scoase s biile de la brîu şi le puse cu grij deoparte.ă ă- Ai grij de ele şi de barbar. Dac se întîmpl ceva cu ele sau cuă ă ă

el, te trag în eap cu propriile tale s bii!ţ ă ă- V rog l sa i-m pe mine s cobor,ă ă ţ ă ă Yabu-sama, spuse

Takatashi. Dac o s fi i r nit sau o s vi se întîmple ceva eu o s ...ă ă ţ ă ă ă

188Crezi c deşti în stare s faci ceva ce eu nu pot?ă ăNu, alte , bineîn eles c nu.ţă ţ ăBine.V rog aştepta i s fie aduse funii. N-am s mi-o iert niciodată ţ ă ă ă

dac vi se întîmpl ceva.ă ă Takatashi era scund şi îndesat, cu o barb stufoas .ă ăŞi de ce s nu aştept frînghiile? se întreb Yabu. Ar fi o dovad de chibzuin , dar nu şi deă ă ă ţă

în elepciune. Arunc o privire barbarului şi d du din cap scurt. Ştia c fusese provocat. Seţ ă ă ă aşteptase la asta. Ba chiar sperase. De asta m-am şi oferit,' Aajin-san, îşi spuse, amuzîndu-se în sinea lui. Eşti într-adev r foarte simplu. Omi avea dreptate.ă

Yabu îşi scoase chimonoul ud leoarc şi, r mas numai cu fîşia de pînz din jurul şoldurilor,ă ă ă se apropie de marginea stîncii şi o încerc cu talpa şosetei de bumbac. Mai bine le p strez înă ă picioare, se gîndi, dominînd frigul t ios cu voin a şi trupul s u c lite de educa ia de-o viaă ţ ă ă ţ ţă c reia to i samuraii trebuiau s i se supun . Şosetele or s te-ajute s nu aluneci - pentru ună ţ ă ă ă ă timp. Vei avea nevoie de toat puterea şi de toat îndemînarea ca s ajungi jos în via .ă ă ă ţă Merit ?ă

în timpul furtunii şi a goanei c tre ad postul din golf, venise pe ante şi, neobservat deă ă Blackthorne, se aşezase la rame. îşi unise bucyros puterea cu vîslaşii, detestînd miasma dededesubt şi grea a care-l cuprinsese. Hot rîse c era mai bine sa mori în aer decît sufocat subţ ă ă punte.

în timp ce muncea al turi de ceilal i în frigul p trunz tor, începuse s -i observe pe pilo i.ă ţ ă ă ă ţ Era limpede c pe mare, nava şi to i cei de la bord erau în puterea acestor doi oameni. Pilo iiă ţ ţ erau în lumea lor, st pînind pun ile ce se leg nau tot atît de nep s tori cum el st pînea un cală ţ ă ă ă ă în galop. N-aveau egal printre japonezii de la bord în pricepere, curaj sau cunoştin e. Şi,ţ



treptat, în elegerea acestui fapt n scuse o idee-m rea : cor bii barbare moderne, pline cuţ ă ă ţă ă samurai, ulotate de samurai, comandate de samurai, manevrate de samurai. Samuraii lui.

Dac aş avea la început trei cor bii barbare, aş putea uşor st pîni calea pe ap între Yedoă ă ă ă şi Osaka. Din Izu aş putea gîtui sau nu, dup >unul meu plaG, toat naviga ia. Adic aproapeă ă ţ ă toate transporturile

189

Jde orez şi de m tase. N-aş fi eu atunci arbitrul între Toranaga şi Ishido? Sau, cel pu ină ţ balan a între ei?ţ

Nici un daimyo nu ieşise pîn acum pe mare.ăNici un daimyo nu are nave sau pilo i.ţCu excep ia mea.ţEu am o corabie - am avut o corabie - şi acum s-ar putea s primesc corabia înapoi, dacă ă

sînt iscusit. Am un pilot şi deci un dasc l de pilo i dac -l pot ine departe de Toranaga. Dacă ţ ă ţ ă pot s -l domin.ă

Odat ce-mi va fi vasal prin voia lui, o s -i înve e pe oamenii mei şi o s -mi fac cor bii.ă ă ţ ă ă ăDar cum s mi-l fac vasal? Groapa nu l-a supus.ăMai întîi desparte-l de ceilal i şi ine-l singur - n-a spus aşa Omi? Apoi acest pilot poate fiţ ţ

înv at buna-cuviin şi chiar s vorbeasc japoneza. Da, Omi este foarte în elept. Foarteăţ ţă ă ă ţ în elept, poate prea în elept - o s m gîndesc la Omi mai tîrziu. Concentreaz -te acum asupraţ ţ ă ă ă pilotului. Cum s domini un barbar - un creştin mînc tor de spurc ciuni?ă ă ă

Ce spusese Omi? "Ei pre uiesc via a. Zeul lor suprem, Iisus Cristos, îi înva s se iubeascţ ţ ţă ă ă unul pe cel lalt şi s pre uiasc via a." Cum aş putea s -i d ruiesc via a? S i-o salvez, da, astaă ă ţ ă ţ ă ă ţ ă ar fi foarte bine. Cum s -l supun?ă

Se l sase atît de furat de propria exaltare încît nu mai b gase de seam mişc rile naveiă ă ă ă sau marea. Un val se rev rsase peste el. îl v zuse acoperindu-l pe pilot, dar nu sim ise nici oă ă ţ team în acest b rbat. Yabu era uluit. Cum putea cineva, care l sase, umil, un duşman s -iă ă ă ă urineze pe spate ca s salveze via a unui vasal neînsemnat, cum putea acest om s aibă ţ ă ă puterea s uite o asemenea dezonoare nem surat şi s stea acolo pe dunet , chemînd zeiiă ă ă ă ă m rii la lupt ca un erou legendar, ca s -şi salveze acelaşi duşman? Apoi, tind acel val uriaş îlă ă ă luase pe portughez şi ei erau gata s se duc la fund,ă ă Ari]\n-san rîsese miraculos mor ii în faţ ţă şi le d duse puterea s se smulg dintre stînci.ă ă ă

N-am s -i în eleg niciodat , îşi spuse.ă ţ ăPe marginea stîncii Yabu privi înapoi pentru ultima dat . Ah,ă Anjia-san, ştiu c te gîndeştiă

c p şesc spre moarte, c m-ai încol it. Ştiu c tu însu i nu te-ai duce acolo jos, te-am privită ă ă ţ ă ţ

îndeaproape, dar eu am crescut în mun i şi aici în Japonia noi ne c r m pe stînci dinţ ăţă ă190mîndrie sau din pl cere. Aşa c , chiar dac sînt la ştrîmtoare acum, sînt dup . regulileă ă ă ă

mele, nu ale tale. Am s încerc şi n-are a face dac am s mor. Dar dac o s reuşesc, atunciă ă ă ă ă tu, ca b rbat, ai s ştii c sînt mai bun decît tine, în condi iileă ă ă ţ tale. O s -mi fi îndatorat, dac - iă ă ţ aduc sus trupul barbarului

- Ai s -mi fi vasal, Anjin-san.ăCobori peretele falezei cu mult pricepere. Pe la jum tate alunec . Mîna sting se agă ă ă ă ăţă

de o ieşitur . Asta-i opri c derea şi atîrn între via şi moarte. Sim ea mîna alunecîndu-i şiă ă ă ţă ţ începu s sape cu degetele într-o adîncitur , apoi îşi înfipse degetele picioarelor într-oă ă cr p tur zb tîndu-se pentru un alt sprijin. Cînd mîna sting alunec , degetele picioareloră ă ă ă ă ă g sir o alt cr p tur în care se proptir şi el îmbr işa stînca disperat, ap sînd-o cu trupul,ă ă ă ă ă ă ă ăţ ă înc neg sindu-şi echilibrul, c utînd un sprijin. Apoi picioarele îi alunecar . Deşi, zece picioareă ă ă ă mai jos, reuşi s se prind de alt ieşitur cu ambele mîini şi atîrn de ea pentru o clip şiă ă ă ă ă ă aceast ieşitur se sf rîm . C zu de fa dou zeci de picioare în l imeă ă ă ă ă ă ă ţ .

Se preg tise cît de bine putuse şi c zu în picioare ca o pisic , rostogolindu-se pe suprafa aă ă ă ţ alunecoas a stîncii ca s atenueze şocul şi se opri ghemuit. îşi duse mîinile r nite deasupraă ă ă capului ca se apere de avalanşa de pietre care ar fi putut urma. Dar nu se întîmpl nimic, îşiă Scutur capul ca s şi-l limpezeasc şi se ridic în picioare. Avea un genunchi scrîntit. O durereă ă ă ă p trunz toare urca de-a lungul piciorului pîn în m runtaie şi începu s transpire. Degeteleă ă ă ă ă picioarelor şi unghiile mîinilor îi sîngerau, dar la aşa ceva se aşteptase.

Nu-te doare nimic. N-ai s sim i nici o durere. Stai drept! Barbarul te priveşte.ă ţO coloan de spum îl acoperi şi r ceala ei îl ajut s -şi aline durerea. Cu grij se l s să ă ă ă ă ă ă ă ă

alunece peste bolovanii acoperi i de alge şi se strecur de-a lungul cr p turii şi ajunse.ţ ă ă ăBrusc îşi d du seama c omul era înc în via . Se încredin a de -asta apoi se trase înapoiă ă ă ţă ţ



pentru o clip . Am nevoie de el viu sau mort? Cum e mai bine?ăUn crab tîşni de sub o piatr şi se arunc plesc ind în mare. Valurile n v lir din nou.ă ă ă ă ă ă

Sim i sarea r scolindu-i r nile. Cum e mai bine, viu sau mort?ţ ă ă^H191Se ridic nesigur în picioare şi strig :ă ă- Takatashi-jafl/ Pilotul e înc viu! Du-te la corabie, adu o targaă

şi un doctor, dac exist vreunul peă ă ea.Cuvintele lui Takatashi se desluşeau greu din cauza vîntului.- Da, st pîne.ă înainte de a o porni în fug strig oamenilor s i:ă ă ă- Ave i grij de barbar, s nu i se întîmple nimic.ţ ă ă Yabu privi atent galera care s lta uşor la ancor . Samuraiul pe care îl trimisese înapoiă ă

dup frînghii era deja lîng b rci. îl v zu s rind într-una dintre ele şi pornind pe ap . Zîmbi înă ă ă ă ă ă sinea lui şi arunc o privire înapoi. Blackthorne se apropiase de marginea stîncii şi strigaă îngrijorat la el.

Ce încearc s spun ? se întreb Yabu. îl v zu ar tînd c tre mare, dar asta nu îi-spuneaă ă ă ă ă ă ă nimic. Marea era agitat şi r scolit , dar aşa fusese şi mai înainte.ă ă ă

Yabu renun s mai încerce s priceap ce spunea şi-şi îndrept aten ia c tre Rodrigues.ţă ă ă ă ă ţ ă Trase cu greu corpul pe stînci, deasupra valurilor. R suflarea portughezului era întret iat , dară ă ă inima p rea s -i fie puternic . Era plin de zgîrieturi. Aşchia unui os spintecase pielea gambeiă ă ă stingi. Um rul drept p rea s rit. Yabu caut s vad dac nu-i curgea sînge din vreo rană ă ă ă ă ă ă ă deschis , dar nu g si nici una. Dac nu-i r nit în untru, atunci poate va tr i, îşi spuse.ă ă ă ă ă ă

Daimyo-ul fusese r nit de prea multe ori şi v zuse prea mul i mor i şi r ni i ca s nu fiă ă ţ ţ ă ţ ă cîştigat o oarecare pricepere în diagnostic. Dac Rodrigues poate fi înc lzit, hot rî, cu sake şiă ă ă ierburi puternice, cu multe b i calde, o s tr iasc . S-ar putea s nu mai fie în stare s mearg ,ă ă ă ă ă ă ă dar o s tr iasc . Da, vreau ca acest om s tr iasc . N-are aface dac n-o s mai poat merge.ă ă ă ă ă ă ă ă ă Poate c aşa o s fie mai bine. Aş avea un pilot de rezerv . Omul îmi datoreaz cu sigurană ă ă ă ţă via a. Dac piratul n-o s m ajute, poate c pot s -l folosesc pe el. Ar merita s m prefac cţ ă ă ă ă ă ă ă ă devin creştin? I-ar aduce asta pe amîndoi de parte mea?

Ce-ar face Omi?Omi e inteligent. Da. Prea inteligent? Omi vede prea multe şi prea repede. Dac poate să ă

vad atît de departe, poate s în eleag c tat l s u va conduce clanul dac eu dispar. Fiulă ă ţ ă ă ă ă ă meu este prea necopt ca s se descurce singur şi dup tat , ar urma Omi.ă ă ă Neh?

192Ce s fac cu Omi?ă

Dac i l-aş da pe Omi barbarului? Cape o juc rie.ă ăCe zici de asta?Se auzeau strig te neliniştite deasupra. Apoi în elese spre ce ar tase barbarul. Fluxul!ă ţ ă

Fluxul se ridica iute. Deja înconjurase stinca pe care st tea. Se ridic brusc şi se strimb subă ă ă durerea care-i s geta din genunchi. Toate c ile de sc pare în lungul plajei erau t iate de mare.ă ă ă ă Semnele l sate de maree pe stînci erau mai sus de un stat de om.ă

Privi dup barc . Era aproape de corabie acum. Pe faleză ă ă i Takatashi alerga în&" "is inut.ţ Frînghiile nu vor ajunge la timp, îşi spuse.

Cerceta st ruitor cu privirea de jur împrejur. Nu avea nici o cale în susul falezei. Nici oă stînc nu-i oferea ad post Nici o adîncitur . în mare se vedeau vîrf uri de stînci dar nu ar fiă ă ă putut niciodat s ajung la ele. Nu ştia s înoate şi nu avea nimic pe care s -l poat folosiă ă ă ă ă ă drept plut .ă

Oamenii de deasupra îl priveau. Barbarul ar ta c tre vîrfurile ; stînc din ap şi f cuă ă ă ă ă gesturi de înot. Dar el cl tina din cap. Cerceta totul din nou cu aten ie. Nimic.ă ţ

Nu-i nici o sc pare, îşi spuse. Acum eşti sortit mor ii Preg teste-te.ă ţ ă

Karma îşi spuse şi le întoarse spatele, aşezîndu-se mai comod, bucurîndu-se dene rmurita linişte ce coborise asupra lui. Ultima zi, ultima mare, ultima lumin , ultimaţă ă bucurie, ultima... Cît de frumoas era marea, şi cerul, şi frigul, şi sarea. începu s se gîndească ă ă la ultimul poem pe care acum, dup datin , trebuia s -l compun . Se sim i fericit. Avea timp să ă ă ă ţ ă se gîndeasc în linişte.ă

Blackthorne striga:- Ascult , tic los blestemat! G seşte un prag de stînc , trebuieă ă ă ă

s fie un prag pe undeva!ăSamuraii st teau în calea lui, privindu-l ca pe un nebun, era limpede pentru ei c nu existaă ă

nici o sc pare şi c Yabu se preg tea pur şi simplu pentru o moarte pl cut , aşa cum ar fi f cută ă ă ă ă ă



şi ei, dac ar fi fost în locul lui. Şi îi nemul umeau aceste strig te, aşa cum ştiau c -lă ţ ă ă nemul umesc şi pe Yabu.ţ

- Privi i acolo jos! Poate g seşte ceva!ţ ăUnul dintre ei veni la marginea stîncii, privi în jos, ridic din umeri şi spuse cevaă

tovar şilor s i care şi ei ridicar la rîndul lor din umeri. De fiecare dat „cînd Blackthorneă ă ă ă încerca s se apropie maiă

193

mult de marginea falezei ca s caute o cale de sc pare, ei îl opreau. Ar fi putut foarte uşoră ă s -l îmbrînceasc pe unul dintre ei în bra ele mor ii, şi era ispitit s-o fac . Dar îi îqtelegea, pe eiă ă ţ ţ ă şi problemele lor. Gîndeşte-te la o cale s -l aju i pe tic losul la. Trebuie s -l salvezi pe el, caă ţ ă ă ă s -l salvezi pe Rodrigues.ă

-Hei, tu, japonez neputincios, împu it, nemernic şi c c cios! Hei, Kasigi Yabu! Unde- i eţ ă ă ţ b rb ia? Nu te l sa, numai laşii se dau b tu i! fişti b rbat sau oaie? Dar Yabu nu-i d dea nici oă ăţ ă ă ţ ă ă aten ie, st tea la fel de nemişcat ca şi stînca deasupra c reia st tea.ţ ă ă ă

Blackthorne ridic o piatr şi o arunc Spre el. C zu în ap neb gat de seam şi samuraiiă ă ă ă ă ă ă ă strigar la el înfuria i. Ştia c -n orice clip puteau s sar la el şi s -l lege. Dar cum ar face- o?ă ţ ă ă ă ă ă N-aveau nici o funie.

Funie! F o funie! Po i s faci o funie?ă ţ ăOchii îi c zur pe chimonoul lui Yabu. începu s -l rup în fîşii, încercîndu-le t ria. M taseaă ă ă ă ă ă

era foarte rezistent .ă-Haide i! porunci samurailor, sco îndu-şi c maşa. Face i o frînghie!ţ ţ ă ţ Hai? în eleseser . îşi dezlegar îndat brîiele, îşi scoaser chimonourile şi-l imitar . începu sţ ă ă ă ă ă ă

înnoade capetele fîşiilor şi eşarfelor împreun .ă în timp ce ei întregeau funia, Blackthorne se întinse cu grij jos şi se tîrî pîn la buzaă ă

stîncii, cerîndu-le la doi dintre ei s -l in de glezne pentru siguran . Nu avea nevoie deă ţ ă ţă ajutorul lor, dar voia s -i ştie linişti i.ă ţ

Scoase capul în afar cît de departe îndr zni, conştient de neliniştea lor. Apoi începu să ă ă cerceteze locul aşa cum f cea pe mare. Bucat cu bucat , ferindu-se pe cît putea s se uiteă ă ă ă direct c tre ceea ce privea.ă

O cercetare complet de la dreapta spre stînga. Nimic.ă înc o dat .ă ăNimic.Şi înc o dat .ă ă Nimic.Ce-i asta? Chiar deasupra liniei mareei - o cr p tur în stînc sau o umbr ?ă ă ă ă ă194Blackthorne îşi schimb pozi ia, dureros de conştient c marea aproape acoperise stîncaă ţ ă

pe care st tea Yabu şi aproape toate celelalte stînci dintre el şi baza falezei. Acum putea să ă vad mai bineă şi ar t cu degetul.ă ă- Acolo! Ce-i aia?Unul dintre samurai se şi aşezase în patru labe şi urm ri cu privirea degetul întins al luiă

Blackthorne, dar nu observ nimic.ă- Acolo! acolo nu este o lespede?Cu mîinile închipui un prag de stînc şi cu dou degete un om, apoi aşez omul pe pragulă ă ă

de stînc şi cu cel lalt deget f cu o boccea pe um rul omului, astfel c acum omul st tea peă ă ă ă ă ă pragul de stînc - peă acel prag de stînc - cu altul pe umerii s i.ă ă \

- Repede! Isogi! Face i-l s în eleag . Kasigiţ ă ţ ă Yabu-samalWakarimasu ka?

Omul îşni în picioare şi începu s vorbeasc iute c tre ceilal i, care privir şi ei într-acolo.ţ ă ă ă ţ ă Acum v zuser cu to ii pragul de stînc şi începur s strige. Totuşi Yabu nu se mişca. P reaă ă ţ ă ă ă ă de piatr . Strigar mai departe şi Blackthorne li se al tur , dar era caşi cum n-ar fi scos nici ună ă ă ă sunet.

Unul dintre ei vorbi gr bit, iar ceilal i încuvin ar şi se înclinar . Se înclin şi el. Apoi cu ună ţ ţ ă ă ă strig t ascu it deă ţ BansaiiiiU, se arunc de pe marginea stîncii şi c zu. Yabu îşi reveni violentă ă din trans , se r suci şi se ridic în picioare.ă ă ă

Ceilal i samurai strigau şi ar tau, dar Blackthorne nu mai auzeaţ ăşi nu mai vedea decît corpul zdrobit care z cea dedesubt deja sp lată ăde valuri. Ce fel de oameni sînt ştia? îşi spuse neputincios. Era curajăsau doar nebunie? Omul se sinucisese cu bun ştiin ca s atragă ţă ă ăaten ia celuilalt b rbat care renun ase. Nu are nici un sens. Ei nu sîntţ ă ţnormali. -

îl v zu pe Yabu ridicîndu-se şov itor. Se aşteptase s -l vad gr bindu-se s se pun laă ă ă ă ă ă ă



ad post, p r sindu-l pe Rodrigues. Eu aşa aş fi f cut. Oare? Nu ştiu. Pe jum tate tîrîndu-se, peă ă ă ă ă jum tate alunecînd, Yabu trase dup el b rbatul c zut în nesim ire peste bolovanii sp la i deă ă ă ă ţ ă ţ valuri, pîn la piciorul falezei. G si platforma. Avea abia un picior l ime. îl ridic cu greutateă ă ăţ ă pe Rodrigues pe ea, aproape sc pîndu-l la un moment dat, apoi se s lt şi el acolo.ă ă ă

195Frânghia era mai scurt cu dou zeci de picioare. Samuraii îi ad ugar iute şi fîşiile deă ă ă ă

pînz din jurul şoldurilor. Acum, dac se ridica, în picioare Yabu putea s -i ating cap tul.ă ă ă ă ă

începur s strige încuraj ri şi aşteptar .ă ă ă ă în ciuda urii pe care o sim ea pentru el, Blackthorne trebui s admire curajul lui Yabu. Deţ ă nenum rate ori valurile aproape c îl înghi ir . De dou ori Rodrigues alunec , dar de fiecareă ă ţ ă ă ă dat Yabu îl trase înapoi şi îi inu capul deasupra m rii hulpave. Blackthorne ştia c el însuşi s-ă ţ ă ăar fi dat b tut de mult. De unde ai curajul sta, Yabu? Smte i fiii diavolului? To i?ă ă ţ ţ

în primul rînd era nevoie de curaj ca s cobori. La început Blackthorne crezuse c Yabuă ă doar se groz vea. Dar curînd v zuse c omul înfrunta stînca cu pricepere şi aproape reuşise.ă ă ă Apoi îl v zuse oprindu-şi c derea la fel de iscusit ca orice acrobat şi cînd renun ase, o f cuseă ă ţ ă cu demnitate.

Iisuse Cristoase, îl admir pe tic losul sta şi îl ur sc!ă ă ă Timp de aproape o or Yabu înfrunt marea şi neputin a propriului trup şi apoi, după ă ţ ă

asfin it, Takatashi sosi cu frîngbiile. F cur un leag n şi-l l sar în jos de-a lungul pereteluiţ ă ă ă ă ă falezei cu o pricepere pe care Blackthorne nu o întîlnise niciodat la uscat.ă

Rodrigues fu tras sus imediat. Blackthorne ar fi încercat s -l ajute dar un japonez tunsă scurt era deja al turi de el. Privi cum b rbatul, neîndoios un doctor, cercet piciorul frînt. Apoiă ă ă un samurai îi inu umerii lui Rodrigues, în timp ce doctorul se l s cu toat greutatea pe piciorţ ă ă ă şi osul alunec la locul lui sub piele. Degetele pip ir , împinser , potrivir şi-l legar de a ele.ă ă ă ă ă ă ţ începu s înf şoare ierburi ciudate în jurul r ni. Şi Yabă ă ă u ajunse sus.

Daimyo refuz orice ajutor, trimise doctorul înapoi la Rodrigues, se aşez jos şi începu să ă ă aştepte.

Blackthorne îl privi. Yabu îi sim i privirea. Gei doi b rba i se uitar unul la cel lalt.ţ ă ţ ă ă- Mul umesc, spuse în cele din urm Blackthorne, ar tînd c tre Rodrigues. î i mul umescţ ă ă ă ţ ţ

c i-ai salvat via a. î i mul umesc,ă ţ ţ ţ Y&bu-san. F cu o plec ciune studiat . Asta este pentruă ă ă curajul t ti, fecior de tîrf cu ochi negri.ă ă

Yabu se înclin la fel de eap n. în sinea lui zîmbea.ă ţ ă196CAPITOLUL 10C l toria din golf pîn la Osalca a fost lipsit de peripe ii. C r ile-pilot ale lui Rodriguesă ă ă ă ţ ă ţ

erau clare şi foarte precise., în timpul primei nop i Rodrigues îşi rec p tase cunoştin a. Laţ ă ă ţ

început a crezut c era mort, dar, în curînd, durerea îi dovedi c se înşelasă ă e.ştia i-au aşezat oasele piciorului şi i l-au legat, spuse Black-Ă ţ ţthorne. Şi um rul fi-e legat. Ieşise de la locul lui. N-au vrut s - i iaă ă ţsînge, oricît de mult am încercat s -i conving.ă

Cînd ajung la Osalca pot s-o fac iezui ii. Ochii chinui i ai luiă ţ ţRodrigues îl sfredeleau. Cum am ajuns aici, englezule? îmi amintescc am fost aruncat peste bord şi nimic altceva.ă

Blackthorne îi povesti.Aşa c î i datorez o via . S te ia naiba!ă ţ ţă ăDe pe dunet se vedea c putem s intr m în golf. De la prov ,ă ă ă ă ă

vedeai cu o diferen de cîteva grade. Valul a fost ghinionul t u.ţă ăNu asta m nelinişteşte, englezule. Tu ai avut duneta, tu ai avută

cîrma. Amîndoi am ştiut-o. Nu, eu te trimit la dracu, pentru c acumă î i datorez o via ... Madonna, piciorul meu!ţ ţă

îi curgeau lacrimile din cauza durerii şi Blackthorne îi d du o can cu grog şi-l veghe pesteă ă

noapte, pentru c furtuna trecuse. Doctorul japonez venise de nenum rate ori şi-l for ase peă ă ţ Rodrigues s bea o doctorie fierbinte, îi pusese ştergare fierbin i pe frunte şi deschiseseă ţ hublourile. De fiecare dat cînd doctorul pleca, Blackă thorne le închidea, pentru c oricine ştiaă c aerul purta boala, şi cu cît cabina era închis mai bine, cu atît era mai sigur şi mai s n tosă ă ă ă pentru un om atît de r u bolnav ca Rodrigues.ă

în cele din urm , doctorul ipase la el şi pusese un samurai de paz la hublouri, aşa c eleă ţ ă ă r m seser deschise.ă ă ă

în zori Blackthorne urc pe punte. Hiro-matsu şi Yabu se aflau amîndoi acolo. Se înclin caă ă un curtean.

Konnichi wa. Osaka?



Se înclinar la rindul lă or.Osaka. Hai, An]ia-san, spuse Hiro-matsu.-Hai!Isogi, Hho-maisu-sama. C pitan-ja/î! Vira ancora!ă -Hai, An]in-sanl197Zîmbi f r s vrea c tre Yabu. Yabu zîmbi şi el, apoi se îndep rt şchiop tînd şiă ă ă ă ă ă ă

Blackthorne îşi zise: sta-i un om dat dracului, chiar dac -i urrtic los şi un ucigaş. Şiă ă ă tu nu eştiun ucigaş? Da, dar nu în felul sta.ă

Blackthorne a condus cu uşurin nava spre Osaka. C l toria a durat ziua aceea, noaptea,ţă ă ă iar în ziua urm toare, chiar dup r s ritul soarelui, se aflau în rad . Un pilot japonez veni laă ă ă ă ă bord ca s duc nava la pontonul ei, aşa c , eliberat de r spundere, Blackthorne coborî ă ă ă ă bucuros în cabin s doarm .ă ă ă

Mai tîrziu, c pitanul îl zgîl îi ca s -l trezeasc şi, prin semne, îi ar t c trebuie s fie gataă ţ ă ă ă ă ă ă s plece cu Hiro-matsu deîndat ce acostau la chei.ă ă

- Wakarimasu ka, Asiym-sanl-Hai.

Marinarul plec . Blackthorne se întinse, dezmor indu-şi spatele, apoi îl v zu pe Rodriguesă ţ ă privindu-l.

- Cum te sim i?ţ- Bine, englezule - dac nu ii seama c m arde piciorul, îmiă ţ ă ă

plesneşte capul, vreau s m uşurez şi-n gur parc-aş avea un mormană ă ăde b legar.ă

Blackthorne îi aduse ucalul, apoi îl goli prin hublou. Umplu din nou cana cu grog.ţ- Nu prea te descurci ca sor , englezule. Eşti prea negru la inim .ă ă

Rodrigues rîse şi era pl cut s -l auă ă zi rîzînd din nou. Privirea i se îndrept spre cartea-pilot, deschis pe mas , şi spre cuf rul de drum. V zux fuseseă ă ă ă ă ă

descuiat.- i-am dat eu cheia?ŢNu. Te-am scotocit. Trebuia s am cartea-pilot, cea adev rat .ă ă ă

i-am spus cînd i-ai revenit în prima noapŢ ţ te.Asta-i corect. Nu-mi amintesc, dar e cinstit. Ascult , englezule,ă

întreab în Osaka orice iezuit unde st Vasco Rodrigues şi o s te-ajuteă ă ăs dai de mine. Vino s m vezi, atunci o s po i s faci o copie după ă ă ă ţ ă ărutterul meu, dac doreşti.ă

Mul umesc. Am f cut deja una. Cel pu in, am copiat ce-amţ ă ţputut şi am citit cu foarte mare aten ie restul.ţ

Mama ta! spuse Rodrigues în spaniol .ă

198- Şi a ta. " •Rodrigues trecu din nou la portughez .ă

- Cînd vorbesc spaniola, îmi vine s bor sc, chiar dac po iă ă ă ţs -njuri mai bine decît în oricare alt limb . E un pachet în cuf rulă ă ă ămeu. D -mi-l, te rog.ă

- Cel cu sigiliile iezuite?-Da.

l-l d du. Rodrigues îl cercet , pip ind sigiliile intacte, apoi p ru s se r zgîndeasc şi puseă ă ă ă ă ă ă pachetul pe p tura aspr , sub care z cea, l sîndu-şi din nou capul pe spate.ă ă ă ă

O, englezule^ via a e atît de ciudat .ţ ăDe ce?- Dac eu sînt în via , e din mila Domnului şi cu ajutorul unuiă ţă

eretic şi al unui japonez. Trimite scirn via jos ca s -i mul umesc, da?ă ă ţ-Acum?

Mai tîrziu.E-n ordine.Flota asta a voastr , care pretinzi c va ataca Manila, ceaă ă

despre care i-ai vorbit p rintelui, care-i adev rul cu ea, englezule?ă ăNu crezi c flota noastr de r zboi v va distruge imperiul dină ă ă ă

Asia?Exist o flot ?ă ăBineîn eles.ţCîte nave sînt în flota voastr ?ăCinci. Celelalte sînt în larg, pentru o s pt mîn sau dou . Euă ă ă ă



am venit înainte s cercetez Japonia şi m-a prins furtuna.ăAlte minciuni, englezule, da' nu-mi pas . Şi eu am spus celoră

care m-au prins tot atîtea. Nu mai exist alte cor bii sau vreo flot .ă ă ăAşteapt şi ai s vezi.ă ă- O s v d.ă ă

Rodrigues b u cu sete.ăBlackthorne se întinse şi se îndrept spre hublou, dorind s pun cap t discu iei, şi priviă ă ă ă ţ

afar spre rm şi oraş.ă ţă- Credeam c Londra e cel mai mare oraş din lume, dar, pe Ungă ăOsaka, e un tîrguşor.

199Au zeci de oraşe ca sta, spuse Rodrigues, bucuros şi elă

s înceteze jocul de-a şoarecele şi pisica, pentru c tot n-ar fi dusă ăla nimic bun. Miyako, capitala, sau Kyoto, cum i se zice uneori,e cel mai mare oraş din împ r ie, de dou ori şi mai bine cită ăţ ăOsaka, aşa se spune. Apoi urmeaz Yedo, capitala lui Toranaga.ăEii n-am fost niciodat acolo şi nici vreun preot sau portughez,ă Toranaga îşi ine capitala închis , e un oraş interzis. Dar, ad ugţ ă ă ăRodrigues, l sîndu-se pe spate şi închizînd ochii, cu fa a trasă ţ ădin cauza durerii, pretutindeni e la fel. Toat Japonia ne esteăoficial interzis , cu excep ia porturilor Nagasaki şi Hirado.ă ţPreo ii noştri, cum e si firesc, nu prea in seama de asta şi mergţ ţunde le place. Dar noi, marinarii, nu putem, şi nici negustorii,dac n-avem permis de liber trecere de la regen i sau de la ună ă ţdaimyo important, ca Toranaga. Orice daimyo poate s confişteăo nav de-a noastr - cum a f cut Toranaga cu a ta - în afaraă ă ăporturilor Nagasaki şi Hirado. Asta-i legea lor.

Vrei s te odihneşti acum?ăNu, englezule. M i bine s vorbim. Vorba m-ajut s uit deă ă ă ă

durere. Madonna, cum m mai doare capul! Nu po i s judec limpede.ă ţ ăHai s vorbim pîh te duci la rm. Mai treci s m vezi, am o mul imeă ă ţă ă ă ţde lucruri s te întreb. Mai*d -mi nişte grog. Mul umesc, mul umesc,ă ă ţ ţenglezule.

De ce nu v -ng duie s merge i pe unde vre i?ă ă ă ţ ţCe? A, aici în Japonia? Taiko, el a început tot necazul. De

cînd am venit prima oar aici, în 1542, ca s începem lucrareaă ă

Domnului şi s-aducem civiliza ia, noi şi preo ii noştri ne-amţ ţputut mişca în voie, dar cînd Taiko a luat toat puterea, auă început si opreliştile. Mul i cred... po i s -mi mu i piciorul, iaţ ţ ă ţp tura de pe el, m arde... da - o, Madonna, fii atent - acolo,ă ămul umesc, engîezule. Da, unde-am r mas? O, da... mul i crea*ţ ă ţc Taiko a fost scula lui Satan. Acum zece ani, englezule, el aădat edictele contra sfin ilor p rin i şi a tuturor celor care voiauţ ă ţs r spîndeasc cuvîntul Domnului. Şi i-a oprit pe to i s maiă ă ă ţ ăintre în ar , afar de negustori, s tot fie zece, doisprezece aniţ ă ă ăşi mai bine de atunci. Asta s-a întîmplat înainte de a veni eu înaceste ape - eu sînt aici de şapte ani, de colo-colo. Sfin ii p rin iţ ă ţ

200spun c asta a fost din pricina preo ilor p gîni - budişti -împu i ii, pizmaşii închin tori laă ţ ă ţ ţ ă

idoli, paginii ştia, ei l-au a î at pe Taiko împotriva sfin ilor p rin i, i-au umplut urechile cuă ţ ţ ţ ă ţ minciuni, atunci cînd aceştia mai-mai c -l convertiser . Da, chiar sufletul Marelui Ucigaşă ă

aproape c fusese salvat. Dar a pierdut prilejul mîntuirji. Da. în orice caz, el a poruncit ca to iă ţ preo ii noştri s p r seasc Japonia... i-am spus c asta s-a întîmplat acum vreo zece ani şiţ ă ă ă ă ţ ă mai bine?

Blackthorne încuviin din cap, bucuros s -l lase s bat cîmpii şi bucuros s -l asculte, înţă ă ă ă ă dorin a lui aprig de a cunoaşte cît mai multe.ţ ă

- Taiko a pus s -i adune pe to i preo ii la Nagasaki şi s fieă ţ ţ ăgata de îmbarcare pentru Macao, cu ordine scrise de a nu se mai întoarce niciodat , sub pedeapsa cu moartea. Apoi, la fel deăneaşteptat, i-a l sat pe to i în pace şi n-a mai f cut nimic, "D-am maiă ţ ăspus c japonezii sînt cu susul în jos. Da, i-a l sat în pace şi curîndă ă



a fost ca înainte, afar doar c mai to i preo ii au r mas în Kyushu,ă ă ţ ţ ăunde sîntem bine primi i. 7î-am spus c Japonia e format din treiţ ă ăinsule mari: Kyushu, Shikoku şi Honshu? şi mii de altele mici. Maie o alt insul , departe, spre nord, unii spun c e obîrşia lor, numită ă ă ăHokkaido, dar acolo nu tr iesc decît b ştinaşi p roşi.ă ă ă

Japonia e o ar cu susul în jos, englezule. P rintele Alvito mi-a spus c apoi totul a fost caţ ă ă ă şi cînd nu se întîmplase nimic niciodat . Taiko a fost la fel de prietenos ca mai înainte, deşi nuă

s-a convertit niciodat .' Dac s fi închis vreo biseric , a surghiunit doar doi sau treiă ă ă ă daimyocreştini - da' asta ca s le ia p mînturile -şi niciodat nu a mai înt rit edictele de expulzare.ă ă ă ă Apoi, acum trei ani, a înnebunit din nou şi a martirizat dou zeci şi şase de preofi. I-a r stignită ă pe cruce la Nagasaki. F r nici un motiv. Era un apucat, englezule. Dar dup ce i-a omorît peă ă ă cei dou zeci şi şase, n-a mai f cut nimic. Curînd dup asta a murit şi el. A fost mina Domnului,ă ă ă englezule. Blestemul lui Dumnezeu a c zut asupra lui şi asupra semin iei lui. Sînt sigur de asta.ă ţ

- Ave i mul i converti i aici?ţ ţ ţDar Rodrigues nu p rea s aud , pierdut în propria-i semi-conştien .ă ă ă ţă^ ^H■201- Sînt animale, japonezii. i-am povestit despre p rinteleŢ ă

Alvito? El e t lmaciul, Tsukku-sart îl numesc ei, domnul t lmaci.ă ăA fost t lmaciul lui Taiko, englezule, acum e t lmaciul oficială ăpentru Consiliul Regen ilor, vorbeşte japoneza mai bine decîtţmajoritatea japonezilor şi ştie mai multe despre ei decît orice omde pe p mîntul sta. El mi-a spus c e o movil de p mînt, înaltă ă ă ă ă ăde cincizeci de picioare, în Miyako - asta e capitala, englezule. Taiko a pus s fie adunate şi îngropate acolo nasurile şi urechileătuturor coreenilor omorî i în r zboi; Coreea face parte din conţ ătinent, la vest de Kyushu. E adev rul adev rat! Pe Sfinta Fecioar ,ă ă ăn-a fost niciodat un ucigaş ca el, şi to i sînt la fel de r i.ă ţ ă

Ochii lui Rodrigues erau închişi şi fruntea i se înroşise.- Ave i mul i converti i? îl întreb Blackthorne cu grij , dorindţ ţ ţ ă ă

aprig s afle cî i duşmani se aflau aici.ă ţ v

Spre uimirea lui, Rodrigues spuse:Sute de mii şi tot mai mul i în fiecare an. De la moartea luiţ

Taiko, avem mai mul i ca niciodat şi cei care erau creştini peţ ăascuns acum merg la biseric f r sa se mai fereasc . Acum maiă ă ă ătoat insula Kyushu e catolic . Mai to iă ă ţ daimyo din Kiushu sînt

converti i. Nagasaki este un oraş catolic, iezui ii îl-st pînesc şi îlţ ţ ăconduc, şi ei controleaz tot comer ul. Tot nego ul trece prină ţ ţNagasaki. Avem o catedral , zece biserici şi alte zeci r spîndite înă ătot Kyushu, dar numai cîteva aici, în insula mare, Honshu, şi...Durerea îl f cu s se opreasc iar. Dup o clip continu : Numaiă ă ă ă ă ă în Kyushu sînt trei sau patru milioane de oameni, to i or s fieţ ăcatolici în curînd. Mai sînt alte dou zeci şi ceva de milioane deă japonezi în insule şi curînd...

Nu-i cu putin ! Blackthorne se blestem c întrerupseseţă ă ăcurgerea nout ilor.ăţ

De ce-aş min i? S-a f cut o num r toare acum zece ani.ţ ă ă ăP rintele Alvito a spus c Taiko a ordonat-o şi el trebuie s ştie, a fostă ă ăacolo. De ce s mint ? Ochii lui Rodrigues erau febrili, şi-acum guraă ăcam vorbea f r el. E mai mult decît popula ia a toat Portugalia, toată ă ţ ă ăSpania, toat Fran a, Olanda spaniol şi Anglia puse laolalt , şiă ţ ă ă

aproape c ai putea s adaugi şi tot Sfintul Imperiu Roman ca s ajungiă ă ăla ceva asem n toriă ă

202Iisuse Cristoase, gîndi Blackthorne, în toat Anglia nu-s mai mult de trei milioane deă

oameni. Cu ara Galilor cu tot.ţDac -s atît de mul i japonezi, cum ne-am putea descurca cu ei? Dac sînt dou zeci deă ţ ă ă

milioane, ar însemna c pot s strîng cu uşurin o armat mai numeroas decît toată ă ă ţă ă ă ă popula ia noastr , dac ar voi s-o fac . Şi dac to i sînt la fel de cruzi ca ia pe care i-am v zutţ ă ă ă ă ţ ă ă - şi de ce n-ar fi? - pe r nile Mîntuitorului, sînt de neînvins. Dac parte din ei sînt deja catolici şiă ă dac iezui ii sînt puternici aici, num rul-lor va creşte şi nu exist fanatic mai fanatic decîtă ţ ă ă



fanaticul convertit - şi-atunci ce şanse avem noi şi olandezii în Asia?Nici una.Dac tu crezi c asta-i mult, spunea Rodrigues, aşteapt să ă ă ă

mergi în China. Acolo to i oamenii sîntj galbeni, to i au p rul negruţ ţ ăşi ochii negri. O, englezule, î i spun c ai aşa de multe de înv at!ţ ă ăţAnul trecut am fost în Canton, la vînz rile de m tase. Cantonul esteă ăun oraş-cetate în sudul Chinei, pe rîul Peafl, la nord de oraşul

nostru din Macao. Numai între acele ziduri tr iesc un milion deăp gîni-mînc tori-de-cîini. China are mai mult popula ie decît resă ă ă ţtul lumii laolalt . Aşa cred. Gîndeşte-te la asta! Durerea-l s geta şiă ăRodrigues îşi duse mîna teaf r la stomac. Mi-a dat sîngele peă ăundeva?

Nu. Am controlat. E doar piciorul şi um rul. N-ai r ni peă ădin untru, Rodrigues, cel pu in nu cred s ai.ă ţ ă

Cit de r u e cu piciorul?ăA fost sp lat şi cur at de mare. Fractura a fost curat şi pielea-iă ăţ ă

la fel acum.A i turnat rachiu pe ran şi a i ars-o?;ţ ă ţNu. N-au vrut s m lase - mi-au poruncit s stau deoparte. Dară ă ă

se pare c doctorul ştie ce face. Oamenii t i au s vin peă ă ă ă 1 nav repede?ăDa. Imediat ce acost m. Mai mult ca sigur.ăBun. Ce spuneai? Despre China şi Canton?- Am spus prea multe, poate. E timp destul s vorbim de ele.ă

Blackthorne privi mîna teaf r a portughezului careă ă se juca cupachetul sigilat şi se întreb din nou ce-ar fi putut s însemne.ă ă- Piciorul o s fie bine. O s vezi într-o s pt mân .ă ă ă ă ă203Da, englezule.Nu cred c o s fac cangren , nu-i nici un pic de puroi, gîndeştiă ă ă ă

clar, deci mintea i-e teaf r . O s f ţ ă ă ă ie bine, Rodrigues. Tot î i datorez o via . Portughezul fu str b tut de un fior. Cîndţ ţă ă ă

m scufundam, nu m puteam gîndi la altceva decît la crabii care oră ăs urce spre ochii mei. Ii sim eam sfîrtecîndu-m , englezule. E pentruă ţ ăa treia oar cînd sînt aruncat peste bord şi de fiecare dat e mai r u.ă ă ă

Eu am fost aruncat de patru ori. De trei ori de spanioli.Uşa de la cabin se deschise şi c pitanul se înclin şi îl chem prin semne pe Blackthorneă ă ă ă

sus. Hai! Blackthorne se ridic . Nu-mi datorezi nimic, Rodrigues,ăspuse blînd. Mi-ai dat putere şi m-ai ajutat cînd eram f r n dejde şi- iă ă ă ţmul umesc pentru asta. Sîntem chit.ţ

Poate, dar ascult aici, englezule, cîteva adev ruri pentru tine,ă ăca o parte de r splat : S nu ui i niciodat c japonezii au şase fe e şiă ă ă ţ ă ă ţtrei inimi. Ei au un proverb, care zice c un om are o inim f arnică ă ăţ ă în gur , ca toat lumea s-o vad , o alta în piept, pe care s-o arateă ă ăprietenilor lui foarte apropia i şi familiei, iar cea adev rat , ceaţ ă ătainic , pe care n-o ştie nimeni, niciodat , în afar de el însuşi, eă ă ăascuns într-un loc ştiut doar de Dumnezeu. Sînt vicleni cum nici nu- iă ţ închipui.

De ce vrea Toranaga s m vad ?ă ă ăNu ştiu. Jur. Nu ştiu. Mai treci pe la mine dac po i.ă ţDa. Noroc, spaniolule! .

- S mîn a dracului! Chiar şi-aşa, du-te cu Dumnezeu.ă ţBlackthorne îi zîmbi larg şi apoi urc pe punte; mintea i seă

învîrtea v zînd Osaka, cu vastitatea ei, cu furnicarul de oameni care mişunau în toateă p r ile şi cu castelul enorm care domina oraşul. Din imensitatea castelului îşnea frumuse eaă ţ ţ ţ donjonului - turnul central -de şapte sau opt etaje, cu frontoane ascu ite şi acoperişuri curbateţ la fiecare etaj, iglele toate aurite şi pere ii albaştri.ţ ţ

Acolo trebuie s fie Toranaga, gîndi, str b tut brusc de un fior de ghea prin m runtaie.ă ă ă ţă ăUn palanchin închis îl purt pîn la o cas mare. Acolo a f cut baie şi a mîncat, ca deă ă ă ă

obicei, sup de peşte, peşte crud şi afumat, cevaă204



legume murate şi ap fierbinte cu ierburi. în loc de fiertura de grîu, în aceast cas i s-aă ă ă dat un bol cu orez. V zuse cîndva orez la Neapole. Era alb şi frumos, dar pentru el n-avea niciă un gust. Stomacu-i urla dup carne şi pîine rumen , abia scoas din cuptor, cu unt din belşugă ă ă şi o halc de friptur , şi pl cinte, şi pui, şi bere, şi ou .ă ă ă ă

Ziua urm toare a venit dup el o slujnic . Hainele pe care i le d duse Rodrigues fuseseră ă ă ă ă sp late. Ea-l privi în timp ce se-mbr ca şi-l ajut s -şi pun noileă ă ă ă ă şosete-tabi. Afar era altă ă pereche de sandale de lemn. Cizmele lui lipseau. Ea d du din cap, ar t spre înc l ri şi apoiă ă ă ă ţă

spre palanchinul cu perdelu e, înconjurat de o falang de samurai. C petenia lor îi f cu semnţ ă ă ă s se gr beasc şi s intre în untru.ă ă ă ă ăPlecar imediat. Perdelu ele erau trase complet. Dup un timp ce i se p ru o veşnicie,ă ţ ă ă

palanchinul se opri.- S nu- i fie fric , spuse cu voce tare, şi coborî din palanchin.ă ţ ă

Poarta uriaş , de piatr , a castelului se afla în fa a lui. Era t iată ă ţ ă ă într-un zid de treizeci de picioare, cu creneluri, bastioane şi fortifica ii exterioare. Uşaţ

enorm , placat în fier, era deschis şi grilajul cu epi, din fier forjat, era ridicat. Dincolo seă ă ă ţ vedea un pod de lemn, lat de dou zeci de paşi şi lung de dou sute, care trecea peste şan ulă ă ţ cu ap şi se termina la un uriaş pod mobil, şi urma o alt poart , într-un al doilea zid, la fel deă ă ă uriaş.

Sute de samurai, pretutindeni. To i purtau aceeaşi uniform gri închis - chimonou şi brîu,ţ ă fiecare cu cinci însemne mici, circulare, cîte unul pe fiecare bra , pe fiecare piept şi unul înţ mijlocul spatelui, însemnul era albastru, sem nînd cu o floare sau cu un bă uchet de flori.

- Anjin-sanl

Hiro-matsu st tea nemişcat într-un palanchin deschis, purtat de patru oameni în uniform .ă ă Chimonoul lui era maro şi scrobit, cing toarea neagr , la fel cu cei cincizeci de samurai care-lă ă înconjurau, şi chimonourile lor aveau cinci însemne, dar acestea erau stacojii, aceleaşi carefluturaser în vîrful catargului, însemnul lui Toranaga. Aceşti samurai purtau suli e lungi,ă ţ str lucitoare, cu mici fanioane în vîrf.ă

Blackthorne se înclin f r s mai stea pe gînduri, uluit de m re ia lui Hiro-matsu. B trînulă ă ă ă ă ţ ă se aplec la rîndul lui ceremonios,ă

205cu sabia-i lung , desprins din cing toare, în poal , şi-i f cu semn s -l urmeze.ă ă ă ă ă ăOfi erul de la poart înainta cî iva paşi. Urm o citire protocolar a hîrtiei pe care i-oţ ă ţ ă ă

înmîn Hiro-matsu şi o mul ime de plec ciuni şi priviri aruncate spre Blackthorne, apoi au fostă ţ ă l sa i s -şi continue drumul pe pod. O escort în uniforme gri se post în urma lor.ă ţ ă ă ă

Pîn la fa a apei din şan ul adînc erau cam cincizeci de picioare şi se întindea cam pe treiă ţ ţ sute de paşi, de-o parte şi alta, apoi, cînd ei cotir spre nord, ap rur zidurile şi Blackthorneă ă ă

gîndi - Dumnezeule, nu mi-ar pl cea s încerc un asalt aici. Asedia ii ar putea l sa garnizoanaă ă ţ ă de pe zidul din afar s piar şi s dea foc la pod, şi ei s r mîn în siguran în untru. Iisuse,ă ă ă ă ă ă ă ţă ă zidul din afar trebuie s aib aproape o mil p trat şi, uite, trebuie s fie gros de dou zeci,ă ă ă ă ă ă ă ă treizeci de picioare, cel din untru aşijderea. E f cut din blocuri imense de piatr . Fiecareă ă ă trebuie s fie de zece picioare pe zece! Pe pu in! T iate perfect şi aşezate f r mortar. Trebuieă ţ ă ă ă s cînt reasc cel pu in cincizeci de tone. Mai bune decît orice am putea face noi. Tunurile deă ă ă ţ asediu? Cu siguran ar putea lua cu asalt zidurile exterioare, dar tunurile dinl untru le-arţă ă putea r spunde tot atît de bine. Ar fi greu de adus pîn aici sus şi nu e nici un punct mai înaltă ă de unde s trimi i proiectile incendiare asupra castelului. Dac zidul exterior ar fi luat, asedia iiă ţ ă ţ ar izbuti s -i zboare pe atacan i de pe parape i. Dar chiar dac tunurile de asediu ar putea fiă ţ ţ ă urcate pîn aici şi-ar fi îndreptate asupra zidului urm tor şi l-ar bate, tot nu l-ar distruge. Ară ă d rîma poarta, dar ce-ar fi de cîştigat cu asta? Cum ar putea fi trecut şan ul de împrejmuire? Eă ţ prea mare pentru metodele obişnuite. Dac -s destui solda i castelul trebuie s fie de necucerit.ă ţ ă Cî i solda i sînt oare aici? Cî i or şeni s-ar putea ad posti aici?ţ ţ ţ ă ă

Turnul Londrei pare o cocin fa de ce e aici. Şi tot Hampton Court- ar înc pea într-ună ţă ă

col !ţLa poarta urm toare - o alt verificare ceremonioas a hîrtiilor şi drumul o coti imediat laă ă ă

stînga, coborînd într-o alee larg , str juit de case puternic fortificate, în spatele unor ziduriă ă ă mai înalte sau mai joase, uşor de ap rat, dup care se ramific într-un lă ă ă abirint de trepte

206şi drumuri. Apoi urm o alt poart şi alte verific ri, un alt grilaj cu epi şi un alt imensă ă ă ă ţ

şan cu ap , şi noi meandre şi cotituri pîn ce Blackthorne, care era un observator atent, cu oţ ă ă memorie extraordinar şi sim al orient rii, se sim i pierdut în labirintul f cut cu bun -ştiin . Şiă ţ ă ţ ă ă ţă tot timpul, un num r nesfirşit de uniforme gri se zgîiau la ei de pe escarpe, metereze, creneluriă şi bastioane. Şi erau şi mai mul i pedeştri, p zind, m rş luind, f cînd instruc ie sau îngrijindţ ă ă ă ă ţ



caii în grajdurile deschise. Solda i pretutindeni, cu miile. To i bine înarma i şi îmbr ca i îngrijit.ţ ţ ţ ă ţSe blestem c nu fusese destul de deştept s afle mai multe de la Rodrigues. în afar deă ă ă ă

informa iile despre Taiko şi cei converti i care erau şi aşa destul de ame itoare, Rodrigues îşiţ ţ ţ inuse gura aşa cum trebuie sa-o fac un b rbat - cum ai f cut-o şi tu, de altfel, evitîndu-iţ ă ă ă

întreb rile.ăConcentreaz -te. Caut puncte cheie. Ce e deosebit la aceast cetate? E cea mai mare.ă ă ă

Nu, ceva e altfel. Ce?

Sînt uniformele gri ostile celor maro? Nu-mi dau seama, to i sînt atît de serioşi.ţBlackthorne îi privi cu aten ie şi se concentra asupra detaliilor. La sting era o gr dinţ ă ă ă multicolor , aranjat cu mult grij , cu poduri mici şi un pirîiaş. Spa iile dintre ziduri erau acumă ă ă ă ţ mai mici, drumurile mai înguste. Se aflau Ung donjon. Nu se vedeau nic ieri or şenii, ci doară ă ă sute de servitori şi... Nu exist tunuri!ă Asta era!

N-ai v zut nici un tun. Nici unul.ăDumnezeule mare, nici un tun - deci nu exist nici tunuri de asă ediu!Dac ai arme moderne şi asedia ii nu au deloc, ai putea s dobori ziduf ile, por ile şi să ţ ă ţ ă

trimi i o ploaie de ghiulele asupra cet ii, s -i dai foc şi s-o cucereşti?ţ ăţ ăN-ai putea s treci de primul şan cu ap .ă ţ ăCu tunuri de asediu ai putea s le faci via a grea ap r torilor, dar ei ar putea rezista oă ţ ă ă

veşnicie, dac garnizoana ar fi hot rît , dac ar fi destui, cu suficient hran , ap şi muni ii...ă ă ă ă ă ă ă ţCum s traversezi şan urile cu ap ? Cu barca? Cu plutele?ă ţ ăMintea lui încerca s n scoceasc un plan cînd palanchinul se opri. Hiro-matsu coborî.ă ă ă

Erau într-o fund tur îngust . O poartă ă ă ă207imens din trunchiuri de copaci, ferecat în fier, se afla în zidul de dou zeci de picioare,ă ă ă

care se contopea cu fortifica iile exterioare ale turnului de deasupra, aflat totuşi la distanţ ţă dedonjon, care, de aici, era aproape acoperit de alte cl diri. Spre deosebire de celelalte por i,ă ţ aceasta era p zit de samurai în maro, singurii pe care Blackthorne îi v zuse în interiorulă ă ă cet ii. Se vedea clar c erau mai mult decît bucuroşi de sosirea lui Hiro-matsu.ăţ ă

Uniformele gri f cur stînga-mprejur şi plecar . Blackthorne observ privirile ostile pe careă ă ă ă le primiser din partea celor în maro.ă

Deci sînt duşmani!Poarta se deschise şi el îl urm peb trîn în untru. Singur. Ceilal i samurai r maser afar .ă ă ă ţ ă ă ăCurtea interioar era p zit de mai multe uniforme maro, la fel şi gr dina dintre zidurileă ă ă ă

ei. Str b tur gr dina şi intrar în bastion. Hiro-matsu îşi scutur înc l rile din picioare şiă ă ă ă ă ă ă ţă Blackthorne f cu la fel.ă

Coridorul era bogat aşternut cu tatami, aceleaşi rogojini din papur , curate si pl cute laă ă

picior, care se puneau pe podeaua tuturor caselor, afar doar de cele mai s race. Blackthorneă ă b gase de seam mai înainte c aveau aceeaşi m rime, cam şase picioare pe trei. Gîndeşte-teă ă ă ă la asta, îşi spuse, n-am v zut niciodat rogojini de aceeaşi form şi aceeaşi m rime. Şi n-a fostă ă ă ă nici o camer de o form mai neobişnuit ! Nu sînt toate camerele exact p trate sauă ă ă ă dreptunghiulare? Bineîn eles! Asta înseamn c toate casele - sau camerele - trebuie s fieţ ă ă ă construite astfel ca s se potriveasc unui num r exact de rogojini. Deci toate sînt dup acelaşiă ă ă ă tipic! Ce ciudat!

Urcar sc ri întortocheate, bune pentru ap rare, apoi mer-ser de-a lungul unui coridor şiă ă ă ă din nou pe sc ri. Erau mai mul i solda i de paz , îmbr ca i numai în uniforme maro. Razele deă ţ ţ ă ă ţ soare ce p trundeau prin ambrazuri formau modele complicate. Blackă thorne v zu c acum seă ă aflau sus, deasupra celor trei ziduri principale ce înconjurau cetatea. Oraşul şi portul se aflaudedesubt, aidoma unei cuverturi mozaicate.

Coridorul o coti brusc şi la cincizeci de paşi mai departe se termin .ă208Blackthorne îşi sim ea gura amar ca fierea. Nu te speria, îşi spuse, ai hot rît ce-ai deţ ă ă

f cut. N-ai de ales.ăO mas compact de samurai, cu tîn rul lor ofi er în fa , ap ra ultima uş - fiecare cuă ă ă ţ ţă ă ă

mina dreapt pe minerul s biei şi sting pe teac , nemişca i şi gata s ac ioneze, cu ochiiă ă ă ă ţ ă ţ pironi i pe cei doi b rba i care se apropiau.ţ ă ţ

Hiro-matsu se mai convinse o dat de promptitudinea lor. El personal alesese acesteă str ji. Ura castelul şi se gîndi iar ce primejdios era pentru Toranaga s se lase în mîinileă ă duşmanului. Acostase ieri şi aJergase drept la Toranaga s -i spun ce se întîmplase şi s afleă ă ă dac se petrecuse ceva nepl cut în absen a lui. Dar peste tot era înc linişte, deşi iscoadele loră ă ţ ă şopteau despre preg tiri periculoase ale duşmanului la nord şi la r s rit şi despre principalii loră ă ă alia i, regen ii Onoshi şi Kiyama, cei mai importan iţ ţ ţ daimyo creştini, c au de gind s treac deă ă ă



partea lui Ishido. Schimbase garda şi parolele şi-l rugase din nou, st ruitor, pe Toranaga să ă plece, dar degeaba.

La zece paşi de ofi er, se opri.ţ209CAPITOLUL 11 Yoshi Naga, comandantul g rzii, era un tîn r de şaptesprezece ani, irascibil şi periculos.ă ăBun diminea a, alte . Bine a i venit.ă ţ ţă ţ

Mul umesc. Seniorul Toranaga m aşteapt .ţ ă ă-Da.Chiar dac Hiro-matsu n-ar fi fost aşteptat, Naga i-ar fi îng duit totuşi s treac . Todaă ă ă ă

Hiro-matsu era una dintre cele trei persoane din lume care puteau intra la Toranaga ziua saunoaptea, f r s se anun e mai înainte.ă ă ă ţ

- Perchezi iona i-l pe barbar, spuse Naga.ţ ţEra cel de-al cincilea fiu al lui Toranaga, de la una dintre concubine, şi-şi venera tat l.ăBlackthorne se supuse f r împotrivire, în elegînd ce f ceau. Cei doi samurai erau foarteă ă ţ ă

pricepu i. Nu le-ar fi sc pat nimic.ţ ăNaga f cu semn celorlal i oameni ai s i, iar aceştia se d dur la o parte. Deschise el însuşiă ţ ă ă ă

uşa masiv .ăHiro-matsu intr în imensa sal de audien e. Imediat ce trecu pragul, îngenunche, îşi puseă ă ţ

s biile pe podea în fa aiui, îşi aşez mîinile lipite de podea, Ung ele, şi-şi plec adînc capul,ă ţ ă ă ă r mînînd în aşteptare în pozi ia asta umilitoare.ă ţ

Naga, mereu atent, îi f cu semn lui Blackthorne s procedeze la fel.ă ăBlackthorne p şi în untru. Camera era p trat , cu latura de patruzeci de paşi şi înalt deă ă ă ă ă

zece, aşternut cuă tatami impecabile, de cea mai bun calitate, groase de patru degete. înă peretele din cel lalt" cap t al înc perii erau dou uşi. ling podium, într-o niş , se g sea ună ă ă ă ă ă ă mic vas de p mînt ars cu o singur lujer de cireş înflorit şi acesta umplea camera de parfum şiă ă culoare.

Ambele uşi erau p zite. La zece paşi de podium, de jur împrejur, se aflau al i dou zeci deă ţ ă samurai, aşeza i cu picioarele încrucişate şi fa a spre înc pereţ ţ ă

Toranaga st tea pe o singur pern pe podium. Lega o pan rupt din aripa unui şoim cuă ă ă ă ă capul vîrît într-un capişon, cu migal ca un gravor în fildeş.ă

Nici el, nici altcineva din camer nu-l b g în seam pe Hiro-matsu şi nu-i d du nici oă ă ă ă ă aten ie lui Blackthorne cînd acesta intrţ ă

210oprindu-se ling b trîn. Dar, spre deosebire de Hiro-matsu, Black-thorne se înclin aşaă ă ă

cum îi ar tase Rodrigues, apoi, tr gînd adînc aer în piept, se aşez cu picioarele încrucişate şiă ă ă

privi fix spre Toranaga. To i ochii se a intir spre Blţ ţ ă ackthorne. în cadrul uşii, mîna lui Naga se oprise pe sabie. Hiro-matsu deja o înşf case pe a lui, deşiă

capul îi era înc aplecat.ăBlackthorne se sim ea gol, f cuse ceea ce hot rise şi acum nu mai putea decît s aştepte.ţ ă ă ă

Rodrigues îi spusese: "Cu japonezii trebuie s te por i ca un rege" şi, deşi nu se purtase chiară ţ ca un rege, era totuşi îndeajuns.

Toranaga îşi ridic încet privirea.ăO broboan de sudoare ap ru pe tîmpla lui Blackthorne cînd observ c tot ce-i povestiseă ă ă ă

Rodrigues despre samurai p rea s se întruchipeze în acest singur b rbat. Sim i pic tura deă ă ă ţ ă sudoare prelingîndu-i-se de pe obraz c tre b rbie. îşi for ochii albaştri s r mîn hot rî i, f ră ă ţă ă ă ă ă ţ ă ă s clipeasc , şi fa a calm .ă ă ţ ă

Privirea lui Toranaga era la fel de neclintit .ăBlackthorne sim i puterea aproape copleşitoare a b rbatului ajungînd pîn la el. Se forţ ă ă ţă

s numere încet pîn la şase, apoi îşi înclin capul şi, din nou, se plec uşor şi surise uşor,ă ă ă ă

liniştit. Toranaga îl privi scurt, cu fa a neclintit , apoi îşi cobori privirea şi se concentra asupraţ ă

lucrului. Tensiunea din camer sc zu.ă ăPas rea era o femel tîn r de şoim c l tor. îngrijitorul ei, un samurai b trîn, usc iv, eraă ă ă ă ă ă ă ăţ

îngenuncheat în fa a lui Toranaga, inînd pas rea de parc ar fi fost de sticl . Toranaga t ieţ ţ ă ă ă ă pana rupt , înmuie acul fin de bambus în clei şi introduse unul dintre capete în cotorul peneiă apoi lu delicat partea nou t iat şi o împinse peste cel lalt cap t. Le potrivi pîn se îmbinară ă ă ă ă ă ă perfect şi le leg cu un fir de m tase. Clopo eii minusculi de la picioarele p s rii zorn ir şi el oă ă ţ ă ă ă ă mîngîie ca s o linişteasc .ă ă

Yoshi Torânaga, senior de Kwanto - Cele Opt Provincii -c petenia clanului Yoshi, generală



şef al Armatelor de R s rit, preşedintele Consiliului Regen ilor, era un b rbat scund, cu ună ă ţ ă pîntece rotund şi nas mare. Sprîncenele îi erau stufoase şi negre, iar barba şi musta a înspicateţ cu fire argintii şi rare. Ochii îi dominau chipul. Avea cincizeci şi opt de ani, şi era vînjos pentruvîrsta lui. Purta

I211un chimonou simplu, o uniform obişnuit maro, cu un brîu din bumbac. Dar s biile-i erauă ă ă

cele mai bune din lume.- Gata, frumoasa mea, îi spuse el cu o tandre e de îndr gostit.ţ ăAcum eşti teaf r din nou. Mîngîie pas rea cu o pan , în timp ce eaă ă ă ăst tea cu capişonul pe cap pe pumnul înm nuşat al îngrijitorului.ă ă Tremura şi-şi ciugulea mul umit penele cu ciocul. S pt mâna asta oţ ă ă ăs-o l s m s zboare.ă ă ă

îngrijitorul se înclin şi plec .ă ă Toranaga îşi întoarse privirea c tre cei doi b rba i de la uş .ă ă ţ ăBine ai venit, Pumn de Fier, m bucur s te v d, spuse. Deciă ă ă

acesta e faimosul t u barbar?ăDa, st pîne.ăHiro-matsu veni mai aproape, l sîndu-şi s biile la uş , dup datin , dar Toranaga st rui să ă ă ă ă ă ă

le ia cu el.- Nu m-aş sim i în largul meu dac nu le-ai avea în mîn , spuse.ţ ă ă

Hiro-matsu îi mul umi. Chiar şi aşa, r mase la cinci paşi maiţ ădeparte. Prin tradi ie, nimeni nu putea s stea înarmat mai aproape de Toranaga, f r sţ ă ă ă ă

se pun în primejdie. în primul râd de str ji era Usagi, so ul nepoatei lui Hiro-matsu şi favoritulă ă ţ lui, c ruia îi f cu un semn scurt din cap. Tîn rul se înclin adînc, profund onorat şi încîntat că ă ă ă ă fusese b gat în seam . Poate c am s -l înfiez oficial, îşi spuse Hiro-matsu fericit, înc lzit deă ă ă ă ă gîndul la nepoata lui preferat şi la primul lui str nepot pe care i-l înf işaser în urm cu un ană ă ăţ ă ă

- Ce- i mai face spatele? întreb Toranaga binevoitor.ţ ă- Bine, mul umesc, st pîne. Dar trebuie s - i spun c sîntţ ă ă ţ ă

bucuros c am plecat de pe nava aia şi c m aflu din nou pe uscat.ă ă ă- Aud c i-ai g sit aici o juc rie cu care î i mai treci timpul,ă ţ ă ă ţ neh ?

B trînul pufni î ă n rîs.- Pot doar s - i spun, st pîne, c timpul meu nu-i trecut. De aniă ţ ă ă

n-am fost aşa de tare.Rîse şi Toranaga cu el.Atunci ar trebui s-o r spl tim. S n tatea ta este importantă ă ă ă ă

pentru mine. Pot s -i transmit mul umirile mele?ă ţO, Toranaga-5a/Hfl, eşti atît de bun. Hiro-matsu deveni serios.Ai putea s ne r spl teşti pe to i, alte , p r sind deîndat cuibul staă ă ă ţ ţă ă ă ă ă

212de viespi şi întorcîndu-te la castelul din Yedo, unde vasalii t i te pot ap ra. Aici sîritemă ă

descoperi i. în orice clip Ishido ar putea...ţ ăAm s-o fac. Imediat ce ia sfîrşit întrunirea Consiliului

Regen ilor, Toranaga se întoarse şi-i f cu semn portughezului cu faţ ă ţăusc iv , care st tea liniştit în spatele lui. Vrei s t lm ceşti pentruăţ ă ă ă ă ămine, prietene?

Bineîn eles, alte .ţ ţăPreotul cu tonsur veni în fa , ling podium, îngenunchind cu elegan în stil japonez.ă ţă ă ţă

Avea trupul la fel de usc iv ca fa a, ochii negri şi umezi, şi un aer de medita ie senin pe chip.ăţ ţ ţ ă Purta şosete-taW şi un chimonou bogat, care venea pe el ca turnat. Un şirag de m t nii şi oă ă cruce de aur lucrat îi atîrnau la cing toare. îl salut pe Hiro-matsu ca pe un egal apoi arunc oă ă ă

privire blînd spre Blackthorne.ăC pitane pilot, numele meu este Martin Alvito şi fac parte dină

Ordinul lui Iisus. Seniorul Toranaga m-a rugat s traducă pentru el.Mai întîi spune-i c sîntem duşmani şi c ...ă ă Toate la timpul lor, îl întrerupse p rintele Alvito blînd. Apoiă

ad ug : putem vorbi în portughez , în spaniol sau, bineîn eles, înă ă ă ă ţlatin , cum î i convine.ă ţ

Blackthorne nu-l observase pe preot pîn ce acesta nu înaintase. Podiumul şi ceilal iă ţ samurai îl ascunseser vederii. Dar se aşteptase s -l întîlneasc , fusese prevenit de Rodrigues,ă ă ă şi ura ceea ce vedea: elegan a, aura de for şi fireasc putere a iezui ilor. îşi închipuise cţ ţă ă ţ ă



preotul era mult mai în vîrst , inînd cont de pozi ia-i influent şi de felul cum Rodriguesă ţ ţ ă vorbise despre el. Dar, de fapt, el şi iezuitul erau de aceeaşi vîrst . Poate c preotul avea cî ivaă ă ţ ani mai mult.

Portugheza, spuse el, sperînd încrîncenat c asta i-ar puteaăaduce un oarecare avantaj. Eşti portughez?

Am aceast onoare.ăEşti mai tîn r decît m-am aşteptat.ă

Senhor Rodrigues este foarte amabil. îmi acord mai multăcredit decît merit. El mi te-a descris perfect. La fel şi curajul t u.ăBlackthorne îl v zu întorcîndu-se şi vorbind o vreme cu Toranaga, curg tor şi politicos, şiă ă

asta îl nelinişti şi mai mult. Dintre to i b rba ii din camer doar Hiro-matsu asculta şi priveaţ ă ţ ă atent. Ceilal i, priveau în gol ca nişte stane de piatr .ţ ă

213Acum, c pitane pilot, o s începem. Te rog s ascul i, f ră ă ă ţ ă ă

întreruperi, tot ce spune seniorul Toranaga, începu p rintele Alvito.ăApoi vei r spunde. De acum înainte eu voi t lm ci ce spui aproapeă ă ădeodat cu tine, aşa c te rog fii cu b gare de seam ce zici.ă ă ă ă

Ce rost are? N-am încredere în tine!Imediat p rintele Alvito îi t lm ci spusele şi Toranaga se întunec v dit.ă ă ă ă ăFii atent, gîndi Blackthorne, eşti în mîna lui! Pun pariu trei guinee de aur pe o para ruginită

c te poate înfunda cînd vrea. Fie c t lm ceşte exact sau nu, tu trebuie s -i creezi o impresieă ă ă ă ă corect lui Toranaga. Aceasta s-ar putea s fie singura şans pe care o vei avea vreodat .ă ă ă ă

- Po i s ai încredere în mine c t lm cesc exact ce spui, pe citţ ă ă ă ăpot de bine. Vocea preotului era blînd şi st pînit . Aceasta esteă ă ăcurtea seniorului Toranaga. Eu sînt t lmaciul oficial al ConsiliuluiăRegen ilor, al generalului Toranaga şi al generalului Ishido. Seniorulţ Toranaga m onoreaz cu încrederea sa de mul i ani. î i sugerez să ă ţ ţ ăspui adev rul, pentru c pot s te încredin ez c are o minte foarteă ă ă ţ ăp trunz toare. De asemeni, trebuie s - i atrag aten ia c eu nu sîntă ă ă ţ ţ ăp rintele Sebastio, care e, poate, prea plin de zel şi nu vorbeşte preaăbine japoneza, şi nu are din p cate, prea mult experien în Japonia.ă ă ţăIvirea.ta neaşteptat a alungat harul Domnului din el şi, din nefericire,ăs-a l sat copleşit de amintiri - p rin ii, fra ii şi surorile i-au fostă ă ţ ţmasacra i în chipul cel mai crunt de-ai voş... de solda ii prin ului deţ ţ ţOrania. Te rog s ai mil şi în elegere fa de el. Zîmbi nevinovat.ă ă ţ ţăCuvîntul japonez pentru Muşman" este teki. Po i s -l foloseşti dacţ ă ă

doreşti. Dac ar i spre mine şi foloseşti cuvîntul, seniorul Toranagaă ăţva în elege clar ce vrei s spui. Da, eu sînt duşmanul t u, c pitane pilotţ ă ă ă John Blackthorne. Dar nu ucigaşul t u. Asta o s-o faci tu însu i.ă ţ

Blackthorne îl v zu explicîndu-i lui Toranaga ce spusese şi auzi cuvîntulă teki folosit de maimulte ori şi se întreb dac însemna într-adev r "duşman". Bineîn eles c da, îşi spuse. Omulă ă ă ţ ă sta nu e ca cel lalt.ă ă

- Te rog, acum uit c exist, spuse p rintele Alvito. Eu sînt, pură ă ăşi simplu, o unealt care face cunoscute r spunsurile tale senioruluiă ă Toranaga, tot aşa cum voi face cu întreb rile sale pentru tine. P rinteleă ă

214Alvito se aşez mai comod, se întoarse spre Toranaga şi se înclină ă

politicos.f

Toranaga vorbi scurt. Preotul începu s t lm ceasc apf oape în acelaşi timp, doar cu unulă ă ă ă sau dou cuvinte întîrziere, vocea sa fiind o oglind stranie a nuan elor şi sensurilor interioare.ă ă ţ

- De Ce eşti duşmanul lui Tsukku-ja/î, prietenul şi t lmaciul meu,ăcare nu este duşmanul nim nui?ă

P rintele Alvito explic în continuare:ă ă Tsukku-.ya« este porecla mea, pentru c japonezii nu pot să ă

pronun e nici numele meu. Sunetele "1" sau "th" nu exist în limba lor.ţ ăTsukku este o r sucire a cuvîntului japoneză tsuyaku - "a t lm ci". Teă ărog r spunde la întrebare.ă

Noi sîntem duşmani, pentru c rile noastre sînt în r zboi!ă ţă ăDa? Care e ara ta?ţAnglia.Unde vine asta?



E un regat, o insul , la o mie de mile spre nord de Portugalia.ăPortugalia e o parte dintr-o peninsul din Europa.ă

De cit vreme sînte i în r zboi cu Portugalia?ă ţ ăDe cînd Portugalia a devenit un stat vasal Spaniei. Asta a fost

în 1580, acum dou zeci de ani. Spania a cucerit.Portugalia. De faptănoi ne r zboim cu Spania de aproape treizeci de ani.ă

Blackthorne observ surpriza lui Toranaga şi privirea scurt , cercet toare aruncată ă ă ă

p rintelui Alvito, care se uita senin în dep rtare.ă ăZici c Portugalia e o parte din Spania?ăDa, m rite Toranaga. Un stat vasal. Spania a cucerit Portugaliaă

şi acum ele sînt, de fapt, o singur ar , cu un singur rege. Dară ţ ăportughezii sînt supuşii Spaniei în mai toate p r ile lumii şi conă ţduc torii lor sînt socoti i f r valoare în tot Imperiul Spaniol.ă ţ ă ă

Urm o lung t cere. Apoi Toranaga vorbi direct iezuitului, care zîmbi şi r spună ă ă ă se pe larg.- Ce-a spus? întreb Blackthorne t ios.ă ăP rintele Alvito nu-i r spunse, dar t lm ci ca-nainte, aproape simultan, imitîndu-iă ă ă ă

inflexiunile vocii, cu o des vîrşit pricepere. Toranaga i se adres direct, cu voce aspr şi rea.ă ă ă ă215Ce-am spus nu te priveşte pe tine. Cînd voi dori ca tu s ştiiă

ceva, î i voi spune.ţV rog s m ierta i, m rite Toranaga, n-am vrut s fiuă ă ă ţ ă ă

nepoliticos. Aş fi vrut s v spun c noi am venit cu gînduri paşnice...ă ă ăNu-mi po i spune nimic acum. Ai s - i ii gura pîn î i cer euţ ă ţ ţ ă ţ

s -mi r spunzi. Ai în eles?ă ă ţ-Da.Greşeala num rul unu. Fii atent. Nu- i po i îng dui s faci greşeli, îşi spuse.ă ţ ţ ă ăDe ce sînte i în r zboi cu Spania? şi cu Portugalia?ţ ă în parte, pentru c Spania e pus pe cucerirea lumii, iar noi,ă ă

englezii, şi alia ii noştri, olandezii, nu vrem s fim cuceri i. Pe de altţ ă ţ ăparte, din cauza religiilor noastre.

A! Un r zboi religios? Care e religia ta?ăSînt creştin. Biserica noastr ...ăPortughezii şi spaniolii sînt creştini! Ai spus ca religia ta este

alta. Care e religia ta?- Creştin . E greu de explicat repede şi pe scurt, m riteă ă

Toranaga. Amîndou ...ă

Nu este nevoie s te gr beşti, domnule pilot, trebuie s fii doară ă ăcorect. Am timp destul. Am foarte mult r bdare. Eşti un om cultivată ă- se vede c nu un raa - aşa c po i s -o spui simplu sau complicat,ă ţă ă ţ ădup cum doreşti, atîta vreme cît ai s-o faci limpede. Dac te aba i deă ă ţla drum, am s te-aduc la loc. Ce spuneai?ă

Religia mea e creştin . Sînt dou religii principale creştine,ă ăprotestant şi catolic . Majoritatea englezilor sînt protestan i.ă ă ţ

Venera i aceeaşi divinitate, Fecioara şi Pruncul?ţNu, alte . Nu în felul în care o fac catolicii.ţăCe vrea s ştie? se întreb Blackthorne. E catolic? Ce s -i r spunzi, ce crezi c vrea el să ă ă ă ă ă

aud sau ce gîndeşti tu c ar fi adev rul? E împotriva creştinilor? Nu l-a numit el pe iezuită ă ă "prietenul meu"? Are de gînd s devin catolic?ă ă

Crezi c Iisus e Dumnezeu?ăCred în Dumnezeu, r spunse cu grij .ă ăNu încerca s scapi de o întrebare direct ! Crezi c Iisus esteă ă ă

Dumnezeu? Da sau nu?216Blackthorne ştia c -n orice tribunal catolic din lume ar fi fost condamnat de mult vremeă ă

pentru erezie; chiar şi în majoritatea, dac nu în toate tribunalele protestante. Numai şov iala,ă ă înainte de a' r spunde la o asemenea întrebare, însemna îndoial . îndoială ă ă însenina erezie.

Nu po i r spunde la întreb ri despre Dumnezeu cu un simpluţ ă ă"da" sau "nu". Nu-l po i'cunoaşte pe Dumnezeu decît dup moarte.ţ ăDa, cred c lisus a fost Dumnezeu, dar nu voi şti cu siguran decîtă ţădup moarte.ă v

De ce-ai sf rimat crucea preotului tind ai ajuns prima oar înă ă



Japonia?Blackthorne nu se aşteptase Ia aceast întrebare. Ştie Toranaga tot ce s-a întîmplat deă

tind am venit?Am... am vrut s M ar tă ă datmyo-uku Yabu c iezuitul, p rinteleă ă

Sebastio - singurul t lmaci de acolo - era duşmanul meu, c nu trebuiaă ăcrezut, cel pu in dup p rerea mea. Pentru c eram sigur c elţ ă ă ă ădinadins n-o s t lm ceasc exact, aşa cum face acum p rintele Alvito.ă ă ă ă ă

El ne-a acuzat, de exemplu, c sîntem pira i. Noi nu sintem pira i, noiă ţ ţam venit cu gînduri paşnice.A, da! Pira i. Am s m -ntorc la piraterie pe dat . Zici cţ ă ă ă ă

amîndou sectele voastre sînt creştine, amîndou -l venereaz pe lisusă ă ăCristos? Nu spune el: "Iubeşte- i aproapele"?ţ

Da.Atunci cum pute i fi duşmani?"ţCredin a lor, felul lor de creştinism, este o interpretare fals aţ ă

Sfintei Scripturi.Aha! în sfîrşit, am ajuns undeva. Deci sînte i în r zboi dinţ ă

pricina p rerilor diferite despre ce este sau nu este Dumnezeu?ă-Da.- sta e un motiv de r zboi prostesc.Ă ă

Blackthorne spuse:Sînt de acord. îşi îndrept privirile spre preot. Sînt de acord dină

toat inima.ăCîte nave sînt în flota ta?Cinci.Şi tu eşti pilotul şef?217-Da.Unde sînt celelalte? în largul m rii, spuse Blackthorne cu grij , mergînd pe aceeaşiă ă

minciun , presupunînd c Toranaga fusese stîrnit de Alvito s puneă ă ăanume întreb ri. Furtuna ne-a desp r it şi ne-a împr ştiat. Undeă ă ţ ăanume sînt, nu ştiu, alte .ţă

Navele tale sînt englezeşti?Nu, alte . Olandeze. Din rile de Jos.ţă ŢăDe ce comand un englez nave olandeze?ă

Nu e neobişnuit, alte . Noi sîntem alia i - pilo ii portugheziţă ţ ţcomand uneori nave şi flote spaniole. în eleg c pilo ii portugheziă ţ ă ţsînt, prin lege, la cîrma cîtorva din navele voastre de ocean.

Pilo i olandezi nu exist ?ţ ăDestui, alte . Dar pentru o c l torie atît de lung , englezii auţă ă ă ă

mai mult experien .ă ţăDar de ce tu? De ce au inut s le conduci tu cor biile?ţ ă ăPesemne pentru c mama mea a fost olandez şi eu vorbescă ă

bine limba şi am experien . Am fost bucuros de norocul pe care l-amţăavut.

De ce?Acesta a fost primul meu prilej de a naviga în aceste ape. Nici

o nav englezeasc nu pl nuia un drum atît de lung. Aceasta însemnaă ă ăocazia de a face ocolul lumii.

Tu însu i, pilotule, te-ai al turat flotei din pricina religiei taleţ ă

şi a r zboiului împotriva duşmanilor voştri, Spania şi Portugaliă a?Eu sînt pilot, alte , în primul rînd şi mai presus de toate. Niciţă

un englez sau olandez n-a fost pîn acum în m rile acestea. Noi sîntemă ămai întîi de toate o flot de comer , deşi avem scrisori de împuternicireă ţs atac m duşmanul din Lumea Nou . Am venit în Japonia ca s facemă ă ă ănego .ţ

Ce sînt scrisorile de împuternicire?Autoriza ii legale date de Coroan - de st pînire - care- i dauţ ă ă ţ

împuternicirea de a lupta cu duşmanul.Aha, şi duşmanii t i sînt aici. Ai de gînd s te lup i cu ei aici?ă ă ţ



N-am ştiut la ce s ne aştept m cînd am ajuns aici, alte . Noiă ă ţăam venit doar pentru nego . ara domniei-voastre este aproapeţ Ţ

218necunoscut - o legend . Portughezii şi spaniolii îşi in bine gura în ce priveşte partea astaă ă ţ

de lume.- R spunde la întrebare: Duşmanii t i sînt aici. Ai de gînd s teă ă ă

r zboieşti cu ei aici?ă

- Dac ei se r zboiesc cu mine, da!ă ă Toranaga se mişc încruntat.ăCe face i voi pe mare sau în propriile voastre ri v priveşte.ţ ţă ă

Dar aici exist o singur lege pentru to i, iar str inii se afl pe p mîntulă ă ţ ă ă ănostru doar cu îng duin a noastr . Orice tic loşie sau ceart în publică ţ ă ă ăse pedepseşte imediat cu moartea. Legile noastre sînt clare şitrebuiesc respectateHn elegi?ţ

Da, alte . Dar noi venim cu gînduri paşnice. Am venit aici sţă ăfacem nego . Am putea s discut m despre nego , alte ? Am nevoieţ ă ă ţ ţăs -mi carenez nava şi s fac repara ii - pl tim pentru orice. Apoi maiă ă ţ ăe...

Cînd am s vreau s discut despre nego , despre orice altceva,ă ă ţam s - i spun. între timp, te rog, mul umeşte-te s r spunzi laă ţ ţ ă ă întreb ri. Deci te-ai al turat expedi iei ca s faci nego , pentru cîştig,ă ă ţ ă ţnu pentru c te sim eai dator sau din pricina credin ei? Pentru bani?ă ţ ţ

Da. E obiceiul nostru, alte . S fii pl tit şi s ai partea ta dinţă ă ă ă ja... din tot nego ul şi din toate bunurile capturate de la duşman.ţ

Deci eşti mercenar?- Am fost angajat ca pilot şef s conduc expedi ia. Da.ă ţ

Blackthorne sim ea ostilitatea lui Toranaga, dar nu-i în elegeaţ ţpricinile. Ce-am zis eu şi a fost r u? N-a spus preotul c am s -mi fiu propriul ucigaş?ă ă ă. - E un lucru obişnuit la noi, Toramga-sama, repet el. Toranaga începu s vorbeasc cuă ă ă

Hiro-matsu, şi se vedea c erau de aceeaşi p rere. Blackthorne gîndi c nu se citea decîtă ă ă dezgust pe chipurile lor. De ce? F r -ndoial e ceva legat de "mercenar", gîndi. Ce-i r u înă ă ă ă asta? Nu fiecare este pl tit? Cum altfel s cîştigi destui bani ca s - i duci via a mai departe?ă ă ă ţ ţ Chiar dac ai moştenit p mînt, tot...ă ă

- Ai spus mai devreme c ai venit aici ca s faci nego în bună ă ţ ăpace, spunea Toranaga. De ce atunci ai atîtea tunuri, atîta praf depuşc , atîtea muschete şi ghiulele?ă

219Duşmanii noştri spanioli şi portughezi sînt foarte puternici şinumeroşi, m rite Torânaga. Trebuie s ne ap r m şi...ă ă ă ă

Zici c armele tale sînt doar pentru ap rare?ă ăNu. Le folosim nu numai ca s ne ap r m, ci şi s atac mă ă ă ă ă

duşmanii. Şi facem arme din belşug pentru nego , de cea mai bunţ ăcalitate din lume. Poate c aici am putea s facem nego cu ele sau cuă ă ţalte bunuri pe care le-am adus.

Ce este un pirat?Un om în afara legii. Un om care necinsteşte, omoar sau pradă ă

pentru propriu-i cîştig.Mercenar nu este acelaşi lucru? Nu asta eşti tu? Un pirat şi un

conduc tor de pira i?ă ţNu. Adev rul e c navele mele au scrisori de împuternicire deă ă

la conduc torii de drept ai Olandei prin care sîntem autoriza i să ţ ă

ducem r zboi în toate m rile şi în toate locurile st pînite pîn acumă ă ă ăde duşmanii noştri. Şi s g sim pie e pentru bunurile noastre. Pentruă ă ţspanioli - şi pentru majoritatea portughezilor - da, noi sîntem pira i şiţeretici, dar v repet, adev rul e c nu sîntem.ă ă ă

P rintele Alvito termin de tradus şi începu s discute cu voce liniştit , dar hot rît , directă ă ă ă ă ă cu Torânaga.

Ce n-aş da s pot vorbi şi eu la fel, f r t lmaci, gîndi Blacfc-thorne, blestemînd. Torânagaă ă ă ă privi spre Hiro-matsu şi b trînul puse cîteva întreb ri iezuitului, care r spunse îndelung. Apoiă ă ă Torânaga se întoarse spre Blackthorne şi vocea lui deveni mai sever .ă

- Tsukku-san spune c Olanda, rile de Jos, au fost vasaleă Ţă



regelui spaniol pîn acum cî iva ani. Este adev rat?ă ţ ă-Da. ^Atunci rile de Jos, alia ii voştri, sînt r zvr ti i împotrivaŢă ţ ă ă ţ

regelui lor de drept?Ei lupt împotriva spaniolilor, da. Dar...ăAsta nu e r zvr tire? Da sau nu?ă ăDa. Dar exist circumstan e atenuante. Foarte serioa...ă ţ

Nu exist circumstan e atenuante cînd e vorba de r zvr tireă ţ ă ă împotriva suveranului de drept.Numai dac nu cîştigi.ă220 Toranaga ÎI privi atent. Apoi izbucni în rîs. îi spuse ceva lui Hiro-matsu printre hohote de

rîs şi Hiro-matsu încuviin din cap.ţă- Da, domnule Str in cu nume imposibil, da. Ai numit singuraă

circumstan atenuant . înc un hohot, apoi rîsul încet la fel de bruscţă ă ă ăcum începuse. O s cîştiga i?ă ţ

-Hai. Toranaga vorbi din nou, dar preotul nu t lm ci imediat. Zîmbea ciudat cu ochii pironi iă ă ţ

asupra lui Blackthorne. Oft şi spuse:ăEşti foarte sigur?Asta a spus-o el sau tu?Seniorul Toranaga a spus-o. Eu... el a spus-o.Da. Spune-i c da, sînt foarte sigur. Te rog, pot s -l l murescă ă ă

de ce?P rintele Alvito vorbi cu Toranaga mult mai mult decît i-ar fi trebuit s t lm ceasc aceaă ă ă ă ă

simpl întrebare. Eşti la fel de calm pe cît o ar i? voia Blackthorne s -l întrebe. Care e cheiaă ăţ ă cu care s ajung la tine? Cum te pot distruge?ă

Toranaga vorbi şi-şi scoase un evantai din mînec .ăP rintele Alvito începu iar s t lm ceasc cu acelaşi glas neprietenos, mohorît, înc rcaă ă ă ă ă ă t de

ironie.- Da, pilotule, po i s -mi spui de ce crezi c o s cîştiga i acestţ ă ă ă ţ

r zboi.ăBlackthorne încerc s r mîn sigur de sine, conştient c preotul îl domina.ă ă ă ă ă- în momentul de fa st pînim m rile din Europa - mai toateţă ă ă

m rile din Europa, spuse, corectîndu-se. Nu te îndep rta.. Spuneă ă.adev rul. R suceşte-l, pu in, atîta doar cît, desigur, o face şi iezuitul, dar spune adev rul.ă ă ţ ă

Noi, englezii, am distrus dou armade - trupe de invazie - ale portughezilor şi spaniolilor şi eă pu in probabil ca ei s mai poat preg ti altele. Mica noastr insul e o fort rea şi noi sîntemţ ă ă ă ă ă ă ţă în siguran acum. Flotele noastre st pînesc marea. Cor biile noastre sînt mai iu i, mai noi şiţă ă ă ţ mai bine înarmate. Spaniolii nu i-au înfrînt pe olandezi dup mai bine de cincizeci de ani deă teroare, inchizi ie şi v rsare de sînge. Alia ii noştri sînt puternici, mai mult, fac s sîngereze deţ ă ţ ă moarte Imperiul Spaniol. Vom cîştiga pentru c st pînim m rile şiă ă ă

221pentru c regele spaniol, în trufia-i deşart , n-o s lase un popor str in să ă ă ă ă fie liber.Voi st pîni i m rile? şi m rile noastre? Cele de jur împrejurulă ţ ă ă

rmurilor noastre?ţăNu, bineîn eles c nu,ţ ă Toranaga-sama. N-am vrut s pară

necuviincios. Am vrut s spun, bineîn eles, m rile europene, deşi...ă ţ ăBine, m bucur c asta-i limpede. Ce spuneai? Deşi... ?ă ăDeşi, în curînd vom m tura duşmanul dină toate m rile deschise,ă

spuse Blackthorne r spicat.ă

Ai spus "duşmanul". Poate c şi noi sîntem duşmanul. Atunciăce-o s se-ntîmple? O s încerci s scufunzi cor biile noastre şi s neă ă ă ă ăpustieşti rmţă urile?

Nu m pot vedea ca fiind duşmanul vostru.ăEu pot, foarte uşor. Atunci ce-o s fie?ăDac a i veni împotriva rii mele, v-aş ataca şi-aş încerca s vă ţ ţă ă ă

înfrîng, spuse Blackthorne.Şi dac conduc torul t u î i ordon s ne ataci aici?ă ă ă ţ ă ăEu n-aş sf tui pe nimeni s-o fac . Ba chiar dimpotriv . Reginaă ă ă

noastr ar asculta. Ea e...ă



Voi sînte i conduşi de o regin , nu de un rege?ţ ăDa, m rite Toranaga. Regina noastr este în eleapt . Ea n-ar...ă ă ţ ă

ea n-ar putea s dea o porunc atît de nechibzuit .ă ă ăŞi dac ea ar face-o? Sau dac conduc torul vostru ar face-o?ă ă ăAtunci mi-aş încredin a sufletul lui Dumnezeu, pentru c , sigur,ţ ă

aş muri. într-un fel sau altul.Da. Ai muri. Tu şi toate legiunile tale. Toranaga f cu o scurtă ă

pauz . Apoi: Cît i-a trebuit ca s ajungi aici?ă ţ ăAproape doi ani. Exact un an, unsprezece luni şi dbu zile. Oădistan pe mare cam de patru mii de leghe, leghea a cîte trei mile.ţă

P rintele Alvito t lm ci, apoi mai ad ug ceva. Toranaga şi Hiro-matsu îi mai puseră ă ă ă ă ă întreb ri preotului, iar acesta r spunse. Toranaga îşi f cea vînt gînditor, cu evantaiul.ă ă ă

- Am transformat timpul şi distan a, c pitane-pilot Blackthorneţ ă în unit ile lor de m sur , spuse preotul politicos.ăţ ă ă

- Mul umesc.ţ . Toranaga vorbi din nou, direct:

222Cum ai ajuns aici? Pe unde?Prin Strîmtoarea Magellan. Dac aş avea h r ile şi c r ile meleă ă ţ ă ţ

pilot, v-aş putea ar ta exact, dar mi-au fost furate - au fost luate de peăcorabia mea, cu scrisorile de împuternicire şi toate hîrtiile mele. Dacăa i...ţ

Blackthorne se opri c ci Toranaga îi spuse ceva lui Hiro-matsu, şi el la fel de tulburat.ă- Pretinzi c toate hîrtiile i-au fost luate... furate?ă ţ

-Da.Asta e grav, dac e adev rat. în Nippon - Japonia - urîm furtul.ă ă

Pedeapsa pentru furt e moartea. Se va cerceta pe dat . Pare deănecrezut ca vreun japonez s fac un asemenea lucru, deşi ici-colo maiă ăsînt bandi i nenoroci i şi pira i.ţ ţ ţ \

Poate c au fost mutate de la locul lor, spuse Blackthorne. Şiăpuse spre p strare undeva. Dar ele sînt de mare pre , m riteă ţ ă Toranaga. F r h r ile mele aş fi orb. A i dori s v spun drumul meu?ă ă ă ţ ţ ă ă

Da, dar mai tîrziu. Mai întîi spune-mi de ce ai str b tut toată ă ădistan a asta?ţ

Am venit s facem nego în bun pace, repet Blackthorne,ă ţ ă ăabia st pînindu-şi ner bdarea. S facem nego şi s ne-ntoarcemă ă ă ţ ă

acas . S v facem şi pe voi mai boga i şi pe noi. Şi s încerc m...ă ă ă ţ ă ăVoi mai boga i şi noi mai boga i? Care este mai important? .ţ ţAmîndou p r ile trebuie s aib un cîştig, bineîn eles, şiă ă ţ ă ă ţ

nego ul trebuie s fie cinstit. Noi vrem s facem o în elegere de negoţ ă ă ţ ţpe termen lung şi o s v oferim condi ii mai bune decît v oferă ă ţ ă ăportughezii şi spaniolii. Noi o s v fim de mai mult folos. Negustoriiă ănoştri...

Blackthorne se opri auzind voci ridicate afar . Hiro-matsu şi jum tate din gard ajunseră ă ă ă imediat la uş şi ceilal i formar un zid compact în jurul podiumului. Samuraii de la uşileă ţ ă interioare erau şi ei preg ti i.ă ţ

Toranaga nu se mişcase. Ii vorbi p rintelui Alvito.ă- Trebuie s vii aici, c pitane Blackthorne, departe de uş , spuseă ă ă

p rintele Alvito cu o grab mascat cu grij . Dac ii la via a ta, nu teă ă ă ă ă ţ ţmişca brusc şi nu spune nimic. Se duse apoi încet spre uşa din stîngaşi se aşez lîng ea.ă ă

223Blackthorne se înclin nesigur c tre Toranaga, care nu-l b g in seam , şi se îndreptă ă ă ă ă ă

prudent c tre preot, pe deplin l murit c , în ceea ce-lă ă ă privea, întrevederea era un dezastru.- Ce se-ntîmpl ? şopti cînd se aşez .ă ăG rzile din apropiere se încruntar amenin tor şi preotul le spuse ceva foarte repedeă ă ţă

spre a-i linişti.- Rîndul viitor cînd ai s mai sco i o vorb ai s fii un om mort,ă ţ ă ă

îi spuse lui Blackthorne şi gîndi: cu cit mai repede, cu atît mai bine.Cu o încetineal m surat îşi scoase o batist din minec şi-şi şterse transpira ia de peă ă ă ă ă ţ

mîini. îi trebuise toat educa ia şi toat t ria de caracter ca s r mîn calm şi zîmbitor ină ţ ă ă ă ă ă



timpul interog rii ereticului, care se dovedise chiar'mai rea decît se aşteptaser , el şi P rinteleă ă ă Inspector.

Trebuie neap rat s fii de fa ? îl întrebase P rintele Inspectoră ă ţă ănoaptea trecut .ă

Toranaga m-a rugat in mod deosebit.Cred c e foarte periculos pentru tine şi pentru noi to i. Aiă ţ

putea s te prefaci bolnav. Dac eşti acolo va trebui s t lm ceşti ceă ă ă ă ă

spune piratul - şi, din ce scrie p rintele Sebastio, el e diavolul peăp mint, tot atît de viclean ca un evreu.ăE mult mai bine s fiu acolo, Eminen . Cel pu in am s potă ţă ţ ă

desluşi minciunile mai pu in abile ale lui Blackthorne.ţDe ce-a venit el aici? De ce acum, cînd totul începea s fie bineă

din nou. S aib ei, într-adev r, şi alte nave in Pacific? E cu putin să ă ă ţă ăfi trimis o escadr împotriva Manilei spaniole? Nu c mi-ar p sa preaă ă ămult de oraşul sta mizerabil, sau de vreuna dintre coloniile spanioleădin Filipine, dar o escadr a duşmanului în Pacific! Asta ar aveaăurm ri teribile pentru noi aici, în Asia. Şi, dac reuşeşte s -l fac peă ă ă ă Toranaga s -şi pleceă urechea la el, sau pe Ishido, sau pe oricare dintredaimyo mai importan i, ei bine, atunci ne-ar fi foarte r u, ca s nu zicţ ă ămai mult.

• - Blackthorne e o realitate. Din fericire sîntem în m sur s ne descurc mă ă ă ă- Dumnezeu mi-e martor, dar, dac n-aş şti bine, aproape c aşă ă

crede c spaniolii - sau mai degrab lacheii lor, franciscanii şi benedic-ă ătinii - l-au trimis dinadins aici doar ca s ne dezbine.ă

224Poate c ei au facut-o, Eminen . C lug rii-nu se dau în l turiă ţă ă ă ă

de la nimic ca s ne distrug . Dar asta-i doar invidie, pentru c noiă ă ăizbutim acolo unde ei dau greş. Sigur c Domnul are s le arate m suraă ă ăgreşelilor lor! S-ar putea ca englezul să dispar ă înainte de a ne facevreun r u. C r ile-pilot stau m rturie c este ce este. Un pirat şi ună ă ţ ă ăconduc tor de pira i!ă ţ

Citeşte-i-le lui Toranaga, Martin. P r ile în care descrie devasă ţtarea localit ilor lipsite de ap rare, djn Africa pîn -n Chile, şi listeleăţ ă ăcu jafuri şi cu toate omorurile.

Poate c ar trebui s aştept m, Eminen . Oricînd putem să ă ă ţă ăd m la iveal c r ile-pilot. S sper m c el o s -şi semneze sentin aă ă ă ţ ă ă ă ă ţ

f r s ne folosim de ele.ă ă ăP rintele Alvito îşi şterse palmele din nou. Sim ea privirea lui Blackthorne a intit asupraă ţ ţ ă lui. Dumnezeu s se-ndure de tine, gîndi. Pentru ce i-ai spus azi lui Toranaga, via a ta nu maiă ţ face nici dou parale şi ce-i mai r u, sufletul t u nu mai poate fi mîntuit. Eşti r stignit chiar şiă ă ă ă f r m rturia rutterelor tale. S i le trimitem înapoi p rintelui Sebastio ca el s le poat daă ă ă ă ă ă ă înd r t lui Mura? Ce-ar face Toranaga dac hîrtiile nu s-ar mai g si niciodat ? Nu, asta ar fiă ă ă ă ă prea periculos pentru Mura.

Uşa de la cel lalt cap t al înc perii se deschise.ă ă ă- Seniorul Ishido doreşte s v vad , alte , anun Naga. E... eă ă ă ţă ţă

aici în coridor şi doreşte s v vad . Pe dat , zice.ă ă ă ă- Trece i to i înapoi la locurile voastre, spuse Toranagaţ ţ

oamenilor s i. •ăSe supuser imediat. Dar to i samuraii, cu Hiro-matsu în frunte, st teau cu fa a c tre uş ,ă ţ ă ţ ă ă

cu s biile pu in trase din teac .ă ţ ă- Naga-AZ/t, spune-i seniorului Ishido c este întotdeaunaă

binevenit. Pofteşte-l s intre.ăB rbatul înalt înainta cu paşi mari în camer . Zece samurai de-ai s i - în uniforme gri - îlă ă ă

urmar , dar r maser la uş şi, la semnul lui, se aşezar jos cu picioarele încrucişate.ă ă ă ă ă Toranaga se înclin aşa cum cerea ceremonialul şi i se r spunse la fel.ă ăP rintele Alvito îşi binecuvînt norocul de a fi prezent Ciocnirea de neînl turat dintre ceiă ă ă

doi comandan i vr jmaşi ar putea înriuriţ ă225IV adînc mersul împ r iei şi viitorul Sfintei Biserici în Japonia, aşa c orice semn sauă ăţ ă

m rturie direct , care ar putea s -i ajute pe iezui i s hot rasc spre cine s -şi îndrepteă ă ă ţ ă ă ă ă



puterea, ar fi de o importan covârşitoare. Ishido era zen-budist şi anti-creştin fanatic,ţă Toranaga era zen-budist şi f iş de partea lor. Dar mai to iăţ ţ daimyo creştini îl sus ineau peţ Ishido, temîndu-se - pe bun dreptate, gîndea p rintele Alvito - de ascensiunea lui Toranaga.ă ă Daimyo creştini sim eau c , dac Toranaga ar înl tura influen a lui Ishido asupra Consiliuluiţ ă ă ă ţ Regen ilor, ar lua puterea în miinile sale. Şi avînd puterea, credeau ei, avea s pun în aplicareţ ă ă edictele de expulzare ale lui Taiko şi va termina cu Adev rata Credin . Dac , totuşi, Toranagaă ţă ă ar fi înl turat, succesiunea, o succesiune slab , ar fi asigurat şi Sfînta Biseric ar prospera.ă ă ă ă

Aşa cum daimyo creştini oscilau în alegerea lor, la fel se întîmpla şi cu ceilal iţ daimyo dinar şi balan a puterii între cei doi conduc tori oscila, aşa c nimeni nu ştia cu siguran careţ ă ţ ă ă ţă era, de fapt, partea cea mai puternic . Pîn şi el, p rintele Alvito, cel mai informat europeană ă ă din împ r ie, mi putea spune sigur pe cine vor sprijini aceiă ăţ daimyo creştini sau ce partid vaă ieşi înving toare cînd va izbucni r zboiul.ă ă

îl privi pe Toranaga coborînd de pe podium în mijlocul str jilor sale.ăFii bine venit, senior Ishido. Te rog, ia loc. Toranaga ar t spreă ă

singura pern de pe podium. Vreau s te sim i confortabilă ă ţNu, mul umesc, senior Toranaga.ţIshido Kazunariera slab, oacheş şi foarte dur. Avea cu un an mai pu in decît Toranaga.ţ

Erau duşmani vechi. Optzeci de mii de samurai din castelul Osaka şi împrejurimi îi d deauă ascultare, pentru c el era comandantul garnizoanei - şi, deci, comandantul g rzii personale aă ă Moştenitorului - generalul şef al Armatelor de Apus, cuceritorul Coreei, membru al ConsiliuluiRegen ilor şi inspector general oficial al tuturor armatelor r posatului Taiko, ceea ce, legal,ţ ă însemna armatele a to iţ daimyo din întreaga ar .ţ ă

- Nu, mul umesc, repet el. M-aş sim i stînjenit, eu s şta'u bineţ ă ţ ăşi tu nu, neh? Am s -fi ia,u eu perna într-o zi,ă dar nu azi.

Un val de minie trecu peste uniformele maro la amenin area ascuns în vorbele lui Ishido,ţ ă dar Toranaga r spunse prietenos:ă

226- Ai venit la momentul cel mai potrivit. Tocmai ispr visemă

cercetarea barbarului. Tsukku-sa/z, spune-i s se ridiceă în picioare.Preotul f cu precum i se ceruse. Sim i ostilitatea lui Ishido fa de el. Pe lîng c eraă ţ ţă ă ă

anticreştin, Ishido fusese întotdeauna foarte pornit împotriva tuturor europenilor şi voia caimperiul s fie întru totul închis pentru ei.ă

Ishido privi spre Blackthorne cu o scîrb v dit .ă ă ăAm auzit c e urît, dar nu mi-am închipuit c e atît de urît. Seă ă

zvoneşte c e pirat. Aşa-i?ăAi putea s te-ndoieşti de asta? şi mai e şi mincinos. "ă

Atunci, înainte de a-l pune pe'cruce, te rog, las -mi-l pentruă jum tate de zi. S-ar putea s -l amuze pe Moştenitor s -l vad -ntîi cuă ă ă ăcapul pe umeri. Ishido rîse grosolan. Sau poate ar trebui s fie înv ată ăţs danseze ca un urs şi apoi s -l ar i în toat împ r ia: "Monstrul deă ă ăţ ă ă ăţla r s rit".ă ă

Deşi era adev rat c Blackthorne era singurul care ap ruse din. m rile de la r s rit - spreă ă ă ă ă ă deosebire de portughezi, care veneau întotdeauna din sud şi, deci, erau numi i barbarii din sudţ - Ishido l sa s se în eleag c Toranaga, care st pînea provinciile de r s rit, era adev f atulă ă ţ ă ă ă ă ă ă monstru.

Dar Toranaga zîmbi doar, ca şi cum n-ar fi în eles.ţEşti un om cu mult haz, alte . Dar sînt de acord c , pe cît deţă ă

repede termin m cu barbarul, pe atît mai bine. E vorb lung ,ă ă ă îngîmfat, zgomotos, o ciud enie, da, dar una de mic valoare, şi lipsităţ ăde orice purt ri alese.ă Naga-san, trimite nişte oameni s -l duc laă ăcriminalii de rînd. Tsukku-san, spune-i s -i urmeze.ă

C pitane pilot, trebuie s -i urmezi pe oamenii aceia.ă ăUnde m duc?ăP rintele Alvito şov i. Era bucuros c ieşise înving tor, dar adversarul lui era curajos şiă ă ă ă

avea un suflet care putea fi salvat.O s fii închis, spuse el.ăPentru cît vreme?ăNu ştiu, fiule. Cît hot r şte seniorul Toranaga.ă ă227CAPITOLUL 12 în timp ce-l privea pe barbar p r sind înc perea, Toranaga îşi desprinse cu p rere de r uă ă ă ă ă



gîndul de la uluitorul interogatoriu, începînd s se fr mînte din pricina lui Ishido.ă ă Toranaga hot rîse s nu-i spun preotului s plece, ştiind c asta avea s -l înfurie şi maiă ă ă ă ă ă

mult pe Ishido, chiar dac era la fel de sigur c prezen a în continuare a preotului putea fiă ă ţ periculoas . Cu cit ştiu mai pu ine str inii, cu atît mai bine. Cu cît al ii ştiau mai pu in, cu atită ţ ă ţ ţ mai bine, gîndi. O s -i influen eze Tsukku-jc« peă ţ daimyo creştini în favoarea mea sau împotrivamea? Pîn azi aş fi avut toat încrederea în el, dar au fost cîteva momente ciudate cu barbarulă ă pe care înc nu le în eleg.ă ţ

Ishido nu urm regulile obişnuite de polite e, ci intr direct în subiect:ă ţ ă- Din nou trebuie s te-ntreb, ce r spuns dai Consiliuluiă ăRegen ilor?ţ

Din nou î i repet: ca preşedinte al Consiliului Regen ilor nuţ ţcred c e necesar vreun r spuns. Am f cut unele leg turi de rudenieă ă ă ălipsite de importan . Nu e nevoie de nici un r spuns.ţă ă

I i logodeşti fiul, peţ Naga-san, cu fiica seniorului Masamune; î i c s toreşti pe una din nepoate cu fiul şi moştenitorul senioruluiţ ă ăZataki; pe o alt nepoat cu fiul seniorului Kiyama. Toate c s toriileă ă ă ăsînt cu seniori feudali, sau cu rudele lor apropiate şi, ca atare, nu sîntdeloc neînsemnate şi sînt împotriva poruncilor st pînului nostru.ă

Regretatul nostru st pîn, Taiko, este mort de un an. Dinănenorocire. Da, regret moartea cumnatului meu, l-aş fi preferat învia ca s conduc înc destinele împ r iei. Toranaga ad ugţă ă ă ă ă ăţ ă ă încîntat, r sucind cu itul într-o veche ran : Dac el ar tr i, nu e nici oă ţ ă ă ă îndoial c ar aproba aceste leg turi de familie. Poruncile lui seă ă ărefereau la c s torii care amenin au succesiunea caseiă ă ţ sale. Eu nu sînto amenin are pentru casa sa, sau pentru nepotul meu, Yaemon,ţMoştenitorul. Eu sînt mul umit ca senior de Kwanto. Nu rîvnesc alteţp mînturi. Sînt în pace cu vecinii mei şi vreau ca pacea lui s dureze.ă ă Jur pe Buddha c nu eu voi fi primul care s stric pacea.ă ă

De şase secole împ r ia fusese m cinat de un permanent r zboi civil. Cu treizeci şi cinciă ăţ ă ă ă de ani în urm ,ă xmdaimyo minor, numit

228Goroda, cucerise Kyoto, încurajat, în special, de Toranaga. în urm toarele dou deceniiă ă

acest r zboinic supusese în chip miraculos jum tate din Japonia, f cuse un munte de tigve şiă ă ă se autodeclarase dictator - nu înc suficient de puternic, totuşi, ca s -i cear împ ratului careă ă ă ă domnea s -i acorde titlul deă shogun, deşi avea unele leg turi vagi cu o ramur a familieiă ă Fujimoto. Apoi, acum şaisprezece ani, Goroda fusese asasinat de unul dintre generalii s i şiă

puterea c zuse în mîinile principalului s u vasal şi cel mai str lucit general, ranul Nakamura.ă ă ă ţă într-un r stimp scurt, de patru ani, generalul Nakamura - ajutat de Toranaga, Ishido şi al ii - îiă ţ înl turase pe urmaşii lui Goroda şi adusese întreaga Japonie sub controlul s u unic şi absolut;ă ă era prima oar în istorie cînd un singur om cucerea toat împ r ia. A mers în triumf la Kyotoă ă ă ăţ ca s se-nchine în fa a lui Go-Nijo, Fiul Cerului. Acolo, pentru c se n scuse ran, Nakamuraă ţ ă ă ţă trebuise s accepta rangul mai mic deă kampaku, prim sfetnic, la care mai tîrziu a renun at înţ favoarea fiului s u, luîndu-şi pentru el titlul deă taiko. Dar orice daimyo se înclina în fa ajui,ţ chiar şi Toranaga. Oricît ar fi p rut de necrezut, fusese pace deplin timp de doisprezece ani.ă ă Cu un an în urm Taiko muă rise.

Jur pe Buddha, spuse din nou Toranaga. Nu voi fi eu primulcare s stric pacea.ă

Dar ai s mergi la r zboi?ă ăUn om în elept se preg teşte împotriva tr d rii,ţ ă ă ă neh ? Oameni

r i sînt în orice provincie. Unii sînt în slujbe înalte. Amîndoi ştim cîtăde nem rginit e tr darea în inimile oamenilor. Vocea lui Toranagaă ă ă

se în spri. Acolo unde Taiko ne-a l sat moştenire buna în elegere,ă ă ţacum sîntem împ r i i - r s rit şi apus - eu şi tu. Consiliul Regen iloră ţ ţ ă ă ţe dezbinat. Daimyo se duşm nesc. Un Consiliu nu poate conduce unăc tun p duchios, dar -mi-te o împ r ie. Cu cît împlineşte mai curîndă ă ă ă ăţfiul lui Taiko vîrsta majoratului, cu atît mai bine. Cu cît mai repedeavem un alt kampaku, cu atît mai bine. ^

Sau poate un shogun? insinua Ishido.Kampaku, sau shogun, sau taiko, puterea e aceeaşi, spuse

Toranaga. Care-i, de fapt, valoarea unui titlu? Puterea este singurullucru important. Goroda n-a ajuns niciodată shogun. Nakamura a fost



mai mult decît mul umit cuţ kampaku şi mai tîrziu cu taiko. El aocîrmuit şi sta e cel ma| important lucru. Ce conteaz c tu - cumnatulă ă ă

I

229meu - te-ai n scut într-o familie de jos? Eşti general, senior, ba chiar faci parte dină

Consiliul Regen ilor.ţConteaz foarte mult, gîndi Ishido. O ştii foarte bine. Şi eu o ştiu. Oriceă daitnyo o ştie.Chiar şi Taiko a ştiut-o.

Yaemon are şapte ani. Peste şapte ani ajunge kampaku. Pînăatunci...

Peste opt, generale Ishido. Asta e legea noastr de veacuri.ăCînd nepotul meu împlineşte cincisprezece ani, devine-adult şi-şiprimeşte moştenirea. Pîn atunci, noi, cei cinci regen i, conducem înă ţnumele lui. Acesta a fost legatul r posatului nostru st pîn.ă ă

Da. Şi tot el a mai poruncit ca regen ii s nu ia ostatici, uniiţ ă împotriva altora. Doamna Ochiba, mama Moştenitorului, este ostatic în castelul t u din Yedo, pe timpul şederii tale aici şi asta e, deă ăasemeni, o înc lcare a testamentului s u. Ai declarat oficial c te veiă ă ăsupune poruncilor sale, aşa cum au f cut to i regen ii. Ai semnată ţ ţdocumentul chiar cu sîngele t u.ă

Toranaga oft .ăDoamna Ochiba viziteaz Yedo, unde unica ei sor e-nă ă

chinurile facerii. Sora ei este m ritat cu fiul şi moştenitorul meu.ă ăLocul fiului meu este în Yedo, cît vreme eu m aflu aici. Ce-i maiă ăfiresc ca o sor s -şi viziteze sora într-o împrejurare ca asta? Nu eă ăprivit cu cinste? Poate c-o s am primul nepot,ă ă neh?

Mama Moştenitorului este cea mai important doamn dină ă împ r ie. Ea n-ar trebui s fie - Ishido voia s spun "în mîinileă ăţ ă ă ăduşmanului", dar se r zgîndi - într-un oraş în care nu st de obicei.ă ăF cu o pauz , apoi ad ug r spicat: Consiliul ar dori s -i dai ast ziă ă ă ă ă ă ăordin s se-ntoarc acas .ă ă ă

Toranaga nu c zu în curs .ă ă î i repet, doamna Ochiba nu e ostatic , aşa c nu e subţ ă ă

porunca mea, cum n-a fost niciodat .ă

Atunci hai s spunem altfel. Consiliul doreşte prezen a ei înă ţOsaka, imediat.Cine anume?Eu. Seniorul Sugiyama, seniorul Onoshi şi seniorul Kiyama.

în plus, am c zut cu to ii de acord s aştept m aici pîn ce 6a seă ţ ă ă ă întoarce la Osaka. Poftim semn turile lor.ă _.

230 Toranaga p lise. Pîn acum f cuse aşa fel ca în Consiliu totă ă ă deauna voturile s fie împ r iteă ă ţ

dou la trei. Niciodat nu reuşise s cîştige patru voturi la unu împotriva Iui Ishido, dar niciă ă ă Ishido împotriva lui. Patru la unu însemna izolare şi dezastru. De ce tr dase Onoshi? Dară Kiyama? Amîndoi erau duşmani neîmp ca i chiar înainte de a fi trecut la religia str in . Şi ceă ţ ă ă putere avea acum Ishido asupra lor?

Ishido ştia c -şi descump nise duşmanul. Mai r mînea o singur mişcare ca victoria s fieă ă ă ă ă complet . Aşa c puse în aplicare planul asupra c ruia el şi Onoshi c zuser la învoial .ă ă ă ă ă ă

- Noi, regen ii, am c zut de acord cu to ii c-a venit vremea sţ ă ţ ătermin m cu cei ce pl nuiesc s uzurpe puterea st pînului meu şi s -lă ă ă ă ăucid pe Moştenitor. Tr d torii vor fi condamna i. Vor fi expuşi peă ă ă ţstr zi, ca oricare criminal de rînd, cu to i ai lor şi apoi vor fi executa iă ţ ţca oricare criminal de rînd, cu to i ai lor. Fujimoto, Takashima, de viţ ţănobil sau nu, n-are importan . Chiar şi Minowara!ă ţă

Un icnet de mînie îşni din pieptul fiec rui samurai al lui Toranaga, pentru c asemeneaţ ă ă batjocorire a familiilor semiregale era de-neînchipuit; apoi tîn rul samurai Usagi, so ul nepoateiă ţ lui Hiro-matsu, s ri în picioare roşu de mînie. Smulse sabia lung din teac şi s ri la Ishido,ă ă ă ă gata pentru lovitura cu ambele mîini.

Ishido era preg tit pentru lovitura mortal şi nu f cu nici o mişcare s se apere. Asta şiă ă ă ă



pl nuise, asta sperase şi oamenii lui primiser ordine s nu intervin pîn nu era mort. Dac el,ă ă ă ă ă ă Ishido, era omorît aici, acum, de c tre un samurai de-al lui Toranaga, toat garnizoana dină ă Osaka avea tot dreptul s se arunce asupra lui Toranaga şi s -l omoare, indiferent de ostatic .ă ă ă Atunci doamna Ochiba ar fi ucis de fiii lui Toranaga, drept r zbunare şi regen ii r maşi ar fiă ă ţ ă fost for a i .s porneasc împreun împotriva clanului Yoshi, care, acum izolat, ar fi fost ştersţ ţ ă ă ă de pe fa a p mântului. Numai atunci succesiunea Moştenitorului ar fi fost garantat iar el,ţ ă ă Ishido, şi-ar fi f cut datoria fa de Taiko.ă ţă

Dar lovitura nu veni. în ultima clip , Usagi îşi veni în fire şi, tremurînd, b g sabia în teac .ă ă ă ă- îmi cer iertare, st pîne, spuse el îngenunchind cu umilin .ă ţăN-am putut s -ndur ruşinea... ca s asculta i asemenea... asemeneaă ă ţ

^H231 jigniri. Cer învoirea... îmi cer iertare si... cer învoire s -mi fac imediată seppuku pentru că

nu poUr i cu o asemenea ruşine.ăDeşi Toranaga r m sese nemişcat, fusese preg tit s opreasc lovitura şi ştia c şi Hiro-ă ă ă ă ă ă

matsu şi ceilal i samurai ai s i ar fi putut-o face şi c , probabil, Ishido ar fi fost doar r nit.ţ ă ă ă în elegea, de asemeni, de ce Ishido fusese atît de provocator şi jignitor. Am s i-o pl tesc cuţ ă ţ ă vîrf şi îndesat, Ishido, jşi promise în gînd.

Toranaga îşi îndrept aten ia asupra tîn rului îngenuncheat.ă ţ ă- Cum îndr zneşti s pretinzi c spusele seniorului Ishido auă ă ă

fost menite s fie în vreun fel o insult la adresa mea! Bineîn eles că ă ţ ăel n-ar fi niciodat atît de nepoliticos. Cum îndr zneşti s ascul iă ă ă ţconvorbiri ce nu te privesc? Nu, nu i se va permite s -fi faci seppuku.ţ ăAsta e o onoare. Tu n-ai nici onoare, nici sf pînire de sine. O s fiiă ăcrucificat ast zi, ca un criminal de rînd. S biile tale vor fi rupte şiă ă îngropate într-un sat eta. Fiul t u va fi îngropat într-un sată eta. Capuli i va fi pus in eap ca toat lumea s te batjocoreasc , cu o t bli peţ ţ ă ă ă ă ă ţăcare va fi scris: "Acest om s-a n scut samurai din greşeal . Numele luiă ăa încetat s mai existe!"ă

Cu un efort suprem Usagi îşi controla respira ia, dar pic turile de sudoare curgeau şiţ ă ruşinea îl chinuia. Se înclin spre Toranaga, acceptîndu-şi soarta cu un calm des vârşit.ă ă

Hiro-matsu înainta şi smulse ambele s bii din cing toarea nepotului s u.ă ă ă- St pîne Toranaga, spuse grav, cu îng duin a ta voi veghea euă ă ţ

însumi ca poruncile tale s fie îndeplinite.ă Toranaga încuviin din cap.ţă Tîn rul se plec pentru ultima oar şi apoi d du s se ridice,ă ă ă ă ă dar Hiro-matsu îl împinse din

nou la podea.- Samuraii merg, spuse. La fel şi oamenii. Dar tu nu eşti niciuna, nici alta. Ai s mergi spre moarte tîrîndu-te în patru labe.ă

T cut, Usagi se supuse.ă

t Şi to i din camer fur mişca i d&st pînirea de sine a tîn rului şiţ ă ă ţ ă ă de, m sura curajuluiă

s u. Se va renaşte samurai, îşi spuser ei mul umi i.ă ă ţ ţ232CAPITOLUL 13 în noaptea aceea Toranaga nu izbuti s doarm . Asta i se întîmpla rar, pentru c , deă ă ă

obicei, putea s amine cea mai grabnic problem pîn a doua zi, ştiind c , dac avea s fie înă ă ă ă ă ă ă via a a doua zi, avea s o rezolve cit se putea de bine. Trecuse mult vreme de cîndţ ă ă descoperise c un somn bun aducea dezlegarea la mai toate încurc turile şi, dac nu, ce maiă ă ă conta, de fapt? Nu era via a o pic tur de rou într-o alt pic tur de rou ?ţ ă ă ă ă ă ă ă

Dar în noaptea asta erau prea multe întreb ri descump nitoare asupra c rora trebuia să ă ă ă cugete.

Ce s fac cu Ishido?ăDe ce a trecut Onoshi de partea duşmanului?Cum am s manevrez Consiliul?ăS-au amestecat iar preo ii creştini?ţDe unde va veni urm toarea încercare de asasinat?ăCînd va trebui s m ocup de Yabu?ă ăŞi ce trebuie s fac cu barbarul?ăA spus el, oare, adev rul?ăCurios cum a ap rut barbarul din m rile de la r s rit chiar acum. S fie asta vreun semn?ă ă ă ă ă

E karma lui, s fie elă scînteia ce va aprinde butoiul cu pulbere?



Karma era un cuvînt indian din filozofia budist , adoptat de japonezi, care se referea laă soarta unui individ în aceast via , soart cu neputin de schimbat, influen at de fapteleă ţă ă ţă ţ ă sale dintr-o existen anterioar , faptele bune oferindu-i o pozi ie mai bun în aceast via , iarţă ă ţ ă ă ţă cele rele una matrea. La fel dup cum faptele din aceast existen aveau s afecteze întruă ă ţă ă totul viitoarea renaştere. O persoan se ren ştea mereu în aceast lume de lacrimi pîn cînd,ă ă ă ă dup ce suferea, îndura şi înv a multe de-a lungul atîtor vie i, atingea, in cele din urm ,ă ăţ ţ ă perfec iunea, ajungînd înţ Nirvana, Locul Liniştii Des vîrşite, f r s mai trebuiasc vreodat să ă ă ă ă ă ă

sufere o nou renaştere.ăCurios c Buddha sau un alt zeu, sau pă oate doar karma, l-a dus pe Anjin-san pe feuda lui Yabu. Curios c el a debarcat chiar în satul unde Mura, c petenia secret a re elei de iscoadeă ă ă ţ din Izu, fusese strecurat cu mul i ani în urm , chiar sub nasul lui Taiko şi al boşorogului de tatţ ă ă al lui Yabu. Curios c Tsukku-ja« era aici, înă

233Osaka, ca s t lm ceasc şi nu la Nagasaki, unde ar fi fost de obicei. De asemeni şi că ă ă ă ă

preotul cel mare al creştinilor se afl aici, în Osaka, la fel şi C pitanul General al portughezilor.ă ă Curios c pilotul, Rodrigiies, a fost, de asemeni, la îndemîn ca s -l duc pe Hiro-matsu laă ă ă ă Anjiro la timp, încît s -l prind viu pe barbar şi s intre în st pînirea armelor. Apoi mai e Kasigiă ă ă ă Omi, fiul b rbatului ce-mi va oferi capul lui Yabu, numai s mişc un deget.ă ă

Cit de frumoas e via a-şi cît de trist ! Cît de vremelnic , f r trecut, f r viitor, doară ţ ă ă ă ă ă ă Nem rginitulă acum.

Toranaga oft . Un lucru e sigur: barbarul nu va pleca niciodat de aici. Nici viu, nici mort.ă ă Apar inea împ r iei pentru totdeauna.ţ ă ăţ

Urechile-i prinser paşi aproape neauzi i ce se apropiau şi-şi preg ti sabia. In fiecareă ţ ă noapte îşi schimba, la întîmplare, camera de dormit, str jile şi parola, fiindc ucigaşii erauă ă mereu la pînd . Paşii se oprir de cealalt parte a uşii glisante. Apoi auzi vocea lui Hiro-matsuă ă ă şi începutul parolei:

Dac Adev rul este deja limpede, ce rost mai are medita ia ?ă ă ţ Şi dac Adev rul este ascuns?ă ă spuse Toranaga.E deja limpede, r spunse Hiro-matsu corect.ă

Citatul era dintr-un vechi dasc l budist, Saraha.ăIntra.Numai cînd Toranaga v zu c era, cu adev rat, sfetnicul s u, îşi descleşt mîna de peă ă ă ă ă

sabie.Ia loc.Am auzit c nu dormi. M-am gîndit c poate ai nevoie de ceva.ă ă

Nu. Mul umesc. Toranaga observ cutele adînci din jurulţ ăochilor b trînului. M bucur c ai venit, b trîne prieten,ă ă ă ă spuse.Sigur totul e-n ordine?O, da.Atunci te las. îmi pare r u c te-am tulburat, st pîne.ă ă ă

Nu, te rog, r mîi, sînt bucuros c eşti aici. Aşaz -te.ă ă ăB trînul se aşez eap n ling uşă ă ţ ă ă ă

Am dublat g rzile.ă-Bine.

Dup o vreme, Hiro-matsu spuse:ă- Cît-despre nebunul la, totul a fost f cut cum ai poruncit. Totul.ă ă234Mul umesc.ţSo ia lui - de-ndat ce a aflat sentin a, nepoata mea mi-a cerutţ ă ţ

permisiunea s se omoare ca s -şi înso easc fiul şi so ul înă ă ţ ă ţNem rginire. Am refuzat şi i-am poruncit s aştepte încuviin area ta.ă ă ţ

Inima lui Hiro-matsu sîngera. Ce cumplit e via a!ă ţBine ai f cut.ă î i cer învoirea s -mi pun cap t zilelor. Ceea ce a f cut el te-aţ ă ă ă

pus într-un pericol de moarte, dar vina a fost a mea. Eu trebuia s -i fiăaflat sl biciunile. i-am înşelat încră Ţ ederea.

N-ai voie s - i faciă ţ seppuku. Te rog, alte . Oficial.ţăNu. Am nevoie de tine viu.



I i voi da ascultare. Dar, te rog, st pîne, s -mi primeşti scuzele.ţ ă ă

Scuzele î i sînt acceptate.ţDup o vreme Toranaga spuse:ă

Ce-i cu barbarul?

Multe, alte . Unu: Dac ast zi n-ai fi aşteptat barbarul, ai fiţă ă ă

fost la vîn toare cu şoimul de la prima gean de lumin şi Ishido nuă ă ăte-ar fi prins niciodat în plasa unei atît de dezgust toare întîlniri.ă ăAcum n-ai de ales, decît s -i declari r zboi, dac po i s scapi dină ă ă ţ ăcastelul sta şi s te-ntorci la Yedo.ă ă

Al doilea?Şi al treilea şi al patruzeci şi treilea şi al o sut patruzeci şiă

treilea? Nu sînt nici pe departe atît de deştept ca tine, st pîne, dar pînă ăşi eu mi-aş putea da seama c tot ce ne-au f cut s credem barbarii deă ă ăla miaz zi nu este adev rat. Hiro-matsu era bucuros s vorbeasc . îşiă ă ă ăuşura inima. Dar, dac sînt dou religii creştine, care se ur sc una peă ă ăalta, şi dac portughezii fac parte dintr-o na ie mai mare, spaniol , şiă ţ ădac ara acestui nou barbar - indiferent cum s-o chema - se r zboieşteă ţ ăcu amîndou şi le înfrînge, şi dac aceast ar e o insul la fel ca aă ă ă ţ ă ănoastr şi, cel mai mare "dac " dintre toate, dac el spune adev rul, şiă ă ă ădac preotul a t lm cit întocmai ce spunea barbarul... Ei bine, tu po iă ă ă ţpune laolalt to i aceşti "dac " ca s le g seşti un în eles şi s faci ună ţ ă ă ă ţ ăplan. Eu nu sînt în stare, îmi pare r u. Eu ştiu doar ce-am v zut laă ăAnjiro şi la bordul navei. Acest Anjin-jc/i e foarte destoinic la minte- slab la trup acum, deşi asta ar putea fi din pricina drumului lung, şi

235e copleşitor pe mare. Eu nu mai în eleg nimic despre el. Cum poate s fie astfel şi s laseţ ă ă

totuşi un om s -i urineze pe spate? De ce i-a salvat via a lui Yabu, dup cîte i-a f cut acesta, laă ţ ă ă fel şi via a duşmanului recunoscut de el însuşi, portughezul Rodrigu? Mi se-nvîrte capul deţ atîtea întreb ri de parc aş fi beat cri . Hiro-matsu f cu o pauz . Era foarte îngrijorat. Dar euă ă ţă ă ă zic c ar trebui s -l inem pe uscat şi la fel pe to i cei ca el, dac mai urmeaz şi al n, şi s -iă ă ţ ţ ă ă ţ ă omorîm pe to i foarte repede.ţ

Ce zici de Yabu?Porunceşte-i s -şi facă ă seppuku în noaptea asta.De ce?

N-are nici o bun -cuviin . Ai prev zut întocmai ce-o s facă ţă ă ă ăcînd ajung eu în Anjiro. Avea de gînd s - i fure dreptul t u. Şi e ună ţ ămincinos. Nu te osteni s -l vezi mîine, dup cum ai aranjat. Mai bineă ălas - m pe mine s -i duc acum ordinul t u. Va trebui s -l omori, maiă ă ă ă ădevreme sau mai tîrziu. Mai bine acum cînd î i e la-ndemîn , f r niciţ ă ă ăunul dintre vasalii lui în preajm . Te sf tuiesc s nu pierză ă ă i vremea.

Se auzi un uşor cioc nit în uşa interioar .ă ă- Tora-chan ? Toranaga zîmbi ca întotdeauna la acea voce cu totul aparte şi la diminutivul acela

deosebit.Da, Kki-san?Mi-am luat îng duin a, st pîne, de-a aduceă ţ ă cha pentru tine şi

oaspetele t u. Pot s intru, te rog?ă ă-Da.Amîndoi b rba ii îi r spunser la plec ciune. Kiri închise uşa şi începu s toarneă ţ ă ă ă ă

preocupat . Matroan a doamnelor de onoare ale lui Toranaga, cea mai vîrstmc dintreă ă ă doamnele de la curtea lui, Kiritsubo-noh-Toshiko, poreclit Kiri, avea cincizeci şi trei de ani şiă era dolofan . P ru-i era c runt, talia groas , dar fa a-i era luminat de o permanent bucurie.ă ă ă ă ţ ă ă

N-ar trebui s fii treaz la ora asta din noapte,ă Tora-chanlCurînd o s se crape de ziu şi cred c atunci o s fii afar cu şoă ă ă ă ă imii,nehi Trebuie s dormi!ă

Da, Kiri-c/tflrt! Toranaga o b tu uşor şi afectuos peste fundu-iămare..236 Te rog, nu m lua pe mine cuă Kiii-chan! rîse Kiri. Sînt o femeie



în vîrst şi mi se cuvine mai mult respect. Şi-aşa celelalte doamne aleătale îmi dau destul de furc . Dac nu i-e cu sup rare, m cheamă ă ţ ă ă ăKiritsubo-Toshiko-.swi, st pînul meu, Yoshi Toranaga-noh-ăChikitada!

Uite, vezi, Hiro-matsu. Dup dou zeci de ani, tot mai încearcă ă ăs m mai conduc .ă ă ă

îmi pare r u, sînt mai bine de treizeci dea ani,ă Tora-sama, spuse

ea cu mîndrie. Şi ai fost la fel de uşor de condus, atunci, pe cit eştiacum!Pe la dou zeci şi ceva de ani, Toranaga fusese şi el ostatic la tiranul Ikawa Tadazaki,ă

senior de Suruga şi Totomi, tat l lui Ikawa Jikkyu, duşmanul Iu* Yabu. Samuraiul r spunz toră ă ă de buna purtare a lui Toranaga abia o luase pe Kiritsubo ca o doua so ie. Pe-atunci ea aveaţ şaptesprezece ani. Amîndoi, acest samurai şi so ia lui, Kiri, îl trataser pe Toranaga cu cinste, îiţ ă d duser sfaturi în elepte şi apoi, cînd Toranaga se ridicase împotriva lui Tadazaki şi i seă ă ţ al turase lui Goroda, el îl urmase cu mul i r zboinici şi luptase curajos de partea lui. Mai tîrziu,ă ţ ă în lupta pentru cucerirea capitalei, so ul lui Kiri fusese ucis. Toranaga o întrebase dac nu vreaţ ă s devin una dintre conă ă cubinele lui şi ea acceptase bucuroas . Pe vremea aceea nu eraă gras . Dar era la fel de proteguitoare şi la fel de în eleapt . Ea avea nou sprezece ani şi elă ţ ă ă dou zeci şi patru şi, de atunci pîn azi, ea r m sese capul gospod riei lui. Kiri era foarteă ă ă ă ă iscusit şi foarte desă toinic . De ani de zile îi-conducea gospod ria şi o inuse departe deă ă ţ necazuri.

Departe de necazuri atît cît putea s fie vreodat orice gospod rie cu femei, gîndiă ă ă Toranaga.

Te-ai îngr şat, spuse el, f r s se sinchiseasc , de altfel, c eraă ă ă ă ă ăgras .ă

Se poate, st pîne Toranaga! S-o spui în fa a seniorului Toda!ă ţO, îmi pare r u, va trebui s -mi facă ă seppuku - sau cel pu in s m radţ ă ă în cap, s m fac c lug ri , şi eu, care credeam c sînt atît de tîn ră ă ă ă ţă ă ă ăşi supl ! Izbucni în rîs. De fapt, e drept c am fundul mare, dar ce potă ăs fac? Atîta doar c -mi place s m nînc şi asta e problema lui Buddhaă ă ă ă

237şi asta mi-ekarma, neh? Le servi ceaiul. Pofti i. Acum am s plec. A i dori s-o trimit peţ ă ţ

doamna Sazuko?Nu, grijulia mea Kiri-san, nu, mul umesc. Noi o s mai st m deţ ă ă

vorb pu in, apoi o s m culc.ă ţ ă ăNoapte bun ,ă Tora-sama. Somn uşor, f r vise. Se înclin c treă ă ă ă

el şi Hiro-matsu apoi disp ru.ă îşi sorbir pe îndelete ceaiul, savurîndu-l. Toranaga spuse:ă- Totdeauna mi-a p rut r u c n-ă ă ă am avut un fiu de la Kiri-san.

O dat a r mas grea, dar nu l-a_putut ine. Asta s-a întîmplat cînd cuă ă ţb t lia de la Nagakude.ă ă

- A, aceea.-Da.

Asta se întîmplase chiar dup ce dictatorul Goroda fusese asasinat, cînd generalulă Nakamura - viitorul Taiko - încerca s ia toat puterea în mîinile sale. La vremea aceea izbîndaă ă era îndoielnic , pentru c Toranaga îl sprijinea pe unul dintre fiii lui Goroda, moştenitorul deă ă drept. Nakamura porni împotriva lui Toranaga ling micul sat Nagakude şi armata lui fu înfrîntă ă şi pus pe fug , iar el pierdu b t lia. în elept, Toranaga se retrase urm rit de o nou armat ,ă ă ă ă ţ ă ă ă acum comandat de Hiro-matsu, care era de partea lui Nakamura. Dar Toranaga ocoli capcanaă şi ajunse în provinciile lui f r pierderi, cu întreaga armata, gata din nou de lupt . Cincizeci deă ă ă mii de oameni muriser la Nagakude, foarte pu ini dintre ei ai lui Toranaga. în în elepciunea sa,ă ţ ţ

viitorul Taiko oprise r zboiul civil împotriva lui Toranaga, deşi ar fi cîştigat. Nagakude a fostă singura b t lie pe care a pierdut-o Taiko vreodat , şi Toranaga singurul general care l-a înfrîntă ă ă vreodat .ă

- Sînt bucuros c nu ne-am încleştat niciodat în lupt , alte ,ă ă ă ţăspuse Hiro-matsu.

-Da.Ai fi cîştigat.Nu. Taiko a fost cel mai mare general şi cel mai în elept şi maiţ

chibzuifb rbat care a existat vreodat .ă ăHiro-matsu zîmbi.



- Da. în afar de tine.ă238Nu. Te-nşeli. Din pricina asta am devenit eu vasalul lui. îmi pare r u c e mort.ă ă

-Da.

Şi Goroda, şi el a fost un b rbat straşnic,ă neh? Atî ia oameniţ

buni mor i. Din obişnuin , Hiro-matsu întoarse şi r suci teaca uzat .ţ ţă ă ăO s trebuiasc s porneşti împotriva lui Ishido. Asta va for a peă ă ă ţfiecare daimyo s aleag o dat şi pentru totdeauna, de partea cui este.ă ă ăPîn la urm o s cîştig m r zboiul. Apoi po i s desfiin ezi Consiliulă ă ă ă ă ţ ă ţşi s ajungiă shogun.

Nu caut aceast onoare, spuse Toranaga t ios. De cîte oriă ătrebuie s i-o spun?ă ţ

î i cer iertare, alte . Ştiu, dar simt c ar fi cel mai bine pentruţ ţă ă Japonia.

Asta-i tr dare.ăFa de cine, st pîne? Fa de Taiko? El e mort. Fa de ultimaţă ă ţă ţă

lui dorin şi fa de testamentul lui? Asta e o bucat de hîrtie'. Faţă ţă ă ţăde copilul Yaemon? Yaemon e fiul unui ran, care a uzurpat putereaţăşi moştenirea unui general, pe ai c rui urmaşi i-a ucis. Noi am fostăalia ii lui Goroda, apoi vasalii lui Taiko. Da. Dar amîndoi sînt mor iţ ţpentru totdeauna.

Ai da sfatul sta dac ai fi unul dintre regen i?ă ă ţNu, dar eu nu sînt unul dintre regen i şi sînt foarte bucuros deţ

asta. Sînt doar vasalul t u. Alegerea am f cut-o acum un an. Amă ăf cut-o de bun voie şi nesilă ă it de nimeni.

De ce? Toranaga nu-l întrebase niciodat pîn acum.ă ăPentru c eşti un adev rat b rbat, eşti un Minowara şi pentruă ă ă

c vei face ceea ce e în elept. Ceea ce i-ai spus lui Ishido e drept: noiă ţnu sîntem un popor care s ne l s m conduşi de un consiliu. Noi avemă ă ănevoie de un conduc tor. Pe cine ar fi trebuit s aleg s -l slujesc dintreă ă ăcei cinci regen i? Pe seniorul Onoshi? Da, el e un om foarte în eleptţ ţşi un bun general, dar e creştin şi şchiop şi carnea îi e aşa de mincatăde lepr c pute de la cincizeci de paşi. Seniorul Sugiyama? El e celă ămai bogat daimyo din ar , familia lui e la fel de veche ca a ta, dar eţ ă

un om de nimic, şi schimb tor şi amîndoi îl cunoaştem deă Ł

o via .ţăSeniorul Kiyama? în elept, viteaz, -un marc general şi un vechiţcamarad, dar şi el e creştin şi eu cred c avem destui zei de-ai noştriă

239pe acest P mînt al Zeilor ca s nu fim atît de ingjmfa i şi s ne închin m doar la unul.ă ă ţ ă ă

Ishido? L-am urit pe stîrpitura asta de ran tr d tor de cînd îl cunosc şi singurul motiv pentruţă ă ă care nu l-am omorit a fost c era dinele lui Taiko. Fa a-i t b cit - de vreme i se destinse într-ună ţ ă ă ă surîs. Aşa c vezi, Yoshi Toranaga-noh-Minowara, ir-am avut de-ales.ă

Şi dac eu merg împotriva sfatului t u? Dac manevrez Conă ă ăsiliul Regen ilor, chiar pe Ishido, şi-i dau puterea lui Yaemon?ţ

Orice faci e în elept. Dar to i regen ii te-ar vrea mort. sta eţ ţ ţ Ăadev rul. Eu sînt pentru r zboi imediat.ă ă Imediat. înainte ca ei s teălase singur. Sau, mult mai probabil, s te omoare.ă

Toranaga se gîndea la duşmanii lui. Erau puternici şi numeroşi.I-ar trebui trei s pt mini bune s ise întoarc la Yedo c l torind pe şoseaua Tokaido,ă ă ă ă ă ă

principalul drum care urma coasta, intre Yedo şi Osaka. Ca s plece pe mare era mai periculosă şi i-ar fi luat mai mult timp, afar doar dac mergea cu galera, care putea s navighezeă ă ă împotriva vîntului şi a fluxului.

Mintea Iui Toranaga mai trecu o dat peste planul pe care-l hot rîse. Nu-i g sea nici ună ă ă cusur.

- Am auzit, ieri, în mare tain , c mama lui Ishido îşi vizitează ă ănepotul în Nagoya, spuse el şi Hiro-matsu îşi ciuli imediat urechile.Nagoya era un imens oraş-stat, care, pîn acum, nu se angajase de niciăo parte. Doamna ar trebui s fie "invitat " de stare s viziteze templulă ă ţ ă Johji. S vad -florile de cireş.ă ă



- îndat , spuse Hiro-matsu. Printr-un porumbel c l tor.ă ă ă Templul Johji era renumit pentru trei lucruri: aleea cu cireşi,

firea r zboinic a c lug rilor s i zen-budişti şi credin a declarat şi statornic în Toranaga,ă ă ă ă ă ţ ă ă care, cu ani în urm , pl tise pentru construirea templului şi de atunci continuase s se ocupeă ă ă de între inerea lui.ţ

Florile vor fi cam pe trecute, dar ea va fi acolo mîine. Num -ndoiesc c venerabila doamn are s vrea s stea cîteva zile, e aşaă ă ă ă ă

de odihnitor acolo. Trebuie s mearg şi nepotul ei,ă ă neh?Nu, doar ea. Altfel "invita ia" stare ului prea ar bate la ochi.ţ ţMai departe: trimi i un mesaj secret fiului meu, Sudar : "Plec dinţ ăOsaka în clipa cînd Consiliul îşi încheie întrunirea, peste patru zile." Trimite-l printr-un curier şi mîine-l înt reşti printr-un porumbelăc l tor.ă ă

240Dezaprobarea lui Hiro-matsu era v dit .ă ăAtunci pot s ordon la zece mii de oameni s vin imediat? Laă ă ă

Osaka?Nu. Oamenii de aici sînt destui. Mul umesc, b trîne prieten.ţ ă

Cred c am s m culc acum.ă ă ăHiro-matsu se ridic şi-şi dezmor i umerii.ă ţ Apoi, din prag spuse:- Pot s -i dau lui Fujiko, nepoata mea, permisiunea s seă ă

omoare?-Nu.Dar Fujiko e samurai, st pîne, şi ştii cum sînt mamele cînd eă

vorba de fiii lor. Copilul a fost'primul ei n scut.ăFujiko poate s aib mul i copii. Ce vîrst are? Optsprezece,ă ă ţ ă

cel mult nou sprezece? Am s -i g sesc un alt so .ă ă ă ţHiro-matsu cl tin din cap.ă ă- N-o s vrea nici unul. O cunosc prea bine. Dorin a ei, dină ţ

adîncul inimii, e s -şi pun cap t vie ii. V rog.ă ă ă ţ ă- Spune-i nepoatei tale c nu îng dui o moarte f r rost.ă ă ă ă

în cele din urm Hiro-matsu se înclin şi d du s plece.ă ă ă ă- Cît crezi c ar tr i barbarul în închisoarea aia? întrebă ă ă

Toranaga.Hiro-matsu nu se întoarse dîn drum.Depinde cît de grozav lupt tor e.ă

Mul umesc. Noapte bun , Hiro-matsu. Cînd fu sigur c eţ ă ă stesingur, spuse încet: Kiri-san?Uşa interioar se deschise, ea intr şi îngenunche.ă ă- Trimite imediat un mesaj lui Sudar : "Totul e bine". Trimite-lă

prin porunjbei c l tori. D drumul la trei deodat , în zori. La prinză ă ă ăf acelaşi lucru.ă

-Da, st pîne.ăKiri plec .ăUnul dintre ei trebuie s ajung , gîhdi Toranaga. Cdpu in patru vor c dea prad s ge ilor,ă ă ţ ă ă ă ţ

iscoadelor sau şoimilor. Dar, daci'Isludo n-a descifrat codul nostru, mesajul nu-i va spunenume.

Cifrul era foarte secret. Patru oameni îl ştiau. Fiul s u cel mare, Noboru; cel de-al doilea fiuă al s u şi moştenitor, Sudar ; Kiri; şi el însuşi. Mesajul însemna: "Nu b ga în seam toateă ă ă ă celelalte mesaje.

241

Pune în aplicare Planul Cinci." Aceasta însemna s adune imediat pe to i conduc toriiă ţ ă clanului Yoshi şi sfetnicii lor cei mai apropia i şi de încredere, în capitala sa, Yedo, şi s facţ ă ă mobilizare de r zboi, Cuvîntul codificat pentru r zboi era "Cer de Purpur ". Asasinarea sauă ă ă prinderea sa în captivitate f cea inevitabil "Cerul de Purpur " şi declanşa r zboiul - un atacă ă ă imediat, fanatic asupra capitalei Kyoto, condus de Sudar , moştenitorul s u, cuă ă toate legiunile,spre a pune st pînire pe acel oraş şi pe împ ratul marionet . Acesta ar fi înso it de r zmeri e,ă ă ă ţ ă ţ pl nuite în tain şi pîn la cel mai mic am nunt, în cincizeci de provincii, care fuseseră ă ă ă ă preg tite de-a lungul anilor pentru o asemenea împrejurare. Toate locurile, toate trec torile,ă ă oraşele, castelele, podurile fuseser alese de mult vreme. Erau din belşug şi arme, şi oameni,ă ă şi curaj spre a duce planul la îndeplinire.



E un plan bun, gîndi Toranaga. Dar are s dea greş dac nu conduc eu. Sudar o s deaă ă ă ă greş. Nu din lips de curaj, de inteligen , sau din pricina tr d rii. Pur şi simplu pentru că ţă ă ă ă Sudar n-are înc destul experien şi destule cunoştin e şi nu poate s aduc de partea luiă ă ă ţă ţ ă ă destui dintre acei daimyo independen i. Şi, de asemeni, din pricina castelului Osaka şi aţ Moştenitorului, Yaemon, care stau în cale, de neînvins - izvor a toat duşm nia şi pizma cuă ă care m-am ales în cei cincizeci şi doi de ani de r zboi.ă

R zboiul lui Toranaga începuse de cînd avea şase ani şi fusese dat ca ostatic in tab raă ă

duşmanului, apoi eliberat, şi din nou prins de al i duşmani şi luat din nou ostatic', pîn ce aţ ă ajuns de doisprezece ani. La doisprezece ani condusese prima sa patrul şi cîştigase primaă b t lie.ă ă

Atîtea b t lii. Nici una pierdut . Dar atî ia duşmani. Şi acum se adun cu to ii laolalt .ă ă ă ţ ă ţ ăSudar n-o s izbuteasc . Tu eşti singurul care ai putea s cîştigi cu "Cer de Purpur ",ă ă ă ă ă

poate. Taiko ar fi reuşit. Dar ar fi mai bine s nu trebuiasc s fie pornit "Cer de Purpur ".ă ă ă ă242CAPITOLUL 14Pentru Blackthorne zorii au fost un iad. Era încleştat într-o lupt pe via şi pe moarte cuă ţă

un alt întemni at. Pre ul era o can de terci de ov z. Amîndoi b rba ii erau goi. Cînd un de inutţ ţ ă ă ă ţ ţ era adus în celulele de lemn ale uriaşei bar ci cu un singur cat, i se luau hainele. Un omă îmbr caPOcup mai mult loc, iar în haine pot fi ascunse arme.ă ă

înc perea întunecat şi sufocant era lung de cincizeci de paşi, lat de zece şi ticsit cuă ă ă ă ă ă japonezi goi, asuda i. Cîte un fir de lumin se strecura cu zgîrcenie printre scîndurile şi bîrneleţ ă din care erau f cu i pere ii şi tavanul scund.ă ţ ţ

Blackthorne abia dac putea s stea în picioare. Pielea-i era plin de vîn t i şi zgîrieturi deă ă ă ă ă la unghiile rupte ale b rbatului şi de la aşchiile din scîndurile pere ilor. în cele din urm îi d duă ţ ă ă o lovitur cu capul peste fa , îl apuc de beregat şi-l izbi cu capul de bîrne pîn ce omulă ţă ă ă ă r mase în nesim ire. Apoi îl împinse deoparte şi-şi croi drum printre trupurile şiroind deă ţ sudoare, c tre locul din col , pe care-l voise, şi se preg ti pentru un nou atac.ă ţ ă

în zori sosi vremea mesei şi paznicii începur s le dea ap şi c ni cu terci de ov z prină ă ă ă ă mica deschiz tur din perete. Primea pentru prima dat hran şi ap de cînd fusese aruncată ă ă ă ă în untru cu o zi înainte, la apusul soarelui. Şirul de oameni ce aşteptau s primeasc mîncareă ă ă şi ap era neobişnuit de liniştit. F r disciplin nu primea nimeni mîncare. Apoi b rbatul staă ă ă ă ă ă ca o maimu - neras, murdar, plin de p duchi - îl pocnise peste rinichi şi-i luase por ia, în timpţă ă ţ ce ceilal i aşteptau s vad ce-o s se întîmple. Blackthorne fusese în prea multe înc ier riţ ă ă ă ă ă marin reşti ca s fie înfrînt dintr-o lovitur mişeleasc , aşa ^ se pref cuse neputincios, apoi îlă ă ă ă ă ă izbise s lbatic cu piciorul şi b taia se înte ise. Acum, în col ul lui, Blackthorne v zu, spreă ă ţ ţ ă uluirea sa, c unul dintre b rba i îi întindea cana cu terci şi apa pe care le crezuse pierdute. Leă ă ţ

lu şi-i mul umi.ă ţCol urile erau locurile cele mai c utate. O bîrn de lemn se întindea pe p mînt de-a lungulţ ă ă ă înc perii, împ rfind-o în dou . în fiecare parte erau trei şiruri de oameni - dou şiruri fa înă ă ă ă ţă fa şi cu spatele la perete sau bîrn , iar cel lalt rînd între ei. Numai cei slabi şi bolnavi ocupauţă ă ă şirul din mijloc. Cînd cei mai puternici din şirurile de

243pe margini vroiau s -şi întind picioarele trebuiau s-o fac peste cei din mijloc.ă ă ăBlackthorne v zu dou cadavre umflate şi acoperite de muşte într-unui din şirurile dină ă

mijloc. Dar cei din preajma lor, istovi i sau pe moarte, p reau s le nu le bage în seam .ţ ă ă ăNu putea s vad departe în întunericul în buşitor. Soarele încinsese deja lemnul. G le i-ă ă ă ă ţ

latrin existau, dar înc perea putea îngrozitor, fiindc bolnavii se sc paser pe ei în locurileă ă ă ă ă unde st teau ghemui i.ă ţ

Din cînd în cînd paznicii deschideau uşa d&fier şi strigau cîte un nume. Omul se înclinac tre camarazii lui şi pleca, dar curînd era adus altul iar locul se ocupa din nou. To i de inu iiă ţ ţ ţ p reau s -şi fi acceptat soarta şi încercau, pe cît puteau, s tr iasc în pace cu vecinii dină ă ă ă ă

imediata apropiere.Lîng perete un b rbat începu sa vomite,. Fu împins la iu eal în rîndul din mijloc şi leşin ,ă ă ţ ă ă

sufocat în mare parte sub greutatea picioarelor întinse peste el. Blackthorne trebui s -şiă închid ochii şi s lupte s -şi înfrîng groaza şi începutul de claustrofobie. Toranaga, tic loşiile!ă ă ă ă ă M rog s am prilejul s te bag aici într-oă ă ă zi.

Temniceri blestema i! Seara trecut , cînd îi porunciser s se dezbrace, se luptase cu eiţ ă ă ă dezn d jduit, ştiindu-se înfrînt, luptînd doar pentru c refuza s se predea f r nici oă ă ă ă ă ă împotrivire. Şi apoi fusese b gat cu for a pe uş .ă ţ ă

Erau patru grupuri de astfel de bar ci. Se aflau la marginea oraşului, pe un teren pavat,ă împrejmuit cu ziduri înalte de piatr . Dincolo de ziduri, ung riu, era o bucat de p mîntă ă ă ă



b t torit îngr dit cu funii. Acolo se în l au cinci cruci. Patru b rba i goi şi o femeie fuseseră ă ă ă ă ţ ă ţ ă lega i de încheieturile mîinilor şi de glezne şi r stigni i pe cruci şi, cînd Blackthorne .trecuse peţ ă ţ acolo, urmînd samuraii din gard , v zuse c l ii cu suli e lungi împungînd piepturile victimelor,ă ă ă ă ţ în vreme ce mul imea din jur striga oc ri. Apoi cei cinci fuseser da i jos şi urca i al i cinci, iarţ ă ă ţ ţ ţ samuraii înaintaser şi le ciopîr iser leşurile cu s biileă ţ ă ă lor lungi, rîzînd într-una.

Nemernici-bestii-scîrn vii-împu ite!ă ţNeobservat de nimeni, b rbatul cu care se luptase Blacktljgp-ne începea s -şi revin înă ă ă

sim iri. Z cea pe rindul din mijloc. Sîngele i seţ ă244 închegase pe o parte a fe ei şi nasu-i era zdrobit. S ri brusc la Black-thorne, f r s -i peseţ ă ă ă ă

de oamenii care-i erau în drum.Blackthorne îl v zu venind în ultimul moment, opri iute lovitura şi-l trînti gr mad laă ă ă

p mînt. De inu ii peste care c zu îl înjurar şi unul din ei, m t h los şi sem nînd cu un buldog,ă ţ ţ ă ă ă ă ă ă îl izbi s lbatic cu muchia palmei în ceaf . Se auzi un troznet sec şi capul omului c zu moale.ă ă ă

B rbatul cu mutr de buldog ridic de mo ul sub ire capul plin de p duchi, apoi îl l s să ă ă ţ ţ ă ă ă ă cad . îşi ridic privirile c tre Blackthorne, spuse ceva gutural, zîmbi cu gingiile goale, lipsite deă ă ă din i şi în l din umeri.ţ ă ţă

- Mul umesc, spuse Blackthorne, abia tr gîndu-şi sufletul, bucuros c agresorul n-avuseseţ ă ă priceperea lui Mura la luptele cu mîinile goale.

r Namu meu, Anjin-san, spuse ar tînd spre sine. Tuă ?-Ah, so desu! Aajin-san] Buldogul ar t la rîndul lui spre sine şi trase aer în piept. Minikui.ă ăHai, şi urm o rev rsare de cuvinte japoneze.ă ă

Blackthorne ridic din umeri obosit.ăWakarimasen. Nu în eleg.ţ

-Ah, sodesu!Buldogul sporov i pu in cu vecinii s i, apoi ridic din nou din umeri. Blackthorne în l şiă ţ ă ă ă ţă

el din umeri şi amîndoi îl ridicar pe b rbatul mort şi-l puser Ung celelalte-cadavre. Cînd seă ă ă ă întoarser în col , nimeni nu le ocupaser locurile.ă ţ ă

Mai to i de inu ii dormeau sau încercau s doarm .ţ ţ ţ ă ăBlackthorne se sim ea îngrozitor, murdar şi pe moarte. Nu te speria, îşi spuse, mai ai multţ

pîn s mori... Nu, nu pot tr i mult vreme în iadul sta. Sîntem prea mul i. O, Doamne,ă ă ă ă ă ţ scoate-m de aici! De ce se leag n înc perea cu mine şi la e Rodrigues care se-nal dină ă ă ă ă ţă adîncuri cu cleşti mişc tori în loc de ochi? Nu pot s respir. Trebuie s ies de aici, v rog, vă ă ă ă ă rog, nu mai pune i lemne pe foc şi ce faci aici, Croocq, b iete, credeam c i-au dat drumul.ţ ă ă ţ Credeam c te-ai întors în sat, dar acum noi sîntem aici, în sat, şi cum am ajuns eu aici - e aşaă de r coare şi mai e fata aia, atît de dr gu , jos, pe chei, dar de ce oă ă ţă

245tîr sc spre rm, samuraiul gol şi Omi, acolo, rîde? De ce jos, pe nisip, urme de sînge înă ţă nisip, to i goi, eu sînt gol, şi baborni ele, şi s teni, şi copii, şi iat cazanul, şi noi sîntem înţ ţ ă ă cazan, şi nu, nu mai pune i lemne, nu mai pune i lemne, m înec în scîrn lichid . Oh Doamne!ţ ţ ă ă ă Oh Doamne! Oh Doamne, sînt mort, mort, mort!

- In nomine Patris et Filii et Spiritus sancti.Asta e ultima împ rt şanie, iar tu eşti catolic noi to i sîntem catolici şi tu ai s arzi sau aiă ă ţ ă

s te îneci în urin şi o s arzi în foc, foc, foc...ă ă ăIeşi cu greu din coşmar, cu urechile bubuind de finalul cutremur tor şi liniştitor al ultimeiă

împ rt şanii. Pentru o clip nu ştiu dac era treaz sau dormea, pentru c urechile-iă ă ă ă ă neîncrez toare auzeau din nou binecuvîntarea în latin şi nu-şi crezu ochilor z rind ună ă ă european b trîn, sl b nog şi zbîrcit ca o sperietoare, aplecat peste rîndul de oameni din mijloc,ă ă ă la cincisprezece paşi mai departe. B trînul ştirb avea p rul şi barba lungi, murdare, unghiiă ă rupte şi o sutan împu it , roas de vreme. Ridic o mîn ca o ghear de vultur şi inu cruceaă ţ ă ă ă ă ă ţ de lemn deasupra trupului ce se vedea doar pe jum tate. O raz de soare îl lumin pentru oă ă ă

clip . Apoi închise ochii celui mort, murmur o rug ciune şi-şi ridic privirea.ă ă ă ă II v zu peă Blackthorne holbîndu-se la el.

Sfînt Fecioar , eşti aievea? cîrîi omul într-o spaniol aspr ,ă ă ă ăr neasc , închinîndu-se.ţă ă ă

Da, r spunse Blackthorne'în spaniol . Cine eşti?ă ăB trînul îşi f cu drum pe bîjbîite, morm ind ceva doar pentru el. Ceilal i puşc riaşi îl l sară ă ă ţ ă ă ă

s treac sau s p şeasc pe ei sau peste ei, f r s zic o vorb . Se holb îndelung laă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă Blackthorne cu ochii-i urduroşi. Avea fa a plin de negi.ţ ă

O, Sfînt Fecioar ,ă ă senhor este aievea. Cine eşti? eu... eu sîntc lug r... c lug rul Domingo... Domingo din Ordinul... Ordinul Sacruă ă ă ă



al Sfintului Francisc... Ordinu'... Apoi, pentru o vreme vorbele lui furăo bolboroseal de japonez , latin şi spaniol . Capul îi zvîcnea şi îşiă ă ă ăştergea saliva ce i se prelingea necontenit pe barb . Eşti aievea?ă

Da, sînt aievea. Blackthorne se ridic .ă246Preotul murmură alt Ave M ria,ă cu lacrimile br zdîndu-i obrajii. S rut de nenum rate oriă ă ă ă

crucea şi-ar fi c zut în genunchi dac ar avut loc.ă ă

Buldogul îşi scutur vecinul, trezindu-l din somn. Amîndoi se aşezar pe vine şi f cură ă ă ă atîta loc cît s poat sta şi preotul.ă ăPe binecuvîntatul Sfînt Francisc, rug ciunile mi-au fost asculă

tate. Tu, tu, tu, am crezut c v d alt ar tare,ă ă ă ă senhor, o n luc . Da,ă ăduh necurat. Am v zut aşa de multe... aşa de multe... De cît vremeă ăeste senhor aici? E greu s vezi în întuneric şi ochii mei nu mai sîntăbuni... De cît vreme?ă

De ieri. Dar tu?Nu ştiu, senhor. De mult vreme. M-au b gat aci în septemvrie,ă ă

în anu' Domnului nostru o mie cinci sute nou 'ş opt.ăAcum sîntem în mai. O mie şase sute.O mie şase sute?Un geam t de durere îi ab tu aten ia c lug rului. Se ridic şi-şi croi drum peste trupuri caă ă ţ ă ă ă

un p ianjen, încurajînd pe unul aici, mîngîind pe altul dincolo, într-o japonez curg toare. Nu-lă ă ă putu g si pe muribund, aşa c -şi rosti rug ciunile pe un glas monoton c tre partea aceea aă ă ă ă înc perii şi binecuvînt pe toat lumea, şi nimeni nu se sinchisi.ă ă ă

- Vino cu mine, fiule.F r s aştepte, c lug rul porni şchiop tînd prin înc pere, peste gr mada de oameni, înă ă ă ă ă ă ă ă

întuneric. Blackthorne şov i, nevroind s -şi p r seasc locul. Apoi se ridic şi-l urm . După ă ă ă ă ă ă ă zece paşi privi înapoi. Locul lui disp ruse. P rea de necrezut ca el s fi fost vreodat acolo.ă ă ă ă

Continu s mearg de-a lungul bar cii. în cel mai îndep rtat col , de necrezut, era un locă ă ă ă ă ţ gol. Doar atît cît s se poat lungi un om scund. Mai erau cîteva oale, cîteva boluri şi o rogojină ă ă str veche de paie.ă

Fratele Domingo p şi printre trupuri în locul gol şi-i f cu semn s vin . Japonezii din jur îlă ă ă ă privir în t cere pe Blackthorne, l sîndu-l s treac .ă ă ă ă ă

- Ei şînt turma mea, senhor. To i sînt fiii mei întru binecuvîntatulţDomnul nostru Iisus. Am convertit atî ia aici! Asta-i John ş-aciţ Mark

247şi Matusalem... Preotul se opri sâ-şi trag sufletul. Sînt aşa de obosit. Obosit... eu...ă

trebuie, eu trebuie... Cuvintele i se pierdur şi adormi, în amurg li se mai aduse odat deă ă mîncare. Cînd Blackthorne d du s se ridice, unul dintre japonezii din apropiere îi f cu semn să ă ă ă stea pe loc şi-i aduse un bol plin-ochi. Un altul îl b tu uşor pe preot pe um r ca s -l trezeasc ,ă ă ă ă oferindu-i hran .ă

lyi, spuse b trînul, cl tinînd din cap, cu un zîrabet pe fa şiă ă ţăpuse înapoi castronul cu mîncare în mîinile b rbatuluiă

Iye, Faiddab-sama.Preotul se l s înduplecat şi mînc pu in, apoi se ridic , cu încheieturile trosnindu-i, şiă ă ă ţ ă

d du castronul s u unui om din rîndul din mijloc. B rbatul acesta îşi atinse fruntea de minaă ă ă preotului, iar el îl binecuvânta.

Sînt aşa de bucuros s v z pe unul de-al meu, spuse preotul, cuă ăvocea-i groas şi şuier toare de ran, şi se aşez iar Ung Blackthorne.ă ă ţă ă ăF cu un gest vag cu mina spre cel lalt cap t al închisorii.ă ă ă

tlnu' din turma mea mi-a spus că senhor a folosit cuvîotul"pilot", anjin. Senhor e pilot?

-Da.Mai sînt şi al ii din echipaj aici,ţ senhor?Nu, sînt sigur. De ce te afli aici?Dacă senhor e singur... atuncea senhor vine din Manila?Nu. Pîn acum n-am mai fost niciodat în Asia, spuse Blackă ă

thorne cu grij , într-o spaniol excelent . Aceasta a fost prima meaă ă ăc l torie ca pilot. Am vrut s ies în lume. De ce te afli aici?ă ă ă

Iezui ii m-au b gat, fiule. Iezui ii şi minciunile lor împu ite.ţ ă ţ ţSenhor a vrut s ias în lume? Nu eşti spaniol, nu, nici portughez...ă ăC lug rul se uit atent şi b nuitor, iar Blackthorne se sim i înv luit deă ă ă ă ţ ă



respira ia lui urît mirositoare. Corabia a fost portughez ? Spuneţ ăadev rul, pentru Dumnezeu!ă

Nu p rinte. N-a fost portughez . Jur!ă ăO, Sfint Fecioar ; î i mul umesc. Te rog s m ier i,ă ă ţ ţ ă ă ţ senhor,

mi-a fost fric ... sînt b trîn, prost şi bolnav. Nava a fost spaniol , da'ă ă ăde unde? De unde vine senhor? Flandra spaniol ? Sau Ducatu' deăBrandenburg, poate? Din vreuna din provinciile noastre nem eşti? O,ţ

i-aşa de bine s vorbesc iar în binecuvîntata mea limb de-acas ! Aă ă ă ă248naufragiat senhor ca şi noi? şi-apoi a fost aruncat mişeleşte aci-n închisoare, învinov it peăţ

nedrept de diavolii de iezui i? Fie ei afurisi i şi Domnul s le arate greşelile tic loşiei lor! Ochii iiţ ţ ă ă str luceau s lbatic.ă ă Senhor a zis c n-a mai fost niciodat pîn-acu' în Asia?ă ă

-Da.- Dacă senhor n-a mai fost pîn-acu' în Asia, atunci e ca un prunc în s lb ticie. Da, 's-aşaă ă

multe de spus! senhor ştie c iezui ii-s mai degrab negustori, contrabandişti de arme şiă ţ ă c m tari? C ei in tot nego ul cu m tase de aci şi tot nego ul cu China? C înc rc tura deă ă ă ţ ţ ă ţ ă ă ă fiecare an a Cor biei Negre pre uieşte un milion în aur? C l-au silit pe Sanctitatea Sa, Papa, să ţ ă ă le dea putere deplin asupra Asiei, lor şi dinilor lor, portughezii? C toate celelalte religii nuă ă mai sînt îng duite aci? C iezui ii fac nego cu aur, vînd şi cump r pentru ciştig... pentru eiă ă ţ ţ ă ă înşişi şi pentru pagini - împotriva ordinelor ale îns şi Sanctit ii Sale, Papa Clement, ale regeluiă ăţ Filip şi împotriva legilor p mîntului stuia? C aduc pe furiş în Japonia arme pentru regiiă ă ă creştini de-aci, pe care-i a î la r zvr tire? C se-amestec în politic şi codoşesc pentru regi,ţ ţă ă ă ă ă ă mint şi înşal şi fac m rturie mincinoas împotriva noastr ! C însuşi P rintele lor Inspector aă ă ă ă ă ă trimis o epistol tainic viceregelui nostru spaniol din Luzon, rugîndu-l s -i trimită ă ă ă conchistadorii ca s cucereasc ara - au cerşit o invazie spaniol ca s-acopere multele p cateă ă ţ ă ă ale portughezilor. Toate necazurile noastre pot fi puse pe seama IOT, senhor. Iezui ii mint şiţ înşal şi împr ştie otrav împotriva Spaniei şi preaiubitului nostru rege, Filip! Minciunile lor m-ă ă ăau b gat pe mine aici şi au f cut ca dou zeci şi şase de sfin i p rin i s fie supuşi martiriului! Eiă ă ă ţ ă ţ ă cred c eu nu pricep, fiindc am fost odat ran... da' eu ştiu s scriu şi s dtesc,ă ă ă ţă ă ă senhor, ştius scriu şi s citesc! Am fost unul din secretarii Excelen ei sale, viceregele. Eî cred c noi,ă ă ţ ă franciscanii, nu în elegem... Aid trecu iar la un amestec de spaniol şi latin .ţ ă ă

Lui Blackthorne îi revenise inima la loc, iar spusele preotului îi stîrniser curiozitatea. Ceă arme? Ce aur? Ce nego ? Ce Corabie Neagr ? Un milion? Ce invazie? Ce regi creştini?ţ ă

Nu-l înşeli cumva pe bietul b trîn? se întreb . El te crede prieten, nu duşman.ă ăNu l-am min it.ţDar ai l sat s se în eleag c -i eşti prieten?ă ă ţ ă ă

249I-am r spuns deschis.ăDar i-ai spus ceva despre tine?Nu.E drept?Asta-i prima lege ca s r mîi în via în ape vr jmaşe: nu dai nimic de bun voie.ă ă ţă ă ăC lug rul era din ce în ce mai mînios. Japonezii din jur se mişcar nelinişti i. Unul dintre eiă ă ă ţ

se ridic , îl mişc blînd pe preot şi-i vorbi. încetul cu încetul fratele Domingo îşi ieşi din criz ,ă ă ă ochii i se limpezir . Se uit spre Blackthorne, recunoscîndu-l, r spunse japonezului şi îi potoliă ă ă pe ceilal i.ţ

Cer iertare, senhor, spuse gîfîind. Ei... ei au crezut c -s mîniosăpe... pesenhor. Dumnezeu s -mi ierte mîniaprosteasc ! A fost doar...ă ăque va, iezui ii vin din iad, cu ereticii şi p gînii. Pot spune multe despreţ ăei. C lug rul îşi şterse saliva de pe b rbie şi încerc s se linişteasc ,ă ă ă ă ă ă îşi ap s pieptul ca s -şi aline durerea. Ce spuneaă ă ă senhor? Corabia

fost aruncat pe rm? ;ă ţăDa. într-un fel. Ne-am pus pe uscat, spuse Blackthorne. îşi

întinse picioarele cu grij . Oamenii care priveau şi ascultau îi f cură ă ămai mult loc. Unul se ridic şi-i f cu semn s se lungeasc . Mul umesc,ă ă ă ă ţ îi spuse imediat. O, cum se spune "mul umesc", p rinte?ţ ă

Domo. Uneori zici arigato. O femeie trebuie s fie foarteăpoliticoas ,ă senhor. Ea spune arigato goziemashita.

Mul umesc. Cum îl cheam ? Blackthorne ar t "spre omul careţ ă ă ăse ridicase.

sta-i Gonzales.Ă



Dar care e numele lui japonez?A, da! El e Akabo. Da' asta-nseamn "hamal",ă senhor. Ei n-au

nume. Numa' samuraii au nume.-Cum?- Numa' samuraii au nume, nume de familie şi nume mic. E legea

lor, senhor. To i ilal i trebuie s se descurce cu ceea ce sînt: hamal,ţ ă ţ ăpescar, buc tar, gîde, ran şi tot aşa. Fiii şi fiicele sînt cel mai adeseaă ţă

Prima Fiic , A Doua Fiic şi tot aşa. Uneori îi zic cîte unuia "pescarulă ăcare st Ung ulm" ori "pescarul care nu vede bine". C lug rul ridică ă ă ă ădin umeri şi-şi în buşi un c scat. Japonezilor de rînd nu li se-ng duieă ă ă

250s aib nume. Tîrfele îşi dau singure nume: Crap, ori Lun , ori Petal , ari ip tori Stea. Eă ă ă ă Ţ ă

ciudat,senhor, dar asta-i legea lor. Noi le d m nume creştine, nume adev rate, cînd îi botez mă ă ă şi le aducem mîntuirea sufletelor şi cuvîntul Domnului... Vorbele i se pierdur şi adormi.ă

- Domo, kabo-san, Ă îi spuse Blackthorne hamalului.Omul zîmbi timid, se înclin şi r sufl adînc.ă ă ă

Mai tîrziu c lug rul se trezi, spuse o rug ciune scurt şi se rpină ă ă ă ă- Doar de ieri, a zis senhor? A i venit aici doar de ieri? Ce s-aţ

atîmplat cu senhor?- Cînd am acostat era acolo un iezuit, spuse Blackthorne. Dar

, p rinte, spuneai c te-au acuzat? Ce s»a întîmplat cu tine şi corabiaă ă- Corabia noastr ? A-ntrebată senhor de corabia noastr ? Veneaă

senhor din Manila ca noi? Ori... o, ce prost sînt! Mi-aduc aminte-acu',senhor a plecat de acas s vad lumea şi n-a mai fost în Asia pîn-a'cu'.ă ă ăPe sfintul trup al lui Iisus, i-aşa de bine s mai stau de vorb c-un.omă ăcivilizat, în binecuvîntata mea limb de-acas !ă ă Que va, a trecut atîtaamar de vreme. Capul m doare, m doare,ă ă senhor. Corabia noastr ?ăNoi ne îndreptam, în sfîrşit, spre cas . Urma s plec m c tre cas dină ă ă ă ăManila la Acapulco, în ara Iu' Cortez, în Mexic şi de acolo, pe uscat,ţla Vera Cruz. Mai departe, alt corabie ne trecea peste Atlantic şi-năcele din urm , am fi ajuns acas . Satul meu e pe ling Madrid. Ii ziceă ă ăSanta Veronica. De patruş' de ani sînt plecat, senhor. în Lumea Nou ,ă în Mexic şi în Filipine. Mereu cu glorioşii noştri conchistadori, SfintaFecioar s -i aibe în paz ! Am fost la Luzon, cînd l-am nimicit peă ă ăregele de acolo, un p gîn, Lumalon, şi-am cucerit Luzonul. Aşa amăadus cuvîntul Domnului în Filipine. Mul i dintre converti ii noştri,ţ ţ

japonezi au luptat al turi de noi chiară e-atanci, senhor.ă Ce lupt tori!ăAsta a fost în 1575. Sfinta Biseric a prins bine r d cini acolo, fiule, şiă ă ănu-i urm de iezui i sau de portughezi împu i i. Eu venisem în Japoniaă ţ ţ ţca de doi ani, dup aia a trebuit s plec iar la Manila, cînd ne-au tr dată ă ăiezui ii.ţ

C lug rul se opri şi închise ochii furat de somn. Mai tîrziu se trezi iar şi, aşa cum fac uneoriă ă b trînii, continu de parc n-ar fi dormit deloc.ă ă ă

251- Corabia mea a fost marele galion San Felipe. Duceam q

înc rc tur de mirodenii, aur, argint şi monezi pre de un milion şiă ă ă ţ jum tate de pesos. O furtun n prasnic ne-a luat şi ne-a aruncat peă ă ă ă

rm, la Shikoku. Corabia şi-a sf rîmat pupa într-un banc de nisip - înţă ăa treia zi - da' pîn-atunci noi deja desc rcasem lingourile şi mai toată ă înc rc tura. Apoi ni s-a trimis vorb c totul e pus la popreal de însuşiă ă ă ă ă Taiko, c eram pira i şi... Se opri, b gînd de seam t cerea care seă ţ ă ă ă

l sase.ăUşa de fier a celulei se deschise.Paznicii începur s strige nume de pe o list . Buldogul, b rbatul, care se împrietenise cuă ă ă ă

Blackthorne, fu unul dintre cei striga i. Ieşi f r s se uite înapoi. Fu strigat şi unul din oameniiţ ă ă ă din jurul c lug rului. Akabo. Akabo îngenunche în fa a c lug rului, care-l binecuvînt şi f cuă ă ţ ă ă ă ă semnul crucii deasupra lui şi-i d du repede ultima împ rt şanie. Omul s rut crucea şi plec .ă ă ă ă ă ă

Uşa se închise din nou.Au s -l execute? întreb Blackthorne.ă ăDa, Golgota lui e dincolo de uş . Fie ca Sfînta Fecioar s -i iaă ă ă

repede sufletul şi s -i dea r splata veşniciei.ă ă



Ce-a f cut omul sta?ă ăA înc lcat legea - legea lor,ă senhor. Japonezii sînt un popor

simplu. Şi foarte sever. Ei, z u, au o singur pedeaps - moartea. Peă ă ăcruce prin ştrangulare sau prin decapitare. Pentru dat foc dinadinsosînda e rugul. Aproape c n-au alte pedepse - surghiun uneori,ăt ierea p rului la femei, alteori. Dar - b trînul oft - dar mai întotă ă ă ădeauna pedeapsa e moartea.

Ai uitat temni a.ţDus pe gînduri, c lug rul culese o c puş de pe bra .ă ă ă ă ţNu-i felul lor de-a pedepsi, fiule. Pentru ei, temni a e numa' unţ

loc vremelnic unde-l in pe om pîn -i hot r sc soarta. Aci vin doarţ ă ă ăvinova ii. Doar pentru foarte pu in timp.ţ ţ

Asta-i o prostie. Şi tu? Eşti aici de un an, aproape doi. într-o bun zi o s vin şi dup mine, ca dup to i ceilal i. Aciă ă ă ă ă ţ ţ

e doar un loc de z bav între iadul de pe p mînt şi gloria vie ii veşnice,ă ă ă ţNu te cred.252Nu te teme, fiule. E voia Domnului. Eu-s aci şi pot s teă

spovedesc, senhor, s - i dau dezlegarea şi s fie totu' în regul ; via aă ţ ă ă ţveşnic e la nici o sut de paşi şi clipe de uşa aia. Ar vreaă ă senhor s -lăspovedesc acum?

Nu - nu, mul umesc. Nu acum. Blackthorne privi spre uşa deţfier. A încercat vreodat cineva s scape de aici?ă ă

De ce-ar face-o? N-ai unde fugi, n-ai un' s te-ascunzi. Legileăsînt foarte aspre. Cine ajut un puşc riaş fugit sau un om care face oă ăcrim ... Ar t vag spre uşa bar cii. Gonzales - Akabo - omul care aă ă ă ăplecat. El e kaga. Mi-a povestit...

Ce e un toga?O, ştia-s hamalii,ă senhor, b rba i care duc palanchine sau oă ţ

lectic mai mic , ca un hamac care se leag n pe o pr jin purtat deă ă ă ă ă ă ădoi oameni. El ne-a povestit c tovar şul lui a furat o eşarf de m taseă ă ă ă

' de la un client, s rmanu', şi, pentru c el însuşi n-a dezv luit furtul, trebuie s pl tească ă ă ă ă ă şi el cu via a.ţ Senhor poate s m creaz , s -ncerci s fugi sau chiar s aju i pe cineva s fug ,ă ă ă ă ă ă ţ ă ă înseamn s - i pierzi via a, a ta şi a lor t i. Ei sînt foarte aspri,ă ă ţ ţ ă senhor.

Atunci to i merg la moarte ca oile?ţN-au de ales. E voia Domnului.

Nii te înfuria şi nu te pierde cu firea, se preveni Blackthorne. Fii calm. Te po i gîndi la oţ cale. Nu tot ce spune preotul e adev rat. E Jicnit. Cine n-ar fi, dup atîta vreme?ă ă Temni ele astea sînt noi pentru ei,ţ senhor, spunea c lug rul.ă ă

Taiko le-a ridicat aici, acum cî iva ani, aşa zic ei. înaintea lui, n-a existatţnici una. Mai înainte, cînd omul era prins, îşi m rturisea vina şi eraăexecutat.

Şi dac nu m rturisea?ă ă To i m rturisesc: cu cît mai curînd, cu atît mai bine,ţ ă senhor. Şi

la noi este la fel dac eşti prins.ăC lug rul dormi pu in, sc rpinîndu-se în somn şi bolborosind. Cînd se trezi, Blackthorneă ă ţ ă

întreb :ăSpune-mi, te rog, p rinte, cum au pus blestema ii de iezui i ună ţ ţ

slujitor de-al Domnului în gaura asta nenorocit ?ăNu-s multe de spus, da-i deajuns. Dup ce oamenii lui Taikoă

au venit şi ne-au luat toate lingourile şi bunurile, C pitanul nostruăII253General a inut mor iş s mergem în capital s ne plîngem. N-aveau nici un temei s ni leţ ţ ă ă ă ă

popreasc . Nu eram noi slujitorii Majest ii Sale Preacatolice, regele Filip al Spaniei, cîrmuitorulă ăţ celui mai mare şi mai bogat imperiu din lume? Cel mai puternic monarh din lume? Nu le eramnoi prieteni? N-a rugat Taiko Manila spaniol s fac nego direct cu Japonia, s distrugă ă ă ţ ă ă monopolul împu it al portughezilor? Popritul n-a fost decît o greşeal . N-avea cum s fie altfel.ţ ă ă

Eu am mers cu C pitanul nostru General, pentru c ştiam pu in japonez - nu multă ă ţ ă ă ă pentru vremea aceea. Senhor, San Felipe se împotmolise şi-a eşuat în octomvrie 1597. Iezui ii -ţ



unu pe nume p rintele Martin Alvito - au avut îndr zneala s se ofere s mijă ă ă ă loceasc pentruă noi, acolo, în Kyoto, care-i capitala. Neobr zare! P rintele nostru Inspector, franciscan, frateleă ă Braganza, era în capital şi el era ambasador - un ambasador adev rat din Spania, la curtea luiă ă Taiko! Preafericitul frate Braganza se afla acolo, în capital , în Kyoto, de cinci ani,ă senhor.Chiar Taiko însuşi, în persoan , îl rugase pe viceregele nostru din Manila s trimit în Japoniaă ă ă c lug ri francisă ă cani şi un ambasador. Aşa c a venit preasfin itul p rinte Braganza. Şi noi,ă ţ ă senhor, cei de pe San Felipe, ştiam c te puteai bizui pe el, nu ca iezui ii.ă ţ

Dup multe, foarte multe zile de aşteptare, Taiko ne-a primit -era un b rbat m runt, firav,ă ă ă urît, senhor - iar noi ne-am cerut înapoi lucrurile şi o alt nav , sau o transbordare, pentru careă ă C pitanul nostru General s-a oferit s pl teasc prea din belşug. înf işarea a. mers bine, amă ă ă ă ăţ zis noi, şi Taiko ne-a trimis acas . Ne-am dus la mîn stirea noastr din Kyoto şi am ad stat.ă ă ă ă Apoi, de-a lungul lunilor care-au venit, cît am aşteptat hotarîrea lui, am tot adus cuvîntulDomnului printre barbari. Ne ineam slujbele în v zul tuturor, nu ca ho ii. Noaptea, cum facţ ă ţ iezui ii. Vocea fratelui Domingo era plina de dispre . Noi ineam tipicul şi veşmintele dupţ ţ ţ ă canon, n-am mers masca i în preo i b ştinaşi, aşa cum fac ei. Noi am adus cuvîntul Domnuluiţ ţ ă oamenilor de rînd, oropsi ilor, bolnavilor şi s racilor, nu ca iezui ii, care se-nso esc doar cuţ ă ţ ţ prin ii. Congrega ia noastr a crescut. Aveam un spital pentru leproşi, biserica noastr , iarţ ţ ă ă turma noastr prop şea,ă ă senhor, tot mai mult. Era gata-gata s convertim pe mul i dintre regiiă ţ lor şi apoi, într-o bun zi, am fost tr da i.ă ă ţ

254 într-o zi, în ianuarie, noi, franciscanii, am fost aduşi cu to ii în fa a judelui şi învinov i i,ţ ţ ăţ ţ

înscrisul avea sigiliul personal al lui Taiko, senhor, învinov i i c le-am înc lcat legile, le-amăţ ţ ă ă tulburat pacea - şi am fost osîndi i la moarte prin crucificare. Noi eram patruzeci şi trei.ţ Bisericile noastre de pe întreg cuprinsul rii aveau s fie distruse, toate congrega iile noastreţă ă ţ spulberate în patru vînturi - cele franciscane, nu iezuite, senhor. Numa' ale noastre, senhor.Fusesem învinov i i pe nedrept. Iezui ii picuraser vorbe otr vite în urechile lui Taiko, cum c-ăţ ţ ţ ă ăam fi conchistadori, c vrem s cotropim meleagurile astea, cînd, de fapt, iezui ii îl imploraseră ă ţ ă pe Excelen a sa, viceregele nostru, s trimit o armat din Manila. Am v zut cu ochii meiţ ă ă ă ă scrisoarea! De la P rintele lor Inspector. Ei sînt diavoli, care zic c slujesc Biserica şi peă ă Dumnezeu, da' nu se slujesc decît pe ei înşişi. Sînt setoşi de putere, putere cu orice pre . Seţ ascund în spatele s r ciei şi pioşeniei, dar pe din dos, se ghiftuie ca regii şi strîng averi.ă ă Queva, senhor, adev rul e c au pizmuit congrega ia noastr , biserica noastr , adev rul şi felulă ă ţ ă ă ă nostru de via .ţă Daimyo-ul de Hizen, don Francisco

numele lui japonez e Harima Tadao, da' a fost botezat don Franciscoa pus vorb pentru noi. El e ca un rege, to iă ţ daimyo sînt la fel de regi,

iar el e franciscan şi a pus o vorb bun pentru noi, dar f r nici ună ă ă ă

folos. în cele din .urm , dou 'şase au fost martiriza i. Şase spanioli, şaptesprezece dintre noviciiă ă ţ noştri japonezi şi al i trei. Preafericitul Braganza a fost unul dintre ei şi, printre înv cei, auţ ăţă fost trei b ie andri. O,ă ţ senhor, în ziua aceea credincioşii au fost cu miile acolo. Cincizeci, o sută de mii de oameni au privit sfîntul martiriu de la Nagasaki, aşa mi s-a povestit. Era o zi aspr deă fevruarie, dintr-un an aspru cu noi. A fost anu' cutremurelor şi taifunurilor, al rev rs rilor deă ă ape, a fost furtun şi foc, cînd mîna Domnului s-a l sat necru toare asupra Marelui Ucigaş şi i-ă ă ţăa sf rîmat pîn şi m re ul' lui castej, Fushimi, cînd El a zguduit din temelii p mîntul. A fostă ă ă ţ ă înfricoş tor, dar şi minunat de privit, Degetul Domnului pedepsind paginii şi p c toşii.ă ă ă

Aşa c au fost tortura i,ă ţ senhor, şase spanioli de treab . Turma Şi biserica noastr s-auă ă risipit, iar spitalul a fost închis. Fa a b trînului era istovit . Eu... eu am fost unul din cei aleşiţ ă ă pentru martiriu, dar...

255da' n-a fost s fie cinstea mea. Ne-au pornit pe jos din K«oîp şi, cînd am ajuns în Osaka,ă

ne-au dus pe unii din noi la una din mîn stirile noastre de aci iar ilal i... la ilal i le-au t iată ă ţ ă ţ ă

cîte o ureche, apoi i-au perindat pe str zi ca pe nişte criminali de rînd. Dup asta, blagoslovi iiă ă ţ fra i au fost puşi s mearg spre apus. Timp de o lun . Sl vit lor c l torie s-a terminat pe unţ ă ă ă ă ă ă ă deal numit Nishizaki, care se înal lîng marele port Nagasaki. L-am implorat pe samurai sţă ă ă m lase cu ei, dar,ă senhor, el mi-a poruncit s m -ntorc la mîn stire, aici, la Osaka. F r nici ună ă ă ă ă temei. Şi apoi, cîteva luni mai tîrziu, am fost puşi în temni a asta. Eram trei, cred c trei, da' euţ ă eram singurul spaniol. Ceilal i erau novici, fra i de-ai noştri, japonezi. Cîteva zile mai tîrziuţ ţ paznicii le-au strigat numele. Numele meu nu l-au strigat niciodat . Poate c -i voia Domnului,ă ă senhor, ori poate c împu i ii ia de iezui i m-au l sat în via doar ca s m chinuie - ei, careă ţ ţ ă ţ ă ţă ă ă mi-au luat bucuria martiriului în mijlocul fra ilor mei. E greu,ţ senhor, s ai r bdare. Foarteă ă grt,*î...



B trînul c lug r închise ochii, se rug şi plînse pîn adormi.ă ă ă ă ăOricît de mult îşi dorea, Blackthorne nu putu s adoarm , deşi se f cuse noapte. Pielea-lă ă ă

mînca din pricina p duchilor. Capul'i se învîrtea de spaim .ă ăŞtia, cu o claritate teribil , c nu era nici o cale de sc pare. Era copleşit de z d rnicie şi seă ă ă ă ă

sim ea la un pas de moarte. în toiul nop ii spaima-l birui şi, pentru prima oar în via a lui, seţ ţ ă ţ d du b tut şă ă i plînse.

Da, fiule, murmur c lug rul. Ce este?ă ă ă

Nimic, nimic, spuse Blackthorne, cu inima b tînd s -i spargă ă ăpieptul. Culc -te.ă r

N-ai de ce te teme. To i sîntem în mîinile Domnului, spuseţc lug rul şi adormi din nou.ă ă

Groaza cea mare îl p r si pe Blackthorne. în locul ei r mase o spaim cu'care se puteaă ă ă ă tr i. Am s ies într-un fel de aici, îşi spuse, încercînd s cread .ă ă ă ă

în zori li se aduse mîncare şi ap . Acum Blackthorne se sim ea mai puternic. E o prostie să ţ ă te dai b tut aşa, se mustr singur. O prostie, o sl biciune şi un lucru foarte periculos. S nuă ă ă ă mai faci asta din nou, c-o s te distrugi, o s -nebuneşti şi sigur ai s mori. Au s te pun înă ă ă ă ă rîndul al treilea şi ai s mori. Fii atent, ai r bdare şi p zeşte-te'.ă ă ă

- Cum te sim i azi,ţ senhor?256Bine, mul umesc, p rinte. Dar tu?ţ ăDestul de bine, mul umesc.ţCum spun asta în japonez ?ăDomo, genki desu.Domo, genki desu. P rinte, ieri ziceai, ceva despre Cor biileă ă

Negre portugheze... Cum arat ? Ai v zut vreuna?ă ăO, da, senhor. Sînt cele mai mari nave din lume, aproape de

dou mii de tone. Trebuiesc nu mai pu in de dou sute de marinari şiă ţ ămuşi ca s manevreze una,ă senhor, şi, cu echipaj şi c l tori, ar fi cuă ătotul aproape o mie de suflete. Mi s-a spus c hambarele asteaăplutitoare navigheaz bine cu vîntul din pup , dar se mişc anevoie cuă ă ăvîntul din travers.

Cîte tunuri au?Uneori dou zeci sau treizeci pe trei pun i.ă ţP rintele Domingo era bucuros s r spund la întreb ri, s vorbeasc şi s pov uiasc ,ă ă ă ă ă ă ă ă ăţ ă

iar Blackthorne era tot atît de bucuros s asculte şi s înve e. Cunoştin ele dezlînate aleă ă ţ ţ c lug rului erau de nepre uit şi foarte întinse.ă ă ţ

Nu, senhor, spunea el acum. Domo înseamn "mul umesc" şiă ţdozo, "v rog". "Ap " se ziceă ă mizu. Totdeauna s - i aminteşti că ţ ă japonezii pun mare pre pe bunele purt ri şi curtenie. Odat , cîndţ ă ăeram în Nagasaki... Of, de-aş avea cerneal , o pan şi hîrtie! A, ştiu,ă ăuite, scrie cuvintele în rîn , asta are s te-ajute s le ii minte...ţă ă ă ă ţ

Domo, spuse Blackthorne. Apoi, dup ce mai memora cîtevaăcuvinte, întreb : De cît vreme sîntă ă portughezii aici?

O, ei au descoperit p mîntul sta în 1542,ă ă senhor, anul în carem-am n scut eu. Au fost trei b rba i, da Mo a, Peixoto şi numeleă ă ţ ţcel lalt nu pot s mi-l aduc aminte. To i erau negustori portugheziă ă ţcare f ceau nego pe coastele Chinei, într-o jonc chinezeasc , dintr-ă ţ ă ăun port din golful Siam. Senhor a fost în Siam?

-Nu. .-..■■- O, sînt multe de v zut în Asia. Aceşti trei b rba i f ceau nego ,ă ă ţ ă ţ

da' au fost prinşi de o mare furtun , un taifun, şi-au fost ab tu i de laă ă ţ

drumul lor, şi au acostat cu bine la Tanegashima, în Kyushu. Atunci afost pentru prima oar cînd un european a pus piciorul pe p mîntu'ă ă Japoniei şi îndat a început nego ul. Cî iva ani mai tîrziu, Francisă ţ ţ

257Xavier, unul din fondatorii ordinului iezuit, a ajuns aici. Asta a fost în 1549... un an greu

pentru Japonia, senhor. Unul dintre fra ii noştri ar fi trebuit s fi fost primul, atunci am fiţ ă moştenit noi p mîntul sta, nu portughezii. Francis Xavier a murit trei ani mai tîrziu în China,ă ă singur şi p r sit...ă ă Senhor, i-am spus c deja e un iezuit la curtea împ ratului Chinei, într-unţ ă ă loc care se cheam Beijing?... O, trebuie s vezi Manila,ă ă senhor, şi Filipinele! Noi avem patrucatedrale, şi aproape trei mii de conchistadori, şi şase mii de solda i japonezi r spîndi i înţ ă ţ



insule, şi trei sute de fra i...ţMintea lui Blackthorne era burduşit cu fapte, cu multe cuvinte şi expresii japoneze.ă

începu s întrebe despre via a din Japonia, despreă ţ daimyo şi samurai, nego şi Nagasaki, r zboiţ ă şi pace, despre iezui i şi franciscani, despre portughezii din Asia şi despre Manila spaniol şi cîtţ ă mai multe despre Corabia Neagr , care pleca în fiecare an din Macao. Trei zile şi trei nop i aă ţ stat Blackthorne cu p rintele Domingo. A întrebat, şi a ascultat, şi a înv at, şi a avut nop i deă ăţ ţ coşmar. Se trezea şi punea din nou întreb ri ca s afle cît mai multe.ă ă

Apoi, în a patra zi, a fost strigat numele s u:ă- Anjin-ja/i!258CAPITOLUL 15 în t cerea des vîrşit , Blackthorne se ridic în picioare.ă ă ă ăSpovedania ta, fiule, spune-o repede.Eu... eu nu cred... eu...Cu mintea înce oşat , Blackthorne îşi d du seama c vorbea englezeşte, aşa c -şi strinseţ ă ă ă ă

buzele şi începu s se îndep rteze. C lug rul se ridica gr bit în urma lui, crezînd c vorbeleă ă ă ă ă ă fuseser în olandez sau german , i se ag de mîn şi porni şontîc ind al turi de el.ă ă ă ăţă ă ă ă

- Repede, senhor. O s - i dau dezlegare. Gr beşte-te, pentruă ţ ănemurirea sufletului t u. Spune iute doar că ă senhor m rturiseşte înăfa a lui Dumnezeu toate p catele de pîn' acu'.ţ ă

Se apropiaser de uşa de fier şi c lug rul se ag a de Black-iorne cu o putere neb nuit .ă ă ă ăţ ă ăSpune-o acum! Sfînta Fecioar o s te aib în paz !ă ă ă ă

Blackthorne îşi smulse bra ul şi-i spuse r guşit în spaniol :ţ ă ăDu-te cu Dumnezeu, p rinte.ă

Uşa se închise cu zgomot în urma lui.Ziua era incredibil de r coroas şi pl cut , norii fugeau din fa a nui vînt uşor ce adiaă ă ă ă ţ

dinspre sud-est. Trase adine în piept cîteva guri din aerul curat şi binef c tor, iar şele îi cloGOti în vine.ă ă

Setea de via puse st pînire pe el.ţă ă (

în curte se aflau cî iva puşc riaşi goi, un slujbaş oficial, temniceri cu suli e,ţ ă ţ eta, şi un grupde samurai. Slujbaşul era îmbr cat într-un chimonou sobru iar peste el o hain de ceremonieă ă cu umeri largi, epeni, ca nişte aripi, iar pe cap purta o p l rie mic , de culoare închis . St teaţ ă ă ă ă ă în fa a primului puşc riaş, citind de pe un sul delicat de hîrtie, şi, cînd termin , fiecare porneaţ ă ă tîrîindu-şi picioarele dup grupul lui de temniceri, c tre por ile mari ale cur ii. Blackthorne eraă ă ţ ţ ultimul. Spre deosebire de ceilal i, lui i se d du o fişie de pînz de pus în jurul şoldurilor, unţ ă ă chimonou de bumbac şi sandale de lemn. Paznicii lui erau samurai.

Hot rîse s-o rup la fug deîndat ce avea s ias pe poart , dar cu cît se apropiau deă ă ă ă ă ă ă hotarul închipuit, samuraii se strîngeau mai mult în jurul lui, închizîndu-l între ei. Ajunser laă poart um r la um r. O mare mul ime de oameni se strînsese s priveasc . Erau îmbr ca iă ă ă ţ ă ă ă ţ curat şi îngrijit, cu umbrele de soare purpurii, galbene şi aurii. Un

259b rbat deja fusese legat pe crucea sa, şi aceasta începuse s fie ridicat . Ling fiecareă ă ă ă

cruce aşteptau doi eta, cu suli ele lungi, str lucind în soare.ţ ăBlackthorne îşi încetini pasul. Samuraii se strînser şi mai mult în jurul lui, gr bindu-l.ă ă

Neputincios, se gîndi c ar fi fost mai bine s moar pe dat , repede, aşa c -şi încorda mînaă ă ă ă ă preg tindu-se s înşface cea mai apropiat sabie. Dar nu mai apuc s o fac , pentru că ă ă ă ă ă ă samuraii întoarser spatele acelui loc, îndreptîndu-se c tre ziduri, în direc ia str zilor ceă ă ţ ă duceau c tre oraş şi castel.ă

Aştept abia r suflînd, dorind s fie sigur. Trecur prin mul imea ce se tr gea la o parte şiă ă ă ă ţ ă se înclina, apoi ajunser în strad . Acum nu mai înc pea nici o îndoial .ă ă ă ă

Blackthorne sim i c renaşte.ţ ă

Cînd putu s vorbeasc spuse: "Unde mergem? ", f r s -i pese c vorbele n-aveau s -i fieă ă ă ă ă ă ă în elese sau c erau în englez . Parc plutea. T lpile abia i-atingeau p mîntul, cureleleţ ă ă ă ă ă sandalelor nu-l mai stînjeneau, chimonoul nu-l mai deranja. De fapt, te sim i chiar bine în el,ţ gîndi. Pu in r coros, poate, dar pe o zi frumoas ca asta e cel mai nimerit lucru de purtat peţ ă ă dunet !ă

- Pe Dumnezeul meu, e minunat s vorbeşti din nou englezeşte,ăle spuse el samurailor. Iisuse Cristoase, credeam c -s un om mort.ăAsta e cea de-a opta via care s-a dus. Ştia i asta, prieteni? Acum nuţă ţmi-a r mas decît una. Ei bine, n-are a face! Pilo ii au cel pu in zeceă ţ ţvie i, aşa spunea Alban Caradoc.ţ



Samuraii p reau tot mai sîcîi i de p l vr geala lui de neîn eles.ă ţ ă ă ă ţSt pîneşte-te, îşi spuse. Nu-i sîcîi prea mult.ăAcum b ga de seam c to i samuraii erau în uniforme gri. Oamenii lui Ishido. îl întrebaseă ă ă ţ

pe p rintele Alvito numele b rbatului care se împotrivea lui Toranaga. Alvito spusese "Ishido".ă ă Asta fusese chiar înainte de a i se porunci s se ridice şi s -i urmeze pe samurai. Toateă ă uniformele gri sînt oamenii lui Ishido? Aşa cum cele maro sînt oamenii lui Toranaga?

- Unde mergem? Acolo? Ar t spre castelul care se în l aă ă ă ţ

amenin tor deasupra oraşului. Acolo,ţă hai?-Hai.C petenia încuviin din capu-i ca o ghiulea, cu barb sur .ă ţă ă ă260^Ce vrea Ishido de la mine? se întreb Blaă ckthorne.C petenia str jilor d du col ul unei alte str zi, îndep rtîndu-se tot mai mult de port. Atunciă ă ă ţ ă ă

îl v zu - un bric mic, portughez, cu pavilionul albastru cu alb fluturând sub briz . Zece tunuriă ă pe puntea principal şi tunuri cu ghiulele de dou zeci de livre la prov şi pup .ă ă ă ă Erasmus arputea s -l ia cu uşurin , îşi spuse Blackthorne. Ce-o fi cu echipajul meu? Ce-o fi f cînd acolo,ă ţă ă în sat? Pe sîngele Mîntuitorului, tare aş vrea s -i v d. Am fost atît de bucuros s -i p r sescă ă ă ă ă atunci şi s m -ntorc la casa mea, unde era Onna - Haku, casa lui... cum îl chema? Ah, da,ă ă Mura-MSt. Şi ce-o fi cu fata, cea din patul meu de pe duşumea şi cealalt , frumuse ea aceeaă ţ îngereasc , care st tea de vorb în ziua aceea cuă ă ă Orcâ-san ? Şi care, în visul meu de după acea, era şi ea în cazan.

Dar de ce s - i aminteşti toate aiurelile astea? î i sl besc judecat .ă ţ ţ ă ă"Trebuie s ai minte zdrav n , ca s supravie uieşti pe mare", îi spusese Alban Caradoc.ă ă ă ă ţ

Bietul Alban.Ani în şir Alban Caradoc îi ap ruse asemeni unui zeu uriaş,ă

atoateştiutor, atoatev z tor. Dar avusese parte de o moarte crunt .ă ă ăSe întîmplase în cea de a şaptea zi a Armadei. Blackthorne plecasedin Portsmouth la comanda unui cuter de o sut de tone, cu catargeleăsupraîn l ate, care transporta arme, pulbere, ghiulele şi proviziiă ţpentru galioanele de r zboi ale lui Drake care, în largul Doverului,ăh r uiau şi izbeau flota duşman ce-şi croia drum spre Dunkerque,ă ţ ăunde legiunile spaniole aşteptau s se îmbarce pentru cucerireaăAngliei. "

Marea flot spaniol fusese destr mat de furtuni şi de navele de r zboi construite deă ă ă ă ă Drake şi Howard, mult mai iu i, mai suple, mai uşor de manevrat.ţ

Blackthorne se afla în viitoarea unui atac, lîng nava amiralului Howard,ă Renown, cîndvîntul se schimbase, înte indu-se pîn la a deveni furtun , cu rafale monstruoase. Trebuise sţ ă ă ă se hot rasc dac s -ncerce s navigheze contra vuitului - ca s scape de salva lateral ceă ă ă ă ă ă ă avea s izbucneasc din marele galion Santaă ă Cruz, aflat chiar în fa a lui - sau s fug din fa aţ ă ă ţ vîntului, singur, prin escadra inamic , pentru c restul navelor lui Howard îşi schimbaser dejaă ă ă direc ia, mutînd m celul mai spre nord.ţ ă

261ii iiii- Mergi spre nord, în direc ia vintului! îi strigase Alban Caradoc.ţ

El se îmbarcase ca secund. Blackthorne era c pitan-pilot şiă eraprima lui comand . Alban Caradoc inuse mor iş s ia parte la lupt , deşi n-avea nici ună ţ ţ ă ă

drept s fie la bord, atîta doar c era englez şi to i englezii aveau dreptul s se îmbarce înă ă ţ ă aceste vremuri, cele mai întunecate ale istoriei.

- Lua i volta! comandase Blackthorne şi rotise bara cîrmei spreţ

sud, c tre inima flotei duşmane, ştiind c cel lalt drum i-ar fi sortită ă ătunurilor galionului care acum se în l a deasupra lor.ă ţ

Aşa c merseser spre sud, fugind din fa a vîntului, printre galibane. Canonada celor treiă ă ţ pun i ale naveiţ Santa Cruz trecuse nev t m toare peste capetele lor, iar el tr sese-în ea două ă ă ă ă salve dintr-un bord, pişc turi de purice pentru un galion atît de mare, apoi se repeziser prină ă mijlocul duşmanului. Galioanele de ambele p r i nu deschiseser focul asupra acestei naveă ţ ă singuratice, c ci s-ar fi putut lovi unul pe cel lalt, aşa c tunurile r m seser t cute. Nava luiă ă ă ă ă ă ă reuşise s scape, cînd focul tunurilor de pe cele trei pun i ale galionului Madre de Dios seă ţ rev rsase asupra lor. Ambele lor catarge zburaser ca s ge ile, oamenii fuseser prinşi subă ă ă ţ ă vele şi parîme. Jum tate din puntea principal de la tribord disp ruse, mor i şi muribunziă ă ă ţ



z ceau pretutindeni.ă îl v zuse pe Alban Caradoc sprijinit de un afet sf rîmat, neînchipuit de mic, aşa, f ră ă ă ă

picioare. îl luase în bra e pe b trinul marinar ai c rui ochi aproape, c ieşiser din orbite şi careţ ă ă ă ă urla îngrozitor. "O, Cristoase, nu vreau s mor nu vreau s mor, ajutor ajuta i-m , ajuta i-mă ă ţ ă ţ ă ajuta i-m , o Iisuse ce durere,ţ ă ajutooor!." Blackthorne ştia c nu poate face decît un singură lucru pentru Alban Caradoc. Ridicase o cavil de pe jos şi lovise cu toat puterea.ă ă

Apoi, cîteva s pt mîni mai tîrziu, trebuise s -i spun lui Felicity c tat l ei era mort. Nu-iă ă ă ă ă ă

spusese decît c Alban Caradoc fusese omorît pe loc. Nu-i spusese c mîinile lui erau p tate deă ă ă sîngele ce n-avea s se mai ştearg vreodat ...ă ă ăBlackthorne şi samuraii mergeau acum pe o strad larg , şer-puit . Nu erau deloc pr v lii,ă ă ă ă ă

doar case, una Ung alta, fiecare cu curtea ei şi garduri înalte, casele, gardurile şi drumulă izbitor de curate.

262Aceast cur enie era de necrezut pentru Blackthorne, c ci în Londra ca şi în oraşele şiă ăţ ă

tîrgurile Angliei - şi'de altfel în Europa -resturile, excrementele şi urina erau aruncate pe str zi,ă ca s fie strinse u l sate s se îngr m deasc pîn ce nici trec torii, nici c ru ele, ;ci caii nuă ă ă ă ă ă ă ă ă ţ mai puteau trece. Abia atunci începeau s se-ngrijeasc de cur enie cele mai multe dintreă ă ăţ oraşe. Gunoierii Londrei erau turmele de porci minate pe str zile principale în fiecare noapte.ă De obicei şobolanii, haitele de dini vagabonzi şi pisici şi incendiile f ceau cur enie în Londra.ă ăţ Şi muştele.

Dar Osaka era atît de diferit . Cum oare reuşesc s-o- fac ? se întreb . Nici gropi, niciă ă ă gr mezi de b legar, mei f gaşe de ro i, nici gunoaie sau resturi, de nici un fel. Doar p mîntă ă ă ţ ă bine b t torit, m turat şi curat. Pere i de lemn şi case de lemn, sclipitoare şi îngrijite. Şi unde-să ă ă ţ cetele de cerşetori şi schilozi, plaga oric rui oraş al creştin t ii? Şi bandele de tîlhari şi tineriă ă ăţ s lb tici i care se furişau în întuneric?ă ă ţ

Cei pe lîng care treceau se înclinau politicos, unii chiar îngenuncheau.ă Hamalii-kagatreceau gr bi i cu palanchine sau cuă ţ leclid-kaga pentru o singur persoan ," Grupuri deă ă samurai - în uniforme gri, niciodat maro - umblau nep s tori pe str zi.ă ă ă ă

Treceau pe o strad m rginit de pr v lii cînd i se înmuiar picioarele. Se pr buşi greoi,ă ă ă ă ă ă ă c zînd în mîini şi în genunchi.ă

Samuraii îl ajutar s se ridice, dar puterile-l p r siser şi nu mai era în stare s meargă ă ă ă ă ă ă mai departe.

- Gomen nasai, dozo ga matsu. îmi pare r u, v rog aştepta i,ă ă ţspuse, sim indu-şi picioarele amor ite.ţ ţ

îşi frec muşchii gambei, binecuvîntîndu-l pe fratele Domingo pentru nepre uitele luiă ţ înv turi.ăţă

Conduc torul samurailor privi spre el şi vorbi îndelung.ă- Gomen nasai, nihon go ga hana-semasen. îmi pare r u, nuăvorbesc japoneza, r spunse Blackthorne, rar, dar foarte clar.ă Dozo,ga matsu.

- Ah! So desu, Anjin-san. Wakarimasu, spuse b rbatulă în elegîndu-l. D du o porunc scurt , t ioas şi unul dintre samuraiţ ă ă ă ă ăplec gr bit. Dup o vreme Blackthorne se ridic , încereînd s umbleă ă ă ă ăşchiop tînd, dar c petenia samurailor spuseă ă Iye, şi-i f cu semn să ăaştepte.

M263Curînd samuraiul se întoarse cu patru oameni-kaga, pe jum tate goi, cu lectica-hamac.ă

Samuraiul îi ar t lui Blackthorne cum s se întind şi cum s se in de cureaua atîrnat deă ă ă ă ă ţ ă ă pr jina din mijloc. .ă

Grupul porni din nou. Curînd Blackthorne îşi recap t puterile şi-ar fi mers iar pe jos, dară ă

ştia c era înc sl bit. Trebuie s m odihnesc cît de cît, gîndi. Nu mai am putere: Trebuie să ă ă ă ă ă fac o baie şi s m nînc ceva. Mîncare adev rat .ă ă ă ă

Acum urcau nişte trepte largi, care legau dou str zi, şi intrar într-un alt cartier, aşezat laă ă ă marginea unei p duri dese, cu copaci înal i, str b tut de c r ri. Se bucur c se afla în afaraă ţ ă ă ă ă ă ă ă str zilor, c simte sub picioare brazdele de iarb moale, bine îngrijit , de-alungul potecii ceă ă ă ă şerpuia printre copaci.

Cînd intrar mai adînc în p dure, din fa , de dup o cotitur a drumului, se apropie de eiă ă ţă ă ă un alt grup de vreo treizeci şi ceva de uniforme gri. Ajungînd lîng ei, se oprir şi, după ă ă ceremonialul obişnuit de saluturi între c pitanii lor, to i ochii se întoarser c tre Blackthorne.ă ţ ă ă Urm o rafal .de întreb ri şi r spunsuri şi apoi, cînd noii sosi i începur s se regrupeze ca să ă ă ă ţ ă ă ă



plece, c petenia lor îşi trase liniştit sabia şi o înfipse în comandantul samurailor care îl înso eauă ţ pe Blackthorne. în aceeaşi clip oamenii lui se aruncar asupra celorlal i samurai. Ambuscadaă ă ţ a fost aşa de brusc şi aşa de bine pl nuit c to i cei zece samurai în gri murir aproape înă ă ă ă ţ ă aceeaşi clip . Nici unul nu avusese m car timp s -şi trag sabia.ă ă ă ă

Purt torii de palanchin erau în genunchi, îngrozi i, cu frun ile lipite de iarb . Blackthorneă ţ ţ ă st tea lîng ei. Samuraiul-c pitan, un b rbat m t h los, cu un pîntec mare, trimise santinele laă ă ă ă ă ă ă fiecare cap t ai potecii. Ceilal i strîngeau s biile oamenilor mor i. în tot acest timp nimeni nu-iă ţ ă ţ

d du nici cea mai mic aten ie lui Blackthorne - pîn ce el începu s se trag înapoi. Imediată ă ţ ă ă ă c pitanul şuier o comand , care era limpede c vroia s însemne "stai unde eşti".ă ă ă ă ăLa o alt comand , noii sosi i îşi scoaser chimoaourile gri. Pe dedesubt purtau oă ă ţ ă

adun tur b l at de zdren e şi chimonouri vechi. To i îşi puser m ştile pe care le aveau dejaă ă ă ţ ă ţ ţ ă ă legate de gît. Un b rbat adun uniformele gri şi disp ru cu ele în p dure.ă ă ă ă

Trebuie s fie bandi i, gîndi Blackthorne. Pentru ce altceva m ştile? Ce vor de la mine?ă ţ ă264Bandi ii şuşoteau între ei, urm rindu-l din priviri, în timp ce-şi ştergeau s biile de haineleţ ă ă

samurailor mor i.ţ Anjin-sanl Hai"? Ochii c pitanului ce-l priveau prin masca deă

cîrp erau rotunzi, şi p trunz tori.ă ă ăHai, r spunse Blackthorne, sim ind c -l trec fiori.ă ţ ăOmul ar t spre p mînt, ar tînd limpede c nu trebuia s se mişte.ă ă ă ă ă ă- Wakarimasu ka?

-Hai.

ÎJm surar din cap pîn -n picioare. Apoi una dintre santinele -f r uniforma gri, dar cuă ă ă ă ă masc , la fel ca to i ceilal i - ieşi din tufişuri pentru o clipa, la o sut de paşi dep rtare. F cuă ţ ţ ă ă ă semn cu mina şi disp ru din nou.ă

Imediat b rba ii îl înconjurar pe Blackthorne, preg tindu-se de plecare. C peteniaă ţ ă ă ă bandi ilor îşi pironi ochii asupra purt torilor de litier , care începur s tremure ca nişte cîini înţ ă ă ă ă fa a unui st pîn aeîridur tor şi-şi înfundar şi mai adînc capetele în iarb .ţ ă ă ă ă

Apoi c petenia url un ordin. Cei patru îşi ridicar încet apetele, neîncrez tori. Repetă ă ă ă ă aceeaşi comanda şi ei se înclinar , iidurîndu-se, tr gîndu-se de-a-nd ratelea, în patru labe,ă ă ă apoi, to i ca iul, îşi luar piciorele la spinare disp rînd în tufişuri.ţ ă ă

Banditul zîmbi dispre uitor şi-i f cu semn lui Blackthorne s arneasc înapoi spre oraş.ţ ă ă ăPlec cu ei, neputînd face altceva. Nu era nici o cale de sc pare. Se aflau aproape deă ă

marginea p durii, cînd se oprir . în fa se auzeau zgomote şi un alt grup de treizeci deă ă ţă samurai ap ru la cotitur . Jniforme gri şi maro, cele maro în frunte, conduc torul lor în Janchin,ă ă ă urma i de cî iva cai de povar . Se oprir imediat. Ambele abere se aşezar în pozi ie de b taie,ţ ţ ă ă ă ţ ă

privindu-se unii pe al ii cu stilitate, la şaptezeci de paşi distan a. C petenia bandi ilor p şi înţ ţ ă ţ ă a iul dintre ei cu mişc ri repezite şi strig mînios spre ceilal i aurai, ar tînd c tre Blackthorne şiţ ă ă ţ ă ă apoi mai departe, în spate, unde avusese loc înc ierarea. îşi scoase sabia şi o ridică ă amenin tor în sus, îd s cear celorlal i s se dea la o parte din drum. Trase din teac , s biileţă ă ă ţ ă ă ă oamenilor s i şuierar . La ordinul lui, aul dintre bandi i trecu în spatele lui Blackthorne, cuă ă ţ sabia ridicat , îta s loveasc , şi din nou c petenia spuse r stit cevaă ă ă ă ă

265Pentru o clip nu se întîmpl nimic, apoi Blackthorne v zu b rbatul din palanchin coborîndă ă ă ă

şi imediat îl recunoscu. Era Kasigi Yabu. Yabu strig spre c petenia bandi ilor, dar acesta îşiă ă ţ flutur furios sabia, poruncindu-le s se dea la o parte. în cele din urm , tirada lui încet .ă ă ă ă Atunci Yabu d du un ordin scurt şi atac cu un strig t de lupt ascu it, cu sabia ridicat ,ă ă ă ă ţ ă şchiop tînd uşor, urmat de oamenii lui, şi nu departe în spatele lor de uniformele gri.ă

Blackthorne se l s la p mînt ca s scape de sabia ce l-ar fi despicat în dou , dar lovituraă ă ă ă ă fusese prost preg tit şi c petenia tîlharilor se întoarse şi disp ru în tufişuri urmat de oameniiă ă ă ă s i.ă

Uniformele gri şi maro venir repede lîng Blackthorne, care se ridic iute în picioare.ă ă ă Cî iva dintre samurai se repezir în tufişuri dup tîlhari, al ii alergar pe potec în sus şi restulţ ă ă ţ ă ă se împr ştie în pozi ie de ap rare. Yabu se opri la marginea h işului, r cnind autoritar porunci,ă ţ ă ăţ ă apoi se întoarse încet, şchiop tînd mai ap sat.ă ă

So desu, Anjin-M/z, spuse gîfîind.So desu, Kasigi Yabu-san, r spunse Blackthorne, folosindă

aceeaşi expresie, care însemna ceva asem n tor cu "bine", sau "o,ă ă într-adev r", sau "e adev rat? ". Ar t în direc ia în care fugiseră ă ă ă ţ ăbandi ii.ţ Domo. Se înclin politicos, ca de la egal la egal şi-l maiăbinecuvînt o dat pe fratele Domingo.ă ă Gomen nasai, nihon go ga



hanase-masen. îmi pare r u, nu vorbesc japoneza.ă-Hai, r spunse Yabu impresionat şi ad ug ceva ce Blackthorne nu în elese.ă ă ă ţTsuyaku ga imasu ka? întreb Blackthorne. Ai un t lmaci?ă ăIye, Ari]\n-san. Gomen nasai.Blackthorne se sim ea pu in mai în largul lui. Acum putea s comunice direct. Vocabularulţ ţ ă

lui era s rac, dar era un început.ăEhei, aş vrea s am un t lmaci, gîndea Yabu înfierbîntat. Pe Buddha!ă ă

Aş vrea s ştiu ce s-a întîmplată cînd te-ai întîlnit cu Toranaga, An]in-san, ce întreb ri i-aă ţ pus şi ce i-ai r spuns, ce i-ai spus despre sat şi despre arme, despre înc rc tur şi despreă ă ă ă nav , despre galer şi despre Rodrigu. Âş vrea s ştiii tot ce s-a spus, şi cum s-a spus, şi peă ă ă unde ai fost, şi de ce eşti aici. Atunci mi-aş face o p rere despre ce e în mintea lui Toranaga şiă felul în care gîndeşte. Atunci aş putea s -miă

266fac un plan cu ce s -i spiîn ast zi. Dar, aşa cum stau lucrurile acum, sînt neputincios.ă ăDe ce, cînd am sosit, Toranaga te-a chemat imediat pe tine şi nu pe mine? De ce, de cînd

am debarcat şi pîn azi, nu mi-a trimis nici o vorb şi nu mi-a dat nici o porunc , altele decîtă ă ă cuvenitele saluturi de polite e şi "Aştept cu ner bdare s te v d cît de curînd"? De ce a trimisţ ă ă ă ast zi dup mine? De ce întîlnirea noastr a fost amînat de dou ori? Din cauza celor spuseă ă ă ă ă de tine? Sau de Hiro-matsu? Sau a fost doar o amînare fireasc , pricinuit de. toate celelalteă ă griji ale lui?

O, da, Toranaga, tu ai greut i aproape de netrecut. Puterea lui Ishido se r spîndeşte caăţ ă focul. Şi ai aflat, oare, de tr darea seniorului Onoshi? ştii c Ishido mi-a oferit capul şi provinciaă ă lui Ikawa Jikkyu, dac trec acum, în tain , de partea lui?ă ă

De ce-ai ales ziua de azi ca s trimi i dup mine? Că ţ ă e kami bunm-a adus aici ca s salvez via a luiă ţ Anjui-san, doar ca s -şi rîd de mineă ăc nu pot vorbi direct cu el, sau m car prin altcineva, ca s aflu cheiaă ă ăsecretelor tale? De ce l-ai aruncat întemni a ca pentru a fi executat?ţDe ce Ishido l-a vrut afar din temni ? De ce tîlharii au încercat să ţă ăpun mînâ pe el pentru r scump rare? R scump rare pl tit de cine?ă ă ă ă ă ă ăŞi de ce e Anjin-san înc în via ? Banditul acela ar fi putut foarte uşoră ţăs -l spintece în dou .ă ă . . v

Yabu v zu cutele adinei ce nu fuseser pe fa a lui Blackthorne cînd îl v zuse prima oar .ă ă ţ ă ă Pare mort de foame, gîndi Yabu. E ca un dine s lb ticit. Dar nu unul din hait , ci conduc torulă ă ă ă haitei, nehi

O, da, pilotule, aş da o mie ekokuă chiar acum pentru un t lmaci de încredere.ăAm s - i fiu st pîn. Ai s -mi construieşti cor biile şi-ai s -mi instruieşti oamenii. Trebuieă ţ ă ă ă ă

s -l joc cumva pe! Toranaga. Dac n-am s pot, n-are a face. O s fiu mai bine preg tit în via aă ă ă ă ă ţ urm toare.ă- Bun dine! spuse Yabu cu voce tare c tre Blackthorne şi zîmbiă

uşor. Nu- i trebuie decît o mîn hot rît , cîteva oase şi cîteva bice. Maiţ ă ă ă întîi a s te predau seniorului Toranaga - dup ce ai s faci o baie.ă ă ăPu i, senior pilot!ţ

Blackthorne nu în elese cuvintele, dar sim i prietenie în ele şi v zu surîsul lui Yabu. Zîmbiţ ţ ă şi el la rîndul lui.

- Wakarimasen. Nu în eleg.ţ267-Hai, An}w-san.Daimyo-vl se întoarse şi privi în direc ia bandi ilor. îşi f cu mîinile pîlnie la gur şi strig .ţ ţ ă ă ă

Pe loc, to i samuraii în maro se-ntoarser spre el. Şeful samurailor în gri st tea în mijloculţ ă ă potecu şi porunci şi el încetarea urm ririi. Nu fusese prins nici un bandit.ă

Cînd c pitanul samurailor în gri veni la Yabu, urm o lung ciorov ial şi nenum rateă ă ă ă ă ă

semne spre oraş şi spre castel, şi era limpede c nu se în elegeau.ă ţ în cele din urm , Yabu nu mai inu seam de el şi, cu mîna pe sabie, îi f cu semn luiă ţ ă ă

Blackthorne s urce în palanchin.ă- lye, spuse c pitanul.ăCei doi b rba i începur s ia pozi ie de b taie şi samuraii în gri şi în maro se mişcară ţ ă ă ţ ă ă

nelinişti i.ţ- Anjin-ja/j, desu shunjin Toranaga-sama...Blackthorne prinse cîte un cuvînt ici-colo. Watakushi însemna "eu", dac ad ugaiă ă hitachi

însemna "noi", shunjin însemna "prizonier", şi apoi îşi aminti ce-i spusese Rodrigues, aşa că scutur din cap şi-i întrerupse t ios:ă ă



- Shunjin, iyâ!Watakushi va Anjin-sanlAmîndoi b rba ii se holbar spre el.ă ţ ă

Blackthorne sparse t cerea şi ad ug într-o japonez poticnit , ştiind c vorbele-i erauă ă ă ă ă ă incorecte gramatical şi rostite copil reşte, dar n d jduia s fie în eles:ă ă ă ă ţ

- Eu prieten. Nu prizonier. V rog, în elege. Prieten. îmi pareă ţr u, prieten vrea baie. Baie, în elege? Obosit. Foame. Baie. Ar ta spreă ţ ădonjonul castelului. Merge acolo! Acum, v rog. Seniorul Toranagaă

unu, seniorul Ishido doi. Merge acum.Şi rostind mai ap sată ima, se urc cu stîng cie în palanchin, se întinse pe perne, picioareleă ă ieşindu-i mult în afar . Yabu rîse şi to i i se al turar .ă ţ ă ă -Ah so, Ari)]n-sama\ spuse Yabu cu oplec ciune batjocoritoare.ă

- lye, Yabu-sama. Anjin-san, îl corect Blackthorne mul umit.ă ţDa tic loşiile, acum ştiu şi eu cîteva lucruri, dar pe tine nu te-am uitat.ăŞi-n curînd am s joc pe mormîntul t u.ă ă

268,CAPITOLUL 16Poate c ar fi fost mai bine s m întrebi, senior Ishido, înainteă ă ă

: a scoate prizonierul de sub puterea mea, spuse Toranaga.Barbarul era în închisoarea de drept comun, cu oamenii de

ud. Am socotit, fireşte, c nu te mai intereseaz , altfel n-aş fi pus s -lă ă ă jat de-acolo. Desigur c n-am avut deloc de gînd s m amestecă ă ă ă

i treburile tale personale.Pe dinafar Ishido er.a calm şi respectuos, dar în sinea lui clocotea. Ştia c fusese prins cuă ă

minciuna. Ar fi trebuit, într-adev r, s -l fi întrebat mai întîi pe Toranaga. Era polite eaă ă ţ elementar . Şi nici asta n-ar fi contat prea mult, dac l-ar fi avut m car pe barbar în putereaă ă ă lui, între zidurile castelului; atunci l-ar fi predat bucuros pe str in cînd şi dac Toranaga i l-ar fiă ă cerut. Dar ca s fie ataca i şi ucişi ruşinos oamenii lui, iar apoiă ţ daimyo Yabu şi cî iva dintreţ oamenii lui Toranaga s -l ia pe barbar din mîinile altor oameni ai s i, asta schimba cu totulă ă situa ia. Se f cuse de rîs cînd planul lui de a-l doborî pe Toranaga în fa a tuturor începuse prinţ ă ţ a-l pune tocmai pe el în aceast pozi ie.ă ţ

- Din nou îmi cer iertare. Toranaga arunc o privire c tre Hiro-matsu, avînd înc în urechi sunetul pl cut al scuzelor.ă ă ă ă

Amîndoi b rba ii ştiau cît îi sîngera sufletul lui Ishido. Se aflau în marea sal de audien e.ă ţ ă ţ Potrivit unei vechi în elegeri, cei doi rivali aveau cu ei doar cinci str ji, oameni de toatţ ă ă încrederea. Ceilal i aşteptau afar . Yabu deasemenea. Iar barbarul fusese dus la baie. Bun,ţ ă

gîndi Toranaga, sim indu-se foarte mul umit de el însuşi. Se gîndi pentru o clip la Yabu şiţ ţ ă hot rî s nu-l primeasc nici azi, ci s se joace în continuare cu el de-a şoarecele şi pisica. Aşaă ă ă ă c -i ceru lui Hiro-matsu s -l trimit de acolo, iar el se întoarse iar c tre Ishido:ă ă ă ă

- Bineîn eles, scuzele î i sînt acceptate. Din fericire, nu s-aţ ţ îritîmplat nimic r u.ă

Atunci, pot s -l înf işez pe barbar Moştenitorului, deîndat ceă ăţ ăo s arate ca oamenii?ă

O s -l trimit eu, îndat ce sfirşec cu el.ă ăPot s te-ntreb cînd o s fie asta? Moştenitorul îl aşteapt înă ă ă

diminea a asta.ţ269- N-ar trebui s ne fr mînte prea mult asta, pe noi,ă ă neh ? Yaemon

are doar şapte ani. Sînt sigur c un b iat de şapte ani poate s seă ă ă înarmeze cu r bdareă , nehl R bdarea este o form a disciplinei şi seă ăcere exersat . Nu-i aşa? Am s -i explic chiar eu cum s-a întîmplată ă

neîn elegerea. în diminea a asta îi dau iar o lec ie de înot.ţ ţ ţ-Oh?Da. Şi dumneata ar trebui s înve i, senior Ishido. Este ună ţ

exerci iu foarte bun şi s-ar putea s se arate foarte folositor în r zboi.ţ ă ă To i samuraii mei ştiu s înoate. in neap rat ca to i s înve e aceastţ ă Ţ ă ţ ă ţ ăart .ă -.'•*..

Ai mei îşi petrec vremea mînuind arcul, sabia şi muscheta, şic l rind.ă ă

Ai mei mai adaug şi poezia, caligrafia, aranjarea florilor şiăceremonia ceaiului. Un samurai trebuie s fie bun cunosc tor în arteleă ă



p cii ca s fie puternic în arta r zboiului.ă ă ăCei mai mul i dintre oamenii mei sînt mai mult decît pricepu iţ ţ

în arta asta, spuse Ishido, ştiind c nu se putea l uda cu scrisul şiă ă înv tura sa. Samuraii sînt n scu i pentru r zboi. Eu în eleg r zboiulăţă ă ţ ă ţ ăfoarte bine. Asta mi-e de ajuns acum. Asta şi supunerea fa . deţătestamentul st pînului nostru.ă

Lec ia de înot a lui Yaemon este la Ora Calului. N-ai vrea sţ ă

ni te-al turi?ăZiua şi noaptea erau împ r ite fiecare în şase p r i egale. Ziua începea cu Ora Iepurelui,ă ţ ă ţ de la 5 la 7 diminea a, apoi a Dragonului, de la 7 la 9 diminea a. Urmau orele Şarpelui, Calului,ţ ţ Caprei, Maimu ei, Cocoşului, Cîinelui, Porcului, Şobolanului, Bivolului şi ciclul se termina cu Oraţ Tigrului, între 3 şi 5 diminea a.ţ

Mul umesc, nu. Sînt prea b trîn ca s -mi schimb obiceiurile,ţ ă ăr spunse Ishido acru.ă

Am auzit c i s-a poruncit c pitanului oamenilor dumitale s -şiă ă ăfacă seppuku.

Fireşte. Tîlharii trebuiau prinşi. Cel pu in unul dintre ei ar fiţtrebuit prins. Atunci i-am fi g sit şi pe ceilal i.ă ţ

Sînt uimit c asemenea nemernici se pot învîrti atît de aproapeăde castel.

Şi eu. Poate c barbarul ar putea s ne spun cum ar tau.ă ă ă ă270Ce-ar putea şti un barbar? rîse Toranaga. Cît despre bandi i,ţ

au fost ronini, nu? Sînt o mul ime deţ ronini printre oamenii dumitale.Dac s-ar face cercet ri printre ei, acestea s-ar putea dovedi foarteă ărodnice, nehi

Se fac cercet ri grabnice. în multe direc ii.ă ţIshido trecu peste batjocura mascat referitoare laă ronini, samurai-mercenari f r st pîn,ă ă ă

aproape vagabonzi, care se adunaser cu miile sub steagul Moştenitorului cînd Ishidoă r spîndise dincolo de hotarele sale vestea c el îi va primi ca supuşi, în numele Moştenitoruluiă ă şi al mamei acestuia* şi - de necrezut - le va ierta şi da uit rii greşelile ori trecutul, iar cuă timpul le va r spl ti loialitatea cu d rnicie, asemenea lui Taiko. Ishido ştia c aceasta fusese oă ă ă ă mişcare str lucit . Ea-i oferea o rezerv imens de samurai instrui i din care putea s aleag ; îiă ă ă ă ţ ă ă garanta credin a lor,ţ c cironiniiă ştiau c n-or s mai aib vreodat o asemenea şans ; îi aduceaă ă ă ă ă în tab ra lui pe to i nemul umi ii, dintre care mul i ajunseseră ţ ţ ţ ţ ă ronini în urma cuceririlor lui Toranaga şi a alia ilor lui. Şi, în cele din urm , îndep rta un pericol ce amenin a împ r ia -ţ ă ă ţ ă ăţ

creşterea num rului tîlharilor - pentru c aproape singura cale de a tr i ce îi mai r mînea unuiă ă ă ă samurai, care aveusese nenorocul s ajungă ă ronin, era s devin c lug r sau tîlhaă ă ă ă r.- Sînt multe lucruri pe care nu le în eleg la acest atac neaşteptat,ţ

spuse Ishido cu o voce plin de venin. Da. De ce, bun oar , s încerceă ă ă ăliarii s pun mîna pe barbar pentru r scump rare? Sînt atî ia al ii oraş, mult maiă ă ă ă ţ ţ

importan i. N-a spus aşa banditul? Cereau r scump rare. R scump rare de la cine? Ce valoareţ ă ă ă ă are barbarul? "fici una. Şi cum de au ştiut unde avea el s fie? Abia ieri am dat ordin fie adusă Moştenitorului, gîndind c asta o s -l distreze pe b iat. Foarte curios...ă ă ă

Foarte, spuse Toranaga.Apoi mai e şi faptul c seniorul Yabu se afla char atunci înă

apropiere, cu cî iva dintre oamenii dumitale şi ai mei. Foarte curios.ţ- Foarte. Bineîn eles, el se afla acolo pentru c eu trimisesemţ ă

up el, iar oamenii dumitale erau acolo pentru c noi ne-am în elesă ă ţ- la propunerea dumitale - c ar fi bine şi am putea începem s îndep rt m ruptura dintreă ă ă ă

noi, dac oamenii dumitale i-ar înso i pe-ai mei oriunde se duc, atîta timp cît eu m aflu înă ţ ă

vizit ofocial .ă ă271Şi mai e curios c bandi ii, care au fost destul de curajoşi şi bineă ţ

organiza i încît i-au c s pit pe primii zece samurai f r nici o lupt ,ţ ă ă ă ă ăs-au purtat ca nişte coreeni cînd au sosit oamenii noştri. Cele douăp r i erau egale ca for . De ce bandi ii n-au luptat, sau de ce nu s-auă ţ ţă ţretras cu barbarul imediat pe dealuri, în loc s stea prosteşte peădrumul care ducea la castel? Foarte curios.

Foarte. Po i s fii sigur c voi lua de dou ori mai multe str jiţ ă ă ă ăcu mine mîine, cînd o s merg la vîn toare cu şoimii. Pentru mai multă ă ă



siguran . E nepl cut s ştii c bandi ii sînt atît de aproape de castel.ţă ă ă ă ţDa. Poate c ai vrea şi dumneata s vînezi? Trimi i unul dintre şoimiiă ă ţdumitale împotriva şoimului meu? Eu am s vînez pe dealurile dinănord. ' _

Mul umesc, nu. Mîine am treab . Poate poimîine? Am porunţ ăcit ca dou zeci de mii de oameni s treac prin sit toate crîngurile,ă ă ă ăp durile şi desişurile din preajma Osak i. în zece zile nu va mai fiă ă

picior de tîlhar pe o întindere de dou zeci deă ii. Asta i-o pot garanta.ţ Toranaga ştia c Ishido folosea tîlharii ca un pretext s -şi m reasc num rul trupelor dină ă ă ă ă împrejurimi. Dac el spune dou zeci, înseamn c sînt cincizeci. La ul se strînge, îşi spuse. Deă ă ă ă ţ ce atît de curînd? Cine m-a mai tr dat? De ce Ishido e aşa de sigur pe el? '.ă

Bun. Atunci pe poimîine, senior Ishido. Ai s - i ii oameniiă ţ ţdeparte de locul meu de vîn toare? N-aş vrea s -mi fie tulburată ăvînatul, ad ug scurt.ă ă

Bineîn eles, Şi barbarul?ţEl este şi a fost întotdeauna proprietatea mea. Şi corabia lui.

Dar îl vei avea atunci cînd o s sfirşesc eu cu el. Dup aceea po î s -lă ă ţ ătrimi i pe terenul de execu ie, dac doreşti.ţ ţ ă

Mul umesc. Da, o voi face. Ishido îşi închise evantaiul şi-lţstrecur în mînec . El nu conteaz . Ceea ce conteaz , şi de altfel eă ă ă ămotivul pentru care am venit s te v d, este c ... ah, c veni vorba, amă ă ă ăauzit c doamna, mama mea, viziteaz mîn stirea Johji.ă ă ă

Da? Credeam c a cam trecut vremea privitului florilor deăcireş. Acum, desigur, s-au cam trecut.

Aşa-i. Dar, dac ea vrea s le vad , de ce nu? Cu b trînii nu ştiiă ă ă ăniciodat , judec altfel şi v d lucrurile diferit,ă ă ă nehl Dar s n tatea eiă ă

272nu-i prea bun . M îngrijoreaz . Trebuie s aib mare grij , r ceşte foarte uşor.ă ă ă ă ă ă ă- Şi cu mama mea e la fel. Trebuie s fii cu mare b gare de seamă ă ă

cu s n tatea b trînilor.ă ă ă Toranaga îşi spuse c nu trebuia s uite s fie trimis un mesaj urgent stare ului spre a-iă ă ă ţ

aminti s vegheze asupra s n t ii b trînei cu foarte mare grij . Dac s-ar întîmpla ca ea să ă ă ăţ ă ă ă ă moar în mîn stire, urm rile ar fi cumplite. S-ar acoperi de ruşine în fa a întregii împ r ii. To iă ă ă ţ ă ăţ ţ daimyo şi-ar da seama c , pe eşicherul luptei pentru putere, el folosise drept pion o b trînă ă ă neajutorat , mama duşmanului s u, şi c d duse greş. Luarea de ostatici era într-adev r oă ă ă ă ă

treab periculoas .ă ăIshido aproape c -şi ieşise din min i de furie cînd auzise c venerata sa mam se afla înă ţ ă ă fort rea a lui Toranaga, la Nagoya. C zuser capete. Gr bise imediat planurile de distrugere aă ţ ă ă ă lui Toranaga şi luase hot rîrea ferm s împresoare Nagoya şi s termine cu Kazamaki -ă ă ă ă daimyo în a c rui grij se aflase ea cînd începuser ostilit ile. în cele din urm fusese trimis,ă ă ă ăţ ă prin mijlocitori, un mesaj personal stare ului, precum c , dac ea nu era scoas teaf r dinţ ă ă ă ă ă mîn stire în dou zeci şi patru de ore, atunci Naga, unicul fiu al lui Toranaga care era laă ă îndemîn , şi oricare dintre femeile lui care ar putea fi prinse, au s se trezeasc , din nefericire,ă ă ă în satul leproşilor, care îi vor da s m nînce şi s bea şi vor fi servi i de una dintre tîrfele lor.ă ă ă ţ Ishido ştia c atîta vreme cît mama sa era în puterea lui Toranaga, el trebuia s umble cu grij .ă ă ă Dar l sase s se în eleag limpede c dac nu era l sat s plece, el avea s treac împ r iaă ă ţ ă ă ă ă ă ă ă ă ă ăţ prin foc şi sabie.

- Ce mai face doamna, mama domniei-tale, senior Toranaga?atreb el politicos..ă

- E foarte bine, mul umesc. Toranaga l s s i se citeascţ ă ă ă ă

fericirea pe chip, atît cu gîndul la mama lui, cît şi ştiind furia neputincioas a lui Ishido. E chiar foarte zdrav n la cei şaptezeci şi patru deă ă ă

ai ai s i. N d jduiesc s fiu şi eu la fel de puternic la vîrsta eă ă ă ă i.Ai cincizeci şi opt, Toranaga, dar n-o s ajungi la cincizeci şi nou , îşi promise Ishido.ă ă- Te rog transmite-i cele mai bune ur ri din partea mea şi viaă ţă

ag , plin de fericire. Mul umesc înc o dat şi-mi pare r u pentruă ă ţ ă ă ăele întîmplate. Se înclin cu o polite e adînc şi apoi, re inîndu-şi cuă ţ ă ţ273greu pl cerea f r margini, ad ug : A, da, treaba important pentru care voiam s te v dă ă ă ă ă ă ă ă

e c ultima întîlnire a regen ilor a fost amînat . Nu ne mai întîlnim disear la apusul soarelui.ă ţ ă ă



Toranaga îşi p str ză ă îmbetul pe chip, dar în sinea sa era zguduit.- D,a? De ce?- Seniorul Kiyama e bolnav. Seniorul Sugiyama şi senjorul

Onoshi au-fost deacord cu amînârea. Eu la fel. Cîteva zile nu conteaz ,ănu-i aşa, cînd e vorba de lucruri atît de importante?

Putem s inem întîlnirea f r seniorul Kiyama.ă ţ ă ăNoi am fost de acord s n-o finem. Ochii lui Ishido erauă

batjocoritori.Cu to ii?ţAici sînt cele patru sigilii ale noastre. Toranaga clocotea. Orice amînare însemna pentru el o primejdie nem surat . Putea oareă ă

s fac un schimb, mama lui Ishido, în schimbul unei adun ri imediate? Nu, pentru c ar trebuiă ă ă ă prea mult timp ca poruncile s se duc încoace şi-ncolo şi ar pierde un foarte mare avantaj,ă ă f r s aib nimic în schimb.ă ă ă ă

Cînd o s se in întîlnirea?ă ţ ă în eleg c seniorul Kiyama ar trebui s simt bine mîine sauţ ă ă ă

poate poimîine.Bun. Am s trimit medicul meu personal s -l vad .ă ă ăSînt sigur c are s - i fie recunosc tor pentru asta. Dar mediculă ă ţ ă

lui a interzis orice vizitator. Boala ar putea fi molipsitoare, nehl-Ce boal ?ă ;Nu ştiu. Atîta mi s-a spus.Doctorul e barbar?Da. în eleg c e cel mai mare doctor al creştinilor. Un preot-ţ ă

doctor creştin, pentru un daimyo creştin. Ai noştri nu sînt aşa de bunipentru un daimyo atît de... atît de important, spuse Ishido cu un surîsbatjocoritor.

îngrijorarea lui Toranaga crescu. Dac doctorul ar fi fost japonez, erau multe lucruri peă care le-ar fi putut face. Dar cu un doctor creştin - f r îndoial un preot iezuit - era mai greu.ă ă ă Dac s-ar fi pus împotriva unuia dintre aceştia, sau chiar dac se b ga doar înă ă ă

1

274treburile lor, ar fi putut s -i îndep rteze pe to iă ă ţ daimyo creştini, şi nu îsi îng dui s rişteă ă

asta.Ştia c prietenia lui cuă Tsnkku-san nu l-ar fi putut ajuta împotriva lui Onoshi sau Kiyama.

Era în interesul creştinilor s fie cît mai uni i. Curînd va trebui s se întîlneasc cu ei, cu preo iiă ţ ă ă ţ

barbari, s cad la învoial , s afle pre ul sprijinului lor. Dac Ishido îi are, într-adev r, peă ă ă ă ţ ă ă Onoshi şi Kiyama de partea lui - fi to i daimyo ţ creştini i-ar urma pe aceştia doi, dac ei s-ar uniă - atunci sînt singur, gîndi. Atunci nu-mi mai r mîne decît o singur cale: "Cer de Purpur ".ă ă ă

Am s -l vizitez pe seniorul Kiyama poimîine, spuse, stabilindăun termen.

Dar molipsirea? Senior Toranaga, nu mi-aş ierta niciodatădac i s-ar întîmpla ceva cît timp te afli aici, în Osaka. Eşti oaspeteleă ţnostru, în grija mea. Trebuie s st rui s nu te duci.ă ă ă

Po i s stai liniştit, senior Ishido, boala molipsitoare ce-o s mţ ă ă ăr pun pe mine nu s-a n scut înc ,ă ă ă ă nehl Ai uitat prezicereaghicitorului?

Cînd, în urm cu şase ani, venise la Taiko solia chinez s pun cap t r zboiului chino-ă ă ă ă ă ăcoreano-japonez, printre ei fusese şi un astrolog vestit. Acest chinez prezisese multe lucruricare, cu timpul, se adeveriser . La unul dintre ospe ele neînchiputi de bogate ale lui TaikOjă ţ acesta îi ceruse ghicitorului s prezic moartea cîtorva dintre sfetnicii lui. Astrologul spuseseă ă

c Toranaga avea s moar de sabie pe la mijlocul vie ii; Ishido, faimosul cuceritor al Coreei -ă ă ă ţ sau P mîntul Ales, cum îi spuneau chinezii acestei ri - avea s moar în putere, dar b trîn, cuă ţă ă ă ă picioarele bine înfipte în p mînt, fiind cel mai faimos b rbat al vremii sale. Taiko însuşi avea să ă ă moar în patul lui, de b trîne e, respectat şi venerat, l sînd un fiu s n tos care s -i urmeze.ă ă ţ ă ă ă ă Aceasta îl mul umise atît de mult pe Taiko, care pe atunci înc n-avea copii, încît hot rîse sţ ă ă ă lase solia s mearg în China şi s nu-i ucid aşa cum pl nuise, pentru neobr z rile lor de maiă ă ă ă ă ă ă înainte. In loc s negocieze pacea, aşa cum se aşteptase Taiko, împ ratul chinez, prin solii s i,ă ă ă se oferise doar "s -l învesteasc rege al rii Wa", aşa cum numeau chinezii Japonia. Aşa c elă ă ţă ă îi trimisese acas vii, şi nu în cutiile micu e ce fuseser deja preg tite pentru ei, şi pornise iară ţ ă ă r zboiul împotriva Coreei şi Chinei.ă ■



275

I- Nu, senior Toranaga, n-am uitat, spuse Ishido amintindu-şi

foarte bine. Dar boala molipsitoare poate fi nepl cut . De ce s nu teă ă ăsim i bine? Ai putea s iei sifilisul, ca fiul t u Noboru, te rog s mţ ă ă ă ăier i, sau s ajungi lepros, ca seniorul Onoshi. El e înc tîn r, darţ ă ă ăsufer . O, da, sufer .ă ă

Pentru moment Toranaga fu descump nit. El ştia prea bine ravagiile pe care le f ceauă ă ambele boli. Noboru, fiul lui cel mai mare, luase sifilisul chinezesc cînd avea şaptesprezece ani- acum zece ani -şi toate leacurile doctorilor japonezi, chinezi, coreeni şi creştini nu izbutiseră s -i uşureze boia, care deja îi mîncase fa a, dar n-avea s -l omoare. Dac o s-ajungă ţ ă ă atotputernic, îşi promise Toranaga, poate c am s izbutesc s st pînesc boala asta. Vine eaă ă ă ă într-adev r de la femei? Cum o iau femeile? Cum poate fi vindecat ? Bietul Noboru, gîndiă ă Toranaga. Dac n-ai fi avut sifilis, tu ai fi fost moştenitorul meu, pentru c eşti un soldată ă str lucit, un administrator mai bun decît Sudar şi foarte şiret. Pesemne c ai f cut multeă ă ă ă lucruri rele într-o via trecut ca s trebuiasc s înduri atîtea în asta.ţă ă ă ă ă

Pe bunul zeu Buddha, n-aş dori-o pe nici una dintre elenim nui, spuse.ă

Şi eu zic la fel, spuse Ishido, fiind convins c Toranaga i le-arăfi menit lui pe amîndou , dac i-ar fi stat în putere. Se înclin din nouă ă ăşi plec .ă

Toranaga sparse t cerea: -Ei bine?ă Hiro-matsu spuse:Dac r mîi sau pleci acum, e totuna - adic o nenorocire,ă ă ăpentru c ai fost tr dat şi eşti singur, alte . Dac r mîi pentru adunareă ă ţă ă ă- n-o s fie înainte de o s pt mîna - Ishido are s -şi strîng legiunile înă ă ă ă ă jurul Osak i şi n-ai s scapi niciodat , orice i s-ar întîmpla doamneiă ă ăOchiba în Yedo. E limpede c Ishido e hot rît s o piard pe ea, caă ă ă ăs pun mina pe tine. Vezi bine c cineva te-a tr dat sic cei patruă ă ă ă ăregen i vor lua o hot râre împotriva ta. Patru voturi contra unir.îiiţ ăConsiliu înseamn osîndirea ta. Dac pleci, ei tot or s dea ordineleă ă ăpe care le doreşte Ishido. Eşti obligat s te supui hot rîrii de patru laă ăUnu. Ai jurat s-o faci. Nu po i s - i calci jur mîntul de regent.ţ ă ţ ă

Asa-i.276Se l s t cerea.ă ă ăHiro-matsu aştepta cu nelinişte crescînd :ă

Ce-ai de gînd s faci?ăMai întîi afrn de gînd s înot, spuse Toranaga cu o uimitoareă

voie bun . Apoi am s -l v d pe barbar.ă ă ăFemeia trecea p şind uşor prin gr dina din fa a înc perilor lui Toranaga, c tre coliba mic ,ă ă ţ ă ă ă

acoperit cu paie, atît de încînt tor aşezat într-un crîng de ar ari. Chimonoul de m tase şiă ă ă ţ ă ob/-ui erau cele mai simple şi totuşi cele mai elegante din cîte le puteau face cei mai vesti iţ meşteri din China. Purta p rul dup ultima mod din Kyoto, strîns sus în creştet şi prins cu aceă ă ă lungi, de argint. O umbrel colorat îi ap ra pielea foarte fin . Era micu , doar de cinciă ă ă ă ţă picioare în l ime, dar des vîrşit propor ionat . în jurul gîtului avea un l n işor fin de aur şiă ţ ă ţ ă ă ţ atîrnat de el, un mic crucifix din acelaşi metal.

Kiri aştepta în veranda colibei. Se aşezase greoaie la umbr , fesele rev rsîndu-i-se pesteă ă pern şi privea fetoeia care se apropia p şind pe dalele de piatr , atît de meşteşugit aşezateă ă ă printre brazdele de muşchi, încît p reau s fi crescut acolo.ă ă

- Eşti mai frumoas ca oricînd, mai tîn r ca oricînd, Todaă ă ă

m, spuse Kiri f r pizm , întorcîndu-i plec ciunea.ă ă ă ă- Aş vrea s fie adev rat, Kiritsubo-jfl/j,' r spunse Marikoă ă ănbind. Se aşez în genunchi pe o pern , aranjîndu-şi, cu mişc riă ă ă

reşti, poalele chimonoului.- E adev rat. Cînd ne-am întîlnit noi ultima oar ? Acum doi-treiă ă

ii? Nu te-ai schimbat cîtuşi de pu in în dou zeci de ani. Trebuie sţ ă ă: aproape dou zeci de ani de cînd ne-am cunoscut. î i aminteşti? Aă ţ

sst la o petrecere dat de seniorul Goroda. Tu aveai paisprezece ani, rai m ritat şi f ră ă ă ă ă asem nare.ă

Şi speriat .ăNu, nu tu. Nici vorb de speriat .ă ă



- A fost acum şaisprezece ani, Kiritsubo-«w, nu dou zeci. Daă ,i amintesc foarte bine.

Prea bine, gîndi mîhnit . A fost ziua cînd fratele meu mi-a spus în tain c el b nuia că ă ă ă ă veneratul nostru tat hot rîse s se r zbune peă ă ă ă

277seniorul s u, dictatorul Goroda, c avea de gînd s -l asasineze.ă ă ă Pe st pînul s u de drepă ă t! .O, da, Kiri-san, îmi amintesc ziua aceea şi anul acela şi ora aceea. A fost începutul tuturor

nenorocirilor. N-am recunoscut niciodat fa de nimeni c am ştiut ce-avea s se-ntîmple,ă ţă ă ă înainte de a se fi întîmplat. Nu mi- am prevenit niciodat so ul, sau pe Hiro-matsu, tat l lui -ă ţ ă amîndoi vasali credincioşi ai dictatorului - c tr darea fusese pus la cale de unul dintre ceiă ă ă mai mari generali ai lui. Ba mai r u, nu l-am prevenit pe Goroda, seniorul meu. Aşa c nu mi-ă ăam îndeplinit îndatoririle fa de st pînul meu, fa de so ul meu şi fa de familia lui, care,ţă ă ţă ţ ţă prin c s torie, este singura mea familie. O, Doamne, iart -mi p catul, ajut -m s mă ă ă ă ă ă ă ă izb vesc. Am p strat t cere ca s -mi ap r preaiubitul tat , care întina onoarea a o mie de ani.ă ă ă ă ă ă O, Doamne, mîntuieşte aceast p c toas de osînda veşnic ...ă ă ă ă ă

Era acum şaisprezece ani, spuse Mariko senin .ă în anul acela purtam în pîntece copilul st pînului Toranaga,ă

spuse Kiri şi gîndi: Dac seniorul Goroda n-ar fi fost tr dat mişeleşteă ăşi omorît de tat l t u, st pînul meu Toranaga n-ar fi trebuit niciodată ă ă ăs poarte b t lia de la Nagakude şi eu n-aş fi r cit acolo şi nu mi-aş fiă ă ă ăpierdut copilul. Poate, îşi zise. Sau poate c nu. N-a fost decîtă karma,karma mea, orice s-a, întîmplat, nehl O, Mariko-sa«, spuse f ră ăr utate, asta a fost cu atîta vreme în urm c pare aproape ca-ntr-oă ă ăalt via . Dar pe tine nu te-au atins anii. De ce n-am şi eu chipul t u,-,ă ţă ăp rul t u frumos şi mersul t u gra ios? Kiri rîse. R spunsul e simplu:ă ă ă ţ ăPentru c m nînc prea mult!ă ă

Ce conteaz ? Te bucuri de pre uirea seniorului Toranaga,ă ţ neh ?Aşa c i-'e via a împlinit . Eşti în eleapt , blînd , s n toas şi fericită ţ ţ ă ţ ă ă ă ă ă ă în sufletul t u.ă

Ar fi bine s fiu sub ire, şi totuşi s pot mînca, şi s m bucur şiă ţ ă ă ăde bun voin a lui, spuse Kiri. Dar tu? Tu nu eşti fericit în sufletulă ţ ăt u?ă

Eu nu sînt decît o unealt pentru st pînul meu, Buntaro, deă ăcare s se foloseac . Dac st pînul, so ul meu, e fericit, atunci,ă ă ă ă ţbinen eles, şi eu sînt fericit . Pl cerea lui e şi pl cerea mea. Aşa cumţ ă ă ăe şi la tine, spuse Mariko.

Da. Dar nu la fel.278Kiri îşi mişca evantaiul, m tasea aurie reflectînd soarele dup -amiezii. Sînt aşa de fericită ă ă

c nu sînt în locul t u, Mariko, cu toat "frumuse ea, str lucirea, curajul şi înv tura ta. Nu! Euă ă ă ţ ă ăţă n-aş putea îndura s fiu m ritat cu b rbatul acela urît, nesuferit, trufaş, violent, nici m car oă ă ă ă ă singur zi, ce s mai vorbim de şaptesprezece ani. E atît de diferit de tat l lui, seniorul Hiro-ă ă ămatsu. Da, el e un om minunat. Dar Buntaro? Cum de au ta ii fii atît de îngrozitori? Aş vrea sţ ă am un fiu, o, cît aş vrea! Dar tu, Mariko, cum ai îdurat purt rile lui atît de urîte to i aceşti ani?ă ţ Cum ai putut îndura atît? Pare cu neputin s nu fi l sat nici o urm pe fa a ta sau în sufletulţă ă ă ă ţ t ?j.ă

c ciEşti o femeie nemaipomenit , Toda Buntaroă Mariko-san.Mul umesc, Kiritsubo Toshiko-jan. O,ţ Khi-san, m bucur atîtă

de mult c te v d.ă ăŞi eu. Ce face fiul t u?ă

Minunat - minunat - minunat. Saruji are cincisprezece ani, po iţs - i închipui? E înalt şi puternic, exact ca şi tat l s u, iar st pînulă ţ ă ă ăHiro-matsu i-a d ruit lui Saruji o feud doar a lui şi el - ştiai c-o s se-ă ă ănsoare?

Nu, cu cine?Ea e nepoata seniorului Kiyama. St pînul Toranaga a aranjată

totul atît de bine. O c s torie foarte potrivit pentru familia noastr .ă ă ă ăAş vrea doar ca fata s fie... s fie mai atent cu fiul meu, mai demnă ă ă ăde el. Ştii c ea... Mariko rîse, pu in ruşinat . Poftim, sînt ca o soacr ,ă ţ ă ăcum sînt toate de cînd e lumea. Dar cred c-ai s -mi dai dreptate, eaă



într-adev r nu e înc preg tit .ă ă ă ăO s ai timp s faci tu asta.ă ăO, n d jduiesc c da. Sînt norocoas c n-am o soacr . Nu ştiuă ă ă ă ă ă

ce-aş face.Ai încînta-o şi-ai struni-o, aşa cum î i struneşti toat gospod ria,ţ ă ă

neh?Ei, aş Vrea s fie aşa. Mîinile lui Mariko z ceau nemişcate înă ă

poal . Privea o libelul care se oprise pentru o clip şi îşi lu apoiă ă ă ăzborul. So ul meu mi-a poruncit s vin aici. Seniorul Toranaga doreşteţ ăs m vad ?ă ă ă

- Da. Vrea s -i slujeşti de t lmaci.ă ăMariko era uimit .ă

279

L.

Cu cine?Cu noul barbar.O! Dar ce-i cu p rinteleă Tsukku-san? E bolnav?Nu. Kiri se juca cu evantaiul. Cred c nu ne r mîne decît s neă ă ă

mir m de ce st pînul Toranaga te vrea pe tine aici şi nu pe preot, caă ăla prima întîlnire. De ce trebuie, Maxiko-san, ca noi s ne îngrijim deă

to i banii, s pl tim toate cheltuielile, s instruim servitorii, sţ ă ă ă ăcump r m toat hrana şi toate bunurile 8in gospod rie - şi de cele maiă ă ă ămulte ori chiar şi haine pentru st pînii noştri - cînd ei nu ne spun, deăfapt, nimic, nu?

Poate c pentru asta avem intui ia.ă ţPesemne c da. Privirea lui Kiri era cump nit şi prietenoas .ă ă ă ă

Dar aş înclina s cred c asta are s fie o treab foarte secret . Aşa că ă ă ă ă ătu ai s juri pe Dumnezeul t u creştin c n-ai s spui absolut nimică ă ă ădespre aceast - întîlnire. Nim nui.ă ă * .'

Ziua p ru s -si piard culoare.ă ă ă- Bineîn eles, spuse Mariko stînjenitţ ă în elegea foarte limpede c Kiri vroia s spun c nu trebuia s zic nimic so ului ei, sauţ ă ă ă ă ă ă ţ

tat lui acestuia, sau confesorului ei. Cum so ul îi poruncise s vin aici, desigur la cerereaă ţ ă ă seniorului Toranaga, datoria fa de suveranul ei, Toranaga, st tea mai presus de datoria fa aţă ă ţ

de so ul ei. Dar fa de confesor? Putea ea s nu-i spun acestuia nimic? şi de ce era eaţ ţă ă ă t lmaciul şi nu p rinteleă ă Tsukka-sani în elese c , din nou, împotriva voin ei ei, era amestecatţ ă ţ ă în acea intrig politic care-i am rîse via a, şi dori înc o dat ca familia ei s nu fi fost veche şiă ă ă ţ ă ă ă Fujimoto, iar ea s nu se fi n scut cu darul acesta, care-i îng duise s înve e limbi aproape deă ă ă ă ţ neîn eles - portugheza şi latina - sau s nu se fi n scut deloc. Dar atunci, gîndi, nu mi-aş fiţ ă ă v zut niciodat fiul, n-aş fi aflat despre Copilul Iisus sau Adev rul Sau, sau despre via aă ă ă ţ veşnic .ă

Asta-i karma ta, Mariko, îşi spuse trist ,ă doaikartna.Foarte bine, Kki-san, Apoi ad ug cuprins de presim iriă ă ă ţ

negre: Jur pe Dumnezeul meu c n-am s dezv lui nimic din celeă ă ăspuse azi aici sau oricînd şi am s t lm cesc pentru suveranul meu.ă ă ă

Şi îmi închipui c ar trebui s nu ii seama de unele dină ă ţsim mintele tale şi s t lm ceşti exact ce se spune. Acest nou barbarţă ă ă ă

280e ciudat şi spune lucruri ciudate. Sînt sigur c st pînul meu te-a ales pe tine, din to iă ă ă ţ

ceilal i, pentru anume pricini.ţ- Apar in seniorului Toranaga, care face cu mine ceea ceţdoreşte. Nu trebuie s se team niciodat de credin a mea.ă ă ă ţ

- N-a fost niciodat pus la îndoial , doamn . N-am avut nici ună ă ă ăgînd r u.ă

începu o ploaie de prim var şi pres r cu stropi petalele, muşchiul şi frunzele. Trecuă ă ă ă repede, l sînd şi mai mult frumuse e în urm .ă ă ţ ă

- i-aş cere o favoare, Mariko-.swî. Te rog, ai putea s - i puiŢ ă ţcrucifixul sub chimonou?

Degetele lui Mariko îşnir protectoare spre el.ţ ă



- De ce? Seniorul Toranaga nu s-a împotrivit niciodat ,ăcreştin rii mele, nici st pînul Hiro-matsu, capul clanului meu! So ulă ă ţmeu mi-a....so ul meu îmi îng duie s -l p strez şi s -l port.ţ ă ă ă ă

- Da. Dar crucifixurile îl scot din min i peţ acest barbar şi st pînulămeu, Toranaga, nu-l vrea ieşit din min i, îl vrea liniştit.ţ

** *

Blackthorne nu v zuse niciodat o persoan atît de micu .ă ă ă ţă- Konnichi wa, spuse. Konnichi, Toranaga-ja/wa. Se înclin , caăun curtean, d du din cap spre b iatul care îl privea cu ochii mari,ă ă îngenunchiat ling Toranaga, şi spre femeia gras , care st tea înă ă ăspatele lui. Se aflau cu to ii în veranda ce înconjura coliba cea mic .ţ ăAvea o singur înc pere pe potriv de mic cu paravane rustice, cuă ă ă ăbîrne cioplite şi acoperiş de paie şi o buc t rie în spate. Era aşezată ă ăpe piloni de lemn, în l îndu-se cam la un picior deasupra unui covoră ţde nisip alb, imaculat. Era o cas pentru ceremonialulă cha-no-yu,construit cu mari cheltuieli, cu materiale rare, ană ume pentru acest

ap, deşi uneori, pentru c aceste case erau izolate, în luminişuri de p dure, erau folositeă ă pentru întîlniri şi convorbiri tainice.

Blackthorne îşi strînse chimonoul în jurul s u şi se aşez pe o ern ce fusese pus jos, peă ă ă ă nisip, în fa aţ lor.

- Gomen nasai, Toranaga-^cma, nihon go ga hana-semasen.

Tsuyuku go imasu ka?- Sînt t lmaciul domniei-tale,ă senhor, spuse imediat Mariko,

r-o portughez aproape f r cusur. Dar vorbeşti japoneza?ă ă ă281- Nu, senhorita, doar cîteva cuvinte sau expresii, r spunse Black-ă

thorne luat prin surprindere.El se aşteptase ca p rintele Alvito s traduc , iar Toranaga s fie înso it de samurai şiă ă ă ă ţ

poate de Yabu. Dar nu era nici un samurai prin apropiere, deşi mul i încercuiau gr dina.ţ ăSt pînul meu, Toranaga, vrea s ştie de unde... mai întîi, poate,ă ă

ar trebui s v -ntreb dac prefera i s vorbim în latin ?ă ă ă ţ ă ăCum dori i,ţ senhorita.Ca orice om instruit, Blackthorne ştia s scrie, s citeasc şi s vorbeasc în latin , pentruă ă ă ă ă ă

c latina era singura limb de studiu în întreaga lume civilizat .ă ă ăCine e femeia asta? De unde a înv at o portughez atît de bun ? Şi latina! Undeăţ ă ă

altundeva decît la iezui i, gîndi. într-una din şcolile lor. O, ei sînt atît de deştep i! Primul lucruţ ţ pe care îl fac e s ridice o şcoal .ă ăNu erau decît şaptezeci de ani de cînd Ignatius Loyola înfiin ase Ordinul lui Isus şi acumţ

şcolile lor, cele mai bune din întreaga creştin tate, erau r spîndite în întreaga lume şi influen aă ă ţ lor ridicase sau doborîse regi. Papa pleca urechea la spusele lor. Opriser valul Reformei şiă recîştigu teritorii imense pentru biserica lor.

Atunci o s vorbim în portughez , spuse ea. St pînul meuă ă ădoreşte s ştie de unde ai înv at "cele cîteva cuvinte şi expresii" înă ăţlimba noastr ?ă

în închisoare era un c lug r,ă ă senhorita, un c lug r franciscană ăşi el m-a înv at. Lucruri caăţ mincare, prieten, baie, pleac , vino,ăadev rat, fals, aici, acolo, eu, tu, te rog, mul umesc, vreau, nu vreau,ă ţ prizonier, da, nu şi aşa mai departe. E doar un început, din p cate. A iă ţvrea s -i spune i seniorului Toranaga c acum sînt mai bine preg tită ţ ă ăs r spund întreb rilor sale, s -i fiu de folos şi sînt mai mult decîtă ă ă ă

bucuros c am ieşit din închisoare. Şi pentru asta îi mul umesc.ă ţBlackthorne o privi r sucindu-se şi t lm cindu-i lui Toranaga. Ştia c va trebui să ă ă ă ă

vorbeasc simplu, de preferat în fraze scurte şi s fie atent, pentru c , spre deosebire de preot,ă ă ă care t lm cea în acelaşi timp, aceast femeie aştepta pîn ce el termina, apoi d dea uriă ă ă ă ă rezumat sau o versiune a ceea ce se spusese - obişnuita problem a tuturor t lmacilor, cuă ă excep ia Celor foarte buni, deşi, cum f cea iezuitul, chiar şi ei l sau, cu sau f r voie, caţ ă ă ă ă propriile lor personalit iăţ

282s influen eze cele traduse. Baia, masajul, mîncarea şi cele dou ore de somn îl ref cuseră ţ ă ă ă

mult. Slugile de la baie, toate femei bine cl dite şi puternice, îl frecaser cu piatra şi-iă ă



s puniser p rul, împletindu-i-l într-o coad îngrijit , iar b rbierul îi potrivise barba.ă ă ă ă ă ă I se d duseă o fîşie de pînz pentru pus în jurul şoldurilor, chimonou, brîu, şosete-taW, toate curate şi sabo iă ţ în curele. Aşternuturile pe care dormise fuseser deosebit de curate, ca de altfel şi camera.ă Totul p ruse un vis şi, trezindu-se din somnul f r vise, se întrebase, pentru o clip , care eraă ă ă ă visul: acesta sau închisoarea.

Aşteptase ner bd tor, sperînd c va fi dus iar şi la Toranaga, pl nuind ce s spun şi ceă ă ă ă ă ă ă s dezv luie, cum s -l întreac în şiretenie pe p rintele Alvito şi cum s -l domine. Pe el şi peă ă ă ă ă ă

Toranaga. Pentru c era încredin at, dup cele spuse de fratele Domingo despre politica şiă ţ ă nego ul portughezilor şi japonezilor, c acum putea s -l ajute pe Toranaga, care, în schimb,ţ ă ă putea s -i dea cu uşurin bog iile pe care le c utaă ţă ăţ ă

Şi acum, f r nici un preot cu care s lupte, se sim ea şi mai plin de încredere. Am nevoieă ă ă ţ doar de pu in noroc şi r bdare.ţ ă

Toranaga asculta concentrat t lmaciul ca o p puş .ă ă ăBlackthorne gîndea: aş putea s-o ridic cu o singur mîn şi, dac i-aş cuprinde mijlocul cuă ă ă

palmele, degetele mi s-ar atinge. Ce vîrst s aib , oare? E des vîrşit ! M ritat ? Nici oă ă ă ă ă ă ă verighet . A, asta-i interă esant. Nu poart bijuterii de nici un fel. Afar doar de acele de argintă ă din p r. Şi nici cealalt femeie, cea gras .ă ă ă

îşi sctoci memoria. Nici celelalte dou femei din sat nu avuseser vreo bijuterie şi nuă ă v zuse niciă una la nimeni din casa lui Mura. De ce?

Şi cine e femeia gras ? Nevasta lui Toranaga? Sau d daca b iatului? O fi fl c ul fiul luiă ă ă ă ă Toranaga? Sau nepotul, poate? Fratele Domingo spusese c japonezii au o singur so ie, dară ă ţ legea le îng duie s in în cas oricîte concubine - iitoare - vor.ă ă ţ ă ă ţ

S fie t lmaciul concubina lui Toranaga?ă ăCum o fi s ai astfel de femeie în pat? Mi-ar fi team s n-o zdrobesc. Nu, nu cred. Sînt şiă ă ă

în Anglia femei aproape tot atît de firave. Dar nu ca ea.283B iatul era m runt, eap n, cu ochi rotunzi, iar p rul negru îi era strîns într-o coad scurt ,ă ă ţ ă ă ă ă

f r s fie ras în creştet. Curiozitatea lui p rea mem surat .ă ă ă ă ă ăF r s se gîndeasc , Blackthorne îi f cu cu ochiul. B iatul tres ri, apoi rîse, o întrerupseă ă ă ă ă ă ă

pe Mariko, îl ar t cu degetul şi vorbi. To i îl ascultar îng duitori şi nimeni nu încerc s -lă ă ţ ă ă ă ă opreasc . Cînd termin , Toranaga vorbi scurt c tre Blackthorne.ă ă ă

Seniorul Toranaga întreab de ce ai f cut asta,ă ă senhorlO, doar ca s -l fac s rîd pe fl c u. E un copil ca to i copiii şiă ă ă ă ă ţ

copiii din ara mea de obicei rîd dac le fac aşa. Fiul meu trebuie sţ ă ăaib anii lui acum. Fiul meu are şapte ani.ă

Moştenitorul are şapte, spuse Mariko dup o pauz , apoiă ă

t lm ci ce spuse el.ă ăMoştenitor? Asta înseamn c b iatul e unicul fiu al senioruluiă ă ă Toranaga? întreb Blackthorne.ă

Seniorul Toranaga mi-a poruncit s spun c , pentru moment,ă ătrebuie, te rog, s r spunzi doar la întreb ri. Apoi ad ug : Sînt sigur ,ă ă ă ă ă ăc pitane-pilot B'ackthon, c , dac ai r bdare, i se va oferi prilejul să ă ă ă ţ ă întrebi orice doreşti, mai tîrziu.

Foarte bine.Pentru c numele dumitale,ă senhor, e foarte greu de pronun at,ţ

limba noastr neavînd sunetele necesare, pot s folosesc - pentruă ăseniorul Toranaga - numele japonez, Anjin-ja/z?

Desigur. ,Blackthorne voia s-o întrebe numele ei, dar îşi aminti ce-i spusese şi-şi impuse înc o dată ă

c trebuie s aib r bdare.ă ă ă ăMul umesc. St pînul meu întreab , mai ai al i copii?ţ ă ă ţ

O fiic . S-a n scut chiar înainte de a pleca eu de acas , dină ă ăAnglia. Aşa c ea are acum aproape doi ani.ă

Ai o so ieţ sau mai multe?Una. Aşa e obiceiul la noi. La fel ca la portughezi şi spanioli.

Noi nu avem concubine - concubine oficiale.

Aceasta e prima dumitale so ie,ţ senhorl-Da.

Te rog, ce vîrst ai?ă Treizeci şi şase.



284Unde locuieşti, în Anglia? în marginea Chathamului. E un port mic, lîng Londra.ăLondra este principalul vostru oraş?

-Da.El întreab , ce limbi vorbi i?ă ţEngleza, portugheza, spaniola, olandezaşi, bineîn eles, latina.ţ

Ce e "olandeza"?- E o limb vorbit în Europa, în Olanda. E foarte asem n toară ă ă ă ecu germana.

Ea se încrunt .ăOlandeza e o limb p gîn ? La fel şi germana?ă ă ăAmîndou suit ri necatolice, r spunse el cu grij .ă ţă ă ăIart -m , nu e acelaşi lucru cu p gîn?ă ă ă- Nu, senhorita. Creştinismul e împ r it în dou religii foarteă ţ ă

deosebite: catolic şi protestant . Sînt dou variante ale creştinisă ă ămului. Secta din Japonia e catolic . In momentul de fa cele două ţă ăreligii se duşm nesc. Observ uimirea ei şi nemul umirea crescînd aă ă ţ ălui Toranaga, pentru c fusese l sat în afara conversa iei. Fii atent, îşiă ă ţspuse. Ea cu siguran e catolic . Treci la lucruri concrete. Şi fii cîtţă ămai simplu.

Poate c seniorul Toranaga nu doreşte s vorbim despre religie,ă ăsenhorita, mai ales c lucrul acesta a fost în parte l murit la primaă ănoastr întîlnire.ă

Eşti creştin-protestant?-Da. .' -,■

- Şi creştinii catolici î i sînt duşmani?ţ- Cei mai mul i m-ar considera eretic şi duşmanul lor, da.ţ

Ea şov i, se întoarse spre Toranaga şi vorbi îndelung.ăErau multe str ji de jur împrejurul gr dinii. Toate erau destul de departe şi toate înă ă

uniforme maro. Apoi Blackthorne observ zece . uniforme gri, aşezate într-un grup ordonat laă umbr , to i cu ochii asupra b iatului. Ce s -nsemne asta? se întreb .ă ţ ă ă ă

Toranaga îi puse o mul ime de întreb ri lui Mariko, apoi i se res direct lui Blackthorţ ă ă ne.- St pînul meu doreşte s ştie despre dumneata şi familia dumi-ă ă

le, începu Mariko. Despre ara dumitale, despre regina ei şiţ

I

285ocîrmuirea dinainte, datini, obiceiuri şi istorie. La fel şi despre toate celelalte ri, în modţă

deosebit, Portugalia şi Spania. Totul despre lumea în care tr ieşti. Despre navele voastre,ă arme, hran , nego . Despre luptele şi r zboaiele voastre şi cum se conduce o nav şi cum aiă ţ ă ă condus dumneata nava şi ce s-a întîmplatîn aceast c l torie. Vrea s în eleag ... iart -m , deă ă ă ă ţ ă ă ă ce rîzi?

Doar pentru c asta pare s fie chiar despre tot ceea ce ştiu,ă ăsenhorita.

Asta e exact ceea ce doreşte st pînul meu. "Exact" e cuvîntulăcorect?

- Da, senhorita. Pot s te felicit pentru portugheza f r cusur?ă ă ăEvantaiul ei flutur uşor.ă

Mul umesc,ţ senhor. Da, st pînul meu ar vrea s afleă ă adev rulădespre toate, care e realitatea şi care ar fi p rerea domniei-tale.ă

Aş fi bucuros s -i spun. Ne-ar lua îns ceva timp..ă ăSt pînul meu are tot timpul, spune elă

Blackthorne privi spre Toranaga.Wakarimasu.

Te rog s m ier i,ă ă ţ senhor, st pînul meu îmi porunceşte s - iă ă ţspun c accentul domniei-tale e pu in greşit. Mariko îi ar t cum să ţ ă ă ăspun , iar el repet şi-i mul umi. Eu sîntă ă ţ senhora Mariko Buntaro, nusenhorita.

Da, senhora. Blackthorne arunc o privire spre Toranaga. Deă



unde ar dori s încep?ăEa-l întreb . Un zîmbet scurt str b tu chipul dur al lui Toranaga.ă ă ă- Domnîa-sa zice, cu începutul.Blackthorne ştia c asta era o alt încercare. Cu ce s înceap , din nesfîrşitele posibilit i?ă ă ă ă ăţ

Cui s i se adreseze?' Lui Toranaga, b iatului, sau femeii? Desigur, dac ar fi fost de fa numaiă ă ă ţă b rba i, lui Toranaga. Dar acum? De ce se aflau acolo femeile şi b iatul? Asta trebuie s aibă ţ ă ă ă un sens.

Hot rî s -şi fixeze privirile, asupra femeilor şi b iatului.ă ă ă- în timpurile str vechi, ara mea era ocîrmuit de un mare rege,ă ţ ăcare avea o sabie vr jit , numit Excalibur, iar regina lui era cea maiă ă ăfrumoas femeie din ar . Sfetnicul lui cel mai de încredere era ună ţ ă

286vr jitor, Merlin, iar numele regelui era Arthur, începu el cu mult siguran legenda peă ă ţă

care tat l lui o istorisea atît de bine în îndep rtata lui tinere e. Capitala regelui Arthur seă ă ţ numea Camelot şi erau vremuri fericite, f r r zboaie şi cu recolte bogate şi... Brusc îşi d duă ă ă ă seama de enormitatea greşelii lui. Miezul poveştii era despre Guenievra şi Lan-celot, o regină adulter şi un vasal necredincios, despre Mordred, fiul nelegitim al lui Arthur, care porneşteă mişeleşte la r zboi împotriva tat lui s u şi despre un tat care îl omoar pe acest fiu în lupt ,ă ă ă ă ă ă ca s fie la rîndul lui r nit mortal de acesta. O, Iisuse Cristoase, cum am putut s fiu atît deă ă ă nerod! Nu e Toranaga exact ca un mare rege? Nu sînt astea doamnele lui? Nu e sta fiul lui?ă

Nu te sim i bine,ţ senhoriNu... nu, ierta i-m , a fost doar...ţ ăSpuneai, senhor, despre acest rege şi recolta bun .ăDa... Ca-n mai toate rile, trecutul nostru e-nvaluit în mituriţă

şi legende, cele mai multe dintre acestea lipsite de importan , spuseţă încurcat, încercînd s cîştige timp.ă

Ea se uit la el uimit . Ochii lui Toranaga se f cur şi mai sfredelitori iar. b iatul c sc .ă ă ă ă ă ă ăCe spuneai, senhort Eu... ei bine... Apoi avu o str fulgerare de inspira ie. Poate că ţ ă

cel mai bun lucru pe care l-aş putea face, senhora, ar fi s desenez oăhart a lumii, aşa cum o ştim noi, spuse gr bit. A i dori s-o fac?ă ă ţ

Ea t lm ci şi el v zu o sclipire de interes din partea lui Toranaga, nimic pe fa a b iatului şiă ă ă ţ ă a femeilor. Cum s -i atrag şi pe ei?ă

- St pînul meu spune da. Voi trimite dup hîrtie...ă ă-" Mul umesc. Dar pentru moment, m descurc cu asta. Mai tîrziu, dac o s -mi da i sculeţ ă ă ă ţ

de scris, v pot desena una mai exact .ă ă

Blackthorne se scul de pe pern şi îngenunche. începu s deseneze cu degetul o hartă ă ă ă sumar pe nisip, cu susul în jos, ca ei s poat vedea mai bine.ă ă ă- P mîntul e rotund, ca o portocal , dar harta aceasta e precumă ă

coaja ei, t iat în ovale de la nord la sud, întins drept şi l it pu ină ă ă ăţ ă ţla cap tul de jos şi sus. Un olandez numit Mercator a n scocit acumă ădou zeci de ani acest fel de a înf işa P mîntul. A fost prima hartă ăţ ă ăexact a lumii. Putem chiar s navigam cu ea - sau cu globurile lui.ă ă

287Schi repede continentele. Acesta este nordul şi acesta este sudul, est şi vest. Japonia eţă

aici, ara mea e la cel lalt cap t al lumii, acolo. Toat partea aceasta e necunoscut şiţ ă ă ă ă neexplorat ... Mina lui înl tur totul din America de Nord, la nord de linia ce unea Mexicul cuă ă ă Terra Nova, totul din America de Sud, afar de Peru şi o fişie îngust de coast , în jurulă ă ă continentului, apoi totul la nord şi est de Norvegia, totul la r s rit de Moscova, toat Asia, totă ă ă interiorul Africii, totul la sud de Java şi cap tul Americii de Sud. Cunoaştem zonele de coast ,ă ă dar în rest mai nimic. Interiorul Africii, Americilor şi Asiei e aproape un mister. Se opri s -i deaă

ei timp s -l ajung .ă ăEa t lm cea acum cu mai mult uşurin şi el sim i cum interesul lor creştea. B iatul seă ă ă ţă ţ ă

mişc şi veni ceva mai aproape.ăMoştenitorul doreşte s ştie unde ne afl m noi pe hart .ă ă ăAici. Aici cred c e Kitaiul - China. Nu ştiu cît de departe neă

afl m noi de coast . Mie mi-au trebuit doi ani ca s navighez de aici,ă ă ăaici.

Toranaga şi femeia gras îşi întinser gîturile s vad mai bine.ă ă ă ăMoştenitorul întreab de ce împ r ia noastr e aşa de mic peă ă ăţ ă ă

harta domniei-tale. ,



E micşorat la scar ,ă ă senhora. Pe continentul acesta, de la TerraNova, aici, pîn în Mexic, aici, sînt aproape o mie de leghe a cîte treiămile. De aici pîn la Yedo sînt aproape o sut de leghe.ă ă

Urm o pauz , dup care vorbir între ei.ă ă ă ăSeniorul Toranaga doreşte s -i ar i pe hart cum ai venit înă ăţ ă

Japonia.Pe acest drum. Acesta este Pasul - sau Strîmtoarea - Magellan,

aici, în josul Americii de Sud. Se numeşte aşa dup navigatorulăportughez care l-a descoperit, acum optzeci de ani. De atunci portughezii şi spaniolii au inut drumul secret, folosindu-l numai ei. Noiţam fost primii str ini în Strîmtoare. Eu am avut una dintre c r ile loră ă ţpilot secrete, un fel de hart , dar chiar şi aşa, a trebuit totuşi s aşteptă ăşase luni ca s trec prin ea din cauza vînturilor potrivnice.ă

Ea t lm ci ce spusese el. Toranaga îşi ridic neîncrez tor privirile.ă ă ă ă- St pînul meu zice c te înşeli. To i bar... to i portughezii vin dină ă ţ ţ

sud. Acesta e drumul lor, singurul drum.288- Da. E-adev rat c portughezii prefer drumul acela - Capulă ă ă

Bunei Speran e îl numim noi - pentru c au zeci de forturi de-a lungulţ ăcoastelor acestora - Africa, India şi Insulele Mirodeniilor - unde s seăaprovizioneze şi unde s ierneze. Şi galioanele, navele lor de r zboi,ă ăpatruleaz şi nu îng duie str inilor aceste C i de naviga ie. Totuşi,ă ă ă ă ţspaniolii folosesc Strâmtoarea Magellan ca s ajung în coloniile loră ăamericane din Pacific şi în Filipine, sau traverseaz pe aici, prin istmulă îngust Panama, mergînd pe uscat, ca s scurteze drumul cu luniă întregi. Pentru noi a fost mai sigur s navigam prin StrîmtoareaăMagellan, altfel ar fi trebuit s trecem de-a lungul întregului şir deăforturi portugheze duşmane. V rog, spune i-i seniorului Toranaga că ţ ăştiu acum pozi ia multora dintre ele. Pentru c veni vorba, mai toateţ ăau în slujba lor trupe japoneze, ad ug mai ap sat. C lug rul careă ă ă ă ămi-a spus toate astea, în închisoare, era spaniol şi duşmanul tuturorportughezilor şi iezui ilor.ţ ^

Blackthorne observ o reac ie imediat pe fa a ei şi, cînd traduse, şi pe fa a lui Toranaga.ă ţ ă ţ ţ Las -i timp şi vorbeşte cît mai simplu, îşi zise.ă

Trupe japoneze? Vrei s spui samurai?ăCred că ronini ar fi mai potrivit.

Ai zis o hart "secret ". St pînul meu doreşte s ştie cum aiă ă ă ăob inut-o.ţ- Un b rbat numit Pieter Suyderhof, din Olanda, a fostă

secretarul particular al primatului de Goa - acesta este titlul preotuluicatolic cel mai mare în rang, iar Goa este capitala Indiei Portugheze,şti i, bineîn eles, c portughezii încearc s pun st pînire pe conţ ţ ă ă ă ă ătinent prin for . Ca secretar particular al acestui arhiepiscop, careţăpe atunci era şi vicerege portughez, îi treceau prin mîn tot felul deădocumente. Dup mul i ani, el a ob inut unele dintre c r ile lor pilotă ţ ţ ă ţ- h r i - şi le-a copiat. Acestea au dezv luit tainele drumului prină ţ ăStrîmtoarea Magellan şi, de asemeni, cum s ocoleşti Capul BuneiăSperan e şi bancurile de nisip şi recifurile din Goa pîn -n Japonia, prinţ ăMacao. Rutterul meu a fost cel al lui Magellan. Se g sea printre hîrtiileămele de pe nav , ce s-au pierdut. Sînt ca aerul pentru mine şi ar puteaăs fie de mare pre pentru seniă ţ orul Toranaga. <

I

I289- sta e adev rul,Ă ă honto, spuse el calm şi ridic mîna. Jur pe Iisusă

din Nazareth şi pe sufletul meu, jur c e adev rul.ă ăEa-l privi în t cere. -Totul?ă- Da. Seniorul Toranaga a dorit adev rul. De ce-aş min i? Via aă ţ ţ

mea e în mîinile şale. E uşor de dovedit adev rul - nu, ca s fiu cinstit,ă ăar fi greu de dovedit ce-am spus - ar trebui s merge i acolo şi s vede iă ţ ă ţ



cu ochii voştri. Sigur c portughezii şi spaniolii, care sînt duşmanii mei,ăn-or s m sus in . Dar seniorul Toranaga a cerut adev rul. Poate s ,ă ă ţ ă ă ăm cread c i-l spun.ă ă ă

Mariko se gîndi o clip . Apoi t lm ci cu conştiinciozitate ceă ă ăspusese el. . •

- Seniorul Toranaga spune c e de necrezut c o fiină ă ţăomeneasc ar putea tr i f r s fac baie.ă ă ă ă ă ă

Da. Dar acelea sînt inuturi reci. Obiceiurile lor sînt diferite deţale voastre şi de ale mele. De pild , în ara mea, toat lumea crede că ţ ă ăb ile sînt primejdioase pentru s n tate. Bunica mea, Bunicu aă ă ă ţ Jacoba, spunea: "O baie cînd te naşti şi alta cînd î i dai duhul sîntţdeajuns ca s treci prin Por ile Raiului."ă ţ

Asta-i greu de crezut.Unele dintre obiceiurile voastre sînt foarte greu de crezut. Dar

e adev rat c , în scurtul r stimp de cînd m aflu la voi, am f cut maiă ă ă ă ămulte b i decît în to i anii dinainte. Recunosc deschis c m simt maiă ţ ă ăbine dup . Zîmbi larg. Nu mai cred c b ile sînt d un toare. Deci amă ă ă ă ăcîştigat ceva venind aici, nu?"

Dup o pauz , Mariko încuviin şi t lm ci cele spuse. Kirizise:ă ă ţă ă ăEl e uluitor... uluitor, nehlCare e p rerea ta despre el, Mariko-san? întreb Toranagă ă a.Sînt sigur c spune adev rul sau crede c -l spune. Pareă ă ă ă

limpede c ar putea avea, poate, mare pre pentru domnia-voastr ,ă ţ ăst pîne. Noi ştim atît de pu ine despre lumea din afar . Are astaă ţ ăimportan pentru domnia-voastr ? Nu ştiu. Dar e aproape ca şi cumţă ăar fi coborît din stele sau ar fi ieşit din adîncurile m rii. Dac el eă ăduşmanul portughezilor şi spaniolilor, atunci l muririle lui, dac teă ă

292St pînul meu spune c a trimis porunci s fie c utate. Continu ,ă ă ă ă ă

te rog.Cînd Suyderhof s-a întors în Olanada, le-a vîndut Companiei

NegustoriJor Indiei de Est, care avea monopolul nego ului cu Orientulţ îndep rtat.ă

Ea-l privea cu r ceal .ă ăAcest b rbat a fost o iscoad pl tit ?ă ă ă ăA fost pl tit pentru h r ile lui, da. Acesta e obiceiul lor, aşaă ă ţ

r spl tesc ei un om. Nu cu un titlu sau cu p mînt, numai cu bani.ă ă ăOlanda e republic . Bineîn eles,ă ţ senhora, ara mea şi aliata noastr ,ţ ăOlanda, sînt in r zboi cu Spania şi Portugalia şi asta de ani. Ve iă ţ în elege,ţ senhora, c , în r zboi, e important s afli tainele duşmaniloră ă ă .

Mariko se întoarse şi vorbi îndelung.St pînul întreab de ce acest arhiepiscop a luat în slujba sa ună ă

duşman?Pieter Suyderhof spune c acest arhiepiscop, care era iezuit,ă

era interesat doar de nego . Suyderhof le-a dublat veniturile, aşa câţau fost foarte binevoitori cu el. Era un negustor extrem de deştept -olandezii, de obicei, sînt mai buni ia astfel de lucruri decît portughezii- aşa c scrisorile lui de recomandare n-au fost controlate prea atent.ăDe asemenea, mul i b rba i cu ochi albaştri şi p r blond, germani sauţ ă ţ ăal i europeni, sînt catolici. Blacicthorne aştept pîn ce toate acesteaţ ă ăfur t lm cite, apoi ad ug cu grij : EJ a fost c petenia iscoadelor dină ă ă ă ă ă ă

Asia, pentru Olanda, un soldat al rii sale, şi a pus cî iva dintreţă ţoamenii s i pe navele portugheze. V rog, spune i- i senioruluiă ă ţ Toranaga c , f r nego ul japonez, India Portughez n-ar putea tr iă ă ă ţ ă ămult vreme.ă

Toranaga îşi inu ochii a inti i pe hart tot timpul cit vorbi Mariko. Nu se vedea nici oţ ţ ţ ă reac ie pe chipul lui la tot ce spusese ea. Blackthorne se întreb dac t lm cise totui.ţ ă ă ă ă

- Stâpînul meu ar dori o hart am nun it a lumii, pe hirtie, cită ă ţ ăde curind, cu toate bazele portugheze însemnate şi nu

de la fiecare. Domnia~sa zice s continui te rog.ăBlackthorne ştia c f cuse un pas uriaş mai departe c sc , aşa c hot rî s schimbeă ă ă ă ă ă ă



drumul, deşi ducea la acela.;290Lumea noastr nu e totdeauna ceea ce pare. De pild , la sudă ă

de linia asta, pe care noi o numim ecuator, anotimpurile sînt pe dos.Cînd la noi e var , la ei e iarn ; cînd la noi e var , ei înghea .ă ă ă ţă

De ce e aşa?Nu ştiu, dar e adev rat. Drumul c tre Japonia e printr-unaă ă

dintre aceste dou strîmtori din sud. Noi, englezii, încerc m s afl mă ă ă ăun drum de nord, fie prin nord-est, peste Siberii, fie prin nord-vest,peste Americi. Eu am fost la nord pîn aici. Acolo tot p mîntul e oă ă întindere nesfîrşit de ghea şi z pad şi e aşa de frig mai tot timpulă ţă ă ăanului c , dac nu por i m nuşi de blan , degetele îfi înghea într-oă ă ţ ă ă ţăclip . Oamenii care locuiesc acolo se numesc laponi. Hainele lor sîntăf cute din piei nearg site de animale. B rba ii vîneaz şi femeile facă ă ă ţ ătoat munca. Una din îndeletnicirile femeilor e s fac hainele. Pentruă ă ăasta ele trebuie, mai tot timpul, s mestece pieile, ca s le fac maiă ă ămoi, s le poat coase.ă ă

Mariko rise din toat inima.ăBlackthorne îi zîmbi, sim indu-se mai încrez tor în puterile sale acum.ţ ăE adev rat,ă senhora: E honto.Sorewa honto desu ka? întreb Toranaga ner bd tor. Ce eă ă ă

adev rat?ăPrintre hohote de rîs, ea-i povesti despre ce era vorba. începur şi ei s rîd .ă ă ăAm tr it printre ei aproape un an. Am fost prinşi între ghe uriă ţ

şi a trebuit s aştept m dezghe ul. Se hr nesc cu peşte, foci, uneoriă ă ţ ăurşi polari şi balene pe care le m nînc crude. Mîncarea cea maiă ăgrozav ia ei este untura crud de balen .ă ă ă

O, las ,ă Ari]m-san\E adev rat. Şi ei locuiesc în case mici, rotunde, f cute înă ă

întregime numai din z pad şi nu fac baie niciodat .ă ă ăCum, niciodat ? izbucni ea.ăEl cl tin din cap şi hot rî s nu-i spun c în Anglia se f cea rar baie, chiar mai rar decîtă ă ă ă ă ă ă

în Spania şi Portugalia, care erau ri calde.ţăEa traduse. Toranaga cl tin neîncrez tor drn cap. E. - St pînul meu spune c asta eă ă ă ă ă

prea de tot. Nimeni nu poate tr i fiîr baie. Chiar şi oamenii neciviliza i.ă ă ţ291

po i încrede în ele, ar putea fi, poate, de nepre uit pentru interesele domniei-voastre,ţ ţ nehiŞi eu cred la fel, spuse Kiri. Tu ce crezi, Yaemon-sama?Eu, unchiule? O, cred c el e urît şi nu-mi place p rul lui auriuă ă

şi nici ochii lui de pisic , şi n-arat deloc ca o fiin omeneasc ,ă ă ţă ăr spunse pe ner suflate. Sînt bucuros c nu m-am n scut barbar caă ă ă ăel, ci samurai ca tat l meu; putem merge s mai înot m, te rog?ă ă ă

-. Mîihe, Yaemon, spuse Toranaga nemul umit c nu putea vorbi direct cu pilotul.ţ ă în timp ce vorbeau între ei, Blackthorhe hot rî c acum să ă e ivise prilejul. Apoi Mariko se

întoarse din nou spre el.St pînul meu te întreab de ce ai fost în nord?ă ăEram pilot pe o nav . Noi încerc m s g sim o cale de trecereă ă ă ă

prin nord-est, senhora. Multe din lucrurile pe care vi le pot spune aus v par caraghioase, ştiu, începu el. De pild , acum şaptezeci deă ă ă ă

ani, regii Spaniei şi Portugaliei au semnat un tratat solemn, prin care îşi împ r eau între ei st pînirea Lumii Noi, lumea nedescoperit înc .ă ţ ă ă ăCum ara voastr cade în jum tatea portughez , dup lege, eaţ ă ă ă ăapar ine Portugaliei - seniorul Toranaga, domnia-ta, to i, acest castelţ ţşi tot ce e în el, au fost date Portugaliei.

O, te rog, Anjin-san. Iart -m , asta e o aiureal !ă ă ă- Sînt de acord c trufia lor e de necrezut. Dar e adev rat.ă ă

Imediat ea începu s t lm ceasc şi Toranaga rîse batjocoritor.ă ă ă ăSt pînul Toranaga spune c şi el ar putea tot atît de bine să ă ă

împart cerurile între domnia-sa şi împ ratul Chinei,ă ă nehi



Te rog, spune-i seniorului Toranaga c -mi pare r u, dar astaă ănu-i acelaşi lucru, spuse Blackthorne, ştiind c se afl în ape tulburi.ă ăAceastea sînt scrise în documente legale, care dau dreptul fiec ruiărege s ia pentru sine orice p mînt necatolic, descoperit de supuşii lui,ă ăs înl ture ocîrmuirea existent şi s-o înlocuiasc cu una catolic .ă ă ă ă ăDegetul s u tras pe hart o linie de la nord la sud, care împ r ea înă ă ă ă ţdou Brazilia. Tot ce este la est de aceast linie apar ine Portugaliei,ă ă ţ

tot ce e la vest, Spaniei. Pedro Cabrai a descoperit Brazilia în 1500,aşa c acum Portugalia st pîneşte Brazilia, a nimicit cultura b ştinaşă ă ă ăşi i-au ucis pe conduc torii legiui i şi s-a îmbog it cu aurul şi argintulă ţ ăţ

293

luat din mine sau jefuit din temple. Tot restul Americilor descoperit pîn acum e st pînită ă de spanioli - Mexic, Peru, aproape tot acest continent de sud. Au şters de pe fa a p mîntuluiţ ă triburile incaşe, le-au distrus cultura şi au înrobit sute de mii de oameni. Conchistadorii auarme moderne, b ştinaşii nimic. Cu conchistadorii vin şi popii. Curînd cî iva prin i sînt converti iă ţ ţ ţ şi încep s fie folosite neîn elegerile dintre ei. Apoi p in ii sînt a î a i unul împotriva celuilalt şiă ţ ţ ţ ţ ţ ţ regatul e înghi it cît ai bate din palme. Acum Spania e cea mai bogat ar din lumea noastr ,ţ ă ţ ă ă prin aurul şi argintul jefuit de la incaşi şi mexicani şi trimis apoi în Spania.

Mariko era acum foarte solemn . Prinsese iute în elesul lec iei lui Blackthorne. La fel şiă ţ ţ Toranaga.

St pînul meu spune c discu ia aceasta e o pierdere de vreme.ă ă ţCum ar putea ei s -şi ia cu de la sine putere asemenea drepturi?ă

Nu ei şi le-au luat, spuse Blackthorne grav. Papa le-a dat acestedrepturi, însuşi vicarul lui Cristos pe p mînt. în schimbul r spîndiriiă ăcuvîntului Domnului.

Nu cred, .exclam ea.ăV /og, t lm ci i ce-am spus,ă ă ă ţ senhora. E honto.Ea se supuse şi t lm ci cu de-am nuntul, v dit tulburat .ă ă ă ă ă- St pînul meu... - st pînul meu spune c ... - c încerci doar s -lă ă ă ă ă

otr veşti împotriva duşmanilor dumitale. Care e adev rul? Jur peă ă ăvia a domniei-tale,ţ senhor.

-■ în 1493, Papa Alexandru al Vl-lea a stabilit primul hotar, începu Blackthorne,binecuvîntîndu-l pe Alban Caradoc, care-i vîrîse atîte lucruri în cap, cînd era tîn r, şi pe frateleă Domingo, care-i vorbise despre mîndria japonez şi-i d duse cheia spre a ajunge la min ile lor.ă ă ţ

în 1506, Papa Iulius al II-lea a înt rit schimb rile tratatului de la Tordesillas, semnat de Spaniaă ă şi Portugalia în 1419, care schimbau pu in hotarul. în 1529, abia dac sînt şaptezeci de ani deţ ă atunci, Papa Clement al Vll-lea a înt rit tratatul de la Saragossa, care stabilea un al doileaă hotar pe aici - degetul lui desen pe nisip o linie de lonă gitudine, care trecea prin extremitateasudic a Japoniei. Aceasta îi d numai Portugaliei dreptul asupra rii voastre, asupra tuturoră ă ţă acestor ri - începînd cu Japonia, China, pîn -n Africa - în felul înţă ă

1

294care v-am spus. Să fie exploatate - prin orice mijloace - în schimbul r spîndiriiă

catolicismului.Se opri din nou, iar femeia şov i, foarte tulburat , şi eljum i iritarea crescînd a luiă ă ţ ă

Toranaga, dat fiind c trebuia s aştepte ca ea s t lm ceasc .ă ă ă ă ă ăMariko îşi for buzele s vorbeasc şi repet , îi repet spusele. Apoi îl ascult din nou peţă ă ă ă ă ă

Blackthorne, detestînd ce auzea. S fie oare toate astea cu putin ? se întreb ea. Cum ară ţă ă putea Sanctitatea Sa s spun asemenea lucruri? S dea ara noastr portughezilor? Trebuieă ă ă ţ ă

s fie o minciun . Dar pilotul ajurat pe Iisus Mîntuitorul.ă ăPilotul spune, st pîne, începu ea, c în... - în vremurile cînd auă ă

fost luate aceste hot rîri de c tre Sanctitatea Sa Papa, toat lumea lor,ă ă ăchiar şi ara lui Anjin-«wi, era creştin catolic . Desp r irea nu... - nuţ ă ă ă ţse produsese înc . Aşa c aceste... - aceste hot rîri ale Papei ar fi,ă ă ăbineîn eles, obligatorii pentru... - pentru toate na iile. Chiar şi aşa, elţ ţmai spune c , deşi numai portughezii au drept deă ^exploata Japonia,totuşi Spania şi Portugalia se ceart f r încetare asupraă ă ă dreptului de proprietate din pricina bog iei comer ului nostru cu China.ăţ ţ

Care-i p rerea ta,ă Kiri-sanl spuse Toranaga, la fel de, uluit ca



şi ceilal i. Doar b iatul se juca cu evantaiul, neatent.ţ ăEl e convins c spune adev rul, rosti Kiri. Da, aşa gîndesc. Dară ă

- cum s dovedeşti toate astea - sau m car o parte din ele?ă ă- Tu cum ai dovedi-o, Mai'iko-san? întreb Toranaga foarteă

tulburat de reac ia lui Marikp la cele spuse, dar bucuros c fusese deţ ăacord s-o foloseasc pe ea drept t lmaci.ă ă

- L-aş întreba pe p rinteleă Tsukku-san, spuse. Apoi aş trimite pe

cineva - un vasal de încredere - în lume, s vad . Poate împreun cuă ă ă Anjia-san.Kiri zise:- Dac preotul nu înt reşte cele spuse, nu-nseamn neap rat că ă ă ă ă

An}in-san minte, nehlKiri era încîntat c ea d duse ideea s fie folosit Mariko drept t lmaci, cînd Toranagaă ă ă ă ă ă

c uta pe altcineva în locul lui Tsukku-sa/j. Ea ştia c puteai s ai încredere în Mariko şi c , oă ă ă ă dat ce ea jurase pe zeul ei str in, avea s r mîn t cut în veci la întreb rile am nun iteă ă ă ă ă ă ă ă ă ţ

295ale oric fui preot creştin. Cu cît diavolii aceia ştiu mai pu ine, cu atît mai bine, ghidi. Şi ceă ţ

comoar de cunoştin e are barbarul sta!ă ţ ăKiri v zu c b iatul casc din nou şi era bucuroas . Cu cît b iatul în elegea mai pu ine, cuă ă ă ă ă ă ţ ţ

atît mai bine, îşi zise. Apoi spuse:- De ce nu trimi i dup mai marele preo ilor creştini şi s -l întrebiţ ă ţ ă

despre aceste fapte? Vezi ce spune. Mai întotdeauna le citeştigîndurile pe fa , şi nu prea sînt în stare de ascunzişuri.ţă

Toranaga încuviinţă din»cap, cu ochii pe Mariko.Din ce ştii tu despre barbarii din sud, Maiiko-san, ce-ai zice,

ordinul unui Pap ar fi ascultat?ăF r nici o îndoial .ă ă ăPoruncile lui ar fi socotite drept glasul Dumnezeului creştin,

care le-ar vorbi?-Da. To i creştinii catoliţ ci i-ar asculta poruncile?Da.Chiar şi creştinii noştri de aici?Aş zice c da.ă

-Chiarşitu?

Da, alte . Dac ar fi un ordin al Sanctit ii Sale direct pentruţă ă ăţminev

Da, pentru mântuirea sufletului meu. Privirea ei era hot rît .ă ăDar, pîn atunci, nu voi da ascultare unui alt om decît seniorului meu,ăşefului familiei mele, sau so ului meu. Eu sînt japonez , creştinţ ă ă într-adev r, dar înainte de toate sînt samurai.ă

Atunci cred c aceast sanctitate- ar fi bine s -stea cît maiă ă ădeparte de rmurile noastre. Toranaga r mase o clip pe gînduri.ţă ă ăApoi hot rî ce s fac cu barbarul,ă ă ă Anjin-san. Spune-i... Se opri.

. To i ochii se îndreptar spre potec şi spre b trîna care se apropia. Purta sutana cu glugţ ă ă ă ă a c lug ri elor budiste. Patru samurai în gri o înso eau. Aceştia se oprir şi ea înainta singur .ă ă ţ ţ ă ă

296CAPITOLUL 17 To i se înclinar adine. Toranaga b g de seam c barbarul îlţ ă ă ă ă ă

imit şi nu se ridic , nici nu r mîne cu ochii holba i, cum ar fi f cut,ă ă ă ţ ădup obiceiul lor, to i barbarii, în afar de Tsukku-san. Pilotul învaă ţ ă ţărepede, gîndi, cu mintea înc înfierbîntat de ceea ce auzise. Zeci deă ămii de întreb ri îi n v leau în minte dar, potrivit obiceiului s u, leă ă ă ă îndep rt pentru un timp spre a se concentra asupra primejdiei deă ămoment. . .

KM se gr bi s -i ofere b trînei perna ei>şi o ajut s se aşeze, apoi îngenunche Ung ea,ă ă ă ă ă ă aşteptînd nemişcat .ă

Mul umesc, Kiritsubo-ttwi, spuse femeia reîntorcîndu-leţplec ciunea. Numele ei era Yodoko. Era v duva lui Taiko şi acum, deă ăla moartea lui, c lug ri budist . îmi pare r u c am venit nepoftită ă ţă ă ă ă ăşi c v-am întrerupt, senior Toranaga.ă



Domnia-ta nu eşti niciodat nebinevenit sau nepoftit ,ă ă ă Yodoko-ja/na.

Mul umesc, da, mul umesc. Arunc o privire spre Blackthorneţ ţ ăşi îşi miji ochii, încereînd s vad mai bine. Dar cred c , într-adev r,ă ă ă ăv-am întrerupt. Nu v d cine... - E un barbar? Ochii mei sl besc din ceă ă în ce mai mult. Nu e Tsukku-^a«, nu-i aşa?

Nu, e barbarul cel nou, spuse Toranaga.O, el! Yodoko îl cercet mai îndeaproape. Te rog, spune-i că ănu v d, foarte bine, de aici şi lipsa mea de bun cuviin .ă ă ţă

Mariko f cu precum i se ceruse.ăEl zice c mul i oameni din ara lui au vederea slab , Yodoko-ă ţ ţ ă

sama, dar poart ochelari. întreab dac noi avem. L-am spus c da,ă ă ă ăunii dintre noi - de la barbarii din sud. C obişnuiai s por i, dar că ă ţ ăacum nu-o mai faci.

Da. Prefer cea a ce m -nconjoar . Da, nu -mi plac multe ce v dţ ă ă ă în zilele noastre. Yodoko se întoarse şi privi spre b iat pref cîndu-seă ăc abia acum îl v zuse. O! Fiule! Deci iat -te! Te c utam. Ce bine-iă ă ă ăs -l vezi peă kwampaku! Se înclin plin de respect.ă ă

Mul umesc, mam bun . Yaemon str lucea de bucurie şi seţ ă ă ă înclin la rîndul lui. O, trebuia s -l fi auzit pe barbar. Ne-a desenat oă ăhart a lumii şi ne-a povestit lucruri cu haz despre oameni care nu facă

297baie deloc! Niciodat în toat via a lor şi locuiesc în case de z pad , şi poart piei deă ă ţ ă ă ă

animale precum kami cei r i. B trîna vorbi cu dispre :ă ă ţFiul meu, cred c cu cît aceşti oameni vin mai pu in pe aici, cuă ţ

atît e mai bine. Nu i-am putut în elege niciodat şi tot timpul mirosţ ăatît de îngrozitor. N-am putut pricepe niciodat cum preasl vitulă ă Tailco, tat l t u, i-a putut îng dui. Dar el era b rbat, ca şi tine, şi voiă ă ă ăave i mai mult r bdare decît o biat femeie. Tu ai un dasc l bun,ţ ă ă ă ă ■Y&emon-sama. Ochii ei b trîni se întoarser iar spre Toranaga.ă ăSeniorul Toranaga are mai mult r bdare decît oricine din împ r ie.ă ă ă ăţ

R bdarea e important pentru.un b rbat şi vital pentru ună ă ă ăconduc tor, spuse Toranaga. Şi setea de cunoaştere este o însuşire deăseam , nu,ă Y&emon-sama ? şi cunoaşterea se-arat prin locuri ciudate.ă

Da, unchiule. O, da, spuse Yaemon. Are dreptate, nu, mamă

bun ?ăDa, da. Aşa-i. Dar eu sînt bucuroas c sînt femeie şi nu trebuieă ăs -mi fac griji -cu astfel de lucruri,ă nehl Yodoko îmbr işa b iatul ceăţ ăvenise s se aşeze lîng ea. Deci, fiul meu, de ce m aflu eu "aici? S -lă ă ă ăiau pe kampaku. De ce? Deoarece kampaku întîrzie de la mas şi deăla lec ia de scriereţ

- Nu-mi place s scriu şi m duc s înot!ă ă ă Toranaga spuse cu o gravitate pref cut :ă ă

Cînd eram de vîrsta ta, nici mie nu-mi pl cea s scriu. Dar maiă ătîrziu, cînd am avut dou zeci de ani, a trebuit s las luptele şi s mă ă ă ă întorc la şcoal . Asta mi-a pl cut şi mai pu in.ă ă ţ

S te întorci la şcoal , unchiule? Dup ce o p r siseşi pentruă ă ă ă ătotdeauna? O, ce îngrozitor!

Un conduc tor trebuie s scrie bine,ă ă Yatman-sama. Nu doarcite , ci frumos, iarţ kampaku mai bine decît oricare altul. Cum altfel

ar putea s -i scrie Majest ii Sale Imperiale sau mariloră ăţ daimyol Unconduc tor trebuie s fac multe lucruri care sînt dificile.ă ă ă

Da, unchiule. E foarte greu să fii kampaku. Yaemon se încruntăplin de importan . Cred c eu am s -mi fac lec iile acum şf nu laţă ă ă ţdou zeci de ani, pentru c atunci o s am treburi importante de stat.ă ă ă

To i erau foarte mîndri de el.ţ- Eşti foarte în elept, fiule, spţ use Yodoko.298

- Da, mam . bun . Sînt în elept ca tata, cum zice şi jnama. Cîndă ă ţ



se întoarce mama acas ?ă Yodoko se uit fix la Toranaga.ăCurînd.N d jduiesc c foarte curînd, spuse Toranaga.ă ă ăŞtia c Yodoko venise s ia b iatul trimis de Ishido. Toranaga adusese copilul şi str jileă ă ă ă ă

direct în gr din ca s -şi scoat şi mai mult * duşmanul din s rite. De asemeni, şi s -i arateă ă ă ă ă ă b iatului pe ciudatul pilot, lipsindu-l astfel pe Ishido de bucuria de a-i oferi el aceast pl cere.ă ă ă

E foarte obositor s trebuiasc s tot fiu cu ochii pe fiul meu,ă ă ăspunea Yodoko. Ar fi foarte bine s o avem din nou acas , aici, înă ăOsaka, pe doamna Ochiba, atunci eu m-aş putea reîntoarce în templu,neh? Cum se simte ea? Dar doamna Genjiko?

Amîndou se bucur de o s n tate excelent , îiă ă ă ă ă spuse Toranaga, chicotind în sinea lui.

Cu nou ani în urm , dintr-o neobişnuit pornire prieteneasc , Taiko îi propusese s seă ă ă ă ă însoare cu doamna Genjiko, sora mai tîn r a doamnei Ochiba, concubina lui favorit .ă ă ă

Atunci casele noastre vor fi unite pentru totdeauna, neh?spusese Taiko.

Da, alte . M voi supune, deşi nu merit aceast cinste, r spunţă ă ă ăsese Toranaga plin de respect, dorind acesta leg tura cu Taiko. Darăştia c , deşi Yodoko, so ia lui Taiko, putea s fie de acord, totuşiă ţ ăconcubina lui, Ochiba, îl ura şi avea s -şi foloseasc uriaşa influenă ă ţăce o avea asupra lui Taiko ca s împiedice c s toria. Şi, în acelaşi timp,ă ă ăera mai în elept s se fereasc de-a o avea pe sora ei de so ie, pentruţ ă ă ţc asta i-ar fi dat puteri enorme asupra lui şi, în plus, ceă ea ce nu era

loc lipsit de importan , i-ar fi dat cheile de la averea lui. Dar dac -ar fi m ritat cu fiul lui,ţă ă ă Sudar , atunci Toranaga, ca şef al familiei, ar fi r mas cu puterea neştirbit . îi trebuise toată ă ă ă priceperea ca s aranjeze c s toria dintre Sudar şi Genjiko, dar izbutise şi acum Genjiko era oă ă ă ă pav z de nepre uit împotriva Ochibei, fiindc Ochiba îşi adora sora.ă ă ţ ă

I299Nora mea nu este înc în chinurile facerii - se aşteptau saă

înceap ieri - dar b nui c doamna Ochiba va pleca imediat ce nu maiă ă ăe nici un pericol.

Dup trei fete e timpul ca Genjiko s - i dea un nepot,ă ă ţ neh ? Ams înal rug ciuni pentru naşterea lui.ă ţ ă

Mul umesc, spuse Toranaga,^inînd la ea ca întotdeauna, ştiindţc vorbea din inim , deşi el nu reprezenta nimic altceva decît primejdă ă iipentru casa ei.

Aud c doamna ta, Sazuko, e grea?ăDa. Sînt foartenorocos. Toranaga ad ug la celelalte şi gîndul la cea mai nou concubin a sa, la tinere ea,ă ă ă ă ţ

puterea şi c ldura ei. N d jduiesc s avem un fiu, îşi spuse. Da, asta ar fi foarte bine.ă ă ă ă Şaptesprezece ani e o vîrst potrivit s ai primul copil, dac ai o s n tate perfect ca a ei.ă ă ă ă ă ă ă

Da. Sînt foarte norocos.Buddha te-a binecuvîntat. Yodoko sim i o und de invidie. P rea atît de nedrept ca Toranaga s aib cinci fii în via ,ţ ă ă ă ă ţă

patru fiice şi deja cinci nepoate, şi în plus copilul lui Sazuko ce st tea s se nasc , iar el, înă ă ă putere şi cu atî ia ani în fa şi cu numeroasele concubine din casa lui, putea z misli şi maiţ ţă ă mul i fii. Iar toate speran ele ei erau adunate în acest singur copil de şapte ani, în aceeaşiţ ţ m sur al ei cît şi al Ochibei. Da, Yaemon este şi fiul meu, gîndi. Cît am urît-o la început peă ă

Ochiba... îi v zu pe to i cu privirile a intite asupra ei şi tres ri.ă ţ ţ ă-Da? Yaemon se încrunt :ă . 'Am zis, putem s mergem s -mi fac lec iile, mam bun ? Amă ă ţ ă ă

spus-o de dou ori.ă îmi pare r u, fiule, m furaser gîndurile. Aşa se întîmpl cîndă ă ă ă

îmb trîneşti. Da, atunci hai sa mergem.ăKiri o ajut s se ridice. Yaemon alerg înainte. Samuraii în gri erau deja în picioare şi unulă ă ă

dintre ei îl prinse şi îl s lt cu dragoste pe umeri. Cei patru samurai care o înso iser pe Yodokoă ă ţ ă



aşteptau deoparte.- N-ai vrea, te rog, s faci cî iva paşi cu mine, senior Toranaga?ă ţ

Am nevoie de un bra puternic de care s m sprijin.ţ ă ă300 Toranaga fu în picioare cu o sprinteneal uimitoare. Ea îl lu de bra , dar nu se folosi deă ă ţ

puterea lui.- Da. Am nevoie de un bra puternic. Şi Yaemon are nevoie. Laţ

fel şi împ r ia.ă ăţ- Sînt totdeauna gata s v slujesc, spuse Toranaga.ă ăCînd se îndep rtar de ceilal i, ea spuse încet:ă ă ţ

Fii regent unic. Ia puterea şi cîrmuieşte tu singur. Pîn cîndă Yaemon ajunge la vîrsta potrivit .ă

Testamentul lui Taiko o interzice - chiar dac eu aş dori-o -,ădar n-o doresc. Clauzele lui nu îng duie nici unui regent s ia putereaă ăde unul -singur. N-am c utat niciodat s iau puterea doar pentruă ă ămine. Niciodat .ă

Tora-chan, spuse ea folosind numele pe care i-l d duse Taikoăcu mul i ani în urm , noi avem pu ine taine, tu şi cu mine. Ai putea s-oţ ă ţfaci, dac ai vrea. Eu r spund pentru doamna Ochiba. Ia putereaă ăpentru cît tr ieşti. Fiiă shogun şi f ...ă

Doamn , ceea ce spune i înseamn tr dare. Eu - nu - caut - să ţ ă ă ă- ajung - shogun.

Bineîn eles, dar te rog, ascult -m , pentru ultima oar . Fiiţ ă ă ăshogun, f -l pe Yaemon singurul t u moştenitor. El ar putea s fieă ă ăshogun, dup tine. Nu e el din spi a Fujimoto - prin doamna Ochiba,ă ţprin bunicul ei, Goroda, şi mai departe pîn în timpuri str vechi?ă ăFujimoto!

Toranaga r mase cu privirea a intit asupra ei.ă ţ ăCrede i c to iţ ă ţ daimyo ar fi de acord cu aşa ceva, sau c alte aă ţ

sa, Fiul Cerului, ar putea încuviin a numirea?ţNu. Nu pentru Yaemon singur. Dar, dac tu ai fiă shogun acum

şi l-ai adopta, ai putea s -i convingi, pe to i. Noi te vom sprijini, eu şiă ţdoamna Ochiba.

S-a învoit ea cu asta? întreb Toranaga uluit.ăNu, nu i-am spus-o niciodat . Dar ea va fi de acord. R spundă ă

eu pentru ea. Dinainte.

Nici nu poate fi vorba de una ca asta, doamn .ă Tu po i s te descurci cu Ishido şi cu to i ceilal i. Totdeaunaţ ă ţ ţte-ai descurcat. M tem de ce-aud,ă Tora-chan, zvonuri despre r zboi,ă

301

■

cine pe cine sprijin , şi-ntoarcerea vremurilor întunecate. Ciad o s -nceap r zboiul, o să ă ă ă ă in Ia nesfîrşit şi-o s -J înghit pe Yaemon.ţ ă ă ă

Da. Şi eu cred asta. Da, dac o s -nceap , n-o s se mai termineă ă ă ăniciodat .ă

Atunci ia puterea! F ce vrei, oricui şi oricum vrei. Yaemon eăun b iat de isprav . Ştiu c î i place. Are mintea tat lui s u şi, sub minaă ă ă ţ ă ăta, am avea to i de cîş igat. Trebuie s -şi capete moştenirea.ţ ţ ă

Eu nu m împotrivesc lui sau succesiunii lui. De eîte ori trebuieăs-o spun?

Moştenitorul va fi distrus dac tu nu-l sprijini cu fapta.ăDar eu îl sprijin! spuse Toranaga. în orice chip. Aşa m-am în eles cu Taiko, regretatul vostru so .ţ ţ

Yodoko oft şi se înf şur mai bine în sutan .ă ă ă ă- Oasele astea b trîne au înghe at. Atît de multe taine şi b t lii,ă ţ ă ă

tr d ri, mor i şi victorii,ă ă ţ Tora-chan. Eu sînt doar o femeie şi foarte,foarte singura. Sînt bucuroas c mi-am închinat via a lui Buddha şiă ă ţc mai toate gîndurile mele sînt îndreptate acum spre Buddha şi via aă ţmea viitoare. Dar în via a asta trebuie s -mi ap r fiul şi s - i spun toateţ ă ă ă ţastea» Sper c ai s -mi ier i îndr znealaă ă ţ ă

i - întotdeauna caut şi m bucur de sfatul vostru.ă



- Mul umesc. îşi îndrept pu in spatele. Ascult , cît tr iesc eu,ţ ă ţ ă ănici Moştenitorul, nici doamna Ochiba n-au s mearg niciodată ă ă împotriva ta.

-Da.Ai s te gîndeşti la ce i-am spus?ă ţ Testamentul fostului meu st pîn nu .îng duie. Nu pot s mergă ă ă

împotriva lui sau jur mântului sacru, de regent.ă

Merser un timp în t cere. Apoi Yodoko oft .ă ă ă- De ce n-ai lua-o de nevast ?ă Toranaga r mase ca tr znit.ă ă-Pe Ochiba?

- De ce nu? E o alegere politic întru totul potrivit , p alegereă ăperfect pentru tine.ă E frumoas , tîn r , în putere, din spi a cea maiă ă ă ţbun , parte Fujimoto, parte Minowara, soarele îi lumineaz chipul, şiă ăare o nem rginit sete de via . Tu acum nu ai nici o so ie legitim -ă ă ţă ţ ăaşa c , de ce nu? Asta ar rezolva problema succesiunii şi ar împiedicaă

302sfîşierea împ r iei în buc i. Cu siguran c-o s ai al i fii de la ea. Yaemon o s te urmezeă ăţ ăţ ţă ă ţ ă

pe tine, apoi fiii lui sau ceilal i fii ai ei. Ai putea s ajungi shogun. Ai avea putere daf de loculţ ă ă t u în stat şi putere de tat , aşa c l-ai putea preg ti pe Yaemon dup gîndul t u. L-ai adoptaă ă ă ă ă ă dup lege şi-ar fi fiul t u la fel de bine ca şi ceilal i. De ce s nu te-nsori cu doamna Ochiba?ă ă ţ ă

Pentru c e o pisic s lbatic , o tigroaic viclean , cu chip şi trup de zei , care se credeă ă ă ă ă ă ţă împ r teas şi se poart astfel, îşi spuse în sinea lui Toranaga. N-ai putea niciodat s ai atîtaă ă ă ă ă ă încredere în ea ca s o primeşti. Ar fi chiar îrTstare s - i vîre un ac în ochi, în timp ce dormi,ă ă ţ pref cîndu-se c te mîngîie. O, nu, nu ea! Chiar dac m-aş însura cu ea numai cu numele - şiă ă ă ea n-ar primi niciodat asta - o, nu! E cu neputin . Pentru tot felul de motive, nu numai acelaă ţă c ea m-a urît şi uneltit c derea mea şi a casei mele dintotdeauna, de cînd a f tat primaă ă ă ă oar , acum unsprezece ani.ă

,. Chiar de atunci, chiar de la şaptesprezece ani, era pornit s m distrug . O, atît deă ă ă ă delicat pe dinafar ca prima piersic coaptă ă ă ă a verii şi la fel de înmiresmat . Dar pe din untruă ă e sabie de o el, cu o minte pe m sur , urzindu-şi vr jile, f cîndu-l, în curînd, pe Tailco nebunţ ă ă ă ă dup ea şi îndep rtîndu-ipe to i şi toate. Da, îl b gase sub papuc pe Taiko de cînd aveaă ă ţ ă cincisprezece ani, cînd o luase mai întîi concubin . Da, şi nu uita c , de fapt, chiar de atunci, eaă ă l-a avut pe el la aşternut, nu el pe ea, oricît de mult şi-ar fi închipuit el altfel. Da, chiar lacincisprezece ani Ochiba ştia ce voia şi cum s ob in . Apoi s-a întîmplat miracolul, dîndu-i luiă ţ ă Tailco un fiu, în sfîrşit, ea, singura din toate femeile pe care le-a avut la via a lui. Cu cîte aţ

împ r it perna? > sut pe pu in, el, o hermin care şi-a l sat mai mult Sev a Bucuriei i maiă ţ ă ţ ă ă ă ă multe L caşuri Cereşti decît zece b rba i obişnui i! Da. Femei ie toate vârstele, de toateă ă ţ ţ castele, întîmpl toare sau concubine ofiă ciale, de la prin ese Fujimoto pîn la concubine de aţ ă patra min . Dar nici una nu r m sese vreodat grea, deşi, mai tîrziu, multe dintre cele pe careă ă ă ă Taiko le îndep rtase sau de care divor ase, ori le g sise so i, avuseser copii de la al i b rba i.ă ţ ă ţ ă ţ ă ţ Nici una, în afar de doamna Ochiba. Dar ea îi d duse primul fiu cînd el avea cincizeci şi trei deă ă ani, o biat fiin firav , boln vicioas , care murise curînd, Tailco smulgîndu-şi hainele,ă ţă ă ă ă aproape nebun de durere, învinov indu-se peăţ

303el, nu pe ea. Apoi, patru ani mai tîrziu, în chip miraculos, ea f tase iar, printr-o minune -ă

un alt b iat, surprinz tor de s n tos de data asta, ea avind acum dou zeci şi unu de ani.ă ă ă ă ă Neasemuita Ochiba, o numise Taiko.

A fost Taiko tat l lui Yaemon? Ehei, ce n-aş da s ştiu adev rul. O s -l ştim vreodat ?ă ă ă ă ă Pesemne c nu, dar ce n-aş da pentru o dovad , oricare ar fi asta.ă ă

Ciudat c Taiko, atît de priceput în toate celelalte, n-a fost şi în privin a Ochibei, îndr gind-ă ţ ă

o pe ea şi pe Yaemon la nebunie. Ciudat ca, din toate femeile, ea s ajung mamaă ă moştenitorului s u, ea, al c rei tat , şi tat vitreg, şi mam au murit din pricina lui Taiko.ă ă ă ă ă

O fi fost ea atît de iscusit s împart perna cu un alt b rbat, s -i ia s mîn a, apoi s -lă ă ă ă ă ă ţ ă ştearg de pe fata p mîntuîui ca s fie în siguran ? Nu o data, ci de dou ori?ă ă ă ţă ă

Ar putea fi atît de viclean ? O, da!ăS m -nsor cu Ochiba? Niciodat .ă ă ă- Sînt onorat c a i f cut o asemenea propunere, spuseă ţ ă

Toranaga.Eşti b rbat,ă Tora-chan. Ai putea s mînuieşti asemenea femeieă

cu uşurin . Eşti singurul om din împ r ie care ar putea,ţă ă ăţ neh? Ea ar



fi o pereche minunat pentru tine. Priveşte-o cum se lupt s apereă ă ăinteresele fiului ei şi ea e doar o femeie f r ap rare. Ar fi o so ieă ă ă ţdemn de tine.ă

Nu cred c ea s-ar gîndi vreodat la asta.ă ăŞi dac ar face-o?ăAş vrea s-o aflu. Doar eu. Da, asta ar fi o nem surat onoare.ă ăMult lume crede c numai tu stai între Yaemon şi succesiune.ă ă

Mul i oameni sînt nerozi.ţ- Da. Dar tu nu eşti, Toranaga-wwa. Nici doamna Ochiba.Nici tu, doamna mea, gîndi el.

304CAPITOLUL 18La cea mai întunecat or din noapte, asasinul s ri peste zid în gr din . Era aproape cuă ă ă ă ă

neputin de z rit. Era un b rbat m runt şi purta haine negre, strins lipite de trup,ţă ă ă ă şosetde-tabierau negre, iar capu-i era acoperit cu o glug şi o masc neagr . Alerg f r zgomot spreă ă ă ă ă ă fa ada de piatr a fort re ei interioare, oprindu-se chiar Ung zidurile înalte. La cincizeci deţ ă ă ţ ă iarzi mai încolo, doi samurai în maro p zeau intrarea principal . Arunc îndemînatic un cîrligă ă ă înf şurat în cîrpe, de care era prins o funie sub ire de m tase. Cîrligul se prinse de margineaă ă ţ ă de piatr a ambrazurii. B rbatul se ca r pe frînghie, se strecur prin deschiz tur şi disp ruă ă ţă ă ă ă ă ă în untru.ă

Coridorul luminat de lumin ri era liniştit. Se gr bi de-a lungul lui, în t cere, deschise o uşă ă ă ă exterioar şi ieşi afar pe parapet. O alt aruncare îndemînatic şi o scurt c rare şi el seă ă ă ă ă ăţă afla în coridorul de deasupra. Santinelele de la col urile parapetului nu-l auzir , deşi erauţ ă atente.

Se vîrî într-o niş în zid cînd o patrul de samurai în maro trecur f r zgomot pe ling el.ă ă ă ă ă ă Cînd se îndep rtar , se strecur uşor de-a lungul acestui coridor. La col se opri. Se uită ă ă ţ ă prudent de cealalt parte. Un samurai p zea uşa de la cel lalt cap t. Fl c rile lumin riloră ă ă ă ă ă ă dansau în t cere. Santinela st tea cu picioarele încrucişate, apoi c sc , îşi rezem spatele deă ă ă ă ă zid şi se întinse. Ochii i se închiser pentru o clip . In aceeaşi clip asasinul îşni înainte. F ră ă ă ţ ă ă zgomot. Alc tui un la cu funia de m tase ce-o avea în mîini, îl trecu în jurul gîtului santinelei şiă ţ ă smuci puternic. Degetele str jerului încercar s trag de la , dar era deja mort. O lovitură ă ă ă ţ ă scurt cu pumnalul între vertebre, la fel de precis ca a unui chirurg, şi str jerul r maseă ă ă ă nemişcat.

B rbatul împinse uşor uşa. Sala de audien e era goal , uşile interioare nep zite. Traseă ţ ă ă cadavrul în untru şi împinse uşa la loc. Travers înc perea f r şov ial şi alese uşa interioară ă ă ă ă ă ă ă din stînga. Era din lemn şi puternic ferecat . îşi trecu pumnalul curbat în mina dreapt . Cioc niă ă ă

încet.- "în zilele împ ratului Shirakawa...", spuse, dmd prima parte a parolei.ăDe cealalt parte a uşii se auzi şuieratul o elului p r sind teaca şi r spunsul:ă ţ ă ă ă305-"... tr ia un om în elept numit Enraku-ji..."ă ţ-"... care a scris cea de-a treizeci şi una sutr . " Am un mesaj urgent pentru seniorulă

Toranaga.Uşa se deschise şi asasinul plonja în untru. Pumnalul p trunse de jos în sus în gîtulă ă

primului samurai, chiar sub b rbie, şi ieşi afar tot atît de repede, împlîntîndu-se cu o mişcareă ă identic în cel de al doilea str jer. O uşoar r sucire şi din nou fu tras afar . Amîndoi b rba iiă ă ă ă ă ă ţ r maser mor i în picioare. Prinse pe unul dintre ei şi-J l s s cad uşor; cel lalt se pr buşi,ă ă ţ ă ă ă ă ă ă dar f r zgomot. Sîngele curgea din ei pe podea şi trupurile se r suceau în chinurile mor ii.ă ă ă ţ

B rbatul se gr bi de-a lungul acestui coridor interior, slab luminat. Apoi se deschise ună ă shoji. înghe şi-şi roti încet privirea.ţă

La zece paşi mai departe, cu o tav în mîini, Kiri îl privea cu gura c scat .ă ă ă

El v zu c cele dou ceşti de pe tav erau nefolosite şi mîncarea neatins . Un fir de abură ă ă ă ă ieşea din ceainic. ling el troznea o iun înare. Apoi tava c zu, iar mîinile ei se strecurară ţ ă ă înobişi ieşir cu un pumnal, gura i se mişca f r s scoat vreun sunet, iar el deja alerga c tre col .ă ă ă ă ă ă ţ La cel lalt cap t se deschise o uş şi un samurai uimit, cu ochii cîrpi i de somn, se holb de-aă ă ă ţ ă lungul coridorului.

Asasinul îşni c tre el şi g si în dreapta panoulţ ă ă shoji pe care îl c uta şi pe care îl sfîşie. Kiriă ip , afar se d du alarma, dar el alerg sigur prin întuneric, travers înc perea pe lîngţ ă ă ă ă ă ă ă

femeile şi slujnicele lor trezite din somn, ieşind în coridorul cel mai îndep rtatăAici era întuneric bezn , dar el înainta f r s şov ie, pe pip ite, ca s nimereasc uşaă ă ă ă ă ă ă ă

c utat . O trase şi se arunc asupra siluetei întinse în aşternut. Dar bra ul îi fu prins ca într-oă ă ă ţ



menghin şi se pomeni luptîndu-se pe duşumea. Se lupt cu pricepere, se desprinse şi lovi iară ă cu pumnalul, dar nu nimeri, încurcîndu-se de învelitoare. O azvîrîi şi se arunc asupraă advers?/ului cu pumnalul preg tit pentru o lovitura mortal . Dar omul se r suci cu neaşteptată ă ă ă agilitate şi îşi îngropa câJcîiul în oîntecele lui. Durerea explod în el, iar victima îi sc p .ă ă ă

Apoi saor.r'ji se îngr m dir în pragul uşii, unii cu felinare, iar Naga, ciufulit şi doar cu fişiaă ă ă de pînz în jurul şoldurilor, p şi cu sabia ridicata. între ei şi Blackthorne,ă ă

306

- Pred -te!ăAsasinul se pref cu c loveşte, strig :ă ă ă "Namu Amida Butsu" - în numele lui Buddha Amida- îndrept pumnalul asupra sa şi cu ambele mîini şi-l împlînt în gît, chiar sub b rbie. Sîngeleă ă ă fîşni şi el se n rui în genunchi. Naga lovi o singur dat - sabia lui ca un arc rotitor - şi capul seă ă ă rostogoli.

în t cere Naga ridic capul şi-i smulse masca. Chipul era comun, ochii înc clipeau. S ltă ă ă ă ă capul de mo ul din creştet, p rul fiind tuns ca al samurailor.ţ ă

- îl cunoaşte cineva?Nu-i r spunse nimeni. Naga îl scuip în fat , arunc furios capul unuia din oamenii s i,ă ă ă ă ă

sfişie hainele negre şi ridic bra ul drept al mortului, g sind ce c uta. Micul tatuaj - semnulă ţ ă ă chinezesc pentru Amida, un Buddha anume - era imprimat la sub ioar .ţ ă

Cine e ofi erul g rzii?ţ ăEu, st pîne. Omul era alb la fa .ă ţăNaga îşni spre el şi ceilal i se împr ştiar care încotro. Ofi erul nu încerc s se fereascţ ţ ă ă ţ ă ă ă

de cumplita lovitura de sabie care-i zbur capul, o parte din um r şi un bra .ă ă ţHaybusa-san, porunceşte tuturor oamenilor din schimbul aces

ta s coboare în curte, spuse Naga unui ofi er. Dubla i garda pentruă ţ ţschimbul urm tor. Lua i cadavrul de aici. Ceilal i sînte i... Se opri tindă ţ ţ ţKiri ap ru în uş , cu pumnalul înc în nun . Ea se uit la cadavru, apoiă ă ă ă ăla Blackthorne.

Anjin-san nu e r nit? întreb ea.ă ăNaga îşi arunc privirea spre b rbatul care îl dep şea cu mult în în l ime şi care gîfîia. Nuă ă ă ă ţ

vedea nici r ni, nici sînge. Doar un om mahmur de somn, care fusese cit pe ce s fie ucis. Albă ă la faf , dar netem tor.ă ă

Eşti r nit, pilotule?ăNu în eleg.ţNaga veni lîng el şi-i desf cu chimonoul ca s vad dac fusese r nit.ă ă ă ă ă ăA, în eleg acum. Nu. Nu r nit, îl auzi pe uriaş spunîndu-i şi-lţ ă

v zu cl tinînd din cap.ă ă

Bine, spuse. Pare s nu fie r nit, Kiritsubo-ja«.ă ă307■

spre

i

.

I

S

*•*!««309 Toranaga privi afar prin ambrazur . C tre r s rit gene din lumina zorilor se amestecauă ă ă ă ă

cu întunericul nop ii.ţ

Adu-l aici în zori.Crezi c are vreun amestec?ă Toranaga nu r spunse, ci se întoarse iar la gîndurile lui. în cele din urm , b trînul soldată ă ă

nu mai putu îndura t cerea:ă Te rog, st pîne, las -m s dispar din fa a ochilor t i. Mi-e atîtă ă ă ă ţ ă

de ruşine de greşala noastr ...ăE aproape cu nâputin s prevezi o asemenea încercare, spuseţă ă

Toranaga.Da. Dar noi trebuia s -l fi prins afar , nu aici în preajma taă ăAşa e. Dar nu te fac pe tine r spunz tor.ă ăEu m simt r spunz tor. E ceva ce trebuie s - i spun, st pîne,ă ă ă ă ţ ă



pentru că eu r spund de siguran a ta pîn te întorci la Yedo. Vor maiă ţ ăfi şi alte încerc ri asupra ta şi toate iscoadele noastre ne vestesc mişc riă ămari de trupe. Ishido îşi adun armat .ă ă

Da, spuse Toranaga nep s tor. Dup Yabu vreau s -l v d peă ă ă ă ăTsukku-san, apoi pe Mariko-san. Dubleaz str jile luiă ă Aajin-san.

Mesajele venite asear spun c seniorul Onoshi are o sut deă ă ămii de oameni care-i înt resc fortifica iile din Kyushu, spuse Hiro-ă ţ

matsu, fr mîntat de nelinişte pentru securitatea lui Toranaga.ă- Am s -l întreb despre asta cînd ne întîlnim.ăHiro-matsu îşi ieşi din fire:

Nu te în eleg deloc. Trebuie s - i spun c rişti totul prosteşte.ţ ă ţ ăDa, prosteşte. Nu-mi pas dac -mi iei capul pentru c i-o spun,, dară ă ă ţsta-i adev rul. Dac Kiyama şi Onoshi voteaz cu Ishido, ai s fiiă ă ă ă ă

acuzat de tr dare! Eşti un om mort - ai riscat tot venind aici şi aiăpierdut! Scap cît mai po i. Cel pu in o s ai capul pe umeri!ă ţ ţ ă

Nu sînt în primejdie, înc .ăAtacul din noaptea asta nu înseamn nimic pentru tine? Dacă ă

nu i-ai f ţ i schimbat din nou camera, ai fi fost mort acum.Da, poate, dar probabil c nu, spuse Toranaga. în noaptea astaă

s-au aflat multe str ji în fa a uşiloră ţ mele, şi la fel în noaptea trecut . Şiă în noaptea asta ai fost şi tu de paz . Nici un asasin n-ar fi putut să ăajung lîng mine. Nici chiar acesta, care era atît de bine preg tit. Aă ă ăştiut drumul, chiar şi parola, neh ? sxi-san Ą spune c l-a auzit folosind-ă

310o. Aşa c eu cred c ştia şi în ce camer m aflam. Nu eu eram prada. Eraă ă ă ă Anjin-san.- Barbarul?

-Da. Toranaga b nuise c vor mai fi şi alte primejdii pentru barbar, dup dezv luirileă ă ă ă

extraordinare din diminea a asta. Era limpede cţ ă Anjin-san era prea primejdios pentru unii cas fie l sat în via . Dar nu-i trecuse niciodat prin cap c avea s fie pus la cale un atac înă ă ţă ă ă ă înc perile sale şi înc atît de repede. Cine m tr deaz ? îndep rt gîndul unei sc p ri dină ă ă ă ă ă ă ă ă partea lui Kiri sau a lui Mariko. Dar gr dinile şi castelele au întotdeauna locuri tainice pentruă iscodit. M aflu în inima înt riturilor duşmanului şi, acolo unde eu am o iscoad , Ishido - şiă ă ă ceilal i - vor avea dou zeci. Pesemne c-a fost doar o iscoad .ţ ă ă

- Dubleaz g rzile luiă ă Anşm-san. Pre uieşte cît zece mii deţoameni pentru mine.

Dup ce, de diminea , doamna Yodoko plecase, el se întorsese în gr dina Casei de Ceaiă ţă ă şi b gase imediat de seam ochii febrili ai lui Anjin-.ran, şi cît de sl bit şi istovit era. Aşa c -şiă ă ă ă stâpînise propria-i ner bdare şi nevoia aproape covârşitoare de a cerceta şi mai adînc şi-lă l sase s plece spunînd c aveau s conă ă ă ă tinue a doua zi. Anjin-san fusese dat în grija lui Kiri, cuinstruc iuni de a-i aduce un doctor, de a-l întrema, de a-i preg ti mincare de-a barbarilor, dacţ ă ă vroia, şi chiar de a i se da camera de dormit pe care însuşi Toranaga o folosea mai toatenop ile. "D -i orice crezi c e necesar,ţ ă ă Kki-san", îi spusese între patru ochi. "Am nevoie de el pedeplin întremat, foarte repede, şi Ia minte şi la trup."

Apoi Anjin-.sw2 îl rugase s -l elibereze pe c lug r din temni , c ci omul era b trîn şiă ă ă ţă ă ă bolnav. îi r spunse c-o s se gîndeasc la asta şi-l l sase s plece mul umindu-i, f r s -i spună ă ă ă ă ţ ă ă ă ă c poruncise deja unui samurai s se duc deîndat la temni şi s -l aduc pe acest c lug r,ă ă ă ă ţă ă ă ă ă care era pesemne tot atît de pre ios, atît pentru el cît şi pentru Ishido.ţ

Toranaga ştia de mult timp despre preot, c era spaniol şi ostil portughezilor. Dar omulă fusese pus acolo din porunca lui Taiko, aşa c era prizonierul lui Taiko, iar el, Toranaga, nuă avea nici un drept asupra nim nui din Osaka. îl trimisese cu bun ştiin peă ă ţă Anym-san în

311temni a aceea, nu numai ca s se prefac fa de Ishido c str inul nu pre uia nimic, darţ ă ă ţă ă ă ţ

şi în speran a c pilotul ar fi putut s scoat ceva de la c lug r.ţ ă ă ă ă ăPrima încercare stîngace asupra vie ii luiţ Anjin-san, în celul , fusese dejucat şi imediat seă ă

alc tuise în jurul s u o pav z protecă ă ă ă toare. Toranaga îl r spl tise pe vasalul şi iscoada lui,ă ă Minikui, un kaga purt tor de palanchin, sco îndu-l de acolo şi d ruindu-i patru palanchine şiă ţ ă dreptul ereditar de a folosi din şoseaua Tokaido - marea arter ce unea Yedo de Osaka -ă por iunea cuprins între A Doua şi A Treia Oprire, care se g sea pe domeniileţ ă ă lui, ling Yedo,ă şi-î trimisese pe ascuns din Osaka din prima zi. în zilele urm toare, celelalte iscoade ale luiă trimiseser ştiri cum c cei doi erau acum prieteni, c lug rul vorbind şiă ă ă ă Ari m-san ţ punînd



întreb ri şi ascultînd. Faptul c şi Ishido avea pesemne iscoade în celul nu-l deranja.ă ă ă Anyin-san era ap rat şi in siguran . Apoi, pe neaşteptate, Ishido, încercase s -l r peasc .ă ţă ă ă ă

Toranaga îşi aminti cît îi înveselise, pe el şi pe Hiro-matsu, pl nuirea unei ambuscadeă imediate - "bandi ii-ro/j//?/" fiind unul dintre grupurile mici, izolate, din proprii lui samurai, careţ fuseser aduşi în tain în Osaka şi în împrejurimi - şi aranjînd delicata trecere pe acolo a luiă ă Yabu, în acelaşi timp. Acesta, neb nuind nimic, îl "salvase". Chicotiser amîndoi, ştiind c , încă ă ă ă o dat , se folosiser de Yabu, ca de o p puş , ca s -î dea pe Ishido cu nasul în propria luiă ă ă ă ă

murd rie.ă Totul mersese de minune. Pînâ azi.Ast zi samuraiul pe care-l trimiseseă s -lă aduc pe c lug r seă ă ă

întorsese cu mîinile goale. "Preotul e mort", raportase omul. "Cînd is-a strigat numele n-a ieşit, st pîne. Am mers în untru s -l aduc, dară ă ăera mort. întemni a ii din jur au spus c , atunci cînd ii fusese strigatţ ţ ănumele, el se pr buşise. Cînd l-am întors, era mort. Cer iertare,ăst pîne, m-a i trimis dup el şi eu nu v-am îndeplinit porunca. V zîndă ţ ă ăc era un barbar, nu ştiam dac -i vroia i numai capul sau şi trupu!, aşaă ă ţc am adus trupul cu cap cu tot. Unii dintre criminalii din preajmă ăspuneau c el i-a creştinat. Vroiau s -i p streze cadavrul şi au încercată ă ăs-o fac , aşa c am om.:ă ă I us. Pute şi colc ie de viermi,ă

dar e în curte, alte ."ţă312De ce-a murit c lug rul? se întreb din nou Toranaga. Apoi îl v zu pe Hiro-matsu privindu-ă ă ă ă

l întreb tor. -Da?ăAm întrebat cine l-ar vrea pe pilot mort?Creştinii.*

* *Kasigi Yabu îl urma pe Hiro-matsu de-a lungul coridorului, sim indu-se minunat în zori.ţ

Briza purta cu ea o arom pl cut , s rat , amintindu-i de Mishima, oraşul lui. Era bucuros c ,ă ă ă ă ă ă în cele din urm , avea s -l vad pe Toranaga şi c aşteptarea luase sfirşit. Se îmb iase şi-şiă ă ă ă ă alesese cu grij îmbr c mintea. Scrisese cîte o ultim scrisoare so iei şi mamei sale, şiă ă ă ă ţ pecetluise ultimul testament, în caz c mtîlnirea se întorcea împotriva lui. Ast zi purta sabiaă ă Murasama în teaca ei ce primise onorurile atîtor b t lii.ă ă

D dur un alt col , apoi, pe neaşteptate, Hiro-matsu deschise o uş ferecat în fier şi-lă ă ţ ă ă conduse în sus, pe treptele de piatr , în donjonui central din aceast parte a fortifica iilor.ă ă ţ Str jile erau numeroase şi Yabu sim i pericolul.ă ţ

Sc rile urcau în spiral şi se terminau cu o redut uşor de ap rat. G rzile deschiser uşaă ă ă ă ă ă de fier. Ieşi afar pe parapet.ăI s-a spus lui Hiro-matsu s . m arunce de aici sau mi se va. porunci s sar? se întrebă ă ă ă

netem tor.ăSpre surprinderea lui, Toranaga era acolo şi, de necrezut, se ridic s -l întîmpine cu oă ă

polite e binevoitoare, la care'nu avea nici un drept s se aştepte. La urma urmelor Toranagaţ ă era seniorul Celor Opt Provincii, pe cînd el nu era decît senior de Izu. Pernele fuseser aşezateă cu grij .ă Vn. ceainic era învelit într-o fîşie de m tase. O fat urî ic , cu fa a p trat , îmbr cată ă ţ ă ţ ă ă ă ă bogat, se înclin adînc. Se numea Sazuko şi era cea de-a şaptea dintre concubinele oficiale aleă lui. Toranaga, cea mai tîn r şi aflat în ultimele luni de sarcin .ă ă ă ă

- Ce pl cere s te v d, Kasigiă ă ă Yabu-san. îmi pare aşa de r u că ăte-am f cut s aştep i.ă ă ţ

Acum Yabu era sigur c Toranaga hot rise s -l lase f r cap, într-un fel sau altul, pentruă ă ă ă ă c de obicei duşmanul nu e niciodat mai politicos cu tine decît atunci cînd pune la cale, sau aă ă pus deja,

313distrugerea ta. îşi scoase amîndou s biile, le aşez cu grij pe dalele de piatr şi se l să ă ă ă ă ă ă

condus spre locul de onoare.M-am gîndit c ar fi interesant s privim rev rsatul zorilor,ă ă ă

Yabu-san. Cred c de aici priveliştea e deosebit , chiar mai frumoasă ă ădecît cea de pe donjonul Moştenitorului, nehl

Da, e minunat , spuse Yabu f r s stea pe gînduri, c ci nu maiă ă ă ă ăfusese niciodat atît de sus în castel. Era sigur acum c spusele luiă ă Toranaga despre "Moştenitor" însemnau c negocierile lui secrete cuăIshido erau cunoscute. Sînt onorat c mi se îng duie ca s m bucură ă ă ă



de ea al turi de domnia-voastr .ă ăSub ei se g sea oraşul adormit, portul şi c tre vest, insulele Awaji, apoi linia coasteiă ă

coborînd c tre est, unde lumina crescînd a r s ritului stropea norii cu pete purpurii.ă ă ă ă- Aceasta este doamna mea, Sazuko. Sazuko, el e aliatul meu,

faimosul daimyo Kasigi Yabu de Izu, care ne-a adus barbarul şi navacu comori!

Ea se înclin şi-l felicit , se înclin şi el, iar ea-i întoarse iar şi plec ciunea. Ea-i oferi luiă ă ă ă ă

Yabu prima ceaşc de ceai, dar el, politicos, refuz onoarea, începînd ritualul, şi o rug s i-oă ă ă ă dea lui Toranaga, care refuz şi insist ca el s-o primeasc . în cele din urm , continuînd ritualulă ă ă ă ca oaspete de onoare, se î s convins. Hiro-matsu accept cea de-a doua ceaşc , degetele luiă ă ă ă noduroase inînd por elanul cu greutate, pumnul celeilalte mîini strîns pe minerul s biei scoaseţ ţ ă din teac şi aşezate în poal . Toranaga accept cea de a treia ceaşc şi sorbi dină ă ă ă cha, apoi sed ruir cu to ii naturii şi privir r s ritul soarelui. Sub cerul atît de t cut.ă ă ţ ă ă ă ă

Pesc ruşii ipar . Oraşul îşi f cu auzite zgomotele. Se n scuse o ză ţ ă ă ă i.Doamna Sazuko oft , cu ochii umezi de lacrimi.ăLa o asemenea în l ime şi privind o asemenea frumuse e, mă ţ ţ ă

simt ca o zei ,ţă neh ? E aşa de trist c s-a sfîrşit pentru totdeauna, alte .ă ţăNespus de trist, nehl

Da, spuse Toranaga.Cînd soarele se ridic deasupra orizontului, ea se înclin şi plec . Spre surprinderea luiă ă ă

Yabu, plecar şi g rzile. Acum erau singuri. Doar ei trei.ă ă314Am fost încîntat s primesc darul t u,ă ă Yabu-san. A fost foarte

generos, întreaga nav şi tot ce e în ea, spuse Toranaga.ă Tot ce am v apar ine, spuse Yabu, înc profund impresionată ţ ă

de rev rsatul zorilor. Aş vrea s am mai mult timp, ghidi. Ce elegantă ădin partea lui Toranaga s fac asta! S -mi ofere o clip de o asemeneaă ă ă ăm re ie! Mul umesc pentru acest r s rit de soare!ă ţ ţ ă ă

Da; spuse Toranaga. A fost rîndul meu. Sînt încîntat c i-aă ţpl cut darul meu, dup cum şi mie mi-a pl cut darul t u.ă ă ă ă

Se f cu t cere.ă ăYabu-san, ce ştii despre Amida Tong?-Doar ce ştie mai toat lumea: c este un fel de ordin secret deă ă

cîte zece - grupuri de zece - o c petenie şi niciodat mai mult de nouă ă ăoameni sub ascultarea lui - b rba i şi femei. Sînt lega i prin cele maiă ţ ţsacre şi secrete jur minte fa de zeul Buddha Amida, Cel Ce împarteă ţă

Iubirea Etern , întru supunere, castitate şi moarte; s -şi petreac via aă ă ă ţpreg tindu-se s ajung o arm perfect pentru o singur ucidere; să ă ă ă ă ă ăomoare doar la ordinul c peteniei şi,'dac nu reuşesc s ucid peră ă ă ăsoana aleas - fie aceasta b rbat, femeie sau copil -, s -şi ia via aă ă ă ţimediat. Sînt nişte fanatici religioşi, siguri c se duc din aceast viaă ă ţădirect în împ r ia lui Buddha. Nici unul dintre ei n-a fost prinsă ăţvreodat viu. Yabu ştia despre încercarea de ucidere a lui Toranaga.ă Toat Osaka ştia deja şi mai ştia c seniorul de Kwanto, Cele Optă ăProvincii, se închisese în siguran , dup ferecaturi de o el. Ei omoarţă ă ţ ărar, taina e deplin . N-ai sor i de izbînd dac ai vrea s te r zbuni peă ţ ă ă ă ăei fiindc nimeni nu ştie cine sînt, unde locuiesc sau unde se preg tesc.ă ă

Dac ai vrea s le cumperi serviciile, cum ai face?ă ăAş şopti-o în frei locuri - la mîn stirea Heinan, la por ileă ţ

altarului lui Amida şi la mîn stirea Johji. Pîn în zece zile, dac eştiă ă ăsocotit un client de încredere, te vor c uta misi i. Totul e atît de tainică ţ

şi pe ocolite încît, chiar dac ai vrea s -i tr dezi sau s -i prinzi, .n-ar fiă ă ă ăcu putin niciodat . în cea-de a zecea zi ei cer o sum de bani, înţă ă ăargint, m rimea ei inînd de persoana ce trebuie asasinat . Nu încapeă ţ ănici o tocmeal , pl teşti înainte ceea ce- i cer. Ei î i garanteaz doară ă ţ ţ ăc , în zece zile, unul dintre ei va încerca s omoare. Legenda spuneă ăc , dac omorul izbuteşte, asasinul se întoarce la templu şi apoi, cuă ămare ceremonie, se sinucide dup un ritual anume.ă

315■

■ I



- Atunci crezi c n-o s putem afla niciodat cine a pl tit pentruă ă ă ăatacul de ast zi?ă

-Nu.Crezi c va mai fi altul?ă >Poate da. Poate nu. Ei fac învoiala pentru o singur încercare,ă

o singur dat ,ă ă neh? Dar ar fi în elept s - i sporeşti m surile deţ ă ţ ăsiguran - printre samurai, cît şi printre femeile tale. Se spune cţă ă

femeile Amida sînt preg tite s foloseasc otrava, precum şi pumnalulă ă ăşi la ul.ţ

I-ai folosit vreodat ?ă-Nu.

Dar tat l dumitale?ă

Nu ştiu, nu cu siguran . Mi s-a spus c Taiko i-a cerut o datţă ă ăs îi întîlneasc .ă ă -» •

Atacul a izbutit?Orice a f cut Taiko a izbutit. într-ă un fel sau altul. Yabu sim i pe cineva în spatele lui şi presupuse c trebuie s fie g rzile care se întorceauţ ă ă ă

pe furiş. M sur distan a pîn ia s biile lui. S încerc s -l omor pe Toranaga? se întreb iar.ă ă ţ ă ă ă ă ă Hot rîsem c da şi acum nu ştiu. M-am r zgîndit.ă ă ă De ce?

Cît ar trebui s le pl teşti pentru capul meu? îl întrebă ă ă Toranaga.

Nu e destul argint în toat Asia s m ispiteasc s -i folosescă ă ă ă ăca s fac asta.ă ă

Altcineva cît ar trebui s pl teasc ?ă ă ăDou zeci de miiă dekoku... cincizeci de mii... o sut ... poate maiă

mult, nu ştiu.Ai pl ti o sut de mii deă ă koku ca s ajungiă S/iogim"? Stirpea ta"

se trage din familia Takashima, neh? Yabu spuse cu mîndrie:N-aş pl ti nimic. Banii sînt un gunoi, o juc rie pentru femei,ă ă

sau pentru împu i ii de negustori. Dar, dac ar fi cu putin , ceea ceţ ţ ă ţănu este, mi-aş da via a mea, a nevestei, a mamei, şi a tot neamului, cuţexcep ia fiului meu, şi via a tuturor samurailor mei din Izu, cu toateţ ţfemeile şi copiii lor, ca s fiu o singur ziă ă Shogun.

Şi ce-ai da pentru cele Opt Provincii?316 Totul ca mai înainte, în afar de via a nevestei, a mamei şi-aă ţ

fiului meu.Dar pentru provincia Suruga?Nimic, spuse Yabu cu dispre . Ikawa Jikkyu nu valoreaz nimicţ ă

Dac nu-i iau capul, lui şi urmaşilor lui, în aceast via , o voi faceă ă ţă într-alta. M piş pe el şi pe semin ia lui pentru zece mii de vie i.ă ţ ţ

Şi dac ar fi ca eu s i-l ofer? şi toat Suruga, poate şi cealaltă ă ţ ă ăprovincie, Totomi?

'* Brusc Yabu obosi s se tot joace de-a şoarecele şi pisica şi de vorb ria despre Amida.ă ăDac a i hot rît s -mi lua i capul, senior Toranaga, foarte bine,ă ţ ă ă ţ

sînt preg tit. V mul umesc pentru acest r s rit de soare. Dar nuă ă ţ ă ădoresc s întinez atîta elegan cu alte discu ii, aşa c s termin mă ţă ţ ă ă ăodat .ă

Dar n-am hot rît s - i iau capul,ă ă ţ Yabu-san, spuse Toranaga.Ce te-a f cut s ai un asemenea gînd? i-a otr vit vreun duşmană ă ţ ăsufletul? Poate Ishido? Nu eşti aliatul meu favorit? Crezi c te-aş fiăprimit aici f r g rzi, dac te credeam duşman?ă ă ă ă

Yabu se întoarse încet. Se aşteptase s vad în spatele lui samurai' cu s biileă ă ă ridicate. Nuera nimeni. Privi înapoi spre Toranaga.

Nu în eleg.ţ Te-am adus aici ca s putem sta de vorb între noi. Şi ca să ă ă

privim zorile. Ai vrea s fii st pînul provinciilor Izu, Suruga şi Totomi,ă ădac eu nu pierd acest r zboi?ă ă



Da. Foarte mult, spuse Yabu, sim ind cum îi creşte speran a.ţ ţ- Ai deveni vasalul meu? M-ai accepta ca seniorul t u dup lege?ă ă

Yabu nu şov i.ă- Niciodat , spuse. Ca aliat, da. Conduc tor, da. Maimareleă ă

meu, întotdeauna, da. Via a mea şi tot ce am de partea domni'ei-ţvoastre, da. Dar Izu este al meu. Sînt daimyo de Izu şi niciodat nu voiăl sa altuia puterea asupra acestei provincii. Am f ciit acest jur mîntă ă ă

fa de tat l meu şi fa de Taiko, care a reînt rit ca ereditar feudaţă ă ţă ă ănoastr , întîi pentru tat l meu, apoi pentru mine. Taiko a recunoscută ăIzu ca fiind al meu şi al urmaşilor mei, pentru totdeauna. El a fostseniorul nostru şi eu am jurat s nu am niciodat altul pîn ceă ă ăMoştenitorul lui nu devine major.

317Hir o-matsu r suci uşor sabia în mîn . De ce nu m las Toranaga s termin cu el, o dată ă ă ă ă ă

pentru totdeauna? Ne-am în eles doar. De ce toat vorb ria asta obositoare? M doare totţ ă ă ă corpul, vreau s m uşurez şi-ar trebui s m întind pu in.ă ă ă ă ţ

Toranaga îşi scarpin pîntecul.ăCe i-a oferit Ishido?ţCapul lui Jikkyu, cînd al domniei-voastre va c dea, şi provinciaă

lui. în schimbul a ce?Sprijin, cînd începe r zboiul. S v atac aripa de miaz zi.ă ă ă ăAi primit?M cunoaşte i doar mai bine.ă ţIscoadele lui Toranaga din casa lui Ishido spuseser c tîrgul fusese încheiat şi la el seă ă

ad uga responsabilitatea lui Yabu în asasinarea celor trei fii ai lui, Noboru, Sudar şi Naga.ă ăNimic mai mult? Doar sprijin?Prin toate mijloacele care îmi stau la îndemîn , spuse Yabuă

delicatInclusiv asasinatul?Am de gînd s m al tur luptelor cînd vor începe, cu toată ă ă ă

armata mea. Pentru aliatul meu. în orice caz, pot s -i aduc izbînda.ăAvem nevoie de un singur regent cît Yaemon e minor. R zboiul întreădumneata şi Ishido e mai mult ca sigur. E singura cale.

Yabu încerca s ghiceasc ce era în mintea lui Toranaga. Disă ă pre uia nehot rîrea luiţ ă Toranaga, ştiind c el era totuşi b rbatul cel mai bun, c Toranaga avea nevoie de sprijinul luiă ă ă

şi c , pîn la urm , el avea s -l doboare. Dar, între timp, ce trebuia f cut? se întreb şi-şi doriă ă ă ă ă ă ca Yuriko, so ia lui, s fie aici ca s -l îndrume. Ea ar'şti care e calea cea mai în eleapt .ţ ă ă ţ ăPot s v fiu foarte folositor. Pot s v ajut s-ajunge i regentă ă ă ă ţ

unic, spuse, hot rîndu-se s -şi încerce norocul.ă ăDe ce-aş dori s fiu regent unic?ăCînd atac Ishido, pot s v ajut s -l birui i. Cînd o s încalceă ă ă ă ţ ă

pacea, spuse Yabu.-Cum?Le spuse planul s u cu armele.ă318- Un regiment de cinci sute de samurai cu puşti? izbucni Hiro-

matsu.Da. Gîndi i-v la puterea de foc. To i, r zboinici de elit ,ţ ă ţ ă ă

"preg ti i s lupte ca un singur om. Plus cele dou zeci de tunuri.ă ţ ă ăE un plan prost, dezgust tor, spuse Hiro-matsu. Niciodat nuă ă

l-ai putea ine secret. Dac începem noi, începe şi duşmanul. N-o sţ ă ăputem pune cap t niciodat unei asemenea orori. Planul t u e lipsită ă ăde onoare şi de viitor.

Senior Hiro-matsu, r zboiul care o s vin nu e singurul lucruă ă ăcare ne fr mînt ? r spunse Yabu. Nu sîntem noi îngrijora i doară ă ă ţpentru soarta seniorului Toranaga? Nu asta e datoria alia ilor şiţvasalilor lui?

-Da.- Tot ceea ce trebuie s fac seniorul Toranaga e s cîştigeă ă ă

aceast singur mare b t lie. Asta îi va oferi capetele tuturoră ă ă ă



duşmanilor s i - şi puterea. Eu zic c strategia asta are s -i aducă ă ă ăvictoria.

- Eu zicc nu. E un plan dezgust tor, lipsit de onoare.ă ă Yabu se întoarse spre Toranaga:

- Vremurile noi cer o gîndire limpede în leg tur cu sensulă ăonoarei. s~~

Un pesc ruş se înal pe deasupra lor, ipînd.ă ţă ţ

Ce-a spus Ishido despre planul dumitale? întreb Toranaga.ăNu i-am vorbit despre el.De ce? Dac crezi c planul este bun pentru mine, ar fila felă ă

de bun şi pentru el. Poate chiar mai bun.Domnia-voastr mi-a i oferit un rev rsat de zori. Nu sînte iă ţ ă ţ

ran ca Ishido. Sînte i conduc torul cel mai în elept, cu cea mai mareţă ţ ă ţexperien din împ r ie.ţă ă ăţ

Care e adev ratul motiv? se întreba Toranaga. Sau i î-a spus şi lui Ishido?ăDac ar fi s urm m acest plan, ar fi oamenii jum tate ai t i şiă ă ă ă ă

jum tate ai mei?ăM -nvoiesc. Eu i-aş comanda.ăOmul numit de mine ar putea fi al doilea la comand ?ă31!M -nvoiesc. Aş avea nevoie deă Anjin-san s -mi preg tească ă ă

oamenii ca puşcaşi şi ca tunari.Dar el ar r mîne tot în proprietatea mea şi l-ai cinsti ca peă

Moştenitor? Ai s fii întru totul r spunz tor de el şi-ai s faci cu el totă ă ă ăce- i spun?ţ

M -nvoiesc.ă Toranaga îşi îndrept pentru o clip privirea spre norii purpurii. Tot planul sta e f r rost,ă ă ă ă ă

gîndi. Va trebui s declar eu însumi "Cer de Purpur " şi s m arunc spre Kyoto în frunteaă ă ă ă tuturor legiunilor mele. O sut de mii împotriva unui num r de zece ori mai mare.ă ă

Cine va fi t lmaciul? N-o pot ine pe Todaă ţ Mariko-san pentrutotdeauna.

Doar pentru cîteva s pt mîni, alte . M voi îngriji ca barbarulă ă ţă ăs înve e limba noastr .ă ţ ă

Asta i-ar putea lua ani. Singurii barbari care au înv at-oăţvreodat sînt preo ii creştini,ă ţ neh? Le-au trebuit ani de zile. Tsukku-san se afl aici de aproaă pe treizeci de ani, neh ? El n-o s înve e destulă ţ

de repede, nu mai repede decît putem s înv m noi limbile loră ăţădezgust toare.ăDa, dar eu v f g duiesc c acestă ă ă ă Aaim-san are s înve e foarteă ţ

repede. Yabu le vorbi despre planul lui Omi ca şi cum ar fi fost ideea lui.- Ar putea fi prea periculos.L-ar face s înve e iute,ă ţ neh ? şi-apoi el e îmblînzit.

Dup o pauz , Toranaga spuse:ă ăCum ai s p strezi secretul în timpul preg tirilor?ă ă ă

Izu e o peninsul , acolo sînt în deplin siguran . Voi faceă ă ţătab ra Iîng Anjiro, c tre sud, departe de Mishima şi de hotar, ca să ă ă ăfie mai sigur.

Bine. Vom organiza deîndat o leg tur între Yedo şi Osakaă ă ăprin porumbei c l tori.ă ă

Minunat. Am nevoie de cinci sau şase luni şi...Vom fi norocoşi dac avem şase zile! pufni cu dispre Hiro-ă ţ

matsu. Zici c-ai împînzit tot locul cu faimoasa ta re ea de iscoade,ţYabu-san ? Ai primit cu siguran rapoarte. Ishido nu strînge armat ?ţă ăOnoshi nu strînge şi el? Aici nu sîntem încercui i?ţ

320- Ei? întreb Toranaga.ă

Yabu spuse:Rapoartele spun c toate astea - şi altele - se întîmpl . Dacă ă ă

sînt doar şase zile, atunci atîtea sînt şi asta e karma. Dar eu cred că



domnia-voastr sînte i mult prea iscusit ca s fi i prins în curs aici.ă ţ ă ţ ăSau împins într-un r zboi înainte de vreme.ă

Dac sînt de acord cu planul t u, m-ai recunoaşte dreptă ăconduc tor?ă

Da. Şi cînd ve i cîştiga r zboiul, aş fi onorat s primesc Surugaţ ă ăşi Totomi ca parte din feuda mea pentru totdeauna.

Totomî ar depinde de reuşita planului.

M -nvoiesc.ă îmi vei da ascultare? Pe cinstea ta?Da. Pe bushido, pe sl vitul Buddha, pe via a mamei mele, aă ţ

nevestei şi a urmaşilor mei.- Bine, spuse Toranaga. Hai s pecetluim în elegerea.ă ţ

Merse spre parapet. Puse un picior pe marginea ambrazurii,apoi chiar pe parapet. La şaptezeci de picioare dedesubt se afla gr dina interioar . Luiă ă

Hiro-matsu i se t ie r suflarea, uluit de îndr zneala f r rost a st pînului s u. îl v zuă ă ă ă ă ă ă ă întorcîndu-se şi f cînd semn lui Yabu s stea lîng el. Yabu îi d du ascultare. Cea mai mică ă ă ă ă atingere îi putea trimite pe amîndoi de-a rostogolul la pieire.

Toranaga îşi desf cu chimonoul şi d du la o parte fîşia de pînz din jurul şoldurilor,, iară ă ă Yabu f cu la rîndul s u la fel. Amîndoi urinar , îşi împreunar jeturile şi privir stropii ce udauă ă ă ă ă gr dina de dedesubt.'ă

- Ultima învoial pe care am pecetluit-o în acest chip a fost cuă însuşi Taiko, spuse Toranaga, foarte uşurat c -şi putuse goli b şica.ă ăAsta a fost cînd el s-a hot rît s -mi dea ca feud Kwanto, Cele Optă ă ăProvincii. Desigur c atunci Hojo înc le st pînea şi ne era duşman,ă ă ăaşa c mai întîi a trebuit s le cuceresc. Erau ultimile provincii care niă ăse mai împotriveau. Bineîn eles, onoarea îmi cerea s renun imediatţ ă ţla feudele mele ereditare: Imagawa, Owari şi Ise. Chiar şi aşa, am fostde acord şi am urinat pe învoial . îşi desf cu picioarele pe parapet cuă ăuşurin , potrivindu-şi mai bine fîşia de pînz din brîu, de parc s-ar fiţă ă ăafla chiar în gr din şi nu coco at ca un vultur la o asemenea în l ime.ă ă ţ ă ţA fost o în elegere bun pentru amîndoi. L-am învins pe Hojo şi-amţ ă

321 P2de

«-i *a i

DuP ceYabupă Jec Hă

.322 priw

-- icu"navi

aasta de

daimyo ştie c te suceşte ca pe o p puş : Ai v zut, a avut pîn şi neruşinarea s -şi poarteă ă ă ă ă ă sabia Murasama în fa a ta?ţ

Am v zut, spuse Toranaga.ăCred c zeii au aruncat vreo vraj asupra ta, st pîne. S nu fiiă ă ă ă

cont de o asemenea batjocur şi s -l laşi s se bucure în fa a ta. îiă ă ă ţ îng dui lui Ishido, s te fac de rîs în fa a noasir , a tuturor. M opreştiă ă ă ţ ă ăpe mine şi pe noi to i s te ap r m. îi refuzi nepoatei mele, o doamnţ ă ă ă ăsamurai, onoarea şi pacea mor ii. Ai pierdut controlul asupra Conţsiliului, duşmanul t u te-a manevrat cu iscusin şi acum urinezi pe ună ţă

tîrg solemn, care e un plan atît de dezgust tor cum n-am mai auzităvreodat , şi faci asta cu un om care se îndeletniceşte cu murd rii,ă ăotr viri şi tr d ri, cum a f cut şi tat l Iui mai înainte.ă ă ă ă ă

Toranaga nu-i r spunse, se uit doar la el, atent şi liniştit de parc n-ar fi scos o vorb .ă ă ă ăPe to iţ kami, vii sau mor i, eşti vr jit, izbucni Hiro-matsu. JEuţ ă

te întreb şi ip şi te batjocoresc şi tu doar te ui i la mine. Unul dintreţ ţnoi e nebun. Cer îng duin a s -mi facă ţ ă sepukkii, sau dac nu-mi daiăaceast pace, am s m rad în cap şi-am s ajung c lug r, fac orice,ă ă ă ă ă ăorice, numai s m laşi s plec.ă ă ă

N-ai s faci nici una, nici alta. Dar ai s trimi i dup pră ă ţ ă eotul



barbar Tsukku-san,şi apoi Toranaga izbucni în rîs.323

CAPITOLUL 19P rintele Alvito cobora.dealul de la castel în fruntea obişnuitului s u grup de c l re iă ă ă ă ţ

iezui i. To i erau îmbr ca i ca preo ii budişti, afar doar de crucea şi de m t niile pe care leţ ţ ă ţ ţ ă ă ă

purtau la brîu. Erau patruzeci de c l re i, to i japonezi, to i fii de vi nobil ai unor samuraiă ă ţ ţ ţ ţă ă creştini, to i studen i ai seminarului de la Nagasaki, care-l înso eau la Osaka. To i c l reau caiţ ţ ţ ţ ă ă buni cu harnaşamente bine lucrate şi erau tot atît de disciplina i ca suita oric ruiţ ă daitnyo.

C l ri în trap iute prin p dure şi de-a lungul str zilor oraşului, f r s bage de seamă ă ă ă ă ă ă ă c ldura soarelui, c tre misiunea iezuit , o cas mare de piatr , în stil european, aflat lîngă ă ă ă ă ă ă docuri, ridicîndu-se deasupra construc iilor îngr m dite în jur - camere pentru tezaur şiţ ă ă depozite de m rfuri - unde se purta tot nego ul şi se f ceau toate pl ile pentru m tase dină ţ ă ăţ ă OsaJca.

Alaiul trecu trop ind prin marile por i de fier din zidul înalt de piatr , intr în curteaă ţ ă ă central , pavat cu lespezi, şi se opri lîng uşa principal . Servitorii aşteptau deja s -l ajute peă ă ă ă ă p rintele Alvito s descalece. El se l s s alunece din şa şi le d du frîul. Pintenii îi zorn ir peă ă ă ă ă ă ă ă dalele de piatr în timp ce înainta cu paşi mari de-a lungul galeriei str juite de coloane dină ă corpul principal al cl dirii. D du col ul, trecu pe lîng capela micu şi intr pe sub arcade înă ă ţ ă ţă ă curtea interioar , care ad postea o fîntîn şi o gr din liniştit . Uşa an-tecamerei era deschis .ă ă ă ă ă ă ă îşi alung neliniştea, îşi lu un aer calm şi p şi în untru.ă ă ă ă

Este singur? întreb .ăNu, nu, nu este, Martin, spuse p rintele Soldi, un napolitană

m runt, blajin, ciupit de v rsat, care era secretar al P rintelui Inspecă ă ător de aproape treizeci de ani, dintre care dou zeci şi cinci în Asia.ăC pitanul General Ferriera e cu Eminen a Sa.ă ţ Da,p unulă e cu dînsul.Dar Eminen a Sa a spus s intri imediat. Ce nu e-n ordine, Martin?ţ ă

Nimic.Soldi morm i şi se întoarse la ascu itul penei sale.ă ţ"Nimic" a spus în eleptul p rinte. Ei, o s afluţ ă ă eu destul de

curînd.Da, spuse Alvito, pl cîndu-i b trînul.ă ă324Se îndrept spre uşa din cel lalt cap t. Un foc de lemne ardea în c min luminînd mobilaă ă ă ă

frumoas şi masiv , cu patina vremii şi str lucind de atîta frecat şi lustruit. Un mic tablou deă ă ă

Tintoretto, o Fecioar cu Pruncul, pe care P rintele Inspector îl adusese cu el de la Roma şiă ă care totdeauna îi pl cuse lui Alvito, atîrna deasupra c minului.ă ăL-ai v zut iar pe englez? strig dup el p rintele Soldi.ă ă ă ă

Alvito nu-i r spunse. B tu la uş .ă ă ăIntr .ăCarlo dell'Aqua, P rintele Inspector al Asiei, reprezentantul personal al P rintelui Generală ă

âl iezui ilor, omul cu rangul cel mai mare şi deci cel mai puternic din Asia, er şi cel mai înaltţ ă dintre ei. M sura şase picioare şi trei inci şi-avea un fizic pe potriv . Sutana-i era portocalie,ă ă crucea deosebit lucrat . Avea p rul alb, cu tonsur , şaizeci şi unu de ani şi era napolitan prină ă ă naştere.

- A, Martin! Intr , intr . Pu in vin? spuse el, vorbind o poră ă ţtughez cu minunate inflexiuni italine. L-ai v zut pe enă ă glez?

Nu, Eminen . Doar pe Toranaga.ţăVeşti proaste?

-Da.

Pu in vin?ţMul umesc.ţCît de proaste? întreb Ferriera.ăOşteanul st tea lîng foc, în scaunul de piele cu sp tar înalt, mîndru ca un şoim şi tot atîtă ă ă

de colorat - erafidaglio, C pitanul General de pă e Nao del Trato, Corabia Neagr a acestui an.ă Avea în jur de treizeci şi cinci de ani, era zvelt, suplu şi impresionant.

- Cred c foarte proaste, C pitane General. De pild , Toranagaă ă ăa spus c problema nego ului pe anul sta poate s aştepte.ă ţ ă ă

- Nego ul nu poate s-aştepte şi nici eu, asta e ştiut, spuse Ferriera.ţPornesc cu refluxul. Am crezut c totul a fost aranjat cu luni în urm .ă ă



Din nou Ferriera blestem legile japoneze care cereau ca toate naveleăde comer , chiar şi ale lor proprii, s aib autoriza ii de intrare şi deţ ă ă ţplecare. N-ar trebui s fim lega i de nişte legi prosteşti ale b ştinaşilor.ă ţ ăAi spus c întîlnirea asta nu e decît de form , c te duci doar s ieiă ă ă ăhîrtiile.

325

I

Aşa ar fi trebuit s fie, dar m-am înşelat. Poate c ar fi mai bineă ăs - i explic...ă ţ

Eu trebuie s m -ntorc imediat la Macao s preg tesc Corabiaă ă ă ăNeagr . Am cump rat deja de un milion duca i cele mai buneă ă ţm t suri la tîrgul din februarie, de la Canton, şi vom transporta peă ăpu in o sut de mii de uncii de aur chinezesc. Am crezut c am spus-oţ ă ălimpede c fiecare b nu din Macao, Malacca şi Goa şi fiecare paraă ă ţpe care negustorii şi mai-marii oraşului îi pot lua cu împrumut sîntinvesti i în afacerea de anul acesta. Şi fiecare b nu al domniilor-ţ ă ţvoastre.

Cunoaştem tot atît de bine ca şi dumneata importan a ei, spuseţdell'Aqua t ios.ă

îmi pare r u, C pitane General, dar Toranaga e preşedinteleă ă

Consiliului Regen ilor şi obiceiul este s mergem la el, spuse Alvito.ţ ăEl n-a vrut s discute problema nego ului din acest an, nici aă ţautoriza iilor dumitale. A spus, de la început, c el nu este de acrod'ţ ăcu asasinatul.

Cine e, p rinte? spuse Ferriera.ăDespre ce vorbeşte Toranaga, Martin? întreb dell'Aqua. Să ă

fie vreun şiretlic? Asasinat? Ce leg tur are asta cu noi?ă ăEl a spus: "De ce vre i voi, creştinii, s -mi asasina i prizonierul,ţ ă ţ

pilotul? "-Ce?- Toranaga crede c încercarea de asasinat din noaptea trecută ă

a fost îndreptat asupra englezului, nu asupra sa. El mai zice c-a maiăfost o încercare în închisoare.

Alvito îşi pironi ochii asupra soldatului.De ce m acuzi, p rinte? spuse Ferriera. O încercare deă ă

asasinat? Eu? în castelul Osaka? Asta-i prima oar în via a mea cîndă ţm aflu în Japonia!ă

T g duieşti c-ai avea vreo ştire despre asta?ă ăNu neg c , cu cît mai repede îl vedem mort pe eretic, cu atîtă

mai bine, spuse Ferriera cu r ceal . Dac olandezii şi englezii începă ă ăs - şi r spîndeac murd ria lor în Asia, o s avem mari necazuri. Noiă ă ă ă ăto i.ţ

326Avem deja necazuri, spuse Alvito. Toranaga a început prin a

spune c el a în eles de la englez c sînt ob inute profituri deă ţ ă ţneînchipuit dinmonopolul portughez asupra comer ului cu China, cţ ăportughezii ridic peste m sur pre ul m t surilor, pe care doar ei leă ă ă ţ ă ăpot cump ra din China, pl tind pentru ele cu singurul produs pe careă ăchinezii vor s -l accepte la schimb, argintul jeponez, argint pe care deă

asemenea îl socotesc la un pre prea mic. Toranaga a spus: "Pentru cţ ăexist o duşm nie între China şi Japonia, iar nego ul direct între noiă ă ţnu este îng duit, şi numai portughezii au permisiunea s fac nego ,ă ă ă ţatunci trebuie ca portughezii s r spund oficial -ă ă ă în scris - acuza ieiţde specul a pilotului." El te "invit ", Eminen , s înaintezi regen iloră ă ţă ă ţun raport asupra ratelor de schimb: argint pentru m tase, m taseă ăpentru argint, aur pentru argint. A ad ugat c el, bineîn eles, nu seă ă ţ împotriveşte ca noi s avem un cîştig mare, dar s fi pe seamaă ăchinezilor.

Ve i refuza, bineîn eles, o cerere atît de obraznic ! spuseţ ţ ăFerriera.



Ar fi foarte greu.Atunci îi da i un raport fals.ţAsta ar primejdui toat pozi ia noastr , care se bazeaz peă ţ ă ă

încredere, spuse dell'Aqua.Po i s ai încredereţ ă întT-unjappo? Bineîn eles c nu. Profiturileţ ă

noastre trebuie s r mîn secrete. Eretic blestemat!ă ă ă îmi pare r u c trebuie s-o spun, dar Blackthorne pare deosebită ă

de bine informat.• Alvito privi f r s vrea c tre dell'Aqua, nemai inînd seama de oştean pentru o clip .ă ă ă ă ţ ăP rintele Inspector nu spuse nimic.ăCe altceva a mai spus jappo sta? întreb Ferriera, pref cîndu-ă ă ă

se c nu v zuse schimbul de priviri dintre ei, dorind s poat cunoaşteă ă ă ăm sura cunoştin elor lor.ă ţ

Toranaga îmi cere s -i fac rost, pîn mîine dup -amaiz , de oă ă ă ăhart a lumii cu hotarele între Portugalia şi Spaniaj numele papilorăcare au aprobat tratatele şi datele lor. El "cere", în trei zile, o explica ieţ în scris privind "cuceririle" noastre din Lumea Nou şi "doar pentruăcuriozitatea mea" - au fost exact cuvintele lui - doreşte s ştie cantitateaă

327Ili '■■de aur şi argint luat - de fapt, el a folosit cuvîntul lui Blackthorne '[jefuit " - de Spania şiă ă

Portugalia din Lumea Nou . De asemeni, mai cere o alt hart care s arate întindereaă ă ă ă imperiilor Spaniei şi Portugaliei în urm cu o sut de ani, cu cincizeci de ani şi ast zi, laolalt cuă ă ă ă pozi iile exacte ale bazelor noastre din Malacca pîn în Goa - pe care el le-a numit foarte clar;ţ ă erau scrise pe o bucat de hîrtie - şi, de asemeni, num rul mercenarilor japonezi folosi i de noiă ă ţ la fiecare dintre bazele noastre.

DelJ'Aqua şi Ferriera erau îngrozi i.ţAsta categoric trebuie refuzat, explod oşteanul.ăNu po i s -lţ ă refuzi pe Toranaga, spuse dell'Aqua.Cred, Eminen , c da i prea mare importan pozi iei lui,ţă ă ţ ţă ţ

spuse Ferriera. Cred c Toranaga sta nu e decît un rege-despotă ăprintre atî ia al ii, înc un p gîn ucigaş, de care sigur nu trebuie s -fiţ ţ ă ă ăfie team . Refuza i-l. F r Corabia Neagr , ei sînt la p mînt. O s neă ţ ă ă ă ă ăcear în genunchi m t surile noastre chinezeşti. F r m t suri, n-auă ă ă ă ă ă ăs mai fie chimonouri. Au nevoie de nego ul nostru. Eu zic s -l l s mă ţ ă ă ă

naibii pe Toranaga. Putem negocia cu regii creştini, cum le zice?Onoshi, Kiyama şi ceilal i regi creştini din Kyushu. La urma urmelor,ţNagasaki e acolo, nâi sîntem puternici acolo, tot nego ul se face acolo.ţ

Nu putem, c pitane, spuse dell'Aqua. Acesta este prima taăvizit în Japonia, aşa c n-ai nici o idee despre problemele noastre deă ăaici. Da, ei au nevoie de noi, dar noi avem şi mai mult nevoie de ei.ăF r bun voin a lui Toranaga - şi a lui Ishido - o s ne pierdemă ă ă ţ ăinfluen a asupra regilor creştini. O s pierdem Nagasalci şi tot ce-amţ ăconstruit de peste cincizeci de ani. Ai sprijinit cumva atacul asupraacestui pilot eretic?

De la bun început i-am spus deschis lui Rodrigues, şi oricui avrut s m-asculte, c englezul e un pirat primejdios care o s molipă ă ăseasc pe oricine se-apropie de el şi, deci, trebuie înl turat în oriceă ăchip cu putin . Eminen a voastr a i spus aceiaşi lucru, dar cu alteţă ţ ă ţcuvinte. La fel şi dumneata, p rinte Alvito. N-a reieşit aşa la întîlnireaă

noastr cu Onoshi şi Kiyama de acum dou zile? N-ai spus dumneataă ăc piratul e primejdios?ă

Da. Dar...328- P rinte, s nu mi-o iei în nume de r u, dar uneori e nevoie caă ă ă

solda ii s îndeplineasc lucrarea Domnului în cel mai bun chip cuţ ă ăputin . Trebuie s - i spun c am fost furios pe Rodrigues c n-a pusţă ă ţ ă ăla cale un "accident" în timpul furtunii. Dintre to i, el trebuia sţ ă în eleag lucrul sta cel mai bine! Pe trupul lui Cristos, uite ce-a f cutţ ă ă ădeja acel diavol englez cu însuşi Rodrigues. Bietul n t r u îi eă ă ă



recunosc tor pentru c i-a salvat via a, cînd sta-i cel mai simpluă ă ţ ăşiretlic din lume ca s cîştigi încrederea cuiva. Nu s-a l sat Rodriguesă ăp c lit şi l-a l sat pe pilotul eretic s -i uzurpe locul pe propria-i dunetă ă ă ă ăşi astfel aproape s fie omorît? Cit priveşte încercarea de la castel, cineăştie ce s-a întîmplat?-Asta trebuie s fi fost poruncit de vreun b ştinaş,ă ă ăsta e un şiretlic japonez. Nu-mi pare r u c-au încercat, sînt doară ă

scîrbit c n-au izbutit. Cînd o s pună ă eu la cale îndep rtarea lui, pute iă ţ

s dormi i linişti i, ca aşa se va întîmpla.ă ţ ţAlvito sorbi din vin.- Toranaga a spus c -l trimită e pe Blackthorne în Izu.Peninsula din est? întreb Ferriera.ă

-Da.Pe uscat sau pe mare?Pe mare.- Bine. Atunci, îmi pare r u c trebuie s v spun, dar s-ar puteaă ă ă ă

ca tot echipajul s piar pe mare într-o regretabil furtun .ă ă ă ăAlvito spuse rece:- Şi eu regret c trebuie s - i spun, C pitane General, că ă ţ ă ă

Toranaga a zis, î i redau întocmai vorbele lui: "Pilotului i se pune gardţ ăpersonal , Tsukku-«z/z, şi, dac i se întîmpla vreun accident, voi puneă ă în spatele cercet rii lui toat puterea mea şi toat puterea regen iloră ă ă ţşi dac , din întîmplare, un creştin sau altcineva care are, fie şi peădeparte, leg turi cu creştinii, se face vinovat, este foarte posibil caăedictele de expulzare s fie reexaminate şi toate bisericile, şcolile şiăl caşurile creştine vor fi închise deîndat ."ă ă

Dell'Aqua spuse:Fereasc Dumnezeu s se întîmple asta!ă ăSe laud ! spuse Ferriera dispre uitor.ă ţNu, greşeşti, C pitane General. Toranaga este tot atît deă

deştept ca Machiavelli şi tot atît de necru tor ca Attila. Alvito îşiţă329330Asta e dincolo de puterea Eminen ei voastre. E o chestiune aţ

trupului, nu a spiritului.Pozi ia Bisericii aici este, din p cate, atît de amestecat cuţ ă ă

politica şi cu nego ul de m tase, incit totul poate atinge Biserica. Citţ ă

tr iesc eu, jur pe mîntuirea sufletului meu c nimeni nu va pune înă ăprimejdie aici viitorul Sfintei Biserici!'- - V mul umesc c a i fost atît de explicit, Eminen . M voi str dui s cunosc maiă ţ ă ţ ţă ă ă ă

îndeaproape problemele japonezilor.- î i sugerez s-o faci, de dragul nostru al tuturor. Creştinismul eţ

tolerat aici numai pentru c to iă ţ daimyo sînt absolut convinşi c , dacă ăne izgonesc sau ne interzic credin a, Cor biile Negre n-or s se maiţ ă ă întoarc niciodat . Noi, iezui ii, sîntem c uta i şi avem o oarecareă ă ţ ă ţinfluen numai pentru c sîntem singurii care vorbim japoneza şiţă ăportugheza şi putem t lm ci şi face pe mijlocitorii pentru ei în aleă ănego ului.ţ Din p cateă pentru credin , ceea ce cred ei nu e adev rat.ţă ăSînt sigur c nego ul are s continue, indiferent de pozi ia noastr şiă ţ ă ţ ăde pozi ia Bisericii, pentru c negu torii portughezi sînt mult maiţ ă ţăpreocupa i de propriile lor interese egoiste decît de slujirea Domţnului.

Pesemne tot atît de limpezi sînt şi interesele egoiste aleclericilor care vor s ne for eze - mergînd pîn la a cere Sanctit iiă ţ ă ăţSale puteri legale - s ne for eze s navigam în orice port vor ei şi să ţ ă ăfacem nego cu oriceţ daimyo hot r sc ei, indiferent de riscuri.ă ă

Ui i cine eşti, C pitane General.'ţ ăEu n-am uitat c anul trecut Corabia Neagr s-a pierdut cu totă ă

echipajul, între Japonia şi Malacca, cu peste dou sute de tone de aurăla bord şi argint în valoare de cinci sute de mii de crusados, dup ce-aăfost întîrziat , f r rost, pîn -n anotimpul prost, la cererea Eminen eiă ă ă ă ţvoastre. Sau c aceast catastrof a ruinat aproape pe toat lumea, deă ă ă ă



aici pîn în Goa.ăA fost o m sur necesar din pricina mor ii lui Taiko şi aă ă ă ţ

politicii interne de succesiune.N-am uitat c , acum trei ani, Eminen a voastr i-a cerută ţ ă

viceregelui de Goa s amîne Corabia Neagr , s-o trimit doar cînd şiă ă ă în ce port hot rî i, fi c el a respins aceast cerere socotind-o ună ţ ă ăamestec neobr zat.ă

331Asta a fost ca s -l supunem pe Taiko, ca s creem o stare deă ălipsuri in toiul r zboiului s u prostesc cu China şi Coreea, a fost dină ăpricina martiriului de la Nagasaki, pe care-l poruncise, din pricinaatacului s u nebunesc asupra Bisericii, din pricina edictelor de expulăzare ce abia le emisese, alungîndu-ne pe to i afar din Japonia. Dacţ ă ălucrezi cu noi şi ne urmezi sfatul, întreaga Japonia are s fie creştină ă într-o singur genera ie! Ce e mai important, nego ul sau mîntuireaă ţ ţsufletelor?

R spunsul meu e mîntuirea sufletelor. Dar, pentru c m-a iă ă ţluminat în problemele japoneze, da i-mi voie s pun problemeleţ ă japoneze la locul lor de drept. Numai argintul japonez face s curgă ăm tasea şi aurul Chinei. Cîştig\irile uriaşe pe care le ob inem şi leă ţtrimitem la Malacca şi Goa, şi de acolo la Lisabona, sus in întregulţnostru imperiu asiatic, toate forturile, toate misiunile, toate expedi iile, to i misionarii, toate descoperirile, şi acoper cheltuielileţ ţ ămultora, dac nu chiar ale tuturor ac iunilor noastre din Europa, îiă ţ îifîpiedic pe eretici s ne covârşeasc şi îi ine departe de Asia, careă ă ă ţle-ar oferi toat bog ia de care au nevoie spre a ne distruge, pe noiă ăţşi Sfînta Credin , la noi acas . Ce e mai important, p rinte,ţă ă ăcreştin tatea spaniol , portughez şi italian sau creştin tateaă ă ă ă ă japonez ?ă

Dell'Aqua îl str fulgera pe soldat cu privirea.ă- S fie clar o dat pentru totdeauna: nu - ai - s - te - amesteciă ă ă

- în - treburile - acestei - ri?ţăUn c rbune c zu din c min şi se împr ştie pe covor. Ferriera, care era cel mai aproape, iiă ă ă ă

f cu vînt cu piciorul la loc.ă- Şi dac eu sînt... dac am s m supun, ce se va întîmpla cuă ă ă ă

ereticul? Sau cu Toranaga?

Dell'Aqiia se aşez crezînd c a învins.ă ăNu ştiu, pentru moment. Dar numai gmdul de a-l elimina pe Toranaga e ridicol. El e foarte îng duitor cu noi şi cu creştereaănego ului - vocea îi deveni mai t ioas - şi, ca atare, cu sporireaţ ă ăprofiturilor voastre.

Şi ale voastre, spuse Ferriera, muşcînd din nou.Profiturile noastre sînt închinate lucr rilor Domnului. Aşa cumă

bine ştii. DelTAqua turn obosit pu in vin şi iă ţ:l oferi, încercînd s -lă

332domoleasc . Haide, Ferriera, s nu ne cert m aşa. Problema asta, a ereticului eă ă ă

îngrozitoare, da. Dar cearta nu duce la nimic. Noi avem nevoie de sfatul t u, de mintea ta, deă puterea ta. Crede-m , Toranaga este vital pentru noi. F r el ca s -i fin în friu pe ceilal iă ă ă ă ă ţ regen i, toat ara asta s.-ar întoarce înapoi la anarhie.ţ ă ţ

- Da, e adev rat, C pitane General, spuse Alvito. Dar eu nuă ă în eleg de ce el e înc în castel şi a fost de acord cu amînarea întrunirii.ţ ăE de necrezut s se fi l sat manevrat. Cu siguran trebuie s ştie că ă ţă ă ăOsaka e închis mai straşnic decît cu centura de castitate a unui cruciatăgelos. Ar fi trebuit s plece înc de acum cîteva zile.ă ă

Ferriera spuse:Dac el e vital, de ce-i sprijini i pe Onoshi şi Kiyama? Cei doiă ţ

nu s-au al turat lui Ishido, împotriva lui? De ce nu-i sf tui i împotrivaă ă ţacestui lucru? S-a discutat doar acum dou zile.ă

Ne-au spus hot rîrea lor, c pitane, n-am discutat.ă ăAtunci poate c-ar fi trebuit s-o face i, Eminen . Dac e atît deţ ţă ă

important, de ce nu le porunci i s -şi schimbe hot rîrea?ţ ă ă



Amenin îndu-i cu excomunicarea. __ ţDell'Aqua oft :ă- Aş dori s fie atît de simplu. Nu faci lucruri din acestea înă

Japonia. Ei nu sufer amestecul dinafar în problemele lor. Chiar şiă ăo sugestie din partea noastr trebuie prezentat cu deosebit aten ie.ă ă ă ţ

Ferriera goli pocalul de argint, îşi mai turn vin şi se linişti, ştiind c avea nevoie de iezui iă ă ţ de partea lui, pentru c , f r ei ca t lmaci, era neajutorat. C l toria asta trebuie s - iă ă ă ă ă ă ă ţ

reuşeasc , îşi spuse. Ai fost soldat şi ai asudat unsprezece ani în serviciul regelui spre a iă ţ cîştiga pe drept - şi chiar de dou zeci de ori pe atît - cea mai mare r splat ce st tea înă ă ă ă puterea lui s-o acorde, c pit nia general , pe timp de un an, a Cor biei Negre şi odat cuă ă ă ă ă aceasta venitul cuvenit rangului, o zecime din cîştig, a zecea parte din toat m tasea, din totă ă aurul, din tot argintul şi din tot profitul fiec rui schimb de m rfuri. Acum eşti bogat pentruă ă toat via a, pentru treizeci de vie i, dac le-ai avea, totul numai din aceast singur c l torie.ă ţ ţ ă ă ă ă ă Dac o duci la bun sfîrşit.ă

Mîna lui Ferriera se îndrept spre minerul floretei, spre crucea de argint încrustat înă ă lucr tura filigranat :ă ă

333- Pe sîngele lui Cristos, Corabia mea Neagr va pleca la timp dină

NagasaM pîn -n Macao şi apoi, cu cele mai mari bog ii din istorieă ăţse va îndrepta c tre sud, cu musonul de noiembrie, c tre Goa şi deă ăacolo acas ! Dumnezeu mi-e martor c aşa o s se-ntîmple.ă ă ă

Şi apoi ad ug în gînd: Chiar dac pentru asta trebuie s pîrjolesc toat Japonia, tot Macaoă ă ă ă ă şi toat China, pe Sfînta Fecioar !ă ă

Rugile noastre sînt al turi de tine, bineîn eles c da, r spunseă ţ ă ădell'Aqua, sincer. Cunoaştem importan a c l toriei tale.ţ ă ă

Atunci ce-mi sugera i? F r autoriza iile şi c r i de liberţ ă ă ţ ă ţ ătrecere sînt legat de mîini şi de picioare. Nu-i putem evita pe regen i?ţPoate exist alt cale.ă ă

Dell'Aqua cl tin din cap.ă ăMartin? Tu eşti sfetnicul nostru în ale nego ului.ţ îmi pare r u, dar nu e cu putin , spuse Alvito. Ascultaseă ţă

schimbul aprins de replici, fierbînd de indignare. Cretin nenorocit,arogant şi prost crescut, gîndise atunci, apoi ad ugase imediat: O,ăDoamne, d -mi r bdare, pentru c f r acest om şi al ii ca el, Bisericaă ă ă ă ă ţe pierdut aici. C pitane General, sînt sigur c într-o zi sau dou totulă ă ă ăo s fie gata. O s pt mîn cel mult. Toranaga are probleme foarteă ă ă ă

importante în acest moment. Totul are s fie în ordine, sînă t sigur.Am s-aştept o s pt mîn . Nu mai mult. Unda de amenin areă ă ă ţdin glasul lui Ferriera era înfricoş toare. Mi-ar pl cea s pun mina peă ă ăereticul la. Aş smulge eu adev rul din el. A spus ceva Toranagaă ădespre o presupus flot ? O flot duşman ?ă ă ă ă

-Nu.- Aş vrea s ştiu adev rul, pentru c , la întoarcere, nava mea oă ă ă

s se legene ca un porc îngr şat, cu calele gemînd de mai multeă ăm t suri decît au fost aduse vreodat la un singur transport. E unaă ă ădintre cele mai mari cor bii din lume, dar n-am nici o escort , aşa c ,ă ă ădac o singur fregat duşman ar fi s ne prind pe mare - sau tîrfaă ă ă ă ă ăaia de nav olandez ,ă ă Erasmus -, am fi la mila ei. M-ar face s coborăstindardul imperial al Portugaliei f r mult b taie de cap. Ar fi bineă ă ă ăca englezul s nu-şi scoat corabia în larg, cu arme, tunuri şi ghiuleleă ăla bord.

- E vero, e solamente vero, murmur dell'Aqua.ăFerriera îşi termin vinul:ă

334Cînd urmeaz s fie trimis Blackthorne la Izu?ă ă Toranaga n-a spus, r spunse Alvito. Mi se pare c-o s fieă ăcurînd.- Ast zi?ă• - Nu ştiu. Regen ii se întîlnesc peste patru zile. Aş înclina s cred c ar fi dup asta.ţ ă ă ă•Dell'Aqua spuse ap sat:ă- Lui Blackthorne nu trebuie s i se fac vreun r u. Nici lui, niciă ă ă



lui Toranaga.Ferriera se ridic .ăAm s m întorc pe nav . O s cina i cu noi? Amîndoi?ă ă ă ă ţ

Pe-nserat? Avem un clapon grozav, o pulpa de vac şi vin de Madeira,ăchiar şi pîine proasp t .ă ă

Mul umesc, eşti foarte amabil. Chipul lui dell'Aqua se luminţ ăuşor. Da, pu in mîncare bun ar fi minunat . Eşti foarte amabil.ţ ă ă ă

Ai s fii înştiin at îndat ce Toranaga o s -mi trimit vreo vorb ,ă ţ ă ă ă ăc pitane general, spuse Alvito.ăMul umesc.ţDup ce Ferriera plec şi P rintele Inspector fu sigur c . el şi Alvito nu puteau fi auzi i,ă ă ă ă ţ

spuse neliniştit:Martin, ce altceva a mai apus Toranaga?Vrea o explica ie, în scris, despre întîmplarea cu contrabandaţ

de arme şi cererea de conchistadori.Mamma mia... Toranaga a fost prietenos, chiar amabil, dar - ei bine -, nu l-am

v zut niciodat astfel, pîn acum.ă ă ăCe-a spus - cuvînt cu cuvînt?"în eleg, Tsukku-san, c mai-marele ordinului vostru creştin,ţ ă

cel dinainte, p rintele da Cunha, a scris guvernatorilor din Macao şiăGoa şi viceregelui spaniol din Manila, don Sisco y Vivera, în iulie 1588,dup num r toarea voastr , cerînd ca sute de solda i spanioli, cuă ă ă ă ţarme de foc, s invadeze ara spre a sprijini cî ivaă ţ ţ daimyo creştiniintr-o r scoal pe care mai-marele preo ilor creştini de aici încercaă ă ţs-o pun Iacale împotriva seniorului lor de drept, fostul meu st pîn,ă ă

aiko. Care erau numele acestor daimyo! E adev rat c n-au fost nrnişi solda i, dar ună ă ţ num r mare de arme de foc a ajuns prină

335contraband din Macao în Nagasaki sub sigiliul vostru creştin? Eă

tadev rat c Mareleă ă

P rinte a pus mîna, în tain , pe aceste arme, cînd s-a întors în Japonia pentru a doua oar , caă ă ă ambasador de Goa, în martie sau aprilie 1590, dup num r toarea voastr şi, în tain , le-aă ă ă ă ă trecut, prin contraband , cu nava portugheză ă Santa Cruz, din Nagasaki înapoi în Macao? "Alvito îşi şterse transpira ia de pe mîinj,ţ

A mai spus şi altceva?Nimic important, Eminen . N-am avut nici o posibilitate s -iţă ă

explic, mi-a cerut s plec imediat. Politicos, totuşi m-a dat afar .ă ăDe unde-şi primeşte blestematul la de englez informa iile?ă ţAş vrea s-o ştiu şi eu. Toate datele şi numele acelea. Nu te-ai înşelat? Le-a spus chiar

aşa?Nu, Eminen . Numele erau scrise pe o bucat de hîrtie. Mi-aţă ă

ar tat-o.ăScrisul lui Blackthorne?Nu. Numele erau scrise fonetic în japonez , înă hiragana. Trebuie s afl m cine t lm ceşte pentru Toranaga. Trebuie să ă ă ă ă

fie uluitor de bun. Sigur nu e unul dintr-ai noştri? Nu poate s fieăfratele Manuel, nu? întreb am rît, folosind numele de botez al luiă ăMasamanu Jiro.

Jiro era fiul unui samurai creştin, care fusese educat de iezui i din copil rie şi, fiindţ ă inteligent şi devotat, fusese ales s intre în seminar spre a fi preg tit ca preot, legat prin celeă ă patru jur minte, de care nu era vreunul pîn acum dintre japonezi. Jiro fusese al turi de Ordină ă ă timp de dou zeci de ani şi apoi, de necrezut, plecase înainte de a fi hirotonisit, iar acum era ună duşman neîmp cat al Bisericii.ă

Nu, Manuel e înc în Kyushu, arde-l-ar în veci focul iadului. Aăr mas un duşman înverşunat al lui Toranaga, nu l-a ajutat niciodat .ă ăDin fericire, n-a fost niciodat p rtaş la nici un secret politic.ă ă T lmaciul a fost doamna M riaă ă , spuse Alvito, folosind numele debotez al lui Toda Mariko.

Toranaga i-a spus-o?ţNu, Eminen . Dar s-a întîmplat s aud c ea se afl în vizit laţă ă ă ă ă



castel şi c a fost v zut cu englezul.ă ă ăEşti sigur?336Informa ia noastr este întru totul adev ratţ ă ă ăBine, spuse dell'Aquar Poate c Domnul ne ajut în felul Luiă ă

de nep truns. Trimite dup ea imediat.ă ăAm v zut-o deja. M-am str duit s-o întîlnesc ca din întîmplare.ă ă

Era încînt toare, ca întotdeauna, amabil , ca întotdeauna, pioas , caă ă ă întotdeauna, dar mi-a spus anume înainte de a avea prilejul s-o întrebeu: "Bineîn eles, p rinte, împ r ia noastr este o ar cu totul aparteţ ă ă ăţ ă ţ ăsi unele lucruri trebuie s r mîn , prin tradi ie, foarte secrete. Nu e laă ă ă ţfel şi-n Portugalia, şi-n Ordinul Iezui ilor? "ţ

Eşti confesorul ei...- Da. Dar n-o s spun nimic.ă ă

-De ce?E limpede c a fost prevenit dinainte şi i s-a interzis s discuteă ă ă

ce s-a întîmplat şi ce s-a spus. îi cunosc prea bine. în aceast privin ,ă ţăputerea lui Toranaga este mai mare decît a noastr .ă

Credin a ei este atît de slab ? Preg tirea pe care i-am f cut-oţ ă ă ăn-are nici o putere? Cu siguran c nu. Este tot atît de devotat şi deţă ă ăbun creştin ca oricare dintre femeile pe care le-am cunoscut. într-oă ăzi are s devin c lug ri - poate chiar prima stare japonez .ă ă ă ă ţă ţă ă

Da, dar acum n-o s spun nimic.ă ăBiserica este în primejdie. Asta e important, poate prea impor

tant, spuse dell'Aqua. Ea ar în elege asta. E mult prea inteligent sţ ă ănu o în eleag .ţ ă

V rog, nu-i pune i aşa credin a la încercare. Noi trebuie să ţ ţ ăpierdem. Ea m-a prevenit, tot atît de limpede de parc ar fi fost pusăpe hîrtie.

Poate c-ar fi bine s-o punem la încercare. Pentru propria eimîntuire.

Depinde de Eminen a Voastr s-o porunci i sau nu. Dar mţ ă ţ ătem, Eminen , c ea trebuie s -i dea ascultare lui Toranaga, nu nou .ţă ă ă ă

Am s m gîndesc la M ria, spuse dell'Aqua, da.ă ă ă îşi l s privirea s r t ceasc asupra focului, strivit de greutatea misiunii lui. Biata M ria!ă ă ă ă ă ă ă

Eretic blestemat! Cum s ocolim capcana? Cum s ascundem adev rul în leg tur cu armele?ă ă ă ă ă

Cum a putut un P rinte IăQ

spector ca da Curma, care era atît de bine preg tit, cu atîtaă337experien , cu şapte ani de şedere în Macao şi Japonia, cum a putut s fac o greşeal atîtţă ă ă ă

de grosolan ?ă- Cum? întreb el fl c rile.ă ă ăPot s r spund, îşi spuse. E prea uşor. Intri în panic , sau ui i gloria Domnului, sau deviiă ă ă ţ

prea plin de mîndrie, sfid tor sau cu inima împietrit . Cine n-ar fi f cut la fel, poate, în aceleaşiă ă ă împrejur ri? S fii primit de Taiko cu mare cinste, la apusul soarelui, o întîlnire triumfal , cuă ă ă pomp şi ceremonie - aproape ca un act de poc in din partea lui Taiko, care p rea s fie peă ă ţă ă ă punctul de a se converti. Şi apoi s te trezeşti în mijlocul aceleiaşi nop i cu edictele deă ţ expulzare ale lui Taiko, care decretau c toate ordinele religioase trebuiau s p r sească ă ă ă ă Japonia în dou zeci de zile, şi, sub pedeapsa cu moartea, s nu se mai întoarc niciodat şi, ceă ă ă ă era mai r u, c tuturor convertă ă i ilor japonezi din întreaga ar li se ordona s se lepede deţ ţ ă ă credin imediat, sau altfel vor fi exila i, sau condamna i la moarte pe loc.ţă ţ ţ

împins de dezn dejde, P rintele Inspector îi sf tuise înnebunit pe cî ivaă ă ă ţ daimyo creştini

din Kyushu - printre ei Onoshi, Misaki, Kiyama şi Harima din Nagasaki - s se r zvr teasc spreă ă ă ă a salva Sfinta Biseric şi scrisese disperat conchistadorilor s sprijine revolta.ă ă

Fl c rile dansau şi trosneau pe gr tarul de fier. Da, totul e adev rat, gîndi dell'Aqua. De-ă ă ă ăaş fi ştiut m car, sau dac da Cunha m-ar fi întrebat întîi pe mine. Dar cum ar fi putut? Eă ă nevoie de şase luni ca s ajung o scrisoare în Goa şi probabil înc şase Ca alta s vin înapoiă ă ă ă ă şi da Cunha a scris, într-adev r, imediat, dar el era P rintele Inspector, direct r spunz tor, şiă ă ă ă trebuia s fac fa pe loc dezastrului.ă ă ţă

Deşi dell'Aqua se îmbarcase imediat ce primise scrisoarea, cu scrisori de prezentare caambasador, aranjate în grab , din partea viceregelui din Goa, îi trebuiser luni s ajung înă ă ă ă Macao, ca aici s afle doar c da Cunha era mort şi c lui şi tuturor preo ilor li se interzicea,ă ă ă ţ



sub pedeapsa cu moartea, s intre în Japonia.ăDar armele deja plecaser .ăApoi, dup zece s pt mîni, venise vestea c Biserica nu mai era nimicit în Japonia, că ă ă ă ă ă

Taiko nu mai aplica noile sale legi. Doar cincizeci de biserici fuseser arse. Numai Takayamaă fusese nimicit . Şi se şoptea c , deşi edictele ar r mîne oficial în picioare, Taiko era acum gataă ă ă s lase lucrurile cum fuseser , dac sfin ii p rin i aveau să ă ă ţ ă ţ ă

338

fac convertirile cu mai pu in zgomot, converti ii lor s fie mai discre i şi s se poarte cumă ţ ţ ă ţ ă se cuvine, iar slujbele sau alte servicii religioase s nu se mai in în public cu fast, iar- creştiniiă ţ ă prea zeloşi s înceteze cu incendierea bisericilor budiste.ă

Apoi, cînd greaua încercare p rea pe sfîrşite, dell'Aqua îşi amină tise c armele plecaser cuă ă s pt mîni în urm , sub sigiliul P rintelui Inspector da Cunha şi c ele z ceau înc în magaziileă ă ă ă ă ă ă iezuite din Nagasaki.

Urmaser mai multe s pt mîni de chin pîn ce armele fuseser trecute în tain , prină ă ă ă ă ă contraband , înapoi în Macao - da, sub sigiliul meu de data asta, îşi aminti dell'Aqua,ă n d jduind c secretul fusese înmormîntat pentru totdeauna. Dar secretele astea nu- i dauă ă ă ţ niciodat pace, oricît de mult ai dori sau te-ai ruga.ă

Cît de multe ştie ereticul?Mai bine de o or , Eminen a Sa r mase nemişcat în scaunul de piele, cu sp tar înalt,ă ţ ă ă

privind f r s vad focul. Alvito aştept liniştit ling bibliotec , cu mîinile aşezate în poal .ă ă ă ă ă ă ă ă Raze de lumin dansau reflectate de crucifixul de argint de pe peretele din spatele P rinteluiă ă Inspector. Pe peretele lateral era un mic tablou al pictorului vene ian Tizian, pe care dell'Aquaţ îl cump rase în tinere ea sa la Padova, unde fusese trimis de tat l s u s studieze dreptul.ă ţ ă ă ă Cel lalt perete era plin cu Biblii şi c r ile sale, în latin , portughez , italian şi spaniol . Şi două ă ţ ă ă ă ă ă rafturi cu c r i şi pamflete japoneze din propria tipografie mobil a ordinului, din Nagasaki, peă ţ ă care el o comandase şi o adusese, cu mult cheltuial , din Goa, cu zece ani în urm : c r i deă ă ă ă ţ rug ciuni şi catehisme de toate felurile, t lm cite în japonez cu atîta trud de iezui i, lucr riă ă ă ă ă ţ ă adaptate din japonez în latin , încereînd s -i ajute pe prozeli ii japonezi s înve e acea limb ;ă ă ă ţ ă ţ ă şi, în sfîrşit, dou c r i mici, de nepre uit, prima gramatic portughezo-japonez , opera de-oă ă ţ ţ ă ă via a p rintelui Sancho Alvarez, tip rit acum şase ani, şi perechea ei, incredibilul dic ionarţă ă ă ă ţ portughezo-latino-japonez, tip rit anul trecut cu litere romanice şi în scriereă hiragana. Fusese început din porunca sa în urm cu dou zeci de ani, primul dic ionar de cuvinte japonezeă ă ţ alc tuit vreodat .ă ă

P rintele Alvito lu cartea şi o mîngîie cu drag. Ştia c era o oper de art , unic . Deă ă ă ă ă ă optsprezece ani el însuşi alc tuia o astfel deă

339

lucrare şî sfirşitul era înc departe. Dar a lui urma s fie un dic ionar cu explica iiă ă ţ ţ suplimentare şi mult mai am nun it, aproape o prezenă ţ tare a Japoniei şi japonezilor, şi el ştia,f r s se mîndreasc cu asta, c , dac izbutea s-o termine, avea s fie o capodoper înă ă ă ă ă ă ă ă compara ie cu lucrarea p rintelui Alvarez şi c , dac era ca numele lui s fie amintit vreodat ,ţ ă ă ă ă ă avea s fie din pricina c r ii sale şi a P rintelui Inspector, care era singurul p rinte pe care-lă ă ţ ă ă ştiuse vreodat .ă

Vrei s pleci din Portugalia, fiule, şi s intri în slujba Domnului?ă ă îi spusese uriaşul iezuit în prima zi cînd îl întîlnise.

O, da, v rog, p rinte, r spunse, lungindu-şi gîtul spre el cu oă ă ădorin disperat .ţă ă - . .

Cî i ani ai, fiule?ţNu ştiu, p rinte, poate zece, poate unsprezece, dar ştiu s scriuă ă

şi s citesc, m-a înv at preotul şi sînt singur, n-am pe nimeni, nuă ăţapar in nim nui...ţ ă

Dell'Aqua îl luase la Goa şi apoi la Nagasaki, unde intrase în seminarul Ordinului Iezuit, cel

mai tîn r european din Asia, apar inînd, în sfirşit, cuiva. Urmaser apoi miracolul talentului s uă ţ ă ă la limbi str ine şi func iile sale de încredere ca translator şi sf tuitor în probleme de nego , maiă ţ ă ţ întîi pe ling Harima Tadao,ă daimyo de Hizen, din Kyushu, unde se g sea Nagasaki, şi apoi, cuă timpul, pe ling însuşi Taiko. Fusese hirotonisit şi mai tîrziu i s-acordat şi privilegiul celui de ală patrulea jur mînt. Acesta era un jur mînt special, mai presus de jur mintele obişnuite deă ă ă s r cie, castitate şi supunere, acordat doar celor mai de seam iezui i, jur mîntul de supunereă ă ă ţ ă fa de însuşi Papa; s fii unealta lui întru lucrarea Domnului, s mergi acolo unde Papa însuşiţă ă ă î i porunceşte şi s faci ceea ce el doreşte; s ajungi, aşa cum gîndise fondatorul ordinului,ţ ă ă soldatul basc Loyola, unul dintre Regimini Militantis Ecdesiae, unul dintre cei d rui i trup şiă ţ suflet, solda ii aleşi ai lui Iisus, în slujba Vicarului S u, Papa....ţ ă



Am fost norocos, gîndi Alvito. O, Doamne, ajuta-mi s fiu de folos.ă în cele din urm , dell'Aqua se ridic , îşi dezmor i oasele şi se îndreapt spre fereastr .ă ă ţ ă ă

Soarele str lucea pe iglele aurite ale don-jonului central al castelului, ce se avînta spre cer,ă ţ elegan a simpl a construc iei subliniindu-i soliditatea. Turn al diavolului, gîndi. Citţ ă ţ

340timp o s r mîn acolo ca s aminteasc fiec ruia dintre noi? Sînt doar cincisprezece... nu,ă ă ă ă ă ă

şaptesprezece ani de cînd Tailco a pus patru sute de mii de oameni s sape şi s construiasc ,ă ă ă

sec tuind ara ca s pl teasc pentru el, monumentul-lui, apoi în numai doi ani, castelul Osakaă ţ ă ă ă era terminat. Incredibil om! Incredibil popor! Da. Şi str juieşte acolo de neclintit. Afar doar deă ă Degetul Domnului. îi poate n rui într-o clipit , dac El vrea. O, Doamne, ajut -m s - iă ă ă ă ă ă ţ îndeplinesc voia Ta.

- Ei bine, Martin, se pare c avem treab . Dell'Aqua începu să ă ăse preumble în sus şi-n jos, vocea lui fiind acum tot atît de hot rît caă ăşi pasul. în leg tur cu pilotul englez: dac nu-l ap r m, are s fieă ă ă ă ă ăomorît şi sîntem în primejdie s c dem în dizgra ia lui Toranaga. Dacă ă ţ ăreuşim s -l ap r m, curînd are s -şi bage singur gîtul în la . Dar putemă ă ă ă ţcuteza s aştept m? Prezen a lui e o amenin are pentru noi şi nu seă ă ţ ţştie cît r u poate s mai fac pîn -ntr-acea fericit zi. Sau îl putemă ă ă ă ăajuta pe Toranaga s -l înl ture. Sau, pîn la urm , îl convertim.ă ă ă ă

Alvito clipi.Poftim?E inteligent, bun cunosc tor într-ale catolicismului. Nu sînt, deă

fapt, cei mai mul i englezi catolici în sufletul lor? R spunsul este da,ţ ădac regele sau regina lor sînt catolici, şi nu, dac el 'sau ea sîntă ăprotestan i. Englezii nu se sinchisesc de religie. Pentru moment sîntţporni i împotriva noastr , dar nu e asta din pricina Armadei? Poateţ ăc Blackthorne poate fi convertit. Asta ar fi solu ia perfect - pentruă ţ ăgloria Domnului şi pentru salvarea sufletului s u eretic de osîndaăveşnic , c tre care cu siguran se-ndreapt .ă ă ţă ă

Apoi, Toranaga: O s -i d m h r ile pe care le vrea. Explic -i cum e cu"sferele deă ă ă ţ ă influen ". De fapt, hotarele nu pentru asta au fbst trase, s separe influen a portughez deţă ă ţ ă cea a prietenilor noştri spanioli? Si, e vero! Spune-i c celelalte probleme importante, eu,ă personal, voi fi onorat s i le preg tesc şi c i le voi prezenta cît mai curînd cu putin . Fiindcă ă ă ţă ă va trebui s verific faptele în Macao, n-ar putea s încuviin eze un oarecareă ă ţ r gaz?ă Şi totodat ,ă spune-i c eşti mcîntat s -i aduci la cunoştin faptul c , în acest an, Corabia Neagră ă ţă ă ă va navigacu trei s pt mîni mai devreme, cu cea mai maf e înc rc tur de m t suri şi argint care a fostă ă ă ă ă ă ă

vreodat , c toate bunurile noastre şiă ă341partea noastr de înc rc tur - reflect un moment - şi c cel pu in o treime din întreagaă ă ă ă ă ă ţ

înc rc tur va fi vîndut printr-un misit numit de Toranaga însuşi.ă ă ă ăEminen , c pitanului general n-o s -i plac s navigheze maiţă ă ă ă ă

devreme şi n-o s -i plac s ...ă ă ă Tu va trebui s ob ii imediat de la Toranaga autoriza ia deă ţ ţ

naviga ie pentru Ferriera. Du-te la el imediat cu r spunsul meu. S -lţ ă ăimpresion m cu graba noastr , nu e sta unul dintre lucrurile pe careă ă ăle admir ? Avînd autoriza iile acum, Ferriera are s cedeze în privin aă ţ ă ţproblemei minore a sosirii mai devreme, cît despre misit, pentruc pitanul general nu e nici o deosebire între un b ştinaş sau altul.ă ăOricum el îşi va primi partea lui de cîştig.

Dar, de obicei, seniorii Onoshi, Kiyama şi Harima îşi împart între ei misitia. Nu ştiu dac au s se învoiasc .ă ă ă

Atunci, rezolv problema. Toranaga ne va da r gaz numai cuă ăacest pre . Singurele lucruri de care are nevoie sînt: putere, influenţ ţăşi bani. Noi ce putem s -i oferim? Nu putem s -i d m pe aceiă ă ă daimyocreştini. Noi...

Nu înc , spuse Alvito.ăChiar dac am putea, nu ştiu înc dac ar trebui sau dac o vomă ă ă ă

face. Onoshi şi Kiyama se duşm nesc aprig, dar s-au unit împotriva luiă Toranaga pentru c sînt siguri c el are s distrug Biserica - şi pe eiă ă ă ă- dac va ob ine vreodat controlul asupra Consiliului.ă ţ ă

- Toranaga va sprijini Biserica. Isihido e adev ratul nostruă



duşman.Nu- i împ rt şesc încrederea, Martin. Nu trebuie s Uit m c ,ţ ă ă ă ă ă

deoarece Onoshi şi Kiyama sînt creştini, to i vasalii lor, cu zecile deţmii, sînt creştini. Nu-i putem jigni. Singura înlesnire pe care i-o putemface lui Toranaga este ceva legat de nego . îi place enorm nego ul, darţ ţn-a izbutit niciodat s participe personal. Aşa c favoarea pe care oă ă ăsugerez eu s-ar putea s -l ispiteasc şi s ne acorde o amînare, pe care,ă ă ă

poate, o vom putea extinde într-una permanent . Ştii cît' de mult leăplace japonezilor acest gen de solu ie - m ciuca ridicat , pe careţ ă ăambele p r i se fac c n-o v d.ă ţ ă ă

Dup p rerea mea, nu e în elept, din punct de vedere politic,ă ă ţca seniorul Onoshi şi seniorul Kiyama s se întoarc împotriva luiă ă

342 Toranaga în acest moment. Ar trebui s urmeze vechea zical : las - i totdeauna porti deă ă ă ţ ţă

sc pare, nu? Aş putea s le sugerez c dac i-ar da lui Toranaga dou zeci şi cinci de procente -ă ă ă ă ă aşa ca fiecare dintre ei, Onoshi, Kiyama, Harima şi Toranaga s aib p r i egale - ar fi foarteă ă ă ţ uşor s îndulceasc lovitura trecerii lor "temporare" de partea lui Ishido şi împotriva lui.ă ă

Atunci Ishido n-o s mai aib încredere în ei şi are s ne urască ă ă ăşi mai mult cînd o s afle.ă

Ishido ne ur şte şi acum peste m sur . Ishido nu are mai multă ă ă ă încredere în ei decît au ei în el şi noi înc nu ştim de ce i s-au al turată ăei. Cu acordul lui Onoshi şi Kiyama, am putea s facem propunereaăoficial ca şi cum ar fi, de fapt, ideeaă noastr ,ă spre a ine balan a întreţ ţIshido şi Toranaga. între patru ochi îi putem spune lui Toranaga degenerozitatea lor.

DelTAqua cînt ri avantajele şi dezavantajele planului.ăExcelent, spuse în cele din urm . F aşa cum spui. Acum, înă ă

privin a ereticului. D -i ast zi lui Toranaga rutterele lui. Du-te înapoiţ ă ăla Toranaga imediat. Spune-i c ele ne-au fost trimise în tain .ă ă

Cum s -i explic întîrzierea?ă j Nu-i explici. Spune-i adev rul: au fost aduse de Rodrigues, dar nici unul dintre noi n-aă

observat c pachetul sigilat con inea^c r ile-pilot disp rute. De fapt noi nu l-am deschis timpă ţ ă ţ ă de dou zile. In agita ia cu ereticul am uitat, bineîn eles, de ele. C r ile-pilot dovedesc că ţ ţ ă ţ ă Blackthorne este pirat, ho şi tr d tor. Propriile lui cuvinte au s ne scape de el o dat pentruţ ă ă ă ă totdeauna, ceea ce, cu siguran , e justi ia divin . Spune-i lui Toranaga adev rul - c Mura i le-ţă ţ ă ă ăa dat p rintelui Sebastio, cum s-a şi întîmplat de fapt, care ni le-a trimis nou , ştiind c noiă ă ă

vom şti ce s facem cu ele. Asta-l scap pe Mura, pe p rintele Sebastio, pe to i. Ar trebui s -iă ă ă ţ ă spunem lui Mura printr-un porumbel c l tor ce s-a f cut. Sînt sigur c Toranaga îşi va daă ă ă ă seama c am avut la inim interesele lui şi nu pe ale lui Yabu. Ştie c Yabu a f cut o în elegereă ă ă ă ţ cu Ishido?

Aş zice c da, Eminen . Dar se zvoneşte c Yabu şi Toranagaă ţă ăsînt prieteni acum.

N-aş avea încredere în puiul sta de diavoă l.343

IIII■

- Sînt sigur e Toranaga n-are. Mai cu seam c Yabu nu s-aă ă ăangajat fa de el cu nimic.ţă

Brusc aten ia le fu ab tut de o ceart violent de-afar . Uşa se deschise şi un c lug r cuţ ă ă ă ă ă ă ă glug intr descul în înc pere, smucindu-se din mîinile p riă ă ţ ă ă ntelui Soldi.

Domnul Iisus Cristos s v binecuvînteze, spuse, cu glas r guşită ă ăde ur . Fie ca El s v ierte p catele.ă ă ă ăC lug re Perez, ce cau i aici? izbucni dell'Aqua.ă ă ţM-am întors în haznaua asta s propov duiesc iar paginiloră ă

cuvântul Domnului.Dar i s-a interzis, prin edict, sub pedeapsa cu moartea, s teţ ă

întorci vreodat , fiind vinovat de a î are la r zmeri . Printr-o minuneă ţ ţ ă ţăai sc pat de martiriul de la Nagasaki şi i s-a poruncit...ă ţ

Asta a fost voia Domnului şi un împu it de edict p gîn, al unuiţ ănebun mort, n-are nimic de-a face cu mine, spuse c lug rul. Era ună ăspaniol scund, sub ire, cu o barb lung , neîngrijit . M aflu aici ca sţ ă ă ă ă ă



duc mai departe lucrarea Domnului. Privi spre p rintele Alvito. Cumămerge nego ul, p rinte?ţ ă ,

Din fericire pentru Spania, foarte bine, r spunse cu r ceală ă ăAlvito.

Eu nu-mi petrec timpul în case de nego , p rinte. Eu mi-l petrecţ ăcu turma mea.

Asta-i l udabil, r spunse dell'Aqua t ios. Dar petrece-l acoloă ă ă

unde a porucit Papa - în afara Japoniei. Aceast provincie este numaiăa noastr .ă Şi, de asemeni, e teritoriu portughez, nu spaniol. Trebuies - i amintesc c trei Papi au poruncit ca toate ordinele religioase, înă ţ ăafara noastr s p r seasc Japonia? şi regele Filip a ordonat acelaşiă ă ă ă ălucru.

Vorbe goale, Eminen . Lucrarea Domnului e maj presus deţăordinele p mînteşti. M-am întors şi-am s deschid larg uşile bisericiloră ăşi am s chem mul imile s se ridice împotriva necredincioşilor.ă ţ ă

De cîte ori trebuie s te previn? Nu po i socoti Japonia un felă ţde provincie incaş , locuit de s lbatici din jungl , care n-au niciă ă ă ăistorie, nici cultur . î i interzic s predici şi st rui s te supui ordineloră ţ ă ă ăSanctit ii Sale.ăţ

344O s convertim paginii. Ascult , Eminen , mai sînt înc o sută ă ţă ă ă

dintre fra ii mei în Manila, care aşteapt s se îmbarce s vin aici, to iţ ă ă ă ă ţbuni spanioli, şi o mul ime dintre conchistadorii noştri glorioşi ca sţ ăne apere, dac va fi nevoie. O s predic m în v zul tuturor şi o s neă ă ă ă ăpurt m sutanele în v zul tuturor, n-o s ne furiş m în c m şi deă ă ă ă ă ăm tase, idolatre, ca iezui ii!ă ţ

i se interzice s stîrneşti autorit ile, pentru c are s se aleagŢ ă ăţ ă ă ăpraful de Sfînta Biseric !ă

i-o spun în fa c ne întoarcem în Japonia şi-o s r mînem înŢ ţă ă ă ă Japonia. O s predic m Cuvîntul în ciuda ta - în ciuda oric rui prelat,ă ă ăepiscop, rege şi chiar a oric rui Pap , întru gloria Domnului!ă ă

C lug rul trînti uşa în urma lui.ă ăRoşu de mînie, dell'Aqua îşi turn un pahar de Madeira. Un strop de vin pic pe suprafa aă ă ţ

lustruit a mesei.ă- Spaniolii ştia or s ne distrug pe to i. Dell'Aqua b u încet,ă ă ă ţ ă

încercînd s se domoleasc . în cele din urm spuse:ă ă ă

Martin, trimite cî iva dintre oamenii noştri s -l urm reasc ,ţ ă ă ăşi-ar fi bine s -i previi deîndat pe Kiyama şi Onoshi. Nu se ştie ce-oă ăs se înftmple dac nebunul la o s fac zarv în public.ă ă ă ă ă ă

Da, Eminen . La uş şov i. Mai întîi Blackthorne şi acumţă ă ăPerez. Parc e prea mare potriveala. Pesemne c spaniolii din Manilaă ăau ştiut de Blackthorne şi l-au l sat s vin aici doar s ne scoat dină ă ă ă ămin i.ţ

Poate, dar probabil c nu. Dell'Aqua îşi termin paharul şi-lă ăaşez atent pe mas . în orice caz, cu ajutorul lui Dumnezeu jjixujgrijaă ăcuvenit , nici unul din ei nu va fi l sat s aduc vreun r u Sfinteiă ă ă ă ăBiserici - oricare ar fi pre ul.ţ

I345CAPITOLUL 20

- Fir-aş eu afurisit, dac asta nu e via !ă ţăBlackthorne z cea încîntat pe burt pe salteaua groas , pe jum tate înf şurat într-ună ă ă ă ă chimonou de bumbac, cu capul sprijinit pe bra e. Mîinile fetei alergau pe spatele lui, ap sîndu-iţ ă muşchii şi alinîndu-i trupul şi sufletul, aproape f cîndu-l s toarc de pl cere ca un motan. Oă ă ă ă alt fat turnaă ă sake într-o ceaşc mic de por elan. A treia aştepta deoparte, inind în mîini oă ă ţ ţ tav l cuit cu un coş de bambus, plin vîrf cu peşte pr jit în gr sime, în stil portughez, cu încă ă ă ă ă ă un clondir de sake şi cîteva be işoare.ţ

Nan desu ka, Anjin-jart? Ce e, prea-onorate pilot, ce-a i spus?ţNu ştiu s-o spun în Nihon-go, Rako-^an. Zîmbi fetei care-i

oferea sake. în schimb, ar t spre ceaşc : cum se spune la asta?ă ă ă Natnae



ka?Sabaniki.Ea o spuse de trei ori şi el repet , apoi cealalt fat , Asa, îi oferi peşte şi el d du din cap:ă ă ă ă- fye, domo. Nu ştia s spun "acum sînt s tul", aşa c încerc , înă ă ă ă ă

schimb, "nu foame acum".-Ahllma hara hette wa oranu, îi explic Asa, corectîndu-l.ăEl repet expresia de mai multe ori şi ele rîser de pronun ia lui, dar, în cele din urm ,ă ă ţ ă

izbuti s-o fac s sune cum trebuie.ă ăN-am s înv niciodat limba asta, gîndi. N-ai cum lega sunetele ei de englez sau latin ,ă ăţ ă ă ă ori portughez .ă

- Anya-sanl Asa îi oferi din nou tava.D du iar şi din cap şi-şi puse mîinile pe stomac cu gravitate, dar acceptă ă ă sake şi goli

ceaşca pîn la fund. Sono, fata care-i masa spatele, seoprise, aşa c el îi lu mîna şi şi-o puseă ă ă pe gît şi se pref cu c geme de pl cere. Ea pricepu imediat şi continu .ă ă ă ă

De fiecare dat cînd golea mica ceaşc , aceasta era reumplut imediat. Ia-o mai încetişor,ă ă ă gîndi, asta e a treia plosc şi simt cum mi s-a dus pîn în c lcîie.ă ă ă

Cele trei fete, Asa, Sono şi Rako, sosiser o dat cu zorii, aducîndă ă cha, despre carep rintele Domingo îi spusese c chinezii îi zic uneoriă ă t'ee şi c este b utura na ional a Chineiă ă ţ ă şi Japoniei. Somnul îi fusese agitat dup întîlnirea cu asasinul, dar b utura în ep toare şiă ă ţ ă fierbinte

346 îl înt rise. Aduseser prosoape mici, fierbin i, f cute sul, uşor pară ă ţ ă fumate. Cind el le privise

nedumerit, neştiind la ce se folosesc, Rako, care era mai mare peste fete, îi ar tase cum s leă ă întrebuin eze pentru fa şi mîini.ţ ţă

Apoi îl înso iser cu garda sa de patru samurai la baia de aburi, în cel lalt cap t al acesteiţ ă ă ă aripi a castelului, şi-l d duser în seama slugilor de la baie. Tot timpul cît inuse baia, i seă ă ţ potrivise barba, i se s punise p rul şi i se f cuse masaj, cei patru samurai asudaser r bd tori.ă ă ă ă ă ă

Dup aceea se sim ise ca prin minune ren scut. îi d duser un alt chimonou de bumbac,ă ţ ă ă ă lung pîn la genunchi şi alteă şoscte-tabi - iar fetele îl aşteptau. îl conduseser într-o altă ă înc pere, unde se aflau Kiri şi Mariko. Mariko îi spusese c seniorul Toranaga hot rîse s -lă ă ă ă trimit peă An}\n-san, peste cîteva zile, într-una din provinciile sale ca s se întremeze şi că ă nobilul Toranaga era foarte mul umit de el, aşa c n-avea de ce s -şi fac vreun fel de griji,ţ ă ă ă pentru c se afla în grija seniorului Toranaga. N-ar binevoi Anjin-ă san s înceap s fac h r ileă ă ă ă ă ţ cu materialele pe care ea o s i le pun la îndemîn ? în curînd au s fie alte întîlniri cu st pînul,ă ă ă ă ă iar st pînul f g duise c nu peste mult timp ea va fi liber s r spund oric ror întreb ri peă ă ă ă ă ă ă ă ă ă care l-ar putea pune Anjin-san. Seniorul Toranaga era ner bd tor ca Blackthorne s -i cunoască ă ă ă

pe japonezi, dup cum el însuşi era ner bd tor s afle despre lumea din afar , despreă ă ă ă ă naviga ie şi via a pe mare. Apoi Blackthorne fusese dus la doctor. Spre deosebire de samurai,ţ ţ doctorii purtau p rul t iat scurt, f r coad .ă ă ă ă ă

Bleckthorne îi ura pe doctori şi se temea de ei, dar acest doctor fusese diferit. Fuseseblînd şi neînchipuit de curat. Cei mai mul i dintre doctorii europeni erau b rbieri, grosolani şi laţ ă fel de plini de p duchi şi murdari ca to i ceilal i. Doctorul acesta îl palpase cu grij , îl priviseă ţ ţ ă politicos, îl inuse pe Blackthorne de încheietura mîinii ca s -i ia pulsul, îi cercetase ochii, gura,ţ ă urechile , Şi-i cioc nise uşor spatele, genunchii şi t lpile, cu mişc ri liniştitoare. Tot ceea ceă ă ă vroia de obicei un doctor european era s - iă ţ vad limba şi s întrebe: "Unde te doare?"; apoi î iă ă ţ lua sînge, ca s - iă ţ

347 îndep rteze stric ciunea din el, şi- i d dea un vomitiv puternic ca s - i cure e stric ciuneaă ă ţ ă ă ţ ţ ă

din m runtaie.ă'Blackthorne nu putea suferi s i se ia sînge şi s fie cur it astfel pe din untru, şi deă ă ăţ ă

fiecare dat îi şi era mai r ur Dar acest doctor n-avea nici bisturiu, nici castron pentruă ă

sîngerare, nici mirosul greu care-i înconjura de obicei pe doctorii din ara lui, aşa c -i veniseţ ă inima la loc şi se liniştise pu in.ţ

Doctorul îi atinsese întreb tor cicatricea de pe coaps . Blackă ă thorne imitase sunetul uneiarme de foc, pentru c acolo, cu mul i ani în urm , carnea-i fusese str b tut de un glon deă ţ ă ă ă ă ţ muschet . Doctorul spusese:ă ah, so desu, şi d duse din cap. îl mai pip ise ap sat, dară ă ă nedureros, pe şale şi pe pîntece. în cele din urm , doctorul îi vorbise lui Rako şi ea încuviin aseă ţ din cap, se înclinase şi-i mul umise.ţ

- Ichi ban? întrebase Blackthorne voind s ştie dac totul era înă ăordine.

-Hai, Anjin-san.



Honto ka?Honto. -Ce cuvînt folositor, honto - "E adev rat? ", "Da, adev rat" - gîndi Blackthorne.ă ă-Domo, doctox-san.- Do itashimashite, spusese doctorul înclinîndu-se. Pentru nimic,

nu te mai gîndi la asta.• Blackthorne se înclinase la rîndul lui. Fetele-îl conduseser afar şi abia acum, cîndă ă

z cea pe aşternuturile groase, cu chimonoul de bumbac desf cut şi cu Sono plimbîndu-şi uşoră ă mîinile pe spatele lui, îşi aminti c st tuse gol în fa a doctorului, a fetelor şi a samurailor, dară ă ţ c nici nu b gase de seam şi nici nu se sim ise ruşinat.ă ă ă ţ

- Nan desu ka, Anjin-wn? întreb Rako. Ce e, prea-onorateăpilot? De ce rîzi?

Din ii-i albi îi str luceau, iar sprîncenele îi erau smulse şi pictate sub form de semilun .ţ ă ă ă Purta p rul negru într-un coc înalt, şi un chimonou cu flori roz şi o eşarf gri-verzuă ă ie.

- Pentru c sînt fericit, Rako-JWî. Dar cum s i-o spun? Cumă ă ţs - i spun c am rîs pentru c sînt fericit şi c , pentru prima oar deă ţ ă ă ă ăcînd am plecat de acas , nu mai simt grijile care m ap sau. Pentruă ă ă

348c -mi simt spatele şi tot trupul minunat Pentru c m bucur de încrederea luiă ă ă Toranaga-

sama şi pentru c am dat trei lovituri zdravene afurisi ilor de iezui i şi alte şase scîrn viilor deă ţ ţ ă portughezi!

Apoi s ri în picioare, îşi strînse bine chimonoul pe el şi începu un dans marin rescă ă desl n uit, cîntînd un cîntec vesel de punte ca s in m sura.ă ţ ă ţ ă ă

_ Rako şi celelalte fete îl priveau încremenite. Uşa se deschise imediat şi samuraii de pază r maser şi ei cu ochii gata s le ias din orbite. Blackthorne dans şi cînt nest pînit, pîn ceă ă ă ă ă ă ă ă nu mai rezist şi se pr buşi, izbucnind în rîs. Fetele b tur din palme, iar Rako încerca s -lă ă ă ă ă imite, f r s izbuteasc , chimonoul prea lung încurcînd-o. Celelalte se ridicar şi-l convinseră ă ă ă ă ă s le arate cum s fac şi el încerc , iar ele se înşirar una ling alta, cu chimonourile ridicate,ă ă ă ă ă ă urm rindu-i paşii. Dar nu izbutir şi-n curînd sporov iau de zor, chicotind şi fluturîndu-şiă ă ă evantaiele.

Brusc, g rzileă devenir solemne şi se înclinar adînc. Toranaga st tea în prag, îso it de Kiriă ă ă ţ şi Mariko şi de nelipsi ii s i samurai de paz . Fetele îngenunchear , îşi lipir palmele de podeaţ ă ă ă ă şi se înclinar j dar risul nu le disp ruse de pe fa şi nici nu se citea vreo urm de team peă ă ţă ă ă chipul lor. Se înclin şi Blackthorne politicos, dar nu tot atît de^dînc ca femeile.ă

Konnichi wo, Toranaga-sama, spuseKonnichi wa, Anjin-.sw2, r spunse Toranaga. Apoi puse oă

întrebare.St pînul meu întreab ce f cea i,ă ă ă ţ senhor? spuse Mariko.A fost doar un dans, Mariko-ja/î, spuse Blackthorne sim indu-ţ

se caraghios. Se numeşte hornpipe. E un dans marin resc şi, în timpăce dans m, obişnuim s cînt m cîntece marin reşti. Eram fericit, atîtaă ă ă ătot, pesemne satâ-ul e de vin . îmi pare r u, sper c nu l-am tulburată ă ăpe Toranaga-sama.

Ea traduse.St pînul meu spune c ar dori s vad dansul şi s aud cîntecul.ă ă ă ă ă ă

,^-Acum?Bineîn eles c acum.ţ ă349Imediat Toranaga se aşez cu picioarele încrucişate, iar mipa sa suit se r spîndi prină ă ă

înc pere. To i îl priveau pe Blackthorne aşteptînd.ă ţPoftim, nebunule, îşi spuse Blackthorne, uite ce se întîmpl dac nu te p zeşti! Acum n-aiă ă ă

încotro, trebuie s joci, deşi i-ai pierdut glasul şi paşii î i sînt nesiguri.ă ţ ţ Totuşi îşi leg strîns chimonoul şi-şi d du drumul cu patim , învîrtindu-se, aruncîndu-şiă ă ă

picioarele, r sucindu-se, s ltînd şi r cnind cît îl finea gura.ă ă ă T cere deplin .ă ă- St pînul meu spune c n-a v zut niciodat , în via a lui, aşa ceva.ă ă ă ă ţ

-Arigatogoziemashita!spuse Blackthorne, asudînd tot, parte dinpricina efortului, parte din pricina stînjenelii.Apoi Toranaga îşi puse s biile deoparte, îşi prinse poalele chimonoului în brîu şi trecu lîngă ă

el.- Seniorul Toranaga va dansa dansul dumitale, spuse Mariko.



Da? Te roag s -l înve i, spune.ă ă ţŞi Blackthorne începu. îi ar t pasul de baz , apoi îl repet de cîteva ori. Toranaga îlă ă ă ă

prinse repede.Blackthorne era foarte impresionat de agilitatea b rbatului bură tos şi mult mai în vîrstă

decît el.Apoi Blackthorne începu s cînte şi s danseze, iar Toranaga i se al tur , mai nesigur laă ă ă ă

început, în strig tele vesele ale privitorilor. Toranaga îşi scoase chimonoul, îşi încrucişa bra eleă ţ şi începu s danseze la fel de vioi, al turi de Blackthorne, care-şi arunc şi el chimonoul, cîntă ă ă ă şi mai tare şi iu i ritmul, prea conştient de absurdul a ceea ce f ceau, dar furat de hazulţ ă jocului. în cele din urm Blackthorne f cu un fel de salt r sucit pe un picior şi se opri. B tu dină ă ă ă palme şi se înclin în fa a lui Toranaga şi to i aplaudar pentru st pînul lor, care era foarteă ţ ţ ă ă fericit.

. Toranaga se aşez în mijlocul camerei gîfîind uşor. Imediat Rako se repezi s -i fac vîntă ă ă cu evantaiul şi celelalte alergar s -i aduc chimonoul, dar Toranaga îşi împinse chimonoulă ă ă spre Blackthorne şi lu , în schimb, pe cel simplu.ă

350St pînul meu spune c ar fi încîntat s -l primeşti în dar. Apoiă ă ă

ad ug : Aici este socotit o mare cinste ca seniorul t u s - i dea ună ă ă ă ă ţchimonou, chiar şi foarte vechi, spuse Mariko

Arigato goziemashita, Toranaga-sa/na. Blackthorne se înclinăadînc. Da, în eleg cinstea pe care mi-o face,ţ M.ai\ko-san. Te rogmul umeşte-i seniorului Toranaga cu vorbele cuvenite, pe care eu, dinţp cate, nu le ştiu înc , şi spune-i c am s -l p strez ca pe o comoară ă ă ă ă ăşi n-am s uit niciodat onoarea mare pe care mi-a f cut-o dansîndă ă ăal turi de mine.ă

Toranaga era şi mai încîntat.Cu mult respect, Kiri şi celelalte slujnice îl ajutar pe Blackă thorne s - şi pun chimonoulă ă

st pînului lor şi-i ar_ tar cum s -şi lege eşarfa. Chimonoul era din m tase maro, cu cinciă ă ă ă ă însemne purpurii, iar eşarfa din m tase alb .ă ă

Seniorul Toranaga spune c i-a pl cut dansul. într-o zi poateă ăc o s - i arate unele dintr-ale noastre. Ar vrea s înve i japoneza cîtă ă ţ ă ţse poate de repede.

Şi mie mi-ar place. Dar şi mai mult, gîndi Blackthorne, mi-arplace s fiu în hainele mele, s -mi m nînc mîncarea mea, în cabinaă ă ămea, de pe corabia mea, cu tunurile mele înc rcate, cu pistoalele laă

briu, pe puntea aplecat sub velele umflate de vînt. A i vrea s -lă ţ ă întreba i pe seniorul Toranaga cînd îmi pot rec p ta corabia înapoi?ţ ă ă-Senhor? 'Corabia mea, senhora. V rog întreba i-l cînd îmi pot c p taă ţ ă ă

nava înapoi. Şi, deasemenea, şi echipajul. Toat înc rc tura ei a fostă ă ăluat , erau dou zeci de mii de monezi de argint în casa de fier. Sîntă ăsigur c va în elege c noi sîntem negustori şi c , deşi pre uimă ţ ă ă ţospitalitatea sa, am vrea s facem nego cu m rfurile pe care le-amă ţ ăadus cu noi, şi s ne întoarcem acas . O s ne ia aproape optsprezeceă ă ăluni ca s ajungem în ara noastr .ă ţ ă

St pînul meu spune c nu trebuie s - i faci griji. Totul se vaă ă ă ţface cît de curînd cu putin . Mai întîi trebuie s fii s n tos şi puternic.ţă ă ă ăVei pleca pe înserat.

Senhora?- Seniorul Toranaga a spus c urmeaz s pleci pe inserat,ă ă ă

senhor. Am spus-o greşit?351. - Nu, nu, deloc, Mariko-san. Dar acum o or , sau cam aşa, mi-ai spus c-o s plec pesteă ă

cîteva zile.- Da, dar acum el spune c ai s pleci disear .ă ă ăEa t lm ci toate acestea lui Toranaga, care r spunse din nou.ă ă ăSt pînul meu zice c este mai bine şi mai potrivit s pleciă ă ă

disear . Nu trebuie s - i faci griji, Anjin-sa/i, te afli în grija sa. Oă ă ţtrimite pe doamna Kiritsubo la Yedo ca s fac preg tirile pentruă ă ă întoarcerea sa. Ai s pleciă cu ea.



Te rog, mul umeşte-i din partea mea. Poate s ... pot s -ntrebţ ă ădac ar fi cu putin s -l elibereze pe fratele Domingo? Omul ştieă ţă ăfoarte multe.

Ea traduse.- St pînul meu spune, îmi pare r u, dar omul a murit. El a trimisă ă

dup c lug r ieri, imediat dup ce l-ai rugat, dar era deja mort.ă ă ă ă" Blackthprne r mase dezam git.ă ă

Cum a murit?St pînul meu spune c a murit cînd i s-a strigat numele.ă ăBietul om!. - St pînul meu spune, via a şi moartea sînt acelaşi lucru. Sufletul preotului va aşteptaă ţ

pîn -n cea de-a patruzecea zi, apoi se va naşte iar. De ce s fim trişti? Asta e legea deă ă nestr mutat a naturii. începu s spun ceva, dar se r zgîndi, ad ugind doar: Budiştii cred că ă ă ă ă ă avem mai multe naşteri sau renaşteri, Anjin-jc«. Pîn ce, în cele din urm , devenim des vîrşi iă ă ă ţ şi ajungem în nirvana - în rai.

Blackthorne îşi îndep rt , pentru moment, triste ea şi se conă ă ţ centra asupra lui Toranaga şiasupra prezentului.

- Pot s -l întreb, v rog, dac echipajul meu... Se opri cîndă ă ă Toranaga îşi îndrept privirea c tre uş .ă ă ă N

Un tîn r samurai intr gr bit în camer , se înclin în fa a lui Toranaga şi aştept .ă ă ă ă ă ţ ă Toranaga spuse:-Nan] a?-

Blackthorne nu în elese nimic din cele ce se spuneau, dar i se p ru c prinde poreclaţ ă ă p rintelui Alvito - "Tsukku". V zu privirea lui Toranaga zburînd spre el şi lic rirea unui zîmbet şiă ă ă se întreb dac Toranaga trimisese dup preot din pricina celor spuse de el. Sper că ă ă ă

352da, gîndi, şi trag n dejde c Alvito e în rahat pîn peste cap. Hot rî s nu-l întrebe peă ă ă ă ă

Toranaga, deşi se sim ea forte ispitit s o fac .ţ ă ăKare ni matsu yoni, spuse Toranaga scurt.Gyoi.Samuraiul se înclin şi plec gr bit. Toranaga se întoarse din nou c tre Blackthorne.ă ă ă ăNan ja, Ari)in-san ?Ce ziceai, c pitane? spuse Mariko. Despre echipaj?ăDa. Toranaga-sa/na poate s -i ia şi pe ei sub protec ia sa? Să ţ ă

porunceasc s fie bine trata i? Vor fi şi ei trimişi la Yedo?ă ă ţEa îl întreb . Toranaga îşi puse s biile la cing toarea scurtului s u chimonou.ă ă ă ă

- St pînul meu spuneă s bineîn eles, s-au f cut deja toateţ ăpreg tirile pentru ei. Nu trebuie s te îngrijorezi în privin a lor. Sau înă ă ţprivin a navei.ţ

Corabia mea e în ordine? S-au îngrijit de ea?Da. Spune c nava este deja la Yedo.ă Toranaga se ridic . To i începur s se-ncline, dar Blackthorne izbucni pe neaşteptate:ă ţ ă ă- Doar un lucru... Se opri, blestemîndu-se, dîndu-şi seama că

fusese nepoliticos. %Era limpede c Toranaga terminase întrevederea, to i începuser s se încline, dară ţ ă ă

fuseser opri i de cuvintele lui Blackă ţ thorne şi acum erau încurca i, neştiind dac s continue cuţ ă ă plec ciunile sau s aştepte, ori s înceap din nou.ă ă ă ă

- Nan ja, Anjin-jarc? Vocea lui Toranaga era aspr şiăneprietenoas , pentru c şi el, pe moment, fusese descump nit.ă ă ă

• - Gomen nasai, îmi pare r u, Toranaga-^awa. N-am vrut s fiu nepoliticos. Am vrut doară ă s întreb dac i s-ar îng dui doamnei Mariko s stea de vorb cu mine, pentru cîteva clipe,ă ă ă ă ă înainte s plec. Mi-ar fi de folos.ă

Ea-l întreb .ă Toranaga mai mult morm i încuviin area şi plec urmat de Kiri şi de garda sa.ă ţ ăSînte i to i nişte tic loşi îfnoşi, îşi spuse Blackthorne. Iisuse Cristoase, trebuie s fii atît deţ ţ ă ţ ă

atent! îşi şterse fruntea cu mîneca şi v zuă353imediat stinjeneala de pe fa a lui Mariko. Rako se gr bi s -i ofere o batist mic dintreţ ă ă ă ă

acelea din care p reau s le aib la îndemîn , într-o catitate nelimitat , ascunse undeva laă ă ă ă ă spatele obi-vhu. Atunci îşi d du seama c purtaă ă chimonoul st pînuluiă şi c , bineîn eles, nu- iă ţ ţ ştergi fruntea asudat cu mîneca lui. Pentru Dumnezeu, ai comis deci o alt blasfemie! N-amă ă



s înv niciodat , Dumnezeule din ceruri, niciodat !ă ăţ ă ă- Anjin-san ? Rako îi oferea pu inţ sakâ. îi mul umi şi-l d du pe gît. Imediat ea îi umplu din nou ceaşca. Observ c tuturor leţ ă ă ă

str luceau frun ile de sudoare.ă ţGomen nasai,\e, spuse tuturor, cerîndu-şi iertare, şi lu ceaşcaă

şi i-o oferi lui Mariko glumind:Nu ştiu dac e politicos sau nu, dar nu dori i pu ină ţ ţ saW. E

îng duit? Sau trebuie s m dau cu capul de podea?ă ă ăEa rîse:O, da, este foarte politicos, şi nu, te rog, s nu- i spargi capul.ă ţ

Nu-i nevoie s -mi ceri scuze, c pitane. B rba ii nu cer iertareă ă ă ţdoamnelor. Orice fac ei e corect. Cel pu in aşa credem noi, doamţnele. Ea le explic fetelor ce spusese şi ele d dur din cap tot atîtă ă ăde grav, dar ochii le jucau în cap. N-aveai cum s ştii,ă Aa)'m-san,continu Mariko, apoi lu o mic înghi itur deă ă ă ţ ă saki şi-i d duă înapoi ceaşca. Mul umesc, dar nu, n-am s iau mai multţ ă sakt,mul umesc.ţ Sake-ul mi se duce direct în cap şi-n genunchi. înve iţrepede - trebuie s - i vin foarte greu. Nu te îngrijora, Anjin-j««,ă ţ ăseniorul Toranaga mi-a spus c te socoteşte foarte bine înzestrat.ăNu i-ar fi dat niciodat chimonoul s u dac nu ar fi fost foarteţ ă ă ămul umit.ţ ,

Â trimis dup Tsukku-sa/i?ă- P rintele Alvito?ă %

-Da.- Trebuia s -l fi întrebat pe domnia-sa, c pitane, Mie nu mi-aă ă

spus. într-asta a fost foarte în elept, pentru c femeile n-au minte şiţ ănici pricepere în treburile politice.

-Ah, so desu ka ? Aş vrea ca toate femeile noastre s fie tot pe-atît de... în eiepte.ă ţMariko îşi f cea vînt cu evantaiul şi se aşez comod, cu picioarele ghemuite sub eă ă a.354Dansul dumitale a fost foarte frumos, Anjin-san. Doamnele

voastre danseaz la fel?ăNu, numai b rba ii. Acela a fost un dans pentru un singură ţ

b rbat, un dans marin resc.ă ăDe vreme ce doreşti s -mi pui întreb ri, aş putea s - i pun euă ă ă ţ

mai întîi cîteva?

Desigur.Cum arat doamna, so ia domniei-tale?ă ţAre dou zeci şi nou de ani. E înalt fa de dumneata. După ă ă ţă ă

m surile noastre, eu am şase picioare şi doi incii, ea are cinci picioareăşi opt incii, dumneata ai cam cinci picioare, aşa c ea ar fi cu un capămai înalt decît dumneata şi, de asemeni, laă fel.de - la fel de binepropor ionat . P rul e de culoarea... Ar t spre grinzile de cedruţ ă ă ă ălustruite şi f r pat şi to i ochii se-ntoarser c tre ele, apoi reveniră ă ă ţ ă ă ăla el. Cam de culoarea aceea. Blond, cu o urm roşcat . Ochii-i sîntă ăalbaştri, mult mai albaştri decît ai mei, albaştri-verzi. Poart p rul lungă ăşi slobod mai tot timpul.

Mariko le t lm ci şi ele-şi inur respira ia, privir la grinzile de cedru şi apoi din nou spreă ă ţ ă ţ ă el, samuraii de straj ascultînd şi ei foarte atent. Urm o întrebare din partea lui Rako.ă ă

Rako-san întreab dac ea e la fel ca noi la trup. ,ă ă ■Da, dar şoldurile îi sînt mai mari, mai curbate, talia mai

pronun at şi... ei bine, în general, femeile noastre sînt mai rotunde şiţ ăau sinii mult mai mari.

Toate femeile voastre - şi b rba ii - sînt mult mai înal i decîtă ţ ţnoi?

în general, da. Dar unii dintre oamenii de la noi sînt tot atît dem run i ca voi. Eu g sesc statura voastr încînt toare. Foarte pl cut .ă ţ ă ă ă ă ă

Asa întreb ceva şi interesulă lor crescu.Asa întreab , în ceea ce priveşte împ r itul pernei, cum sîntă ă ţ

femeile voastre fa de ale noastre?ţă îmi pare r u, nu în eleg.ă ţ



O, te rog, iart -m . Perna - adic problemele intime. A împ r iă ă ă ă ţPerna, în vorbirea noastr , înseamn împreunarea fizic dintre b rbată ă ă ăŞi femeie. E mult mai politicos decît preacurvie, neh ?

Blackthorne îşi alung stinghereala"şi spuse:ă355- Eu, ... am avut doar.. ... o singur experien aici - asta aăă ăă ă ţă

fost... ... în sat - şi nu mi-o amintesc prea limpede, pentru c ... ei,ăă ă

eram atît de istovit de drum, aşa c am fost pe jum tate treaz, peă ă jum tate adormit. Dar... ... mi s-a p rut foarte mul umitoare.ă ăă ă ţMariko se încrunt .ă- De cînd ai venit aici, ai împ r it perna o singur dat cu oă ţ ă ă

femeie?-Da.- Trebuie s te simă ţi foarte încordat, nehl Una dintre aceste

doamne ar fi foarte încîntat s -mpart perna cu dumneata, Anjin-ă ă ăsan. Sau toate, dac doreşti.ă

-Ei?Bineîn eles. Dac n-o vrei'pe niciuna dintre ele, nu- i face griji,ţ ă ţ

sigur n-au s fie jignite. Numai s -mi spui ce fel de femeie i-ar pl ceaă ă ţ ăşi vom face toate preg tirile de cuviin .ă ţă

Mul umesc, spuse Blackthorne. Dar nu acum.ţEşti sigur? Te rog, iart -m , dar Kiritsubo-sart a dat porunciă ă

foarte precise ca s ° ne-ngrijim de s n tatea dumitale şi s-oă ă ă îmbun t im. Cum po i s fii s n tos f r s -mpar i perna cu cineva?ă ăţ ţ ă ă ă ă ă ă ţE foarte important pentru un b rbat,ă nehj O, foarte, da.

Mul umesc, dar sînt... poate... ceva mai încolo...ţAi avea timp îndeajuns. M-aş bucura s m -ntorc mai tîrziu.ă ă

Va fi destul vreme s st m de vorb , dac doreşti. Ai avea cel pu ină ă ă ă ă ţpatru ceasuri, spuse binevoitoare. Nu trebuie s pleci înainte- deăapusul soarelui.

Mul umesc, dar nu acum, spuse Blackthorne n ucit de felulţ ădeschis şi lipsit de delicate e a propunerii.ţ

Ele, într-adev r, ar fi bucuroase s - i fie de folos,ă ă ţ Ânyai-san.O! Poate... poate c ai prefera un b iat?ă ă

-Ha?Un b iat. E tot atît de simplu, dac doreşti. Zîmbetul ei eraă ă

nepref cut, vocea fireasc . Ce s-a întîmplat?ă ăVorbeşti serios cînd îmi propui un b iat?ăDa, de ce, Anjin-MW? Ce ş-a-ntîmplat? Aaj spus doar c amă

trimite un b iat aici, dac domnia-ta doreşti.ă ă356- Nu doresc! Blackthorne sim ea cum i se urc sîngele în obraz.ţ ă

Ar t eu ca un afurisit de sodomit?ăCuvintele biciuir înc perea. To i se uitau la el încremeni i. Mariko se înclin cu umilin ,ă ă ţ ţ ă ţă

inîndu-şi capul lipit de podea.ţ- Te rog, iart -m , am f cut o greşeal îngrozitoare. Te-am jignit,ă ă ă ă

dar nu încercam decît s - i fiu de folos. N-am discutat niciodat pînă ţ ă ăaciim cu un - un str in, afar doar de sfin ii p rin i, aşa c n-aveamă ă ţ ă ţ ăcum s v cunosc obiceiurile - obiceiurile intime. Nu mi s-a vorbită ăniciodat despre ele,ă Anjin-san... preo ii nu vorbesc despre asta. Aiciţunii b rba i vor riteodat b ie i - preo ii, din cînd în cînd, ai noştri, şiă ţ ă ă ţ ţ

unii dintr-ai voştri. Eu mi-am închipuit prosteşte c obiceiurile voastreăsînt la fel ca ale noastre.

- Eu nu sînt preot şi sta nu e obiceiul nostru, în general.ăC petenia samurailor, Kazu Oan, privea mînios. El fuseseă

îns rcinat cu protec ia barbarului şi cu s n tatea lui şi v zuse cu proprii-i ochiă ţ ă ă ă nemaipomenita bun voin pe care seniorul Toranaga i-o ar tase lui Anjin-ă ţă ă san, iar acumAnjin-,swz era furios.

- Ce-i cu el? întreb amenin tor, pentru c era limpede că ţă ă ănetoata de femeie spusese ceva ce-l jignise pe foarte importantul s uăprizonier.



Mariko îi explic despre ce se vorbise şi ce r spunseseă ă Anjin-san. într-adev r, nu în eleg,ă ţ Oan-san, de ce e atît de sup rat, îi zise.ăE ca un taur ieşit din min i, doar pentru c i-ai oferit un b iat?ţ ă ă

-Da.

îmi cer iertare," dar ai fost politicoas ? Poate c ai folosit ună ăcuvînt greşit?

O, nu, Oan-san, sînt foarte sigur . M simt îngrozitor. Sigur euă ă v

sînt de vin .ă Trebuie s fie altceva. Ce?ăNu, Oan-san. Numai asta a fost.Niciodat n-o s -i în eleg pe barbarii ştia, spuse Oan exă ă ţ ă

asperat. Pentru binele nostru, al tuturor, domoleşte-l, Mariko-^a«. Trebuie s fie şi din pricin c n-a împ r it perna cu nici o femeie deă ă ă ă ţatîta timp. Tu, îi porunci lui Sono, mai adu sake, sake fierbinte şiprosoape fierbin i! Tu, Rako, freac -i gîtul diavolului. Slujnicile alerţ ăgar s îndeplineasc poruncile. Brusc îl str fulgera un gînd: Mă ă ă ă ă

357 întreb dac nu e din pricin c e neputincios. Povestea lui cu cele petrecute în sat a fostă ă ă

destul de tulbure, nehi Pesemne c bietul om e furios din cauza neputin ei lui şă ţ i tu ai adusvorba tocmai despre asta.

îmi pare r u, dar nu cred c e aşa. Doctorul a spus c este foarteă ă ăbine înzestrat.

Dac e neputincios, asta ne-ar l muri,ă ă nehi Ar fi destul s mă ăfac şi pe mine s urlu. Da! întreab -l.ă ă ă

Mariko f cu imediat ceea ce i se poruncise şi Oan fu îngrozit cînd barbarului i se urc iară ă sîngele în obraji şi un torent de cuvinte barbare umplu înc perea.ă

El - el a spus nu. Vocea lui Mariko era aproape o şoapt .ă Tot ce a zis înseamn doar "nu"?ă

Ei - cînd se-nfurie -, ei folosesc îndelung tot soiul de blesteme.Oan începuse s asude neliniştit, c ci era direct r spunz tor.ă ă ă ă

Domoleşte-l!Unul dintre ceilal i samurai, un soldat mai în vîrst , spuse, dornic s fie de ajutor:ţ ă ă- Oan-san, poate c e dintre aceia c rora le plac dinii,ă ă nehi-în

Coreea, noi am auzit nişte poveşti ciudate despre Mînc torii deă

Usturoi. Da, lor le plac dinii şi... da, îmi amintesc acum, dinii şi ra ele.ţS-ar putea ca aceste capete aurii s fie ca Mînc ii de Usturoi, put laă ăfel ca ei, nu? Poate c vrea o ra .ă ţă

Oan spuse:Mariko-san, întreab -l! Nu, Poate c e mai bine s nu-l întrebi,ă ă ă

dar potoleşte-l... Se opri brusc. Hiro-matsu se apropie din cel laltăcap t. Samuraiul salut eap n, îneercînd s nu-i tremure vocea,ă ă ţ ă ăpentru c b. trînul Pumn de Fier, care, în cele mai bune împrejur ri",ă ă ăera un om al disciplinei, în ultima s pt mîn fusese ca un tigru op rită ă ă ăsub coad , iar ast zi era chiar mai r u. Zece oameni fuseseră ă ă ăretrograda i pentru dezordine, toat garda de noapte defilaseţ ădezonorat prin tot castelul, la doi samurai li se poruncise s -şi facă ă ăseppuku, pentru c întîrziaser s se prezinte la schimb, patru gunoieriă ă ăde noapte fuseser arunca i peste parapet pentru c li se r sturnaseă ţ ă ăun coş în gr dina castelului.ă

Se poart cum se cuvine, Mariko-5an? îl auzi Oan pe Pumn deăFier întrebînd ar gos. Era sigur c neroada de femeie, care ştîrniseţă ă

358tot acest necaz, avea s -i trînteasc adev rul, ceea ce, cu siguran şi pe bun dreptate,ă ă ă ţă ă

le-ar fi zburat capetele de pe umeri. Spre uşurarea lui o auzi spunînd:Da, st pîne. Totul e bine, mul umesc.ă ţi se porunceşte s pleci cuŢ ă Kiiitsubo-san.

Da, st pîne.ă în timp ce Hiro-matsu îşi continu inspec ia, Mariko începu s cugete asupra motivuluiă ţ ă

pentru care era trimis de acolo. Doar ea s t lm ceasc pentru Kiri şi barbar pe timpulă ă ă ă ă



c l toriei? Cu siguran c asta nu e-aşa de important! Mergeau şi celelalte doamne ale luiă ă ţă ă Toranaga? Doamna Sazuko? Nu e primejdios pentru Sazuko s c l toreasc acum pe mare?ă ă ă ă Am s plec singur cu Kiri sau vine şi so ul meu? Dac el r mîne - şi-ar fi datpria lui s r mînă ă ţ ă ă ă ă ă cu seniorul s u -, cine va avea grij de cas ? De ce trebuie s mergem cu corabia? Drumulă ă ă ă Tokaido nu mai e sigur? Ishido n-o s ne fac nici un r u? Da, ar putea, inînd cont de valoareaă ă ă ţ noastr ca ostatici - doamna Sazuko, Kiritsubo şi celelalte. Din pricina asta sîntem trimise peă mare?

Mariko urîse totdeauna marea. Chiar şi numai vederea ei îi f cea r u. Dar, dac trebuie să ă ă ă plec, o s plec, asta este.ă Karma. îşi îndrept gîndurile de la lucrurile ce nu puteau fi ocoliteă c tre problemele imediate - descump nitorul barbar str in care nu-i adusese altceva decîtă ă ă necazuri.

Cînd Pumn de Fier disp ru dup col , Oan îşi ridic capul şi to i oftar uşura i. Asa venea înă ă ţ ă ţ ă ţ fug pe coridor cu butelca deă sake, urmat îndeaproape de Sono cu prosoape fierbin i.ă ţ

îl urm rir pe barbar în timp ce era servit. V zur expresia foarte încordat de pe fa a luiă ă ă ă ă ţ şi felul cum accept ^a^'-ul f r pl cere şi prosoapele fierbin i cu mul umiri reci.ă ă ă ă ţ ţ

- Qan-san, de ce nu trimi i pe una dintre femei dup ra a? şoptiţ ă ţsamuraiul în vîrst . îi d m drumul pe-aici. Dac-o vrea, totul e minunat,ă ădac nu, se preface c n-a v zut-o. .ă ă ă

Mariko cl tin din cap.ă ă- Poate c n-ar trebui s risc m. Se pare,ă ă ă Oan-san, c neamulă

sta de barbari are ceva împotriva discu iilor despre împ r itul pernei,ă ţ ă ţ«e/r? Este primul de acest fel venit aici, aşa c trebuie s ne purt mă ă ăcu grij .ă

359Aşa-i, spuse Oan. A fost destul de blînd pîn nu s-a pomenită

de treaba asta. Privi încruntat spre Asa. îmi pare r u, Oan-safl.-Ai toat dreptatea, a fost doă ă ar vina mea,

spuse Asa imediat, înclinîndu-se, cu capul aproape atingînd podeaua.- Da. Am s raportez despre asta lui Kiritsubo-jan.ă

-Oh!- Cred într-adev r c ar trebui s i se spun şi st pînei s fieă ă ă ă ă ă

prev z toare cu acest b rbat dac vine vorba despre împ r itul peră ă ă ă ă ţnei, spuse Mariko. Eşti foarte în elept,ţ Oan-san. Da, dar poate c ,ă într-un fel, Asa a fost doar o unealt a sor ii, ca s -o ferim pe doamnaă ţ ăKiritsubo şi chiar pe seniorul Toranaga de a fi puşi într-o încurc tură ă îngrozitoare! Gîndeşte-te doar ce s-ar fi întîmplat dac îns şi Kirit-ă ă

subo-san ar fi pus ieri întrebarea de fa cu seniorul Toranaga! Dacţă ăbarbarul s-ar fi purtat în fa a lui ca acum...ţOan se cutremur .ă- Ar fi curs sînge! Ai dreptate, Maiiko-san, ar trebui s -iă

mul umim Asei. Am s -i explic lui Kiritsubo-sa/î ce noroc am avut.ţ ăMariko îi mai oferi lui Blacjcthorne sake.Nu, mul umesc.ţ înc o dat îmi cer scuze pentru nerozia mea. Domnia-ta vroiaă ă

s -mi pun cîteva întreb ri?ă ă ăBlackthorne îi urm rise discutînd între ei, nemul umit c nu era în stare s priceap şi că ţ ă ă ă ă

nu putea s -i înjure deschis pentru insultele lor sau s -i dea pe paznici cap în cap.ă ăDa. Ai spus c sodomia e socotit ceva firesc aici?ăO, îmi cer iertare, putem, te rog, discuta despre altceva?Sigur, senhora, dar mai întîi,1 ca s te pot în elege limpede, să ţ ă

termin m acest subiect. Deci sodomia e normal aici, da?ă ă

Tot ce are leg tur cu împ r itul pernei e normal, r spunseă ă ă ţ ăsfid toare, împins de lipsa lui de maniere şi de prostia lui evident ,ă ă ăamintindu-şi c Toranaga îi spusese s -i r spund ia toate întreb rileă ă ă ă ăcare n^âveau leg tur cu politica, dar s -i înşiruie mai tîrziu toateă ă ă întreb rile puse. De asemeni, trebuia s nu bage în seam prostiile luiă ă ăpentru c Anjin era totuşi" un barbar, poate pirat, sub o sentin deă ţăcondamnare la moarte, care, deocamdat , era suspendat la bunulă ăplac al lui Toranaga. Da, s împ r i perna cu cineva e foarte firesc.ă ă ţ

360 Anjin-san. Cit priveşte b rbatul care merge cu un alt b rbat sau b iat, ce amestec ară ă ă



putea avea al ii, în afar de ei, în traeba asta? Ce r u e în asta, pentru ei sau al ii - sau eu sauţ ă ă ţ dumneata? Niciunul!

Ce-s eu, gîndi ea, un om de rînd f r carte şi f r minte!? Un negustor netot, s m pierdă ă ă ă ă ă în fa a unui biet barbar? Nu. Sînt samurai! Da, eşti Mariko, dar eşti şi foarte proast ! Tu eştiţ ă femeie şi trebuie s -l tratezi ca pe oricare b rbat, dac vrei s -l st pîneşti. M guleşte-l,ă ă ă ă ă ă încuviinfaz -i spusele, fii mieroas . Ui i de armele tale? De ce te face s te por i ca un copil deă ă ţ ă ţ doisprezece ani?

îşi îndulci glasul:Dar, dac crezi...ăSodomia e un p cat dezgust tor, ceva diavolesc, o groz venieă ă ă

blestemat de Dumnezeu şi tic loşii aceia deda i la ea sînt scursurileă ă ţlumii!

Blackthorne se n pusti împotriva ei cu un potop de cuvinte, arzîndu-l înc insulta c ea îşiă ă ă închipuise c el ar fi putut fi unul dintre aceia. Iisuse, cum a putut s cread ? St pîneşte-te, îşiă ă ă ă spuse. Te por i ca un boşorog de puritan fanatic, sau ca un calvinist! De ce eşti atît de pornitţ împotriva lor? Nu pentru c ai dat de ei pretutindeni pe cor bii, pentru c mai to i marinarii auă ă ă ţ încercat asta, altfel cum ar fi putut s nu-şi piard min ile atîtea luni pe mare? Nu pentru c şiă ă ţ ă tu ai fost ispitit şi te-ai urît pentru asta? Nu pentru c atunci cînd erai tîn r, a trebuit s te ba iă ă ă ţ ca s scapi, iar odat ai fost prins şi pus jos şi aproape .violat, dar ai izbutit s scapi şi l-aiă ă ă omorît pe unul dintre tic loşii ia, cu itul t u a îşnit parc singur în gîtlejul omului, aveaiă ă ţ ă ţ ă atunci doisprezece ani şi a fost primul om pe care l-ai ucis, primul dintr-un lung şir de mor i?ţ

Da, Mariko-san, e un p cat blestemat de Dumnezeu şi e cuătotul împotriva legilor Domnului şi ale omului!

Eşti sigur c aceste cuvinte creştine se potrivesc şi la alteălucruri? r spunse ea în epat, f r s vrea, iritat de grosol nia lui:ă ţ ă ă ă ă ăP cat? Care este, aici,,p caîul?ă ă

Ar trebui s ştii. Eşti catolic ,ă ă nu-i aşa? Ai fost educat deăiezui i, nu?ţ

Un sfînt p rinte m-a înv at s vorbesc latina şi portugheza şiă ăţ ăs scriu în latin şi portughez . Nu ştiu ce în elegiă ă ă ţ dumneata princuvîntul catolic. Eu sînt creştin de aproape zece ani, iar ei n-auă

361discutat cu noi despre împ r itul pernei. N-am citit niciodat c r ile voastre despre treabaă ţ ă ă ţ

asta, ci doar c r i religioase. S -mpar i perna cu cineva e un p cat? Cum ar putea s fie? Cumă ţ ă ţ ă ă ar putea ceva ce-i d omului bucurie s fie un p cat?ă ă ă

- întreab -l pe p rintele Alvito!ă ă

Aş vrea s pot, gîndi ea tulburat , dar mi s-a poruncit s nu vorbesc cu nimeni despre celeă ă ă ce se spun între noi, decît cu Kiri şi cu seniorul meu, Toranaga. I-am rugat pe Dumnezeu şi peFecioar s m-ajute, dar Ei nu mi-au vorbit. Singurul lucru pe care-l ştiu e c , de cînd ai venită ă ă aici, sînt numai necazuri. Eu n-am avut altceva decît necazuri...

Dac e un p cat, aşa cum spui, de ce atît de mul i dintre preo iiă ă ţ ţnoştri o fac şi-au f cut-o întotdeauna? Unele din sectele budiste chiarăo recomand ca pe un fel de ritual. în clipa Norilor şi Ploii nu eşti totăatît de aproape de cer pe cit poate un muritor s fie? Preo ii nu sîntă ţoameni r i, nu to i dintre ei. Se ştie c şi cîtorva dintre sfin ii p rin iă ţ ă ţ ă ţle place s împart perna în felul acesta. Sînt ei p c toşi? Bineîn elesă ă ă ă ţc nu! De ce s fie lipsi i de o pl cere obişnuit dac le sînt interziseă ă ţ ă ă ăfemeile? E o prostie s spui c orice are leg tur cu împ r itul perneiă ă ă ă ă ţeste un p cat şi e bă lestemat de Dumnezeu!

Sodomia e o oroare de neînchipuit, e împotriva tuturor legilor! întreab - i confesorul!ă ţ

Tu eşti o oroare'de neînchipuit, c pitane-pilot, ar fi vrut Mariko s strige. Cum îndr zneştiă ă ă s fii atît de necioplit şi cum po i s fii atît de înapoiat! împotriva lui Dumnezeu, zici? Ceă ţ ă nerozie! Poate împotriva zeului t u cel r u. Zici c eşti creştin, dar sigur nu eşti. Eşti îns sigură ă ă ă un mincinos şi un şarlatan. Poate c ştii, într-adev r, lucruri extraordinare şi-ai fost în locuriă ă ciudate, dar nu eşti creştin şi ce faci tu e blasfemie. Eşti trimis de Satan? P cat? Ce prostie!ă

Ba i cîmpii despre lucruri fireşti şi te por i ca un nebun. îi tulburi pe sfin ii p rin i, îl tulburiţ ţ ţ ă ţ pe seniorul Toranaga, bagi zînzanie între noi, loveşti în credin ele noastre şi ne chinui cu vorbeţ în doi peri despre ce e şi ce nu e adev rat - ştiind c noi nu putem afla pe dat adev rul.ă ă ă ă

Vreau s - i spun c te dispre uiesc, pe tine şi pe to i barbarii. Da, barbarii au l sat urmeă ţ ă ţ ţ ă asupra întregii mele vie i. Nu l-au urît ei pe tat l meu pentru c n-avea încredere în ei şi pentruţ ă ă



c l-a rugat, înă362v zul tuturor, pe dictatorul Goroda s -i alunge pe to i de pe p mîntul nostru? Nu barbarii i-ă ă ţ ă

au otr vit sufletul dictatorului, aşa încît el a început s -l urasc pe tat l meu, cel maiă ă ă ă credincios general al s u, omul care-l ajutase chiar mai mult decît generalul Nakamura sauă seniorul Toranaga? Nu barbarii l-au f cut pe dictator s -l insulte pe tat l meu, sc6 îndu-l dină ă ă ţ min i, for îndu-l s fac lucruri necugetate şi asfel s pricinuiasc toate suferin ele mele?ţ ţ ă ă ă ă ţ

• Da, ei au f cut toate astea şi chiar mai mult. Dar tot ei au adus cuvîntul nepre uit ală ţ Domnului şi, în clipele mele de restrişte, cînd m-au adus înapoi din îngrozitorul exil în şi mai îngrozitorea via , P rintele Inspector mi-a ar tat Calea, mi-a deschis ochii şi sufletul şi m-aţă ă ă botezat. Calea mi-a dat putere s -ndur, mi-a umplut inima cu o pace nem rginit , m-a eliberată ă ă din chinul f r sfîrşit şi m-a binecuvântat cu f g duiala mîntuirii veşnice.ă ă ă ă

Orice s-ar întîmpla, eu sînt în mîinile Domnului. O, Fecioar , d -mi pacea Ta şi ajut pe-ă ă ăaceast biat p c toas s - i biruie duşmanii!ă ă ă ă ă ă ţ

- îmi cer iertare pentru obr znicia mea, spuse ea. Ai dreptate să ăfii furios. Sînt doar o femeie proast . Te rog, ai r bdare cu mine şiă ăiart -m , Anjin-sarc.ă ă

Pe loc mînia lui Blackthorne începu s se domoleasc . Cum ar putea un b rbat s fie furiosă ă ă ă mult vreme pe o femeie, dac Ba recunoaşte deschis c a greşit şi c el are dreptate?ă ă ă ă

- Şi eu îmi cer iertare, Maiiko-san, spuse el ceva mai liniştit, darla noi, s dai de în eles c un b rbat e pervertit, e sodomit, e cea maiă ţ ă ărea ocar .ă

Atunci sînte i cu to ii naivi,-nerozi, şi la fel de tic loşi şi neciopli i, îns la ce te po i aşteptaţ ţ ă ţ ă ţ de la un barbar? îşi zise în sinea ei, îns cu glas tare spuse plin de c in :ă ă ă ţă

- Bineîn eles c dumneata ai dreptate. N-am vrut s te jignesc,ţ ă ă Anjin-sama, te rog accept scuzele mele. O, da, oft ea, cu atîta miereă ă în glas c pîn şi so ul ei, în cea mai proast dispozi ie a lui, ar fi fostă ă ţ ă ţ îmblînzit, o, da, a fost numai vina mea. îmi pare r u.ă

*Soarele atinsese orizontul dar p rintele Alvito înc aştepta înă ă sâla de audien e, cu toateţ

c r ile-pilot, grele, în mîini.ă ţ363Blestematul de Blackthorne, gîndi.Era pentru prima dat cînd Toranaga îl f cea s aştepte, prima oar în atî ia ani cîndă ă ă ă ţ

aştepta la un daimyo, chiar şi la Taiko. în ultimii opt ani de st pînire ai lui Taiko i se acordaseă incredibilul privilegiu de intrare liber , imediat , la fel ca şi lui Toranaga. Dar privilegiul fuseseă ă

cîştigat de la Taiko pentru c vorbea curg tor japoneza şi avea o pricepere deosebit înă ă ă afaceri. Priceperea sa în tainele nego ului din lume îl ajutase pe Taiko s -şi sporeascţ ă ă incredibila avere. Deşi Taiko era aproape analfabet, dovedea o mare uşurin la înv atulţă ăţ limbilor str ine, şi avea vaste cunoştin e politice. Aşa c Alvito se aşezase fericit la picioareleă ţ ă despotului ca s -l instruiasc şi s se instruiasc şi, dac asta era voia Domnului, s -lă ă ă ă ă ă converteasc . Aceasta era sarcina pentru care fusese anume preg tit, meticulos, de dell'Aqua,ă ă care i adusese cei mai buni profesori de cunoştin e practice dintre to i iezui ii şi-negustoriiţ ţ ţ ţ portughezi din Asia. Alvito ajunsese omul de încredere al lui Taiko, una dintre cele patrupersoane - şi singurul str in - care v zuse vreodat toateă ă ă camerele cu tezaurul personal al lui Taiko.

La cîteva sute de paşi se afla donjonul castelului, principala fortifica ie. Avea şapte niveleţ şi era ap rat de o mul ime de ziduri,, por i şi fortifica ii. La etajul al patrulea erau şapte camereă ţ ţ ţ cu uşi de fier, fiecare ticsit cu lingouri de aur şi cufere cu monezi de aur. .La etajul deă deasupra se aflau camerele cu argint, gemînd de lingouri şi l zi cu monezi. Iar în cel deă deasupra lui se g seau m t suri rare, ceramic , s bii şi armuri - tezaurul împ r iei.ă ă ă ă ă ă ăţ

Dup socotelile noastre, gîndi Alvito, valoarea lor trebuie s fie de cel pu in cincizeciă ă ţ milioane duca i, mai mult decît venitul anual din tot Imperiul Spaniol, Imperiul Portughez şiţ Europa, laolalt . Cea mai mare avere în bani lichizi de pe p mînt.ă ă

Nu e-acesta adev ratul scop? reflect el. Cine st pîneşte castelul Osaka nu are în mîn .şiă ă ă ă aceast incredibil avere? Iar aceast avere nu-i d , prin urmare, putere asupra rii? N-a fost,ă ă ă ă ţă oare, f cut castelul Osaka de necucerit tocmai ca s apere aceast bog ie? N-a sîngerat toată ă ă ăţ ă ara ca s construiasc acest castel, s -l fac de neatins spre a ap ra aurul şi a-l p stra pînţ ă ă ă ă ă ă ă

cînd Yaemon va ajunge la majorat?Cu a suta parte din el am putea construi cîte o catedral în fiecare mare oraş, cîte oă

biseric în fiecare tîrg şi cîte o misiune înă



364fiecare sat de pe tot cuprinsul rii. Numai de l-am putea ob ine, spre a-l folosi întru slavaţă ţ

Domnului. Taiko iubise puterea. Şi iubise aurul pentru puterea pe care i-o d dea asupra oamenilor.ă

Tezaurul fusese închegat, în timpul celor şaisprezece ani de guvernare absolut , din darurileă uriaşe, obligatorii, pe care, dup datin , to iă ă ţ daimyo trebuiau s le ofere anual, şi din veniturileă propriilor lui feude. Prin dreptul cuceritorului, Taiko st pînea o p trime din întreaga ara. Cuă ă ţ

toate cheltuielile, din venitul lui anual r mîneau cinci milioane deă koku. Şi, pentru c era St pînă ă al întregii Japonii, cu mandatul împ ratului, teoretic îi apar inea venitul tuturor feudelor. El nuă ţ lua nimic de la nimeni, dar to iţ daimyo, to i samuraii, ranii, meşteşugarii, negustorii, ho ii,ţ ţă ţ tîlharii, barbarii, chiar şi eta d deau de bun voie foarte mult. Pentru siguran a lor.ă ă ţ

Atîta vreme cît averea era neştirbit , Osaka rlecucerit şi Yaemon custodeleă ă de facto, îşispuse Alvito, Yaemon va stăpîni cînd va împlini vîrsta, indiferent de Toranaga, Ishido sauoricine altcineva.

m

P cat c Taiko era mort. Cu toate p catele lui, cunoşteam diavolul cu care aveam de-aă ă ă face. De fapt, p cat c Goroda a-fost omorît, pentru c el ne-a fost un adev rat prieten. Dar elă ă ă ă e mort, la fel şi Taiko, iar acum noi avem al i pagini pe care trebuie s îi .apropiem - Toranagaţ ă şi Ishido.

Alvito îşi aminti noaptea în care murise Taiko. El fusese poftit de Taiko s stea de veghe -ă el, împreun cuă Yodoko-sama, so ia lui Taiko, şi doamna Ochiba, concubina lui oficial şi-ţ ă mama Moştenitorului. Priviser şi aşteptaser înconjura i de miresmele nesfîrşitei nop i deă ă ţ ţ var .ă

Apoi primele semne ale mor ii îşi f cur apari ia şi totul se sfîrşise.ţ ă ă ţ- Sufletul lui s-a dus. Acum este în mîinile Domnului, spusese el blînd, cînd fusese sigur

c .totul se terminase. F cuse semnul crucii şi binecuvîntase trupul neînsufle it.ă ă ţ--Fie ca Buddha s -mi ia st pînul în grija lui şi s renasc degrab ca s -şi ia iar împ r iaă ă ă ă ă ă ă ăţ

în mîini, şoptise Yodoko printre lacrimi. Era o femeie frumoas , samurai de vi nobil , care-iă ţă ă365fusese so ie credincioas şi sfetnic timp de patruzeci şi patru de aniţ ă

din cei cincizeci şi nou ai ei. îi închise ochii şi d duse ultimele îngrijiriă ătrupului neînsufle it, acesta fiind privilegiul ei. Se înclinase trist de treiţori şi apoi îi p r sise, pe el şi pe doamna Ochiba.ă ă i

Moartea fusese uşoar . De luni de zile Taiko fusese bolnav şi-n seara aceea i se aşteptaă sfîrşitul. Cu cîteva ore mai devreme, el deschisese ochii şi zîmbise c tre Ochiba şi Yodoko,ă şoptind cu o voce abia auzit :ă

- Asculta i, acesta este poemul meu de moarte:ţ

Ca rou m-am n scut,ă ăCa rou m ducă ăCastelul Osaka şi tot ce-am f cut ăE doar un visîntr-un alt vis.Un ultim zîmbet, atît de cald, din partea despotului, pentru ele şi pentru el.- Ocroti i-mi fiul, voi to i.ţ ţŞi apoi ochii i se înce oşaser pentru totdeauna.ţ ăP rintele Alvito îşi aminti cît de mişcat fusese de ultimul s u poem, care i se potrivea atîtă ă

de bine lui Taiko. El sperase, dat fiind c fusese poftit acolo, ca, în pragul mor ii, St pînulă ţ ă întregii Japonii s se c iasc şi s primeasc adev rata credin şi sfînta împ rt şanie, peă ă ă ă ă ă ţă ă ă seama c rora glumise de atîtea ori. Dar n-a fost s fie. "Ai pierdut pentru totdeauna împ r iaă ă ă ăţ Domnului, s rmane", murmurase trist, pentru c îl admirase pe Taiko, ca geniu militar şiă ă politic.

-'Dar dac împ r ia Dumnezeului t u nu e decît gaura dintre bucile unui barbar? spuseseă ă ăţ ă doamna Ochiba.

- Poftim?El nu fusese sigur c auzise exact, vocea ei şuierînd neaşteptat de r ut cios. O ştia peă ă ă

doamna Ochiba de aproape doisprezece ani, de cînd avea cincisprezece ani, cînd Taiko o luaseconcubin oficial , întotdeauna fusese docil şi supus , abia sco înd un cuvînt, totdeauna cuă ă ă ă ţ un zîmbet dulce şi fericit pe buze. Dar acum...

- Am spus: Dar dac împ r ia Dumnezeului t u nu e decît gauraă ă ăţ ădintre bucile unui barbar?

366Dumnezeu s te ierte! St pînul t u nu e mort decît de cîtevaă ă ă



clipe...Domnul şi st pînul meu e mort, aşa c mrîurirea ta asupra luiă ă

s-a şfîrşit şi ea, nehi El te-a vrut aici, foarte bine, sta a fost dreptulălui, dar acum el se afl în Marele Necunoscut şi nu mai porunceşte.ăAcum eu poruncesc. Preotule, pu i, totdeauna ai pu it şi murd ria taţ ţ ăstric aerul. Acum pleac imediat din castelul meu şi las -ne singuriă ă ăcu durerea noastr .ă

Flac ra lumin rii îi luminase fa a. Era una dintre cele mai frumoase femei din ar . F r să ă ţ ţ ă ă ă ă vrea, el f cuse semnul crucii împotriva r ului ce z cea în ea.ă ă ăRîsul ei te înghe a.ţPleac , preotule, şi nu te mai întoarce nic odat . Zilele tale sîntă ă

num rate!ăNu mai mult decît ale tale. Eu sînt în mîinile lui Dumnezeu,

doamn . Mai bine ai lua aminte la cuvîntul Lui - de crezi, po i aveaă ţparte de mîntuire veşnic .ă

Ce? Tu eşti în mîinile lui Dumnezeu? Zeul creştin, neh? Poatec da. Poate c nu. Ce-ai s te faci, preotule, dac , atunci cînd o să ă ă ă ămori, ai s descoperi c nu exist Dumnezeu, c nu exist Iad şi niciă ă ă ă ămîntuirea ta veşnic , ci doar un vis într-un alt vis?ă

Eu cred! Cred în Dumnezeu şi în învierea lui Cristos şi în DuhulSfînt! spusese tare. F g duielile credin ei creştine sînt adev rate. Sîntă ă ţ ăadev rate, sînt adev rate - eu cred!ă ă

-Nanja, Tsukku-sant Pentru o clip , auzi doar sunetele limbii japoneze, şi ele nu aveau nici un în eles pentru el.ă ţ Toranaga st tea în uş , înconjurat de str ji.ă ă ăP rintele Alvito se înclin adunîndu-şi gîndurile. Sudoarea îi curgea pe fa şi pe spate.ă ă ţă îmi cer scuze c am venit nepoftit. Visam... visam cu ochiiă

deschişi. îmi aminteam c am avut norocul s fiu martor la atîteaă ăwtîmpl ri aici, în Japonia. întreaga mea via pare s se fi petrecută ţă ănumai aici şi nic ieri în alt parte.ă ă

Cîştigul a fost al nostru, Tsukku»5an.367 Toranaga p şi obosit spre podium şi se aşez pe o pern simpl . Str jile se aranjar înă ă ă ă ă ă

t cere într-un paravan protector.ăAi venit aici în cel de-al treilea an al lui Tensbo, nu-i aşa?Nu, Alte , al patrulea. în anul Şobolanului, r spunse folosindţă ă

num r toarea lor, pentru care îi trebuiser luni ca s-o priceap .ă ă ă ăAnii se num rau începînd cu un an anume, ales de împ ratul care domnea. O catastrof ă ă ă sau un semn ceresc putea s încheie o er şi s înceap alta, dup bunul lui plac. înv a ilor liă ă ă ă ă ăţ ţ se poruncea s aleag un nume, de foarte bun augur, din c r ile vechi ale Chinei, pentru nouaă ă ă ţ perioad , care putea s dureze un an sau cincizeci. Tensho însemna "Dreptate Cereasc ". Anulă ă ă anterior fusese anul marelui val de maree, cînd muYiser dou sute de mii de oameni. Fiec ruiă ă ă an i se d dea un num r, precum şi un nume, în aceeaşi succesiune cu orele zilei: Iepure,ă ă Dragon, Şarpe, Cal, Capr , Maimu , Cocoş, Cîine, Porc, şobolan, Bou şi Tigru. Primul an al luiă ţă Tensho c zuse în anul Cocoşului^ deci însenina c anul 1576 fusese Anul Şobolanului, în cel deă ă al patrulea an al lui Tensho.

Multe s-au întîmplat în cei dou zeci şi patru de ani,ă neh,prietene?

Da, Alte .ţăDa. Ridicarea lui Goroda şi moartea lui. Ridicarea lui Taiko şi

moartea lui. Şi acum?

Pere ii întoarser eqoul cuvintelor.ţ ăAsta e în mina Celui de Necuprins. Alvito folosi un cuvînt care

putea însemne Dumnezeu, dar şi Buddha.Nici seniorul Goroda, nici seniorul Taiko n-au crezut în vreun

zeu sau în Cel de Necuprins.Nu spune Buddha c sînt multe c r ri ce duc spre nirvana,ă ă ă

Alte ?ţăEi, Tsukku-san, eşti un om în elept. Cum se poate cineva -atîtţ

de tîn r s fie atît de în elept?ă ă ţAş vrea din toat inima s fiu, Alte . Atunci aş "putea s fiu deă ă ţă ă



mai mult folos.Ai vrut s m vezi?ă ăDa, m-am gîndit c e destul de important ca s vin chiar şiă ă

nepoftit.368

Alvito scoase c r ile-pilot ale lui Blackthorne şi le aşez în fa a lui, pe podea, dîndă ţ ă ţ

l muririle pe care i le sugerase dell'Aqua. V zu chipul lui Toranaga întunecîndu-se şi se bucur .ă ă ă- Dovada că el e pirat?- Da, Alte . C r ile-pilot con in chiar cuvintele exacte dinţă ă ţ ţ

ordinele lor, printre care: "Dac e necesar, debarca i în for şiă ţ ţăproclama i al nostru orice inut atins, sau nou descoperit." Dac dori i,ţ ţ ă ţpot face o traducere exact a tuturor pasajelor necesare.ă

T lm ceşte totul. Şi repede, spuse Toranaga.ă ăMai e înc ceva ce P rintele Inspector a considerat c trebuieă ă ă

s şti i.ă ţAlvito îi povesti lui Toranaga totul despre h r i, rapoarte şi Corabia Neagr , dup cumă ţ ă ă

fusese hot rît, şi fu bucuros s vad reac ia de încîntare.ă ă ă ţExcelent, spuse Toranaga. Eşti sigur c are s plece maiă ă

devreme Corabia Neagr ? Absolut sigur?ăDa, r spunse Alvito hot rît.ă ăO, Doamne, f s fie aşa cum n d jduim noi!ă ă ă ăBine, Spune-i mai marelui t u c aştept cu ner bdare s -i citescă ă ă ă

rapoartele. Da. Cred c-o s -i trebuiasc cîteva luni spre a ob ineă ă ţfaptele exacte, nu?

A spus c va preg ti rapoartele cît de curînd cu putin . O să ă ţă ăv trimitem şi h r ile, aşa cum a i dorit. Ar fi posibil pentru C pitanulă ă ţ ţ ăGeneral s -şi primeasc documentele de plecare cît mai curînd? Ară ăfi neînchipuit de folositor, dac Corabia Neagr ar urma s vin maiă ă ă ădevreme.

Po i garanta c nava va sosi mai devreme?ţ ăNici un om nu poate garanta cînd e vorba de vînt, furtun şiă

mare, dar nava o s plece din Macao mai devreme.ăAi s le primeşti înainte de apusul soarelui. Mai ai altceva?ă

N-am s fiu liber timp de trei zile, pîn dup terminarea adun riiă ă ă ăregen ilor.ţ

Nu; alte . Mul umesc. Am s m rog ca Cel de Necuprins sţă ţ ă ă ăv ocroteasc , ca întotdeauna.ă ăAlvito se înclin şi aştept s i se spun s plece, dar Toranaga, w schimb, îndep rtă ă ă ă ă ă ă

str jile.ă369Era pentru prima dat tind Alvito vedea ună daimyo f r paz .-ă ă ă- Vino şi stai aici. Tsukku-sarc. Toranaga îi f cu semn s se aşezeă ă

lîng el, pe podium.ăPîn acum Alvito nu fusese niciodat invitat pe rJodium. S fie un semn de încredere, sauă ă ă

o condamnare?R zboiul se apropie, spuse Toranaga.ăDa, r spunse şi gîndi: Acest r zboi n-o s se termine niciodat .ă ă ă ăNobilii creştini Onoshi şi Kiyama se împotrivesc în mod curios

dorin elor mele.ţNu pot s r spund pentru nici ună ă daimyo, alte .ţă

Zvonurile sînt proaste, nehi în leg tur cu ei şi cu ceilal iă ă ţdaimyo creştini.

Oamenii în elep i întotdeauna vor avea interesele împ r iei laţ ţ ă ăţinim .ă

Da, dar între timp, împotriva voin ei mele, împ r ia eţ ă ăţ împ r it în dou tabere. A mea şi a lui Ishido. Aşa c toate intereseleă ţ ă ă ă în împ r ie merg într-o parte sau alta. Nu exist cale de mijloc. Deă ăţ ăce parte sînt interesele creştinilor?



Da, voia s strige Alvito. Dar Onoshi şi Kiyama au ob inut în tain de la Ishjdo un jur mîntă ţ ă ă scris prin care-i las pe ei s aleag to i dasc lii Moştenitorului, dintre care unul va fi creştin.ă ă ă ţ ă Iar Onoshi şi Kiyama au jurat pe cruce c sînt încredin a i c tu ai s tr dezi Biserica deîndată ţ ţ ă ă ă ă ce vei fi sc pat de Ishido.ă

- P rintele Inspector nu le poate porunci, Alte . Ar fi ună ţăamestec de neiertat în politica voastr .ă

Onoshi şi Kiyama vor fi de partea mea în patruzeci de zile, iar

edictele lui Taiko vor fi anulate, şi gata şi cu ceilal i preo i murdari.ţ ţRegen ii le vor interzice s vin în Japonia.ţ ă ăPoftim?Numai voi şi preo ii voştri. Nici unul din ceilal i: cerşetoriţ ţ

împu i i în sutane negre şi p roşi descul i! Cei care nu strig decîtţ ţ ă ţ ăamenin ri neroade şi n-aduc altceva decît necazuri. Pute i aveaţă ţtoate capetele lor, dac vre i, ale celor care sînt aici.ă ţ

Toat fiin a lui Alvito strigaă ţ aten ie! ţ Niciodat Toranaga nu fusese atît de deschis. Oă singur greşeal , şi ai s -l ofensezi, şi-ai s faci din el duşmanul Bisericii pentru totdeauna.ă ă ă ă

Gîndeşte-te la ce- i ofer Toranaga! Exclusivitate în întreaga împ r ie! Singurul lucruţ ă ă ăţ care ar garanta puritatea şi securitatea ei, pe m sur ce-ar ajunge tot mai puternic . Singurulă ă ă lucru de nepre uit. Singurul lucru pe care nimeni nu-l poate da, nici chiar Papa! Nimeni, înafarţ ă de Toranaga. Cu Kiyama şi Onoshi sprijinin-du-l f iş, Toranaga ar putea s -l zdrobeasc peăţ ă ă Ishido şi s domine Consiliul.ă

P rintele Alvito n-ar fi crezut niciodat c Toranaga ar putea fi atît de deschis, sau ară ă ă putea oferi atît de mult. Dac Onoshi şi Kiyama ar fi influen a i, şi-ar schimba alegerea? Cei doiă ţ ţ se ur sc unul pe cel lalt. Pentru temeiuri cunoscute numai de ei, s-au unită ă

372 împotriva lui Toranaga. De ce? Ce i-ar determina s -l tr deze peă ă

Ishido? *- Nu am împuternicirea s v r spund, Alte , sau s vorbescă ă ă ţă ă

într-o asemenea problem ,ă nehi V pot spune doar c elul nostruă ă ţeste s mîntuim sufletele, zise,ă

- Aud c fiul meu, Naga, este interesat de credin a creştin .ă ţ ă Toranaga m amenin , sau îmi face oferte? se întreb Alvito.ă ţă ă

Se ofer , oare, s -i permit lui Naga s îmbr işeze credin a - ce uriaş izbînd ar putea fiă ă ă ă ăţ ţ ă ă asta -, sau zice: Dac nu ne aju i, am s -i poruncesc s renun e?ă ţ ă ă ţ

Brusc Alvito în elese marea încurc tur c reia trebuia s -i fac fa Toranaga. E încercuit,ţ ă ă ă ă ă ţă trebuie s fac o în elegere cu noi, gîndi plin de bucurie. Trebuie s încerce! Indiferent ceă ă ţ ă

dorim, el are s ne dea, dacă ă noi vrem s c dem la învoial cuă ă ă el. In sfirşit, el recunoaştedeschis c aceiă daimyo care sînt creştini înclin balan a puterii! Orice vrem! Ce altceva amă ţ putea vrea? Absolut nimic. Afar de...ă

Deliberat îşi arunc un ochi pe c r ile-pilot, pe care le aşezase mai înainte în fa a luiă ă ţ ţ Toranaga. V zu cum întinde mîna şi pune c r ile-pilot în siguran , în mîneca chimonoului.ă ă ţ ţă

- A, da, Tsukku-san, spuse Toranaga pe o voce mohorît şiăobosit . Mai este noul barbar, piratul, duşmanul rii voastre. Ei au să ţă ăvin aici curînd, în num r mare, nu-i aşa? Pot s fie descuraja i... sauă ă ă ţ încuraja i. Ca acest pirat,ţ neh?

P rintele Alvito ştia c acum aveau totul. S cer capul lui Black-thorne pe o tav de argint,ă ă ă ă precum capul Sfîntului Ioan Botez torul ca s pecetluim tîrgul? S cer permisiunea ca să ă ă ă construim o catedral în Yedo, sau una între zidurile castelului Osaka? Pentru prima oar înă ă via a lui se sim ea încurcat şi şov itor cînd avea de negociat.ţ ţ ă

Noi nu ne dorim mai mult decît ni se ofer acum! Aş vrea s pot încheia tîrgul pe loc! Dacă ă ă ar depinde numai de mine, eu aş încerca. II cunosc pe Toranaga şi m-aş încumeta s merg cuă

el... Aş încerca şi m-aş lega cujur mînt sfînt. Da, i-aş excomunica pe Onoshi şiKiyama, dac n-ă ăar fi de acord, ca s ob in acele concesiuni pentru Sfînta Biseric . Dou suflete pentru zece mii,ă ţ ă ă patru sute de mii, patru milioane. E cinstit! Aş spune da, da, da, întru slava lui Dumnezeu, dar

373eu nu pot aranja nimic, dup cum bine ştii. Nu sînt decît un mesager şi parte din soliaă

mea...Am nevoie de ajutor, Tsukku-ja/j. Am nevoie acum.Am s fac tot ce pot, Toranaga-sama. Ave i promisiunea mea.ă ţ

Apoi Toranaga spuse ferm:Am s aştept patruzeci de zile. Da, patruzeci de zile.ă



Alvito se înclin . Observ c Toranaga întoarse plec ciunea maiă ă ă ăadine şi mai ceremonios decît de obicei, aproape ca şi cum s-ar fi înclinat în fa a lui Taikoţ

însuşi. Preotul se ridic , tremurînd. Apoi ieşi din camer şi o porni de-a lungul coridorului. Gr biă ă ă pasul, apoi începu s se gr beasc şi mai tare.ă ă ă

Toranaga îl urm rea cu privirea pe iezuit prin ambrazur , în timp ce traversa gr dina,ă ă ă departe, jos. Uşa se deschise pu in, dar el îşi alung blestemînd str jile şi le porunci, subţ ă ă pedeaps cu moartea, s -l lase singur. Ochii lui îl urm rir atent pe Alvito, în timp ce ieşea peă ă ă ă

poarta înt rit în curtea exterioar , apoi preotul se pierdu în labirintul de fortifica ii.ă ă ă ţ în t cerea solitar , Toranaga începu s zîmbeasc . îşi suflec chimonoul şi începu să ă ă ă ă ă danseze. Era dansul marin resc al englezului.ă

374CAPITOLUL 21 îndat dup l sarea întunericului, Kiri poborî cu mişc ri leg nate sc rile, înso it de două ă ă ă ă ă ţ ă ă

slujnice. Se îndrept spre lectica acoperit , care aştepta lîng coliba din gr din . O mantieă ă ă ă ă imens îi acoperea chimonoul de c l torie, f cînd-o s par şi mai gras , iar o p l rie mare, cuă ă ă ă ă ă ă ă ă boruri largi, era legat sub b rbie.ă ă

Doamna Sazuko, a c rei sarcin era foarte vizibil , o aştepta liniştit în verand , cu Marikoă ă ă ă ă al turi. Blackthorne st tea rezemat de perete, lîng poarta ferecat . Purta un chimonou-ă ă ă ăuniform maro, centur ,ă ă şosete-tabi şi înc l ri militare. în curtea exterioar , dincolo de poart ,ă ţă ă ă aştepta aliniat în şiruri ordonate o escort de şaizeci de samurai puternic înarma i, fiecare ală ă ţ treilea''om purtînd o tor . Dinaintea acestor solda i Yabu st tea de vorb cu Buntaro - so ul luiţă ţ ă ă ţ Mariko - un b rbat scurt şi îndesat, aproape f r gît. Amîndoi purtau zale, arcuri şi tolbe peă ă ă umeri, iar Buntaro avea un coif de b t lie, din o el, cu un corn. Hamali şi purt tori deă ă ţ ă kagaaşteptau aşeza i pe vine, r bd tori, într-o t cere disciplinat , Ung mul imea de bagaje.ţ ă ă ă ă ă ţ

Briza uşoar purta cu ea promisiunea verii, dar nimeni în afar de Blackthorne nu-i daă ă aten ie, şi chiar şi el era totuşi conştient de încordarea care îi st pînea pe to i. Mai era foarteţ ă ţ conştient şi de faptul c era singurul neînarmat.ă

Kiri înainta greoaie c tre verand .ă ă- N-ar trebuie s stai în frig, Sazuko-,swî. Ai s r ceşti! Acumă ă ă

trebuie s te gîndeşti la copil. Nop ile astea de prim var sînt totuşiă ţ ă ăfoarte umede.

Nu mi-e frig, Kixi-san. E o noapte minunat şi-mi face pl cere.ă ă- - Totul e în ordine?

O, da. Totu-i perfect.Aş vrea s nu plec. Da. Nu-mi place s plec de lîng voi.ă ă ă

N-aî de ce s - i faci griji, îi spuse Mariko încurajatoare, venindă ţlîng ele. Purta o p l rie cu boruri la fel de largi, dar deschis laă ă ă ăculoare, pe cînd cea a lui Kiri era mai sobr . O s - i fac pl cere să ă ţ ă ă ăte-ntorci la Yedo. St pînul nostru o s ne urmeze peste cîteva zile.ă ă

Cine ştie.ce-aduce ziua de mîine, Mariko-ja«?Ziua de mîine este în mîinile Domnului.375- Mîine va fi o zi minunat şi, dac n-o s fie, n-o s fie! spuseă ă ă ă

Sazuko. Cui îi pas de ziua de mîine?^4cwm este bine. Tu eşti frumoasă ăşi o s - i ducem to i dorul,ă ţ ţ Kiii-san, şi dumitale, Mariko-.y<m. Privi sprepoart , atras de strig tele mînioase ale lui Buntaro c tre unul dină ă ă ăsamurai, care sc pase o tor .ă ţă

Yabu, mai mare în rang decît Buntaro, fusese numit la comanda grupului. O v zuse pe Kiriă sosind şi se-ntoarse an oş de la poart . Buntaro îl iirm .ţ ţ ă ă

O, seniorul Yabu, seniorul Buntaro, spuse Kiri cu o plec ciuneă

gr bit . îmi pare r u c v-am f cut s aştepta i. Seniorul Toranagaă ă ă ă ă ă ţavea de gînd s coboare, dar, în cele din urm , s-a r zgîndit. Trebuieă ă ăs pleca i acum. V rog primi i scuzele mele.ă ţ ă ţ

Nu e nevoie. Yabu voia s plece din castel şi din Osaka cît maiăcurînd cu putin , s se întoarc înapoi la Izu. Tot nu-i venea s creadţă ă ă ă ăc avea s plece cu capul pe umeri, cu barbarul, cu armele, cu toate.ă ă Trimisese mesaje urgente prin porumbei c l tori so iei sale în Yedo,ă ă ţs se asigure c totul e preg tit la Mishima, capitala sa, şi lui Omi, înă ă ăsatul Anjiro. Sînte i gata?ţ

Lacrimi str luciră ă în ochii lui Kiri.



- Doar s -mi trag sufletul şi apoi am s intru în litier . O, aş vreaă ă ăs nu fi trebuit s plec! Privi înjur c utîndu-l pe Blackthorne, z rindu-ă ă ă ă1, în cele din urm , în umbr . Cine r spunde deă ă ă Anjin-san, pînăajungem la nav ?ă

Buntaro spuse moroc nos:ă- I-am poruncit s mearg ling litiera so iei mele. Dac ea nu-!ă ă ă ţ ă

poate st pîni, am s-o fac eu.ă

- Senior Yabu, poate c o conduci pe doamna Sazuko...ă-Aten ie g rzi! ţ ăStrig tul de avertisment veni dinspre curtea exterioar . Buntaro şi Yabu îşnir prin poartaă ă ţ ă

înt rit , to i ceilal i b rba i pornir caă ă ţ ţ ă ţ ă o furtun dup ei şi mul i al ii se rev rsar dină ă ţ ţ ă ă fortifica iile interioare.ţ

Ishido se apropia pe strada dintre castel şi ziduri, în fruntea a dou sute de samurai înă uniforme gri. Se opri în curtea exterioar , în fa a por ii şi, deşi nici un om - mei de o parte, niciă ţ ţ de cealalt - nu se ar ta ostil, şi nici unul nu-şi avea mîna pe sabie, ori s geata în arc, to i erauă ă ă ţ preg ti i.ă ţ

376Ishido f cu o plec ciune m surat .ă ă ă ăO sear minunat , senior Yabu.ă ăDa, da, într-adev r.ăIshido înclin în treac t din cap spre Buntaro, care, la fel de nep s tor, îi r spunse cuă ă ă ă ă

minimum de polite e îng duit . Amîndoi fuseser generalii favori i ai lui Taiko. Buntaroţ ă ă ă ţ condusese unul dintre regimentele din Coreea, în vreme ce Ishido fusese la comanda tuturortrupelor. Fiecare îl acuzase pe cel lalt de tr dare. Numai interven ia personal şi un ordină ă ţ ă direct al lui Taiko împiedicaser v rsarea de sînge şi înc ierarea dintre clanuri.ă ă ă

Ishido îi cercet pe samuraii în uniforme maro. Apoi ochii lui îl descoperir pe Blackthorne.ă ă D v zu r spunzînd privirii sale cu un început de plec ciune. Prin poarta deschis se vedeauă ă ă ă cele trei femei şi cealalt litier . Ochii i se oprir din nou asupra lui Yabu.ă ă ă

- Ai crede c v-a i preg tit cu to ii de b t lie,ă ţ ă ţ ă ă Yabu-san, nupentru o escort de onoare a doamnei Kiritsubo...ă

- Hiro-matsu a poruncit aşa, din pricina asasinului Amida... Yabu se opri, pentru c Buntaro înainta agresiv cu paşi ap sa i,ă ă ţ

apucînd cu mîinile-i mari mijlocul por ii.ţ- Noi sîntem întotdeauna gata de lupt . Cu sau f r armuri.ă ă ă

Putem s ne batem unul contra zece şi chiar contra cincizeci dac -iă ăvorba de Mînc torii de Usturoi. Niciodat n-o s ar t m spateleă ă ă ă ă

duşmanului, fugind ca nişte mucoşi, l sîndu-ne camarazii în încerăcuire!Zîmbetul lui Ishido era plin de dispre , vocea şfichiuitoare.ţOh? Poate c-o s ave i în curînd norocul s ine i piept unoră ţ ă ţ ţ

b rba i adev ra i, nu Mînc torilor de Usturoi!ă ţ ă ţ ăCît de curînd? De ce nu în seara asta? De ce nu aici? Yabu înainta prudent între ei. Fusese şi el în Coreea şi ştia c adev rul e de amîndouă ă ă

p r ilfe şi c nu puteai s ai încredere în nici unul, în Buntaro poate chiar mai pu in decît înă ţ ă ă ţ Ishido.

- Nu în seara asta, Buntaro-J««, acum sîntem printre prieteni,spuse împ ciuitor, dorind cu disperare s ocoleasc o înc ierare careă ă ă ăi-ar fi închis pe to i în castel pentru totdeauna. Sîntem printre prieteni,ţ

377 î 'll'l'll J■

1,

ii. ! |- Care prieteni? îmi cunosc prietenii şi îmi cunosc şi duşmanii!

Buntaro se r suci iar spre Ishido. Unde e b rbatul - b rbatul staă ă ă ăadev rat, despre care vorbeai, Ishido-san? Ei? Sau b rba ii? S seă ă ţ ătîrasc afar din g urile lor şi s se m soare cu mine - Toda Buntaro,ă ă ă ă ăsenior de Sakura - dac are vreunul destul t rie!ă ă ă

To i cei de fa se preg tir . Ishido îl intui cu o privire rea. Yabu spuse:ţ ţă ă ă ţAcum nu-i momentul, Buntaro^on. Prieteni sau duş...Prieteni? Unde? In mormanul sta de gunoi? Buntaro scuipă ă



în arin .ţ ăMina unui samurai în gri zbur spre minerul s biei, zece uniforme maro îl urmar , cincizeciă ă ă

de samurai în uniforme gri f cur la fel o frîntur de clip mai tîrziu, şi acum to i aşteptau caă ă ă ă ţ sabia lui Ishido s îşneasc din teac dînd semnalul de atac.ă ţ ă ă

Atunci ap ru din întunericul gr dinii Hiro-matsu, şi trecu în curtea exterioar cu sabiaă ă ă lung în miini, pe jum tate scoas din teac .ă ă ă ă

- Uneori po i g si prieteni în gunoi, fiule, rosti liniştit. Mîinileţ ă

se descleştar de pe mînerele s biilor. Samuraii afla i fa în faă ă ţ ţă ţăpe parapete - în uniforme gri şi maro - sl bir arcurile în care dejaă ăfuseser puse s ge i. Noi avem prieteni pretutindeni în castel.ă ă ţPretutindeni în Osaka. Da. St pînul nostru Toranaga spune mereuăasta. St tea ca o stînc în fa a unicului s u'fiu, citindu-i setea deă ă ţ ăsînge din priviri. Din clipa în care Ishido fusese z rit apropiindu-se,ăHiro-matsu se postase la uşa interioar . Apoi, cînd primul pericolătrecuse, pornise cu paşi de pisic prin întuneric. Privea f r să ă ă ăclipeasc în jos, drept în ochii lui Buntaro. Nu este aşa, fiul meu?ă

Cu un efort enorm acesta d du din cap şi se d du un pas înapoi. Dar înc închidea caleaă ă ă c tre gr din .ă ă ă

Hiro-matsu îşi întoarse aten ia c tre Ishido.ţ ăNu v aşteptam ast -sear , Isbido-saft.ă ă ăAm venit s m înclin în fa a doamnei Kiritsubo. Nu mi s-a spusă ă ţ

decît cu cîteva clipe în urm c pleac cineva.ă ă ă~ - Are dreptate fiul meu? Trebuie s ne facem griji c nu sîntem printre prieteni? Sîntemă ă

oare ostatici care trebuie s ceara îng duin ?ă ă ţă378Nu, dar eu şi seniorul Toranaga am avut o anume în elegere peţ

tot timpul şederii sale aici. Fiecare sosire sau plecare a persoanelordin suita sa trebuia anun at cu o zi mai înainte, astfel ca eu s m potţ ă ă ă înf işa cum se cuvine.ăţ

A fost o hot rîre neaşteptat a seniorului Toranaga. El n-aă ăsocotit trimiterea uneia dintre doamnele sale, înapoi la Yedo, destulde important ca s v tulbure, îi r spunse Hiro-matsu. Da, seniorulă ă ă ă Toranaga nu face altceva decît s -şi preg teasc plecarea.ă ă ă

A fost hot rît deja?ă ă

Da, în ziua tind se va încheia întîlnirea regen ilor. Ve i fiţ ţ

înştiin at la vremea cuvenit , dup în elegere.ţ ă ă ţBun. Bineîn eles, întîlnirea ar putea fi amînat din nou.ţ ăSeniorul Kiyama este şi mai bolnav.

E amînat , sau nu?ă *N-am spus decît c-ar putea fi. N d jduim s avem pl cerea deă ă ă ă

a-l avea pe seniorul Toranaga în mijlocul nostru mult vreme de acumă înainte, nehl O s vîneze mîine împreun cu mine?ă ă

I-am cerut s opreasc toate vîn torile pîn la întrunire.ă ă ă ăSocotesc c acum sînt primejdioase. Dac tic loşii de asasini potă ă ăp trunde cu atîta uşurin printre santinelele voastre, cu mult maiă ţăuşoar ar fi tr darea în afara zidură ă ilor.

Ishido nu lu în seam insulta. Ştia c asta avea s -i a î e şi mai mult pe oamenii s i, dară ă ă ă ţ ţ ă nu i se p rea înc potrivit s le dea mîn liber . Era bucuros c se amestecase Hiro-matsu,ă ă ă ă ă ă pentru c el aproape nu se mai putea st pîni. Gînduî la capul lui Buntaro aruncat în rîn , cuă ă ţă ă din ii cl n nind, nu-i mai d dea pace.ţ ă ţă ă

- Dup cum bine ştii, tuturor comandan ilor str jilor din aceaă ţ ănoapte li s-a poruncit s treac în nem rginire. Din p cate cei dină ă ă ăAmida îşi au legile lor. Dar, foarte curînd, au s fie şterşi de pe fa aă ţp mîntului. Li se va cere regen ilor s se ocupe de ei odat pentruă ţ ă ătotdeauna. Acum cred c aş putea s m înf işez lui JCiritsubo-san.ă ă ă ăţ

Ishido înainta. Garda sa personal , în uniforme gri, porni în urma lui. Buntaro aveaă s geata pus în arc şi, deşi era îndreptat spre pamînt, arcul era încordat la limit .ă ă ă ă

- Uniformelor gri le e interzis s treac prin aceast poart . Aşaă ă ă ăe în elegerea.ţ

379



- Sînt guvernatorul castelului Osaka şi comandantul g rzii perăsonale a Moştenitorului. Am dreptul s merg oriunde! ,ă

Hiro-matsu se amestec din nou :ăAşa-i, sînte i comandantul g rzii personale a Moştenitorului şiţ ă

ave i, într-adev r, dreptul s merge i oriunde. Dar numai cinci oameniţ ă ă ţv pot înso i prin poarta aceea. Nu aşa v-a i în eles cu st pînul meu,ă ţ ţ ţ ăpentru vremea şederii lui aici?

Cinci sau cincizeci, n-are nici o importan ! Insulta asta :e deţăne...Insult ? Fiul meu nu are de gînd s insulte pe nimeni. Elă ă

execut ordinele încuviin ate de st pînului s u şi de domnia-voastr .ă ţ ă ă ăCinci oameni. Cinci!

Cuvîntul era o porunc . Hiro-matsu se întoarse cu spatele la Ishido şi-şi îndrept privirileă ă c tre fiul s u.ă ă

- Seniorul Ishido ne onoareaz dorind s prezinte respectele saleă ădoamnei Kiritsubo.

Sabia b trînului era scoas de dou degete din teac şi nimeni nu era sigur dac pentru a-ă ă ă ă ăl despica pe Ishido, în caz c începea lupta, sau ca s -i ia capul fiului s u, dac ar fi ridicată ă ă ă s geata. Toat lumea ştia c între tat şi fiu nu era nici o afec iune, ci doar respect reciprocă ă ă ă ţ pentru violen a celuilalt.ţ

- Ei bine, fiule, ce-i spui comandantului g rzii personale aăMoştenitorului?

Sudoarea şiroia pe fa a lui Buntaro. Dup o clip se d du la o parte şi sl bi încordareaţ ă ă ă ă arcului. Dar s geata r mase la locul ei.ă ă

Ishido îl v zuse de multe ori pe Buntaro- tr gînd cu arcul la dou sute de paşi, şase s ge iă ă ă ă ţ lansate înainte ca prima s ating inta, toate la fel de precis. Ar fi ordonat fericit atacul acumă ă ţ şi-ar fi terminat cu cei doi, tat şi fiu, şi cu to i ceilal i. Dar ştia c ar fi fost o prostie s înceapă ţ ţ ă ă ă cu ei şi nu cu Toranaga şi, în orice caz, poate c atunci cînd o s porneasc adev ratul r zboiă ă ă ă ă Hiro-matsu avea s fie ispitit s -l p r seasc pe Toranaga şi s lupte al turi de el. Doamnaă ă ă ă ă ă ă Ochiba spusese c va vorbi cu Pumn de Fier cînd va veni vremea. Ea jurase c el n-o s -lă ă ă p r seasc niciodat pe Moştenitor, c ea o s -l atrag pe Pumn de Fief de partea ei,ă ă ă ă ă ă ă îndep rtîndu-l de Toranaga, poate chiar s -l fac s -şi asasinezeă ă ă ă

380st pînul şi, în acest fel, s evite orice înfruntare. Cu ce tain sau fapt neştiut îl are laă ă ă ă ă

mîn ? se întreb din nou Ishido. Poruncise ca doamna Ochiba s se strecoare din Yedo, dac eă ă ă ă cu putin , înainte de adunarea regen ilor. Via a ei n-ar fi f cut nici cît un bob de orez dupţă ţ ţ ă ă

acuzarea lui Toranaga - asupra c reia se în eleseser to i regen ii. Punerea sub acuzare şiă ţ ă ţ ţ seppuku imediat, cu for a dac era nevoie. Dac ea scap , bine, dac nu, nu conteaz .ţ ă ă ă ă ă Moştenitorul va ocîrmui peste opt ani.

într cu paşi mari pe poart , în gr din , înso it de Yabu şi Hiro-matsu. Cinci str ji veneau îlă ă ă ă ţ ă urmar . Se înclin politicos şi-i ur drum bun lui Kiritsubo. Apoi, mul umit c totul fusese aşaă ă ă ţ ă cum trebuia, se întoarse şi plec cu to i oamenii lui.ă ţ

Hiro-matsu r sufl adînc şi îşi scarpin fesele.ă ă ăAi face bine s pleci acum,ă Yabu-san. Viermele sta n-o s - iă ă ţ

mai fac nici un necaz.ăDa. îndat .ăKiri îşi ştergea sudoarea de pe frunte cu batista.E un kami r u! Mi-e team pentru st pînul nostru. începură ă ă ă

s -i curg lacrimile. Isfu vreau s plec!ă ă ăNu i se va întîmpla nici un r u seniorului Toranaga, v promit,ă ă

doamn , spuse Hiro-matsu. Trebuie s pleca i acum!ă ă ţ

Kiri încerc s -şi în buşe suspinele şi-şi coborî v lul gros, prins de borul p l riei mari.ă ă ă ă ă ă- O, Yabu-sama, n-ai vrea s-o înso eşti pe doamna Sazukoţ

în untru? Te rog.ă- Desigur.Doamna Sazuko se înclin şi plec în grab , urmat de Yabu. Urc în fug sc rile. Cînd eraă ă ă ă ă ă ă

aproape de ultima treapt alunec şi c zu.ă ă ă- Copilul! ip Kiri. E r nit ?ţ ă ă ă To i ochii zburar c tre fata lungit jos. Mariko alerg c tre ea, dar Yabtfajunse primul şi oţ ă ă ă ă ă

ridic . Sazuko era mai mult speriat decît lovit .ă ă ă- N-am p it nimic, spuse ea cu respira ia întret iat . Nu văţ ţ ă ă ă



mgrijora i, m simt foarte bine. A fost o prostie din partea mea.ţ ă381Cînd fu într-adev r sigur c totul e bine, Yabu se întoarse în curtea exterioar pentru aă ă ă

pregăti plecarea.Mariko veni înapoi spre poart mult mai liniştit . Blackthorne se holba spre gr din cuă ă ă ă

gura c scata.ăCe este? întreb ea.ă

Nimic, spuse el dup o pauz . Ce-a strigat doamna Kiritsubo?ă ăA spus: "Copilul! E r nit ?" Doamna Sazuko aşteapt un copil,ă ă ă îi explic ea. Ne-am teamu c s-ar fi putut s i se întîmple ceva dină ţ ă ăpricina c z turii.ă ă

Copilul lui Toranaga-sama?Da, spuse Mariko privind înapoi spre litier .ăKiri era acum în spatele perdelelor translucide, cu v lul l sat. Biata femeie, gîndi Mariko,ă ă

ştiind c ea încerca doar s -şi ascund lacrimile. Dac-aş fi în locul ei, aş fi tot atît deă ă ă însp imîntat s -mi p r sesc st pînul.ă ă ă ă ă ă

Ochii i se îndreptar spre Sazuko, care mai f cu o dat cU mina din capul sc rilor, apoiă ă ă ă intr în untru. Uşa de fier se închise cu zgomot în urma ei. Ca un dang t de moarte, gîndi. Oă ă ă s -i mai vedem vreodat ?ă ă

Ce-a vrut Ishido? întreb Blackthorne.ăEl - nu ştiu cuvîntul potrivit. Cerceta - f cea o inspec ie, f ră ţ ă ă

s fi dat de ştire mai dinainte.ăDe ce?El e comandantul castelului, spuse ea, nevrînd s -i dezv luieă ă

adev rata cauz .ă ă în fruntea coloanei Yabu strig cîteva porunci şi pornir . Mariko urc în litier , l sîndă ă ă ă ă

perdelele trase pe jum tate. Buntaro îi f cu semn lui Blackthorne s mearg al turi. El seă ă ă ă ă supuse.

Aşteptar s treac litiera lui Kiri. Blackthorne se holb spre figura acoperit de v luri,ă ă ă ă ă ă abia vizibil , auzindu-i suspinele în buşite. Cele dou slujnice însp imîntate, Asa şi Sono,ă ă ă ă p şeau al turi. Apoi îşi arunc pentru ultima oar privirile în urm . Sprijinit în sabie, Hiro-matsuă ă ă ă ă st tea singur ung coliba mic . Samuraii închiser uşa ferecat şi gr dina disp ru din fa aă ă ă ă ă ă ă ţ ochilor s i. Bara mare, de lemn, fu aşezat la locul ei. în curtea exterioar nu mai erau str ji.ă ă ă ă Toate se aflau pe ziduri.

- Ce se-ntîmpl ? întreb Blackthorne.ă ă382

Poftim, Anjin-sanlParc ar fi sub asediu. Cei în maro înpotriva celor în gri.ăSe-aşteapt la necazuri? Alte necazuri?ă

O, îmi pare r u. E firesc s se închid uşile noaptea, spuseă ă ăMariko.

Cînd litiera ei se puse în mişcare, el începu s mearg al turi, Buntaro şi restul arierg rziiă ă ă ă îşi ocupar locurile în urma lor. Black-thorne privea litiera din fa , mersul leg nat ală ţă ă purt torilor şi figura neclar de dup perdele. Era foarte neliniştit, deşi încerca s o ascund .ă ă ă ă ă Cînd Kiritsubo ipase brusc, el se uitase la ea imediat. To i ceilal i priveau spre fata lungit peţ ţ ţ ă sc ri. Fusese ispitit s priveasc şi el tot într-acolo, dar o v zuse pe Kiritsubo îşnind brusc, cuă ă ă ă ţ o iu eal neaşteptat , în untru, în colib . Pentru o clip crezuse c ochii îi jucau feste, pentruţ ă ă ă ă ă ă c , în noapte, pelerina neagr , chimonoul negru, p l ria şi v lul la fel de întunecate o f ceauă ă ă ă ă ă aproape invizibil . Urm rise figura disp rînd pentru un moment, apoi reap rînd, s rind în litieră ă ă ă ă ă şi l sînd perdelele. Timp de o clip , ochii li se întîlniser , Era Toranaga.Ră ă ă

383

CAPITOLUL 22Micul cortegiu ce înconjura cele dou litiere înainta încet prin labirintul castelului şi printreă

punctele de control ce nu se mai sfîrşeau. De fiecare dat se f ceau plec ciuni protocolare,ă ă ă documentele erau iar şi cercetate cu migal , un alt c pitan şi un nou grup de escort înă ă ă ă uniforme gri îi preluau şi apoi erau l sa i s treac . La fiecare punct de control Blackthorneă ţ ă ă urm rea cu nelinişte crescînd pe c pitanul g rzii care se apropia încercînd s str bat cuă ă ă ă ă ă ă privirea perdelele l sate de la litiera lui Kiritsubo. De fiecare dat omul se înclina politicos spreă ă chipul pe jum tate ascuns, auzind suspinele în buşite şi apoi le f cea semn s plece.ă ă ă ă

Cine altcineva mai ştie? se întreba disperat Blackthorne. Slujnicele trebuie c ştiu - asta ară explica de ce sînt atît de înfricoşate. Hiro-matsu, cu siguran trebuie s fi ştiut şi la felţă ă



doamna Sazuko, momeala. Mariko? Nu cred. Yabu? O avea Toranaga încredere în el? Maniaculla f r gît, Buntaro? Pesemne că ă ă ă nu.

F r îndoiala, asta e o încercare de fug foarte t inuit . Dar de ce s -şi rişte Toranagaă ă ă ă ă ă via a în afara castelului? Nu e mai în siguran în untru? De ce toat taina asta? De cine fuge?ţ ţă ă ă De Ishido? De asasini? Sau de altcineva din castel? Probabil c de to i, gîndi Blackă ţ thorne,dorindu-şi s , se afle în siguran pe galer , în largul m rii. Dac Toranaga e descoperit,ă ţă ă ă ă sîntem în rahat pîn -n gît, lupta va fi pe via şi pe moarte şi n-o s încap mil . Sînt neînarmată ţă ă ă ă

şi chiar dac aş avea o pereche de pistoale sau un tun de dou zeci de livre şi o sut de b ie iă ă ă ă ţ la i în spate, samuraii în gri tot ne-ar dovedi. N-am unde s fug şi nici unde s m-ascund.ţ ă ă Oricum ai da-o tot al naibii de prost e!

Ai obosit, Anj'm-san ? îl întreb Mariko binevoitoare. Dac vrei,ă ăeu pot merge pe jos şi dumneata în litier .ă

Mul umesc, r spunse posac, resim ind lipsa cizmelor, stînjenitţ ă ţde sandalele de lemn. Nu m dor picioarele. Aş dori numai s fim înă ăsiguran în largul m rii, atît.ţă ă

Eşti vreodat în siguran pe mare?ă ţăUneori, senhora. Nu prea des.Blackthorne abia dac o auzea. în numele Mîntuitorului, gîndea. sper s nu-l dau de gol peă ă

Toranaga. Asta ar fi cumplit! Ar fi fost mult mai bine*dac nu l-aş fi v zut. N-a fost decît ună ă ghinion, una dintre

384acele întîmplari care pot da peste cap o lucrare des virşit pl nuit şi dus la îndeplinire.ă ă ă ă

B trîna asta, Kiritsubo, e o mare actri şi tîn raă ţă ă I la fel. Doar din cauz c n-am în elesă ă ţ ce-a strigat, n-am c zut şi eu în capcan . N-a fost decît un ghinion c l-am v zut limpede peă ă ă ă Toranaga - cu peruc , fardat, cu chimonou şi pelerin , leit Kiritsuboă ă

rdar totuşi Toranaga.

La punctul de control urm tor, noul c pitan al uniformelor gri l veni chiar maiă ă aproape decît înainte, slujnicele cu lacrimile şiroind, f cînd plec ciuni şi stîndu-i în cale f r s -ă ă ă ă ăncerce m car s par c nu i-ar sta. C pitanul se uit int la Blackthorne şi veni spre el. După ă ă ă ă ă ţ ă ă ce-l privi atent şi neîncrez tor, vorbi cu Mariko, care cl tin din cap drept r spuns. Omulă ă ă ă morm i, se întoarse la Yabu, îi d du înapoi hârtiile şi f cu semn procesiunii s plece.ă ă ă ă

Ce-a spus? întreb Blackthorne.ă întreba de unde vii, unde e casa dumitale.Dar ai cl tinat din cap. Cum a fost asta un r spuns?ă ăO, îmi pare r u, a spus... se întreba dac str moşii îndep rta iă ă ă ă ţ

ai poporului dumitale au vreo leg tur cuă ă kami - spiritul - cares l şluieşte în nord, la hotarele Chinei. Pîn nu de mult noi am socotită ă ă

China singurul loc civilizat de pe p mînt, în afar de Japonia,ă ă neh?China e atît de mare încît pare cît lumea, spuse ea punînd cap tădiscu iei.ţ

De fapt, c pitanul întrebase dac ea credea c spi a acestui barbar era coborîtoare dină ă ă ţ Harimwakairi, kami care avea grij de pisici, pentru c putea ca un dihor în c lduri, aşa cum seă ă ă b nuia c ar * mirosi acelă ă kami.

Ea-i r spunsese c nu era de aceeaşi p rere, ruşinîndu-se în sinea ei de grosol niaă ă ă ă c pitanului, pentru că ă An\vn-san nu mirosea asemeni lui Tsvikka-san, sau P rintelui Inspector,ă sau barbarilor obişnui i. Acum el avea un miros pl cut, aproape imperceptibil.ţ ă

Blackthorne ştia c ea nu-i spusese adev rul. Aş vrea s pot vorbi bolboroseala asta a lor,ă ă ă gîndi, dar şi mai mult aş vrea s plec din insula asta blestemat , s fiu iar înapoi la bordul luiă ă ă Erasmus, cu echipajul mtremat, cu de-ale gurii, cu grog, pulbere şi ghiulele din belşug, cum rfurile vîndute şi din nou pe drum c tre cas . Cînd o s fie asta? Toranaga a spus curînd.ă ă ă ă Poate fi crezut? Cum au dus corabia la Yedo?

385Au remorcat-o? Au dus-o portughezii? M întreb ce face Rodrigues. I-o fi putrezit piciorul?ă

Acum ar trebui s ştie dac o s tr iasc cu dou picioare sau cu unul - dac amputarea n-oă ă ă ă ă ă ă s -l omoare - sau dac-o s moar . Iisuse Cristoase, Dumnezeule din ceruri, ap r -m de r ni şiă ă ă ă ă ă ă de to i doctorii din lume. Şi de popi.ţ

Un alt punct de control. Blackthorne nu putea pricepe în ruptul capului cum de izbuteauto i s r mîn atît de politicoşi şi linişti i, totdeauna înclinîndu-se, înmînînd şi înapoind actele,ţ ă ă ă ţ totdeauna zîmbind, f r nici o urm de iritare din partea nim nui. Sînt atît de diferi i fa deă ă ă ă ţ ţă noi.

Trase cu ochiul la chipul lui Mariko, în mare parte ascuns de v l şi de borurile p l riei. Oă ă ă g sea foarte dr gu şi era bucuros c l murise lucrurile cu ea în privin a greşelii ei. Cel pu ină ă ţă ă ă ţ ţ



am terminat cu aiureala aia, îşi spuse. Pederaşti nenoroci i, to i sînt nişte tic loşi mînji i deţ ţ ă ţ sînge!

Dup ce-i acceptase scuzele în diminea a asta, el începuse s-o întrebe despre Yedo,ă ţ despre obiceiurile japoneze, despre Ishido şi despre castel. Se ferise s întrebe despre lucruriă intime. Ea-i r spună sese am nun it, dar ocolise orice explica ii politice şi r spunsurile ei erauă ţ ţ ă l muritoare, dar inofensive. Curînd ea şi slujnicele plecaser s fac preg tirile de drum şi elă ă ă ă ă r m sese singur cu samuraii de straj .ă ă ă

Veşnica forfot din jurul lui îl irita. Mereu e cineva pe ling mine, gîndi. Sînt prea mul i.ă ă ţ Sînt ca furnicile. Mi-ar pl cea tihna unei uşi de stejar z vorite,.din cînd în cînd, cu z vorul peă ă ă partea mea, nu a lor. Abia aştept s-ajung din nou la bord, afar , la aer, în largul m rii, fie chiară ă şi în covat aia bor oas deă ţ ă galer .ă

Acum, în timp ce str b teau castelul Osaka, îşi d du seama c , pe mare, el era rege, iară ă ă ă Toranaga avea s se g seasc la mîna lui. O s avem timp destul s st m de vorb . Mariko oă ă ă ă ă ă ă s t lm ceasc şi eu o s aranjez totul - încuviin rile pentru nego , corabia, argintul nostruă ă ă ă ă ţă ţ dat înapoi şi plata, dac doreşte s negocieze pentru muschete şi pulbere. Am s aranjez să ă ă ă m întorc anul viitor cu o înc rc tur întreag de m tase. E cumplit ce s-a înthnplat cu Frateleă ă ă ă ă ă Domingo, dar am s dau informa iilor lui o bun întrebuin are. Cuă ţ ă ţ Erasmus o s navighez peă Rîul Perlelor în sus, spre Canton, şi-o s sparg blocada portughez şi chinez . Da i-mi corabiaă ă ă ţ înapoi şi sînt bogat! Mai bogat

386decît Drake! Cînd am s ajung acas , am s vorbesc cu to i lupii de mare din Plymouthă ă ă ţ

pîn -n Zuider Zee, şi-o s punem mina pe nego în toat Asia. Dac Drake i-a pîrlit barba luiă ă ţ ă ă Filip, eu o Sa-i tai fuduliile. F r m tase, Macao moare, f r Macao, Malacca moare, apoi Goa!ă ă ă ă ă Putem s r sucim Imperiul Portughez ca pe un coă ă vor.

Dori i nego ul cu India, Majestatea Voastr ? Cu Africa? Cuţ ţ ăAsia? Cu Japoniile? Iat cum îl puteai avea în cinci ani de zile!ă

Ridic -te, Sir John!ăDa, în sfirşit, tilul de cavaler era la îndemîn . Poate chiar mai mult. C pitanii şi navigatoriiă ă

au ajuns amirali, cavaleri, lorzi, chiar şi confi. Singura cale pentru un englez, un englez de rînd,spre siguran , spre adev rata siguran dat de o pozi ie anume în regat era prin bun voin aţă ă ţă ă ţ ă ţ reginei, binecuvîntat fie ea. Iar calea spre bun voin a ei era s -i aduci bog ii, s-o aju i să ă ţ ă ăţ ţ ă pl teasc r zboiul împotriva împu itei de Spânii şi a tic losului de Pap .ă ă ă ţ ă ă

în trei ani o s fac trei drumuri, se bucura BJackthorne. O, n-am uitat c mai sînt şi musoniiă ă şi marile furtuni, dar Erasmus o s navigheze cu mai pu ine vele şi o s transport m cantit iă ţ ă ă ăţ mai mici. Stai pu in, de ce s nu faci treaba ca lumea, renun înd la cantit ile mici? De ce nu ieiţ ă ţ ăţ Corabia Neagr de anul sta? Atunci o s ai totul!ă ă ă

Cum?Uşor - dac n-are escort şi o lu m pe neaşteptate. Dar n-am destui oameni. Stai, sîntă ă ă destui la Nagasaki! Nu-s acolo to i porţ tughezii? N-a spus Domingo c este aproape un portă portughez? Rodrigues a spus acelaşi lucru. Nu sînt întotdeauna pe cor bii marinari care au fostă nevoi i sau for a i s se îmbarce, totdeauna cineva gata s treac pe alt corabie, pentru unţ ţ ţ ă ă ă ă cîştig imediat, indiferent de c pitan, indiferent de pavilion? Cuă Erasmus şi cu argintul pe care îlavem aş putea angaja un echipaj. Ştiu c-aş putea. N-am nevoie de trei ani. Doi or s -mi ajung .ă ă înc doi ani cu nava mea şi cu un echipaj, apoi spre cas . O s fiu bogat şi vestit. Şi, în cele dină ă ă urm , eu şi marea o s ne desp r im. Pentru totdeauna.ă ă ă ţ

Toranaga e cheia. Cum ai s te por i cu el?ă ţ Trecur pe lîng alt punct de control şi d dur col ul. în fa era ultimul grilaj cu epi şiă ă ă ă ţ ţă ţ

ultima poart a castelului, iar dincolo de ea, "Itimul pod mobil şi ultimul şan cu ap . La cel laltă ţ ă ă cap t se aflaă

387ultimul punct de paz . Mul imea de tor e transformau noaptea într-o zi stacojie.ă ţ ţ

Atunci ieşi din umbr Ishidoă .Samuraii în maro îl v zur aproape în aceeaşi clip . O und de ostilitate îi str b tu.ă ă ă ă ă ă

Buntaro aproape c zbur pe ling Blackthorne ca s ajung mai aproape de capul coloanei.ă ă ă ă ă Tic losul la tînjeşte dup o înc ierare, spuse Blackthorne.ă ă ă ăSenhor? îmi pare r u,ă senhor, ce-a i spus?ţDoar c ... am spus c so ul dumitale pare... Ishido pare c -lă ă ţ ă

înfurie foarte r u şi foarte iute pe so ul dumitale.ă ţEa nu r spunse.ă Yabu se opri. îi întinse nep s tor documentele de liber trecere c pitanului por ii şi seă ă ă ă ţ

îndrept c tre Ishido.ă ă



Nu m aşteptam s v v d din nou. Str jile voastre îşi fac foarteă ă ă ă ăbine datoria.

Mul umesc.ţIshido îl urm rea pe Buntaro şi litiera închis din spatele lui.ă ăO dat ar trebui s fie destul ca s ne verifice documentele,ă ă ă

spuse Buntaro, zorn indu-şi amenin tor armele. De dou ori celă ţă ămult. Ce sîntem noi, o coloan de r zboi? E insult tor!ă ă ă

Nu voiam s te jignesc, Buntaro-,ra«. Din pricina asasinului amăordonat o paz mai puternic .ă ăOchii lui Ishido se oprir scurt asupra lui Blackthorne şi se întreb înc o dat dac s -lă ă ă ă ă ă

lase s plece sau s -l opreasc , aşa cum voiau Onoshi şi Kiyama. Apoi privi din nou spreă ă ă Buntaro. Gunoiule, gîndi. Curînd capul o s - i stea într-o eap . Cum poate o frumuse e caă ţ ţ ă ţ Mariko s stea m ritat cu o maimu ca tine?ă ă ă ţă

Noul c pitan verifica meticulos pe fiecare, încredin îndu-se c se potriveau cu lista.ă ţ ă- Totul e-n ordine, Yabu-sama, spuse cînd se întoarse spre capul

coloanei. Permisul n-o s v mai trebuiasc . îl p str m aici.ă ă ă ă ă- Bine. Yabu se întoarse spre Ishido. Ne vom vedea curînd.

Ishido scoase un sul de pergament din mînec .ă- Vroiam s-o rog pe doamna Kiritsubo dac-ar putea s duc astaă ă

la Yedo, nepoatei mele. Se pare c n-am s-ajung la Yedo o bună ăbucat de vreme.ă

388Bineîn eles. Yabu întinse mina s -l ia.ţ ăNu te deranja, Yabu-san. Am s-o rog eu.Ishido se îndrept spre litier . Slujnicele se gr bir s -i ias în cale. Asa întinse mîna.ă ă ă ă ă ă- Pot s iau eu mesajul, Alte ? St pîna...ă ţă ă

-Nu. 'Spre uimirea lui Ishido şi a celorlal i din preajm , slujnicele nu se mişcar dinţ ă ă drumul lui.Dar st pî...ăMişc -te! mîrîi Buntaro.ăSlujnicele se traser înapoi cu o umilin jalnic , însp imîntate. Ishido se înclin în fa aă ţă ă ă ă ţ

perdelelor l sate.ă- Kiritsubo-ja/i, m întreb dac ai s fii atît de bun s duci acestă ă ă ă ă

mesaj din partea mea la Yedo, pentru nepoata mea?Urm o uşoar întrerupere între suspine şi chipul de dup perdele închin din cap oă ă ă ă

încuviin are.ţ

-^Mul umesc. Ishido întinse sulul sub ire de pergament la un deget de perdele.ţ ţSuspinele încetar . Blackthorne îşi d du seama c Toranaga era prins în curs . Polite eaă ă ă ă ţ cerea ca Toranaga s ia sulul şi mîna l-ar fi dat de gol.ă

To i aşteptau s apar mîna.ţ ă ă-Kiritsubo-ja/i?Nici o mişcare. Apoi Ishido f cu iute un pas înainte, trase perdelele la o parte şi, în aceeaşiă

clip , Blackthorne slobozi un muget şi începu s op ie încoace şi încolo, ca un apucat. Ului i,ă ă ţ ă ţ Ishido şi ceilal i se r sucir brusc spre el.ţ ă ă

Pentru o clip , Toranaga ap ru la vedere în spatele lui Ishido. Blackthorne gîndi că ă ă Toranaga ar fi putut trece drept Kiritsubo la dou zeci de paşi, dar aici, la cinci, era cuă neputin , cu tot v lul care îi acoperea fa a. în clipa interminabil dinaintea mişc rii iu i cu careţă ă ţ ă ă ţ Toranaga trase la loc perdelele, Blackthorne ştiu c Yabu îl recunosă cuse, Mariko cu siguran ,ţă Buntaro probabil şi, poate, şi cî iva dintre samurai. Se repezi înainte, înşfac sulul deţ ă pergament, îl virî prin cr p tura dintre perdele şi se întoarse bolborosind:ă ă

389

- în ara mea se spune c aduce mare nenorocire dac un prinţ ă ă ţ înmîneaz el însuşi un mesaj ca orice tic los de rînd... ghinion...ă ă

Totul se întîmplase atît de neaşteptat şi de repede incit Ishido n-apucase s -şi trag sabiaă ă din teac . Blackthorne începu s se aplece şi s se legene în fa a lui ca un hopa-mitic lovit deă ă ă ţ ă streche. Apoi Ishido îşi veni în fire reflexele îşi spuser cuvintul şi sabia porni într-o lovitură ă nimicitoare, care i-ar fi retezat gîtul.

Ochii dispera i ai lui Blackthorne o g sir pe Mariko: • - Pentru numele lui Cristos,ţ ă ă ajutor... ghinion... ghinion!

Ea ip . Sabia se opri la un fir de p r de gîtul lui. Mariko rev rs un torent de explica ii.ţ ă ă ă ă ţ Ishido îşi l s sabia în jos, ascult o clip , o întrerupse r stit, apoi, fierbînd de mînie, îl lovi peă ă ă ă ă



Blackthorne peste fa cu dosul palmei.ţăBlackthorne îşi ieşi din min i. îşi strînse pumnii mari şi se arunc asupra lui Ishido.ţ ăDac Yabu n-ar fi fost destul de iute ca s prind bra ul înarmat al lui Ishido, capul luiă ă ă ţ

Blackthorne s-ar fi rostogolit în arin . O frîntur de clip mai tîrziu, Buntaro îl înşfac peţ ă ă ă ă Blackthorne, care deja îl apucase de gît pe Ishido. Patru samurai în maro abia dac reuşir s -lă ă ă dea laoparte, apoi Buntaro îi trase o lovitur puternic peste ceaf , n ucindu-l. Uniformele griă ă ă ă s rir în ap rarea st pînului lor, dar uniformele maro îl înconjurar pe Blackthorne şi cele două ă ă ă ă ă

litiere şi, pentru moment, r maser în aşteptare, fa a în fa . Mariko şi slujnicele se v itau şiă ă ţ ţă ă strigau, dînd o mîn de ajutor la sporirea zarvei şi z p celii.ă ă ă Yabu începu s -l domoleasc pe Ishido, Mariko, sc ldat în lacrimi, îi repeta într-una,ă ă ă ă

str duindu-se s par cît mai insp imîntat , c nebunul de barbar încercase s -l salveze peă ă ă ă ă ă ă Ishido, marele comandant - pe care el 0 credea prin - de unţ kami r u.ă

- Ei socotesc c e cea mai mare insult s le atingi fa a, la fekcaă ă ă ţşi noi, şi asta l-a scos din min i, pentru moment. E un barbar nesim it,ţ ţdar, în ara lui, eţ daimyo şi a încercat doar s v ajute, st pîne!ă ă ă

Ishido r cni ceva şi-l lovi cu piciorul pe Blackthorne, care începea s -şi revin . Blackthorneă ă ă auzi cu mare mul umire zarva din jur. Privirea i se limpezi. Samuraii lui Ishido îi înconjuraser ,ţ ă dou zeciă

390contra unul, cu s biile trase, dar pîn acum nu era nici un mort şi to i aşteptau disciplina i.ă ă ţ ţBlackthorne v zu c aten ia tuturor era adunat asupra lui. Dar acum ştia c are alia i.ă ă ţ ă ă ţIshido se r suci din nou c tre el şi veni mai aproape, urlînd. Sim i c samuraii în maro îşiă ă ţ ă

înt resc strînsoarea şi ştia c lovitura va urma, dar, de data asta, în loc s încerce s scape dină ă ă ă strînsoare, cum se aşteptau ei, se l s moale la p mînt, apoi se ridic îndat în picioare şi seă ă ă ă ă desprinse rîzînd ca urfapucat, începînd un dans marin resc aiurit. Fratele Domingo îi spuseseă c * în Japonia, toat lumea crede c nebunia vine de laă ă ă kami şi, deci, nebunii, la fel ca to iţ copiii mici şi oamenii foarte în vîrst , nu pot fi f cu i r spunz tori de faptele lor, iar cîteodată ă ţ ă ă ă se bucur de privilegii speciale. Aşa c op ia de zor, cîntînd, în ritmul s riturilor, pentruă ă ţ ă ă Mariko:

- Ajutor... pentru Dumnezeu, am nevoie de ajutor... nu pot s-oin aşa mult vreme... ajuţ ă tor...

Se purta cu disperare ca un nebun, ştiind c era singurul lucru care l-ar fi putut salva.ăE nebun - e posedat, strig Mariko, pricepînd deîndat ce aveaă ă

de gînd Blackthorne.Da, spuse Yabu încercînd s -şi revin , uimit înc de vedereaă ă ă

lui Toranaga şi neştiind înc dac Anjin-jc/j juca teatru sau înnebuniseă ă

cu adev rat.ăMariko se pierduse cu firea. Nu ştia ce s fac .ă ă Anjin-san l-a salvat pe seniorul Toranaga,dar cum de-a ştiut? se întreba'într-una, f r rost.ă ă

Blackthorne era palid la fa , afar de pata stacojie l sat de palma lui Ishido. Dansa f rţă ă ă ă ă ă încetare, aşteptînd disperat un ajutor care nu mai venea. Apoi, blestemîndu-i în sinea sa pe Yabu şi Buntaro - lep d turi laşe - şi pe Mariko - tîrf neroad - se opri brusc din dans, seă ă ă ă înclin în fa a lui Ishido ca o p puş dezarticulat pornind apoi, pe jum tate mergînd, peă ţ ă ă ă ă jum tate dansînd, c tre poart .ă ă ă

- Urma i-m , urma i-m ! strig sugrumat, încercînd s -i ducţ ă ţ ă ă ă ădup el precum Cînt re ul din Hammel.ă ă ţ

391

Samuraii în gri îi t iar calea. Url , pref cîndu-se înfuriat şi le porunci autoritar s se deaă ă ă ă ă la oparte din drum, trecînd imediat la un rîs isteric.

Ishido înşfac un arc şi o s geat . Samuraii se împr ştiar . Blackthorne era aproape deă ă ă ă ă

poart . Se întoarse încol it, ştiind c n-avea rost s fug . Neputincios, îşi începu iar dansulă ţ ă ă ă z natec.ă

- E nebun, dine turbat! Cîinii turba i trebuie îndep rta i! Voceaţ ă ţlui Ishido era aspr . Puse s geata în arc şi inti.ă ă ţ

Imediat Mariko îşni de ling litiera lui Toranaga şi începu s mearg spre Blackthorne.ţ ă ă ă- Nu te îngrijora, senior Ishido, strig ea. N-ai de ce s - i faciă ă ţ

griji, e o nebunie trec toare, mi se îng duie...ă ăApropiindu-se, v zu cît de istovit era Blackthorne, zîmbetul lui for at şi se însp imînt f ră ţ ă ă ă ă

s vrea.ă- Acum pot s te ajut,ă Anjin-san, spuse ea gr bit. Trebuie să ă



încerc m s - s ieşim afar . Am s vin dup dumneata. Nur i fieă ă ă ă ă ă ţteam , n-o s trag în noi. Te rog, acum nu mai dansa.ă ă ă

Blackthorne se opri îndat , se întoarse şi porni t cut pe pod. Ea venea la un pas în urmaă ă lui, dup cum era obiceiul, aşteptînd s ge ile, auzindu-le.ă ă ţ

O mie de ochi priveau nebunul uriaş şi micu a femeie înaintînd pe pod, îndep rtîndu-se.ţ ă Yabu îşi reveni.Dac -l vre i mort, l sa i-m pe mine,ă ţ ă ţ ă Ishido-sama. V înjosi iă ţ

iuîndu-i via a. Un general nu omoar cu propriile mîini. Al ii trebuieţ ă ţs-o fac pentru el. Veni foarte aproape şi-şi coborî vocea. L sa i-l înă ă ţvia . Nebunia i-a venit de la lovitura voastr . El eţă ă daimyom ara luiţşi lovitura... - cum a zis şi Mariko-«z«, nehl Crede i-m , ne maiţ ăfolositor viu.

Poftim?Ne e mai folositor viu. Ave i încredere în mine*. îl pute i aveaţ ţ

mort oricînd. Avem nevoie de el viu.Ishido citi disperare pe chipul lui Yabu şi adev r. L s arcul jos.ă ă ă- Foarte bine, dar într-o zi am s -l vreau viu. Am s -l atîrn deă ă

picioare deasupra gropii.392 Yabu înghi i în sec şi f cu o jum tate de plec ciune. Nervos, f cu semn coloanei sţ ă ă ă ă ă

înainteze, temîndu-se c Ishido are s -şi aminteasc de litier şi de "Kiritsubo".ă ă ă ăPref cîndu-se plin de respect, Buntaro lu ini iativa şi puse samuraii în uniform maro înă ă ţ ă

mişcare. Nu-l fr mînta gîndul c Toranaga ap ruse caă ă ă unkami, printr-o minune, în mijlocul lor,ci doar c st pînul s u era în primejdie şi aproape lipsit de ap rare. V zu c Ishido nu-şiă ă ă ă ă ă desprinsese ochii de Mariko şi Anjin-.ra#, dar cu toate astea i se înclin politicos şi se aşez înă ă spatele litierei lui Toranaga, s -şi apere st pînul de s ge i, dac lupta începea aici.ă ă ă ţ ă

Coloana se. apropia acum de poart . Yabu trecu în spate, ca un fel de ariergardă ă singuratic . Se aştepta ca-n orice moment coloana lor s fie oprit . Cu siguran , gîndi, uniiă ă ă ţă dintre samuraii în gri trebuie s -l fi v zut pe Toranaga. Cit timp va mai trece pîn o s -i spună ă ă ă ă lui Ishido? N-o s cread c sînt şi eu p rtaş la plan? Asta n-o s m distrug pentruă ă ă ă ă ă ă totdeauna?

La jum tatea podului Mariko privi pentru o clip în urm .ă ă ă- Vin dup noi, Anjin-.sw2, amîndou litierele trec'pe poart şi acum sînt pe pod!ă ă ăBlackthorne nu r spunse, nici nu se întoarse. Trebuia s -şi adune toat voin a r mas caă ă ă ţ ă ă

s se in pe picioare. îşi pierduse sandalele, fafa-i ardea de la lovitur , iar capu-i plesnea deă ţ ă ă durere. Ultimele str ji îl l sar s treac dincolo de grilajul cu epi. O l sar apoi pe MariJcoă ă ă ă ă ţ ă ă

f r s-o opreasc . Şi apoi litierele.ă ă ăBlackthorne îi duse dup el pe coborişul uşor, în josul dealului, peste o por iune de terenă ţ descoperit şi peste ultimul pod. Numai cînd se afl în p dure, unde nu mai puteau fi z ri i dină ă ă ţ castel, abia atunci se pr buşi.ă

393CAPITOLUL 23- Anjin-san, Anjin-sanlPe jum tate conştient, o l s pe Mariko s -l ajute s bea pu ină ă ă ă ă ţ sakâ. Coloana se oprise, cu

samuraii în maro strîns grupa i în jurul litierei închise, şi cu escorta în gri în fa a şi în spateleţ ţ lor. Buntaro strigase la una dintre slujnice, care adusese imediat un vas din bagajul hamalilor,le spuse solda ilor din garda sa personal s -i in pe to i departe de litiera lui "Kiritsubo-.ya«",ţ ă ă ţ ă ţ apoi se gr bi spre Mariko.ă

Anjin-jfl/i e bine?Da, da, cred c da, r spunse Mariko.ă ă Yabu li se al tur . încercînd s -l îndep rteze pe c pitanul samurailor lui Ishido, spuseă ă ă ă ă

nep s tor:ă ăAcum putem porni, c pitane. L s m aici cî iva oameni şi peă ă ă ţ

Mariko-wrt. Cînd barbarul o s -şi mai vin în fire, ea şi ceilal i or să ă ţ ăne urmeze.

Cu tot respectul, Yabu-san, dar vom aştepta. Am porunca săv predau pe "to i teferi la galer . într-un sină ţ ă gur convoi.

Privir to i spre Blackthorne, care se înec uşor cu vinul.ă ţ ăMul umesc, spuse el cu voce spart . Acum sîntem în siguran ?ţ ă ţă

Cine mai ştie c ...ăAcum eşti în siguran , îl întrerupse Mariko, anume. St tea cuţă ă



spatele spre c pitan şi-l prevenea din priviri. Anjin-JOAi, acum eşti înăsiguran şi n-ai de ce s te îngrijorezi. în elegi? Te-a cuprins un felţă ă ţde r u. Priveşte înjur, eşti în siguran acum!ă ţă

Blackthorne se supuse. V zu c pitanul şi samuraii în gri şi în elese. Cu ajutorul vinului îşiă ă ţ revenea repede în puteri.

îmi pare r u,ă senhora. Cred c a fost doar o spaim . încep să ă ă îmb trînesc. M-apuc des nebunia şi niciodat nu-mi pot aminti după ă ă ă

aceea ce s-a întîmplat. E obositor s vorbeşti portugheza, nu? Oăschimb pe latin . M în elegi?ă ă ă ţPreadeajuns.Aceast limb este "mai uşoar "?ă ă ăPoate, r spunse ea uşurat , pentru Ł el în elesese c trebuieă ă ă ţ ă

s fie prudent, chiar vorbind latina, care era pentru japonezi o limbă ăaproape de neîn eles şi cu neputin de înv at, afara doar de o mînţ ţă ăţ ăde oameni din împ r ie, educa i de iezui i şi mai to rmeni i preo iei.ă ăţ ţ ţ ţ ţ ţ

394Ea era singura femeie din lumea lor care ştia s vorbeasc , s citeasc şi s scrie în latină ă ă ă ă ă

şi portughez .ăAmbele limbi sînt dificile, fiecare are greut ile ei.ăţCine altcineva cunoaşte aceste greut i?ăţSo ul meu şi cel care ne conduce.ţEşti sigur ?ăPurtarea lor arat aceasta.ăC pitanul samurailor în gri se mişc neliniştit şi-i spuse ceva lui Mariko.ă ă întreab dac eşti înc periculos, dac ar trebui s i se legeă ă ă ă ă ţ

mîinile şi picioarele. I-am spus c nu. Acum i-a trecut.ă ţDa, spuse el trecînd iar la portughez . M-apuc deseori. Dacă ă ă

cineva m loveşte peste fa , m scoate din min i. îmi pare r u.ă ţă ă ţ ăNiciodat nu-mi pot aminti ce se întîmpl în timpul sta. E mînaă ă ăDomnului.

îl v zu pe c pitan concentrîndu-se asupra buzelor şi gîndi: "Te-am prins, tic losule, parieză ă ă c în elegi portugheza."ă ţ

Sono, slujnica, îşi inea capul lipit de perdelele litierei. Ascult şi veni la Mariko.ţ ă- Ierta i-m ,ţ ă Maiiko-san, dar st pîna mea vrea s ştie dacă ă ă

nebunul e îndeajuns de întremat ca s ne continu m drumul? întreabă ă ădac n-ai vrea s dai nebunului litiera domniei-tale, c ci st pîna credeă ă ă ă

c-ar trebui s ne gr bim din pricina refluxului. Toat zarva pe care aă ă ăf cut-o nebunul a tulburat-o şi mai mult. Dar ştiind c nebunii sîntă ăn p stui i de zei, are s se roage pentru îns n toşirea lui şi îi va daă ă ţ ă ă ăleacuri s se vindece, imediat ce ajungem Ia bord.ă

Mariko traduse.- Da. M simt bine acum. Blackthorne se ridic nesigur înă ă

picioare. Yabu ip o comand .ţ ă ă- Yabu-san spune c ai s mergi în litier ,ă ă ă Anjin-san. Mariko

zîmbi tind el începu s protesteze. Eu sînt, într-adev r, foarte puteră ănic şi n-ai de ce s te îngrijorezi, am s merg pe lîng dumneata, aşaă ă ă ăc po i vorbi dac doreşti.ă ţ ă

Se l s ajutat s urce în litier . Pornir imediat. Mersul leg nat era odihnitor şi se întinseă ă ă ă ă ă istovit pe spate. Aştept pîn ce c pitanulă ă ă

395

Eli1uniformelor gri se îndep rt spre capul coloanei, apoi şopti în latin avertizînd-o:ă ă ăCenturionul acela în elege cealalt limb .ţ ă ăAşa-i. Şi cred c şi pu ina latin , îi r spunse ea în şoapt , la felă ţ ă ă ă

de încet. Pentru un timp merse t cut . Nu încape îndoiala, eşti un omă ăcurajos. î i mul umesc pentru c l-ai salvat.ţ ţ ă

Tu ai un curaj deosebit.Nu, Domnul Dumnezeu mi-a c l uzit paşii pe calea cuvenit şiă ă ă

a f cut s fiu pu in de folos. Din nou î i mul umesc.ă ă ţ ţ ţ în noapte, oraşul p rea un t rîm de basm. Casele bogate aveau multe lampioane colorate,ă ă



luminate cu ulei sau cu lumin ri, atîrnînd deasupra por ilor sau în gr dini, iar panourile-s/io/7ă ţ ă deveneau astfel de o transparen încînt oare. Chiar şi casele s race ar tau pl cut din pricinaţă ăţ ă ă ă panourilor-s/w/i. Lampioanele luminau drumul trec torilor, oamenilor-fazga şi samurailor, careă mergeau c l ri.ă ă

în case, noi folosim l mpi cu ulei şi lumin ri, dar o dat cuă ă ăl sarea nop ii mai to i oamenii se duc la culcare, îi explica Mariko, înă ţ ţtimp ce-şi continuau drumul pe str zile întortocheate ale oraşului.ă

Trec torii se înclinau, cei foarte s raci r mîneau în genunchi pînă ă ă ădup trecerea lor, iar marea str lucea sub lumina lunii.ă ăŞi la noi e la fel. Cum g ti i? Pe plit , cu lemne?ă ţ ăLui Blackthorne îi reveniser repede puteriile şi nu-şi mai sim ea genunchii moi. Eaă ţ

refuzase s se urce înapoi în litier , aşa c el st tea culcat, bucurîndu-se de aerul curat şi deă ă ă ă conversa ie.ţ

Noi folosim vase cu c rbuni. Noi nu mînc m ceea ce mînca iă ă ţvoi, aşa c la noi g titul e mai simplu. Doar orez şi pu in peşte, de celeă ă ţmai multe ori crud, sau g tit pe c rbuni, cu un sos picant şi legumeă ămurate, şi poate pu in sup . Carne deloc, niciodat . Noi sîntem unţ ă ă ăpopor care m nînc pu in - n-avem încotro, numai foarte pu in dină ă ţ ţp mîntul nostru, probabil a cincea parte, poate fi cultivat - iar noiă ăsîntem mul i. La noi e o virtute s te mul umeşti cu pu in, chiar şi cîndţ ă ţ ţe vorba de mîncare.

Eşti curajoas . î i mul umesc. S ge ile n-au zburat, c ci spateleă ţ ţ ă ţ ăt u a stat pav z .ă ă ă

Nu, c pitane de cor bii. A fost din voia Domnului.ă ăEşti curajoas şi eşti frumoas .ă ă396Ea merse un timp în t cere. Pîn acum nu mi-a spus nimeni niciodat c sînt frumoas ,ă ă ă ă ă

nimeni, gîndi.Nu sînt curajoas şi nici frumoas . S biile sînt frumoase.ă ă ă

Onoarea e frumoas .ăCurajul e frumos şi tu îl ai din belşug.Marilco nu r spunse. îşi amintea întîmpl rile dimine ii, cu toate cuvintele şi gîndurile urîte.ă ă ţ

Cum poate fi un b rbat atît de curajos şi atît de prost, atît de blînd şi atît de crud, atît de cald şiă atit de nesuferit, toate deodat ?ă Aajin-san a fost de un curaj f r margini cînd i-a ab tută ă ă aten ia lui Ishido de la litier ; a fost foarte deştept pref cîndu-se nebun, sco îndu-l astfel peţ ă ă ţ Toranaga din capcan . Cît de în elept a fost Toranaga s scape astfel! Dar fii atent , Mariko, seă ţ ă ă

preveni. Gîndeşte-te la Toranaga şi nu la acest str in. Adu- i aminte de r ul din el şi st pîneşte-ă ţ ă ăi c ldura umed din pîntece, pe care n-ai mai sim it-o niciodat pîn acum, c ldur despreţ ă ă ţ ă ă ă ă care vorbesc curtezanele şi c r ile despre împ r itul pernei.ă ţ ă ţ

Da, spuse ea. Curajul e frumos şi tu îl ai din plin. Apoi trecudin nou pe portughez . Latina e o limb atît de obositoare.ă ă

Ai înv at-o la şcoal ?ăţ ăNu, Anjia-san, mai tîrziu. Dup ce m-am m ritat, am tr it forteă ă ă

mult vreme departe, în nord. Eram singur , doar cu slugile şi s tenii,ă ă ăşi singurele c r i pe care le aveam erau în portughez şi latin - cîtevaă ţ ă ăgramatici, c r i religioase şi o Biblie. înv înd limbile, timpul treceaă ţ ăţmai uşor şi-mi inea min ea ocupat . Am fost foarte norocoas .ţ ţ ă ă

Unde era so ul dumitale?ţLa r zboi.ăCît vreme ai fost singur ?ă ăNoi avem o zical , c timpul n-are o singur m sur , el poateă ă ă ă ă

fi ca gerul sau ca fulgerul, ca o lacrim , ca un asediu, ca o furtun , caă ăun apus de soare sau chiar ca o stînc .ă

E o vorb în eleapt , îi spuse. Apoi ad ug : Portugheza dumiă ţ ă ă ătale e foarte bun ,ă senhora. Şi latina. Mai bun decît a mea.ă

Vorbele î i sînt dulci ca mierea,ţ Anjin-sanlE honto!Honto e un cuvînt bun. Honto e c , într-o bun zi, a venit în sată ă

un p rinte creştin. Eram ca dou suflete r t cite. A stat patru ani şiă ă ă ă397m-a ajutat nem surat de mult. M bucur c pot vorbi bine, spuse ea f r înfumurare. Tat lă ă ă ă ă ă



meu a vrut s înv limbi str ine.ă ăţ ăDe ce?Gîndea c trebuie s cunoaştem diavolul cu care avem deă ă

luptat.Era un om în elept.ţNu. N-a fost în elept.ţDe ce?

într-o zi am s - i spun povestea. E întrist toare.ă ţ ăDe ce-ai fost singur atîta vreme - cît o stînc ?ă ăDe ce nu te odihneşti? Mai avem înc multă de mers.Vrei s urci în litier ? D du iar s se ridice, dar ea cl tin dină ă ă ă ă ă

cap.Nu, mul umesc. Te rog, stai unde eşti. îmi place s merg pe jos.ţ ăBine. Dar nu mai vrei s st m de vorb ?ă ă ăDac î i face pl cere, putem discuta. Ce vrei s ştii?ă ţ ă ăDe ce ai fost singur vreme cît o stînc ?ă ă. - So ul meu m-a trimis departe. Prezen a mea îl ofensase. A avut perfect dreptate sţ ţ ă ă

fac asta. M-a onorat nedivor înd de mine. Apoi m-a onorat chiar mai mult, primindu-ne, peă ţ mine şi fiul meu, înapoi acas . Mariko îl privi. Fiul meu are acum cincisprezece ani. Sînt într-ă adev r o doamn b trîn .ă ă ă ă

Nu te cred, senhora.E honto.

Cî i ani aveai cînd te-ai c s torit?ţ ă ăMul i,ţ Aajin-san. Foarte mul i.ţNoi avem o zical : vîrsta e ca gerul, sau ca un asediu, sau ca ună

apus de soare, uneori chiar ca o stînc . Ea rîse. Tot ce e legat de ea eăatît de plin de gra ie, gîndi, fermecat. La dumneata, Venerabilţ ăDoamn , b trîne ea e o încîntare.ă ă ţ

- Pentru o femeie, Anjin-san, b trîne ea nu e niciodat oă ţ ă încîntare.

. - Eşti în eleapt , pe cît eşti de frumoas . Latina îi veni pe buze de la sine şi, deşi sunaţ ă ă mai oficial şi mai maiestuos, era mai intim . Fii atent, îşi zise.ă

398Nimeni nu mi-a spus pîn acum c sînt frumoas , îşi repet Mariko în sinea ei. Aş vrea să ă ă ă ă

fie adev rat.ă

s- Aici nu e în elept s bagi prea tare în seam femeia altui b rbat, spuse. Obiceiurileţ ă ă ă

noastre sînt destul de severe. De exemplu, dac o femeie m ritat e g sit singur cu ună ă ă ă ă ă b rbat într-o camer cu uşa închis - chiar dac doar stau de vorb -, prin lege, so ul ei, sauă ă ă ă ă ţ fratele lui, sau tat l lui are dreptul s-o omoare pe loc. Dac fata e nem ritat , bineîn eles, tat lă ă ă ă ţ ă poate întotdeauna s fac cu ea ce doreşte.ă ă

- Asta nu e nici drept, nici civilizat. îi p ru r u imediat c -l luase gura pe dinainte.ă ă ăNoi ne consider m destul de civiliza i, Anjin-.îa«. Mariko eraă ţ

bucuroas s fie insultat din nou, c ci se dejstr mâ vraja şi stingeaă ă ă ă ăc ldura. Legile noastre sînt foarte bune. Sînt'mult prea multe femeiălibere şi f r nici un fel de leg turi, ca un b rbat s ia una care apar ineă ă ă ă ă ţaltuia. De fapt, e în ap rarea femeilor. Datoria unei so ii e numai faă ţ ţăde so ul ei. Ai r bdare. Ai s vezi cît de civiliza i, cît de înainta i sîntem.ţ ă ă ţ ţFemeile au locul lor, b rba ii pe al lor. Un b rbat nu poate s aibă ţ ă ă ădecît o so ie oficial - dar, bineîn eles, mai multe concubine -, îns aiciţ ă ţ ăfemeile au mult mai mult libertate decît doamnele spaniole sauăportugheze, din cîte mi s-a spus. Putem s mergem nestînjenite undeăvrem şi cînd vrem. Ne putem p r si so ii, dac dorim, divor am de ei.ă ă ţ ă ţPutem s refuz m s ne c s torim de la bun început, dac dorim.ă ă ă ă ă ăSîntem st pînele propriilor noastre averi şi bunuri, ale trupurilor şiăsufletelor noastre. Avem puteri deosebite, dac vrem. Cine seă îngrijeşte de toat averea, de to i banii în gospod ria dumitale?ă ţ ă

Eu, bineîn eles.ţAici femeia are grij de toate. Banii nu înseamn nimic pentruă ă

un samurai. Nu sînt de demnitatea unui b rbat adev rat. Eifm .ocupă ă ăde toat gospod ria so ului meu. El ia toate hot rîrile. Eu doar îiă ă ţ ă



îndeplinesc dorin ele întru totul şi pl tesc ce-i de plat . Asta îi d luiţ ă ă ătoat libertatea s -şi fac datoria fa de seniorul s u, care e unica luiă ă ă ţă ădatorie. O, da, An]ia-san, trebuie s ai r bdare, înainte de a vorbi deă ăr u.ă

N-am vrut s fie o critic ,ă ă senhora. Numai c noi credem că ăvia a e sacr , nim nui nu i se poate lua cu uşurin via a decît dacţ ă ă ţă ţ ă încuviin eaz un tribunal - tribunalul reginei.ţ ă

399Ea refuz s se lase împ cat .ă ă ă ăSpui o mul ime de lucruri pe care nu le în eleg, Anjin-san. Darţ ţ

n-ai zis dumneata "nu e cinstit şi nu e civilizat"?Da.Atunci asta e o critic , ne/j? Seniorul Toranaga mi-a cerut s - iă ă ţ

atrag aten ia c e necuviincios s vorbeşti de r u înainte de a cunoaşte.ţ ă ă ă Trebuie s iei aminte c civiliza ia noastr , cultura noastr e veche deă ă ţ ă ămii de ani. Dintre care trei mii sînt dovedi i prin documente. O, da,ţsîntem un popor str vechi. La fel de vechi ca şi chinezii. Cit vremeă ăpute i urm ri în trecut cultura voastr ?ţ ă ă

Nu mult, senhora. • ■

împ ratul nostru, Go-Nijo, este al o sut şaptelea în linieă ăneîntrerupt direct din Jimmu-tenno, primul fiin pamînteană ţă ăcoborîtor din cinci genera ji de spirite p mîntene şi, înaintea lor, şapteţ ăgenera ii de spirite celeste, care coboar din Kuni-toko- tachi-noh-ţ ăMikoto - primul spirit - ap rut cînd p mîntul a fost desp r it de ceruri.ă ă ă ţNici chiar China nu poate prezenta o astfel de istorie. De cîte genera iiţdomnesc regii din ara domniei-tale?ţ

Regina noastr este a treia din dinastia Tudor,ă senhora. Dar eb trîn şi f r copii, aşa c e ultima.ă ă ă ă ă

O sut şapte genera ii, Anjin-san, înapoi c tre r d cini divine,ă ţ ă ă ărepet ea plin de mîndrie.ă ă

- Dac crezi asta,ă senhora, cum po i s mai zici c eşti catolic ?ţ ă ă ăO v zu st pînindu-şi mînia şi ridicînd din umeri.ă ă

- Sînt creştin doar de zece ani, deci novice, şi, deşi cred din toată ăinima în Dumnezeul creştin, în Dumnezeu Tat l, şi Fiul, şi Sfintul Duh,ă împ ratul nostru este direct coborîtor din zei sau din Dumnezeu. Esteăde origine divin . Sînt multe lucruri pe care nu le pot l muri sauă ă

în elege. Dar stirpea divin a împ ratului meu este mai presus de oriceţ ă ă îndoial . Da, sînt creştin , dar mai întîi de toate sînt japonez .ă ă ăS fie acesta secretul vostru? Faptul c sînte i mai întîi de toate japonezi? se întreb . Oă ă ţ ă

privise uluit de ceea ce spunea. Datinile lor sînt nişte aiureli! Banii nu înseamn nimic pentruă un adev rat b rbat?ă ă Acum e limpede de ce Toranaga a fost atît de dispre uitdr cînd amţ pomenit de bani la prima întîlnire. O sut şapte genera ii? Cu neputin ! Omorît pe loc doară ţ ţă pentru c-ai fost, împreun cu o femeie,ă

400 într-o camer cu uşa închis , f r s fii cu nimic vinovat! Asta e barbarie - te trage pe faă ă ă ă ă ţă

la omor! Nu despre asta vorbise Rodrigues? Nu asta a f cută Oaâ-san? Nu lra omorît pur şi

simplu pe ranul la? Iisuse, nu m-am gîndit la Omi de zile întregi. Nici la sat. Nici la groap ,ţă ă ă nici la mine, îngenuncheat în fa a lui. Las -l acum, ascult ce spune femeia, ai r bdare, cumţ ă ă ă zice ea, pune-i întreb ri, fiindc ea î i va da cheia prin care s -l faci pe Toranaga s se al tureă ă ţ ă ă ă planului t u. Acum Toranaga i-e f r îndoial dator. L-ai salvat. El o ştie - toat lumea o ştie.ă ţ ă ă ă ă Nu i-a mul umit ea, nu pentru c-ai salvat-o pe ea, ci pe el?ţ ţ

Coloana înainta prin oraş, îndreptîndu-se c tre mare. îl v zu pe Yabu mergînd cu pasă ă sus inut şi, o clip , ipetele lui Pieterzoon îi r sunar dureros în minte.ţ ă ţ ă ă

Fiecare lucru la timpul s u, murmur , cu jum tate de glas.ă ă ăDa, spunea Mariko. Trebuie s fie foarte greu pentru dumă

neata. Lumea noastr e atît de diferit de a voastr . Foarte diferit ,ă ă ă ădar foarte în eleapt .ţ ă

Ea z rea figura neclar a lui Toranaga în litiera din fa şi-i mul umi înc o dat luiă ă ţă ţ ă ă Dumnezeu pentru c -l sc pase. Cum s -i explic barbarului despre noi, cum s -l laud pentruă ă ă ă vitejia lui? Toranaga îi poruncise s -i explice, dar cum?ă

- D -mi voie s - i spun o poveste, Anjin-san. Cînd eram tîn r ,ă ă ţ ă ă



tat lă meu era general în slujba unui daimyo numit Goroda. La vremeaaceea, seniorul Goroda nu era marele dictator, ci doar un daimyo,care lupta înc pentru putere. Tat l meu l-a poftit pe acest Goroda şiă ăpe cei mai de seam vasali ai lui la un osp . Nici nu i-a dat prin minteă ăţc nu erau destui bani s cumpere toat mîncarea,ă ă ă sake-ul, t vileăl cuite şi tatamiurile pe care o asemenea vizit le cerea, dup datin .ă ă ă ăS nu crezi c mama gospod rea prost banii, nici pomeneal . Fiecareă ă ă ă

b nu din venitul tat lui meu mergea la vasalii lui şi, deşi oficial el aveaă ţ ăbani doar pentru patru mii de r zboinici, mama, prin felul cum îiădr muia cu chibzuial , a f cut ca el s poat duce în lupt cinci miiă ă ă ă ă ătrei sute de oameni, pentru cinstea seniorului s u. Noi, familia - mama,ăconcubinele oficiale ale tat lui meu, fra ii şi surorile mele - abia dacă ţ ăaveam destul ca s mînc m. Dar ce conta asta? Tata şi oamenii luiă ăaveau cele mai bune arme, cei mai buni cai, iar ei îşi d deau toată ăsilin a în slujba seniorului lor!ţ

401Da, pentru acest osp nu erau destui bani, aşa c mama a mers la meşterii de peruci dinăţ ă

Kyoto, şi şi-a vîndut p rul. Mi-l amintesc, era ca o pic tur de întuneric şi-i ajungea pîn la brîu.ă ă ă ă Dar l-a vîndut. Meşterii i l-au t iat în aceeaşi zi şi i-au dat o peruc ieftin , iar ea a cump rată ă ă ă tot ce era de trebuin , salvînd onoarea tat lui meu. Era datoria ei s pl teasc cheltuielile, şiţă ă ă ă ă a pl tit. Ea şi-a f cut datoria. Pentru noi datoria e tot ce poate fi mai important.ă ă

Ce-a spus tat l t u tind a aflat?ă ăCe ar fi putut spune, altceva decît s -i mul umeasc ? Eraă ţ ă

datoria ei s g seasc banii ca s -i salveze onoarea.ă ă ă ă Trebuie s -l fi iubit foarte mult.ăIubire e uncuvînt creştin, Anjin-san. Iubirea eungînd creştin,

un ideal creştin. Noi n-avem nici un cuvînt pentru "iubire", aşa cumv d c -l în elege i voi. Datorie, credin , onoare, respect, dorin ,ă ă ţ ţ ţă ţăacestea sînt cuvintele şi gîndurile pe care le avem, şi-i tot ce ne trebuie.

îl privi şi, f r s vrea, rev zu clipa tind el îl salvase pe Toranaga şi, prin Toranaga, peă ă ă ă so ul s u. S nu ui i niciodat c ei amîndoi erau prinşi acolo ca-ntro curs , şi c amîndoi ar fiţ ă ă ţ ă ă ă ă mor i acum, dac n-ar fi fost acest b rbat.ţ ă ă

Se asigur c nu era nimeni prin preajm .ă ă ăDe ce-ai f cut ceea ce ai f cut?ă ăNu ştiu. Poate, pentru c ... Se opri. Erau atîtea lucruri pe careă

le putea spune: Poate, pentru c Toranaga era f r ap rare şi nu voiamă ă ă ă

s fie ciopîr it... Pentru c , dac el era descoperit, am fi intrat cu to iiă ţ ă ă ţla ap ... Pentru c b nuiam c nimeni, în afar de mine, nu ştia şi doară ă ă ă ăeu puteam hot rî soarta... Pentru c nu voiam s mor - sînt prea multeă ă ăde f cut ca s -mi irosesc via a şi Toranaga este singurul om care-miă ă ţpoate da înapoi corabia şi libertatea. în loc de toate astea, r spunse înălatin :ă

Pentru c El a spus: d -i Cezarului ce este al Ceă ă zarului.Da, spuse ea şi ad ug în aceeaşi limb : da, asta încercam şi euă ă ă

s spun. Cezarului ale sale, iar Domnului ale sale. Tot astfel şi la noi.ăDumnezeu este Dumnezeu, şi împ ratul nostru e de la Dumnezeu. IarăCezarul e Cezar şi trebuie onorat ca un Cezar. Apoi, mişcat deă în elegerea şi de blînde ea din vocea lui, spuse: Eşti în elept. Uneoriţ ţ ţcred c p trunzi mai multe decît rosteşti.ă ă

402Nu faci ceea ce ai jurat c n-ai s faci niciodat ? se întreb Blackthorne. Nu eşti f arnic?ă ă ă ă ăţ

Da şi nu. Nu le datorez nimic. Sînt prizonier. Mi-au furat nava şi bunurile şi au ucis pe unuldintre oamenii mei. Sînt pagini... m rog, unii dintre ei sînt p gîni, iar restul catolici. Nu datoreză ă nimic paginilor, nici catolicilor. Dar i-ar pl cea s-o pui în pat, şi-ncercai s-o încîn i, aşa-i?ţ ă ţ

Afurisit conştiin !ă ţăAcum marea era mai aproape, la o jum tate de mil . Putea deja s vad o mul ime deă ă ă ă ţ

cor bii şi fregata portughez cu luminile de ancoraj. Ar fi o prad grozav . Cu^ou zeci deă ă ă ă ă b ie i zdraveni aş putea s-o iau. Gîndurile i se întoarser spre. Mariko. Ciudat femeie, dîntr-oă ţ ă ă familie ciudat . De ce l-a jignit pe Buntaro, maimu oiul la? Cum s-a putut culca cu el - cum s-aă ţ ă putut m rita cu el? Ce-a vrut s spun cu "întrist toare"?ă ă ă ă

Senhora, spuse p strîndu-şi blînde ea din glas, mama dumitaleă ţ



trebuie s fi fost o femeie deosebit ca s fac aşa ceva.ă ă ă ăDa. Pentru ceea ce a f cut, ea va tr i veşnic. Acum e o legend .ă ă ă

Ea era samurai ca şi... ca şi tat l meu.ăAm crezut c numai b rba ii sînt samurai.ă ă ţO, nu, Anjin-san. B rba ii şi femeile sînt deopotriv samurai,ă ţ ă

r zboinici cu îndatoriri fa de seniorii lor. Mama mea a fost ună ţăsamurai adev rat, datoria fa de so ul ei fiind mai presus de orice.ă ţă ţ

Ea este acum acas la dumneata?ăNu. Nici ea, nici tat l meu, nici unul dintre fra iiă ţ sau surorilemele, sau altcineva din familie. Eu sînt ultima din neamul meu.

S-a întîmplat o nenorocire?Brusc, Mariko se sim i obosit . Sînt istovit . Sînt s tul s vorţ ă ă ă ă ă besc latina şi portugheza,

atît de dezgust toare, şi sînt s tul s mai fac pe dasc lul, îşi zise. Nu sînt dasc l. Nu sînt decîtă ă ă ă ă ă o femeie-care-şi cunoaşte datoria şi vrea s şi-o fac în linişte. Nu mai vreau s simt iar şiă ă ă ă c ldura aceea, nimic de la b rbatul sta, care m tulbur atît de mult. Nu vreau s mai ştiu deă ă ă ă ă ă el.

într-un fel, Anjin-ja/i, a fost o nenorocire. într-o zi am s - iă ţPovestesc despre ea. Gr bi uşor pasul şi se îndrept spre cealaltă ă ălitier . Cele dou slujnice zîmbir nervos.ă ă ă

Avem mult de mers, Mariko-sa/i? întreb Sono.ă403- Sper c nu prea mult, spuse ea încurajator.ăC pitanul samurailor în gri se ivi brusc din întuneric, de cealalt parte a litierei. Ea seă ă

întreb cîte din cele spuse lui Anjirj-sart fuseser auzite.ă ăNu vrei s chem nişte purt toriă ă dekaga, Maiiko-san ? Ai obosit?

întreb c pitanul.ă ăNu, nu, mul umesc. încetini dinadins mersul, îndep rtîndu-l deţ ă

litiera lui Toranaga. Nu sînt obosit deloc.ăBarbarul se poart bine? Nu- i face necazuri?ă ţO, nu. Pare destul de potolit acum.Despre ce vorbea i?ţ Tot felul de lucruri. încercam s -i explic unele dintre legile şiă

obiceiurile noastre. Ar t înapoi c tre donjonul castelului ce seă ă ăprofila pe cer. Seniorul Toranaga mi-a cerut s încerc s -l fac să ă ăpriceap cîte ceva.ă

A, da, seniorul Toranaga. C pitanul arunc o privire scurtă ă ă

spre castel, apoi înapoi, c tre Blackthorne. De ce îl interesează ăbarbarul pe seniorul Toranaga, doamn ?ăNu ştiu. Cred c din pricin c e atît de ciudat.ă ă ăD dur col ul într-o alt strad , cu case ascunse în spatele gardurilor de la gr dini. Eraă ă ţ ă ă ă

pu in lume prin preajm . Mai departe se aflau docurile şi marea. Catargele se z reau peţ ă ă ă deasupra cl dirilor şi aerul era greu de mirosul algelor.ă

Despre ce altceva a i mai vorbit?ţ *Au nişte idei tare ciudate. Se gîndesc tot timpul la bani.Se spune c to i din na ia lor sînt împu i i de negustori pira i.ă ţ ţ ţ ţ ţ

Nu e nici un samurai printre ei. Ce vrea seniorul Toranaga cu el? îmi pare r u, dar nu ştiu.ăSe spune c e creştin, aşa zice el. Aşa e?ăNu-i creştin ca noi. Eşti creştin, c pitane?ăSt pînul meu e creştin, deci şi eu sînt creştin. St pînul meu esteă ă

seniorul Kiyama.

Am cinstea de a-l cunoaşte foarte bine. L-a onorat pe so ul meuţlogodindu-şi o nepoat cu fiul meu.ă

Da, ştiu, doamn Toda.ă404Acum seniorul Kiyama e mai bine? în eleg c doctorii nuţ ă

îng duie nim nui s -l vad .ă ă ă ăNu l-am v zut de o s pt mîn . Nici unul dintre noi. Poate c-areă ă ă ă

boala chinezeasc . Dumnezeu s -l apere de aşa ceva şi blestema i să ă ţ ăfie to i chinezii! Privi c tre Blackthorne. Doctorii spun c barbariiţ ă ăştia au adus molima în China, în Macao, şi de acolo pe rmurileă ţă



noastre.Sumus omnes în mânu Dei, spuse ea. Sîntem cu to ii în mîinileţ

Domnului.Ita, amen, r spunse c pitanul f r s se gîndeasc , c zînd înă ă ă ă ă ă ă

curs .ăBlackthorne prinsese clipa cînd pe c pitan îl luase gura pe dinainte, v zuse fulgerul deă ă

mînie de pe fa a acestuia şi-l auzi spunînd ceva printre din i lui Mariko, care roşi şi se opri.ţ ţ

Coborî din litier şi se îndrept c tre el.ă ă ăDac vorbeşti latina, centurionule, atunci fii bun şi stai pu ină ţde vorb cu mine. Sînt dornic s înv cît mai multe despre această ă ăţ ăm rea ar a voastr .ă ţă ţ ă ă

Da, vorbesc limba ta, str ine.ăNu e limba mea, centurionule, ci aceea a Bisericii şi a tuturor

oamenilor cultiva i din lumea mea. O vorbeşti bine. Cum şi cînd aiţ înv at-o?ăţ

Coloana trecea pe lîng ei şi to i samuraii, atît cei în uniforme gri, cît şi cei în maro, îiă ţ priveau. Lîng litiera lui Toranaga, Buntaro se opri şi se întoarse spre ei. C pitanul şov i, apoiă ă ă începu s mearg din nou. Mariko era bucuroas c Blackthorne li se al turase. O vremeă ă ă ă ă merser în t cere.ă ă

Centurionul vorbeşte limba curg tor, minunat, nu-i aşa? îiăspuse Blackthorne lui Mariko.

Da, într-adev r. Ai înv at-o în seminar, centurionule?ă ăţŞi tu str ine, zise c pitanul rece, f r s -i dea ei nici o aten ie,ă ă ă ă ă ţ

urînd amintirea seminarului din Macao, unde fusese trimis de copilde c tre Kiyama, ca s înve e limba, acum, c vorbim direct, spune-miă ă ţ ă

405de ce ai întrebat-o pe aceast doamn : "Cine mai ştie...". Cine s mai ştie ce?ă ă ăNu-mi amintesc. Mintea mea o luase razna. A, razna, da? Atunci de ce ai spus: "D -i Cezarului ce e ală

Cezarului"?Era doar o zical . Discutam cu aceast doamn , care spuneă ă ă

poveşti pline de înv minte, care uneori sînt îns greu de în eles.ăţă ă ţDa, sînt multe de în eles. Ce te-a scos din min i la poart ? Şiţ ţ ă

de-ce i-ai revenit atît de repede?ţAsta a fost voia Domnului.Mergeau din nou lîng litier , c pitanul furios c fusese p c lit atît de uşor. Fuseseă ă ă ă ă ă

prevenit de seniorul Kiyama, st pînul lui, c femeia era de-o iste ime f r margini. "Nu uita că ă ţ ă ă ă poart tr darea în sînge şi c piratul e pl mada Satanei. Priveşte, ascult şi ine minte. Poateă ă ă ă ă ţ c ea o s se acuze singur şi ar putea ajunge un viitor martor al regen ilor împotriva luiă ă ă ţ Toranaga. Ucide-l pe pirat cînd începe ambuscada." -

S ge ile venir din întuneric şi prima str punse gîtul c pitanului, şi în timp ce-şi sim eaă ţ ă ă ă ţ pl mînii în fl c ri şi moartea înghi indu-l, ultimul lui gînd fu a mirare, c ci ambuscada nuă ă ă ţ ă trebuia s fie aici, pe aceast strad , ci mai departe, jos, lîng docuri, iar atacul nu trebuia să ă ă ă ă fie împotriva lor, ci a piratului.

O alt s geat izbise puternic stîlpul litierei, la un deget de capul lui Blackthorne. Două ă ă ă s ge i str punser perdelele trase de la litiera lui Kiritsubo, din fa , şi alta o lovise pe fata Asaă ţ ă ă ţă în brîu. Cînd ea începu s ipe, hamalii l sar litierele jos şi o rupser la fug prin întuneric.ă ţ ă ă ă ă Blackthorne se rostogoli la ad postul litierei pr buşite, tr gînd-o şi pe Mariko cu el. Samuraii înă ă ă gri şi maro se impr ştiar . O ploaie de s ge i se ab tu asupra ambelor litiere. Una izbi cuă ă ă ţ ă zgomot surd p mîntul în locul unde se aflase Mariko cu o clip mai devreme. Buntaro seă ă str duia cît putea s acopere cu trupul s u litiera lui Toranaga, o s geat se înfipse în spateleă ă ă ă ă

armurii sale din bambus, piele şi zale, apoi, cînd ploaia de s ge i încet , se repezi şi traseă ţ ă perdelele de la litier . Cele dou s ge i erau înfipte în pieptul şi şoldul lui Toranaga, dar acestaă ă ă ţ nu era r nit, şi el smulse vîrfurile oprite în armura pe care o purta sub chimonou. Apoi îşiă arunc p l ria cu boruri largi şi peruca.ă ă ă

406 în gard , cu s geata pus în arc, Buntaro scruta întunericul în c utarea duşmanului, iară ă ă ă

Toranaga lupta s ias de sub perdele şi, smulgîndu-şi sabia de sub aşternut, s ri în picioare.ă ă ă MariJco încerc s sar în ajutorul lui Toranaga, dar Blackthorne, o trase înapoi cu un strig t,ă ă ă ă pentru c alte s ge i c zur în jurul litierelor, omorînd doi samurai în maro şi unul în gri. Altaă ă ţ ă ă trecu atît de aproape de Blackthorne încît îi zgîrie obrazul. O alta îi fintui poala chimonoului de



p mînt. Slujnica Sono era ling fata ce se svircolea de durere, st pînindu-şi plin de curajă ă ă ă ipetele. Apoi Yabu strig , ar tînd cu mîna într-o parte. Pe unul dintre acoperişurile de igl seţ ă ă ţ ă

întrez reau siluete vagi. O ultim salv şuier din întuneric, tot asupra litierelor. Buntaro şi al iă ă ă ă ţ samurai în maro se puser între ele şi Toranaga. Un b rbat muri. O s geat trecu prină ă ă ă articula ia de la um r a armurii lui Buntaro f cîndu-l s scoat un geam t de durere. Yabu, cuţ ă ă ă ă ă samuraii în maro şi gri, se aflau acum lîng zid, în urm rirea atacatorilor, dar aceştiaă ă disp ruser în întuneric şi, deşi o duzin de samurai alergaser spre col ca s le taie calea,ă ă ă ă ţ ă

to i ştiau c nu aveau nici o speran s -i prind . Blackthorne se ridic greoi în picioar şi oţ ă ţă ă ă ă ajut şi pe Mariko s se ridice. Era tulburat , dar neatins .ă ă ă ă- Mul umesc, spuse ea şi se gr bi c tre Toranaga ca s -i ajute peţ ă ă ă

ceilal i s -l fereasc de ochii samurailor lui Ishido. Buntaro strigaţ ă ăc tre oamenii s i s sting faclele de lîng litiere. Atunci unul dintreă ă ă ă ăsamuraii în gri spuse: "Toranaga!" şi, deşi fusese rostit încet, auzir cuăto ii.ţ

în lumina pîlpîitoare a tor elor, fardul br zdat de sudoare îl f cea pe Toranaga s parţ ă ă ă ă grotesc.

Unul dintre ofi erii uniformelor gri se înclin . De necrezut, aici era duşmanul st pînuluiţ ă ă s u, liber, în afara zidurilor castelului.ă

Ve i aştepta aici, senior Toranaga. Tu, spuse el scurt unuiaţdintre oamenii s i, înştiin eaz -l deîndata pe seniorul Ishido, şi omulă ţ ăplec în goan .ă ă

Opreşte-l, spuse Toranaga încet.Buntaro slobozi dou s ge i. Omul c zu mort. Ofi erul trase sabia lung şi cu un strig tă ă ţ ă ţ ă ă

ascu it de b t lie, se arunc asupra lui Toranaga, dar Buntaro era preg tit şi par lovitura. înţ ă ă ă ă ă aceeaşi clip samuraii în maro şi gri, îşi traser s biile şi se aruncar unii asupraă ă ă ă

407

Icelorlal i. Se încinseo înc ierare înv lm şit . Buntaro şi ofi erul, la fel de tari amîndoi,ţ ă ă ă ă ţ

fandau şi loveau. Brusc un samurai în gri se desprinse din înv lm şeal şi se arunc asupra luiă ă ă ă Toranaga, dar imediat Mariko ridic o tor , îşni înainte şi o arunc ofi erului în ochi. Buntaroă ţă ţ ă ţ îşi despic duşmanul în dou , apoi se roti, îl ciopîr i pe al doilea şi-l spintec pe altul, careă ă ţ ă încerca s ajung la Toranaga, în timp ce Mariko, acum cu o sabie în mîn , se feri într-o parteă ă ă din calea lui, f r s -şi dezlipeasc ochii de pe Toranaga sau Buntaro, monstruoasa lui gardă ă ă ă ă personal .ă

Patru samurai în gri se aruncar deodat asupra lui Blackthorne, care parc prinseseă ă ă r d cini lîng litiera lui. îi privi apropiindu-se, neputincios. Yabu şi un samurai în maro s rir înă ă ă ă ă

întîmpinarea lor, luptînd ca nişte demoni. Blackthorne se repezi, înşfac o tor şi, rotind-o caă ţă pe o ghioag , îi descump ni pentru o clip pe atacatori. Yabu omorî unul, schilodi altul, apoiă ă ă patru samurai în maro se întoarser în fug s termine cu ultimii doi atacatori. F r s stea peă ă ă ă ă ă gînduri, Yabu şi samuraiul în maro, r nit, se aruncar din nou în lupt , ap rîndu-l pe Toranaga.ă ă ă ă Blackthorne alerg şi culese de jos o sabie lung , pe jum tate spad , pe jum tate suli , şi fugiă ă ă ă ă ţă lîng Toranaga, în mijlocul zarvei şi ipetelor, singur Toranaga st tea nemişcat, cu sabia înă ţ ă teac .ă

Samuraii în gri luptau plin de curaj. Patru dintre ei se aruncar laolalt într-un atacă ă sinucigaş asupra lui Toranaga. Oamenii lui Toranaga îi oprir . Samuraii în gri se regrupar şiă ă atacar din nou. Apoi un ofi er porunci ca trei dintre ei s se retrag dup ajutoare, iar ceilal iă ţ ă ă ă ţ s le acopere retragerea. Cei trei samurai în gri o rupser la fug şi, deşi fur urm ri i, iară ă ă ă ă ţ Buntaro ucise unul, ceila i doi izbutir s scape.ţ ă ă

Ceilal i fur ucişi pîn la unul.ţ ă ă408

CAPITOLUL 24Se gr beau pe str zi l turalnice şi pustii, mergînd pe ocolite c tre chei şi galer . Erauă ă ă ă ă zece: în frunte Toranaga, apoi Yabu, Mariko, Blackthorne şi şase samurai. Restul, subconducerea lui Buntaro, fuseser trimişi cu litierele şi convoiul de bagaje pe drumul hot rîtă ă dinainte, cu porunca de a se îndrepta f r grab c tre galer . Trupul Asei, slujnica, se afla într-ă ă ă ă ăuna din litiere. într-un scurt r gaz în timpul luptei, Blackthorne îi scosese s geata din ran .ă ă ă Toranaga v zuse sîngele negru izbucnind şi privise nedumerit cum pilotul o inuse la piept, înă ţ loc s-o lase s moar liniştit , în singur tate demn şi apoi, cînd lupta încetase de tot, cu cită ă ă ă ă ă grij o pusese în litier . Fata fusese curajoas şi nu se v itase deloc, îşi inuse doar privirileă ă ă ă ţ a intite asupra lui pîn cînd o cuprinsese moartea. Toranaga poruncise s fie l sat în litiera cuţ ă ă ă ă perdele, ca momeal , şi unul din r ni i fusese pus în cea de a doua litier , în acelaşi scop.ă ă ţ ă



Din cei cincizeci de samurai ai lui Toranaga, care alc tuiser escorta, cincisprezeceă ă fuseser ucişi pe loc, iar unsprezece r ni i mortal. Cei unsprezece fuseser trimişi cu cinste şiă ă ţ ă degrab în Nem rginire, dup datin , trei luîndu-şi via a cu mîna lor, opt ajuta i de Buntaro, laă ă ă ă ţ ţ cererea lor. Apoi Buntaro îi strînsese pe cei r maşi în jurul litierelor închise şi plecase. Patruzeciă şi opt de samurai în uniforme gri z ceau în arin .ă ţ ă

Toranaga ştia c era primejdios de lipsit de ap rare, dar era mul umit. Totul mersese bine,ă ă ţ

gîndi, dac socoteşti cit de schimb tor este norocul. Ce interesant e via a! La început amă ă ă ţ crezut c e un semn r u c m-a v zut pilotul schimbînd locul cu Kiri. Apoi pilotul m-a salvat, aă ă ă ă f cut cu iscusin pe nebunul şi mul umit lui am sc pat de Ishido. Nu m gîndisem c Ishidoă ţă ţ ă ă ă ă ar fi putut fi şi la poarta principal , ci doar în curtea exterioar . Asta a fost o sc pare. De ce aă ă ă venit Ishido acolo? Nu e felul Iui s fie atît de prudent. Cine l-a sf tuit? Kiyama? Onoshi? sauă ă Yodoko? O femeie ar .b nui sau ar putea s b nuie un asemenea şiretlic.ă ă ă

Fusese un plan bun - planul secret de evadare - stabilit de s pt mâni, c ci era limpede că ă ă ă Ishido avea s încerce s -J in în castel, ca o s -i întoarc pe ceilal i regen i împotriva lui,ă ă ţ ă ă ă ţ ţ promi îndu-le orice,ţ c o s -şi sacrifice de bun voie ostaticul din Yedo, pe doamna Ochiba,ă ă ă

409Işi c o s foloseasc orice mijloace ca s -l in sub paz pîn la ultima întrunire aă ă ă ă ţ ă ă ă

regen ilor, unde avea s fie încol it, învinuit de tr dare şi înl turat.ţ ă ţ ă ăDar tot o s te-acuze de tr dare! îi spusese Hiro-matsu cîndă ă

Toranaga trimisese dup el cu o noapte în urm , îndat dup l sareaă ă ă ă ă întunericului, ca s -i explice ce-are de gînd s -ncerce şi de ce el,ă ă Toranaga, şov ise atîta. Chiar dac scapi, regen ii or s te acuze înă ă ţ ălips , cu tot atîta uşurin cu care ar face-o de fa cu tine. Aşa c eştiă ţă ţă ăobligat s - i faciă ţ seppuku cînd ei î i vor porunci, pentru c o s i-oţ ă ă ţporunceasc .ă

Da, spusese Toranaga. Ca preşedinte ai regen ilor sînt obligatţs-o fac, dac cei patru voteaz împotriva mea. Dar iat - scosese ună ă ăpergament f cut sul din mînec - aici este demisia mea oficial dină ă ăConsiliul Regen ilor. I-o vei da lui Ishido cînd se va afla despre fugaţmea.

-Ce?Dac -mi dau demisia, nu mai sînt legat prin jur mîntul meu deă ă

regent, neh 1 Taiko nu mi-a interzis niciodat s demisionez,ă ă neh ? D -iăşi asta lui Ishido. îi înmînase lui Hiro-matsu pecetea, sigiliul oficial al

func iei sale de preşedinte.ţDar acum eşti totaJ izolat. Eşti pierdut! Te-nşeli. Ascult , testamentul lui Taiko a stabilit un consiliu deă

cinci regen i care s guverneze ara. Acum sînt patru. Ca s fie legal,ţ ă ţ ă înainte de a îndeplini mandatul împ ratului, cei patru trebuie să ăaleag sau s numeasc un nou membru, al cincilea,ă ă ă neh? Ishido,Kiyama, Onoshi $i Sugiyama trebuie s seă în eleag , neh ţ ă ? Noul regentnu trebuie s convin tuturor? Bineîn eles! Acum spune-mi, b trînă ă ţ ăprieten, e pe lumea asta cineva cu care aceşti vr jmaşi s le convină ă ăs -şi împart puterea? Ei? Şi în timp ce ei se ceart , nu se ia nici oă ă ăhot rîreşi...ă

Noi ne preg tim de r zboi, şi nu mai eşti legat de nici ună ă jur mînt, şi po i s-arunci aici pu in miere, dincolo pu in fiere, şiă ţ ţ ă ţ ăgr mada aia de scîrn vii o s se m nînce între ei! spusese Hiro-matsuă ă ă ăgr bit. Ah, Yoshi Toranaga-noh-Minowara, eşti un b rbat întreă ă

b rba i. îmi înghit sabia dac nu eşti cel mai în elept om din împ r ie!ă ţ ă ţ ă ăţ410Da, a fost un plan bun, gîndi Toranaga şi to i şi-au jucat rolurile bine: Hiro-matsu, Kiri şiţ

frumoasa mea Sazuko. Şi acum to i sînt închişi cu str şnicie în castel, şi-or s r mîn . acoloţ ă ă ă ă sau o s li se îng duie s plece. Cred c n-o s li se îng duie niciodat s plece.ă ă ă ă ă ă ă ă

Mi-ar p rea r u s -i pierd.ă ă ăConducea grupul f r şov ial , cu pas iute, dar m surat, pasul lui de vîn toare, pas peă ă ă ă ă ă

care-l putea ine f r încetare dou zile şi o noapte, dac trebuia. Purta înc pelerina deţ ă ă ă ă ă c l torie şi chimonoui lui Kiri, dar îşi ridicase poalele c s nu-l împiedice la mers, iar înc l rileă ă ă ă ă ţă militare se al turau nefiresc acestora.ă



Traversar o alt strad pustie şi coborîr o alee. Ştia c Ishido avea s afle eurînd, şiă ă ă ă ă ă atunci se va porni o vîn toare îndîrjit . E timp destui, îşi spuse.ă ă

Da, planul a fost bun. Dar n-am prev zut ambuscada. Asta m-a costat trei zile deă siguran . Kiri era sigur c poate ine toat treaba neştiut timp de cel pu in trei zile. Darţă ă ă ţ ă ă ţ acum secretul s-a spulberat şi n-o s m pot strecura la bordul navei ca s ieşim în larg. Pentruă ă ă cine a fost ambuscada? Pentru mine sau pentru pilot? Bineîn eles c pentru pilot. Dar s ge ileţ ă ă ţ au fost trase în ambele litiere. Da, dar arcaşii erau destul de departe, şi era greu de desluşit, şi

era mai în elept şi mai sigur s -i omoare pe amîndoi.ţ ăCine a poruncit atacul, Kiyama sau Onoshi? Sau portughezii? Sau preo ii creştini?ţ Toranaga întoarse capul s vad ce face pilotul. P şea hot rît, ca şi femeia care mergeaă ă ă ă

al turi de el, deşi amîndoi erau obosi i. La orizont se z rea vastul masiv col uros al casteluluiă ţ ă ţ deasupra c ruia se profila, falnic, donjonul. în noaptea asta a fost pentru a doua oar cînd eraă ă cit pe-aci s mor acolo. O s fie oare castelul sta mormîntul meu? Taiko îmi spunea destul deă ă ă des: "Stirpea mea va d inui atîta vreme cît va d inui castelul Osaka, iar tu, Toranagaă ă Minowara, eşti sortit s - i se scrie epitaful pe zidurile lui. Osaka o s - i aduc moartea, credină ţ ă ţ ă -ciosul meu vasal! " Şi totdeauna urma rîsul acela şuierat, muşc tor, care-l aducea la cap tulă ă r bd rilor.ă ă

Tr ieşte oare Taiko prin Yaemon? Fie c da, fie c nu, Yaemon e moştenitorul lui legal.ă ă ă411Cu un efort, Toranaga îşi desprinse privirea de la castel, d du un alt col şi porni alergândă ţ

printr-un labirint de alei. în cele din urm se opri în fa a unei uşi roase de vreme. în lemnul eiă ţ era încrustat un peşte. Cioc ni într-un fel anume. Uşa se deschise imediat. în aceeaşi clip ,ă ă samuraiul şleamp t se înclin :ă ă

Alte ?ţăIa- i oamenii şi urmeaz -m , spuse Toranaga şi porni din nou.ţ ă ăBucuros.Samuraiul nu purta chimonoul-uniform maro, ci zdren ele, pestri e aleă ţ ţ roninilor, dar el

f cea parte din cele mai bune trupe ale lui Toranaga, pe care acesta le trimisese pe ascuns înă Osaka pentru astfel de cazuri extreme. Cincisprezece b rba i, îmbr ca i la fel, şi bine înarma i,ă ţ ă ţ ţ îl urmar desf şurîndu-se iute ca avangard şi ariergard , în vreme, ce unul dintre ei alerg să ă ă ă ă ă dea alarma şi altor trupe secrete. ' Curînd Toranaga avea cincizeci de solda i cu el. O alt sutţ ă ă îi acoperea flancurile. O alt mie avea s fie gata în zori, dac va avea nevoie de ei. Seă ă ă destinse şi îşi domoli pasul, sim ind c pilotul şi femeia oboseau prea repede. Avea nevoie deţ ă ei în putere.

** *

Toranaga st tea în întunericul depozitului de m rfuri şi cerceta galera, debarcaderul şiă ă rmul. Yabu şi un samurai se aflau ling el. Ceilal i fuseser l sa i într-un grup strîns la o sutţă ă ţ ă ă ţ ă de paşi în urm , pe alee.ă

Un detaşament de o sut de samurai în gri aştepta lîng pasarelaă ă galerei, la cîteva sute depaşi mai departe, dincolo de o por iune larg de p mînt b t torit, care-i ferea de orice atacţ ă ă ă ă neaşteptat. Galera era tras cu bordul la chei, legat de piloni prinşi în debarcaderul de piatră ă ă ce înainta o sut de iarzi în mare. Vîslele erau aşezate ordonat, iar pe punte se z reaă ă nedesluşit o mul ime de marinari şi r zboinici.ţ ă

Sînt de-ai noştri sau de-ai lor? întreb încet.ăE prea departe ca s fii sigur, r spunse Yabu.ă ăEra vremea fluxului. Dincolo de galer , b rcile de pescuit veneau şi plecau, felinareleă ă

slujindu-le şi la pescuit şi ca lumini de pozi ie. Spre nord, de-a lungul rmului, erau trase peţ ţă plaj şiruri de b rci de toate m rimile, pe lîng care treb luiau cî iva pescari. La cinci sute deă ă ă ă ă ţ paşi spre sud, la alt debarcader de piatr , se afla fregataă

412

portugheză Santa Teresa. în lumina tor elor pilcuri de hamali, inc rcau de zor baloturi şiţ ă butoaie. Un alt grup mare de samurai în uniforme gri z boveau în apropiere. Era un lucruă obişnuit, c ci toate navele portugheze sau str ine din port erau, prin lege, sub supraveghereă ă continu . Numai la Nagasaki navele portugheze veneau şi piecau nestingherite.ă

Dac-am putea înt ri paza acolo, am dormi cu to ii mai linişti i, îşi spuse Toranaga. Da, dară ţ ţ putem s -i îngr dim şi s facem din ce în ce mai mult nego cu China? Asta-i capcana în careă ă ă ţ ne-au prins barbarii din sud, din care nu e nici o sc pare, atîta vreme cît aceiă daimyo creştinist pînesc Kyushu şi preo ii sînt de neînlocuit. Cel mai bun lucru pe care-l putem face este ceeaă ţ ce a f cut Taiko. D -le barbarilor cîte ceva, pref -te c le iei înapoi, încearc s -i înşeli, ştiindă ă ă ă ă ă c , f r nego ul cu China, via a ar fi imposibil .ă ă ă ţ ţ ă



Cu îng duin a voastr , st pîne, o s atac imediat, spuse înă ţ ă ă ăşoapt samuraiul.ă

V-aş sf tui s n-o facem, spuse Yabu. Nu ştim dac oameniiă ă ănoştri sînt la bord. Şi s-ar putea ca o mie de oameni s fie ascunşi peăaici, prin preajm . Oamenii aceia - ar t spre samuraii în gri de lingă ă ă ănava portughez - au s dea alarma. Ne-ar fi cu neputin s lu m navaă ă ţă ă ăşi s ieşim în larg înainte ca ei s ne încol easc . Ne trebuie de zece oriă ă ţ ă

mai mul i oameni decît avem acum.ţGeneraJul Ishido o s afle curînd, spuse samuraiul. Atunciătoat Osaka o s mişune de duşmani mai mul i ca muştele pe un cîmpă ă ţde b t lie. Eu am o sut cincizeci de oameni, cu cei din flancuri. Astaă ă ăo s fie de-ajuns.ă

Nu-i îndeajuns ca s fim siguri. Nu, dac marinarii noştri nuă ăsînt preg ti i la vîsle. Mai bine s facem cumva şi s -i atragem în altă ţ ă ă ăparte pe cei în gri - şi pe to i cei care ar putea fi ascunşi. Şi pe aceia,ţar t Yabu din nou spre oamenii de lîng fregat .ă ă ă ă

Cum? spuse Toranaga.S d m foc str zii.ă ă ăCu neputin , protest samuraiul îngrozit.ţă ăIncendierea era o crim pedepsit cu arderea în public a întregii familii a celui vinovat,ă ă

indiferent de genera ie. Era cea mai sever pedeaps prev zut de lege, focul fiindţ ă ă ă ă cea maimare nenorocire

4131'■

pentru un sat, tîrg sau oraş din împ r ie. Lemnul şi hîrtia erau singurele materiale deă ăţ construc ie, afar de iglele de pe unele acoperişuri. Fiecare cas , fiecare magazie, fiecareţ ă ţ ă colib şi fiece palat era o cutie de iasc .ă ă

Nu putem da foc str zii!ăCe e mai important, îl întreb Yabu, distrugerea cîtorva str ziă ă

sau moartea st pînului nostru?ăFocul se-ntinde, Yabu-san. Nu putem s ardem Osaka. Sînt ună

milion de oameni aici, poate mai mult.

Acesta e r spunsul t u la întrebarea mea?ă ăCenuşiu la fa , samuraiul se-ntoarse spre Toranaga:ţă

Alte , voi face orice-mi porunci i. Asta dori i s fac?ţă ţ ţ ă

Toranaga privi într-o doar c tre Yabu.ă ăAcesta ar t dispre uitor cu degetul c tre oraş.ă ă ţ ă- Acum doi ani, jum tate din el a ars pîn -n temelii şi privi i-lă ă ţ

acum. în urm cu cinci ani, a fost Focul cel Mare. Cîte sute de mii deăoameni au pierit atunci? Ce conteaz asta? Nu sînt decît nişte tîrgove i,ă ţnegustori, meşteşugari şieta. Ar fi altceva dac Osaka ar fi un sat plinăde rani.ţă

Toranaga cercetase de mult vreme vîntul. Adia uşor şi n-ar fi înte it fl c rile. Poate. Dară ţ ă ă un incendiu putea s se transforme cu uşurin într-un adev rat ocean de fl c ri, care-ar fiă ţă ă ă ă putut mistui tot oraşul. N-ar fi sc pat decît castelul. Ah, n-aş şov i nici o clip dac ar cuprindeă ă ă ă castelul.

Se întoarse pe c lcîie şi se îndrept spre ceilal i.ă ă ţ'- Mariko-^an, ia pilotul şi pe cei şase samurai ai noştri şi du-te la galer . Pref -te foarteă ă

însp imîntat . Spune-le samurailor în gri c a fost o ambuscad - bandi i saă ă ă ă ţ u ronini, nu ştiicine. Spune-le unde s-a întîmplat şi c ai fost trimis degrab de c pitanul escortei ca s aduciă ă ă ă ă

ajutoare dintre ei, c lupta e înc în toi, c b nuieşti c Kiritsubo a fost ucis sau r nit şiă ă ă ă ă ă ă ă roag -i s se gr beasc . Dac o s fii conving toare, asta o s -i îndep rteze pe mul i.ă ă ă ă ă ă ă ă ă ţ

în eleg perfect, Alte .ţ ţăApoi, orice ar face samuraii în gri, du-te la bord cu pilotul.

Dac marinarii noştri sînt acolo şi dac nava şi restul sînt în ordine,ă ă întoarce-te pe pasarel şi pref -te c leşini. staă ă ă Ă e semnalul nostru.

414F -o chiar în cap tul pasarelei. Toranaga îşi opri ochii asupra lui Blackthorne. Spune-i şi luiă ă

ce-ai s faci, dar nimic despre leşin.ăSe întoarse ca s dea ordine oamenilor r maşi şi instruc iuni speciale celor şase samurai.ă ă ţ



Dup ce Toranaga termin , Yabu îl trase deoparte.ă ăDe ce trimi i barbarul? N-ar fi mai sigur s -l laşi aici? Mai înţ ă

siguran pentru dumneata?ţăMai sigur pentru el, Yabu-san, nu pentru mine. E o momeală

folositoare.- Incendierea str zii ar fi fost totuşi mai sigur .ă ă

-Da.

Toranaga se gîndi c era mai bine s -l aib pe Yabu de partea sa, nu a lui Ishido. M bucură ă ă ă c nu l-am f cut s sar din turn ieri.ă ă ă ăAlte ?ţăDa, Mariko-san?

îmi cer iertare, dar Aajin-san întreab ce se întîmpl dac navaă ă ăe-n mîinile duşmanului?

Spune-i c nu e nevoie s mearg cu tine dac nu-i destul deă ă ă ă întremat.

Blackthorne îşi st pîni mînia auzind cele spuse de Toranaga.ăSpune-i seniorului Toranaga c planul s u nu e bun'pentruă ă

dumneata, c dumneata ar trebui s stai aici. Dac totul e bine, potă ă ăeu s fac un semn.ă

Nu pot face asta, Anjin-san, nu-i ce a poruncit st pînul nostru,ă îi spuse Mariko hot rît. Orice plan f cut de el e menit s fie foarteă ă ă în elept.ţ

Blackthorne îşi d du seama c n-avea rost s mai insiste. Dumă ă ă nezeu s le pedepsească ă arogan a înc p înat şi setea de sînge, gîndi. Dar, pentru Dumnezeu, ce curaj au! B rba ii şiţ ă ăţ ă ă ţ femeia asta.

O urm rise în timpul ambuscadei, cu sabia lung , aproape cît ea de mare, în mîini, gata să ă ă se bat pîna la ultima suflare pentru Toranaga. O dat o v zuse folosind-o cu iscusin şi, deşiă ă ă ţă Buntaro îl ucisese pe atacator, ea îi fusese de folos, obligînd omul s bat în retragere. Mai eraă ă înc sînge pe chimonoul ei, sfîşiat în unele locuri, iar fa a-i era murdar .ă ţ ă

415- - Unde-ai înv at s mînuieşti sabia? o întrebase, în timp ce se gr beau spre docuri.ăţ ă ăAr trebui s ştii c toate doamnele samurai sînt înv ate foarteă ă ăţ

de timpuriu s mînuiasc pumnalul ca s -şi apere onoarea, â lor şi aă ă ăst pînilor lor, spuse ea f r s se laude, şi-i ar t cum era inut stiletulă ă ă ă ă ă ţ în siguran înţă obi, gata de a fi folosit. Dar unele dintre noi, destul de

pu ine, sînt înv ate s mînuiasc sabia şi suli a,ţ ăţ ă ă ţ An]in-san. Unii p rin iă ţsocotesc c fiicele lor, trebuie s fie preg tite s lupte pentru senioriiă ă ă ălor în aceeaşi m sur ca şi fiii. Desigur c unele femei sînt maiă ă ăr zboinice decît altele şi le place s mearg la lupt al turi de so ii sauă ă ă ă ă ţta ii lor. Mama mea a fost una dintre acestea. Tat l şi mama mea auţ ăhot rît c eu trebuie s înv a mînui sabia şi suli a.ă ă ă ăţ ţ

Dac n-ar fi fost acolo c pitanul samurailor lui Ishido, primaă ăs geat ar fi trecut direct prin dumneata, îi spuse.ă ă

Prin dumneata, An]in-san, îl corectase ea foarte sigur pe sine.ăDar dumneata, mi-ai salvat într-adev r via a tr gîndu-m la ad post.ă ţ ă ă ă

Acum, privind-o, ştia c n-ar fi vrut s i se întîmple ceva.ă ăLas -m pe mine s m duc cu samuraii, Mariko-s««. R mîiă ă ă ă ă

aici. Te rog.Asta nu e cu putin ,ţă Anjin-san.Atunci vreau un pumnal. Mai bine d -mi dou .ă ă

Ea-i transmise cererea lui Toranaga, care încuviin . Black-thorne strecur unul înţă ă chimonou, sub eşarf . Pe cel lalt îl leg cu o fîşie de m tase rupt din poalele chimonoului, cuă ă ă ă ă minerul în jos, pe partea din untru a bra ului.ă ţ

St pînul meu întreb : to i englezii poart pumnale_tginuite aşaă ă ţ ă în mînec ?ă

Nu. Dar cei mai mul i marinari, da.ţAici n-am v zut şi nici la portughezi, spuse ea.ăCel mai bun loc pentru un pumnal este în cizm . Atunci po iă ţ

s r neşti foarte r u şi foarte repede. Dac e nevoie.ă ă ă ăEa traduse şi Blackthorne observ privirea atent a lui Toranaga şi Yabu, şi sim i c nu-Iă ă ţ ă



voiau înarmat. Bun, gîndi. Poate c-o s izbutesc s r mîn înarmat.ă ă ăSe gîndi iar la Toranaga. Dup ce atacatorii din ambuscad fuseser respinşi, iar samuraiiă ă ă

lui Ishido ucişi, Toranaga îi mul umise,ţ416prin Mariko, în fa a tuturor samurailor s i, pentru "credin a" sa. Nimic mai mult, niciţ ă ţ

promisiuni, nici comentarii, nici recompense. Dar Blackthorne ştia c acelea aveau s vin maiă ă ă tîrziu. B trînul c lug r îi spusese c loialitatea era singurul lucru pe care-l r spl teau.ă ă ă ă ă ă

"Loialitatea şi datoria, senhor", spusese el. "E cultul lor, acest bushido. Acolo unde noi ne d mă via a pentru Dumnezeu, pentru Binecuvîntatul S u Fiu Iisus şi pentru M ria, Maica Domnului,ţ ă ă animalele astea îşi dau via a pentru st pînii lor şi mor ca nişte cîini. ine minte,ţ ă Ţ senhor, pentruizb virea sufletului t u, sînt animale."ă ă

Nu sint animale, gindi Blackthorne. Şi multe din cîte-ai spus, p rinte, sînt greşite,ă exager ri de fanatic.ă

Ii spuse lui Mariko:- Avem nevoie de un semnal, dac sintem sau nu în siguran peă ţă

nav .ăEa traduse senin .ăSeniorul Toranaga spune c o s -l fac unul dintre solda iiă ă ă ţ

noştri.Socotesc c nu e o dovad de curaj s trimi i o femeie să ă ă ţ ă

împlineasc o treab de b rbat.ă ă ă Te rog, ai r bdare cu noi, Anjin-,swz. Nu e nici o diferen întreă ţă

b rba i şi femei. Femeile sînt la fel de buni samurai. Acum o femeieă ţse poate descurca mult mai bine decît un b rbat.ă

Toranaga vorbi scurt.Eşti gata, Anjia-san? Acum plec m.ăE un plan nenorocit şi primejdios şi eu m-am s turat s tot fiuă ă

o afurisit de gîsc bun de jă ă ă umulit, dar sînt gata.Ea rise, se înclin c tre Toranaga şi o rupse la fug . Blackthorne şi cei şase samuraiă ă ă

alergar dup ea.ă ăEra iute de picior şi n-o putu ajunge nici dup ce d dur col ul şi o pornir peste por iuneaă ă ă ţ ă ţ

de teren liber. Niciodat nu se sim ise atît de f r ap rare. în clipa cînd se ivir de dup col ,ă ţ ă ă ă ă ă ţ samuraii în uniforme gri îi z rir şi fîşnir înainte. în curînd fur înconjura i, iar Mariko începu să ă ă ă ţ ă turuie înfierbîntat . Se al tur şi el babiloniei generale într-un amestec gîfiit dejjortughez ,ă ă ă ă englez şi olandez , f cîndu-le semne s se gr beasc , apoi se sprijini pe bîjbîite de pasarel ,ă ă ă ă ă ă ă f r s aib nevoie s se prefac c i se t iase respira ia.ă ă ă ă ă ă ă ă ţ

417 încerc s se uite pe galer , dar nu putu vedea nimic limpede, doar o mul ime de capeteă ă ă ţ ap rute la parapet. Erau capele rase de samurai şi de marinari. Dar nu putea desluşi culoareaă chimonourilor.

Din spatele s u, unul dintre samuraii în gri îi spunea ceva gr bit, iar el se întoarseă ă spunîndu-i c nu-l în elege şi c trebuia s se duc iută ţ ă ă ă e acolo, înapoi pe strada aceea, unde sepurta blestemata de lupt .ă

- Wakarimasu ka? Mişca i-v dracului bucile împu ite de aici!ţ ă ţWakarimasu ka? Lupta e acolo!

Mariko îl potopise cu gura pe ofi erul samurailor în gri. Omul se întoarse c tre galer şiţ ă ă strig porunci. Mai mult de o sut de samurai, to i în gri, începur s se reverse îndat dină ă ţ ă ă ă nav . Trimise cî iva c tre nord, de-a lungul rmului, s ias în calea r ni ilor şi s i ajute, dacă ţ ă ţă ă ă ă ţ ă ă era nevoie. Unul fu trimis în goan s cear ajutor de la samuraii în gri de lîng fregataă ă ă ă portughez . L sînd zece oameni s p zeasc pasarela, porni alergînd în fruntea celorlal i peă ă ă ă ă ţ strada care şerpuia în sus, c tre oraş.ă

Mariko veni lîng Blackthorne.ăCorabia i se pare în ordine? îl întreb .ţ ăPluteşte.Cu un efort uriaş, Blackthorne se prinse de frînghiile pasarelei şi se ca r pe punte.ţă ă

Mariko îl urm . Doi samurai in uniform maro venir dup ea.ă ă ă ăMarinarii îngr m di i lîng parapetul babord le f cur loc. Patru samurai în gri p zeauă ă ţ ă ă ă ă

duneta şi al i doi se aflau la prov . To i erau înarma i cu arcuri,şi s ge i, şi s bii.ţ ă ţ ţ ă ţ ăMariko îl lu la întreb ri pe unul dintre marinari. Omul îi r spunse îndatoritor.ă ă ă To i sînt marinari angaja i s-oţ ţ di c pe Kiritsubo la Yedo, îiă

spuse ea lui Blackthorne.



întreab -l... Blackthorne se opri recunoscîndu-l pe ofi ernlă ţ îndesat pe care-l f cuse c pitanul galerei dup furtun .ă ă ă ă Konbanwa,c pitan-sa/;/ Bun seara.ă ă

- Konbanwa, Anjin-5tf«. Watakushi iye c pitan-j-a/ză inia,r spunse ofi erul rînjind prietenos şi cl tinînd din cap. Ar t spre ună ţ ă ă ămarinar sub iratic, cu p rul aspru strîns într-o coad gri-cenuşie, careţ ă ăst tea singur pe duneta.ă Imasu c piian-san!ă

418- Ah, so desu? Halloa, c pitan-iw*! strig Blackthorne şi seă ă înclin , apoi îşi coborî vocea: Mariko-JW!, afl dac mai sint uniformeă ă ăgri jos.

înainte ca ea s mai poat spune ceva, c pitanul îi întorsese plec ciunea şi strig c treă ă ă ă ă ă un ofi er. Ofi erul d du din cap şi r spunse pe larg. Oliva dinlre marinari încuviin ar şi ei cuţ ţ ă ă ţ ă voce tare. C pitanul şi to i de pe bord erau foarte impresiona i.ă ţ ţ

- Ah, so desu, Anjin-.«//;/ Apoi c pitanul strig :ă ă Keirei! S tr i i!ă ă ţ To i de pe nav , în afara samurailor, se înclinar spre Black-ţ ă ă

thorne în chip de salut. Mariko spuse:Acest ofi er i-a spus c pitanului c-ai salvat ;*ava in timpulţ ă

furtunii, Anjin-.vr//;. Nou nu ne-ai povestit despre furtun , nici despreă ăc l toria dumitale.ă ă

Nu era cine ştie ce de spus. N-a fost decît o furtun intre a îteaă ţaltele. Te rog, mul umeşte c pitanului şi spune-i c sînt fericit sa fiuţ ă ădin nou la bord. Intreab -l dac galera e gata s plece cind sosescă ă ăceilal i. Şi ad ug încet: Afl dac mai sînt uniforme gri jos.ţ ă ă ă ă

Ea f cu precum i se ceruse.ăC pitanul veni la ei şi ea-i ceru mai multe l muriri şi apoi, dup ce afl din spuseleă ă ă ă

c pitanului cit de însemnat era prezerna lui Blackthorne la bord, ea se înclin c treă ă ă ă Blackthorne:

- Anjin-iwz, el î i mul umeşte pentru c i-ai salvat nava şi zice caţ ţ ăe gata. Ad ug apoi încet: Despre restul nu ştie nimic.ă ă

Blackthorne privi spre rm. Nu se vedea nici urm de Buntaro sau de coloan spreţă ă ă miaz noapte. Samuraiul trimis în goan spre sud, c treă ă ă Santa Teresa, mai avea vreo sut deă iarzi pîn s ajung , dar înc nu putea fi z rit.ă ă ă ă ă

- Ce facem? spuse cînd nu mai putu suporta aşteptarea.Ea se întreba: E corabia în siguran ? Hot r şte.ţă ă ă

- Omul acela o s ajung acolo dintr-o clip într-alta. spuse ciă ă ă

privind la fregat .ă-Ce?El ar t cu mîna.ă ă- Acela: samuraiul!419- Ce samurai? îmi pare r u, dar nu pot s v d atît de departe^ă ă ă

Anjin-san. V d tot ce-i pe corabie, dar solda ii în gri, din fa , îi z rescă ţ ţă ăca prin cea . Care b rbat?ţă ă

El îi spuse ad ugind în latin :ă ă- Acum el e doar la cincizeci de paşi. Acum se vede. Avem nevoie

grabnic de ajutor. Cine d semnalul? E important, ar trebui dată ărepede.

- So ul meu se z reşte cumva? întreb ea în portughez .ţ ă ă ăEl cl tin din cap.ă ă

Şaisprezece uniforme gri stau între st pînul meu şi salvarea lui, îşi spuse ea. O Doamne,ă

ocroteşte-l.Apoi, încredin îndu-şi sufletul lui Dumnezeu, însp imîntat c putuse lua o hot rîreţ ă ă ă ă

greşit , se îndrept cu paşi şov ielnici spre cap tul pasarelei şi se pref cu c leşin .ă ă ă ă ă ă ăBlackthorne fu luat prin surprindere. îi v zu capul izbindu-i-se tare de traversele de lemn.ă

Cînd îşni spre ea, marinarii începur s se îngr m deasc , iar samuraii în gri din doc şi de peţ ă ă ă ă ă pun i se strînser în jurul lor. O ridic şi o duse înapoi prin mul ime spre dunet .ţ ă ă ţ ă

- Aduce i pu in ap . Ap ,ţ ţ ă ă ă hai?Marinarii se holbau la el f r s -n eleag . Disperat îşi scormoni mintea ca s g sească ă ă ţ ă ă ă ă

cuvîntul japonez. B trînul c lug r i-l spusese de cincizeci de ori. Dă ă ă oamne, care e?- Ah, mizu, mizii, hai?



-Ah,mizii!Hai,An]in-san.Un om plec în grab . Deodat se auzi un strig t de alarm .ă ă ă ă ăPe rm, treizeci dintre samuraii lui Toranaga deghiza iţă ţ înronini ieşeau în salturi din alee.

Samuraii în gri care urcau de pe chei se r sucir înapoi pe pasarel . Cei de pe dunet şi dină ă ă ă prov îşi întindeau gîturile ca s vad mai bine. Brusc cineva strig un ordin. Arcaşii puseră ă ă ă ă s ge ile în arcuri. To i samuraii de jos, în maro şi în gri, îşi traser s biile şi mai to i alergară ţ ţ ă ă ţ ă înapoi spre debarcader.

Bandi ii, strig unul dintre samuraii în maro. Era semnalul,ţ ă îndat cei doi samurai în maro de pe punte se desp r ir , unul mergînciă ă ţ ăspre prov , altul spre pup . Cei patru de pe uscat se r pîndir ină ă ă ăevantai, amesleeîndu-se cu samuraii în gri care aşteptau.

Sta i!ţ420Samuraii-/Wî//H ai lui Toranaga atacar . O s geat ii izbi pe un b rbat în piept şi el c zu caă ă ă ă ă

un bolovan. Imediat samuraiul în maro de la prov îl ucise pe arcaşul în gri, încerc şi peă ă cel lalt, dar acesta fu mai iute şi ei îşi încrucişar s biile, cel în gri strigînd c tre ceilal i,ă ă ă ă ţ prevenindu-i c fuseser înşela i. Samuraiul în maro de pe dunet îJ r nise grav pe unul dintreă ă ţ ă ă cei patru ai lui Ishido, dar ceilal i trei terminar iute cu el şi alergar c tre cap tul pasarelei,ţ ă ă ă ă împr ştiind marinarii din calea lor. Samuraii de pe chei luptau pe via şi pe moarte, cei în griă ţă copleşindu-i pe cei patru în maro, ştiind c fuseser tr da i şi c , în orice clip , şi ei aveau să ă ă ţ ă ă ă fie înghi i i valul atacatorilor. C petenia samurailor lui Ishido de pe punte, o matahal cu barbaţ ţ ă ă c runt , îşi a inti privirile c tre Blackthorne şi Mariko.ă ă ţ ă

- Omorî i-i pe tr d tori! url şi, cu un strig t de b t lie, atac .ţ ă ă ă ă ă ă ăBlackthorne îi v zuse pe to i privind în jos c tre Mariko, care înc z cea leşinat , dorin aă ţ ă ă ă ă ţ

de a ucide li se citea în ochi şi ştiu c , dac nu primesc repede ajutor, au s fie mor i amindoi,ă ă ă ţ iar sprijinul n-avea s vin din partea marinarilor: îşi amintea c numai samuraii puteau să ă ă ă lupte cu samuraii

îşi strecur stiletul în min şi-l arunc într-un arc prelung. Se opri în gîtul samuraiului.ă ă ă Ceilal i doi se n pustir asupra lui cu s biile ridicate. Blacktorne inea în rnîn cel de-al doileaţ ă ă ă ţ ă stilet f r s se dep rteze de ling Mariko, ştiind c n-ar îndr zni s-o lase f r ap rare. Cuă ă ă ă ă ă ă ă ă ă coada ochiului v zu c lupta de pe pasarel era aproape cîştigat . Doar trei solda i în gri maiă ă ă ă ţ rezistau pe puntea de dedesubt, doar aceştia trei opreau ajutorul s se reverse pe bord. Dac-ară putea r mîne în via cel pu in un minut, ar fi salva i amîndoi. Omoar -i, omoar -i pe tic loşi!ă ţă ţ ţ ă ă ă

Sim i, mai mult decît v zu, sabia venind spre gîtul lui şi s ri înapoi din calea ei. Unul dintreţ ă ă samuraii în gri încerc s -l împung cu sabia, cel lalt se opri ling Mariko cu sabia ridicat . înă ă ă ă ă ă clipa aceea, Blackthorne o v zu pe Mariko revenindu-şi. Ea se arunc în picioarele samuraiuluiă ă

luat pe nepreg tite trîntindu-l pe punte. Apoi n pustin-du-se spre samuraiul mort, îi smulseă ă sabia din mîna ce înc zvîcnea şi, cu un strig t, s ri în pozi ie de ap rare. Samuraiul în griă ă ă ţ ă izbutise s se ridice în picioare şi, urlînd de furie, înainta spre ea. Mariko se trase înapoi şi loviă curajoas , dar Blackthorne ştia c era pierdut , b rbatulă ă ă ă

421fiind prea puternic. Blackthorne izbuti s se fereasc de o alta lovitur mortal din parteaă ă ă ă

adversarului s u, îl izbi cu piciorul, şi-şi arunc stiletul asupra celui care o ataca pe Marikii.ă ă Lama ii lovi violent în spate, f cîndu-l s -şi greşeasc lovitura, dar Blackthorne se trezi peă ă ă dunet , încol it şi f r ajutor: un samurai în gri urca în fug sc rile dup el, iar cel lalt, careă ţ ă ă ă ă ă ă abia cîştigase lupta de la prov , venea în fug pe punte c tre el. S ri spre parapet ca s seă ă ă ă ă salveze în mare, dar alunec pe puntea lac de sînge.ă

Alb la fa ca varul, Mariko privea în sus spre samuraiul uriaş care înc o inea încol it ,ă ţă ă ţ ţ ă deşi se cl tina pe picioare şi via a se scurgea din el repede, dar nu îndeajuns de repede. îl loviă ţ cu toat puterea, dar el par lovitura, îi prinse sabia şi i-o smulse din mîn . îşi adun ultimeică ă ă ă puteri şi o atac în timp ce samurai-/w»/»7 n v leau pe pasarel peste cadavrele solda ilor înă ă ă ă ţ

gri. Unul se arunc asupra celui care o ataca pe Mariko, un altul slobozi o s geat spre dunet .ă ă ă ăS geata intr în spatele samuraiului în gri, dezechilibrîndu-l, şi sabia lui spintec acrul peă ă ă

ling Blackthorne, oprindu-se în parapet. Blackthorne încerc s se trag într-o parte, dară ă ă ă b rbatul îl prinse, îl trînli pe punte şi îşi încîrlig degetele spre ochii lui. O alt s geat îi lovi înă ă ă ă ă um r pe ce! de-al doilea samurai în gri, iar acesta sc p sabia din mîn , urlînd de durere şiă ă ă ă furie, tr gînd în zadar de coada s ge ii. A treia s geat îl f cu s se-nvîrt în loc. Sîngele îi işniă ă ţ ă ă ă ă ă ţ din gur şi, ineeîndu-se, cu ochii holba i, bîjbîi dup Blackthorne şi c zu peste el, in timp ceă ţ ă ă ultimul samurai în gri se repezi cu un pumnal scurt în mîn . Lovitura porni. Blackthorne eraă f r putere, dar o mîn de prieten prinse bra ul cu pumnal, apoi capul duşmanului zbur de peă ă ă ţ ă umeri şi un jet puternic de singe îşni în sus. Amîndou cadavrele fur îndep rtate de pe el şiţ ă ă ă



Blackthorne fu ridicat în picioare. Ştergîndu-şi fa a de sînge, o v zu ca prin cea pe Marikoţ ă ţă întins pe punte, samurai-/»/»/»/ invîrtindu-se în jurul ei. îi d du la o parte pe cei care-iă ă sprijineau şi porni împleticindu-se c tre ea, dar genunchii îl l sar şi leşina.ă ă ă

422CAPITOLUL 25Zece minute bune îi trebuiser lui Blackthorne s recapete îndeajuns de mult putere caă ă ă

s stea în picioare neajutat. în tot acel r stimpă ă roninii-samurai îi omorîser pe cei grav r ni i şiă ă ţ

aruncaser cadavrele în mare. Cei şase samurai în maro şi to i samuraii în gri muriser . Navaă ţ ă fusese cur at şi preg tit pentru plecare imediat , marinarii fuseser trimişi la rame şi al iiăţ ă ă ă ă ă ţ st teau lîng babale, aşteptînd s slobozeasc parîmele de amaraj. Toate tor ele fuseseră ă ă ă ţ ă stinse. Cî iva samurai fuseser trimişi în recunoaştere de-a lungul rmului, spre nord, s -i iasţ ă ţă ă ă în cale lui Buntaro. Grosul oamenilor lui Toranaga se gr bea c tre sud, cam la dou sute deă ă ă paşi mai departe, lîng un dig de piatr , unde ocupar o pozi ie,puternic de ap rare împotrivaă ă ă ţ ă ă celor o sut de samurai în gri de la fregat , care, v zînd atacul, se apropiau în goan .ă ă ă ă

Dup ce totul pe bord fu cercetat şi r scercetat, c pitanul îşi duse mîinile pîlnie la gur şiă ă ă ă strig spre rm. Imediat, mai mul i samurai deghiza i înă ţă ţ ţ ronini, comanda i pe Yabu, ap rurţ ă ă din întuneric şi se r spîndir în evantai, ca nişte bariere protectoare, spre nord şi sud. Atunciă ă ap ru Toranaga şi porni încet c tre pasarel , singur. Aruncase chimonoul de femeie şi pelerinaă ă ă neagr de c l torie şi-şi ştersese fardurile. Acum purta armura şi peste ea un chimonouă ă ă simplu, maro, şi s biile la brîu. Golul din spatele lui era închis de ultimele^sale str ji şi falangaă ă se puse în mişcare, cu pas m surat, c tre debarcader.ă ă

Tic losul! gîndi Blackthorne. Eşti un tic los crud, lipsit de inim , dar ai m re ie, nu încapeă ă ă ă ţ nici o îndoial în privin a asta.ă ţ

Mai devreme o v zuse pe Mariko dus jos, ajutat de o femeie tîn r şi presupusese că ă ă ă ă ă era r nit , dar nu grav, pentru c to i samuraii grav r ni i sînt omorî i pe loc, dac ei nu voră ă ă ţ ă ţ ţ ă sau nu pot s se omoare singuri, iar ea era samurai.ă

N-avea deloc putere în mîini, dar se prinse de timon şi se ridic ajutat de un marinar şi seă ă sim i mai bine, briza uşoar îndep rtîndu-i grea a. Cl tinîndu-sc pe picioare, înc ame it, îlţ ă ă ţ ă ă ţ urm ri cu privirea pe Toranaga.ă

423Deodat din donjon îşni o explozie de lumin şi se auzir slab b t ile clopotelor deă ţ ă ă ă ă

alarm . Apoi, de pe zidurile castelului începur s se-nal e c tre cer focuri. Focuri de alarm .ă ă ă ţ ă ăIisuse, pare c s-a aflat vestea, trebuie s se fi auzit despre fuga lui Toranaga!ă ăIn t cerea des vîrşit îl v zu pe Toranaga întorcîndu-şi capul şi privind în urm . Luminileă ă ă ă ă

începur s lic reasc în tot oraşul. F r grab , Toranaga se întoarse din nou spre galer şiă ă ă ă ă ă ă ă urc la boă rd.

Vîntul aduse dinspre nord strig te îndep rtate. Buntaro! El trebuie s fie, cu restulă ă ă coloanei. Blacktorne scrut întunericul adine al nop ii, dar nu v zu nimic. Spre sud, spa iul golă ţ ă ţ dintre atacatorii în gri şi samuraii în maro, aşeza i în pozi ie de ap rare, se micşora repede.ţ ţ ă Cînt ri din ochi cele dou grupuri. Aproape egale, acum. Dar pentru cît vreme?ă ă ă

- Keirei! To i de la bord îngenunchiar şi se plecar adînc cînd Toranaga urc pe punte. Toranagaţ ă ă ă

f cu un semn lui Yabu, care venea în urma lui. Imediat Yabu lu comanda, dînd ordinele deă ă plecare. Cincizeci de samurai din falang se c rar în fug pe pasarel , ca s ia pozi ii deă ăţă ă ă ă ă ţ ap rare, cu fa a spre rm şi s ge ile în arcuri.ă ţ ţă ă ţ

Biackthorne sim i pe cineva tr gîndu-l de mînec .ţ ă ă-Anjin-san!- HailSe uit nedumerit spre c pitan. Omul slobozi un val de cuvinte, ar tînd spre timon .ă ă ă ă

Biackthorne îşi d du seama c omul credea c el fusese pus s conduc corabia şi cereaă ă ă ă ă îng duin a s ridice ancora.ă ţ ă

- Hai, c pitan-.OTî, r spunse. Sus ancora!ă ă Isogi! Da, foarterepede, îşi spuse, mirîndu-se cum de-şi amintise cuvintul atît de uşor.

Galera se desprinse lin de debarcader, ajutat de vint şi de priceperea vîslaşilor. Atunciă Biackthorne v zu departe, pe rm, samuraii în gri ajungînd la dig şi începînd o înc ierareă ţă ă tumultuoas . In acel moment, din spatele unui şir de b rci trase la mal, se ivir in fugi dină ă ă întuneric trei b rba i şi o fat , încleşta i în lupt cu nou samurai în gri. Biackthorne îiă ţ ă ţ ă ă recunoscu pe Buntaro şi pe slujnica Sono.

Buntaro conducea retragerea c tre debarcader, cu sabia-i plin de sînge, şi o mul ime deă ă ţ s ge i înfipte în spatele şi în pieptul armurii.ă ţ

424



Fata era înarmat cu o suli , dar se-mpleticea, cu r suflarea t iat . Plin de curaj, unulă ţă ă ă ă dintre samuraii în maro se opri s acopere retragerea. Samuraii în gri trecur peste el. Buntaroă ă alerga în sus pe trepte, cu fata şi cu ultimul samurai în maro ling el, apoi se întoarse şi lovi înă solda ii în gri ca un taur turbat. Primii doi se pr buşir de pe digul înalt de zece picioare; unulţ ă ă îşi rupse şira spin rii de pietrele de dedesubt, cel lalt c zu urlînd, cu bra ul drept retezat.ă ă ă ţ Samuraii în gri şov ir o clip dîndu-i fetei r gaz s -şi ridice suli a, dar to i de pe bord ştiau că ă ă ă ă ţ ţ ă e doar un simplu gest. Ultimul samurai în maro îşni pe ling st pînul s u şi se arunc cu capulţ ă ă ă ă

în piept asupra duşmanului. Samuraii în gri îl h cuir , apoi atacar în mas .ă ă ă ăArcaşii de pe nav traser salv dup salv , omorînd sau schilodind pe to i samuraii în gri,ă ă ă ă ă ţ în afar de doi. O sabie ricoşa din coiful lui Buntaro în um rul armurii. Buntaro îşi izbi duşmanulă ă in barb cu bra ul înz oat, frîngîndu-i gîtul, şi se arunc asupra ultimului.ă ţ ă ă

Acesta muri şi el.Fata era acum în genunchi, încercînd s -şi trag sufletul. Bună ă taro nu pierdu timp s vadă ă

dac to i solda ii în gri erau mor i. Le t ie pur şi simplu capetele cu cîte o singur lovitură ţ ţ ţ ă ă ă perfect de sabie si apoi, cînd debarcaderul fu complet cur at de duşmani, se întoarse spreă ăţ mare, flutur mîinile c tre Toranaga, istovit, dar fericii. Toranaga îi râspuse la felă ă de îhcîntat.

Nava era la dou zeci de iarzi de debarcader, dep rtindu-se din ce in ce.ă ă- C phan-sună ! strig Blacklhorne dind din miini insistent. înapoiă

la debarcader. Isogi!Supus, câpi^nul strig comenzile. Toate vîslele se oprir şi începur sa bat tipa înapoi.ă ă ă ă

Imediat Yabu urc pe dunct şi se r sti la c pitan. Ordinul era limpede. Galera nu trebuia s seă ă ă ă ă întoarc .ă

- E destui timp, pentru Dumnezeu. Privi i!ţBlackthorne ar t spre p mîntul b t torit, gol şi la digul undeă ă ă ă ă roninii ineau pieptţ

samurailor în gri.Dar Yabu cl tin din cap.ă ăDistan a pîn la rm era acum de treizeci de iarzi şi mintea lui Blackthorne începu s urleţ ă ţă ă

- ce-i cu tine, la c Buntaro, b rbatul ei!ă ă425- Nu po i s -l laşi s moar , e unul de-ai noştri, strig c tre Yabuţ ă ă ă ă ă

şi la ceilal i de pe riav . E el! Buntaro! Se-ntoarse spre c pitan: înapoi,ţ ă ăacolo! hogi!

De data asta marinarul d du din cap neputincios şi men inu direc ia, iar şeful vîslaşiloră ţ ţ continu s bat în toba uriaşe.ă ă ă

Blackthorne alerg spre Toranaga, care era cu spatele la el, scrutînd rmul şiă ţă debarcaderul. Imediat patru samurai din garda lui ieşir în calea pilotului, cu s biile ridicate. Elă ă

strig :ă Toranga-.rawtf! Dozo! Porunci i navei s întoarc ! Acolo!ţ ă ă Dozo- v rog! Mege i înapoi!ă ţ

Iye, Ariym-san. Toranaga ar t pe rînd c tre focurile de alarm de pe zidurile castelului şi c tre dig, apoi îiă ă ă ă ă

întoarse hot rît spatele.ă- De ce, laşi împu i i... începu Blackthorne, dar se opri. Apoi îşniţ ţ ţ

spre parapet şi se aplec peste el. Inoaaat ! url cît îl inea gura, dîndă ă ă ţdin mîini ca un înot tor. înoat , pentru Dumnezeu!ă ă

Buntaro în elese. O ridic pe fat în picioare, îi vorbi şi-o împinse uşor spre margineaţ ă ă debarcaderului, dar ea ip şi se l s în genunchi în fa a lui. Era limpede c nu ştia s înoate.ţ ă ă ă ţ ă ă

Blackthorne se uit disperat în jur. Nu era timp s lanseze o barc . Era mult prea departeă ă ă ca s arunce o parîm . N-avea destul putere ca s înoate pîn acolo şi înapoi. N-avea centuriă ă ă ă ă■ de salvare. în cele din urm alerg spre cei mai apropia i vîslaşi, doi la fiecare ram lung , şi-iă ă ţ ă ă opri din tras. Toate ramele de la babord ieşir din ritm, lovindu-se una de alta. Galera seă

cl tin greoaie, ramele se oprir şi Blackthorne le arat vîslaşilor ce voia.ă ă ă ăDoi samurai înaintar s -l opreasc , dar Toranaga le porunci s plece. Laolalt cu patruă ă ă ă ă

dintre marinari, Blackthorne arunc vîsla ca pe-o s geat peste bord. Aceasta pluti o vremeă ă ă prin aer, apoi atinse perfect apa şi propria-i iner ie o duse spre debarcader.ţ

Atunci se auzi un strig t de victorie dinspre dig. Din oraş cură geau ajutoare pentru samuraii în gri şi, deşi /wz/nn-samurai ineau piept celor care-i atacau, peste pu in timp rîndurile lorţ ţ aveau s fie str punse.ă ă

- Haide, stig Blackthorne.ă Isogiii!426Buntaro ridic fata, ar t spre ram , apoi mai departe c tre nav . Ea se înclin f r vlag .ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă



El o l s şi-şi concentra toat aten ia asupra b t liei, cu picioarele-i mari proptite înă ă ă ţ ă ă debarcader.

Fata strig o dat c tre corabie. îi r spunse o voce de femeie şi atunci s ri. Capul îi ap ruă ă ă ă ă ă la suprafa a apei. B tu apa cu mîinile dup vîsl şi se încleşta de ea. Vîsla îi suport uşorţ ă ă ă ă greutatea şi ea începu s dea din picioare îndreptîndu-se c tre galer . Un val mic o prinse dină ă ă urm , aducînd-o mai aproape de galer . Apoi teama o f cu s sl beasc strînsoarea mîinilor şiă ă ă ă ă ă sc p rama, care se îndep rt luat de valuri. Fata se zb tu o clip , ce p ru f r sfirşit, apoiă ă ă ă ă ă ă ă ă ă

disp ru sub ap .ă ăŞi nu mai reveni la suprafa .ţăBuntaro era acum singur pe dig şi urm rea b t lia. Dinspre sud veneau înt riri pentruă ă ă ă

samurau în gri, printre ele şi cavalerie, şi ştia c în curînd digul avea s fie înghi it de o mareă ă ţ de oameni. Cercet atent nordul, vestul şi sudul. Apoi întoarse spatele b t liei şi porni spreă ă ă cap tul debarcaderului. Galera era în siguran , la şaptezeci de iarzi în larg, nemişcat ,ă ţă ă aşteptînd. Toate b rcile de pescuit p r siser de mult împrejurimile şi se ineau cît maiă ă ă ă ţ departe cu putin , pe lîng amîndou malurile portului, cu luminile de drum str lucind ca totţă ă ă ă atî ia ochi de pisic în întunericul nop ii.ţ ă ţ

Ajuns la cap tul debarcaderului, Buntaro îşi scoase coiful, arcul, tolba cu s ge i şi parteaă ă ţ de sus a armurii şi le puse lîng tocurile s biilor. Sabia pentru ucidere şi sabia scurt , ambeleă ă ă scoase din teac , le aşez deoparte. Apoi, dezbr cat pîn -n brîu, îşi arunc în mareă ă ă ă ă echipamentul. Cercet plin de respect sabia lung , apoi o arunc cu toat putereaă ă ă ă departe, înlarg. Ea disp ru cu un plesc it abia auzit.ă ă

Se înclina ceremonios c tre galer şi c tre Toranaga, care urc deîndat pe dunet , deă ă ă ă ă ă unde putea fi v zut. Se înclin şi el la rîndul să ă ău.

L*umina lunii str luci scurt pe lam cînd Buntaro îngenunche şi-şi aşez cu grij sabiaă ă ă ă scurt pe pietrele din fa a lui. R mase nemişcat, ca şi cum s-ar fi rugat, cu fa a spre galer .ă ţ ă ţ ă

Ce dracu' aşteapt ? murmur Blackthorne pe galera nefirescă ăde t cut f r sunetul de tobei. De ce nu sare în ap ?ă ă ă ă ă

Se preg teşte s -şi facă ă ă seppuku.427Mariko st tea al turi, sprijinit de o tîn r femeie.ă ă ă ă ăIisuse, Mariko, eşti teaf r ?ă ăDa, spuse ea, abia ascultîndu-l, cu chipul r v şit, dar nu maiă ă

pu in frumoas din pricinaţ ă asta. îi v zu bandajul încropit de pe bra ul sting, ling um r, de unde mîneca-i fusese smuls .ă ţ ă ă ă

Mîna îi atîrna legat de gît cu o fişie de material rupt dintr-un chimonou. Bandajul era p tată ă ă de sînge şi o pic tur i se prelingea pe bra .ă ă ţ

Sînt atît de bucuros... Abia atunci îşi d du seama ce spusese ea.ăSeppukul Are de gînd s se omoare? De ce? Are destul timp s ajungă ă ăaici! Dac nu ştie s -noate, uite... e o ram care-o s -l in uşor. Acolo,ă ă ă ă ţ ălîng debarcader, o vezi? N-o vezi?ă

Da, dar so ul meu ştie sţ ă înoate, Ar\]m-san, spuse ea. To iţofi erii seniorului Toranaga trebuie - trebuie s înve e - neap rat. Darţ ă ţ ăel s-a hot rît s nu înoate.ă ă

Pentru numele lui Iisus, de ce?Agita ia de pe rm crescu brusc, cîteva muschete trosnir şi zidul ap r torilor fuţ ţă ă ă ă

str puns. Ci iva dintre rom'/în-samurai se traser înapoi şi începu iar o s lbatic lupt corp laă ţ ă ă ă ă corp. De data asta capul coloanei inamice fu oprit şi respins .ă ă

Pentru Dumnezeu, spune-i s -noate!ăNu vrea Anfin-san. Se preg teşte s moar .ă ă ăDac vrea s moar , Iisuse, de ce nu merge acolo? Degetul luiă ă ă

Blackthorne ar t c tre locul luptei. De ce nu-şi ajut oamenii? Dacă ă ă ă ă

vrea s moar , de ce nu moare luptîndă ă ca un b rbat?ăSprijinindu-se de tîn ra femeie, Mariko nu-şi desprindea ochii de pe debarcader.ăPentru c ar putea fi capturat şi, dac-ar înota, de asemeni ară

putea fi capturat şi-atunci duşmanul l-ar batjocori, i-ar face lucruri îngrozitoare în fa a oamenilor de rînd. Un samurai nu poate r mîncţ ăsamurai dac e prins. Asta e cea mai cumplit dezonorare - s fii prinsă ă ăviu de duşman -, aşa c so ul meu face ceă ţ unbârbat, un samurai, trebuies fac . Un samurai moare cu demnitate, c ci ce înseamn via aă ă ă ă ţpentru un samurai? Absolut nimic. Toat via a e suferin ,ă ţ ţă neh? Estedreptul şi datoria lui s moar cu cinste, de fa cu martori.ă ă ţă



Ce irosire prosteasc , spuse Blackthorne printre din i.ă ţ428Ai r bdare cu noi,ă An]in-san.R bdare, pentru ce? Pentru mai multe minciuni? De ce n-aiă

încredere în mine? N-o merit? M-ai min it, nu-i aşa? Te-ai pref cutţ ăc leşini şi sta a fost semnalul. Nu-i aşa? Te-am întrebat şi dumneataă ăai min it.ţ

Mi s-a poruncit - a fost un ordin pentru a te ap ra. Bineîn elesă ţc am încredere în dumneata.ăAi min it, zise, ştiind c întrece m sura, dar nu-i mai p sa,ţ ă ă ă

îngre oşat de nep sarea nebuneasc fa de via , înjind dup somnţ ă ă ţă ţă ţ ăşi linişte, dup propria lui hran , dup propria-i b utur , după ă ă ă ă ăpropria-i corabie şi dup oamenii s i. To i sînte i nişte animale, spuseă ă ţ ţ în englez , ştiind c nu erau, şi se îndep rt .ă ă ă ă

Ce spunea, Mariko-jwî? întreb tîn ra femeie ascunzindu-şi cuă ăgreu dezgustul. Era cu jum tate de cap mai înalt decît Mariko, cuă ăoasele mai mari şi cu fa a p trat , cu din ii mici şi ascu i i ca nişte ace.ţ ă ă ţ ţ ţSe numea Usagi Fujiko, era nepoata lui Mariko şi avea nou sprezeceăani.

Mariko îi spuse.Ce om îngrozitor! Ce purt ri necioplite! Dezgust tor,ă ă nehl

Cum po i indura s stai ling el? .ţ ă ăPentru c i-a salvat onoarea st pînului nostru. F r curajul lui,ă ă ă ă

sînt sigur c seniorul Toranaga ar fi fost prins - şi noi împreun cu el.ă ă ăAmîndou femeile se cutremurar .ă ăZeii s ne apere de o asemenea ruşine! Fujiko arunc o privireă ă

c tre Black horne, care st tea pe punte, sprijinit de parapet, cuă ţ ăprivirea a intit c tre rm. îl cercet pentru o clip . Seam n cu oţ ă ă ţă ă ă ă ămaimu aurie, cu ochi albaştri - o creatur cu care s însp imîn iţă ă ă ă ţcopiii. înfior tor,ă neh ? Fujiko se cutremur , îşi mut gîndurile de la elă ăşi privi din nou spre Buntaro. Dup o clip spuse: î i pizmuiesc so ul,ă ă ţ ţMariko-iW!.

Da, r spunsp-tris Mariko. Dar aş vrea s aib un secondantă ţ ă ăcare s -l ajuteă .

Dup datin , laă ă seppuku asista întotdeauna un alt samurai, stînd pu in mai înapoia celuiţ îngenunchiat, ca s -l decapiteze dintr-o sină gur lovitur , înainte ca agonia s devin deă ă ă ă

neîndurat şi de429necontrolat, incit s -l umileasc pe om în clipa suprem a vie ii sale. Neseconda i, pu iniă ă ă ţ ţ ţ

b rba i puteau s moar f r s se umilească ţ ă ă ă ă ă ăKartna, spuse Fujiko.Da. Mi-e mil de el. Era singurul lucru de care se temea - că ă

n-o s aib un secondant.ă ăNoi sîntem mai norocoase decît b rba ii,ă ţ nehiFemeile samurai îşi f ceauă seppuku str pungîdu-şi gîtul cu stiletul, aşa c n-aveau nevoieă ă

de ajutor.- Da, spuse Mariko.ipete şi strig te de lupt ajunser pîn la ele purtate de vînt, ab tîndu-le aten ia.Ţ ă ă ă ă ă ţ

Rîndurile celor de pe dig fuseser str punse iar şi. O companie mic , de cincizeci de samurai-ă ă ă ăro/i/n/ ai lui Toranaga veni în goan din nord, ca s dea ajutor; printre ei se aflau şi cî ivaă ă ţ c l re i. Din nou atacul fu oprit cu s lb ticie şi n v litorii fur respinşi, cîştigîndu-se înc pu ină ă ţ ă ă ă ă ă ă ţ

timp. Timp pentru ce? se întreb Blackthorne cu am r ciune. Toranaga e acum în siguran . Eă ă ă ţă

în largul m rii. El v-a tr dat pe to i.ă ă ţ Toba începu iar.Ramele muşcar apa, prova se afund şi porni s despice valurile, iar în urma navei ap ruă ă ă ă

o und înspumat . Focurile de alarm înc mai ardeau pe zidurile castelului. Apoape tot oraşulă ă ă ă se trezise.

Grupul principal al samurailor în gri atac digul. Ochii lui Blackthorne se îndreptar c treă ă ă Buntaro.

- S rman tic los! spuse în englez . S rman tic los nerod!ă ă ă ă ă



Se întoarse pe c lcîie, cobori scara din tambuchi şi se îndrept de-a lungul pun iiă ă ţ principale spre prov , s priveasc bancurile de nisip din fa . Nimeni, în afar de Fujiko şiă ă ă ţă ă c pitan, nu-l v zu p r sind duneta.ă ă ă ă

Vîslaşii tr geau foarte disciplina i şi galera se îndep rta tot mai mult. Marea era liniştit ,ă ţ ă ă vîntul blind. Blackthorne îi sim ea gustul s rat şi-i f cea pl cere. Atunci v zu b rcileţ ă ă ă ă ă îngr m dindu-se la ieşirea din rad , o leghe înaintea lor. B rci de pescuit, întradev r, dară ă ă ă ă ticsite cu samurai.

- Sîntem încercui i, strig tare, b nuind c erau duşmani.ţ ă ă ăUn fior st b tu toat nava. To i care urm reau lupta de pe rm se mişcar ca laă ă ă ţ ă ţă ă comand .ă

430Blackthorne privi înapoi. Samuraii în gri cur au f r grab digul, în timp ce al ii seăţ ă ă ă ţ

îndep rtau spre deba ader, c tre Buntaro, dar patru c l re i - în maro - veneau in galopă ă ă ă ţ dinspre nord, peste p mîntul b t torit, cu un.al cincilea cal legat de-al celui din frunte. Acestă ă ă b rbat urc treptele largi, de piatr , ale debarcaderului şi porni în goan de-a lungul lui cuă ă ă ă calul de schimb al turi. Ceilal i trei îşi îndreptar caii spre samuraii în gri, care se apropiau.ă ţ ă Privise şi Buntaro în jur, dar r mase îngenunchiat, şi, tind omul struni calul în spatele s u, îiă ă f cu semn s plece şi ridic pumnalul cu ambele mîini, cu lama îndreptat spre el. Imediată ă ă ă Toranaga îşi duse palmele pilnie la gura şi strig :ă

- Buntaro-.ra/î! Pleac cu ei acum! încearc s scapi!ă ă ăStrig tul pluti pe deasupra apei şi fu rep at, şi atunci Buntaro îl auzi desluşit. Şov i,ă ă

descump nit, cu pumnalui a aceeaşi pozi ie. Din nou strig tul insistent şi poruncitor.ă ţ ăCu un efort, Buntaro se smulse din moaue şi contempl rece via a şi fuga ce i seă ţ

poruncise. Primejdia era uriaş . Mai bine mor aici, îşi spuse. Toranaga nu ştie asta? Aici e oă moarte onorabil . Acolo, prins aproape cu siguran . Unde s fugi? Trei sute deă ţă ă ri, tot drumulpîn la Yedo? Sigur ai s fi prins!ă ă

îşi sim i puterea bra ului, v zu pumnalul sigur, neşov itor, cu vîrful ascu it, deasupraţ ţ ă ă ţ pîntecului s u dezgolit, şi-şi dori cu ardoare agonia eliberatoare a mor ii. în sfirşit, moarteaă ţ care s isp şeasc toat ruşinea: ruşinea îngenuncherii tat lui s u în fa a stindarduluiă ă ă ă ă ă ţ Toranaga, cînd ei ar fi trebuit s fi r mas credincioşi lui Yaemon, moştenitorul lui Taiko, aşaă ă cum juraser s fac ; ruşinea de a fi ucis atî ia b rba i care slujiser cu cinste cauza lui Taikoă ă ă ţ ă ţ ă împotriva uzurpatorului Toranaga; ruşinea femeii, Mariko, şi a singurului s u fiu, amîndoi p ta iă ă ţ pentru totdeauna, fiul din pricina mamei şi ea din pricina tat lui ei, asasinul monstruos, Akechiă Jinsai. Şi ruşinea de a şti c , din pricina lor, numele lui a fost întinat pe vecie.ă

Cîte chinuri n-am îndurat din pricina ei?Sufletul lui cerea uitarea. Acum, cînd se afla atît de aproape, de uşor şi onorabil. Via aţ

urm toare va fi mai bun : cum ar putea fi mai reaă ă ?431

ICu toatre astea, puse jos pumnalul şi se supuse, aruncîndu-se din nou în genunea vie ii.ţ

Seniorul s u îi poruncise ultima suferin a şi hot rîse s amîne încercarea lui de a-şi aflaă ţ ă ă liniştea. Ce alt menire are un samurai decît s se supun ?ă ă ă

S ri în picioare, se arunc în şa, îşi înfipse c lcîiele în burta calului şi porni în goană ă ă ă împreun cu cel lalt b rbat. Al iă ă ă ţ ronini c l ri ieşir în galop din întunericul nop ii s le acopereă ă ă ţ ă retragerea şi s resping avangarda samurailor în gri. Apoi disp rur şi ei, urm ri i de cî ivaă ă ă ă ă ţ ţ samurai c l ri.ă ă

întreaga nav izbucni în rîs.ăDe bucurie Toranaga izbea parapetul cu pumnul, Yabu şi samuraii urlau. Chiar şi Mariko

rîdea.- Un b rbat a sc pat, dar cum r mîne cu to i mor ii? strig Blackthorne furios. Privi i peă ă ă ţ ţ ă ţ

rm, acolo trebuie s fie trei, patru sute de cadavre.ţă ă Privi i-le, pentru Dumnezeu! ţ Dar strig tele lui fur acoperite de hohotele de rîs.ă ăApoi straja din prov d du alarma. Şi rîsul se stinse.ă ă432CAPITOLUL 26 Toranaga spuse liniştit:- Putem s str batem printre ele, c pitane?ă ă ăPrivea b rcile pesc reşti grupate la cinci sute de iarzi în fa şi culoarul ademenitor l sată ă ţă ă

între ele.Nu, Alte .ţă



N-avem de ales, spuse Yabu. Nu e nimic altceva de f cut.ăSe uit înapoi c tre mul imea de samurai în gri care aşteptau pe rm şi pe debarcader,ă ă ţ ţă

vorbele lor de batjocur ajungînd slab pîn la ei, purtate de vînt.ă ă Toranaga şi Yabu se aflau acum pe teug . Toba fusese redus la t cere şi galera seă ă ă

leg na pe o mare calm . To i de la bord aşteptau s afle ce avea s se hot rasc . Ştiau că ă ţ ă ă ă ă ă fuseser prinşi în curs , c îi pîndea n pasta - pe rm, în larg, şi chiar acolo unde se aflau.ă ă ă ă ţă Plasa avea s se strîng din ce în ce şi aveau s fie prinşi. Dac era nevoie, Ishido puteaă ă ă ă

aştepta zile în şir. Yabu fierbea. Dac porneam spre ieşirea din rad îndat ce-am pus piciorul pe punte, înă ă ă loc s pierdem un timp pre ios cu Buntaro, acum ne-am fi aflat în siguran în larg, îşi spuse.ă ţ ţă Toranaga nu mai e în toate min ile. Ishido o s cread c l-am tr dat. Nu pot face nimic, afarţ ă ă ă ă ă doar dac ne croim drum luptînd, dar chiar şi atunci sînt obligat s lupt pentru Toranagaă ă împotriva lui Ishido. Nu pot face nimic. Doar s -i dau lui Ishido capul lui Toranaga.ă Neh? Astate-ar face regent şi i-ar aduce Kwanto,ţ nehl Şi apoi, cu şase luni la îndemîn şi cu samuraiiă înarma i cu muschete, de ce nu chiar Preşedintele Consiliului Regen ilor? Sau de ce nu maiţ ţ mult! Elimin -l pe Ishido şi ajungi General Suprem al Moştenitorului, Protector al Imperiului iă ţ guvernator al castelului Osaka, generalul care st pîneşte toat bog ia legendar din donjon,ă ă ăţ ă cu puteri depline asupra imperiului, cit timp Yaemon e minor şi dup aceea, al doilea la putereă după Yaemon. De ce nu?

Sau chiar cea mai mare prad dintre toate.ă Shogun. înl tur -lpe Yaemon, apoi ai s fiă ă ă shogun.

Totul cu ajutoruHmui singur cap şi al unor zei binevoitori.433

■

■

Yabu sim ea cum i se înmoaie genunchii pe m sur ce gîndurile i se avîntau mai departe.ţ ă ă Atît de uşor de f cut, gîndi, dar n-ai cum s -i iei capul şi s scapi - înc .ă ă ă ă

- Ordon s se treac la posturile de lupt , comand în cele din urm Toranaga.ă ă ă ă ă ă în timp ce Yabu d du ordinele şi samuraii începur s se preg teasc , Toranaga îşiă ă ă ă ă

îndrept aten ia c tre barbar, care se afla înc ling teug , unde se oprise cînd fusese dată ţ ă ă ă ă ă alarma, rezemindu-se de arborele trinchet.

Aş vrea s -l pot în elege, gîndi. Acum atît de curajos şi-n clipa urm toare atît de slab.ă ţ ă Acum nespus de pre ios, şi peste o clip atît de nefolositor. Acum gata s ucid şi-n clipaţ ă ă ă urm toare laş. Acum supus şi peste o clipa primejdios. E b rbat şi femeie, Yang şi Yin. E ună ă amestec de purt ri de neb nuit, care se bat cap în cap.ă ă

Toranaga îl urm rise atent în timpul fugii din castel, în timpul ambuscadei şi dup aceea.ă ă Auzise de la Mariko, de la c pitan şi de la ceilal i ce se întîmplase în timpul luptei pe nav . Cuă ţ ă cîteva clipe mai înainte, fusese martorul uluitoarei mînii şi apoi, cînd i se poruncise lui Buntaros plece, îi auzise strig tul şi, privindu-l printre gene, îi v zuse fa a strîmbîndu-se urît, iar după ă ă ţ ă aceea, cînd ar fi trebuit s rîd , pe chipul lui nu fusese decît mînie.ă ă

De ce s nu rîzi cînd i-ai întrecut duşmanul în şiretenie? De ce s nu rizi, ca s te cure i deă ţ ă ă ţ triste e, cîndţ karma întrerupe moartea frumoas a unui adev rat samurai, cîndă ă karmapricinuieşte moartea f r rost a unei fete frumoase? Nu doar prin rîs ajungem una cu zeii şiă ă putem îndura astfel via a şi trece peste toat groz via, irosirea şi suferin a ei, aici, pe p mînt?ţ ă ă ţ ă Ca în noaptea asta, cînd i-am privit pe to i acei b rba i bravi care şi-au împlinit destinul aici, peţ ă ţ

rm, în noaptea blinda, oţă karma orînduit lor cu o mie de vie i în urm sau poate chiar numaiă ţ ă cu o singur via .ă ţă

. Nu doar prin rîs putem s r mînem oameni?ă ăDe ce pilotul mi-şi d seama c şi el e condus deă ă karma, aşa cum sînt şi eu, cum sîntem

to i, aşa cum a fost şi acel Iisus Cristos, pentru c adev rul e c numaiţ ă ă ă karma lui l-a f cut să ă moar dezonorat, ca un criminal de rînd printre al i criminali, pe dealul despre care vorbescă ţ preo ii barbari.ţ

434 Totul e karma.Ce barbarie s ba i în cuie un om pe o bucat de lemn şi s aştep i s moar . Sînt mai r iă ţ ă ă ţ ă ă ă

decît chinezii, c rora le place s supun omul la cazne.ă ă ăIntreab -l;ă Yabu-san! spuse Toranaga.Alte ?ţă întreab -l pe pilot cee de f cut. Asta nu e o lupt pe mare?ă ă ă

N-ai spus c e un geniu pe mare? Bun, s vedem dac ai dreptate.ă ă ă



Las -l s-o dovedeasc .ă ăBuzele lui Yabu se strînser într-o linie crud . Toranaga îi sim i teama şi asta-l încînt .ă ă ţ ă- Mariko- fl«, se r sti Yabu, întreab -l pe pilot cum s ieşim, cumă ă ă

s r zbatem printre b rcile aă ă ă lea.Supus , Mariko se dep rta de parapet, înc sprijinit de fat .ă ă ă ă ă- Nu mai e nevoie, acum totu-i în ordine, Fujiko-i-an, îi spuse.

Mul umesc.ţ

Fujiko o l s s plece şi-l privi dezgustat pe Blackthorne. R spunsul lui fu scurt.ă ă ă ă ăEl zice "cu tunurile", Yabu-san, spuse Mariko.Spune-i c e nevoie de ceva mai bun decît asta, dac vrea s -şiă ă ă

p streze capul pe umeri!ă- Trebuie s avem r bdare cu el,ă ă Yabu-san, îl întreupse

Toranaga. Mariko- san, spune-i politicos: "Din p cate, n-avem nici unătun. Mai e vreo alt cale de ieşire? Pe uscat e cu neputin ." îmiă ţăt lm ceşti întocmai ce r spunde. întocmai.ă ă ă

Mariko f cu ce i se ceruse.ă- îmi pare r u, st pîne, dar el spune, nu. Chiar aşa:■ ă ă !'Nu". F r polite e.ă ă ţ

Toranaga îşi d du eşarfa la o parte şi se scarpin sub armur .ă ă ăEi bine, spuse el bine dispus, dacă Anj'm-san zice tunuri - şi el

e cel care se pricepe -, atunci tunuri s fie. C pitane, mergi acolo!ă ăDegetu-i butuc nos şi aspru îşni spre fregata portughez . Preg teşte-ă ţ ă ăi oamenii,ţ Yabu-san. Dac barbarii din sud n-o s -mi împrumuteă ă

tunurile lor, atunci va trebui s le iei dumneata. Vrei, nu?ăCu foarte mare pl cere, spuse Yabu moale.ăAi avut dreptate, e un geniu.435Dar domnia-ta ai g sit ieşirea, Toranaga-san.ăE uşor de g sit calea cînd sînt date r spunsurile,ă ă nehl Care e

r spunsul pentru castelul Osaka, Aliatule?ăNu e nici unul. Aici Taiko a fost des vîrşit.ăDa. Care e r spunsul pentru tr dare?ă ăDesigur, moartea dezonorant . Dar nu în eleg de ce trebuie să ţ ă

m întrebi pe mine asta.ăUn gînd trec tor, Aliatule. Toranaga arunc o privire spreă ă

Blackthorne. Da, e un om deştept. Am mare nevoie de oamenideştep i.ţ Maiiko-san, au s -mi dea barbarii tunurile lor?ă

Bineîn eles. De ce nu? - .ţNu-i trecuse nici o clip prin minte c ar fi putut fi altfel. Era înc foarte îngrijorat înă ă ă ă privin a lui Buntaro. Ar fi fost mult mai bine s -l fi l sat s moar acolo. De ce s -i pun înţ ă ă ă ă ă ă primejdie onoarea? Se întreb de ce Toranaga îi poruncise în ultima clip lui Buntaro s pleceă ă ă pe uscat. Putea tot atît de bine s -i fi poruncit s înoate pîn la galer . Ar fi fost mult mai înă ă ă ă siguran şi era destul timp. Ar fi putut chiar s -i porunceasc chiar de la început, cînd Buntaroţă ă ă ajunsese la cap tul debarcaderului. De ce a aşteptat? în adîncul inimii ceva îi şoptea că ă st pînul lor' trebuie s fi avut un motiv foarte temeinic ca s aştepte atît şi s dea o astfel deă ă ă ă porunc .ă

Şi dac n-o fac? Eşti prg tit s ucizi creştini,ă ă ă ă Mariko-san? întreb Toranaga. Nu e asta cea mai de neîn eles lege a lor? S nuă ţ ăucizi?

Da, este. Dar pentru domnia-voastr , st pîne m voi duceă ă ăbucuroas în iad, împreun cu so ul şi fiul meu.ă ă ţ

Da. Eşti un adev rat samurai, şi n-am s uit c-ai ridicat sabiaă ă

s m aperi.ă ăV rog, nu-mi mul umi i. Dac am fost de folos, cît de pu in, aă ţ ţ ă ţ

fost datoria mea. Dac trebuie cineva inut minte, v rog, s fie so ulă ţ ă ă ţsau fiul meu. Ei sînt cu mult mai de pre pentru în l imea voastr .ţ ă ţ ă

în clipa de fa , tu pre uieşti mai mult pentru mine. Ai puteaţă ţpre ui chiar mai mult.ţ

Spune i-mi cum, Alte . Şi-o voi face.ţ ţăLeap d -te de zeul str in.ă ă ăAlte ? Chipul ei înghe .ţă ţă436



Leap d -te de Dumnezeul t u. Ai cam prea multe credin e.ă ă ă ţVre i s spune i s ajung o apostat , Alte ? S renun laţ ă ţ ă ă ţă ă ţ

creştinism?Da, dac nu po i s -l pui pe acest Dumnezeu acolo unde îi eă ţ ă

locul, la cap tul listei îndatoririlor taă le, nu în frunte.V rog, ierta i-m , alte , spuse ea cu voce tremurat , dară ţ ă ţă ă

religia mea nu s-a amestecat niciodat în credin a fat de domnia-ă ţ ă

voastr . întotdeauna am inut religia doar pentru sufletul meu. Cu ceă ţv-am greşit, st pîne?ăN-ai greşit, dar ai s-o faci.Spune i-mi ce trebuie s fac ca s v fiu pe plac?ţ ă ă ăCreştinii s-ar putea s ajung duşmanii mei,ă ă nehlDuşmanmi voştri sînt şi ai mei, st pîne.ă . -Preo ii sînt acum împotriva mea. Ei pot s porunceasc tuturorţ ă ă

creştinilor s lupte contra mea.ăNu pot, Alte . Ei sînt oamenii p cii.ţă ăŞi dac vor r mîne şi pe mai departe împotriva mea? Dacă ă ă

creştinii lupt contra mea?ă

Nu va trebui niciodat s v fie team de credin a mea.ă ă ă ă ţNiciodat .ă

S-ar putea ca acest Ariytn-san s spun adev rul şi preo ii t iă ă ă ţ ăs aib limbi mincinoase.ă ă

Sînt preo i buni şi preo i r i, Alte . Dar domnia-voastr sînte iţ ţ ă ţă ă ţseniorul meu.

- Foarte bine, M i\ko-san,ă spuse Toranaga. Fie şi aşa. i seŢporunceşte s te împrieteneşti cu acest barbar, s afli tot ce ştie, s mă ă ă ă înştiin ezi tot ce spune, s înve i s gîndeşti ca el, s nu te "spovedeşti"ţ ă ţ ă ăcu nimic despre ce faci, s priveşti to i preo ii cu neîncredere, s -miă ţ ţ ăspui tot ce te întreab sau ce- i spun preo ii. Dumnezeul t u trebuie s -şiă ţ ţ ă ăafle locul pe undeva printre toate astea, în alt parte sau nic ieri.ă ă

Mariko îşi îndep rt un fir de p r de pe frunte.ă ă ăPot s fac toate astea, Alte , şi totuşi s r mîn creştin . Jur.ă ţă ă ă ăBine. Jur pe acest zeu creştin.ă Jur în fa a lui Dumnezeu.ţBine. Toramjga se întoarse şi strig : Fujiko-^an!ă

' - Da, Alte !ţă437 Ti-ai adus slujnice cu tine?Da, Alte . Dou .ţă ăD -i una luiă Maiiko-san. Trimite-o pe cealalt s aduc ceai.ă ă ăE şi sake, dac dori i.ă ţCeai. Yabu-san, ce vrei, ceai sau sake?Ceai, te rog.Adu sake pentru Aajin-san.Lumina c zu pe micul crucifix de aur ce atirna de gîtul lui Mariko. Ea-l v zu pe Toranagaă ă

z bovind cu privirea asupra lui.ăVre i... vre i s nu-l mai port, Alte ? S -l arunc?ţ ţ ă ţă ăNu, spuse el. Poart -l în amintirea jur mîntului t u.ă ă ă To i urm reau fregata. Toranaga sim i pe cineva privindu-l şi se uit înjur. V zu fa a dur ,ţ ă ţ ă ă ţ ă

ochii albaştri, reci, şi sim i ura - nu, nu ur , neîncredere. Cum îdr zneşte barbarul s seţ ă ă ă

îndoiasc de mine? gîndi.ă- întreab -l peă Ari)in-san de ce n-a spus de-a dreptul c sînt destuleă

tunuri pe nava barbar ? S le lu m ca s ne scoat din capcan .ă ă ă ă ă ăMariko t lm ci. Blackthorne r spunse.ă ă ă- Spune... Mariko şov i, apoi continu dintr-o suflare. V rog,ă ă ă

ierta i-m , a zis: "E bine pentru el s -şi foloseasc propriul cap."ţ ă ă ă Toranaga rîse.- Mul umeşte-i pentru al lui. A fost de mare folos. N d jduiescţ ă ă

s -i r mîn pe umeri. Spunei c acum sîntem egali.ă ă ă ăEl zice: "Nu, nu sîntem egali, Toranaga-sama. Dar d -miă



corabia şi un echipaj şi cur m rile de to i duşmanii."ăţ ă ţMaiiko-san, crezi c s-a gîndit şi la mine, pe lîng ceilal i,ă ă ţ

spaniolii şi barbarii din sud? întrebarea fu pus senin.ăBriza-i aduse şuvi e de p r în ochi. Ea le-ndep rt obosit .ţ ă ă ă ăNu ştiu, îmi pare r u. Poate c da, poate c nu. Dori i s -lă ă ă ţ ă

întreb? îmi pare r u, dar el are... e foarte ciudat. Mi-e team c nu-lă ă ă

în elţ eg. Cu nici un chip.Avem destul vreme. Da. Cu timpul o s ni se dezv luie singur.ă ă ă* *Blackthorne v zuse fregata eliberîndu-şi în t cere parîmele în clipa cînd escortaă ă

uniformelor gri se îndep rtase şi o urm rise cum îşi lansase barcazul, care o remorcase iuteă ă din locul ei de lîng chei,ă

438departe în mijlocul curentului. Acum se g sea la cîteva cabluri de rm, la ap adînc , înă ţă ă ă

siguran , o ancor uşoar la prov men inînd-o cu bordul spre rm. Era manevra obişnuit aţă ă ă ă ţ ţă ă tuturor navelor europene în porturi str ine sau ostile, cînd amenin un pericol de la rm. Elă ţă ţă mai ştia c , deşi nu era - şi nu fususese - nici o mişcare deosebit pe punte, pîn acum toateă ă ă tunurile erau deja amorsate, muschetele împ r ite, gloan ele, mitraliile şi obuzele preg tite dină ţ ţ ă belşug, s biile de abordaj aşteptînd în rastel şi oamenii înarma i în gabie. Priviri cercet toareă ţ ă scruteaz în toate p r ile. Trebuie c st teau cu ochii pe galer din clipa cînd schimbase deă ă ţ ă ă ă drum. Cele dou tunuri din pup , de treizeci de livre, erau deja a intite asupra lor. Tunariiă ă ţ portughezi erau cei mai buni din lume, dup cei englezi.ă

Şi desigur c-au aflat despre 'Toranaga, îşi spuse cu mare am r ciune, pentru c sîntă ă ă deştep i şi trebuie s -şi fi întrebat hamalii sau pe samuraii în gri ce se întîmplase. Sau pînţ ă ă acum, afurisi ii de iezui i, care ştiu totul, or fi şi trimis vorb despre fuga lui Toranaga şi despreţ ţ ă mine.

Sim ea cum i se zbîrleşte p rul pe el. Oricare dintre tunurile alea ne poate face zob. Da,ţ ă dar sîntem în siguran , pentru c e Toranaga la bord. Mul umesc cerului pentru Toranaga.ţă ă ţ

M ariko spunea:St pînul meu întreab care este obiceiul vostru cînd vre i să ă ţ ă

trimite i mesaje unei nave de r zboi?'ţ ăDac a i avea tunuri, a i trage o salv de salut. Sau pute iă ţ ţ ă ţ

semnaliza cu fanioane, cerînd îng duin a s v apropia i la travers.ă ţ ă ă ţSt pînul meu spune: şi dac nu ai steaguri? "ă ăDeşi se aflau înc în afara b t ii tunurilor, Blackthorne aproape c vedea una din eviă ă ă ă ţ

coborînd, cu toate c sabordurile tunurilor erau înc închise. Nava avea cîte opt tunuri peă ă puntea principal , în fiecare bord, dou la pup şi doua la prov . F r îndoial , cu un echipaj caă ă ă ă ă ă ă lumea Erasmus ar putea s pun mîna pe ea, îşi spuse. Mi-ar pl cea s-o abordez. Trezeşte-te,ă ă ă nu mai visa cu ochii deschişi, nu sîntem la bordul lui Erasmus, ci pe galera asta bor oasa şiţ nava portughez e singura speran pe care o avem. Cu tunurile ei sîntem în siguran .ă ţă ţă Mul umeşte cerului pentru Toranaga.ţ

439- Spune-i c pitanului s desf şoare steagul lui Toranaga în vîrfulă ă ă

catargului. Asta o s fieă destul, senhora. O s fie o semnalizare oficială ăşi asta o s le spun cine e la bord, dar pariez c ei ştiu deja.ă ă ă

Pe galer to i p reau mai încrez tori acum. Blackthorne observ schimbarea. Chiar şi el seă ţ ă ă ă sim ea mai bine cu steagul pe catarg.ţ

St pînul meu spune, cum s le zicem c vrem s ne apropiem?ă ă ă ăSpune-i c f r fanioane de semnalizare are dou c i: aşteaptă ă ă ă ă ă

în afara b t ii tunurilor şi le trimite o solie cu barca, sau mergem directă ă

pîn la o distan de unde putem fi auzu i.ă ţă ţSt pînul meu spune, pe care dintre ele ne sf tuieşti s-o alegem?ă ăMerge i direct la ea. N-avem de ce ne teme. Seniorul Toranagaţ

e la bord. El e cel mai important daimyo din împ r ie. Bineîn eles că ăţ ţ ăfregata o s ne-ajute şi... o lisuse, Dumnezeule!ă

-Senhor?Dar el nu r spunse, aşa c ea t lm ci iute cele spuse şi ascult urm toarea întrebare a luiă ă ă ă ă ă

Toranaga.St pînul meu întreab , fregata va face ce? Te rog, explic -iă ă ă

gîndul dumitale şi pricina pentru care te-ai oprit.



Mi-am dat seama dintr-o dat c el este acum în r zboi cuă ă ăIshido. Nu-i aşa? Deci s-ar putea ca fregata s nu se gr beasc s -lă ă ă ăajute.

Bineîn eles c-au s -l ajute.ţ ăNu. Cine aduce portughezilor mai multe cîştiguri; seniorul

Toranaga sau Ishido? Dac ei cred c Ishido, ne-a luat dracu'!ă ăE cu neputin ca portughezii s trag asupra vreunei naveţă ă ă

japoneze, spuse imediat Mariko.Crede-mă senhora, au s-o fac . Şi-am s pariez c fregata aceeaă ă ăn-o s ne lase în traversul ei. Eu n-aş face-o, dac-aş fi pilotul ei. lisuseăCristoase! Blackthorne r mase cu ochii a inti i spre rm.ă ţ ţ ţă

Samuraii în gri p r siser debarcaderul şi acum se r sfirau de-a lungul rmului. Acolo nuă ă ă ă ţă e nici o şans , -gîndi. B rcile de pescuit st teau înc amenin toare, închizînd ieşirea din port.ă ă ă ă ţă Nici acolo nu e vreo şans .ă

- Spune-i lui Toranaga c mai e doar o singur cale de-a ieşi dină ăport. S n d jduim într-o furtun . Noi poate izbutim s trecem prină ă ă ă ăea, dar b rcile pesc reşti nu. Atunci ne-am putea strecura din încercuire.ă ă

440 Toranaga 0 întreb pe c pitan, care vorbi îndelung, apoi Mariko îi spuse lui Blacă ă kthorne:St pînul meu întreab , crezi c-o s fie furtun ?ă ă ă ăNasul meu îmi spune c da. Dar nu înainte de cîteva zile. Două ă

sau trei. Putem aştepta atît de mult?Nasul dumitale î i spune? E un miros anume pentru furtun ?ţ ăNu, senhora. Aşa se zice. Toranaga c zu pe gînduri. Apoi d du un ordin.ă ăMergem pîn acolo unde putem fi auzi i,ă ţ An\in-san.Atunci spune-i s mearg direct la pupa ei. Aşa sîntem cea maiă ă

mic int pentru ei. Spune-i c sînt vicleni - îi ştiu cît sînt de vicleniă ţ ă ăcînd le sînt amenin ate interesele. Sînt mai r i decît olandezii! Dacţ ă ănava aceea îl ajut pe Toranaga s scape, Ishido are s se dezl n uieă ă ă ă ţ împotriva portughezilor şi ei n-or s rişte aşa ceva.ă

St pînul meu spune, în curînd o s avem r spunsul.ă ă ăSîntem f r ap rare,ă ă ă şenhora. împotriva acelor tunuri n-avem

nici o şans . Dac nava ne e potrivnic - chiar e doar neutr -, sîntemă ă ă ăca şi scufunda i.ţ

St pînul meu spune c da, dar va fi datoria dumitale s -riă ă ă

convingi s fie binevoitori.ăCum pot eu s fac-asta? Eu sînt duşmanul lor.ăSt pînul meu spune, în timp de r zboi, ca şi în timp de pace, ună ă

adev rat duşman poate s - i fie mai folositor decît un adev rat aliat. Elă ă ţ ăzice c dumneata le cunoşti min ile; ai s te gîndeşti la o cale de a-iă ţ ăconvinge.

Singura cale sigur este prin for .ă ţăBine. Sînt de acord, zice st pînul meu. Te rog, spune-mi cumă

ai ataca nava aceea?-Ce?- El zice, bine, sînt de acord. Cum ai lua-o cu asalt, cum ai cuceri-o?

Am nevoie de tunurile lor. îmi pare r u, nu e limpede,ă Anjin-sanl**Şi eu v zic din nou, o s-o rad de pe fa a apei, declar Ferriera,ă ţ ă

C pitanul General.ăNu, r spunse dell'Aqua, urm rind galera de pe dunet .ă ă ă Tunar, e în b taia tunurilor?ă441- Nu, don Ferriera, r spunse tunarul şef. Nu înc .ă ă- Pentru ce altceva vine spre noi, dac nu cu gînduri rele,ă

Eminen ? De ce n-a fugit, pur şi simplu? Drumul e liber.ţăFregata era mult prea departe de ieşirea din port ca cineva de la bord s vad b rcileă ă ă

pesc reşti îngr m dindu-se pentru ambusă ă ă cad .ăNu risc m nimic, Eminen , şi avem totul de cîştigat, spuseă ţă



Ferriera. Ne prefacem c n-am ştiut c Toranaga e la bord. Am crezută ăc bandi ii - bandi ii conduşi de piratul eretic - aveau de gînd s neă ţ ţ ăatace. Nu v face i griji, va fi uşor s -i provoc m, odat intra i în b taiaă ţ ă ă ă ţ ătunurilor.

Nu, porunci dell'Aqua.P rintele Alvito seă întoarse de la parapet.Galera arboreaz steagul lui Toranaga, C pitane General.ă ă

Pavilioane false! ad ug Ferriera batjocoritor. E cel mai vechiă ăşiretlic marin resc din lume. Pe Toranaga nu l-am v zut. Poate c niciă ă ănu e pe nav .-ă

- Nu.■

Pe moartea Mîntuitorului, r zboirii ar fi o catastrof ! O să ă ăp gubeasc tare, dac nu chiar o s ruineze c l toria din aaul sta aă ă ă ă ă ă ăCor biei Negre. Asta nu mi-o pot îng dui! N-am s las ceva s-oă ă ă împiedice!

Finan ele noastre sînt într-o situa ie mai proast decît aleţ ţ ădumitale, C pitane General, se r sti dell'Aqua. Dac nu facem negoă ă ă ţ în acest an, Biserica s r ceşte de tot, e limpede? Goa sau.Lisabonaă ănu ne dau nici un ban de trei ani şi pierderea din nego ul de anulţtrecut... Doamne, d -mi r bdare! Eu ştiu mai bine decît dumneata ceă ăe-n joc. R spunsul este nu!ă

Rodrigues st tea chinuit de dureri în scaunul s u de pe punte, piciorul prins în a eleă ă ţ odihnindu-i-se pe un taburet legat bine lîng habitaclu.ă

- C pitanul General are dreptate, Eminen . De ee altceva să ţă ăvin spre noi decît ca s încerce ceva? De ce n-a fugit, nu? Pentru noiă ăe un prilej dat naibii, Eminen .ţă

- Da, şi este o hot rîre militar , spuse Ferriera.ă ăAlvito se întoarse spre el t ios.ă

442- Nu, Eminen a Sa hot r şte aici, C pitane General. Trebuie s -lţ ă ă ă ă

ajut mă pe Toranaga.Rodrigues spuse:- Dumneata mi-ai zis de zeci de ori c r zboiul, odat pornit, oă ă ă

s in la nesfirşit. R zboiul a început, nu-i aşa? Asta o s aducă ţ ă ă ă ăpagube nego ului. Dac Toranaga moare, r zboiul se termin şi toateţ ă ă ătreburile noastre sînt în siguran . Eu zic s trimitem corabia la dracu'.ţă ă

- Sc p m chiar şi de eretic, ad ug Ferriera, uitîndu-se laă ă ă ăRodrigues. împiedica i izbucnirea unui r zboi, într-u slava lui Dumţ ănezeu, şi înc un eretic se duce în infern.ă

Ar fi un amestec neîng duit în politica lor, r spunse dell'Aquaă ăocolind adev ratul motiv.ă

Noi ne amestec m tot timpul. Ordinul lui Iisus e renumit pentruăasta. Nu sîntem nişte simpli rani grei de cap.ţă

Nu vreu s spun c sînte i. Dar, atîta vreme cît eu sînt la bord,ă ă ţnu scufunda i nava aţ ceea.

Atunci, fi i amabil şi merge i la rm.ţ ţ ţă- Cu cît mai curînd e mort Marele Ucigaş, cu atît mai bine,

Eminen , suger Rodrigues. El sau Ishido, care-i diferen a?ţă ă ţAmândoi sînt pagini şi nu po i avea încredere în nici unul. C pitanulţ ăGeneral are dreptate, n-o s mai avem niciodat un prilej ca sta. şiă ă ăcum r mîne cu Corabia Neagr ?ă ă

Rodrigues era pilot cu cincisprezece procente din tot profitul. Adev ratul pilot al Cor bieiă ă Negre murise de v rsat negru în Macao, în urm cu trei luni, iar Rodrigues fusese luat de peă ă propria sa nav ,ă Santa Teresa, şi i se d duse noul post, spre necontenita' Iui bucurie. V rsatulă ă era motivul oficial, îşi aminti Rodrigues mohorît, deşi mul i au spus c cel lalt pilot a fostţ ă ă înjunghiat pe la spate de un ronin într-o înc ierare de bordel. Dumnezeule, asta-i marea meaă şans . Nimic n-o s -mi stea în cale! -ă ă

Voi lua asupra mea întreaga r spundere, spunea Ferriera. E oăhot rîre militar . Sîntem amesteca i într-un r zboi al b ştinaşilor.ă ă ţ ă ăNava mea e în primejdie. Se întoarse iar spre tunarul şef.

Sînt în b taia tunurilor?ă



Don Ferriera, asta depinde de ce dori i. Tunarii} şef sufl înţ ăiasca de la cap tul vergelei, f cînd-o s scoat scîntei^Acum aş puteaă ă ă ă

443s -i iau prova, sau pupa, sau s-o lovesc la mijloc, unde dori i. Dar, dac vre i s fie omorîtă ţ ă ţ ă

un om, unul anume, atunci, peste o clip sau dou vor fi la distan a potrivit .ă ă ţ ă îl vreau pe Toranaga mort. Şi pe eretic.Vre i s spune i c pe englez, pe pilot?ţ ă ţ ă

-Da. - Cineva va trebui s mi-l arateă pejapo. Pe pilot am s -l recunoscăf r îndoial .ă ă ă

Rodrigues spuse:Dac pilotul trebuie s moar ca s fie ucis Toranaga şi s fieă ă ă ă ă

oprit r zboiul, atunci sînt pentru, C pitane General. Altfel ar trebuiă ăcru at.ţ

E un eretic, un duşman al rii noastre, un blestem, şi deja ne-aţăadus pe cap mai multe belele decît un cuib de vipere.

Eu am mai spus deja c , în primul şi-n ultimul rînd, englezul eăpilot, şi unul dintre cei mai buni din lume.

Pilo ii ar trebui s aib anume privilegii? Chiar şi ereticii?*ţ ă ăDa, pentru Dumnezeu. Ar trebui s -l folosim, aşa cum ei neă

folosesc pe noi. Am pierde al naibii dac am omorî un om cu oăasemenea experien . F r pilo i nu exist nici un afurisit de imperiu,ţă ă ă ţ ănici nego , nimic! F r mine, pe bunul Dumnezeu, c nu exist nici oţ ă ă ă ăCorabie Neagr , nici un profit, nici un drum spre cas , aşa c p rereaă ă ă ămea e a naibii de important .ă

Se auzi un strig t în vîrful catargului.ă- Aten ie, duneta, galera schimb de drum!ţ ăGalera se îndreptase direct c tre ei, dar acum virase cîteva carturi spre babord, c treă ă

port. îndat Rodrigues strig :ă ă- La posturile de lupt ! Cartul tribord, toate pînzele sus! Viraă

ancora!Pe loc oamenii îşnir , dîndu-i ascultare.ţ ăCe nu-i în ordine, Rodrigues?Nu ştiu, C pitane General, dar trebuie s ieşim în larg. Tîrfaă ă

aia bortoas iese contra vîntului.ă444

Ce conteaz ? Putem s -i scufund m oricînd, spuse Ferriera.ă ă ăMai avem înc provizii de adus la bord şi sfin ii p rin i trebuie s seă ţ ă ţ ă întoarc la Osaka.ă

Da. Dar nici un duşman n-o s mearg sub vîntul navei mele.ă ă Tîrfa aia nu depinde de vînt, poate s mearg împotriva lui. Ar puteaă ăs ne înconjoare, s ne loveasc din pup , unde nu avem decît un tună ă ă ăşi s vin la abordaj!ă ă

Ferriera rîse dispre uitor.ţAvem dou zeci de tunuri la bord! Ei n-au niciunul! Crezi că ă

împu ita aia de barc a unor porci p gîni are s îndr zneasc s neţ ă ă ă ă ă ăatace? Ai cam pu in minte în cap!ţ ă

Da, C pitane General, de-asta îns îl mai am.ă ă Santa Teresa iese în larg!

Velele pocneau desf şurîndu-se umflate de vînt, vergile scîr îiau. Ambele carturi eru peă ţ punte, la posturile de lupt . Fregata începu s -şi croiasc drum, dar înainta anevoie.ă ă ă

Mişc - e, c ea, o îndemn Rodrigues.ă ţ ăţ ăSîntem gata, don Ferriera, spuse tunarul şef. O am în c tareă

Nu pot s-o in mult vreme. Care e Toranaga? Ar ta i-mi-l!ţ ă ă ţNu era nici o f clie pe bordul galerei, singura lumin venea de la lun . Galera se sfla încă ă ă ă

în pup , la o sut de iarzi, dar se întoarse spre port şi se îndrept spre cel lalt rm, rameleă ă ă ă ţă afundîndu-se şi ridicîndu-se la unison.

la e pilotul? B rbatul înalt de pe dunet ?Ă ă ăDa, spuse Rodrigues.Manuel şi Perdito! Lua i-l la ochi, pe el şi duneta! Tunul celţ

mai-apropiat f cu o uşoar manevr de ochire. Care e Toranaga? Iute!ă ă ă



Timonieri, dou carturi la tribord!ăDou carturi la tribord, tunarule!ăCu gîndul la bancurile de nisip şi apa pu in adînc din jur, Rodrigues urm rea şarturile,ţ ă ă

gata în orice clip s preia comanda de la tunarul şef care, prin tradi ie, d dea comenzi deă ă ţ ă cîrm în timpul tragerilor.ă

- Preg ti i sabordurile pun ii principale! strig tunarul. După ţ ţ ă ăce-am tras, o vom l sa s cad sub vînt. Coborî i sabordurile, preg ti iă ă ă ţ ă ţ

bordul pentru o salv lateral !ă ă /445

IEchipele de tunari d dur ascultare, cu ochii a inti i c tre ofi erii de dunet . Şi c treă ă ţ ţ ă ţ ă ă

preo i.ţPentru Dumnezeu, don Ferriera, care e Toranaga?Care e, p rinte?ăFerriera nu-l v zuse niciodat pîn acum.ă ă ăRodrigues îl recunoscuse desluşit pe Toranaga pe teug , înconă jurat de samurai, dar nu

voia s fie el cel care s -l arate. Las -i pe preo i s-o fac , gîndi. D -i drumul, p rinte, f peă ă ă ţ ă ă ă ă Iuda! N-aş da o para g urit pe pr sila asta de tîrf p gîn , dar de ce s facem noi întot-.ă ă ă ă ă ă ă deauna toate treburile murdare.

Amîndoi preo ii t ceau.ţ ă- Iute, care-i Toranaga? întreb din nou tunarul.ă

Nemul umit, Rodriguesi-l ar t .ţ ă ăAcolo, la pup . Cel mai scund şi mai îndesat tic los din mijloculă ălorla i tic loşi de p gîni.ă ţ ă ă

îl v d,ă senhor pilot. Tunarii f cur ultimele manevre de ochire.ă ăFerriera lu vergeaua cu iasc din mîna ofi erului de la tunuri.ă ă ţE îndreptat spre eretic?Da, C pitane General, sînte i gata? Am s cobor mîna. sta-iă ţ ă Ă

semnalul!Bine.

N-ai s ucizi! Era dell'Aqua.ăFerriera se r suci iute spre el.ă

Sînt p gîni şi eretici!ăPrintre ei sînt creştini şi chiar dac n-ar fi...ă- Nu-l b ga în seam , tunar! mîrîi C pitanul General. Tragemă ă ă

cînd eşti gata!Dell'Aqua înainta spre gura tunului şi r mase în fa a ei. Silueta-i masiv domina duneta şiă ţ ă

marinarii înarma i, care st teau ascunşi în dosul parapetului. inea mîna pe cricifix.ţ ă ŢAscult -m -ă ă s nu ucizi!ăNoi ucidem tot timpul, p rinte, spuse Ferriera.ăŞtiu şi mi-e ruşine de asta şi m rog lui Dumnezeu pentruă

iertare. Pîn acum dell'Aqua nu mai fusese niciodat pe duneta uneiă ănave de r zboi,ă cu tunuri înc rcate, muschete şi degete pe tr gaci, gataă ă

446s împr ştie moarte. Atîta vreme cit m aflu aici, n-are s fie nici un omor şi nu voi iertaă ă ă ă

uciderea unor neajutora i!ţŞi dac ei ne atac ? Dac încearc s pun mîna pe nav ?ă ă ă ă ă ă ăAm s m rog lui Dumnezeu s ne ajute împotriva lor!ă ă ă

Ce diferen e între acum şi mai tîrziu?ţăDell'Aqua nu r spunse. S nu ucizi, gîndi, iar Toranaga a promis totul, Ishido nimic.ă ă- Ce facem, C pitane General? Acum e momentul! strigă ă

tunarul şef. Acum!Ferriera îşi întoarse acru spatele spre preo i, trînti jos vergeaua şi se duse la balustrad .ţ ă- Fi i gata s respinge i atacul, strig . Dac vine la cincizeci de iarziţ ă ţ ă ă

nechemat , vi se ordon tuturor s-o trimite i în iad, orice-ar spune preo ii!ă ă ţ ţRodrigues era la fel de furios, dar ştia c n-avea nici o putere, ca şi C pitanul General,ă ă

împotriva preo ilor. S nu ucizi? Pe r nile Mîntuitorului, cum r mîne cu voi? ar fi vrut s strige.ţ ă ă ă ă Cum e cu arderile pe rug? Cu inchizi ia? Cum e cu voi, preo ii, care rosti i sentin a "vinovat",ţ ţ ţ ţ sau "vr jitoare", sau "discipol al diavolului", sau "eretic"? i-aminteşi cele dou mii deă Ţ ă



vr jitoare arse numai în Poră tugalia, Spania şi dominioane, în anul cînd m-am îmbarcat pentruAsia? Şi cum r mîne cu satele şi tîrgurile din Portugalia şi Spania - nu ştiu dac a sc pat unul -ă ă ă vizitate şi cercetate de Biciurile lui Dumnezeu, aşa cum se numeau ei înşişi, plini de mîndrie,inchizitorii cu glug , şi mirosul de carne ars r mas în urma lor? O Iisuse Cristoase, Dumă ă ă nezeulnostru, ap r -ne pe noi!ă ă

îşi îndep rt teama şi scîrba şi se concentra asupra galerei. îl putea z ri acum peă ă ă Blackthorne şi gîndi, ah, englezule, e bine c te v d acolo inînd cîrma, aşa înalt şi vajnic. Mi-ă ă ţ

era team c-ai ajuns la butuc. M bucur c-ai sc pat, dar, chiar şi aşa, e un noroc c n-ai m cară ă ă ă ă un singur tunulef la bord, pentru c atunci te-aş zbura de pa fa a apei, şi-aş da dracului toateă ţ vorbele preo ilor.ţ

O Madonna, ap r -m de preotul r u!ă ă ă ă*

* *-Ahoy, Santa Teresa!-Ahoy, englezule! / - Tu eşti, Rodrigues?1 447 -Aye!Pe piciorul t u?ăPe m -ta!ăRodrigues fu grozav de încîntat de rîsul zeflemitor ce str b tu marea dintre ei.ă ăDe o jum tate de or cele dou nave manevraser într-una, urm rindu-se, navigînd înă ă ă ă ă

volte, venind sub vînt, galera încercînd s împing fregata c tre rm, s -i taie vîntul, iară ă ă ţă ă fregata s cîştige spa iu ca s poat ieşi din port la nevoie. Dar nici una din ele nu izbutise să ţ ă ă ă cîs ige ceva din asta, dar în timpul acesta, cei de pe fregat v zuser pentru prima oarţ ă ă ă ă b rcile îngr m dite în gura portului şi în eleseser rostul lor.ă ă ă ţ ă

De asta vine la noi! S -l ap r m!ă ă ăE un motiv în plus pentru noi ca s -l scufund m, acum e prinsă ă

în curs . Ishido o s ne fie recunosc tor pe veci, spuă ă ă sese Ferriera.Dell'Aqua r m sese neînduplecat.ă ă- Toranaga e mult prea important. in neap rat ca mai întîi sŢ ă ă

vorbim cu Toranaga. Ai tot timpul s -l scufunzi. N-are tunuri. Pîn şiă ăeu ştiu c numai cu tunuri po i înfrunta tunurile.ă ţ

Aşa c Rodrigues l sase s se statorniceasc un fel de armisti iu, ca s le dea o clip deă ă ă ă ţ ă ă r gaz. Ambele nave se aflau în mijlocul portului, în siguran fa de b rcile de pescuit şi unaă ţă ţă ă fa de cealalt , fregata cu pînzele fluturînd în vînt, gata s se umfle într-o clip , galera, cuţă ă ă ă

ramele ridicate, plutind în deriv , destul de aproape ca cei de pe bordul ei s se poat faceă ă ă auzi i strigînd. Doar cînd v zuse galera ridicîndu-şi toate vîslele şi întorcîndu-şi bordul spreţ ă tunurile, lui, Rodrigues întorsese în vînt ca s-o lase s se apropie, atît cît s se poat auzi, şi seă ă ă preg tise pentru urm toarele manevre. Slav Domnului, Mîntuitorului, Fecioarei şi Sfîntului Isif ă ă ă c noi avem tunuri şi tic losul la n-are, gîndi iar Rodrigues. Englezul e prea priceput.ă ă ă

Dar e bine s ai ca adversar pe unul care-şi ştie meseria, îşi spuse. E mult mai sigur.ă Atunci nici unul nu face vreo greşeal nes buit şi nimeni nu e v t mat f r rost.ă ă ă ă ă ă ă

îng dui i s venim la bord?ă ţ ăCine, englezule?Seniorul Toranaga, t lmaciul şi g rzile.ă ă448Ferriera spuse încet:Nici o gard .ă

Alvitp spuse: Trebuie s aduc m car cîteva. E obrazul lui în joc.ă ă ă

Dar-ar ciuma-n obrazul lui. Nici o gard .ăNu vreau samurai la bord, încuviin Rodrigues.ţă- Ai fi de acord cu cinci? întreb Alvito. Doar garda lui peră

sonal ? Tu în elegiă ţ problema, Rodrigues.Rodrigues gîndi un moment, apoi d du din cap.ă- Cinci e-n ordine, C pitane General. O s - i alc tuim şi dumi-ă ă ţ ă

tale o "gard personal " din cinci oameni, cu cîte o pereche de pistoaleă ăfiecare. P rinte, fixa i acum am nuntele. Mai bine s-aranjeze p rină ţ ă ătele detaliile, C pitane General, ştie cum. Haide, p rinte, dar s neă ă ăspune i ce se vorbeşte.ţ



Alvito se duse la parapet şi strig :ăNu cîştigi nimic cu minciunile tale! Preg ti i-v sufletele pentruă ţ ă

iad, tu şi bandi ii t i. Ave i zece minute, apoi C pitanul General o sţ ă ţ ă ăv trimit în fl c rile gheenei!ă ă ă ă

Navigam sub steagul seniorului Toranaga, jur! .

Pavilion fals, piratule.

Ferriera f cu un pas înainte.ăDe-a ce te joci p rinte?ă- Te rog, ai r bdare, C pitane General, spuse Alvito. Asta e oă ă

simpl formalitate. Altfel, Toranaga se va sim i jignit pentru totă ţdeauna c i-am insultat steagul - ceea ce de fapt am f cut. Acesta eă ă Toranaga - nu un daimyo oarecare! Poate ai face mai bine s - iă ţaminteşti c el are mai multe trupe sub arme decît regeă le Spaniei!

Vîntul sufla în arborad , vergile scîr îiau neliniştite. Apoi se aprinser tor e pe dunet şi-lă ţ ă ţ ă putur vedea desluşit pe Toranaga. Vocea lui se auzi pe deasupra valurilor:ă

- Tsukku-5a/i! Cum îndr zneşti s -mi ocoleşti galera! Aici nu sîntă ăpira i, o s -i g seşti doar în b rcile acelea de pescuit din gura portului.ţ ă ă ăVreau s vin imediat la bord!ă

Alvito strig în japonez , pref cîndu-se uluit:ă ă ă- Dar, senior Toranaga, îmi pare r u, noi n-am ştiut nimic! Amă

crezut c este doar un şiretlic. Samuraii în gri au spus c /w»>«7-bandi iă ă ţ/449au luat galera cu for a! Noi am crezut c bandi ii, conduşi de piratul englez, navigheazţ ă ţ ă

sub pavilion fals. Am s sosesc îndat .ă ăNu. Eu am s vin la bord imediat.ăV rog, senior Toranaga, permite i-mi s vin s v înso esc.ă ţ ă ă ă ţ

St pînul meu, P rintele Inspector, se afl aici, la fel şi C pitanulă ă ă ăGeneral. Ei insist s ne repar m greşeala. V rog s accepta i scuzeleă ă ă ă ă ţnoastre! Alvito'o schimb apoi pe portughez şi strig tare c treă ă ă ănostrom: Las la ap un barcaz. Apoi din nou spre Toranaga, înă ă japonez : Coborîm îndat o barc , Alte .ă ă ă ţă

Rodrigues ascult umilin a ce se rev rsa din glasul lui Alvito şi gîndi c era mult mai greuă ţ ă ă s tratezi cu japonezii decît cu chinezii. Chinezii în elegeau arta tocmelii, a compromisului, aă ţ concesiei şi a r splatei. Dar japonezii erau prea mîndri şi, cînd mândria cuiva era atins - aă ă oric rui japonez, nu neap rat un samurai - atunci moartea era un pre mic spre a pl ti insulta.ă ă ţ ă

Haide, termin odat , ar fi vrut s strige.ă ă ă- C pitane General, plec imediat, spuse p rintele Alvito.ă ăEminen , dac veni i şi dumneavoastr , aceast cinste va atîrna multţă ă ţ ă ăde partea noastr ca s -l domolim.ă ă

Bine.Nu e periculos? întreb Ferriera. Amîndoi pute i fi folosi i caă ţ ţ

ostatici.Dell'Aqua spuse:- In clipa în care apare vreun semn de tr dare, î i poruncesc, înă ţ

numele Domnului, s distrugi nava aceea, cu to i care se afl în ea, fieă ţ ăc sîntem şi noi sau nu la bord.ă

Coborî cu paşi mari de pe dunet pe puntea principal , pe lîng tunuri, cu pulpanele■ ă ă ă sutanei fluturîndu-i mîndre. La cap tul pasarelei se întoarse şi f cu seninul crucii, Apoi coboriă ă trop ind pasarela şi urc în barc .ă ă ă

Nostromul eliber parîmele. To i marinarii erau înarma i cu pistoale şi un butoiaş cu praf ă ţ ţ

de puşc , cu fitil, se afl sub scaunul nostromului.ă ăFerriera se aplec peste parapet şi strig în jos, încet:ă ăEminen , adu-l pe eretic cu Sfin ia Ta.ţă ţCe? Ce-a spus?Auzise foarte bine, dar pe dell'Aqua îl încînta s se amuze pe seama C pitanului General,ă ă

a c rui veşnic neobr zare îl ofensase de moarte, pentru c , bineîn eles, el hot rîse cu multă ă ă ă ţ ă înainte s -l ob in pe Blackthorne.ă ţ ă Che stupido, îşi zise.

- Adu-l pe eretic cu dumneata, repet Ferriera.ăPe dunet , Rodrigues auzi un înfundat: "Da, C pitane General" şi gîndi: "Ce tic loşie pui laă ă ă

cale, Ferriera? "



Se mişc în scaun anevoie, palid la fa . Durerea din picior îl m cina şi-i trebuia multă ţă ă ă t rie ca s se st pîneasc . Oasele se sudau bine şi, slav Sfintei Fecioare, rana era curat . Dară ă ă ă ă ă fractura era totuşi o fractur , chiar şi un uşor balans al cor biei la ancor îl nec jea. Lu ., oă ă ă ă ă înghi itur de grog din burduful vechi ce atîrna de o scoab b tut în habitaclu.ţ ă ă ă ă

Ferriera îl privea. Te doare r u piciorul?ăE-n ordine.

Grogul amor ise durerea.ţO s te sim i destul de bine ca s ne duci pîn la Macao?ă ţ ă ăDa. Chiar şi s ne lupt m pe mare tot drumul. Şi s ne întoarcemă ă ă

la var , dac la asta te gîndeşti.ă ăDa, la asta m gîndesc, pilotule. Buzele-i erau strînse în acelă

zîmbet sub ire, batjocoritor. Am nevoie de un pilot s n tos.ţ ă ăSînt s n tos. Piciorul mi se vindec bine. Rodrigues îşi alungă ă ă ă

durerea. Englezul n-o s vin la bord de bun voie. Eu n-aş face-o.ă ă ăPe o sut de guinee c te-nşeli?ă ăAsta e mai mult decît cîştig eu într-un an.

Pl tite dup ce ajungem la Lisabona, din profiturile de laă ăCorabia Neagr .ă

S-a f cut. Nimic n-o s -l fac s vin pe fregat de bun voie.ă ă ă ă ă ă ăPe Dumnezeul meu, c sînt mai bogat cu o sut de guinee!ă ă

Mai s rac. Ui i c iezui ii îl vor aici mai mult decît mine,ă ţ ă ţDe ce?Ferriera îl privi lung şi nu-i r spunse, p strîndu-şi zîmbetul strîmb pe chip. Apoi, întinzîndu-ă ă

i o curs , spuse:ă- L-aş înso i pe Toranaga afar din port, în schimbul ereticului.ţ ă451M bucur c - i sînt tovar ş, şi-s de folos ie şi Cor biei Negre,ă ă ţ ă ţ ă

spuse Rodrigues. N-aş vrea s te am duşman.ăSînt încîntat c ne în elegem, pilotule. In sfîrşit.ă ţ*

* *- Am nevoie de escort s ies din port. Am nevoie de ea repede,ă ă

îi spuse Toranaga lui dell'Aqua prin t lmaciul Alvito.ăMariko se afla al turi, cu Yabu, şi ascultau. El st tea pe dunet , dell'Aqua dedesubt, peă ă ă

puntea principal , cu Alvito ling el, dar chiar şi aşa ochii le erau aproape la aceeaşi în l ime.ă ă ă ţSau, dac vre i, nava voastr de r zboi poate înl tura b rcileă ţ ă ă ă ăpesc reşti din calea mea.ă

Ierta i-m , dar asta ar ii un gest duşm nos nes buit, pe careţ ă ă ănu-l... nu l-a i putea recomanda fregatei, senior Toranaga, spuseţdell'Aqua, adresîdu-i-se direct, sim indu-se, ca întotdeauna, straniu,ţ în fa a felulului de a traduce a lui Alvito, în acelaşi timp cu vorbeleţsale. Ar fi cu neputin - ar fi un act f iş de r ?boi.ţă ăţ ă

Atunci ce propune i?ţV rog, veni i pe fregat . S -l întreb m pe C pitanul General.ă ţ ă ă ă ă

El va g si o cale de ieşire, acum c ştim care este problema. El e militar,ă ănoi nu sîntem.

Aduce i-l aici.ţAr fi mai simplu dac Alte a Voastr ar veni acolo. în afar deă ţ ă ă

asta, bineîn eles, ne-a i face o mare cinste.ţ ţ

Toranaga ştia care era adev rul. Doar cu cîteva clipe înainte privise mai multe b rciă ă pesc reşti, înc rcate cu arcaşi, p r sind rmul sudic şi, deşi acum se aflau în siguran , eraă ă ă ă ţă ţă limpede c într-o or intrarea portului avea s geam de duşmani.ă ă ă ă

Ştia c n-avea de ales.ă îmi pare r u, Alte , îi explicase mai devremeă ţă Anjin-san, în

timpul manevrelor, nu pot s m apropii mai mult de fregat .ă ă ăRodrigues e prea deştept. Pot s -l împiedic s fug , dac vîntul r mîneă ă ă ă ăaşa, dar nu-l pot încol i, dac nu face vreo greşeal .ţ ă ă

O s fac vreo greşeal şi vîntul o s r mîn aşa? îl întrebase,ă ă ă ă ă ăcu ajutorul lui Mariko.



Ea r spunsese:ă452- Anjia-san spune, un om în elept nu se las niciodat pe seamaţ ă ă

vuitului, doar dac este un vînt bun şi te afli în largul m rii. Aici sîntemă ă într-un port în care mun ii fac ca vîntul s formeze'vîrtejuri şi rafale,ţ ăpilotul, Rodrigues, n-o s fac nici o greşeal .ă ă ă

Toranaga urm rise înfruntarea celor doi pilo i şi în elesese, f r putin de t gad , că ţ ţ ă ă ţă ă ă ă

amîndoi erau foarte pricepu i. Şi de asemeni ajunsese s în eleag , c nici el, nici p mînturileţ ă ţ ă ă ă sale, nici Imperiul n-aveau s fie vreodat în siguran f r s aib cor bii barbare moderne, şiă ă ţă ă ă ă ă ă prin ele s poat st pîni m rile. Gîndul îl cutremurase.ă ă ă ă

- Cum pot trata cu ei? Ce explica ie ar putea g si pentru un gestţ ăatît de v dit duşm nos f cut împotriva mea? Acum e de datoria meaă ă ăs sfîrşesc cu ei pentru insulta adus .ă ă

Atunci Anj'm-san îi explicase ce erau pavilioanele false, cum toate navele le foloseau ca să se apropie de duşman, sau ca s încerce s scape de un duşman, şi Toranaga se liniştise aflîndă ă c se putea g si o cale acceptabil care s -i salveze onoarea.ă ă ă ă

Acum Alvito spunea:Cred c ar trebui s merge i îndat , Alte .ă ă ţ ă ţăFoarte bine, încuviin Toranaga.ţă Yabu^san, preia comanda

galerei. Maiiko-san, spune-i lui Anjin-san c trebuie s stea pe dunetă ă ăşi s in cîrma, apoi tu vii cu mine.ă ţ ă

Da, st pîne.ă Toranaga în elesese imediat, dup m rimea barcazului, c nu putea s ia cu el decît,cinciţ ă ă ă ă

g rzi. Dar şi asta fusese prev zut şi planul final era simplu: dac nu putea s conving fregataă ă ă ă ă s -l ajute, atunci el şi g rzile sale aveau s -l omoare pe C pitanul General, pe pilotul lor şi peă ă ă ă preo i şi se vor baricada într-una din cabine. Totodat , galera avea s se-arunce cu provaţ ă ă asupra fregatei, aşa cum sugerase Ajyin-san, şi împreun aveau s încerce s ia fregata cuă ă ă asalt. O vor lua sau nu, dar în ambele cazuri era o solu ie rapid . . - E un plan bun,ţ ă Yzbn-san,spusese el.

Te rog, îng duie-mi s merg în locul domniei-tale s negociez.ă ă ăEi n-ar fi de acord.Foarte bine, dar, odat ce ieşim din capcana asta, alung to iă ă ţ

barbarii din Imperiu. Dac-ai s-o faci, vei avea mai mul iţ daimyo de.i ecît de pierdut.453Am s m gîndesc la asta, spusese Toranaga, ştiind c era oă ă ă

prostie, c trebuia s -i aib pe Onoshi şi Kiyama de parte sa şi, deci,ă ă ăşi pe ceilal iţ daimyo creştini, sau avea s fie înghi it de la sine. De ce-oă ţdori Yabu s mearg pe fregat ? Ce tic loşie a pus la cale, dac nuă ă ă ă ăprimim ajutor?

Alte , spuse Alvito din partea lui dell'Aqua, pot s -l invit peţă ăAnjin-sa/j s vin cu noi?ă ă

De ce?- Mi-a trecut prim minte c i-ar face pl cere s -şi saluteă ă ă

camaradul, pilotul Rodrigues. Omul are un picior rupt şi nu poate veniaici. Rodrigues ar fi încîntat s -l revad , s -i mul umeasc pentru'că ă ă ţ ă ăi-a salvat via a, dac n-ave i nimic împotriv .ţ ă ţ ă

Toranaga nu vedea nici o pricin pentru careă Anjin-san s nu mearg . Omul era subă ă protec ia lui, deci era inviolabil.ţ

- Dac el vrea, foarte bine. Mariko-sa/î, înso eşte-l pe Tsukku-ă ţsan. . ,

Mariko.se înclin . Ştia c sarcina ei era s asculte, s raporteze şi s se asigure c tot ceă ă ă ă ă ă se spunea era tradus corect, f r lipsuri. Acum se sim ea mai bine, coafura şi fa a ei erau iar şiă ă ţ ţ ă des vîrşite, avea un alt chimonou, împrumutat de la doamna Fujiko, şi bra ul stîng îi era legată ţ cu o eşarf curat .ă ă

Unul dintre ofi eri, ucenic în ale t m duielii, îi cur ase rana. T ietura de la um r nu-iţ ă ă ăţ ă ă atinsese tendoanele şi rana în sine era curat . O baie ar fi întremat-o, dar pe galer nu seă ă putea.

Porni împreuna cu Alvito înapoi spre duneta. El b g de seam pumnalul din brîul luiă ă ă Blackthorne şi cît de firesc p rea s stea pe el chimonoul p tat de sînge. Se întreb cît deă ă ă ă departe ajunsese în a-i cîştiga încrederea lui Toranaga.



Bun g sit, c pitane-pilot Blă ă ackthorne.S putrezeşti în iad, p rinte! r spunse Blackthorne binevoitor.ă ă ă- Poate c-o s ne întîlnim acolo,ă An]in-san. Poate c da.ă

Toranaga a spus c po i s vii pe fregat .ă ţ ă ăE ordinul lui?"Dac doreşti", a zis.ăNu doresc.

Rodrigues ar fi încîntat s - i mul umeasc din nou şi s te vad .ă ţ ţ ă ă ă454 Transmite-i respectele mele şi spune-i c-o s ne vedem în iad. Sau aici.ăPiciorul îl împiedic s-o fac .ă ăCe-i face piciorul?Se vindec . Datorit ajutorului t u şi voin ei Domnului, înă ă ă ţ

cîteva s pt mîni, cu voia Lui, are s umble, deşi o s şchiop tezeă ă ă ă ăde-aici înainte.

Spune-i c -i doresc s n tate. Ai face mai bine s pleci, p rinte,ă ă ă ă ă î i pierzi vremea.ţ

Rodrigues ar vrea s te vad . Pe mas e grog şi-un clapon fript,ă ă ăgrozav, cu sos şi verde uri proaspete, şi pîine proasp t , şi unt. Ar fiţ ă ăp cat, pilotule, s pierzi o mîncare ca asta.ă ă

Ce?Pîine proasp t , aurie, c pitane-pilot, pesme i proaspe i,ă ă ă ţ ţ

unt şi o pulp de vac . Portocale proaspete din Goa şi chiar ună ăgalon de vin de Madeira, ca s-alunece mîncarea, ori rachiu, dac - iă ţplace mai mult. E şi bere. Apoi mai e şi claponul de Macao,fierbinte şi gustos. C pitanul General e un epicureu.ă

Lua-te-ar dracu', afurisitule!O s m ia cînd o s vrea Domnul. Eu î i spun doar ce exist .ă ă ă ţ ăCe-nseamn "epicureu", întreb Mariko.ă ă- Este acela c ruia îi place mîncarea şi d mese bogate,ă ă

senhora M ria, spuse Alvito, folosind numele ei de botez.ăObservase schimbarea brusc de pe fa a lui Blackthorne. Aproape c -i vedea salivaă ţ ă

adunîndu-se şi-i sim ea agonia arz toare a stomacului. Pe înserat, cînd v zuse masa aşezat înţ ă ă ă cabina mare, argint ria str lucitoare, fa a de mas alb şi scaunele, scaune adev rate,ă ă ţ ă ă ă îmbr cate în piele, şi mirosise pîinea, şi untul, şi carnea, se sim ise el însuşi ame it de poft , oriă ţ ţ ă el nu era nici fl mînd, nici neobişnuit cu buc t ria japonez .ă ă ă ă

E atît de simplu s ademeneşti un om, îşi spuse. Nu- i trebuie decît s şti momealaă ţ ă potrivit .ă- La revedere, c pitane-pilot!ăAlvito se întoarse şi se îndrept spre pasarel . Blackthorne îl urm .ă ă ă*

* * tCe nu e-n regul , englezule? întreb Rodrigues.ă ăUnde e mîncarea? Dup aia putem sta de vorb . Mai întîiă ă

mîncarea pe care ai promis-o.455Blackthorne st tea tremurind pe puntea principal .ă ă Te rog, urmeaz -m , spuse Alvito.ă ăUnde-l duci, p rinte?ăBineîn eles, în cabina mare. Blackthorne poate mînca înţ

timp ce seniorul Toranaga şi C pitanul General discut .ă ă

Nu. El m nînc în cabina mea.ă ăE mai lesne, bineîn eles, s mergi acolo unde este mîncarea.ţ ăNostrom! îngrijeşte-te s i se aduc pilotului mîncare îndat ,ă ă ă

tot ce are nevoie, în cabina mea, orice de pe mas . Englezule, ceăvrei, grog, vin sau bere?

Bere mai întîi, apoi grog.Nostrom, ocup -te de asta şi du-l jos. Şi, ascult , Pesaro, d -iă ă ă

nişte haine din cuf rul meu, şi cizme, şi tot ce-i trebuie. Şi r mîi cuă ăel pîn te chem.ă

F r s scoat o vorb , Blackthorne îl urm pe Pesaro, nostromul, un b rbat masiv,ă ă ă ă ă ă ă



m t h los, pe scara din tambuchi. Alvito porni înapoi c tre dell'Aqua şi Toranaga, careă ă ă ă discutau, prin Mariko, lîng scara din tambuchi, dar Rodrigues îl opri.ă

P rinte! Numai o clip . Ce i-ai spus?ă ăDoar c ai vrea s -l vezi şi c avem mîncare la bord.ă ă ăDar c eu îl invit la mas ?ă ăNu, Rodrigues, n-am spus asta. Dar tu n-ai vrea s -i oferiă

mîncare unui camarad pilot care e fl mînd?ă

Bietul nenorocit nu e fl mînd, e h mesit. Dac m nîncă ă ă ă ă în starea asta, o s înfulece ca un lup, apoi o s verse tot atît deă ărepede ca o tîrf beat . Nu cred c-ar fi bine ca vreunul dintreă ănoi, fie el chiar şi un eretic, s m nînce şi s verse ca un animal,ă ă ă în fa a lui Toranaga, nu-i aşa, p rinte? Nu în fa a unui spurcatţ ă ţde fecior de tîrf - mai ales a unuia cu gînduri tot atît de curateăca o tîrf plin de sifilis!ă ă

- Trebuie s -nve i s pui frîu limbii tale spurcate, fiule,ă ţ ăspuse Alvito. O s te duc în iad. Ai face bine s spui de o mică ă ăde ori Ave M ria şi s nu m nînci dou zile. Doar pîine şi ap .ă ă ă ă ăO peniten în fa a lui Dumnezeu, ca s - i aminteasc de milosţă ţ ă ţ ătenia Lui.

456- Mul umesc, p rinte, aşa o s fac. Bucuros. Şi dac-aş puteaţ ă ă

s îngenunchez, aş face-o şi i-aş s ruta crucea. Da, p rinte, acestă ţ ă ăbiet p c tos î i mul umeşte pentru r bdarea pe care i-a dat-o Dumă ă ţ ţ ă ţnezeu. Trebuie s -mi pun frîu la limb .ă ă

Ferriera strig de pe scara din tambuchi.ăRodrigues, vii jos?Am s r min pe punte atîta vreme cit tîrfa aia de galer e acolo,ă ă ă

C pitane General. Dac ai nevoie de mine, m g seşti aici. Alvitoă ă ă ăd du s plece. Rodrigues o observ pe Marilco. Doar o clip , p rinte.ă ă ă ă ăCine e femeia?

- Dona M ria Toda. Unul din t lmacii lui Toranaga.ă ăRodrigues fluier uşor.ă

-E bun ?ă- Foarte bun .ăO prostie s-o laşi la bord. De ce-ai spus "Toda"? E una din

concubinele lui Hiro-matsu?

Nu. E so ia fiului s u.ţ ă. - O prostie s-o aduci pe nav . Rodrigues f cu semn unuia dintre marinari. Spune tuturoră ă c femeia vorbeşte portugheza.ă

- Da, senhor.Omul se îndep rt gr bit şi Rodrigues se întoarse iar spre p rintele Alvito.ă ă ă ăPreotul nu era dtuşi de pu in intimidat pe mînia lui Rodrigues. . - Doamna M ria vorbeşteţ ă

şi latina, şi tot atît de bine. Mai e altceva, pilotule?Nu, mul umesc. Poate c e mai bine s -ncep s spun Ave M ria.ţ ă ă ă ăDa, ar trebui.Preotul f cu semnul crucii şi plec . Rodrigues scuip în gura de scurgere şi unul dintreă ă ă

timonieri tres ri şi se închin .ă ă- Vedea-te-aş ag at de boaşe în^îrful catargului! şuierăţ ă

Rodrigues.- Da, c pitane-pilot, îmi cer iertare,ă senhor. Dar lîng bunulă

p rinte m-apuc frica. N-am vrut s sup r pe nimeni.ă ă ă ă

Tîn rul v zu ultimele firişoare de nisip trecînd prin gîtul clepsidrei de o or şi o întoarse.ă ă ă457Dup ce o întorci pe cea de o jum tate de ceas, te duciă ă

jos c-o g leat cu ap şi o perie de frecat şi cure i mizeria dină ă ă ţcabina mea. îi spui nostromului s -l aduc peă ă englez sus şi tu-mifaci cabina lun . şi-ar fi bine şa fie foarte curat , dac nu vrei s -miă ă ă ăfac jartiere din ma ele tale. Şi-n timp ce-o cure i spune Ave M riaţ ţ ăpentru sufletul t u blestemă at.

Da, senhor pilot, spuse tîn rul abia auzit.ăRodrigues era fanatic în privin a cur eniei şi cabina lui parc-ar fi fost Sfintul Graal alţ ăţ



navei. Totul trebuia s fie imaculat, indiferent de vreme.ă ■458CAPITOLUL 27 Trebuie s existe o cale, C pitane General, spuse dell'Aquaă ă

r bd tor.ă ăDori i un act f iş de r zboi împotriva unei na ii prietene?ţ ăţ ă ţBineîn eles c nu.ţ ă

To i cei din cabina principal ştiau c se g seau în aceeaşi capcan . Orice act f iş îi aşezaţ ă ă ă ă ăţ hot rît de partea lui Toranaga şi împotriva lui Ishido, ceea ce era de ocolit cu orice chip, dacă ă Ishido ar fi ieşit înving tor. în acel moment Ishido controla Osaka şi capitala, Kyoto, şi peă majoritatea regen ilor. Şi acum, cu ajutorul celor doiţ d imyo,ă Onoshi şi Kiyama, Ishido controlamai toat insula din sud, Kyushu, portul Nagasaki, centrul principal al întregului nego , şiă ţ astfel, tot nego ul şi Corabia Neagr din acest an.ţ ă

Toranaga spuse, prin mijlocirea p rintelui Alvito: - Ce e atît de greu? Eu vreau doar s -iă ă împr ştia i pe pira ii de la intrareă ţ ţ a în port, neh ?

Toranaga st tea incomod la locul de cinste, în scaunul cu sp tar înalt de la masa mare.ă ă Alvito se aşezase al turi de el, C pitanul General în fa a lui, dell'Aqua ling C pitanul General.ă ă ţ ă ă Mariko st tea în spatele lui Toranaga şi samuraii din gard aşteptau lîng uş , cu fa a c treă ă ă ă ţ ă marinarii înarma i. To i europenii erau conştien i c , deşi Alvito t lm cea pentru Toranaga totţ ţ ţ ă ă ă ce se discuta în camer , Mariko se afla acolo ca s se încredin eze c nimic din ce îşi puteauă ă ţ ă spune cu glas tare între ei nu era împotriva st pînului ei şi c traducerea era comă ă plet şiă exact .ă

Dell'Aqua se aplec în fa .ă ţă- Alte , n-a i putea trimite soli la rm seniorului Ishido? Poateţă ţ ţă

c solu ia st în negocieri. Noi am putea oferi aceast nav ca locă ţ ă ă ăpentru tratative. Poate c în acest chip a r reuşi s înl tura i r zboiul.ă ţ ă ă ţ ă

Toranaga rîse dispre uitor.ţ- Ce r zboi? Eu şi Ishido nu sîntem în r zboi.ă ă

Dar, Alte , noi am v zut b t lia de pe rm.■ ţă ă ă ă ţăNu fi i naivi! Cine a fost omorît? Cî ivaţ ţ ronini f r însemn tate. -ă ă ă

Cine pe cine a atacat? Doar ronini, bandi i şi fanatici.ţDar ambuscada? Am în eles c samuraii în maro au luptat cuţ ă

cei în gri.459

- Bandi ii ne-au atacat pe to i, laolalt , fie c eram în maroţ ţ ă ă

sau gri. Oamenii mei au luptat doar ca s m apere. în înc ier riă ă ă ăde noapte se întîmpl deseori greşeli. Dac samuraii în maro auă ăucis pe cei în gri sau invers, asta e o greşeal regretabil . Ceă ă înseamn cî iva oameni pentru fiecare dintre noi? Nimic. Nuă ţsîntern în r zboi.ă

Toranaga citi neîncredere pe chipurile lor, aşa c ad ug :ă ă ă- Tsukku-stf/i, spune-le c în Japonia armatele poartă ă

r zboaiele. Aceste neînsemnate înc ier ri şi tentativele de asasinată ă ăsînt doar încerc ri, t g duite cînd nu izbutesc. R zboiul n-aă ă ă ă început în noaptea asta. A început cînd a murit Taiko. Chiar înaintede asta, cînd a murit f r s lase un fiu major, care s -i urmeze.ă ă ă ăPoate chiar înainte, cînd Goroda, Protectorul Tronului, a fost ucis.Noaptea asta nu înseamn nimic în timp. Nici unul dintre voi nuă în elege i lumea noastr sau politica noastr . Cum a i putea?ţ ţ ă ă ţDesigur c Ishido încearc s m omoare. Şi tot aşa şi mul i al iă ă ă ă ţ ţ

daitnyo. Au f cut-o în trecut ş-o s-o fac şi în viitor. Kiyama şiă ăOnoshi au fost şi prieteni, şi duşmani. Asculta i, dac eu sînt ucis,ţ ăasta ar simplifica lucrurile pentru Ishido, adev ratul duşman, darănumai pentru un timp. Acum m-a încol it şi, dac izbuteşte, o sţ ă ăaib doar un avantaj de moment. Dac scap, capcana nici n-aă ăexistat vreodat . Dar s v fie limpede, tuturor, c moartea meaă ă ă ăn-o s îndep rteze cauza r zboiului, nici n-o s împiedice alteă ă ă ă înfrunt ri. Doar dac moare Ishido n-are s mai fie nici un conflict.ă ă ăAşa c acum nu este nici un fel de r zboi. Deloc. Se mişc în scaun,ă ă ădetestînd mirosul din cabin al mînc rurilor grase şi trupurileă ă



nesp late. Dar noi, într-adev r, avem o problem urgent . Amă ă ă ănevoie de tunurile voastre. Le vreau acum. Pira ii m amenin laţ ă ţăieşirea din port. Am spus mai înainte, Tsukku-san, c în curîndăfiecare va trebui s aleag de partea cui este. Spune-mi acum, deă ăce parte eşti tu, mai-marele t u şi întrega Biseric creştin ? Şiă ă ăprietenii mei, portughezii, sînt cu mine sau împotriva mea?

DelTAqua spuse:

Pute i fi sigur, m rite Toranaga, c noi to i sprijinim intereseleţ ă ă ţdomniei-voastre.Bine. Atunci îndep rta i-i pe pira i imediat!ă ţ ţ460- sta ar fi un act de r zboi şi nu ar fi nimic de cîştigat din el.Ă ă

Poate c reuşim s facem un tîrg, nu? spuse Ferriera.ă ăAlvito nu traduse asta, ci spuse în schimb:- C pitanul General zice c noi încerc m numai s evit m ună ă ă ă ă

amestec în'politica domniilor-voastre, senior Toranaga. Noi sîntemnegu tori.ţă

Mariko îi spuse în japonez :ă- Ierta i-m , Alte , nu e corect. Nu asta s-a spus.ţ ă ţă

Alvito oft .ăAm sups-o de fapt cu cuvintele mele, Alte . C pitanulţă ă

General, ca str in, nu cunoaşte unele purt ri de aici. Nu în elegeă ă ţ Japonia.

Dar dumneata o în elegi, Tsukku-wz/j? întreb Toranaga.ţ ă încerc, Alte .ţă- De fapt, ce-a zis?

Alvito îi spuse.Dup o pauz Toranaga continu :ă ă ă Anyin-san mi-a spus c portughezii sînt foarte interesa i deă ţ

negustorie, şi cînd fac negustorie n-au nici bun -cuviin , şi nici nu leă ţăarde de glum . în eleg şi primesc explica ia ta, Tsukku-^an. Dar, deă ţ ţacum încolo, te rog, t lm ceşte tot, aşa cum e spus.ă ă

Da, Alte .ţăSpune-i C pitanului General aşa: cînd r zboiul se va terminaă ă

eu am s m resc nego ul. Eu sînt pentru nego . Ishido nu este.ă ă ţ ţDell'Aqua observase schimbarea şi n d jduia c Alvito acoperise prostia lui Ferriera.ă ă ă

Noi nu sîntem politicieni, Alte , noi s.întem oameni ai religiei,ţăşi reprezent m credin şi pe credincioşi. Noi, într-adev r,ă ţă ă sprijiniminteresele domniei-voastre. Da.

Sînt de acord. M gîndeam...ăAlvito se opri din t lm cit, chipul i se lumin şi l s pentru moment japoneza lui Toranagaă ă ă ă ă

s curg .ă ă- îmi cer iertare, Eminen , dar seniorul Toranaga a spus: "Mţă ă

gindeam s v cer s construi i un templu, un templu mare, în Yedo,ă ă ă ţca ° dovad a încrederii mele în interesele voastre."ă

461De ani, de cind Toranaga devenise senior al celor Opt Provincii, dell'Aqua f cuse tot ceă

putuse pentru aceast concesie. Şi ce ob inuse acum de la el, pentru cel de-al treilea mareă ţ oraş din împ r ie, era o favoare de nepre uit. P rintele Inspector ştiu c venise timpul să ăţ ţ ă ă ă rezolve problema tunurilor.

Mul umeşte-i, Martin Tsukku-san, spuse folosind cuvintele-ţ

cod asupra c rora se în elesese mai devreme cu Alvito, hot rînd caleaă ţ ăce trebuia urmat , cu acesta ca purt tor de stindard, şi spune-i c noiă ă ăvom încerca întotdeauna s -i fim de folos. O, da, întreb -l ce are deă ăgînd în leg tur cu catedrala, ad ug pentru C pitanul General.ă ă ă ă ă

Cred c acum aş putea vorbi direct, Alte , începu Alvito c treă ţă ă Toranaga. St pînul meu v mul umeşte şi spune c ceea ce a i cerută ă ţ ă ţmai-nainte poate c este cu putin . Str daniile sale vor fi întotdeaunaă ţă ăspre folosul vostru.

Str danieă este un cuvînt abstract şi nesatisf c tor.ă ăDa, Alte . Alvito privi c tre g rzi care, bineîn eles, ascultauţă ă ă ţ



f r s par c o fac. Dar îmi amintesc c spunea i mai devreme că ă ă ă ă ă ţ ăuneori e în elept s fii abstract.ţ ă

Toranaga în elese imediat. F cu semn oamenilor s plece.ţ ă ă- Aştepta i afar , to i.ţ ă ţSamuraii se supuser f r tragere de inim . Alvito se întoarse c tre Ferriera:ă ă ă ă ă- Acum nu mai avem nevoie de g rzile dumitale, C pitaneă ă

General.

Dup plecarea samurailor, Ferriera îşi concedie oamenii şi privi spre Mariko. El purta oă pereche de pistoale la cing toare şi un altul în cizm .ă ăAlvito îi spuse lui Toranaga:- Alte , poate c a i dori ca doamna M ria s ia loc?ţă ă ţ ă ăDin nou Toranaga în elese. Cuget o clip , apoi d du pe jum tate din cap şi spuse f r sţ ă ă ă ă ă ă ă

se întoarc :ăMariko-.swi, ia una dintre str jile mele şi g seşte-l pe Anjin-sa/i.ă ă

Stai cu el pîn trimit dup tine.ă ăDa, st pîne.ăUşa se închise în urma ei. Acum erau singuri. Ei patru.462Ferriera spuse:Care-i propunerea? Ce are de dat?Ai r bdare, C pitane General, îi r spunse dell'Aqua, b tîndă ă ă ă

darabana cu degetele pe cruce şi rugîndu-se pentru reuşit .ăAlte , începu Alvito c tre Toranaga, st pînul meu spune cţă ă ă ă

va încerca s fac tot ce a i cerut. în patruzeci de zile. V va trimiteă ă ţ ăvorb în tain despre cum merg lucrurile. Cu îng duin a voastr , euă ă ă ţ ăvoi fi mesagerul.

Şi dac nu izbuteşte?ăNu va fi din pricin c n-a încercat, sau n-a fost conving tor,ă ă ă

ori c s-a r zgîndit. V d cuvîntul s u.ă ă ă ă ă în fa a zeului creştin?ţDa. în fa a lui Dumnezeu.ţBine. O vreau în scris. Cu sigiliul s u.ăUneori în elegerile depline, în elegerile delicate, nu trebuieţ ţ

trecute în scris, Alte .ţăZici c , dac nu-mi dau încuviin area în scris, nici voi n-o ve iă ă ţ ţ

face?

- Mi-am amintit doar una din spusele domniei-voastre, căonoarea unui samurai este, cu siguran , mai important decît oţă ăbucat de hîrtie. P rintele Inspector îşi d cuvîntul s u în fa a luiă ă ă ă ţDumnezeu, cuvîntul de onoare, aşa cum ar face-o un samurai. Cinsteadomniei-voastre este întru totul îndeajuns pentru P rintele Inspector.ăM-am gîndit doar c l-ar întrista s nu ave i atîta încredere în el. Dori iă ă ţ ţs -i cer o semn tur ?ă ă ă

în cele din urm Toranaga spuse:ăFoarte bine. Cuvîntul lui în fa a zeului Iisus,ţ nehi Cuvîntul lui

în fa a Dumezeului s u?ţ ăVi-l dau în numele s u. Ajurat pe Sfînta Cruce s încerce.ă ă

Ave i la fel şi cuvîntul meu, în fa a lui Dumnezeu, pe Sfîntaţ ţCruce, c voi face tot ce pot spre a-l ajuta s -i conving pe senioriiă ă ăOnoshi şi Kiyama s fie alia ii domniei-voastre.ă ţ

In schimb eu voi face ce-am promis mai devreme. în cea de apatruzeci şi una zi pute i s pune i piatra de temelie a celui mai mareţ ă ţtemplu creştin din împ r ie.ă ăţ

463Alte , s-ar putea ca terenul s fie delimitat imediat?ţă ăDe îndat ce ajung în Yedo. Acum. Cum r mîne cu pira ii?ă ă ţ

Pira ii din b rcile pesc reşti? îi ve i îndep rta imediat?ţ ă ă ţ ăDac a i avea tunuri, a i face-o singur, Alte ?ă ţ ţ ţăBineî eles,ţ Tsukku-san.Alte , îmi cer iertare c v nec jesc atît, dar trebuie s facemţă ă ă ă ă



un plan. Tunurile nu ne apar in. V rog, acorda i-mi o clip . Alvito seţ ă ţ ă întoarse c tre dell'Aqua: Eminen , totul e aranjat în privin aă ţă ţcatedralei. Apoi ad ug c tre Ferriera, dup planul stabilit din timp:ă ă ă ăO s fii bucuros c nu l-ai scufundat, C pitane General. Seniorulă ă ă Toranaga întreab dac ai vrea s -i transpor i zece mii de duca i deă ă ă ţ ţaur cînd pleci cu Corabia Neagr la Goa, spre a fi investi i spre pia aă ţ ţaurului, în India. Noi am fi încînta i s mijlocim afacerea prin surseleţ ă

noastre obişnuite de acolo, plasînd aurul pentru dumneata. Seniorul Toranaga spune c jum tate din profit î i apar ine. Amîndoi, Alvito şiă ă ţ ţdell'Aqua, ajunseser la concluzia c , pîn la întoarcerea Cor bieiă ă ă ăNegre, peste şase luni, Toranaga avea s fie ori din nou preşedinteleăregen ilor şi, prin urmare, mai mult decît încîntat s îng duie aceastţ ă ă ăfoarte profitabil tranzac ie, ori avea s fie mort. Dumneata ai puteaă ţ ăavea, lesne, un profit de patru mii de duca i. F r nici o primejdie.ţ ă ă

înschimbul c rei concesii? Asta e mai mult decît ajutorul anualăpe care-l ave i de la regele Spaniei pentru tot Ordinul lui Isus din Asia.ţ în schimbul a ce?

Seniorul Toranaga spune c pira ii îl opresc s p r sească ţ ă ă ă ăportul. El ştie mai bine decît dumneata dac sînt pira i.ă ţ

Ferriera r spunse pe aceeaşi voce egal adresat doar lui Toranaga, dup cum prea bineă ă ă ă ştiau amîndoi.

Nu v-aş sf tui s v pune i credin a în acest om. Duşmanii luiă ă ă ţ ţau to i aşii în mîn . To i regii creştini sînt împotriva lui. Doi dintre ceiţ ă ţmai importan i dintre ei cu siguran , i-am auzit cu propriile meleţ ţăurechi. Ei zic c japonezul sta e adev ratul duşman. Eu îi cred pe ei,ă ă ănu pe cretinul sta nenorocit.ă

Sînt sigur c seniorul Toranaga ştie mai bine decît noi cine sîntăpira i şi cine nu, îi spuse netulburat dell'Aqua, cunoscînd solu ia, dupţ ţ ăcum şi AJvito o ştia. Presupun c n-ai nimic împotriv ca seniorulă ă Toranaga s se ocupe el însuşi de pira i.ă ţ

464Bineîn eles c nu.ţ ăAve i o mul ime de tunuri de rezerv la bord, spuse P rinteleţ ţ ă ă

Inspector. De ce nu-i dai cîteva în secret? De fapt, vinde-i cîteva. Tuvinzi arme mereu. El cump r arme. Patru tunuri ar fi mai mult decîtă ăsuficient. Ar fi uşor de transbordat cu barcazul, la fel praful de puşcă

şi ghiulelele, date şi ele în cantitate destul şi tot în secret. Atunciăproblema e rezolvat .ăFerriera oft .ă- Tunurile, drag Eminen , sînt nefolositoare pe o galer . Eaă ţă ă

n-are mei saborduri de tragere, nici parîme de ancoraj, nici afeturipentru tunuri. Nu pot folosi tunurile, chiar dac ar avea tunari, şi nu-iăau.

Amîndoi preo ii erau descump ni i.ţ ă ţNefolositoare?Complet.Dar sigur, don Ferriera, ei pot s adapteze...ăGalera aceea nu poate folosi tunurile f r a fi modificat . Astaă ă ă

ar lua cel pu in o s pt mîn .ţ ă ă ăNan ja? zise Toranaga b nuitor sim ind c ceva nu era înă ţ ă

ordine, oricît încercaser ei s-o ascund .ă ă

- "Ce este"? întreab Toranaga, traduse Alvito.ăDell'Aqua sim ea c totul le scap printre degete.ţ ă ă

- C pitane General, te rog, ajut -ne. Te rog. i-o spun deschis.ă ă ŢNoi am cîştigat favoruri enorme pentru credin . Trebuie s m crezi,ţă ă ăda, şi trebuie s ai încredere în noi. Trebuie s -l aju i cumva pe seniorulă ă ţ Toranaga s ias din port. Te rog, în numele Bisericii. Numaiă ăcatedrala este o concesiune enorm . Te rog.ă

Ferriera nu l s s i se citeasc pe chip nimic din extazul victoriei. Ba ad ug chiar ună ă ă ă ă ă plus de gravitate vocii.

De vreme ce-mi cere i ajutorul în numele Bisericii, Eminen ,ţ ţă



bineîn eles voi face tot ce-mi cere i. O s -l scot din capcana asta. Darţ ţ ăin schimb vreau c pit nia general a Cor biei Negre pe anul viitor,ă ă ă ăfie c iese sau nu bine anul sta.ă ă

Acesta-i darul regelui Spaniei, numai al lui. Nu-mi apar ine, caţs -l pot acorda.ă

465_

Mai departe: primesc aurul lui, dar vreau garan ia Sfin iilorţ ţvoastre c nu voi avea nici un necaz din partea viceregelui din Goa,ăsau aici, în privin a aurului, sau în leg tur cu vreuna din Cor biileţ ă ă ăNegre.

îndr zneşti s -mi ceri mie şi Bisericii z loage?ă ă ăE mai degrab o în elegere de afaceri între mine, Sfin ia voastră ţ ţ ă

şi maimu a asta.ţNu e maimu , C pitane General. Ai face bine s - i aminteştiţă ă ă ţ

asta.Mai departe: cincisprezece la sut din înc rc tura de anul sta,ă ă ă ă

în loc de zece.Cu neputin .ţă

Mai departe: ca totul s fie în ordine, Eminen , cuvîntulă ţăSfin iei voastre, în fa a lui Dumnezeu - acum - c nici Sfin ia voastr ,ţ ţ ă ţ ănici vreumil dintre preo ii afla i sub ascultarea voastr nu o s mţ ţ ă ă ăamenin e vreodat cu excomunicarea, dac nu comit un sacrilegiu înţ ă ăviitor, ceea ce n-o s se întîmple. Şi mai departe, cuvîntul Sfin ieiă ţvoastre, c , împreuna cu sfin ii p rin i m ve i sprijini şi ve i ajutaă ţ ă ţ ă ţ ţCorabia Neagr din aceşti doi ani.ă

Şi mai departe, C pitane General? Cu siguran c asta nu eă ţă ătot. Cu siguran mai e ceva, nu-i aşa?ţă

Ultimul lucru: îl vreau pe eretic.* *Din pragul cabinei, Mariko privea înlemnit la Blackthorne. Z cea aproape în nesim ire peă ă ţ

duşumea, v rsîndu-şi m runtaiele din el. Nostromul st tea rezemat de patul din cabina, rînjindă ă ă pofticios la ea, dezvelindu-şi r d cinile galbene ale din ilor.ă ă ţ

- E otr vit sau e beat? îl întreb pe Totomi Kana, samuraiul deă ă

lîng ea, încercînd, f r s izbuteasc , s -şi astupe n rile la duhoareaă ă ă ă ă ă ăap s toare de mîncare şi vom , la şi mai ap s toarea duhoare aă ă ă ă ămarinarului hidos, din fa a ei şi la atotst pînitoarele miasme din cale,ţ ăce inundau întreaga corabie. Arat de parc ar fi fost otr vit,ă ă ă nehl

- Poate c a fost Marilco-san. Privi i la mizeria aia!ă ţSamuraiul ar t plin de scîrb spre mas . Pe ea erau împr ştiateă ă ă ă ă

în neorînduial talgere de lemn, pline cu resturi dintr-o halc de vac ,ă ă ă466 jum tate de pui sfirtecat, buc i de pîine şi brînza, bere v rsat , unt, o farfurie cu sosă ăţ ă ă

gras, sleit şi o sticl de rachiu golit pe jum tate. Nici unul dintre ei nu mai v zuse pîn atunciă ă ă ă ă carne pe mas .ă

- Ce c ta i aci? îi întreb nostromul. F r maimu e aci,ă ţ ă ă ă ţwakanmasu? Nici o maimut -jff/z în cameru astu! Privi c tre samuraiă ăşi-i f cu semn cu mîna s plece. Afar ! şterge-o! Privirea îi zbur dină ă ă ănou spre Mariko. Care e numele t u? Namu, ei?ă

- Ce spune, Mariko-.swz? întreb samuraiul.ăNostromul îşi arunc privirea pentru o clip spre samurai, apoi şi-o întoarse iar spreă ă

Mariko.- Ce spune barbarul, Maiiko-sanlMariko îşi desprinse ochii ului i de pe mas şi se concentra asupra nostromului.ţ ă îmi pare r u,ă senhor, nu v-am în eles. Ce-a i spus?ţ ţCe? Nostromul r mase cu gura c scat . Era un b rbat gras, cuă ă ă ă

ochii prea apropia i, urechi mari şi p rul strîns într-o coad anemic ,ţ ă ă ădat cu c neal . Un crucifix îi atîrna de şuncile gîtului şi pistoalele-iă ă ăerau la îndemîn în cing toare. Ei? Vorbeşti portugheza? Oă ă jappo



care vorbeşte bine portugheza? Unde-ai înv at s vorbeşti civilizat?ăţ ăP rin ii creştini m-au înv at.ă ţ ăţFir-aş afurisit s fiu! Sfintâ Fecioar , oă ă Roaxe-san care vorbeşte

civilizat!Blackthornc vom iar şi încerc anevoie s se ridice de jos.ă ă ăPute i... v rog, pute iţ ă ţ s -lă pune i pe pilot acolo?ţ

Ea ar ta spre pat.ă

Da. Dac-o s m-ajute maimu a asta.ă ţCine? îmi pare r u, ce-a i spus? Cine?ă ţEl! Jappo. El.Cuvintele o cutremurar şi-i trebui toat voin a s r mîna calm . Ar t spre samurai.ă ă ţ ă ă ă ă ăKdn'd-san, vrei, te rog, s -l aju i pe barbarul acesta? Anjin-.ra«ă ţ

trebuie pus acolo.Cu pl cere, doamn .ă ă împreun , cei doi b rba i îl ridicar pe Blackthorne care c zu ca un bolovan în cuşet , cuă ă ţ ă ă ă

capul prea greu, mişcînd prosteşte din buze.467I

Trebuie sp lat, spuseă Ma.riko-san înjaponez , înc pe jum tateă ă ă înm rmurit de cum îl numise nostromul pe Kana.ă ă

Da, M'driko-sc/n. Porunceşte-i barbarului s cheme slugile.ăDa. Ochii neîncrez tori se întoarser din nou spre mas , caă ă ă

atraşi de o vraj . M nînc ei într-adev r asta?ă ă ă ăNostromul îi urm ri privirea. Imediat se aplec , rupse un copan de pui şi i-l oferi.ă ă- i-e foame? Poftim, micu Floare- w?, e bun. E proasp t, deŢ ţă ă

azi, clapon veritabil de Macao, pe cinstea mea.Ea cl tin capul.ă ăFa a cenuşie a nostromului se despic într-un rînjet şi, plin de bun voin , cufundţ ă ă ţă ă

copanul în sosul gros şi ii vîrî sub nas.Sosul îl face chiar mai bun. Hei, e bine s po i vorbi ca lumea,ă ţ

nu? Aşa ceva nu mi s-a întîmplat niciodat pin acum. Haide, m nînc ,ă ă ă ăo s - i dea putere - acolo unde trebuie! î i spun, e clapon de Macao.ă ţ ţ

Nu, nu, mul umesc. S m nînci carne... s m nînci carne eţ ă ă ă ăinterzis. E împotriva legii; şi împotriva budismului şi shintoismului.

Nu, în Nagasaki nu e! Nostromul rîse. O gr mad deă ă jappo

m nînc mereu carne. To i m nînc , cind pot s fac rost şi dau pe gîtă ă ţ ă ă ă ătot atît de bine şi grogul nostru. Eşti creştin , nu? Haide, încearc ,ă ămicuţă donna. Cum po i şti dac nu-ncerci?ţ ă

Nu, nu, mul umesc.ţ- Omu' nu poa' s tr iasc f r' de carne. Asta-i mîncareaă ă ă ă

adev rat . Te face puternic ca s te zb n ui ca o nev stuic . Ia. Ii oferiă ă ă ă ţ ă ăcopanul Iui Kana. Tu vrei?

Kana cl tin din cap la fel de îngre oşat.ă ă ţ -lyc.Nostromul ridic din umeri şi-l arunc nep s tor înapoi pe mas .ă ă ă ă ălyc s fie. Ce-ai p it la mîn ? Te-ai r nit în lupt ?ă ăţ ă ă ăDa. Dar nu r u.ăMariko îl mişc pu in, ca s -i arate, şi-şi în buşi durerea.ă ţ ă ăMititica de ea! Ce cau i p-aci,ţ donna senhorita, ei?S -l v d pe An... s -l v d pe pilot. Seniorul Toranaga m-aă ă ă ă

trimis. Pilotul e beat?

468Da, asta şi mîncarea. Nenorocitul a-nfulecat prea iute şi a b ută

prea iute. A dat pe gît o jum'ate de sticl dintr-o înghi itur . Engleziiă ţ ăsînt to i laţ fel. Nu se pot ine de la grog şi n-auţ cojones. O m sur dină ăcap pîn -n picioare. N-am mai v zut o floare atît de mic ca tine pîn'ă ă ăacu. Şi nici n-am mai vorbit cu unjappo care s fie-n stare s vorbească ă ăcivilizat.

Numeşti toate doamnele japoneze şi pe to iţ samuraii jappo şimaimu e?ţ

Marinarul rîse scurt.



Hei, senhorita, m-a luat gura pe dinainte. Asta-i pentru i deărînd, ştii, pentru codoaşc şi tîrfe în Nagasaki. N-am vrut s te jignesc.ăN-am avut vorbe niciodat pîn' acu' cuă osenhorita civilizat , n-am ştiutăc e vreuna, pe Dumnezeul meu.ă

Nici eu, senhor. N-am stat de vorb niciodat pîn acum cu ună ă ăportughez civilizat, afar de un sfint p rinte. Noi sîntem japonezi, nuă ă jappo, nehl şi maimu ele sînt animale, nu-i aşa?ţ

Sigur. Nostromul îşi ar t cioturile din ilor. Vorbeşti ca oă ă ţdonna. Da. N-am vrut s jignesc,ă donna senhorita.Blackthorne începu s bolboroseasc ceva. Ea se duse lîng el şi-l mişc uşor:ă ă ă ăAnjin-jwz! Anjin-iWî!Da... da? Blackthorne deschise ochii. Oh... salut... îmi pare

r ... Eu...ăDar durerea strivitoarea şi camera care se-nvîrtea cu el îl f cur s se lungeasc la loc.ă ă ă ăV rog, trimite i dup un servitor,ă ţ ă senhor. Trebuie sp lat.ăAvem sclavi, dar nu pentru asta, donna senhorita. Las -l peă

englez... Ce conteaz un pic de borîtur pentru un eretic?ă ăN-ave i servitori? întreb ea uluit .ţ ă ăAvem sclavi - negri tic loşi, dar sînt leneşi -, n-aş avea încredereă

s -l pui s -l spele, ad ug cu un zîmbet strîmb.ă ă ă ăMariko ştia c nu avea de ales. Se putea ca seniorul Toranaga s aib nevoie deă ă ă An]m-san

imediat şi asta era datoria ei.Atunci am nevoie de pu in ap , spuse. Ca s -l sp l.ţ ă ă ă ăE un butoi în pu ul scţ ării. Pe puntea de dedesubt.V rog, aduce i-mi pu in ap ,ă ţ ţ ă ă senhor.469- Trimite-l pe el.Nostromul întinse un deget c tre Kana.ăNu. O s -mi aduce i domnia-voastr , acum. V rog.ă ţ ă ă

Nostromul îşi întoarse privirea c tre Blackthorne.ăEşti puicu a lui?ţ

-Ce?Puicu a englezului?ţCe e puicu a,ţ senlior?- Femeia lui. Prietena lui, ştii, senhorita, dr gu a pilotului.ă ţ

Puicu .ţă

Nu. Nu, senhor, nu sînt puicu a lui.ţA lui, atuncea? A mai... a samuraiului? Ori poate a regelui, staăde-a sosit la bord? Tora-şi-nu-mai-ştiu-cum. Eşti una dintr-ale lui?

-Nu.A nici unuia de pe nav ?ă

Ea-şi cl tin capul.ă ăV rog, n-a i vrea s -mi aduce i pu in ap ?ă ţ ă ţ ţ ă ă

Nostromul încuviin din cap şi plec .ţă ă- sta-i cel mai urît şi cel mai împu it barbar lîng care am statĂ ţ ă

vreodat , zise samuraiul.ă Ce spunea?El... b rbatul a întrebat dac sînt una din concubinele pilotului.ă ă

Samuraiul porni spre uş .ăKana-sa/z!

Cer, în numele so ului dumitale, dreptul de a r zbuna aceastţ ă ă

insult . Pe loc! De parc dumneata ai convie ui cu orice barbar!ă ă ţKana-sanl Te rog, închide uşa.Eşti Toda Mariko-sanl Cum îndr zneşte s te insulte? Insultaă ă

trebuie r zbunat .ă ăVa fi, Kana-san, şi- i mul umesc. Da. î i dau acest drept. Darţ ţ ţ

ne afl m aici la porunca seniorului Toranaga. Pîn ce el nuă ă încuviin eaz , n-ar fi corect pentţ ă ru dumneata s-o faci.

Kana închise uşa f r tragere de inim .ă ă ăAi dreptate. Dar te rog s -i ceri îng duin a seniorului Toranagaă ă ţ

înainte s plece.ă



Da. î i mul umesc pentru grija pe care-o por i onoarei mele.ţ ţ ţ470Ce-ar face Kana dac ar şti tot ce s-a spus, se întreb îngrozit . Ce-ar face seniorulă ă ă

Toranaga? Sau Hiro-matsu? Sau so ul meu? Maimu e! Oh, Sfînt Fecioar , ajut -m s potţ ţ ă ă ă ă ă r mîne liniştit şi ine-mi mintea limpede. Ca s potoleasc mînia lui Kana, schimb repedeă ă ţ ă ă ă vorba.

- Anjin-san pare atît de neajutorat. La fel ca un copil. Se pare c barbarii nu pot suportaă

vinul. La fel ca unii dintre b rba ii noştri.ă ţ- Da. Dar nu e de vin vinul. Nu poate fi. E ce-a mîncat.ăBlackthorne se mişc neliniştit, luptîndu-se s -şi vin în fire.ă ă ă

- N-au servitori pe corabie, Kaaa-san, aşa c va trebui s in loculă ă ţuneia dintre doamnele lui.

începu s -l dezbrace pe Blackthorne, stînjenit de bra ul r nit.ă ă ţ ă- L sa i-m s v ajut. Kana era foarte îndemînatic. Am f cut-oă ţ ă ă ă ă

de multe ori cu tat l meu, cînd i se urcaă sakŁ-u\ la cap.E bine pentru un b rbat s se îmbete din cînd în cînd. îlă ă

elibereaz de toate spiritele rele.ăDa. Dar tat l meu suferea cumplit în ziua urm toare.ă ă

So ul meu sufer foarte r u. Cu zilele.ţ ă ăDup o pauz , Kana spuse:ă ă

S -l ajute Buddha pe seniorul Buntaro s scape.ă ă

Da. Mariko înconjur cabina cu privirea. Nu în eleg cum potă ţs locuiasc într-o asemenea mizerie. E mai r u decît la cei mai s raciă ă ă ăoameni de la noi. Aproape c am leşinat în cealalt cabin din pricinaă ă ămirosului.

E ruşinos. N-am fost niciodat în via a mea la bordul unei naveă ţbarbare.

Eu n-am fost niciodat pe mare pîn acum.ă ăUşa se deschise şi nostromul aşez jos g leata. Tres ri la vederea trupului gol al luiă ă ă

Blackthorne, smulse o p tur de sub cuşet şi-l acoperi.ă ă ă- L-a luat naiba dac r ceşte. Afar de asta... E ruşinos s faciă ă ă ă

aşa ceva unui b rbat, chiar şi lui.ă' -Ce?- Nimic, Cum te cheam ,ă donna senhorita? Ochii îi scînteiar .ă

Ea nu-i r spunse. D du p tura la o parte şi-l sp la pe Blackă ă ă ăthorne, bucurîndu-se c avea ceva de f cut, detestînd cabina şiă ă471prezen a dezgust toare a nostromului, întrebîndu-se despre ce vorţ ă beau în cealalt cabin .ă ă

Este st pînul nostru în siguran ?ă ţăCînd termin , strînse chimonoul şi bucata murdar din brîu.ă ă- Pot fi sp late,ă senhor?

-Ce? Trebuie cur ate îndat . A i putea s trimite i dup un sclav,ăţ ă ţ ă ţ ă

v rog?ăSînt o şleaht puturoas de negri, i-am zis. Asta ar lua oă ă ţ

s pt mîn ori mai mult. Arunc -le,ă ă ă ă donna senhorita, nu fac douăparale. Pilotul nostru, c pitanul Rodrigues, a zis s -i d m haine caă ă ălumea. D-aci. Deschise un cuf r "marin resc. A zis s -i d m oriceă ă ă ăde aci.

Nu ştiu s -mbrac un b rbat în lucrurile acelea.ă ă. - îi trebuie c maş , pantaloni, leg tur pentru prohab, ciorapi, cizme şi vestă ă ă ă ă

marin reasc .ă ăNostromul le scoase şi i le ar t . Apoi ea şi samuraiul începur s -l îmbrace peă ă ă ă

Blackthorne, înc pe jum tate leşinat.ă ă- Pe aceasta cum o poart ?ăRidic leg tura triunghiular , asem n toare unui s cule cu b ieri de prindere.ă ă ă ă ă ă ţ ă- Sfint Fecioar , se pune în fa , aşa, spuse nostromul stînjenit,ă ă ţă

ar tînd-o pe-a lui cu degetul. O legi la locul ei, deasupra pantalonilor,ăcum i-am zis. Peste boaşe.ţ



Ea privi cercet tor leg tura nostromului. El îi sim i privirea şi se înfiora.ă ă ţMariko prinse leg tura pentru prohab, potrivind-o cu grij şi cu ajutorul samuraiului îi trecuă ă

b ierile din spate printre picioare şi i le leg în jurul mijlocului. Spuse încet c tre samurai:ă ă ăsta e cel mai stupid fel de a te îmbr ca din cîte-am v zutĂ ă ă

vreodat .ă Trebuie s fie foarte stînjenitor, r spunse Kana. Le poart şiă ă ă

preo ii, Mariko-sa/ţ j? Sub sutane?

Nu ştiu.Ea-şi îndep rt o şuvi de p r din ochi.ă ă ţă ăSenhor, Anjin-san e îmbr cat aşa cum trebuie?ăAye. Afar de cizme. 'S acolo. Pot s mai aştepte.ă ă472Nostromul veni mai aproape şi ea sim i c se în buş . B rbatul îşi coborî vocea, r mînindţ ă ă ă ă ă

cu spatele la samurai.N-ai vrea una iute?Ce? îmi placi, senhorita. Ei, ce zici? I-o cuşet în cabina de al turi.ă ă

Trimite- i prietenul sus. Englezul mai zace un ceas. Pl tesc dupţ ă ăobicei.

-Ce?- O s cîştigi un gologan, chiar trei, dac eşti ca o nev stuic , şi-oă ă ă ă

s -ncaleci cea mai groz,av scul din cîte exist de-aci pîn' la Lisabona.ă ă ă ăEi, ce zici?

Samuraiul v zu groaza de pe chipul ei:ă- Ce e, Mariko-«7/2?Mariko se trase pe lîng nostrom, îndep rtîndu-se de cuşet . Se bîlbîi.ă ă ă-A... a spus...Kana îşi trase imediat sabia, dar se trezi în fa a evilor a dou pistoale înc rcate. Oricum,ţ ţ ă ă

el se preg ti s atace.ă ăOpreşte-te, Kana-san! gîfii Mariko. Seniorul Toranaga a inter

zis orice atac pîn nu porunceşte el!ăHaide, maimu , vino-ncoa', tu, c c cios împu it! Tu! Spune-iţă ă ă ţ

maimu oiului s lase sabia, sau îi zbor c p îna puiului de c ea înainteţ ă ă ăţ ăţs mişte un deget.ă

Mariko se afla la un pas de nostrom. Mîna dreapt îi era înc înă ă obi, strîngînd minerulstiletului. Dar îşi aminti de datoria ei şi-şi trase mîna.

- Kana-san, bag sabia în teac . Te rog. Trebuie s ne supunemă ă ăporuncilor seniorului Toranaga. Trebuie s ne supunem poruncilorălui.

Cu un efort deosebit, Kana îi d du ascultare.ăM bate gîndul s te trimit în iad,ă ă jappo!V rog s -l ierta i,ă ă ţ senhor, şi pe mine, spusese Mariko, încercînd

sa par politicoas . A fost o greşeal , o gre...ă ă ă Tic losul la cu fa a de maimu oi a tras sabia. Asta n-a fostă ă ţ ţ

greşeal , pe numele Mîntuitorului!ăV rog,ă ierta i-l,ţ senhor, îmi pare r u.ă473Nostromul îşi umezi buzele.O s -l iert, dac eşti dr gu cu mine, Micu Floare. Treci înă ă ă ţă ţă

cabina de-al turi şi spune-i mai... spune-i lui s stea aici şi o s uit totul.ă ă ăCare... care v e numele,ă senhor?

Pesaro. Manuel Pesaro, de ce?Nimic. V rog s ierta i neîn elegerea,ă ă ţ ţ senhor Pesaro.Intr -n cabina de-al turi. Acum.ă ăCe se-ntîmpl ? Ce... Blackthorne nu ştia dac e treaz sau pradă ă ă

unui coşmar, dar sim i primejdia. Ce se-ntîmpl , pentru Dumnezeu!ţ ă împu itulţ deJappo a ridicat sabia asupra mea!A fost o... o greşeală Anjin-san, spuse Mariko. Eu... eu i-am

cerut iertare fa deţă senhor Pesaro..Mariko? Tu eşti Mariko-san?Hai, Ajijin-san. Honto. Honto.



Ea veni mai aproape. Pistoalele nostromului r m seser a intite asupra lui Kana. Ea îlă ă ă ţ atinse cînd se strecur pe ling el şi-i trebui un efort şi mai mare s nu-şi scoat pumnalul şiă ă ă ă s -l spintece. în acel moment uşa se deschise. Timonierul cel tîn r intr în cabin cu o g leată ă ă ă ă ă cu ap . Se holb la pistoale şi fugi.ă ă

Unde-i Rodrigues? spuse Blackthorne încercînd s -şi pună ămintea la lucru.

Sus, acolo unde trebuie s fie un bun pilot, spuse nostromulă

r stit.ă Jappo sta a ridicat sabia la mine, jur!ăAjuta i-m s-ajung pe punte.ţ ăBlackthorne se prinse de marginea patului. Mariko îl lu de bra , dar nu izbuti sa-l ridice.ă ţNostromul mişc unul dintre pistoale c tre Kana.ă ă- Spune-i lui s te-ajute. Şi mai spune-i c , dac -i un Dumnezeuă ă ă

în cer, el o s se b l ng ne în cap tul vergii înainte de prima b taieă ă ă ă ă ăde clopot.

Secundul Santiago îşi dezlipi urechea de la orificiul din peretele cabinei principale, finalul"Ei bine, atunci totul e stabilit" al lui deU'Aqua r sunîndu-i înc în creier. Se strecur f ră ă ă ă ă zgomot afar din cabina întunecat , ieşind m coridor, şi închise încet uşa. Era un b rbat înalt,ă ă ă usc iv, cu fa a tras şi-şi purta p rul într-o coad c nit .ăţ ţ ă ă ă ă ă

474Hainele-i erau îngrijite şi, ca mai to i marinarii, umbla descul . Urc gr bit pe scara dinţ ţ ă ă

tambuchi, trecu în fug de-alungul pun ii prină ţ cipale şi se opri pe dunet , unde Rodriguesă vorbea cu Mariko. îşi ceru iertare şi se aplec foarte aproape de urechea lui Rodrigues, astfelă ca nimeni de pe dunet s nu poat prinde vreun cuvînt, şi începu s înşire tot ce auzise, aşaă ă ă ă cum i se ceruse s fac .ă ă

Blackthorne st tea pe punte, la pup , rezemîndu-se de bocapor-tul unui tun, cu capul peă ă genunchi. Mariko se aşez eap n , cu fa a c tre Rodrigues, dup obiceiul japonez, iar lîngă ţ ă ă ţ ă ă ă ea, cu chipul întunecat, samuraiul Kana. Marinarii înarma i umpleau pun ile şi gabia, şi al i doiţ ţ ţ se aflau la timon . Nava era îndreptat în vînt, aerul nop ii era curat, norii se adunau iar ploaiaă ă ţ nu p rea prea departe. La o sut de iarzi la travers, leg nat de mareea joas , în b taiaă ă ă ă ă ă tunurilor, plutea galera cu toate ramele ridicate, în afar de dou de fiecare parte, care-oă ă ineau în loc. B rcile cu arcaşii duşmani erau mai aproape, dar nu încercau înc s -iţ ă ă ă

împresoare. Mariko îi urm rea cu privirea pe Rodrigues şi pe secund. Nu putea auzi ce seă spunea şi chiar dac-ar fi auzit, educa ia ei ar fi f cut-o s prefere s -şi astupe urechile, înţ ă ă ă casele de hîrtie nu era cu putin s r mîi ferit de ochii şi urechile celorlal i, dac n-ar fi fostţă ă ă ţ ă polite ea şi respectul cuvenit; f r o mic bucat de lume numai pentru tine, via a civilizat nuţ ă ă ă ă ţ ă poate exista, aşa c to i japonezii erau educa i s aud şi s nu bage de seama ce aud. Pentruă ţ ţ ă ă ă

binele tuturor.Cînd -urcase pe punte cu Blackthorne, Rodrigues ascultase l muririle nostromului şiă explica ia ei încurcat , c ar fi fost vina ei fiindc în elesese greşit cele spuse de nostrom şi cţ ă ă ă ţ ă asta-l f cuse pe Kana s -şi scoat sabia din teac spre ai ap ra ei onoarea. Nostromulă ă ă ă ă ascultase rînjind, cu pistoalele înc îndreptate spre spatele samuraiului.ă

Am întrebat doar dac -i puicu a englezului, pe Dumnezeulă ţmeu, fi'nc l-a sp lat şi i-a potrivit leg tura pentru prohab peste boaşe,ă ă ăf r nici o sfială ă ă.

Las pistoalele jos, nostromule.ăE primejdios, ascult la mine. Aga -! de-o verg !ă ţă ăO s fiu cu ochii pe el. Du-te jos!ă475- Maimu a asta m-ar fi ucis, de nu eram mai iute ca el. Atîrn -lţ ă

de cap tul vergii. în Nagasaki aşa am fi f cut.ă ăNu sîntem în Nagasaki - du-te jos! Acum!

Dup ce nostromul plecase, Rodrigues întrebase:ăCe v-a zis, senhora? Ce-a spus exact?El... nimic, senhor. V rog.ă- îmi cer iertare în fa a dumneavoastr şi a samuraiului pentruţ ă

obr znicia acelui b rbat. V rog, transmite i samuraiului scuzele meleă ă ă ţşi ruga i-l s -l ierte. Şi eu v rog pe amîndoi, prea plecat, s uita iţ ă ă ă ţneobr zarea nostromului. N-o s fie de nici un folos seniorului vostruă ăsau seniorului meu s avem necazuri la bord. V promit c-am s 'mă ă ă ăocup eu de el, în felul meu, la vremea potrivit .ă

Ea-i vorbise apoi lui Kana şi, în cele din urm , el încuviin ase.ă ţ



- Kana-san spune, foarte bine, dar, dac o s -l vad vreodat peă ă ă ănostromul Pesaro pe rm, o s -i zboare capul.ţă ă

- - Asta-i drept, pe Dumnezeul meu. Da. Domo arigato, Kana-san, spusese Rodrigues cuun^zîmbet, şi domo arigato goziemashita, Mariko-san.

Vorbi i japoneza?ţO, nu, doar cîteva cuvinte. Am o so ie în Nagasaki.ţO! Sînte i de mult timp în Japonia?ţ

Asta-i cea de-a doua c l torie de Ia Lisabona, aici. Cu totul amă ăpetrexut şapte ani în apele astea, aici, sau navigînd încolo şî-ncoace între Macao şi Goa. Rodrigues ad ugase: Nu-i da i aten ie, el e ună ţ ţ eta.Dar Buddha a spus c pîn şi ună ă eta are dreptul s tr iasc ,ă ă ă neh ? So iaţmea vorbeşte pu in portugheza, dar nici pe departe atît de bine caţdumneavoastr . Sînte i creştin , bineîn eles?ă ţ ă ţ

Da.So ia mea e convertit . Tat l ei e samurai, dar unul m runt.ţ ă ă ă

St pînul lui este seniorul Kiyama.ă- E norocoas s aib un asemenea so , spusese Marikoă ă ă ţ

politicoas , dar în sinea ei se întreb , cutremurat , cum de puteaă ă ăcineva s se m rite şi s tr iasc cu un barbar. în ciuda bunei-cuviin eă ă ă ă ă ţfireşti, întrebase: Doamna, so ia dumitale, m nînc şi ea carne - caţ ă ăaceea din cabin ?ă

476- Nu, r spunsese Rodrigues rîzînd cu din i albi, frumoşi şi puteră ţ

nici, în casa mea din Nagasaki nici eu nu m nînc. Doar pe mare şi înăEuropa. La noi aşa se obişnuieşte. Acum o mie de ani, înainte de aveni Buddha, a fost şi obiceiul vostru, nehl înainte de a tr i Buddha,ăca s arateă Tao, Calea, to i oamenii mîncau carne. Chiar şi-aici,ţsenhora. Chiar şi-aici. Acum desigur, tr im mai bine, cel pu in uniiă ţdintre noi, nehl

Mariko cugetase un timp la asta. Apoi zisese:- To i portughezii ne numesc maimu eţ ţ şijappo, pe la spate?

Rodrigues se tr sese de cercelul pe cară e-l purta în ureche.Voi nu ne numi i barbari? Chiar şi în fa ? Noi sîntem civiliza i,ţ ţă ţ

cel pu in aşa gîndim,ţ senhora. în India, ara lui Buddha, li se spuneţ japonezilor "Diavolii de la r s rit" şi nu i se îng duie niciunuia să ă ă ăcoboare la rm, dac e înarmat. Voi îi numi i pe indieni "negri" şiţă ă ţ

animale. Cum le spun chinezii, japonezilor? Cum îi numi i voi peţchinezi? Dar pe coreeni? Mînc torii de Usturoi,ă nehlNu cred c seniorul Toranaga ar fi încîntat. Sau seniorulă

Hiro-matsu, nici tat l so iei dumitale.ă ţIisus, Mîntuitorul, a spus: "Vezi mai întîi bîrna din ochiul t uă

înainte de-a vedea paiul din ochiul altuia."Ea cugfita din nou la toate astea acum, în timp ce-l privea pe secund şoptind gr bit laă

urechea pilotului portughez. E adev rat: noi dispre uim celelalte na ii. Dar noi locuim peă ţ ţ P mîntul Zeilor, şi deci sîntem anume aleşi de ei. Noi singuri, dintre toate popoarele, sîntemă ap ra i de un împ rat de stirpe divin . Şi-atunci, nu sîntem noi f r sqam n şi mai presus deă ţ ă ă ă ă ă to i ceilal i? Dar dac eşti japonez şi creştin? Nu ştiu. Oh, Sfînt Fecioar , d -mi dinţ ţ ă ă ă ă în elepciunea Ta. Acest pilot Rodrigues e tot atît de ciudat ca şi pilotulţ englez. De ce sînt eifoarte deosebi i? S fie educa ia lor? E de necrezut ce fac ei,ţ ă ţ nehl Cum pot s navighezi în jurulă p mintului şi s str bat marea cu aceeaşi uşurin cu care noi umbl m pe uscat? So ia luiă ă ă ă ţă ă ţ Rodrigues o şti r spunsul? Mi-ar face pl cere s-o cunosc şi s vorbesc cu ea.ă ă ă

Secundul îşi coborî vocea şi mai mult.- Ce-a spus? exclam Rodrigues sc pîndu-i o înjur tur şi, f ră ă ă ă ă ă

sa vrea, Mariko încerc s asculte. Dar nu putu s aud ce repetă ă ă ă ă477secundul. Apoi îi v zu pe amîndoi uitîndu-se c tre Blackthorne şi le urm ri privirea,ă ă ă

tulburat de îngrijorarea lor.ă- Ce altceva s-a intîmplat, Santiago? întreb Rodrigues precaut,ă

conştient de prezen a lui Mariko.ţSecundul îi şopti la ureche cu mîinile f cute pîlnie.ăCît or s mai stea jos?ă



închinau unul în cinstea celuilalt. Şi pentru în elegere.ţ Tic loşii! Rodrigues îl trase pe secund de c maş . Nici o vorbă ă ă ă

despre toate astea, jur . Pe via a ta!ă ţNu e nevoie s spui asta, pilotule.ă Totdeauna ai de ce s-o spui. Rodrigues privi spre Blackthorne.

Trezeşte-l!Secundul se duse la el şi-l zgîl îi.ţ

- Ce-ai cu mine? Ce vrei?Loveşte-l!Santiago îl plesni.

Iisuse, o s ...ăBlackthorne fu în picioare, aprins la fa , dar se cl tin şi c zu.ţă ă ă ă- Afurisitule, trezeşte-te, englezule! Furios, Rodrigues îşi

îndrept degetul c tre cei doi timonieri. Arunca i-l peste bord!ă ă ţ-Ce?- Acum, pentru Dumnezeu!Cînd cei doi b rba i îl ridicar gr bi i,ă ţ ă ă ţ Mariko spuse:- Senhor Rodrigues, nu trebuie... dar înainte ca ea sau Kana să

poat interveni, cei doi îl şi aruncar pe Blackthorne peste bord.ă ăC zu de la dou zeci de picioare, pe burt , ridicînd un nor de stropi şi disp ru. Peste o clipă ă ă ă ă

ap ru la suprafa tuşind şi scuipînd, r ceala de ghea a apei lîmpezindu-i mintea.ă ţă ă ţăRodrigues se lupta s se ridice de pe scaun.ă- Da i-mi o mîn de ajutor!ţ ăUnul dintre timonieri alerg s -l ajute, în timp ce secundul îl prinse de sub iori.ă ă ţ- Iisuse Cristoase, ave i grij , feri i-mi piciorul, nerozilor!ţ ă ţ îl ajutar s vin la balustrad . Blackthorne înc tuşea şi bolă ă ă ă ă borosea, dar, în timp ce înota

de-a lungul cor biei, înjura pe ce-i care-l aruncaser peste bord.ă ă478- Dou carturi tribord! comand Rodrigues. Nava c zu uşor subă ă ă

vînt şi se îndep rt pu in de BJackthorne. Apoi strig : Stai draculuiă ă ţ ădeparte de nava mea! şi imediat c tre secund: Ia barcazul, culege-l peăenglez şi du-l la bordul galerei. Iute. Spune-i... îşi coborî vocea.

Mariko era bucuroas c Blackthorne nuă ă se înecase.Pilotuîe! Anjin-san este sub protec ia seniorului Toranaga. Cerţ

s fie ridicat îndat din ap !ă ă ăNumai o clip ,ă Mariko-san. Rodrigues continua s -i şoptească ă

lui Santiago, care d dea din cap şi apoi o lu din loc gr bit. îmi pareă ă ăr u, Mariko-ra/ză , gomen kudasai, dar era urgent. Englezul trebuiatrezit. Ştiam c poate s înoate. Trebuie s fie ager la minte şi iute!ă ă ă

De ce?Eu sînt prietenul lui. V-a spus vreodat asta?ăDa. Dar Anglia şi Portugalia sînt în r zboi. La fel şi Spania.ăDa. Dar pilo ii trebuie s fie deasupra r zboiului.ţ ă ă

Atunci fa de cine î i faci dumneata datoria?ţă ţ> - Fa de pavilion.■ ţă

Nu înseamn c şi fa de regele dumitale?ă ă ţă

Da şi nu, senhora. îi datorez englezului o via . Rodriguesţăurm rea barcazul. ine-o drept aşa - acum treci în vînt! îi ordonă Ţ ătimonierului.

Da, senhor.Aştept , cercetînd din nou vîntul, bancurile de nisip şi rmul îndep rtat. Marinarul de laă ţă ă

sond strig adîncimea.ă ă- îmi cer iertare, senhora, ce spunea i?ţRodrigues o privi o clip , apoi se întoarse s verifice înc o dat pozi ia navei fa de vîntă ă ă ă ţ ţă

şi barcaz. Şi ea urm rea barcazul. Oamenii u scoseser pe Blackthorne din mare şi vîsleau dină ă r sputeri c tre galer , tr gînd la rame aşeza i, nu stînd în picioare şi împingind. Ea nu le maiă ă ă ă ţ putea desluşi chipurile. Acum Anjin-ja/z era acoperit de b rbatul care st tea lîng el, b rbatulă ă ă ă care vorbise în şoapt cu Rodrigues.ă

Ce i-ai spus, senhor?



-Cui?B rbatului pe care l-ai trimis după ă Ari}\n-san.Doar s -i ureze englezului s n tate.ă ă ă479

R spunsul era searb d şiă ă pe ocolite.Ea-i t lm ci lui Kana cele spuse.ă ă

Cînd Rodrigues v zu barcazul ling galer r sufl uşurat.ă ă ă ă ă- Ave M ria...ăC pitanul General şi iezui ii urcar pe punte. Toranaga şi g rzile lui îi urmau.ă ţ ă ăRodrigues! coboar barcazul! Sfin ii p rin i se duc la rm,ă ţ ă ţ ţă

spuse Ferriera.Şi-apoi?Şi apoi ieşim în larg. C tre Yedo.ă

De ce acolo? Era vorba s mergem la Macao, r spunseă ăRodrigues, întruchipare a inocen ei.ţ

Mai întîi îl ducem pe Toranaga la Yedo.Ce facem? ! Dar galera?St pe loc sau îşi croieşte drum lupă tîndu-se.Rodrigues p rea şi mai surprins, şi privi spre galer , apoi c tre Mariko. Citi învinuirea dină ă ă

ochii ei.- Matsu, îi spuse pilotul încet.Ce? întreb p rjntele Alvito. R bdare? De ce r bdare,ă ă ă ă

Rodrigues?Spuneam^lve M ria,ă p rinte. îi ziceam doamnei c asta te-nvaă ă ţă

s ai r bdare.ă ăFerriera se holba la galer .ăCe caut barcazul nostru acolo?ăL-am trimis pe eretic înapoi la bord.Ce-ai f cut?ă

L-am'trimis pe englez înapoi la bord. Care-i problema,C pitane General? Englezul m-a insultat, aşa c l-am aruncat peă ănemernic peste bord. L-aş fi l sat s se înece, dar ştia s înoate, aşa că ă ă ăam trimis secundul s -l adune şi s -l aduc înapoi la nava lui, pentruă ă ă

c se pare c se bucur de favoare seniorului Toranaga. Ce nu-i înă ă ăordine? Trimite s -l aduc înapoiă ă .Va trebui s trimit o echip de marinari înarma i, C pitaneă ă ţ ă

General. Asta vrei? Ne blestema şi conjura focul iadului asupranoastr . De data asta n-o s mai vin de bun voie.ă ă ă ă

480li vreau înapoi la bord.Care-i necazul? N-ai spus c galera r mîne pe loc sau îşiă ă

croieşte drum prin lupt sau ce-o vrea s fac ? Şi-atunci? Aşa că ă ă ăenglezul e în rahat pîn în gît. Bun. Oricum, cine mai are nevoie deănemernicul sta? Cu siguran c sfin ii p rin i ar fi bucuroşi s nu-lă ţă ă ţ ă ţ ămai vad în fa a ochilor. Nu, p rinte?ă ţ ă

Dell'Aqua nu r spunse. Nici Alvito. Asta d dea peste cap planul pe care-l alc tuise Ferrieraă ă ă şi fusese acceptat de ei şi de Toranaga: preo ii s mearg la rm imediat, s -i potoleasc peţ ă ă ţă ă ă

Ishido, Kiyama şi Onoshi, pref cîndu-se c ei crezuser povestea lui Toranaga despre pira i şiă ă ă ţ nu ştiau c el "fugise" din castel. între timp, fregata &e va gr bi spre ieşirea din port, l sîndă ă ă galera s atrag asupra-i b rcile. Dac fregata avea s fie atacat direct, aveau s r spundă ă ă ă ă ă ă ă ă cu tunurile si ce-o fi s fie.ă

- Dar b rcile n-ar trebui s ne atace pe noi, judecase Ferriera.ă ăEle trebuie s prind galera. Va fi sarcina Sfin iei voastre s -l convă ă ţ ăinge i pe Ishido c noi n-am avut de ales. La urma urmelor, Toranaga-ţ ăe preşedintele regen ilor. în sfirşit, ereticul r mîne lţ ă a bord.

Nici unul dintre preo i nu întrebase de ce. Nici Ferriera nu spusese nimic.ţP rintele Inspector îşi puse blînd mina pe um rul C pitanului General şi se-ntoarse cuă ă ă



spatele c tre galer .ă ă- Poate c e, tot atît de bine c ereticul e-acolo, spuse, cugetindă ă

cît de ciudate sînt c ile Domnului.ăNu, ar fi dorit Ferriera s strige. Aş fi vrut s -l v d înecat. Un om c zut peste bord, cînd seă ă ă ă

crap de ziu , f r nici o urm , f r martori, era atît de uşor. Toranaga'nu şi-ar fi dat seamaă ă ă ă ă ă ă niciodat ; un accident tragic, în ceea ce îl privea. Şi era soarta pe care Blackthorne şi-o merita.ă Iar C pitanul General cunoştea şi el cît îi însp imînta pe pilo i gîndul de a-şi g si moartea înă ă ţ ă

mare.- Nan ja? întreb Toranaga.ăP rintele Alvito îi spuse c pilotul se afla pe galer şi de ce.ă ă ă I oranaga se întoarse spre

Mariko, care încuviin din cap şi ad ug ce spusese mai înainte Rodrigues.ţă ă ă Toranaga se îndrept spre parapet şi scrut întunericul. Dinspre rmul nordic erau l sateă ă ţă ă

la ap alte- b rci şi în curînd aveau s fie şiă ă ă481celelalte acolo unde trebuie. El ştia c Bjackthorne stînjenea pe mul i şi asta ar fi fost oă ţ

cale simpl , oferit de zei, de a sc pa de el, dac dorea. Vreau asta? Desigur c preo ii creştiniă ă ă ă ă ţ vor fi nespus de mul umi i dac Anjin-jwz dispare, gîndi. La fel Onoshi şi Kiyama, care se temţ ţ ă de omul sta atît de mult încît unul dintre ei, sau amîndoi, au pus la cale încerc rile de omor.ă ă De ce se tem atît?

Nu e decît kamia că Anjm-san e acum pe galer şi nu aici, în siguran ,ă ţă neh'l Aşa c Anjin-ăiwi se va scufunda cu galera, împreun cu Yabu, cu ceilal i şi cu muschetele, iar asta este totă ţ karma. Muschetele îmi pot îng dui s le pierd, pe Yabu deasemeni. Dar pe Anjin-.sw? ?ă ă

Da.Pentru c mai am totuşi - în rezerv - înc opt dintre aceşti ciuda i barbari. Poate c totă ă ă ţ ă

ceea ce ştiu cu to ii la un loc va egala sau va dep şi ceea ce ştie acesta singur. Cel maiţ ă important lucru este s fiu înapoi la Yedo cît mai repede cu putin , s preg tesc r zboiul, careă ţă ă ă ă nu poate fi ocolit. Kiyama şi Onoshi? Cine ştie dac o s m sprijine? Poate c da, poate c nu.ă ă ă ă ă Dar o bucat de p mînt şi cîteva promisiuni sînt o nimica toat , dac creştinii sînt de parteaă ă ă ă mea în patruzeci de zile.

Ekarma, Tsukku-5#«. NehlDa, Alte . Mul umit, Alvito îşi arunc privirea spre C pitanulţă ţ ă ă

General. Seniorul Toranaga d de în eles c nu se poate face nimic.ă ţ ăE voia Domnului.

Oare?Dintr-o dat pe galer porni s bat toba. Ramele loveau apa cu putere.ă ă ă ă- Pentru Dumnezeu, ce face? url Ferriera.ă

Şi, în timp ce urm rea galera îhdep rtîndu-se de ei, pă ă avilionui lui Toranaga coborî fluturînddin vîrful catargului. Rodrigues spuse:E ca şi cum ar zice fiec rei blestemate de b rci din port că ă ă

seniorul Toranaga nu mai e la bordul ei.Ce-are de gînd s fac ?ă ăNu ştiu.Nu z u? întreb Ferriera.ă ă482Nu. Dar, dac-aş fi în locul lui, aş ieşi în larg şi v-aş l sa în rahat,ă

sau aş încerca s-o fac. Englezul ne-a ar tat cu degetul. Acum ceăfacem?

i s-a poruncit s pleci la Yedo,Ţ ăC pitanul General voia s-adauge: Dac loveşti galera, cu atît mai bine, dar n-o spuse.ă ă

Pentru c Mariko asculta.ăMul umi i, preo ii plecar cu barcazul la rm. . - Toate pînzele sus! strig Rodrigues.ţ ţ ţ ă ţă ă

Piciorul îl durea şi îi zvîcnea. Sud prin sud-vest. Tot echipajul pe punte!Senhora, v rog spune i-i seniorului Toranaga c-ar fi mult maiă ţ

bine s mearg jos. Va fi mai în siguran , spuse Ferriera.ă ă ţăV mul umeşte, dar zice c va sta aici.ă ţ ăFerriera ridic din umeri şi se îndrept c tre cap tul dunetei.ă ă ă ă- Preg ti i toate tunurile. înc rca i cu mitralii! La posturile deă ţ ă ţ

lupt !ă483CAPITOLUL 28- hogi! strig Blâckthorne îndemnîndu-l pe mai-marele vîslaşiloră



s îndeseasc loviturile de tob . Privi înapoi la fregata care se n pusă ă ă ătea asupra lor, cu toat velatura desf şurat , apoi din nou înainte,ă ă ăc tre prov , socotind cînd ar fi trebuit s urmeze alt volt . Se întrebaă ă ă ă ădac judecase bine, pentru c aici, ling stînci, spa iul de manevr eraă ă ă ţ ăfoarte strimt, doar cî iva iarzi între dezastru şi reuşit . Ca s ias înţ ă ă ărad , fregata trebuia s navigheze în volte, din pricina vîntului, în timpă ăce galera putea s manevreze nestînjenit . îns fregata avea avantajulă ă ă

vitezei. în cursul ultimei volte, Rodrigues ar tase limpede c galeraă ăar face mai bine s nu-i stea în caleă cînd Santa Teresa f cea manevre.ă. Yabu începu din nou s bolboroseasc ceva, dar nu-l b g în seam .ă ă ă ă ă- Nu-n eleg -ţ wakarimasen, Yabu-san] Ascult , Toranaga-ra/î ă

mi-a spus: Anyin-san, ichi-ban-ima! Acum sînt maimarele, sîntc pitan-sa/z!ă Wakarimasu ka, Yabu-san ?

îi ar l drumul c pitanului japonez, care d dea din mîini c tre fregata aflat acum doar laă ă ă ă ă ă cincizeci de iarzi în pup , gata s dea peste ei.ă ă

- Pentru Dumnezeu, men ine direc ia! spuse Blâckthorne.ţ ţBriza f cea şi mai reci hainele udate de apa marii, înghe îndu-iă ţ

trupul, dar ajutîndu-l s -şi limpezeasc mintea. Cercet cerul. Nici un nor pe ling lunaă ă ă ă str lucitoare, iar vîntul era potrivit. Dinspre partea asta nici un pericol, gîndi. Doamne, ineă ţ luna neacoperit pîn sc p m.ă ă ă ă

Hei, c pitane, strig în englez , ştiind c n-avea nici o imporă ă ă ătan dac vorbea în englez , portughez , danez sau latin , pentruţă ă ă ă ă ăc era singur printre japonezi. Trimite pe cineva după ă sakel Sake'.Wakarimasu ka!

Hai, Anjin-san.Fu trimis în grab un marinar. în timp ce alerga, omul îşi arunc privirea peste um r,ă ă ă

înfricoşat de m rimea şi viteza fregatei care se apropia. Blâckthorne îşi men inu direc ia,ă ţ ţ încercînd s for eze fregata s fac volta înainte de-a fi cîştigat de-ajuns loc pentru asta. Dară ţ ă ă aceasta nu se ab tu din drum şi continua s se îndrepte direct c tre el. în ultima clip elă ă ă ă schimb direc ia galereiă ţ , iar apoi, cînd bompresi'l

484fregatei ajunse aproape deasupra dunetei lor, auzi comanda lui Rodrigues:Volta la babord! Mola velastrai si ine-o drept aşa! Apoi unţ

strig t c tre el în spaniol : Pupa-l-ai pe dracu' în cur, englezule!ă ă ăM -ta a fost prima pă e-acolo, Rodrigues!Fregata ieşi apoi din vîntul de pup şi se îndrept cu iu eal c tre cel lat rm, undeă ă ţ ă ă ă ţă

trebuia s fac din nou o volt ca s ajung în vînt şi apoi s -şi mai schimbe direc ia înc oă ă ă ă ă ă ţ ă dat , înainte de a putea face o nou volt , ultima, ca s se îndrepte c tre ieşirea din port. •ă ă ă ă ă Pentru o clip navele ajunser atît de aproape c Biackthornne putea aproape s-ating fregata.ă ă ă ă Rodrigues, Toranaga, Mariko şi C pitanul General se vedeau leg nîndu-se pe dunet . Apoiă ă ă fregata se dep rta, iar galera s lt în siajul ei.ă ă ă

- Isogi, isogi, pentru Dumnezeu!Vîslaşii îşi înte ir şi mai mult eforturile şi, prin semne, Black-thorne ordon s treac maiţ ă ă ă ă

mul i oameni la rame, pîn nu mai r mase nici o rezerv . Trebuia s ajung la ieşirea portuluiţ ă ă ă ă ă înaintea fregatei, altfel erau pierdu i.ţ

Galera înghi ea distan a. Dar şi fregata. Ajuns de cealalt parte a portului, se r suci ca oţ ţ ă ă ă dansatoare şi el v zu c Rodrigues ridicase velele gabier şi zbur torii.ă ă ă

- E un tic los şiret, ca orice portughez!ăSake-ul sosi, dar tîn ra femeie care o ajutase pe Mariko îl lu din mîiniie marinarului şi i-lă ă

oferi cu mişc ri nesigure. Ea r m sese curajoas pe punte, deşi se vedea limpede c nu era înă ă ă ă ă apele ei. Mîiniie îi erau puternice, p rul bine coafat, iar chimonoul bogat, îngrijit şi de bun gust.ă

Galera tang între dou valuri. Fata se cl tin şi sc p ceaşca. Expresia fe ei ei r maseă ă ă ă ă ă ţ ă neschimbat , dar el b g de seam c se îmbujorase de ruşine.ă ă ă ă ă

Por nada, spuse el, în timp ce ea se aplec dup ceaşc . N-areă ă ăimportan .ţă Namuja?

Usagi Fujilco, Anfia-san.Fujiko-iwz. Hai, dâ-o încoace. Dozo. întinse mîna, lu butelca şi b u direct din ea, cu înghi ituri mari,ă ă ţ ner bd tor s simt aceaă ă ă ă

c ldur a trupului s u. Se concentra asupra noului drum, ocolind recifurile despre care-iă ă ă vorbise Santiago din

485



porunca lui Rodrigues. în timp ce-şi bea vinul înc lzit, cercet din nou relevmentul laă ă promontoriu, care le d dea o direc ie sigur , exact , c tre ieşirea din port, întrebîndu-se înă ţ ă ă ă treac t, cum fusese înc lzit vinul şi de ce ei îl beau întotdeauna cald şi în cantit i mici.ă ă ăţ

Mintea îi era limpede acum şi se sim ea destul de în putere, trebuia doar s fie atent. Ştiaţ ă îns c n-avea nici o rezerv pe care s se bizuie, nici el, nici galera.ă ă ă ă

- Sake, dozo, Yviyko-san. îi d du butelca şi uit de ea.ă ă

F cind volte în vînt, fregata îşi croia drum cu mare uşurin şi trecu la o sut de iarziă ţă ă înaintea lor, îndreptîndu-se spre rm. Vintul purt pîn la el obscenit i, dar nu se obosi sţă ă ă ăţ ă r spund ) economisii) -du-şi energia.ă ă

- hogi, pentru Dumnezeu! R minem în urm !ă ăFierbin eala întrecerii şi faptul de a se afla din nou singur laţ

comand - mai mult prin puterea voin ei sale decît pus de cineva -ad ugat la privilegiulă ţ ă deosebit de a-l avea pe Yabu în puterea sa, îl umpleau de o bucurie r ut cioas .ă ă ă

- Dac nava nu s-ar scufunda odat cu mine, a"ş îndrepta-o spreă ăstînci doar ca s te v d înecat, Yabu, scîrboşenie! Pentru bietulă ăPieterzoon!

Dar nu l-a salvat Yabu pe Rodrigues cînd tu n-ai putut? N-a atacat el bandi ii cînd eraiţ prins în ambuscad Ł Şi-n seara asta a fost curajos. Da, e o scîrb , dar o scîrb plin de curaj,ă ă ă ă sta-i adev rul.ă ă

Butelca de sake îi fu oferit din nou.ă- Domo, spuse el.Cu toate pînzele umflate de vînt, fregata era puternic înclinat şi asta-i f cea oă ă

nem surat pl cere.ă ă ăN-aş fi izbutit mai bine, spuse cu glas tare vmtului. Dar, dac-ar

fi a mea, aş ieşi printre b rci, în largul m rii şi nu m-aş mai întoarceă ăniciodat . Aş naviga cu ea spre cas şi-aş l sa Japoniilfc japonezilor şiă ă ă împu i ilor de portughezi. îi v zu pe Yabu şi pe c pitan privimţ ţ ă ăaten i. N-aş face-p, nu înc . Mai e şi o Corabie Neagr de captu>.ţ ă ăde jefuit. Şi r zbunarea, nu,ă Yabu-sanl

Nan desu ka, Anfin-sanl Nanja?486Ichi-ban! Num ru' unu! r spunse fluturînd mîna c tre fregat .ă ă ă ă

Goli butelca. Fujiko i-o lu .ăSake, Anjin-iwz?Domo, iye'f

Cele dou nave erau acum foarte aproape de b rcile pesc reşti adunate laolalt , galeraă ă ă ă îndreptîndu-se drept c tre trecerea l sat anume între ele, fregata, la ultima volt , virînd spreă ă ă ă ieşirea din port. Vîntul era mai rece aici, pentru c promontoriile ce ineau ad post r m seseră ţ ă ă ă ă în urm , iar marea se deschidea larg la jum tate de mil în fa . Rafalele umflau pînzeleă ă ă ţă fregatei, şarturile pocneau asemeni împuşc turilor de pistol şi valurile spumegau la prov şiă ă pup .ă

Vîslaşii erau lac de sudoare şi istovi i. Un om c zu. Apoi altul. Cei cincizeci de samuraiţ ă ronini se aflau în pozi ie de lupt , fn fa , arcaşii din b rcile pesc reşti de pe ambele p r i aleţ ă ţă ă ă ă ţ îngustei treceri îşi încordau arcurile. Blackthorne z ri în multe dintre b rci mici t vi cu j ratecă ă ă ă şi în elese atunci c s ge ile aveau s fie aprinse, înainte de a fi trase.ţ ă ă ţ ă

Se preg tise pentru lupt cît putuse de bine. Yabu în elesese c vor trebui s lupte, şi-şiă ă ţ ă ă d duse seama imediat şi de s ge ile aprinse. Blackthorne ridicase ap r toare din lemnă ă ţ ă ă împrejurul timonei. Deschisese cîteva dintre l ziie cu muschete şi-i pusese pe cei care seă pricepeau s le încarce cu pulbere şi gloan e. Adusese pe dunet cîteva butoiaşe cu praf deă ţ ă puşc şi le pusese cîte ună fitil.

Cînd Santiago, secundul, îl adusese cu barcazul, îi spusese c Rodrigues avea de gînd. s -î ă ă ajute, cu voia Celui de Sus.

De ce? întrebase el.Pilofuî meu mi-a spus c a trebui! s te-arunce peste bord să ă ă

te trezeşti, senhor.-De ce?Senhor pilot, ei mi-a zis s - i spun c te paşte primejdă ţ ă ia la

bordul Sântei Teresa,.Ce primejdie?E3 zice c trebuie s te ba i ca s scapi de-aici, dac po i. Dară ă ţ ă ă ţ



efos te-ajute.ăDe ce?487- în numele Sfintei Fecioare, st pîneşte i limba aia eretic şiă ţ ă

ascult , am pu in timp.ă ţApoi secundul îi spusese despre bancurile de- nisip, despre relevmente, despre felul

canalului şi despre planul lui Rodrigues. Şi îi d duse dou pistoale.ă ă

Pilotul meu întreab dac tragi bine.ă ăSlab, min ise el.ţPilotul meu mi-a zis c , la sfirşit, s - i spun s mergi cu Dumă ă ţ ă

nezeu.Şi el... şi tu.Din partea mea, înghi i-te-ar iadul!ţBa pe sor-ta!Blackthorne pusese fitile butoiaşelor cu pulbere pentru cazul în care tunurile ar fi început

s trag şi n-ar fi existat nici un plan, sau daca planul s-ar li dovedit fals, dar şi împotrivaă ă duşmanilor care i-ar fi putut înconjura. Chiar numai un asemenea mic butoiaş, cu fitilul aprins,dus de ap ling bordul fregatei, ar fi scufundat-o tot atît de sigur ca lovitura unui tun deă ă şaptezeci. N-are importan cît de mic e butoiaşul, gîndi, totul e s-o nimereasc .ţă ă

- Isogi, pentru vie ile voastre! strig şi trecu la cîrmţ ă ăv

mul umindţlui Dumnezeu pentru Rodrigues şi pentru str lucirea lunii.ă

Aici, la ieşire, portul se îgusta la patru sute de iarzi. Oglinda apei se întindea aproape de laun rm la cel lalt, promontoriile stîncoase înal îndu-se direct din mare.ţă ă ţ

Spa iul dintre b rcile pesc reşti era de o sut de iarzi.ţ ă ă ăCu vîntul suflînd dinapoia traversului c tre tribord şi întinzînd un siaj adine în urma ei,ă

Santa Teresa se apropia de galer ca un cîine sc pat din lan . Blackthorne se inea-pe mijloculă ă ţ ţ canalului şi-i f cu semn lui Yabu s fie gata. Tuturoră ă roninilor li se poruncise s stea ghemui i laă ţ ad postul parapetului, nev zu i, pîn ce Blackthorne d dea semnalul, cînd fiecare om - cuă ă ţ ă ă muschet sau cu sabie - trebuia s sar la babord sau la tribord, oriunde ar fi fost nevoie, cuă ă ă Yabu la comanda lor. C pitanul japonez ştia c vîslaşii lui trebuiau s in ritmul tobei, iară ă ă ţ ă toboşarul ştia c trebuie s dea ascultare lui Anjin-ă ă san. Iar Anjin-san, doar el singur, avea să conduc nava.ă

488Fregata era la cincizeci de iarzi în spate, la jum tatea canalului, îndreptîndu-se drept c treă ă

ei si dînd semne v dite c vrea s-o apuce chiar prin mijloc.ă ă*

* *La bordul fregatei, Ferriera îi şoapti lui Rodrigues:- Izbeşte-l!N-o sl bea din ochi pe Mariko,,care st tea la zece paşi mai departe, lîng balustrad ,ă ă ă ă

împreun cu Toranaga.ăNu putem, nu cu Toranaga şi cu fata aici.Senhora! strig Ferriera,ă senhora, ar fi mai bine s coborî i subă ţ

punte, dumneata şi st pînul dumitale. Ar fi mai sigur pentru el dacă ăs-ar duce pe puntea tunurilor.

Mariko îi traduse lui Toranaga, care se gîndi o clip , apoi coborî scara din tambuchi spreă puntea tunurilor.

- S -mi s r ochii, spuse tunarul şef, f r s se adreseze cuivaă ă ă ă ă ăanume, mi-ar pl cea s trag o salv şi s scufund ceva. De un an n-amă ă ă ămai scufundat nici m car un pirat scrofulos!ă

-Ave. Maimu ele merit o baie. Pe dunet , Ferriera repet : *ţ ă ă ăIzbeşte galera, Rodrigues!De ce s - i omori duşmanul cînd o fac al ii în locul t u?ă ţ ţ ăSfint Fecioar ! Eşti la fel ca preo ii. N-ai pic de sînge-n tine!ă ă ţ

Da, n-am deloc sînge de ucigaş, r spunse Rodrigues tot înăspaniol . Da' tu? Tu ai. Nu? Şi sînge spaniol, poate?ă

Ai de gînd s -l loveşti sau nu? întreb Ferriera în portughez ,ă ă ăapropierea pr zii sco indu-l din min i.ă ţ ţ

Dac r mîne unde e, da.ă ăAtunci, d , Doamne, s r mîn acolo!ă ă ă ă



Ce-ai avut de gînd cu englezul? De ce-ai fost atît de furios că°u era la bord?

Nu-mi placi şi nici n-am încredere în tine acum, Rodrigues. Dedou ori ai trecut sau ai p rut c treci de partea ereticului împotrivaă ă ămea sau a noastr . Dac-ar fi vreun alt pilot acceptabil în toat Asia,ă ă

e-aş debarca, Rodrigues, şi-aş pleca în larg cu Corabia mea Neagr .ă- Atunci o s te scufunzi. în jurul t u miroase a moarte şi numaiă ă

eu

te pot ap ră a.489Ferriera se închin supersti ios.ă ţSfînt Fecioar , spurcat limb mai ai! Cu ce drept spui asta?ă ă ă ăMama mea a fost iganc şi-a fost al şaptelea copil, dintr-alţ ă

şaptelea copil, ca şi mine.- Mincinosule!

Rodrigues zîmbi.- Ah, my Lord C pitan General, poate c sînt. îşi duse mîinile-ă ă

pîlnie la gur şi strig : la posturile de lupt ! şi apoi c tre cîrmaci: Dreptă ă ă ăaşa şi, dac tîrfa aia bor oas nu se mişc , scufund-o!ă ţ ă ă

** *

Blackthorne inea strînsţ 1 cîrma, bra ele şi picioarele îl dureau. Şeful vîslaşilor b tea tobaţ ă iar aceştia f ceau un ultim efort.ă

Fregata era la dou zeci de iarzi în pup , apoi la cincisprezece, apoi la zece. Atunciă ă Blackthorne vira puternic la stînga. Fregata aproape c -i atinse, se înclin asupra lor şi ajunseă ă în rînd cu ei, Blackthorne vira puternic spre dreapta, ca s ajung paralel cu fregata, la zeceă ă iarzi de ea. Şi astfel, împreun - una lîng alta - erau gata s treac în zbor printre cele două ă ă ă ă şiruri de duşmani.

- Traaage i, trage i mai âre tic loşilor, strig Blackthorne,ţ ţ ţ ă ăvroind s r mîn bord la bord, pentru c numai aici erau ap ra i deă ă ă ă ă ţcorpul fregatei şi de pînzele ei. Troznir cîteva muschete, apoi o salvă ăde s ge i aprinse se ab tu asupra lor, f r s pricinuiasc mari pagube.ă ţ ă ă ă ă ădar cîteva, din greşeal , lovir pînzele de jos ale fregatei şi foculă ăizbucni.

To i samuraii comandan i din b rci îşi oprir îngrozi i arcaşii. Pîn acum nimeni nu atacaseţ ţ ă ă ţ ă vreodat o nav a barbarilor din sud. Nu sînt ei singurii care aduc m t suri, care facă ă ă ă suportabile c ldura verii şi frigul iernii, iar Secare prim var şi toamn o bucurie? Nu sîntă ă ă ă

barbarii din sud ap ra i de legile imperiale? Arderea uneia dintre cor biile lor nu i-ar înfuria atită ţ ă de mult încît, pe bun dreptate, nu s-ar mai întoarce niciodat aici?ă ăAşa c to i comndan ii îşi oprir oamenii, în timp ce .galera lui Toranaga ss afla sub aripaă ţ ţ ă

fregatei, f r ca vreunul dintre ei s îndr znesc s rişte cîtuşi de pu in s devin pricina opririiă ă ă ă ă ă ţ ă ă Cor biilor Negre, f r încuviin area generalului Ishido. Şi numai dup ce marinarii de peă ă ă ţ ă fregat stinser fl c rile, respirar şi ei uşura i.ă ă ă ă ă ţ

490Cînd se oprir s ge ile, se mai linişti şi Blackthorne. Şi Rodrigues. Planul mergea.ă ă ţ

Rodrigues b nuise c , la ad postul lui, galera avea o şans . Singura ei şans . "Dar pilotul meuă ă ă ă ă zice c trebuie s fii preg tit pentru orice neprev zut, englezule", îi spusese Santiago.ă ă ă ă

D -l la o parte pe tic losul la, spuse Ferriera. La dracu, i-amă ă ă ţordonai sâ-l impingi în maimu ele alea!ţ

Cinci carturi babord! comand Rodrigues ascult tor.ă ă- Cinci carturi babord, senhor, repet cîrmaciul.ă

Blackthorne auzi comanda. Imediat cîrmi cinci carturi babord

şi se rug în gînd. Dac Rodrigues men inea direc ia prea mult, or s intre direct în b rcileă ă ţ ţ ă ă pesc reşti şi s-a terminat cu ei. Dac el r rea b t ile ramelor şi r mînea în urm , ştia că ă ă ă ă ă ă ă b rcile duşmane îl vor n p di, chiar dac credeau sau nu c Toranaga e pe galer . Trebuia să ă ă ă ă ă ă r mîn pe aceeaşi linie cu fregata.ă ă

- Cinci carturi tribord! ordon Rodrigues chiar la timp. Nici elănu mai avea chef de alte s ge i aprinse; era prea mult praf de puşcă ţ ăpe punte. Haide, tic loşiile, murmur c tre vînt. Opinteşte-te înă ă ăpînzele mele şi scoate-ne dracului de-aici.

Din nou Blaekthorne cîrmi cinci carturi tribord, ca s -şi p streze pozi ia fa de fregat , şiă ă ţ ţă ă cele dou nave gonir una îîng alta, ramele din babordul galerei aproape atingînd fregata,ă ă ă



cele din tribord mai-mai s scufunde b rcile pesc reşti. Acum c pitanul în elese, la fel şi mai-ă ă ă ă ţmarele vîslaşilor şi oamenii lui. îşi încordar ultimele puteri. Yabu strig o comand şiă ă ă roninii îşipuser arcurile jos şi alergar s dea ajutor, iar Yabu li se al tur .ă ă ă ă ă

înaintau cu aceeaşi vitez . Nu mai aveau decît cîteva sute de iarzi de str b tut.ă ă ăApoi solda ii în gri din cîteva b rci, mai îndr zne i decît ceilal i, vîslir s le ias în cale şiţ ă ă ţ ţ ă ă ă

aruncar c ngi de abordaj. Prova galerei umplu b rcile cu ap . C ngile fur aruncate pesteă ă ă ă ă ă bord înainte de a se ag a. Samuraii care le ineau c zur în ap . Ramele nu pierdur caden a.ăţ ţ ă ă ă ă ţ

Vino mai mult la babord!Nu îndr znesc, C pitane General. Toranaga nu e prost, şi iaă ă«it -te, e un recif în fa !ă ţă

Ferriera v zu crestele Ung ultimele b rci.ă ă ă491Doamne, trimite-i în recif!Dou carturi babord!ăDin nou fregata îşi schimb drumul, la fel şi Blackthorne. Amîndou navele se îndreptauă ă

c tre îngr m direa de b rci pesc reşti. Blackthorne v zuse şi el stîncile. O alt barc fuă ă ă ă ă ă ă ă scufundat şi o ploaie de s ge i se ab tu asupra galerei. El inu drumul atît cît îndr zni, apoiă ă ţ ă ţ ă strig : "Cinci carturi tribord!", ca s -l avertizeze pe Rodrigues, dup care r suci cîrma.ă ă ă ă

Rodrigues f cu o manevr de evitare şi se îndep rt . Dar de data asta nu prea mult şi s-ară ă ă ă fi putut ciocni, iar asta nu f cea parte din plan.ă

- Haide, tic losule! spuse Rodrigues înfrigurat de întrecere şiăteam . S vedem dac te in boaşele.ă ă ă ţ

Blackthorne trebuia s aleag imediat între col ii recifului şi fregat . Binecuvînt vîslaşii,ă ă ţ ă ă care st teau înc la ramele lor, şi echipajul, şi pe to i de la bord, care, prin disciplina lor, îiă ă ţ d deau prilej s aleag . Şi alese.ă ă ă

Vira în continuare spre tribord, scoase pistolul şi ochi.- F loc, pentru Dumnezeu! strig şi ap s pe tr gaci..ă ă ă ă ă

Glon ul şuier pe deasupra dunetei, chiar printre C pitanulţ ă ăGeneral şi Rodrigues.C pitanul General se aplec , Rodrigues tres ri. Tu englezule, fiui de tirf ! A fost noroc, aiă ă ă ă

tras bine, sau ai ochit ca s omori?ăV zu cel de-al doilea pistol în mîna lui Blackthorne şi pe Toranaga holbîndu-se la el. îlă

îndep rt pe Toranaga din minte ca fiind neimportant.ă ăSfînt Fecioar , ce s fac? S m in de plan sau s -l schimb? N-ar fi mai bine s -l omor peă ă ă ă ă ţ ă ă

englezul sta? Pentru binele tuturor? Spune-mi, da sau nu!ăR spunde- i tu însu i, Rodrigues, pe nemurirea sufletului t u! Nu eşti b rbat?ă ţ ţ ă ă

Atunci ascult : fie c acest englez e omorît sau nu, al i eretici o s -l urmeze, ca p duchii. îiă ă ţ ă ă datorez o via şi jur c nu-mi curge sînge tle ucigaş prin vine ca s omor un pilot.ţă ă ă- Cîrma tribord! ordon şi se l sa p gubaş.ă ă ăSt pînul meu întreab de ce era cît pe-aci s intra|i în galer ?ă ă ă ăA fost doar un joc, serihora, o glum între pilo i. S puiă ţ ă

la-ncercare t riaă celuilalt.492Şi împuşc tura de pistol?ă Tot un joc, s -ncerce t ria mea. Stîncile erau prea aproape şiă ă

pesemne îl împingeam pe englez prea mult. Noi sîntem prieteni, nu?St pînul meu spune c e o nebunie s v juca i astfel.ă ă ă ă ţ- V rog, transmite i-i scuzele mele. Important e c el e-nă ţ ă

siguran , c galera e întreag , deci şi eu sînt mul umit.ţă ă ă ţ Hokto.A i aranjat fuga aceasta, acest vicleşug, cuţ Anjin-san? întîmpl tor el e foarte deştept şi-a f cut tot ce era de f cută ă ă

atunci tind a trebuit. Luna i-a luminat calea, marea l-a ajutat şi nimenin-a f cut nici o greşeal . Dar de ce duşmanii nu l-au scufundat, nu ştiu.ă ăA fost voia Domnului.

Oare? spuse Ferriera.Privea galera din urma lor şi nu se întoarse spre ei.Acum erau în siguran , cu mult dincolo de ieşirea din port, în rada Osaka, galera cuţă

cîteva cabluri în urm , f r ca vreuna dintre nave s se mai gr beasc . Mai toate rameleă ă ă ă ă ă galerei fuseser ridicate. Mai b teau apa doar cîteva, atît cît s înainteze domol, în timp ceă ă ă vâslaşii îşi ref ceau for ele.ă ţ

Rodrigues nu-i d du nici o aten ie C pitanului General Feră ţ ă riera. Era, în schimb absorbit de



Toranaga. M bucur c sîntem de partea lui Toranaga, îşi spuse. în timpul întrecerii, îl studiaseă ă atent, bucuros de o ocazie atît de rar . Ochii b rbatului-alergaser pretutină ă ă deni, urm rindă tunarii, tunurile, velele şi lupta cu focul, cu o curiozitate lacom , întrebînd, cu ajutorul luiă Mariko, pe marinari şi ofi eri: "Asta pentru ce e? Cum înc rca i un tun? Cît pulbere? Cumţ ă ţ ă trage i cu ele? Funiile astea pentru ce sînt?ţ "

- St pînul meu spune, poate c a fost doară ă kartna. Şti i ce eţkarnia, c pitane-pilot?ă

-Da. 'El v mul umeşte c l-a i îng duit pe corabie. Acum se va duceă ţ ă ţ ă înapoi pe galera sa.

Cum? se întoarse imediat Ferriera. Noi vom fi la Yedo cu mult înaintea galerei. Seniorul Toranaga este binevenit la bord.

St pînul meu spune c nu mai este nevoie s v deranjeze înă ă ă ăcontinuare. O s mearg pe propria sa nav .ă ă ă

V rog,«jspune i-i s r mîn . M-ar bucura tov r şia lui.ă ţ ă ă ă ă ă493Seniorul Toranaga v mul umeşte, dar vrea s mearg imediată ţ ă ă

pe nava lui.Foarte bine. F cum zice, Rodrigues. Semnalizeaz şi las laă ă ă

ap barcazul. Ferriera era dezam git. Vroise s vad Yedo şi doreaă ă ă ăs -l poat cunoaşte pe Toranaga mai bine, acum c viitorul lor era atîtă ă ăde mult legat de el. Nu credea ce spusese Toranaga despreposibilit ile de a ocoli r zboiul. în r zboi, noi sîntem de partea acestuiăţ ă ămaimu oi împotriva lui Ishido, fie c ne place, fie c nu. Şi mie nu-miţ ă ăplace. Sînt mîhnit c voi fi lipsit de compania seniorului Toranaga. Seă înclin politicos.ă

Toranaga se înclin la rîndul lui şi vorbi scurt.ăSt pînul meu v mul umeşte. Ad ug c tre Rodrigues:ă ă ţ ă ă ă

St pînul meu spune c v va r spl ti pentru galer cînd o s vă ă ă ă ă ă ă ă întoarce i cu Corabia Neagr .ţ ă

N-am f cut nimic special. Mi-am f cut doar datoria. îmi ceră ăiertare c nu m ridic din scaun - piciorul,ă ă nehl r spunse Rodriguesă înclinîndu-se. Merge i cu Dumnezeu,ţ senhora.

Mul umesc c pitane-pilot. La fel şi domnia-voastr .ţ ă ă în timp ce cobora obosit scara tambuchiului, în urma lui Toranaga, b g de seam că ă ă ă ă

nostromul Pesaro comanda barcazul. Se înfiora şi fu cît pe ce s verse. îşi încorda voin a şi-şiă ţ

alung spasmele, mul umit c Toranaga le poruncise tuturor s p r seasc nava.asta atît deă ţ ă ă ă ă ă ă urît mirositoare.- Vînt prielnic şi drum bun, Ie strig Ferriera.ăF cu o dat semn cu mîna, salutul fu întors şi apoi barcazul plec .ă ă ă- P r si i pozi iile de lupta cînd se-ntoarce barcazul şi tîrfa alaă ă ţ ţ

de galer nu se mai z reşte, ordon tunarului şef.ă ă ăCînd ajunse pe dunet , se opri în fa a lui Rodrigues. Ar t c tre galer :ă ţ ă ă ă ăO s ajungi s regre i c l-ai l sat în via .ă ă ţ ă ă ţăAsta e-n mîinile Domnului. Englezul e un pilot "bunicel", dacă

po i s treci peste religia lui, C pitane General.ţ ă ă- M-am gîndit la asta.

-Şi?- Cu cît ajungem mai degrab în Macao, cu atît mai bine. D totă ă

ce po i, Rodrigues.ţ494

Ferriera cobori.Piciorul lui Rodrigues zvîcnea cumplit. Trase o înghi itur din burduful cu grog. Lua-l-arţ ă

dracu' pe Ferriera, ^şi spuse. Dar, te rog, Doamne, nu înainte de a ajunge la Lisabona.Vîntul îşi schimb uşor direc ia spre pup şi un nor acoperi cercul lunii. Ploaia se apropia şiă ţ ă

zorii br zdau cerul. îşi toncentr toat aten ia asupra navei sale, a velelor şi a pozi iei. Cînd fuă ă ă ţ ţ pe deplin mul umit îşi îndrept privirile c tre barcaz. Şi, în cele din urm , c tre galer .ţ ă ă ă ă ă

Mai lua o gur de rom, bucuros c planul le mersese atît de bine. Chiar şi împuşc tura deă ă ă pistol, care pusese cap t încerc rii. Fu mul umit de hot rîrea lui.ă ă ţ ă

Eu trebuia s-o iau şi am luat-o.- Chiar şi aşa, englezule, spuse cu o adîc triste e, C pitanul General are dreptate. Cuă ţ ă



tine erezia a p truns La rai.ă495CAPITOLUL 29- Anjin-san?

-Hai?Blackthorne se dezmeticea greu din somnul adînc.- Uite, pu in mîncare. Şiţ ă cha.

Pentru moment nu-şi putea aminti cine era sau unde 'se afla. Apoi îşi recunoscu cabina depe galer . O raz de soare str pungea întunericul. Se sim ea foarte odihnit. Acum nu se maiă ă ă ţ auzea nici o b taie de tob şi, chiar în acel somn foarte adînc, sim urile îi spuseser c fuseseă ă ţ ă ă coborît ancora, c nava lui era în siguran , lîng rm, şi c marea era blînd .ă ă ţă ă ţă ă ă

V zu o slujnic purtind o tav . Mariko st tea lîng ea - bra ul nu îi mai era prins în eşarf -,ă ă ă ă ă ţ ă iar el se afla lungit pe patul pilotului, acelaşi pe care-l folosise în timpul c l toriei cu Rodriguesă ă din satul Anjiro la Osaka, şi care îi era acum, într-un fel, aproape tot atît de familiar ca propriulpat şi ca propria-i cabin de peă Erasmus. Erasmusl Ar fi grozav s se întoarc la bordul ei şi s -ă ă ăşi vad iar b ie ii.ă ă ţ

Se-ntinse îndelung, apoi lu ceaşca deă cha oferit de Mariă ko.- Mul umesc. E foarte bun. Ce- i mai face bra ul?ţ ţ ţMult mai bine, mul umesc. Mariko îl îndoi ca s -i arate. A fostţ ă

doar o ran uşoar .ă ăAr i mai bine, Mariko-iWî.ăţDa, acum m simt mai bine.ă în zori, cînd se-ntorsese la bord cu Toranaga, fusese în pragul leşinului.Mai bine r mîi pe punte, îi spusese el. O s te lase grea a maiă ă ţ

repede.Stapînul meu întreab ... întreb ce-a fost cu împuşc tura deă ă ă

pistol.N-a fost decît o glum între pilo i.ă ţStapînul meu te felicit pentru priceperea dumitale într-aleă

m riiă .Am fost norocoşi. Luna ne-a ajutat. Şi echipajul a fost mini

Mariko-M7«, ai vrea s -l întrebi pe c pitan-sa/j dac cunoaşte aceă ă ăape? îmi pare r u, dar spune-i lui Toranaga-«wztf c eu nu ereă ă

496am s mai pot sta treaz mult vreme. Sau poate am putea r mîne pentru o or -dou înă ă ă ă ă

deriv , în larg? Trebuie s dorm.ă ă

îşi aminti vag c ea-i spusese c Toranaga i-a permis s coboare, c ci c pitan-iwz eraă ă ă ă ă destul de priceput dac r mîneau în apele de coast şi n-aveau s ias în larg.ă ă ă ă ăBlackthorne se întinse din nou şi deschise unul dintre hublourile cabinei. Un rm stîncosţă

se vedea cam la dou sute de iarzî.ă- Unde ne afl m?ă* - în fa a coastelor provinciei Totomi,■ ■ ţ Anjin-san. Seniorul Toranaga a vrut s înoate şi să ă

lase vîslaşii se odihneasc cîteva ceasuri. Mîiă ne vom fi la Anjiro.Satul de pescari? Asta-i cu neputin . E aproape de prînz şi înţă

zori plecam din Osaka. Cu neputin !ţăO, asta a fost ieri Anjin-san. Ai dormit o zi şi o noapte şi încă

o jum tate de zi, îi r spunse Mariko. Seniorul Toranaga a spus s fiiă ă ăl sat s dormi. El crede c acum i-ar prinde bine s îno i ca s teă ă ă ţ ă ţ ătrezeşti. Dup mîncare.ă

Mîncarea însemna dou boluri de orez şi peşte fript pe jar cu un sos din o et, închis laă ţ culoare, s rat, dulce am rui, despre care ea-i spusese c era f cut din fasole fermentat .ă ă ă ă ă

Mul umesc. Da... da, mi-ar place s -not. Aproape treizeci şiţ ăşase de ore? Nu-i de mirare c m simt grozav. Lu cu l comie tavaă ă ă ăde la slujnic . Dar nu mînc imediat. De ce-i atît de speriat ?ă ă ă întreb .ă

Nu este An}in-san. E doar pu in neliniştit .- Te rog s-o ier i. N-aţ ă ţv zut niciodat pîn acum un str in de aproape.ă ă ă ă

Spune-i c , atunci tind e lun plin , barbarilor le cresc coarneă ă ăsi scot fl c ri pe gur , la fel ca dragonii.ă ă ă

Mariko rîse.- Fii sigur c n-am s -i spun asta. Ar t spre mas . Acolo e oă ă ă ă ă



periu şi praf pentru din i, ap şi prosoape curate. Apoi spuse înţă ţ ălatin : M bucur s v d c te sim i mai bine. Este aşa cum s-a povestită ă ă ă ă ţm timpul drumului, ai un curaj nem surat.ă

Ochii li se întîlnir şi clipa fu l sat s treac . Ea se înclin Politicos. Se înclin şi slujnica.ă ă ă ă ă ă ă Uşa se închise în urma lor.

497Nu te mai gîndi la ea, îşi porunci. Gîndeşte-te la Toranaga sau la Anjiro. De ce ne oprim

mîine la Anjiro? S -l debarc m pe Yabu? Bine c-am sc pat!ă ă ăOmi o s fie la Anjiro. Ce e cu Omi?ăDe ce s nu-i ceri lui Toranaga capul lui Omi? î i e destul de îndatorat. Sau de ce s nu-iă ţ ă

ceri s te ba i cuă ţ Omi-san? Dar cum? Cu pistoale sau cu s bii? N-ai avea nici o şans cu sabia,ă ă şi-ar fi crim dac ai avea un pistol. Mai bine nu faci nimic şi aştep i. Curînd o s se ivească ă ţ ă ă vreun prilej şi-atunci o s te r zbuni pe amîndoi. Acum Toranaga te înconjoar cu bun voin aă ă ă ă ţ lui. Ai r bdare. întreab -te ce i-ar trebui de la el. Curînd o s fii în Yedo, aşa c n-ai mult timp.ă ă ţ ă ă Ce e cu Toranaga?

Blackthorne folosea be igaşele aşa cum v zuse c le foloseau oamenii din temni , ducîndţ ă ă ţă bolul la buze şi împingînd orezul vîrtos cu be igaşele, din marginea castronaşului în gur . Cuţ ă buc ile de peşte era mai greu. Nu era destul de îndemînatic, aşa c -şi folosea degetele,ăţ ă bucuros c se afl singur, ştiind c ar fi foarte nepoliticos s m nînce cu degetele în fa a luiă ă ă ă ă ţ Mariko, sau a lui Toranaga, sau a oric rui japonez.ă

Cînd termin şi ultima buc ic , tot îi mai era foame. .ă ăţ ă-Trebuie s mai m nînc ceva, îşi spuse cu glas tare. Iisuse Cris-toase, mi-ar place nişteă ă

pîine proasp t , ou pr jite, unt şi brînz ...ă ă ă ă ăSe duse pe punte. Aproape to i cei de acolo erau goi. Unii dintre ei se zvîntau, al ii st teauţ ţ ă

îa soare şi cî iva s reau peste bord. în mare, de-a lungul galerei, al i samurai şi marinari înotauţ ă ţ sau împroşcau apa, aşa cum fac copiii.

Konnichi wa, Axi]hx-san.Konnichi wa, Tor&naga-sama, spuse el. Toranaga, aproape gol, urca scara ce fusese l sat la ap .ă ă ăSonata wa oyogitamo ka? spuse, f cînd un gest spre mare,ă

ştergîndu-şi cu paîri? 'tpa de pe pîntec şi umeri, înc lzit de soareleăstr lucitor.ă

Hai, Tor?j.ga-fflm«, domo, spuse Blackthorne, b nuind că ăfusese întrebat d x>Â vrea s -noate.,ă

Din IOU To/anaga ar t spre mare, vorbi scurt, apoi o chem pe Mariko s t lrr ceasc .ă ă ă ă ă ă ă Mariko coborî de pe dunet , ad postindu-seă ă

498de soare sub o umbrel de soare purpurie. Chimonoul simplu alb, de bumbac, era abiaă

prins în talie.Toranaga-sama spuse c ar i foarte odihnit,ă ăţ Anjin-san. Apa

te inviorare. Te învioreaz , spuse el, corectă înd-o politicos. Da.Ah, da, mul umesc, te învioreaz . El spune, te rog, atunci sţ ă ă

înot m.ă Toranaga se rezemase nep s tor de parapet, ştergîndu-şi apa din urechi cu un prosop mică ă

şi, cînd urechea sting nu vru s se cure e, îşi l sa capul pe um rul stîng şi op i într-un picioră ă ţ ă ă ţ ă pîn izbuti. Era foarte musculos şi bine legat, cu excep ia pîntecului. Stînjenit şi foarteă ţ conştient de prezen a lui Mariko, îşi scoase şi el c maşa, leg tura pentru prohab şi pantalonii,ţ ă ă pîn r mase la fel de gol.ă ă

Seniorul Toranaga întreab dac to i englezii sînt la fel de p roşiă ă ţ ă

ca dumneata? Şi p rul atît de blond?ăUnii da, spuse el.Noi - b rba ii noştri nu au p r pe piept şi pe bra e ca voi. Nu foarteă ţ ă ţ

mult. El zice c eşti foarte bine f cut.ă ăŞi el ia fel. Te rog, mul umeşte-i.ţBlackthorne plec de lîng Mari&o spre cap tul sc rii de bord, conştient c -l priveau, şi ea,ă ă ă ă ă

şi tîn ra femeie, Fujiko, care st tea în genunchi sub o umbrel galben , la pup , cît şi slujnicaă ă ă ă ă de lîng ea. Apoi, nemaiputînd s -şi st pîneasc stinghereala de a cobori gol, atîta cale, pînă ă ă ă ă jos, se arunc peste parapet în apa albastr . Reuşi un salt perfect şi r ceala m rii îl str b tuă ă ă ă ă ă ame itoare. Fundul nisipos era la. trei stînjeni dedesubt, plantele marine se v lureau, iarţ ă



nenum ra ii peşti nu se speriau de înot tori. Aproape de fundul m rii se opri din scufundare, seă ţ ă ă r suci, se juca cu peştii, apoi ieşi la suprafa şi o porni c tre rm înot, cu o mişcare uşoar ,ă ţă ă ţă ă ce putea p rea leneş , dar înainta foarte iute, pe care o înv ase de la Alban Caradoc.ă ă ăţ

Micul golf era singuratic: multe stînci, un rm minuscul, acoperit cu prundiş şi nici unţă semn de via . Mun ii se în l au Ia o mieţă ţ ă ţ de picioare spre cerul albastru, nem rginit.ă

Se aşez pe o stînc , la soare. Patru samurai înotaser cu el şi nuă ă ă rau departe. Zîmbir şi-ăşi fluturar mîinile. Mai tîrziu înot înapoi şi urmar . Toranaga nu-şi desprinsese ochii de la el.ă ă ă

499Urc pe punte. Hainele lui disp ruser . Fujiko, Mariko şi cele dou slujnice erau înc acolo.ă ă ă ă ă Una dintre ele se înclin şi-i oferi un prosop caraghios de mic, pe care-l lu şi începu s seă ă ă ştearg , întorcîndii-se stînjenit spre parapet.ă

î i poruncesc s te sim i în largul t u, îşi spuse. Cînd erai gol, cu Felicity, într-o camerţ ă ţ ă ă încuiat , nu te sim eai stînjenit, nu? Doar în public - cînd sînt femei de fa - cîndă ţ ţă ea e de fa -ţă te sim i stînjenit. De ce? Ei nu bag -n seam goliciunea şi sta e un lucru foarte cu judecat .ţ ă ă ă ă Te afli în Japonia. Trebuie s faci cum fac ei. Ai s fi ca ei şi-ai s te compor i ca un rege.ă ă ă ţ

Seniorul Toranaga spune c îno i foarte bine. Ai vrea s -l înve iă ţ ă ţmişcarea aceea? spunea Mariko.

Aş fi bucuros s-o fac, r spunse şi se for s se întoarc şi s seă ţă ă ă ăaplece aşa cum se apleca Toranaga.

Mariko îi zîmbea, privind în sus la el. E atît de dr gu , gîndi.ă ţă- Felul cum te-ai cufundat în mare. Noi... noi n-am v zută

niciodat aşa ceva pîn acum. Noi totdeauna s rim. El vrea s -nve eă ă ă ă ţcum s fac asta.ă ă

Acum?Da, te rog.Pot s -l înv - cel pu in pot s -ncerc.ă ăţ ţ ăO slujnic inea un chimonou de bumbac pentru Blackthorne, aşa c se strecur bucurosă ţ ă ă

în el, legîndu-l cu cing toarea. Acum, pe de-a-ntregul odihnit, le spuse cum trebuie s te arunciă ă în ap , cum s - i bagi capul între bra e şi s îşneşti în sus şi-n afar , dar s ai grij s nu caziă ă ţ ţ ă ţ ă ă ă ă pe burt .ă

- E cel mai bine s -ncepi de la piciorul sc rii, cam cum ai c deaă ă ă în cap, f r alergare şi s ritur . Aşa ne înv m noi copiii;ă ă ă ă ăţă

Toranaga ascult , puse întreb ri şi apoi, mul umit de r spunsuri, spuse prin Mariko:ă ă ţ ă- Bun. Cred c în eleg.ă ţSe îndrept spre capul sc rii. înainte ca Blackthorne s -l poată ă ă ăopri, Toranaga se şi aruncase în ap , la cincisprezece picioareă

dedesubt. C zu r u, pe burt . Nimeni nu rîse. Toranaga se-întoarf ă ă ă ,c' pe punte pufnind şi încerc din nou. Iar şi c zu prost. Şi încerc rileă ă ă ăcelorlal i samurai fur la fel de neizbutiţ ă te.500Nu e uşor, spuse Blackthorne. Mie mi-a trebuit mult s înv .ă ăţ

S facem o pauz şi s -ncerc m mîine din nou.ă ă ă ăSeniorul Toranaga spune: "Mîine e mîine, ast zi am s înv să ă ăţ ă

sar în ap ."ăBlackthorne îşi puse chimonoul de o parte şi f cu o nou demonstra ie. Samuraii îl imitar .ă ă ţ ă

Din nou nu izbutir . Nici Toranaga. De şase ori.ăDup o nou demonstra ie, Blackthorne se ca r pe platforma sc rii şi o v zu pe Marikoă ă ţ ţă ă ă ă

printre ei, goal , preg tindu-se s se arunce în gol. Trupul ei era minunat.ă ă ă- Aşteapt , Mariko-5W2.' Mai bine s -ncerci de aici, prima oar .ă ă ă

-Foarte bine, Anjin-san.Coborî spre el, crucifixul minuscul subliniindu-i goliciunea trupului. îi ar t cum s seă ă ă

aplece, cum s se arunce înainte, în mare, prinzînd-o de mijloc ca s-o r suceasc astfel îneîtă ă ă capul s plece primul.ă

Apoi Toranaga încerc de Ung ap şi fu ceva mai bine. Mariko încerc din nou şiă ă ă ă atingerea pielii ei îl înfierbînt pe Blackthorne, aşa c , pentru o clip , f cu pe prostul şi c zu înă ă ă ă ă ap , îndep rtîndu-i de acolo pîn se mai r cori. Apoi alerg pe punte şi le ar t de pe pasarelă ă ă ă ă ă ă ă s ritura mortului, care, gîndea el, putea s fie mai uşoar , ştiind c era vital pentru Toranagaă ă ă ă s reuşeasc .ă ă

- Dar trebuie s r mîi eap n, hai? Ca o sabie. Atunci nu po i să ă ţ ă ţ ădai greş.

Se arunc înainte. S ritura fu perfect , şi el calc apa, aşteptînd Foarte mul i samurai seă ă ă ă ţ



îmbulzir în fa , dar Toranaga le f cu semn s se dea la o parte.ă ţă ă ă îâ ridic bra ele eap n, cuă ţ ţ ă şira spin rii dreapt . Pieptul şi pîntecu-i erau stacojii din cauza c z turilor pe burt . Apoi seă ă ă ă ă arunc aşa cum ar tase Blackthorne. Capul intr primul în ap şi picioarele îl râser de-aă ă ă ă ă rostogolul pe spate, dar se putea chema o santur şi p ana izbutit a oric ruia dintre ei, aşa că ă ă ă un val de aclama ii 3 întîmpin cînd ieşi la suprafa . O f cu din nou, de data asta mai bine.ţ ă ţă ă "■ urmar al i b rba i, unii izbutind, al ii nu. Apoi încerca Mariko.ă ţ ă ţ ţ

Blackthorne v zu sînii mici, tari şi mijlocul sub ire, pîntecul plat Şi rotunjimea picioarelor.ă ţ

Un fior de durere îi str b tu chipul cînd îşiă ănc

uc bra ele deasupra capului. Dar r mase ca oă ţ ă s geat ş-i se aruncă ă ă501Imcurajoas înainte. Str b tu apa corect. Aproape nimeni, în afar de el, nu observ .ă ă ă ă ăA fost o s ritur foarte bun . într-adev r foarte bun , îi spuse,ă ă ă ă ă

întinzîndu-i mîna s-o trag din ap pe platforma sc rii. Ar trebui s teă ă ă ăopreşti acum. i s-ar putea deschide rana de la bra .Ţ ţ

Da, mul umesc,ţ Anjin-san. St tea ling el, abia ajungîndu-i pînă ă ăla um r, foarte mul umit de ea îns şi. E o senza ie deosebit s caziă ţ ă ă ţ ă ă hgol, s trebuiasc s stai eap n şi, mai presus de toate, s - i domini teama.ă ă ă ţ ă ă ţDa, într-adev r, a fost o senza ie deosebit .ă ţ ă

Urc scara şi-şi puse chimonoul pe care i-l întindea slujnica. Apoi, ştergîndu-şi fa a cuă ţ mişc ri delicate, coborî sub punte.-lisuse, asta da femeie, gînă di.

La apusul soarelui Toranaga trimise dup Blackthorne. St tea pe dunet , pe salteleă ă ă curate, ling un vas mic cu c rbuni, pe care fumegau buc ele de lemn aromat. Erau folositeă ă ăţ ca s parfume7;c aerul şi s -ndep rteze insectele de noapte şi în arii. Chimonoui simplu şi deă ă ă ţ ţ bun gust, umerii imenşi, ca nişte aripi, ai mantalei scrobite, f r mîneci, îi d deau o inută ă ă ţ ă impun toare. Yabu, de asemeni, era îmbr cat în haine de ceremonie, la fel şi Mariko. Era şiă ă Fujiko acolo. Dou zeci de samurai st teau t cu i de paz . Tor ele se aflau fixate în suporturileă ă ă ţ ă ţ lor şi galera se leg na lin, ancorat în golf.ă ă

Sake, Anjin-jfltt ?Domo, Toranaga-ra/na.Blackthorne se înclin şi lu ceaşca minuscul de lâ Fujiko, o ridic închinînd pentruă ă ă ă

Toranaga şi o d du pe gît. Ceaşca fu imediat reumplut . Blackthorne purta un chimonou maro,ă ă de uniform , în care se sim ea mai comod şi mai libeî decît în propriile lui haine.ă ţ

- Seniorul Toranaga spune c -n noaptea asta r mînem aici.ă ăMîine ajungem la Anjiro. Ar dori s afle mai multe despre araă ţ

dumitale şi lumea din afar .ă- Desigur. Ce-ar voi s ştie? E o noapte minunat , nu-i aşa?ă ăBlackthorne se aşez comod, conştient de feminitatea ei. Preă a

conştient. Curios, sînt mai atras de ea acum c -i îmbr cat , decît atunci cînd n-avea nimică ă ă pe ea.

502Da, foarte.-în curînd are s fie umed,ă Aajin-san. Vara nu e un

anotimp bun. îi traduse apoi lui Toranaga ce zisese. St pînul meu ziceăs - i spun c Yedo e ml ştinos. în arii sînt cumpli i în timpul verii,ă ţ ă ă Ţ ţ ţdar aici prim vara şi toamna sînt frumoase; da, într-adev r, anotimă ăpurile în care anul se naşte şi moare sînt minunate.

Clima Angliei e temperat . Iernile, cam una din şapte, sîntăgrele. Şi verile la fel. Foamete, cam o dat la şase ani, deşi uneori potăs fie doi ani proşti unul dup altul.ă ă

Şi Ia noi e foamete. Foametea e rea. Cum e acum în araţ

dumitale? în ultimii zece ani, de trei ori am avut recolte proaste şi soare

deloc ca s coac grîul. Dar aşa a fost voia Celui Atotputernic.ă ăAcum Anglia este foarte puternic . Sîntem prosperi. Poporulănostru munceşte din greu. Noi ne facem toate es turile, toateţ ăarmele - mai toate stofele de lîn din Europa. Ceva m t suri vină ă ădin Fran a, dar nu de calitate, şi ele sînt doar pentru cei boga i-.ţ ţ

Blackthorne hot rî s nu le spun despre cium , sau despre tulbur ri, sau r zmeri eă ă ă ă ă ă ţ provocate de îngr direa p mînturilor obştii si mei despre scurgerea ranilor spre tîrguri şiă ă ţă oraşe. în schimb, Ie povesti despre fegi buni şi regine bune, despre conduc tori puternici şiă



parlamente în elepte, despre r zboaie vicţ ă torioase.Seniorul Toranaga vrea s l murim un lucru. Dumneata spuiă ă

c numai puterea pe mare v ap r împotriva Spaniei- şi Poră ă ă ătugaliei? ^

Da. Numai ea. Faptul c st pînim m rile ne asigur libertatea. Şiă ă ă ăvoi sînte i un popor insular, exact ca noi. Dac nu sînte i st pîni pe m rileţ ă ţ ă ăvoastre, sînte i lipsi i de ap rare împotriva unui duşman din afar ?ţ ţ ă ă

St pînul meu e de acord cu dumneata.ăA, şi voi a i fost cotropi i?ţ ţBlackthorne v zu o uşoar încruntare cînd ea se-ntoarse spre Toranaga, şi-şi aminti s seă ă ă

rezume Ia r spunsuri, f r întreb ri. Cînd ea-i vorbi din nou, era mult mai grav .ă ă ă ă ă- Seniorul Toranaga spune c trebuie s -fi r spund laă ă ă

mtrebare, Anjin-san. Da, am fost invada i de dou ori. în urm cuţ ă ămai bine de trei sute de ani - ar fi în 1274, dup num ră ă ătoarea

503voastr - mongolii lui Kublai-han, care tocmai euceriser China şi Coreea, au venită ă

împotriva noastr , cînd noi am refuzat s ne supunem lor. Cîteva mii au debarcat în Kyushu,ă ă dar samuraii noştri au izbutit s le in piept şi, dup o vreme, duşmanul s-a retras. Dar şapteă ţ ă ă ani mai tîrziu, ei au venit din nou. De data asta invazia a dus o mie de cor bii coreene şiă chineze, cu dou sute de mii de trupe duşmane - mongoli, chinezi şi coreeni - cei mai mul iă ţ c l ri. în toat istoria chinez , aceasta a fost cea mai mare for cotropitoare care s-a adunată ă ă ă ţă vreodat . Eram neputincioşi împotriva unei for e atît de copleşitoare,ă ţ Anjin-san. Au început să debarce iar şi în golful Hakata, în Kyushu, dar, înainte ca ei s -şi poat desf şura toateă ă ă ă armatele, a venit din sud un vînt uriaş, un tai-fun, şi-a distrus flota în întregime. Cei r maşi peă mal au fost omorî i repede. A fost unţ kamikazi, un vînt divin, An]\n-san, îi spuse ca cu deplinaconvingere, un kamikazi irimis de zei s aptere de cotropitorul str in acest P mint al Zeilor.ă ă ă Mongolii nu s-au mai întors niciodat şi, cam dup optzeci de ani, dinastia lor, Chin, a fostă ă alungat din China, ad ug Mariko cu o mare satisfac ie. Zeii ne-au ap rat împotriva lor. Zeiiă ă ă ţ ă întotdeauna ne vor ap ra împotriva invaziilor. La urma urmelor, sta e p mîntulă ă ă lor, neh"?

Blackthorne se gîndi la num rul uriaş de nave şi oameni din ace? invazie; f cea caă ă Armada spaniol pornit împotriva Angliei s par o nimica toat .ă ă ă ă ă

Şi noi am fost ajuta i de o furtun ,ţ ă senhora, spuse -ax egalăseriozitate. Mul i cred c o fost trimis tot de Dumnezeu - cu siguranţ ă ă ţăa fost un miracol - şi cine ştie, poate c a fost. îşi arunc privirea spreă ăvasul cu jar, unde c rbunele trosnea şi fl c rile dansau. Apoi spuse:ă ă ăMongolii mai c ne-au înghi it şi pe noi, în Europa. îi -povesti cumă ţ

hoardele lui Genghis-han, bunicul lui Kublai-han, veniser aproapeăpîn la por ile Vienei, unde n vala le-a fost oprit şi apoi s-au întors,ă ţ ă ăl sînd mun i de cranii în urma lor. Oamenii din acele vremuri auă ţcrezut c Genghis-han şi hoardele iui au fost trimişi de Dumnezeu s -iă ăpedepseasc pentru p catele lor.ă ă

Seniorul Toranaga spune c el a fost doar un barbar, care eraădeosebit de priceput la r zboi.ă

Da. Totuşi, în Anglia, noi ne binecuvînt m norocul c sîntem oă ăinsul . îi mul umim lui Dumnezeu pentru asta şi pentru Canalulă ţ

504

cii. Şi pentru flota noastr . Cu China atît de aproape şi atît de puternic - şi aflîndu-v înă ă ă r zboi cu ea -, sînt uimit c n-avefi o foră ă ţă navală puternic . Nu v este team de un alt atac?ă ă ă

Mariko nu r spunse, dar îi t lm ci lui Toranaga cele spuse. Cînd termin , Toranaga vorbiă ă ă ă cu Yabu, care încuviin din cap şi r spunse la fel de serios. Cei doi b rba i discutar o vreme.ţă ă ă ţ ă

Marilco r spunse la o alt întrebare a lui Toranaga, apoi se adres iar lui Blaă ă ă clcthorne.Ca s supraveghea i m rile voastre, de cîteva nave ave i nevoie,ă ţ ă ţ

Aajin-san?Nu ştiu precis, dar acum regina noastr are probabil o sută ă

cincizeci de nave de linie. Acestea sînt cor bii construite doar pentruăr zboi.ă

St pînul meu întreab cîte cor bii construieşte regina voastră ă ă ă într-un an?

Dou zeci pîn la treizeci de nave de r zboi, cele mai bune şiă ă ăcele mai iu i din lume. Dar, de obicei, ele sînt construite de grupuriţ



de negustori şi apoi sînt vîndute Coroanei.Pentru cîştig?Biackthorne îşi aminti ce p rere au samuraii despre profit şi bani.ă- Regina d cu generozitate mai mult decît pre ul lor adev rat,ă ţ ă

ca s încurajeze cercet rile şi noile tipuri de cor bii. F r sprijin regal,ă ă ă ă ăasta ar fi greu de împlinit. De pild ,ă Erasmus, nava mea, este un tipnou, construit dup model englez în Olanda.ă

- - Ai putea s construieşti aici o asemenea corabie?ă- Da; Dac-aş avea dulgheri, t lmaci, şi toate materialele, şi timp.ăMai întîi ar trebui s construiesc o nav mai mic . Eu singur n-amă ă ăconstruit niciodat una în întregime, aşa c ar trebui s fac încerc ri...ă ă ă ăBineîn eles, ad ug încercînd s -şi st pîneasc emo ia pe m sur ceţ ă ă ă ă ă ţ ă ăideea c p ta form , bineîn eles, dac seniorul Toranaga ar vrea oă ă ă ţ ănav sau mai multe, poate c-am putea încheia tîrgul. Ar putea să ăcomande un num r de nave de r zboi s fie construit în Anglia. Noiă ă ă

am aduce pîn aici - cu velatura pe care-o doreşte, armate aşa cum doreşte.ăMariko t lm ci. Interesul lui Toranaga crescu. La fel şi al luiă ă Yabu.505

i i,

!' ■

El întreab , marinarii noştri pot fi preg ti i s str bat m rileă ă ţ ă ă ă ăcu asemenea nave?

Cu siguran , în timp. Am putea aranja astfel încît comandan iiţă ţde veliere - sau unul dintre ei - s stea în apele voastre vreme de unăan. Atunci ar putea stabili un program de preg tire pentru voi. în cî ivaă ţani a i avea flota voastr . O flot modern . Neîntrecut de nimeni.ţ ă ă ă ă

Mariko vorbi un r stimp. Toranaga o tot întreba vroind s afle cit mai multe, ca şi Yabu, deă ă altfel.

Yabu-san întreab :" Neîntrecut de nimeni? "ă ăDa. Mai bun decît orice au spană iolii. Sau portughezii.Se f cu t cere. Era limpede c Toranaga fusese prins de idee, deşi încerca s-o ascund .ă ă ă ăSt pînul meu întreab , eşti sigur c s-ar putea aranja?ă ă ă

-Da.Cît timp ar dura?- Doi ani s ajung acas . Doi ani s fie construite o nav sau maiă ă ă ă

multe. Doi ani s m întorc. Jum tate din cost va trebui pl tit înainte,ă ă ă ărestul cînd aducem cor biile.ă

Gînditor, Toranaga se aplec înainte şi mai puse pu in lemn aromat pe jar. To i îl priveauă ţ ţ şi aşteptau. Apoi vorbi îndelung cu Yabu. Mariko nu traduse, iar Blackthorne ştia c e mai bineă s nu întrebe, oricît de mult şi de arz tor ar fi dorit s ia parte la conversa ie. îi cercet pe to i,ă ă ă ţ ă ţ chiar şi pe fat , pe Fujiko, care, de asemeni, ascuita alcnla, dar nu putu sa citeasc nimic peă ă chipurile lor. Ştia c fusese o idee str lucit , care putea s aduc un profit imens şi s -î ă ă ă ă ă ă garanteze întoarcerea sigur în Anglia.'ă

Anjin-sa/j, cu cîte nave ai putea s vii pîn aici?ă ăO flotil de cinci nave la un transport ar fi cel mai bine. Vă ă

pute i aştepta s pierde i cel pu in o nav în furtun , uragan sau înţ ă ţ ţ ă ăciocniri cu spaniolii şi portughezii - sînt sigur c ei au s -ncerce dină ă

r sputeri s v opreasc s ave i cor bii de r zboi. în zece ani,-seniorulă ă ă ă ă ţ ă ă Toranaga ar putea s aib o flot de cincisprezece pîn la dou zeciă ă ă ă ăde nave. îi d du timp s traduc , apoi continu pe îndelete. Primaă ă ă ăflotil v-ar putea aduce dulgheri, marangozi, tunari, marinari şiăc pitani de curs lung . în zece pîn la cincisprezece ani. Anglia ară ă ă ăputea s -i aduc seniorului Toranaga treizeci de nă ă ave moderne de

506r zboi, mai mult decît suficient ca s st pîni i apele voastre. Şi, între timp, dac dori i,ă ă ă ţ ă ţ

pute i s v construi i propriile voastre nave, aici. Noi o s ... avea de gînd s spun "vinde",ţ ă ă ţ ă ă ă dar schimb cuvîntul. Regina mea ar fi onorat s v ajute s ave i propria voastr flot şi,ă ă ă ă ă ţ ă ă dac dori i, o s-o preg tim şi o s-o înzestr m.ă ţ ă ă



O, da, gîndi bucuros, în timp ce ultimele detalii ale planului îşi g seau cu uşurin locul, şiă ţă o vom înzestra cu ofi eri, o s v d m şi un amiral, iar regina v va oferi o alian trainic -ţ ă ă ă ă ţă ă bun pentru voi, bun pentru noi - care va face parte din învoial şi apoi, împreun , prieteneă ă ă ă Toranaga, îi vom h r ui şi-i vom izgoni din aceste ape pe dinii de portughezi şi spanioli şi leă ţ vom st pîni pentru totdeauna. Aceasta ar putea fi cea mai mare în elegere de nego pe care-aă ţ ţ f cut-o vreodat vrgo na ie, gîndi plin de bucurie. Şi cu o flot anglo-japonez , care s cure eă ă ţ ă ă ă ţ aceste ape, noi, englezii, vom domina nego ul de m tase dintre China şi Japonia. Apoi vorţ ă

curge milioane în fiecare an!Dac-aş putea s pun asta la cale, aş schimba cursul istoriei. Aş avea bog ii şi onoruri cumă ăţ n-am visat. Aş deveni un deschiz tor de drumuri. Şi s-ajungi aşa ceva este, într-adev r, cel maiă ă bun lucru pe care poate încerca un b rbat s -i fac , chiar dac d greş în încercarea lui.ă ă ă ă ă

. - St pînul meu spune c e p cat c dumneata nu vorbeşti limba noastr .ă ă ă ă ăDa, dar sînt sigur c dumneata t lm ceşti perfect.ă ă ăEl spune asta nu ca s m dojeneasc ,ă ă ă Anjin-san, ci doar ca o

simpl p rere. Aşa e. Ar fi mult mai bine pentru st pînul meu să ă ă ădiscute direct, aşa cum vorbesc eu cu dumneata.

Ave i dic ionare, Mariko-.swz? Şi gramatici - gramatici por-ţ ţtughezo-japoneze sau latino-japoneze? Dac seniorul Toranaga m-arăputea ajuta cu c r i şi profesori, aş încerca s -nv limba voastr .ă ţ ă ăţ ă

N-avem astfel de c r i.ă ţ- Dar iezui ii au. Chiar dumneata ai spus-o.ţ

-Ah!Ea vorbi cu Toranaga şi Blackthorne v zu ochii celor doi, ai lui Yabu şi Toranaga,ă

luminîndu-se, şi un zîmbet larg acoperindu-le fa a.ţ- St pînul meu spune c-ai s fii ajutat,ă ă An]in-san.507

La porunca lui Toranaga, Fujiko le mai turnă saki lui Blackthorne şi Yabu. Toranaga şiMariko nu beau decît cha. Nemaiputîndu-se st pîni, Blackthorne'spuse:ă

Ce zice de propunerea mea? Care e r spunsul s u?ă ă Anjin-san, ar fi mai bine s ai r bdare. El va r spunde cînd vaă ă ă

crede de cuviin .ţă Te rog, întreab -l acum.ăF r tragere de inim , Mariko se întoarse spre Toranaga.ă ă ă- V rog s m ierta i, Alte , dară ă ă ţ ţă Anj'm-san întreab cu mareă

respect, ce crede i despre planul s u. Foarte umil şi foarte politicosţ ă

doreşte un r spuns.ă- Va avea r spunsul meu la "vremea potrivit .ă ăMariko îi spuse lui Blackthorne:

St pînul meu spune c va avea în vedere planul dumitale şi se.ă ăva gîiîdi cu mare aten ie la ce i-ai spus. Te roag s ai r bdare.ţ ă ă ă

Domo, Toranaga-sama-.Acum m duc s m culc. Vom pleca în zori.ă ă ă Toranaga se ridic şi to i îl urmar sub punte, în afar de Blackthorne care fu l sat înă ţ ă ă ă

tov r şia nop ii.ă ă ţLa prima raz de lumin a zorilor Toranaga d du drumul !a patru porumbei c l tori, ceă ă ă ă ă

fuseser aduşi pe nav o dat cu bagajele, cînd galera fusese preg tit de plecare. P s rile seă ă ă ă ă ă ă învîrtir în cerc de dou ori, apoi îşi luar zborul, dou întorcîndu-se acas , în.Osaka, două ă ă ă ă ă îndreptîndu-se spre Yedo. Mesajul cifrat c tre Kiritsubo era o porunc ce trebuia transmis luiă ă ă Hiro-matsu, ca s -ncerce s plece cu to ii în chip paşnic, imediat. Dac erau opri i, urmau s seă ă ţ ă ţ ă închid în untru. In clipa în care poarta ar fi fost for at , ei trebuiau s dea foc aripii aceleia dină ă ţ ă ă

castel şi s -şiă iacâseppuku.Mesajul cifrat c tre fiul s u, Sudar , din Yedo, spunea c el fugise, c era în siguran şi-iă ă ă ă ă ţă

poruncea s continue preg tirile secrete de r zboi.ă ă ăIeşi în larg, c pitane.ăDa, st pîne.ăPe la prînz, ei str b tuser golful dintre provinciile Totomi şi îzu, şi erau în largul capuluiă ă ă

Ito, punctul cel mai sudic al peninsulei5G8Izu. Vîntul era bun, hula domoal şi singura vel îi ajuta s înaină ă ă teze.Apoi, aproape de rm, în canalul adînc dintre coast şi dteva\ insule mici, stîncoase, dupţă ă ă



ce întorseser c tre nord, se auzi un uruit amenin tor la rm.ă ă ţă ţă Toate vîslele se oprir .ă- Ce e, pentru numele Mîntuitorului...

Ochii lui Blackthorne erau a inti i spre rm.ţ ţ ţăBrusc, o cr p tur uriaş şerpui în susul coastei şi sute de mii de tone de roc seă ă ă ă ă

pr buşir în mare. Pentru o clip , apele p rur s clocoteasc . Un val mic veni spre galer ,ă ă ă ă ă ă ă ă apoi trecu pe lîng ea. Avalanşa încet . Din nou uruitul, mai adînc şi mai prelung, dar maiă ă

îndep rtat. Din cînd în cînd se desprindeau bolovani din stînci. To i ascultau alen i şi aşteptauă ţ ţ privind fa a stîncii. Se auzeau pesc ruşii, valurile şi vîntul. Apoi Toranaga f cu semnţ ă ă toboşarului s reia caden a. Vîslele se pornir . Via a pe nav reintr în normal.ă ţ ă ţ ă ă

- Ce-a fost asta? întreb Blackthorne.ăDoar un cutremur de p mînt. Mariko era uluit . La voi nu sîntă ă

cutremure?Nu. Niciodat . N-am v zut mei unul pîn acum.ă ă ăO, la noi se-ntîmpl des,ă Anjin-san. Acum n-a fost nimic, doar

unul mic. Centrul i-o fi fost undeva în alt parte, poate chiar în largulăm rii. Sau poate c aici, dar a fost mic şi unul singur. Am avut norocă ăs vedem doar unul mic.ă

Era ca şi cum întreg p mîntul se cl tina. Aş putea s jur ca amă ă ăv zut... Am auzit despre cutremure. La otomani şi în ara Sfînt , la eiă ţ ăsînt uneori. Iisuse! D du drumul aerului din pl mîni, inima încă ă ăb tîndu-i n prasnic. Aş putea s jur c am v zut întregul rmă ă ă ă ă ţăcl tinîndu-se.ă

Oh, chiar aşa a fost, Anjin-san. Cînd te afli pe p mînt, e cel maiăcumplit lucru din lume. Te ia pe neaş'teptate, Anjin-san. CutremureleVta în valuri, uneori dintr-o parte în alta, alteori de jos în sus, alteori

ei sau patru cl tin ri iu i. Uneori unul mic este urmat de altul mai mare în zîuă ă ţa

urm toare.ă Nu exist vreo regul . Cel mai r u pe care^ •ani tr it s-a întîmplat noaptea, acum şase ani,ă ă ă ă Ung Osaka, înă cea de-a reia ^ a Lunii Frunzelor C z toare. Casa noastr s-a pr buşit pesteă ă ă ă

509

noi, Anjin-san. N-am fost r ni i, fiul meu şi cu mine. Ne-m croit singuri drum de subă ţ d rîm turi. Cutremurele au continuat o s pt mîn şi mai bine, unele rele, altele foarte rele.ă ă ă ă ă Castelul cel mare, nou de la Fujimi, al lui Taiko, a fost distrus în întregime. Sute de mii deoameni au pierit în acel cutremur şi în incendiile care au urmat. Aceasta este cea mai mare

primejdie, Anjin-san - focul care urmeaz întotdeauna. Satele, tîrgurile şi oraşele noastre moră atît de uşor. Uneori e un cutremur mare departe în larg şi legenda spune c asta d naştereă ă Valurilor Uriaşe. Ele sînt înalte de zece sau dou zeci de picioare. Nu exist niciodat vreună ă ă semn şi n-au un anotimp anume. Valul Uriaş apare pur şi simplu din mare c tre rmurileă ţă noastre şi p trunde adînc dincolo de rm Pot s dispar oraşe. Yedo a fost pe jum tate distrusă ţă ă ă ă acum cî iva ani de un asemenea val.ţ

Asta-i obişnuit la voi? în fiecare an?O, da. în fiecare an, pe acest P mînt al Zeilor, avem cutremure.ă

Şi incendii, şi inunda ii, şi Valuri Uriaşe, şi furtuni îngrozitoare -ţtii-fun. Natura e foarte aspr cu noi.ă I se adunar lacrimi la coadaăochilor. Poate c din pricina asta iubim via a atît de mult,,Anjin-ran.ă ţVezi, trebuie. Moartea face parte din aerul, din marea, din p mîntuiă;iostru. Ar trebui s ştii,ă Anjin-san, c pe acest P mînt al Lacrimilor,ă ămoartea este moştenirea noastr .ă

510CAPITOLUL30Eşti sigur c totul e gata, Mura?ăDa, Omi-s

t an, da, cred c da. Am urmait întocmai poruncileă

domniei voastre şi ale lui Igurashi-jw*.Ar fi bine s nu ias ceva prost, dac vrei s nu fie alt starosteă ă ă ă

peste sat pîn la apusul soarelui, îi spuse moroc nos Igurashi, şefulă ăsuitei lui Yabu. Singurul ochi r mas îi era roşu de nesomn.ă

Sosise cu o zi în urm din Yedo cu primul grup de samurai şi cu ordine precise.ăMura nu r spunse, d du doar respectuos din cap, cu ochii în p mînt.ă ă ăSt teau pe plaj , lîng debarcader, în fa a şirurilor îngenunchiate de s teni t cu i,ă ă ă ţ ă ă ţ



înspaimînta i şi istovi i - to i b rba ii, femeile şi copiii din sat, afar doar de cei care nu seţ ţ ţ ă ţ ă puteau da jos din pat - aşteptînd s soseasc galera. To i purtau hainele lor cele mai bune.ă ă ţ Fe ele fuseser bine frecate, tot satul m turat ca de Ajunul Anului Nou, cînd, dup o datinţ ă ă ă ă str veche, toat împ r ia str lucea de cur enie. B rcile pesc reşti erau aranjate cu grij ,ă ă ă ăţ ă ăţ ă ă ă n voadele puse în ordine, funiile strinse colac. Chiar şi plaja de-a lungul golfului fuseseă greblat .ă

- Nimic n-o s ias prost, Igurashi-jan, spuse Omi.ă ă

Dormise foarte pu in în s pt mîna din urm , de cînd sosiserţ ă ă ă ădin Osaka poruncile lui Yabu, printr-unul dintre porumbeii c l tori ai lui Toranaga. Puseseă ă de îndat la treab satul şi to i b rba ii s n toşi de pe o raz de dou zeci deă ă ţ ă ţ ă ă ă ă ri, ca să preg teasc Anjiro pentru sosirea samurailor şi a lui Yabu. Şi acum, cînd Igurashi u şo pitise,ă ă numai lui, taina c mareleă daimyo Toranaga îl înso ea pe unchiul s u şi c sc pase din capcanaţ ă ă ă lui Ishido, era mai mult decît îndntat c cheltuise atî ia bani.ă ţ

- Nu ai de ce s - i faci griji,ă ţ îgura&hi-san. Aceasta e feuda meaŞi eu m pun chezaş.ă

- De acord. Da, aşa e. Dispre uitor, IgurasM îi f cu semn luiţ ăs plece, apoi ad ug încet: eşti r spunz tor Dar, î i spun, f ră ă ă ă ă ţ ă ă

sup rare, c nu l-ai v zut niciodat pe st pînul nostru cînd ceva iese Pnxst. Dac am uitată ă ă ă ă ă ceva, sau dac putorile astea n-au f cut ceea ceă ă era de datoria lor s fac , st pînul nostru vaă ă ă preface întreaga ta feud ' Pe cele din nord şi din sud în gr mezi de b legar, pîna mîine,ă ă ă■ înainte de apusul soarelui.

511

Plec apoi cu paşi mari, înapoi la oamenii s i.ă ă în aceast diminea sosiser c lare din Mishima, capitala din nord a lui Yabu, ultimeleă ţă ă ă

companii de samurai. Acum aceştia erau aduna i al turi de ceilal i în forma ii militareţ ă ţ ţ compacte pe rm, în pia şi pe deal, cu steagurile fluturînd în briza uşoar , cu suli ele ridicateţă ţă ă ţ sclipind în soare. Trei mii de samurai, elita armatei lui Yabu. Cinci sute de cavalerişti.

Lui Omi nu-i era team . F cuse tot ce se putea face şi controlase personal orice putea fiă ă controlat. Dac ceva ieşea prost, atunci asta era doară karma. Dai nimic n-are s ias prost, îşiă ă spuse, emo iona!. Cinci sute deţ kokii fuseser destina i şi cheltui i pentru preg tiri, mai multă ţ ţ ă decît venitul s u pe un an întreg, înainte ca Yabu s -i m reasc feuda. Fusese descump nit deă ă ă ă ă sum , dar Midori, so ia lui, spusese c trebuiau s cheltuiasc f r zgîrcenie, c pre ul eraă ţ ă ă ă ă ă ă ţ neînsemnat fa a de onoarea pe care seniorul Yabu le-o f cea.ţ ă

- Şi cu seniorul Toranaga aici cine ştie ce posibilit i samai ivesc?ăţşoptise.

Are atîta dreptate, gîndi Omi mîndru.Cercet din nou rmul şi pia a satului. Totul p rea perfect. Midori şi mama sa aşteptauă ţă ţ ă sub baldachinul ce fusese preg tit ca s -l primeasc pe Yabu şi oaspetele s u, Toranaga. Omiă ă ă ă b g de seam c mamei lui nu-i t cea deloc gura şi-şi dori ca Midori sa poat fi cru at deă ă ă ă ă ă ţ ă în ep turile ei necontenite. îndrept o cut a chimonoului s u deja impecabil, îşi aranja s biileţ ă ă ă ă ă şi privi spre mare.

- Ascultă Mura-san, şopti Uo, pescarul, cu grij . Era unul dintreăcei cinci b trîni ai satului şi îngenunchiase al turi de Mura, în fa aă ă ţcelorlal i. Ştii, sînt atît de speriat c dac mi-aş da drumul, m-aş pişaţ ă ăarin .ţ ă

- Atunci n-o face, b trîne prieten. Mura îşi ascunse un zîmbet.ăUo era un b rbat lat în umeri, tare ca piatra, cu mîini mari şiă

nasul spart şi o expresie chinuit pe fat .ă ă- N-o s-o fac, da' cred c-o s slobozesc una. Uo era faimos pentruă

umorul s u, pentru curajul s u şi pentru belşugul de gaze din pîntece.ă ă

Anul trecut, la concursul de tras aghioase, cu satul vecin din nord, elfusese campionul campionilor şi adusese mare cinste satului Anjiro.

512- Ei, poate ar fi bine s n-o faci, chicoti Haru, un pescar scundă

şi plin de zbîrcituri. Una dintre c p f înile astea pline cu rahat ar puteaă ăs te pizmuiasc .ă ă

Mura şuier .ă- Vi se porunceşte s nu rosti i nume de ocar pe seamaă ţ ă

samurailor, a^ta vreme cît m car unul singur se afl în preajma satului.ă ăOh ko, gîndi obosit, sper s nu fi uitat nimic. Arunc o privire în susă ă



spre mun i, la palisada de bambus ce înconjura fort rea a provizorieţ ă ţpe care o construiser cu atîta iu eal şi sudoare. Trei sute de oameniă ţ ăs paser , construiser şi c raser . Cu casa cea nou mersese mai uşor.ă ă ă ă ă ăSe afla pe o m gur , chiar sub locuin a lui Omi, şi putea s-o vad deă ă ţ ăaici: mai mic , dar cu acoperiş de igl , o gr din încropit în prip şiă ţ ă ă ă ă ăo cas mic de baie. B nuiesc c Omi o s se mute acolo şi o s -i deaă ă ă ă ă ăcasa lui seniorului Yabu, cuget .ă

Privi înapoi, c tre promontoriul de unde trebuia s se iveasc , dintr-o clip într-alta,ă ă ă ă galera. Curînd Yabu va p şi pe rm şi cu to ii se vor afla în mîinile zeilor, ale tuturoră ţă ţ kami-lox,ale lui Dumnezeu Tat l, ale Fiului S u Binecuvîntat şi ale Sfintei Fecioare,ă ă oh ko!

Sfînt Fecioar , ap r -ne! Ar însemna prea mult s Te rog s - i pleci m re ul T u ochi, înă ă ă ă ă ă ţ ă ţ ă mod deosebit pe satul sta, Anjiro? Doar pentru urm toarele cîteva zile? Am avea nevoie de o,ă ă aten ie deosebit , care s ne ocroteasc în fa a st pînului şi seniorului nostru, o, da.' O sţ ă ă ă ţ ă ă aprind cincizeci de lumin ri şi fii mei vor fi cu siguran crescu i în Adev rata Credin , promiseă ţă ţ ă ţă Mura.

Ast zi era foarte mul umit c era creştin; putea s intervin pe ling Dumnezeu cel Unic şiă ţ ă ă ă ă ast " era o protec ie suplimentar pentru satul s u. Devenise creştin în tinere e, pentru că ţ ă ă ţ ă seniorul s u se convertise şi poruncise imediat ca to i supuşii s devin creştini. Şi cîncl cuă ţ ă ă dou zeci de ani în urm , acesta fusese ucis luptînd pentru Toranaga împotriva lui Taiko, Muraă ă r m sese creştin pentru ai cinsti amintirea. Un bun soidat are doar un singur st pîn, îşi să ă ă puse.Numai "nul singur.

Ninjin, un b rbat cu fa a rotund şi cu din i foarte la i, era deosebit de neliniştit deă ţ ă ţ ţ prezen a atîtor samurai.ţ

513pilii'. **•

Mura-san, îmi pare r u, da' e primejdios ce-ai f cut, groaznic,ă ăneh? Cutremurul l mic, de diminea , a fost un semn al zeilor, oă ţăprevestire. Ai f cut o greşeal groaznic , Mura-.ra«.ă ă ă

Ce-a fost, a fost, Ninjin. Las-o balt .ăCum aş putea, e-n pivni a mea şi....ţO parte este în pivni a ta. Am şi eu destul, spuse Uo f r s maiţ ă ă ă

zîmbeasc .ăNu e nimic nic ieri, b trînii mei prieteni, spuse Mura cu grij .ă ă ă

Nu exist nimic.ăLa porunca sa, treizeci de koku de orez fuseser fura i în ultimilc zile din ra ia samurailor.ă ţ ţ

Şi acum erau dosi i prin sat împreun cu alte provizii şi echipament - şi arme.ţ ăF r arme,ă ă protestase Uo, orez da, da' arme, nu!Se apropie r zboiul.ă- E-mpotriva legii s ai arme, se v itase Ninjin.ă ă

Mura pufnise.Asta-i o lege nou , abia de doisprezece ani. înainte de astaă

puteam s-avem orice fel de arme vroiam, si nu eram lega i de sat,ţputeam s mergem oriunde vroiam, s fim orice vroiam, puteam să ă ăfim rani, solda i, pescari, negustori, chiar şi samurai, unii au putut,ţă ţşti i c sta-i adev rul.ţ ă ă ă

Da, numa' c acu-i altfel, Mura-so/î, altfel. Taiko a poruncit s fieă ăaltfel!

Curind va fi aşa cum a fost întotdeauna. O s fim din nou solda i.ă ţAtuncea s-aştept m, se rugase- Ninjin, Te rog, acuma e împotrivaă

legii Dac legea se schimb , asta-iă ă karma. Taiko a f cut legea: f r arme.ă ă ă

De nici un fel. Sub pedeapsa cu moartea, pe loc.C sca i ochii cu to ii! Taiko e mort! Asculta i ce v zic, curindă ţ ţ ţ ă

Osni-san o s aib nevoie de oameni preg ti i şi cei mai mul i dintre noi amă ă ă ţ ţfost la r zboi,ă nehl Am fost pescari şi r zboinici, toate la timpul lor. Nu-iăadev rat?ă

Da, Mura-san, fusese de acord Uo, în ciuda teamei. înainte de Taiko noi nu eram lega i...ţ

O s ne prind . Nu se poate s nu ne prind , se plînsese Ninjin.ă ă ă ăN-au nici o mil . O s ne fiarb aşa cum l-au fiert pe barbar.ă ă ă

Tac - i gura!ă ţ



514Asculta i prieteni, le spusese Mura. N-o s mai avem niciodatţ ă ă

norocul sta. E trimis de Dumnezeu. Sau de zei. Trebuie s lu mă ă ăfiecare cu it, s geat , suli , sabie, muschet , scut, arc, pe care putemţ ă ă ţă ăs punem mîna. Samuraii or s cread c al i samurai le-au furat. N-auă ă ă ă ţvenit puturoşii ştia de prin întreg Izu? Şi care samurai are cu adev rată ă încredere in cel lalt? Trebuie s ne lu m înapoi dreptul nostru de-aă ă ă

merge la r zboi,ă nehl Tat l meu a fost omcrît în lupt . Aşa a fost şiă ătat l lui şi tat l tat lui lui. Ninjin, în cîte b t lii ai fost? Zeci,ă ă ă ă ă neh ? Uo,dar tu? Dou zeci? Treizeci?ă

Mai multe. Nu i-am slujit lui Taiko, blestemat fi-ei amintirea?ăA, înainte de a fi Taiko, era b rbat, sta-i adev rul. Dup aia ceva s-aă ă ă ăschimbat în el, nehl Ninjin, nu uita că Mxxra-san e starostele. Şi n-artrebui s uit m c tat l lui a fost şi el staroste. Şi dac starostele ziceă ă ă ă ăarme, atunci s fie arme.ă

Acum, îngenunchiat în soare, Mura era încredin at c f cuse bine, c acest nou r zboi vaţ ă ă ă ă ine veşnic şi lumea lor va fi din nou Łeea ce fusese dintotdeauna. Satul va fi aici şi b rcile şiţ ă

unii dintre s teni, pentru c to i b rba ii,ă ă ţ ă ţ daimyo, samurai şi chiar eta, to i b rba ii trebuiau sţ ă ţ ă m nînce şi peştele aştepta în mare, aşa c solda ii- rani se vor întoarce din cînd în cîcd dină ă ţ ţă b t lie ca-ntotdeauna, şi îşi vor scoate b rcile in lă ă ă arg.

- Ia uita i, spuse Uo şi întinse f r s vrea degetul.ţ ă ă ăSe f cu brusc linişte. Galera ocolea promontoriul.ă

** *

Fujiko îngenunchiase umil în fa a lui Toranaga, în cabina prină ţ cipal a galerei, pe careă acesta o folosise în timpul c l toriei. Erau singă ă uri.

V implor, Alte , se rug . Lua- i pedeapsa asta de pe capulă ţă ă ţmeu.

Nu este o pedeaps , e o porunc .ă ăAm s m supun, bineîn eles, dar nu po s ...ă ă ţ ţ ăNu po i? izbucni Toranaga. Cum îndr zneşti s te împotriveşti!ţ ă ă

<U spun c ai s fii concubina pilotului şi ai obr znicia s teă ă ă ă•^potriveşti?

- îmi cer iertare, Alte , din toat inima, spuse Fujiko repede.ţă ău vreau s m împotrivesc. Vroiam s spun c nu pot s fac asta înă ă ă ă ă

. 515

felul în care dori i. V implor s în elege i. lertafi-m , Alte , dar nu e cu putin s fiiţ ă ă ţ ţ ă ţă ţă ă fericit sau s te prefaci c eşti fericit . îşi plec fruntea pîn atinse rogojina. Cu umilin st ruiă ă ă ă ă ă ţă ă s -mi îng dui i s -miă ă ţ ă hcseppuku.

Am spus mai-nainte c nu sînt de-acord cu moartea f r rost.ă ă ăAm o treab pentru tine.ă

V rog, Alte , vreau s mor. Cu adînc umilin v rog. Vreauă ţă ă ă ţă ăs m al tur so ului şi fiului meu.ă ă ă ţ

Vocea lui Toranaga o şfichiui, acoperind sunetele vîntului.i-am mai refuzat o dat aceast onoare. Nu o meri i înc . ŞiŢ ă ă ţ ă

datorezi bunicului t u, seniorului Hiro-matsu, cel mai vechi prietenăal meu, c i-am ascultat tr nc nelile neobr zate pîn acum. De-ajunsă ţ ă ă ă ăcu prostiile, femeie! înceteaz s te por i ca un ran necioplit.ă ă ţ ţă

Cu umilin v implor s -mi permite i s -mi tai p rul şi s devinţă ă ă ţ ă ă ăc lug ri . Buddha va...ă ă ţă

Nu, i-am dat o porunc . Supune-te.ţ ă

S m supun! spuse ea, f r s -şi ridice chipul împietrit. Apoiă ă ă ă ămai mult ca pentru sine: Credeam c mi s-a poruncit s plec laă ă Yedo.

i s-a poruncit s vii pe acest vas. î i ui i rangul, î i ui i str moşii,Ţ ă ţ ţ ţ ţ ăi i ui i datoria? i-ai uitat daloria! M dezguşti. Du-te şi preg teşte-te.ţ ţ Ţ ă ă

Vreau s mor. V rog l sa i-m s m al tur lor, Alte .ă ă ă ţ ă ă ă ă ţăSo ul t u s-a n scut samurai din greşeal . A fost un neputincios,ţ ă ă ă

aşa c şi ml di a lui ar fi fost la fel de neputincioas . Nebunul laă ă ţ ă ăaproape c m-a ruinat. S te al turi lor, ce'prostie! i se interzice s - iă ă ă Ţ ă ţfaci seppukiil Acum ieşi afar .ă



Dar ea nu se mişc .ă- Poate c-ar fi mai bine s te trimit laă eta. într-una din casele lor.

Poate c asta- i va aminti de buna-cuviin şi de datorie.ă ţ ţăFemeia se scutur , str b tut de un fior, dar şuier provocatoare:ă ă ă ă ă- Cel pu in ar fi japonezi!ţEu sint st pînul t u de drept.ă ă Ai - s - faci - ce - poruncesc - eu!ă

Fujiko şov i. Apoi ridic din umeri.ă ă

Da, st pîne. îmi cer iertare pentru proastele maniere.ă516 îşi aşez palmele pe rogojin şi îşi aplec capul jos, cu vocea plin de c in , dar în inimaă ă ă ă ă ţă

ei nu era convins şi el ştia c ea ştia ce avea de gînd s fac .ă ă ă ăAlte , îmi cer iertare din suflet pentru c v-am tulburat,ţă ă

pentru c v-am distrusă wa-ul, armonia, şi pentru lipsa de bunăcuviin . A i avut dreptate. Eu sînt cea care am greşit. Se ridic şiţă ţ ăse îndrept f cut spre uşa cabinei.ă ă ă

Dac - i promit c vei avea ceea ce doreşti, spuse Toranaga, veiă ţ ăface, în schimb, tot ceea ce vreau, din tot sufletul?

Ea r suci înă cet capul.Pentru cît vreme, AJte ? V implor s -mi îng dui i s întreb,ă ţă ă ă ă ţ ă

pentru cît vreme trebuie s fiu concubina barbarului?ă ăUn an.Fujiko se întoarse şi atinse clan a uşii. Toranaga spuse:ţ- O jum tate de an.ăMina ei se.opri. Tremurînd, îşi sprijini fruntea de canaturi.- Da. Mul umesc, Alte . Mul umesc.ţ ţă ţ Toranaga se ridic în picioare şi se îndrept spre uş . Ea o deschise, se plec înaintea luiă ă ă ă

şi o închise dup el. Apoi lacrimile-i izbucnir t cute.ă ă ăEa era samurai. Toranaga ieşi pe punte sim indu-se foarte mul umit de sine însuşi. Ob inuse ceea ceţ ţ ţ

vroise, f r prea multe probleme. Dac ar fi insistat prea mult, fata nu i s-ar fi supus, ba şi-ar fiă ă ă luat via a f r îng duin a lui. Dar acum va încerca din r sputeri s -l mul umeasc şi era foarteţ ă ă ă ţ ă ă ţ ă important ca ea s devin de bun voie concubina pilotului, m car de ochii lumii. Şi şase luniă ă ă ă erau mai mult decît deajuns. Cu femeile te descurci mai uşor decît cu b rba ii, gin di mul umit.ă ţ ţ Cu mult mai uşor, în anumite privin e.ţ

Apoi v zu samuraii lui Yabu strînşi în jurul golfului şi buna dispozi ie îi disp ru.ă ţ ăBine ai venit în Izu, senior Toranaga, spuse Yabu. Am poruncit

sa se string cî iva oameni ca s v fie escort .ă ţ ă ă ăBine.517Galera mai avea înc dou sute de iarzi pîn la chei, apropiindu-se lin, şi îl puteau vedeaă ă ă

pe Omi, Igurashi, rogojinile şi baldachinul.-Totul s-a f cut aşa cum am vorbit la Osaka, spuse Yabu. Dar de ce s nu stai la mineă ă

cîteva zile? Aş fi onorat şi-ar putea fi folositor. Ai putea confirma alegerea celor dou suteă cincizeci de oameni pentru regimentul de muschete şi ai putea cunoaşte pe comandantul lor.

Nimic nu mi-ar face mai mare pl cere, dar trebuie s ajung la Yedoă ădt de repede cu putin ,ţă Yabu-san.

Dou sau trei zile? Te rog. Cîteva zile libere, lipsite de griji, i-ară ţprinde bine, nehl S n tatea domniei-tale este important pentru mine -ă ă ăpentru to i alia ii noştri. Pu in odihn , hran bun şi vîn toare.ţ ţ ţ ă ă ă ă ă

Toranaga c uta disperat o solu ie. Ca s r mîn aici cu numai cincizeci de str ji era cuă ţ ă ă ă ă neputin . Ar fi fost întru totul în putera lui Yabu şi asta ar fi fost mai r u decît la Osaka. Celţă ă

pu in cu Ishido ştiai la ce s te aştep i şi respecta anumite reguli. Dar Yabu, Yabu este tot atîtţ ă ţ de înşel tor ca şi un rechin. Iar rechinii nu trebuie ispiti i, îşi spuse. Niciodat în teritoriul lor.ă ţ ă Niciodat cu propria ta via . Ştia c , de îndat ce Yabu va fi convins c va putea ob ine maiă ţă ă ă ă ţ mult de la Ishido, în elegerea pe care o încheiase cu el la Osaka avea s capete tot atîtaţ ă greutate ca şi urina lor cînd atinsese p mîntul. Şi dac Yabu i-ar prezenta lui Ishido capul luiă ă Toranaga pe un taler de lemn, ar ob ine pe dat mult mai mult decît era preg tit Toranaga s -iţ ă ă ă ofere.

S -l ucid sau s merg pe rm? Avea de ales.ă ă ţă- Eşti prea bun, spuse, dar trebuie s m duc la Yedo.ă ă

Niciodat n-am crezut c Yabu va avea timp s adune atît deă ă ă



mul i oameni aici. A descifrat, oare, codul nostru?ţ Te rog îng duie-mi s insist Toranaga-wzma. Se vîneaz bineă ă ă

prin preajm . Am adus şoimi cu oamenii mei. Pu in vîn toare după ţ ă ă ăsih stria de la Osaka ar face bineă , nehi

Da, ar fi minunat s vîn m ast zi. îmi pare r u c mi-am pierdută ă ă ă ăşoimii acolo.

Dar nu sînt pierdu i. De bun seam c Hiro-matsu îi va aduceţ ă ă ă

cu el la Yedo.I-am poruncit s le dea drumul de îndat ce ne vom afla înă ăsiguran , departe. Dac ar fi ajuns la Yedo şi-ar fi pierdut din agerimeţă ăşi-ar fi fost de nest pînit. E una din pu inele mele reguli, s folosescă ţ ă

518doar şoimii pe care i-am preg tit eu şi s nu le îng dui nici un alt st pîn. Aşa ei repetă ă ă ă ă

doar greşelile mele.- E o regul bun . Mi-ar place s le ascult şi pe celelalte. Poateă ă ă

la cin , desear .ă ă îmi trebuie rechinul sta, îşi zise amar, Toranaga. E prea devreme s -l ucid acum.ă ă' Dou parîme zburar spre rm şi fur prinse şi legate bine. Se întinser şi zbîrnîir , iară ă ţă ă ă ă

galera se r suci scurt. Fur ridicate vîslele. Pasarela se propti de rm şi Yabu ap ru în cap tulă ă ţă ă ă ei.

într-un glas, mul imea samurailor slobozi strig tul de lupt :ţ ă ă Kasigi! Kasigif şi urletul lorridic spre cer, cu ipete prelungi, pesc ruşii. Apoi, ca un singur om, samuraii se înclinar .ă ţ ă ă

Yabu le r spunse cu o plec ciune, apoi se întoarse spre Toranaga şi îl invit cu o mişcareă ă ă larg .ă

- S coborîm la rm.ă ţăPlimbîndu-şi privirea peste samuraii strînşi, peste s tenii trînti i în praf, Toranaga seă ţ

întreb : acesta s fie locul unde voi muri de sabie, aşa cum mi-a prezis astrologul? Cuă ă siguran prima parte a prezicerii s-a împlinit, numele meu este scris acum pe zidurile Osak i.ţă ă

îndep rt gîndul. De la cap tul pasarelei strig tare c tre cei cincizeci de samurai ai s i,ă ă ă ă ă ă care acum erau îmbr ca i în uniforme cafenii ca şi chimonoul lui.ă ţ

- R mîne i cu to ii aici. C pitane, te vei preg ti pentru a plecaă ţ ţ ă ă îndat !ă Mariko-san, ai s stai în Anjiro trei zile. Ia-l pe pilot şi peăFujiko-san îndat şi aşteapt -m în pia . Apoi se întoarse cu fa a spreă ă ă ţă ţ

rm şi spre uluirea lui Yabu, spuse şi mai âre: Acum,ţă ţ Yabu-san, am s - iă ţtrec în revist regimentele. Trecu într-o clip pe lîng el şi p şi de-a lungulă ă ă ăschelei cu siguran a arogant a unui general - ceea ce de fapt era.ţ ă

Nici un general nu cîştigase vreodat mai multe b t lii. Şi nici unul nu fusese mai iscusit,ă ă ă cu excep ia lui Taiko, iar el era mort. Nici un general nu purtase mai multe r zboaie, nu fuseseţ ă mai r bd tor sau nu pierduse mai pu ini oameni. Şi nu fusese niciodat înfrînt.ă ă ţ ă

Un fream t de uimire str b tu întregul rm cînd fu recunoscut. * recerea în revist era cuă ă ă ţă ă totul neaşteptat . Numele s u trecu din gur ^ gur şi t ria şoaptelor şi venera ia pe care oă ă ă ă ă ţ isca îl umplu de mîndrie. " sim i pe Yabu urmîndu-l, dar nu privi înapoi.ţ

519Ah, Igurashi-.yaw, spuse cu un entuziasm pe care nu îl sim ea. Mţ ă

bucur c te v d. Vino cu mine.ă ă î iţ vom inspecta oamenii împreun .ăDa, Alte .ţăIar tu trebuie s fii Kasigiă Oaâ-sa/i. Tat l t u este un vechi tovar şă ă ă

de arme al meu. Urmeaz -m şi tu.ă ăDa, st pîne, r spunse Omi, umflîndu-se în pene pe m suraă ă ă

cinstei ce i se acordase. Mul umesc.ţ Toranaga porni cu pas vioi. fi luase cu el ca s -i împiedice s vorbeasc în tain cu Yabu,ă ă ă ă

ştiind c via a lui depindea de p strarea ini iativei.ă ţ ă ţN-ai luptat cu noi la Odawara, Igurashi-JO/j? întreb , ştiind, deja,ă

c acolo îşi pierduse samuraiul ochiul.ăDa, Alte , am avut aceast cinste. Eram împreun cu seniorulţă ă ă

Yabu şi am slujit în aripa dreapt a lui Taiko.ăAtunci a i avut locul de onoare, acolo a fost lupta cea maiţ

crîncen . Trebuie s v aduc multe mul umiri, ie şi st pînului t u.ă ă ă ţ ţ ă ă* - Am zdrobit duşmanul, Alte . Ne-am f cut numai datoria.ţă ăDeşi Igurashi îl ura pe Toranaga, era mîndru c acesta îşi amintea întîmplarea şi c i seă ă

mul umea.ţ



Ajunseser în fa a primului regiment. Vocea lui Toranaga se ridic r sun toare.ă ţ ă ă ă- Da, tu şi oamenii din Izu m-a i ajutat foarte mult. Poate, dacţ ă

nu era i voi, nu aş fi cîştigat Kwanto! Nu,ţ Yabu-sama ? ad ug ,ă ăoprindu-se pe neaşteptate, acordîndu-i iui Yabu, în public, un titlu şisporindu-i astfel cinstea.

Yabu fu din nou descump nit de atîta m gulire. Sim ea c nu era mai mult de cit i seă ă ţ ă cuvenea, dar nu se aşteptase la aşa ceva de la Toranaga şi nici n-avusese de gînd s accepte oă

trecere în revist din partea luiă- Poate, dar eu m îndoiesc. Taiko a ordonat ca întregul clanăBeppu s fie şters de pe fa a p mîntului. Aşa a şi fost.ă ţ ă

Se întîmplase cu zece ani în urm , cînd doar numerosul şi str vechiul clan Beppu, condusă ă de Beppu Genzaemon, se mai împotrivea for elor unite ale lui Toranaga şi generaluluiţ Nakamura, viitorul Taiko, fiind ultimul obstacol important în calea deplinei domina ii a luiţ Nakamura asupra imperiului. Beppu st pînea Cele Opt Provincii - Kwanto - de secole. O sută ă cincizeci de mii de oameni înconjuraser oraşul fortificat Odawara, care ap ra trec toarea ce,ă ă ă

520t ind mun ii, ducea la neînchipuit de bogatele cîmpii de orez de dincolo. Asediul inuseă ţ ţ

unsprezece luni. Noua concubin a lui Nakamura, aristocrata doamn Ochiba, str lucitoare laă ă ă abia optsprezece ani, venise la reşedin a st pînului s u în afara zidurilor, cu copilul în bra e,ţ ă ă ţ Nakamura fiind nebun dup primul s u n scut. Şi cu doamna Ochiba venise sora ei mai tîn ra,ă ă ă ă Genjiko, pe care Nakamura promise s i-o dea de so ie lui Toranaga.ă ţ

- Alte , spusese Toranaga, aş fi cu siguran onorat s ne leg mţă ţă ă ăcasele şi mai strîns, dar în loc ca eu s m c s toresc cu doamnaă ă ă ăGenjiko, aşa cum a i propus, mai bine s se m rite cu fiul meu,ţ ă ămoştenitorul meu, Sudară

îi trebuiser lui Toranaga multe zile ca s -l conving pe Nakamura, dar în cele din urmă ă ă ă acesta acceptase. Apoi, cînd hot rîrea fusese anun at doamnei Ochiba, ea r spunsese peă ţ ă ă dat :ă

- Cu umilin , Alte , m opun c s toriei.ţă ţă ă ă ăNakamura rîsese.

Şi eu m opun! Sudar nu are decît zece ani, şi Genjiko areă ătreisprezece. Chiar şi-aşa, de-acum sînt logodi i. Şi cînd va împliniţcincisprezece ani, se vor c s tori.ă ă

Dar, Alte , seniorul Toranaga este deja cumnatul t u,ţă ă nehiCu siguran c asta este destul pentru o înrudire. Trebuie s te apropiiţă ă ămai mult de familiile Fujîmoto şi Takashima - ba chiar de curtea

imperial .ă To i cei de la curte sînt nişte capete seci şi nişte oameni de paie,ţspuse Nakamura cu vocea sa aspr de ran. Ascultă ţă ă O-chan: Toranaga are şaptezeci de mii de samurai. Cînd o s zdrobim clanulăBeppu, el o s st pîneasc Kwanto şi înc mai mul i oameni. Fiul meuă ă ă ă ţo s aib nevoie de comandan i ca Yoshi Toranaga, aşa cum şi eu amă ă ţne'voie de ei. Da, şi într-o zi fiul meu va avea nevoie de Yoshi Sudar .ăE mai bine ca Sudar s fie unchiul fiului meu. Sora ta este logodită ă ăcu Sudar , iar Sudar va locui cu noi cî iva ani,ă ă ţ neh?

Desigur, Alte , încuviin ase imediat Toranaga, dîndu-şi fiul şiţă ţmoştenitorul ostatec.

Bine, dar ascult . Mai întîi tu şi Sudar ve i jura credin veşnică ă ţ ţă ăfiului meu.

521

I

Şi aşa se şi întîmplase. Apoi, în timpul celei de-a zecea luni de asediu, primul copil al luiNakamura murise din cauza febrei sau a unei infec ii, sau a unorţ karni r i.ă

- Fie ca to i zeii s -i blesteme pe Odawara şi Toranaga! uriaşeţ ăOchiba. E vina lui Toranaga c sjuitem aici, el vrea Kwanto. Este vinaălui c fiul nostru este mort. El este adev ratul t u duşman. El vrea caă ă ătu şi cu mine s murim. Porunceşte-i s moar sau s conduc lupta.ă ă ă ă ăLas -l s fie în frunte. Las -l s pl teasc cu via a, via a fiului nostru.ă ă ă ă ă ă ţ ţCer r zbuă nare...

Aşa c Toranaga condusese atacul. Luase castelul Odawara minînd zidurile şi desf şurîndă ă



un atac frontal. Apoi Nakamura, copleşit de durere, transformase oraşul în praf şi pulbere.Odat cu pr buşirea lui şi cu uciderea celor din clanul Beppu, împ r ia era supus şiă ă ă ăţ ă Nakamura deveni mai întîi kampaku şi apoi taiko. Dar la Odawara muriser mul i oameni.ă ţ

Prea mul i, gîndea Toranaga, acolo, la Anjiro, pe rm. îl privi pe Yabu.ţ ţă- E p cat c Taiko e mort,ă ă neh?

-Da.Cumnatul meu a fost un mare conduc tor şi un mare dasc lă ă

totodat . Ca şi el, nici eu nu uit vreodat un prieten sau un duşman.ă ăCurînd seniorul Yaemon va fi major. Spiritul lui este cel al lui Taiko. Alte ...ţă

Dar înainte c Yabu s poat opri inspec ia, Toranaga trecuse deja mai departe. Iar el nuă ă ă ţ putea face altceva decît s -l urmeze.ă

Toranaga merse deosebit de vioi de-a lungul rîndurilor, oprin-du-se ici şi colo în fa a cîteţ unui om, recunoscînd pe cîte unii. Ochii îi alergau în toate p r ile în timp ce-şi scotoceaă ţ memoria dup chipuri şi nume. Avea aceast foarte rar calitate a generalilor deosebi i, careă ă ă ţ atunci cînd trec în revist o armat o fac astfel încît fiecare om simte, cel pu in pentru acelă ă ţ moment, c generalul îl caut pe el anume. Poate chiar ca s vorbeasc numai cu el dintre to iă ă ă ă ţ camarazii s i. Toranaga f cea exact acel lucru pentru care se n scuse şi pe care îl f cuse deă ă ă ă mii de ori. Stapînea oamenii cu voin a sa.ţ

522Cînd trecur şi de ultimul samurai, Yabu, Igurashi şi Omi erau istovi i. Dar Toranaga nu eraă ţ

şi, din nou, înainte ca Yabu s -l poat opri, porni iute spre o movil şi se urc pe ea..ă ă ă ă- Samurai din Izu, vasali ai prietenului şi aliatului meu, Kasigi

Yabu-sama] strig tare, cu vocea sa sonor . Sînt onorat s m aflu aici,ă ă ă ăs v d parte din puterea provinciei Izu, parte din for ele marelui meuă ă ţaliat. Asculta i samurai, nori negri se strîng deasupra împ r ieiţ ă ăţamenintînd pacea lui Taiko. Trebuie s protej m darurile l sate nouă ă ă ăde Taiko, împotriva tr d rii celor suspuşi. Fiecare samurai s fieă ă ăpreg tit. Fiecare arm s fie ascu it . împreun vom ap ra moştemreaă ă ă ţ ă ă ăsa. Şi vom învinge. Fie ca zeii Japoniei, mari şi mici, s ne aib în paz .ă ă ăFie ca ei s spulbere f r mil pe to i cei care se împotrivesc porună ă ă ă ţcilor lui Taiko. Apoi îşi ridic ambele bra e şi rosti strig tul lor deă ţ ălupt ,ă Kasigi şi, lucru nemaiîntîlnit, se înclin în fa a legiunilor şiă ţr mase plecat.ă

To i se uitau încremeni i la el. Apoi strig tulţ ţ ă Toranaga vui pe deasupra regimentelor,odat şi înc odat , şi to i samuraii se plecar la rîndul lor.ă ă ă ţ ă

Chiar şi Yabu f cu o plec ciune, n ucit de for a momentului.ă ă ă ţ înainte ca Yabu s se poat ridica, Toranaga coborîse din nou movila, cu acelaş pas iute.ă ăDu-te cu el, Omi-san, porunci Yabu. Ar fi fost nedemn pentru

el s alerge dup Toranaga.ă ăDa, st pîne.ăCînd Omi se dep rta,ă Yabu îi spuse lui Igurashi:Ce veşti ai de la Yedo?Doamna Yuriko, so ia voastr , a spus ca mai întîi s v spun cţ ă ă ă ă

se fac mobiliz ri uriaşe prin tot Kwanto. Nimic la vedere, dar peădedesubt totul clocoteşte. Ea crede c Toranaga se preg teşte deă ăr zboi. Un atac brusc, probabil împotriva Osak i.ă ă

Şi Ishido?Nimic nou pîn la plecarea noastr . Asta a fost cu cinci zile înă ă

urm . Şi tot nimic despre fuga lui Toranaga. Am auzit despre.asta abiaălen> doamna voastr a trimis un porumbel c l tor de la Yedo.ă ă ă

" A, Zukimoto a preg tit deja asta?ă- Da, Alte .ţă523Bine. în mesaj scria: Toranaga a sc pat cu bine de la Osaka, într-oă

galer , împreun cu st pînul nostru. Face i preg tiri s -l primi i laă ă ă ţ ă ă ţAnjiro. Am crezut în elept s p strez aceasta secret, fa de to i, cuţ ă ă ţă ţexcep ia luiţ Omi-san. Dar sîntem to i preg ti i.ţ ă ţ

-Cum?Am poruncit un exerci iu de r zboi, Alte , în întreg Izu. în treiţ ă ţă



zile fiecare drum şi fiecare trec toare din Izu vor fî închise, dac astaă ădori i. La nord e o fals flot de pira i, care poate scufunda orice navţ ă ă ţ ăneînso it , ziua sau noaptea, dac asta dori i. Şi e loc aici pentruţ ă ă ţdomnia voastr şi pentru un oaspete oricît de important, dac asiaă ădori i.ţ

Bine. Altceva? Alte veşti?Igurashi şov i s spun veştile al c ror sens nu-l în elegea.ă ă ă ă ţ

Aici ne-am preg tit pentru orice, dar în diminea a asta a sosită ţo scrisoare cifrat din Osaka. Toranaga a demisionat din ConsiliulăRegen ilor.ţ

Imposibil! De ce ar face-o ?Nu ştiu. Nu pot s în eleg asta. Trebuie s fie adev rat, Alte .ă ţ ă ă ţă

N-am avut niciodat informa ii false din aceast surs .ă ţ ă ăDoamna Sazuko? întreb Yabu cu grij , vorbind despre ceaă ă

mai tîn r concubin a lui Toranaga, a c rei slujnic era iscoada.ă ă ă ă ăIgurashi încuviin .ţă

Da, dar nu în eleg nimic. Acum regen ii îl vor acuza de tr dare.ţ ţ ăNu-i aşa? O s -l condamne la moarte. Ar fi o nebunie s demisioneze,ă ănehl

Poate c Ishido l-a for at s-o fac . Dar cum? N-am auzit niciă ţ ăcel mai mic zvon. Toranaga n-ar fi renun at niciodat din propriaţ ăvoin . Ai dreptate, sta ar fi gestul unui nebun. Dac -i aşa, e pierdut.ţă ă ă Trebuie s fie o informa ie fals .ă ţ ă

Yabu coborî tulburat dealul, privindu-l pe Toranaga traversînd pia a c tre Mariko şi barbar,ţ ă cu Fujiko ling el. Acum Mariko mergea al turi de Toranaga, ceilal i aşteptîndu-i în pia .ă ă ţ ţă Toranaga vorbea repede şi agitat. Apoi Yabu îl v zu dîndu-i un sul de hîrtie şi se întreb ce eraă ă în el şi ce se discutase. Ce nou şiretlic preg teşte Toranaga? seă

524 întreb , dorind ca sofia sa s fie aici, s -l ajute cu sfaturile ei în elepte.ă ă ă ţPe chei Toranaga se opri. Nu se urc pe nav ca s se pun la ad post, ap rat de oameniiă ă ă ă ă ă

s i. Ştia c ultima carte trebuia jucat pe rm. Nimic nu era înc hot rît. îi privi pe Yabu şi peă ă ă ţă ă ă Igurashi, apropiindu-se. Nu putea s fug acum, nep sarea obraznic a lui Yabu spunea foarteă ă ă ă mult.

-Deci, Yabu-san?R mii pentru cîteva zile, nobile Toranaga?ăAr fi mai bine pentru mine dac aş pleca imediat.ă

Yabu poruncise tuturor s se dep rteze. Dup o clip cei doi b rba i se aflaii singuri peă ă ă ă ă ţ plaj .ăAm veşti neliniştitoare de la Osaka. Ai demisionat din Consiliul

Regen ilor?ţDa, am demisionat.Atunci le-ai condamnat singur la moarte, i-ai distrus cauza,ţ

vasalii, alia ii, prietenii. Ai distrus Izu şi, odat cu el, pe mine.ţ ă ■Consiliul Regen ilor poate cu siguran s - i ia.feuda şi via a,ţ ţă ă ţ ţ

dac doreşte. Da.ă-Pe to i zeii, vii sau mor i, ori înc nen scu i...! Yabu se lupta s -şi st pineasc mînia. îmiţ ţ ă ă ţ ă ă ă

cer iertare pentru proastele mele maniere, dar atitudinea ta e incredibil ... Da, cer iertare. N-ăavea nici un sens s -şi dezv luie emo iile, cu to ii ştiau c asta era de nedorit şi ruşinos. E maiă ă ţ ţ ă bine pentru tine s stai aici, senior Toranaga.ă

Mai degrab cred c-am s plec îndat .ă ă ăAici sau la Yedo, care-i diferen a? Ordinul regen ilor va sosiţ ţ

curînd. îmi închipui c ai s vrei s - i faciă ă ă ţ seppuku deîndat . Cuădemnitate. In linişte. M-aş sim i onorat s fiu secondantul t u.ţ ă ă

-Mul umesc, dar înc nu a sosit nici un ordin, aşa c am s -mi p strez capul acolo undeţ ă ă ă ă este.

Ce mai conteaz o zi sau dou ? Cu siguran ordinul este deă ă ţăneocolit. Am s fac toate preg tirile. Da, şi totul va fi perfect, po i să ă ţ ăai încredere în mine.

I i mul umesc. Da, în eleg de ce vrei capul meu.ţ ţ ţ525Şi capul meu va c dea. Dac îl trimit pe al t u lui Ishido, sauă ă ă



i-l duc eu şi îi cer iertare, asta s-ar putea s ajute, deşi m îndoiesc,ă ăneh?

Dac aş fi în locul t u şi eu i-aş cere capul. Din nefericire capulă ă ţmeu nu te va putea ajuta de loc.

Cred c ai dreptate, dar merit încercat. Yabu scuip cu ciudă ă ă ă în rîn . Merit s mor pentru c am fost atît de prost încît s m lasţă ă ă ă ă ă în puterea netotului ăla.

Ishido nu va şov i s - i ia capul, dar mai întîi o s - i ia Izu. O,ă ă ţ ă ţda, Izu e pierdut, dac el are puterea.ăNu m scoate din s rite. Ştiu c asta o s se întîmple!ă ă ă ăNu te sup ra, prietene, îi spuse Toranaga, bucurîndu-se că ă

Yabu se f cea de rîs. Am spus doar c , atîta timp cit Ishido este laă ăputere, tu eşti pierdut şi Izu este pierdut. Pentru c ruda sa, Ikawaă Jikkyu, rîvneşte cu ardoare Izu. Dar Yabu-san, Ishido nu are toatăputerea, înc . Şi îi spuse ca de la prieten la prieten de ce îşi d duseă ădemisia.

Consiliul este paralizat! Yabu nu-şi putea crede urechilor.Nu mai exist nici un Consiliu.ă Şi nu va mai fi pîn ce nu voră

exista din nou cinci membri. Gîndeşte-te, Yabu-sa/î, nu sînt acum mâiputernic ca niciodat ,ă neh ? Ishido este neputincios, ca şi Jikkyu. Acumai tot timpul de care ai nevoie ca s - i preg teşti oamenii. Acum aiă ţ ăSuruga şi Totomi. Acum ai capul lui Jikkyu. Peste cîteva luni o s -lăvezi într-o eap , al turi de capetele tuturor celor din neamul lui şi veiţ ă ăintra c lare în st pînirea noilor tale feude. Brusc se r suci şi strig :ă ă ă ăIgurashi-san! şi cinci sute de oameni auzir comanda.ă

Igurashi porni în fug , dar înainte ca samuraiul s fac trei paşi, Toranaga strig din nou:ă ă ă ă- Adu o gard de onoare cu tine. Cincizeci de oameni! Maiă

repede!Nu îndr znea s -i lase lui Yabu nici o clip de r gaz, ca acesta s nu-şi dea seama deă ă ă ă ă

marele cusur al spuselor sale: c dac Ishido era încol it acum şi nu avea puteri, atunci capulă ă ţ lui Toranaga, pe un talger de lemn, ar fi avut mare pre pentru Ishido şi deci şi pentru Yabu.ţ Sau, şi mai bine, Toranaga legat ca un criminal de rînd şi predat

526

viu la por ile castelului Osaka, i-ar fi adus lui Yabu nemurirea şi cheile provinciei Kwanto.ţ în timp ce garda de onoare se forma in fa a sa, Toranaga spuse cu glasţ puternic:

- în cinstea acestei ocazii, poate vei accepta asta ca o dovad de prietenie. Apoi îşi scoaseă sabia cea lung , o întoarse pe lat cu ambele mîini şi i-o oferi.ă Yabu lu sabia ca-n vis. Era nepre uit . Era o moştenire Minowara şi faimoas în întreagaă ţ ă ă

împ r ie. Toranaga st pînea sabia de cincisprezece ani. îi fusese d ruit de Nakamura în fa aă ăţ ă ă ă ţ celor mai importan iţ daimyo din împ r ie, din care lipsea Beppu Genzaemon, în cadrul uneiă ăţ ceremonii, ca o parte din r splata pentru în elegerea lor tainic .ă ţ ă

Aceasta se întîmplase cu pu in dup b t lia de la Nagakude, cu mult înainte de apari iaţ ă ă ă ţ doamnei Ochiba. Toranaga îl învinsese pe generalul Nakamura, viitorul Taiko, pe cîndNakamura era doar f r mandat, sau împuternicire formal , sau titluri, şi soarta puterii era încă ă ă ă în cump n . în loc s adune o oştire numeroas , şi s -l copleşeasc pe Toranaga, aşa cnmă ă ă ă ă ă obişnuia, Nakamura hot rîse s adopte o pozi ie împ ciuitoare. îi oferise lui Toranaga un tratată ă ţ ă de prietenie şi o alian trainic şi pe cumnata lui drept so ie. Faptul c femeia era dejaţă ă ţ ă m ritat şi trecut de mult de floarea vîrstei, nu stingherea pe nici unul dintre ei. Toranagaă ă ă accept imediat. So ul femeii, unul dintre vasalii lui Nakamura, mul umind zeilor c invita ia deă ţ ţ ă ţ a divor a de ea nu fusese înso it de o invita ie de a-şi faceţ ţ ă ţ seppuku, o trimisese, recunosc tor,ă

înapoi cumnatului ei. Toranaga se c s tori cu ea deîndat , cu tot fastul şi ceremonia de careă ă ă era în stare, şi în aceeaşi zi semn un tratat de prietenie secret, cu nem surat de puterniculă ă clan Beppu, inamici deschişi ai lui Nakamura, care la acea vrerne înc stapîneau trufaşiă Kwanto, în spatele prea lipsit de ap rare a lui Toranaga.ă

Apoi Toranaga d duse drumul şoimilor şi aşteptase inevitabilul atac a lui Nakamura, dară acesta nu venise. în schimb, spre uluirea lui, Nakamura îşi trimisese preaiubita şi veneratamam în tab ra lui oranaga, ca ostatec, spunînd tuturor c aceasta îşi viziteaz fiica , acumă ă ă ă so ia lui Toranaga, dar f r nici o îndoial , os atec . Şi-lţ ă ă ă ţ ă

527



Iinvitase în schimb pe Toranaga la marea întîlnire a tuturor daitnyo pe care o preg tise laă

Osaka. Toranaga se gîndise îndelung şi adînc. Apoi acceptase invita ia, sugerînd aliatului s u,ţ ă Beppu Genzaemon, c ar fi neîn elept s mearg amîndoi. Apoi, în tain , pusese în mişcareă ţ ă ă ă şaizeci de mii de samurai c tre Osaka, drept pav z împotriva tr d rii la care se aştepta dină ă ă ă ă partea lui Nakamura, şi îl l sase pe cel mai marc dintre fii s i, Noboru, s se îngrijeasc deă ă ă ă noua lui so ie şi de mama acesteia. F r s stea pe gînduri, Noboru îngr m dise vreascuriţ ă ă ă ă ă uscate sub streşinile locuin ei lor şi le spusese f r ocolişuri c le va da foc dac i se vaţ ă ă ă ă întîmpla ceva tat lui s u.ă ă

Toranaga zîmbi amintirii. Cu o noapte înainte de a intra în Osaka, ca de obicei, f r preaă ă mult ceremonie, Nakamura îl vizitase în tain , singur şi neînarmat.ă ă

Bun g sit, Tora-sa/j.ăBun g sit, senior Nakamura.ăAm luptat cot la cot în prea multe b t lii, ştim prea multe taine,ă ă

am mîncat de prea multe ori din acelaşi blid ca s ne mai ascundemădup degete.ă

Sînt de aceeaşi p rere, spuse Toranaga prev z tor.ă ă ăAtunci ascult : sînt la un fir de p r de a supune împ r ia. Caă ă ă ăţ

s am întraga putere trebuie s am mai întîi respectul str vechilor,ă ă ăclanuri, st pînilor ereditari de feud , moştenitorii familiilor Fujimoto,ă ă

Takashima şi Minowara. Odat puterea luat , oricare dintre aceştiă ădaimyo, sau to i trei la un loc, pot s crape, c nu-mi pas .ţ ă ă ăRespectul meu îl ai. Ca întotdeauna.B rbatul scund, cu fa a zbîrcit ca a unei maimu e, rîsesc în hohote.ă ţ ă ţ- Ai cîştigat cinstit la Nagakude. Eşti cel mai bun general pe care

îl ştiu, cel mai mare daimyo din imperiu. Dar acum trebuie s er-ă ţ" min m cu joaca şi tu şi eu. Ascult , mîine vreau s mi te închini în fa a tuturor acestoră ă ă ţ

daimyo. Te vreau vasal, Yoshi Toranaga-noh-Minowara, vasal de bun voie. în fa a tuturor. Nuă ţ linguşitor, ci politicos, -supus şi respectuos. Dac eşti vasalul meu, ceilal i or s se calce înă ţ ă picioare gr bindu-se s se lase cu fruntea la p mînt şi cu dosurile-n aer. Iar cei cî iva care ft-onă ă ă ţ s-o fac , ei bine, or s vad ei.ă ă ă

- Asta o s te fac st pîn peste întreaga Japonie,ă ă ă neh?528Da, primul în istorie. Iar tu vei fi cel care m-a f cut. Recunoscă

c nu pot f r tine. Dar, ascult , dac faci asta pentru mine, o s fiă ă ă ă ă ă

primul dup mine. Orice cinste pe care o doreşti. Orice. E destulăpentru amîndoi.

Pentru amîndoi?Da. Mai întîi am s iau Japonia. Apoi Coreea. Apoi China. I-amă

spus lui Goroda c asta vreau şi aşa o s se întîmple. Apoi î i las Japoniaă ă ţ- ca provincie a Chinei mele!

Dar acum, senior Nakamura? Acum trebuie s m supun,ă ă neh ?Sînt în puterea ta, neh? Toate for ele tale copleşitoare sînt în fa a meaţ ţiar Beppu îmi amenin spatele.,ţă

O s am grij de ei destul de curînd, spusese r zboinicul ran.ă ă ă ţăCorbii ia trufaşi mi-au refuzat invita ia şi nu vor veni mîine aici. Mi-auă ţtrimis pergamentul înapoi acoperit cu g ina . Vrei p mînturile lor?ă ţ ă Tot Kwanto?

Nu vreau nimic de la ei sau de la altcineva, spusese el.

- Mincinosule, spusese Nakamura. Ascult ,ă Tora-san. Amaproape cincizeci de ani şi nici una dintre femeile mele nu mi-a datvre-un fiu sau vreo fiic . Am snag din belşug, întotdeauna am avut,ă ăşi în via a mea m-am culcat cu o sut , poate dou sute de femei deţ ă ătoate felurile, de toate virstele, în toate chipurile„dar nici una nu mi-an scut un copil, nici m car mort. Am totul, dar n-am nici un fiu şi nuă ăvoi avea niciodat . Asta esteă karma mea. Ai patru fii în via şi cineţăştie cîte fiice. Ai patruzeci şi trei de ani şi mâi po i z misli înc o duzinţ ă ă ăde fii la fel de uşor cum se baleg un cal,ă &şta-i kanna ta. De asemeneaeşti un Minowara şi asta e tot karma. Dac i-aş adopta unu! dintre fiiă ţsi l-aş face moştenitorul meu?



Acum?Destul de curînd. S zicem peste trei ani. Pe vremuri nu era aşaă

de important s ai un moştenitor. Dar acum lucrurile s-au schimbat.ăR posatul nostru st pîn, Goroda, a f cut prostia s se lase ucis. Acumă ă ă ătoate inuturile sînt ale mele. Ar putea fi ale mele. E bine?ţ

Ai s faci în elegerea oficial , în public, peste doi ani?ă ţ ăDa, peste doi ani. Po i s ai încredere în mine. Avem aceleaşiţ ă

"rterese. Ascult ! Peste doi ani, de fa cu to i, şi-o s ne în elegem,ă ţă ţ ă ţu Ş1 eu, care dintre fii. Aşa împ r im totul, ei? Familiil& noastre uniteă ţ529sînt bine înfipte în viitor, aşa c de-aici nici o grij şi asta e bine şi pentru tine şi pentruă ă

mine. Cîştigul va fi uriaş. Mai întîi Kwanto. Ei?Poate Beppiî Genzaemon se va supune, dac eu m supun.ă ăNu pot s -i îng dui, Tora-sa«. Rîvneşti p mînturile lor.ă ă ăNu rîvnesc nimic.

Nakamura rîsese vesel.

Da, dar ar trebui. Kwanto este ceea ce meri i. Este în siguranţ ţădincolo de zidurile mun ilor, uşor de ap rat. Controlînd delta veiţ ăcontrola cele mai bogate cîmpuri de orez din imperiu. Vei avea spatelela mare şi un venit de dou milioaneă dekoku. Dar s nu- i aşezi capitalaă ţla Kamakura. Sau la Odawara.

Kamakura a fost întotdeauna capitala provinciei Kwanto.Şi de ce n-ai rîvni Kamakura, Tora-san? Nu-i de şase sute de

ani acolo altarul sfînt al kami-ulm p zitor al familiei tale, nu esteăHachiman, kami-ul r zboiului, o zeitate Minowara? Str moşul t u aă ă ăfost în elept s -şi aleag unţ ă ă kami al r zboiului c ruia s i se închine.ă ă ă

Nu rîvnesc la nimic şi nu m închin la nimic. Un altar e doar unăaltar şi nici un kami al r zboiului nu se ştie s fi stat vreodat într-ună ă ăaltar.

M bucur c nu rîvneşti nimic,ă ă Tara-san. C ci atunci nimic n-oăs te dezam geasc . Eşti ca mine în privin a asta, dar Kamakura nu-iă ă ă ţo capital potrivit pentru tine. Sînt şapte trec tori care duc acolo laă ă ăea, prea multe drumuri ca s poat fi ap rat . Şi nu e la mare. Nu, nuă ă ă ăte-aş sf tui s te-aşezi în Kamakura. Ascult , ar fi mult mai bine şi-aiă ă ăfi mult mai în siguran dac te-ai duce mai departe, peste mun i. Aiţă ă ţ

nevoie de un port la mare. E unul pe care l-am v zut odat ' Yedo.ă ăAcum e doar un sa de pescari, dar o s -l faci u un oraş mart, uşorţ ă ţde ap rat, perfect pentru nego . Tu sprijini nego ul. Eu sprijină ţ ţnego ul. As a-i bine. Aşa c trebuie s ai un port la mare. Cît despreţ ţ ă ăOdawara, o s-o ştergem de pe fa a p mmtului, ca o lec ie pentru to iţ ă ţ ţceilal i.ţ

Asta o s fie foarte greu.ăDa, dar o s fie o lec ie bun pentru to i ceilal iă ţ ă ţ ţ daimyo, nehi- O s fie foarte costisitor dac va trebui s lu m oraşul cu asalt.ă ă ă ă

Din nou rîsul batjocoritor.530Ar putea fi, pentru tine, dac nu mi te al turi. Ar trebui s trecă ă ă

peste p mînturile tale de acum ca s ajung la el. Sti c eşti în primaă ă ălinie a lui Beppu? Pionul lui Beppu? împreun , tu şi cu ei, a i puteaă ţsâ-nu ine i piept un an, sau doi, sau trei, dar pîn la urm ajung euţ ţ ă ă

acolo. Ehei, de ce s pierdem atîta vreme cu ei? Sînt to i mor i - afară ţ ţ ăde ginerele t u, dac doreşti - ah, ştiu c ai o alian cu ei, dar nu faceă ă ă ţănici cit o g leat de b legar. Şi-atunci, care e r spunsul t u? Prada oă ă ă ă ăs fie uriaş . Mai întîi Kwanto, sta-i al t u, apoi o s am toat Japonia,ă ă ă ă ă ăşi apoi apoi Coreea - uşor. Apoi China - greu, dar nu cu neputin .ţăŞtiu c un ran nu poate să ţă ă d&vin shogun,ă dar fiul nostru va fi shogunşi-o s poat înc leca Tronul Dragonului din China, el sau fiul lui.ă ă ăAcum, gata cu vorba. Care-i r spunsul t u, Yoshi Toranaga-noh -ă ăMinowara? Vasal sau nu? Nimic altceva nu are pre pentru mine.ţ

Hai s urin m pe în elegere, spusese Toranaga, cîştigînd totă ă ţ



ceea ce-şi dorise şi pl nuise. în ziua urm toare, în fa a adun riiă ă ţ ăului ilor r zboiniciţ ă daimyo, îşi oferise umil sabia, p mînturile, onoareaăşi moştenirea sa, parvenitului r zboinic- ran. Se rugase s i seă ţă ă îng duie s serveasc pentru totdeauna pe Nakamura şi casa lui, iară ă ăel, Yoshi Toranaga-noh-Minowara, îşi plecase cu umilin capul înţăarin . Viitorul Taiko fusese m rinimos şi-i luase p mînurile d ruin-ţ ă ă ă ă

du-i imediat provincia Kwanto ca feud , odat ce avea s fie cucerit ,ă ă ă ă

poruncind r zboi total asupra clanului Beppu, pentru insulte aduseă împ ratului. îi d duse de asemenea lui Toranaga aceast sabie, peă ă ăcare el o primise la rîndul s u de curînd dintr-unul din tezaureleăimperiale. Sabia fusese f cut de meşterul f urar Miyoshi-Go cuă ă ăsecole înainte şi apar inuse odat celui mai faimos r zboinic dinţ ă ăistorie, Minowara Yoshitomo, primul dintre shogun-u Minowara.

Toranaga îşi aminti acea zi şi multe alte zile: cî iva ani mai tîrziu, cînd doamna Ochibaţ n scuse un b iat; şi-alt dat , cînd, de necrezut, dup ce primul n scut al lui Taiko murise laă ă ă ă ă ă momentul potrivit, se n scuse Yaemon, cel de-al doilea fiu. Şi astfel întregul plan c zuse înă ă ruin .ă Karma.

II v zu pe Yabu inînd cu respect sabia str moşului s u.ă ţ ă ă- Este atît de ascu it pe cît se spune? întreb acesta.ţ ă ă

-Da. '531- îmi faci o mare cinste. Am s p strez ca pe-o comoar darulă ă ă

domniei-tale. Yabu se înclin , conştient c din cauza acelui dar va fi primul în ar dup Toranaga.ă ă ţ ă ă

Toranaga se înclin şi el la rîndul s u, apoi, neînarmat, porni pe pasarel . îi trebui toat voin aă ă ă ă ţ ca s -şi ascund furia şi s nu-şi lase picioarele s se înmoaie şi se rug ca avari ia lui Yabu s -ă ă ă ă ă ţ ăl in ame it pentru înc cîteva clipe.ţ ă ţ ă

- Pornim! porunci, ajungînd pe punte, apoi se întoarse c tre rmă ţăşi f cu vesel semn cu mîna.ă

Cineva sparse t cerea şi strig numele s u, apoi al ii i se al turar . Urm un tunet generală ă ă ţ ă ă ă de strig te întru cinstirea onoarei f cute seniorului lor. Mîini binevoitoare împinser galeraă ă ă c tre larg. Vîslaşii traser cu putere. Nava porni.ă ă

C pitane, s-ajungi iute la Yedo!ăDa, Alte .ţă Toranaga privi înainte, scrutînd cu ochii rmul, aşteptînd primejdia în fiecare clip . Yabuţă ă

st tea ling debarcader, înc ame it de sabie. Mariko şi Fujiko aşteptau lîng baldachin cuă ă ă ţ ă

celelalte femei. Anjin-ja/î era la marginea pie ei, unde i se spusese s aştepte - eap n,ţ ă ţ ă în l îndu-se deasupra celorlal i şi v dit furios. Ochii lor se întîlnir . Toranaga zîmbi şi-i f cuă ţ ţ ă ă ă semn cu mîna. I se r spunse tot cu un semn, dar rece, ceea ce-l distra foarte tare pe Toranaga.ă

Blackthorne porni nemul umit c tre debarcader.ţ ăCînd se întoarce, Mariko-saft?Nu ştiu, Anjin-san.Cum ajungem la Yedo?St m aici. Cel pu in eu stau aici trei zile. Apoi mi s-e porunceşteă ţ

s m duc acolo.ă ăPe mare?Pe uscat.Şi eu?Dumneata trebuie s stai aici. ,ăDe ce?i-ai exprimat interesul de-a înv a limba noastr . Şi ai de lucruŢ ăţ ă

aici.- Ce anume?532- Nu ştiu, îmi pare r u. Seniorul Yabu o s - i spun . St pînul meuă ă ţ ă ă

m-a l sat aici ca s t lm cesc timp de trei zile.ă ă ă ăBlackthorne era plin de presim iri negre. Pis oalele-i erau la cing toare dar n-avea nici unţ ţ ă

cu it şi nici pulbere sau gloan e. Totul era în cabirîa de pe galer .ţ ţ ăDe ce nu mi-ai spus c o s st m aici?. Ai zis doar s vin peă ă ă ă

rm.ţăN-am ştiut c ai s r mîi şi dumneata aici. Seniorul Toranagaă ă ă



mi-a spus doar cu-o clip în urm , în pia .ă ă ţăŞi-atunci de ce nu mi-a spus-o mie? S mi-o fi spus el însuşi?ăNu ştiu. Trebuia s m duc la Yedo. Acolo-i echipajul meu. Acolo eă ă

corabia mea. Ce-o s se-ntîmple cu ei?ăA zis doar c trebuie s r mîi aici.ă ă ăCît vreme?ă

Nu mi-a spus, Ani'w-san. Poate c seniorul Yabu o s ştie. Teă ărog, ai r bdare.ăBlackthorne îl putea vedea pe Toranaga stînd pe dunet , privind c tre rm.ă ă ţă- Cred c-a ştiut tot timpul c trebuie s r mîn aici, nu'-i aşa?ă ă ă

Ea nu-i r spunse. Cît de copil ros este, îşi spuse, s rosteşti cuă ă ăglas tare ceea ce gîndeşti. Şi cît de extraordinar de deştept a fost Toranaga s scape dină

aceast capcan .ă ăFujiko şi cele dou slujnice st teau al turi de ea, aşteptînd r bd toare la umbr , al turi deă ă ă ă ă ă ă

mama lui Omi şi so ia sa, pe care o întîlnise foarte scurt vreme. Se uit peste ele c tre galer .ţ ă ă ă ă Lua vitez , dar era înc în b taia s ge ilor. Ştia c din clip în clip trebuie s înceap . Oh,ă ă ă ă ţ ă ă ă ă ă Sfîn Fecioar , ajut -m s fiu puternic , se rug , cu toat aten ia îndreptat asupra lui Yabu.ţă ă ă ă ă ă ă ă ţ ă

- E-adev rat? E-adev rat? întreb Blackthorne.ă ă ă- Ce? Oh, îmi pare r u. Nu ştiu,ă Aai'm-san. Pot doar s - i spună ţ

ca. seniorul Toranaga este foarte în elept. Cel mai în elept b rbat.ţ ţ ăOricare ar fi motivele, au fost bune.

Ea cînt ri ochii albaştri şi fa a încordat , ştiind c Blackthorneă ţ ă ă nu în elegea ce seţ întîmplase aici.

533 Te rog, ai r bdare, Anjin-^a«'. N-ai de ce s te temi. Eşti vasalulă ă

s u favorit şă i sub...Nu mi-e team , Mariko-.swi. Sînt doar obosit de-a fi plimbat deă

colo-colo, ca un pion pe-o tabl de şah. Şi nu sînt vasalul nim nui.ă ăCurtean, e mai bine? Sau cum ai descrie un om care lucrează

pentru altul, sau este între inut de altul pentru cevaţ special...Apoi v zu sîngele urcînd în obrajii lui Yabu.ă- Puştile! Puştile sînt înc pe galer ! strig el.ă ă ăMariko ştiu c venise vremea. Porni gr bit c tre el în clipa în care se întoarse s strigeă ă ă ă ă

porunci lui Igurashi.- V cer iertare, senior Yabu, spuse ea, acoperindu-l. Nu eă

nevoie s v îngrijora i în privin a puştilor voastre. Seniorul Toranagaă ă ţ ţa spus s v cer iertare pentru graba sa, dar are treburi grabnice laă ă Yedo, în folosul vostru comun. A spus c va retrimite galera de îndată ăcu puştile şi cu pulberea în plus şi, de asemenea, cu dou sute şiăcincizeci de oameni, pe care i-a i cerut de la el. O s fie aici în cinciţ ăsau şase zile.

-Cum?Mariko îi explic din nou r bd toare şi politicoas , aşa cum Toranaga îi spusese s-o fac .ă ă ă ă ă

Apoi, odat ce Yabu în elese, scoase un sul de pergament din mînec .ă ţ ă- St pînul meu v roag s citi i asta. îl priveşte pe Anjin-sa/z.ă ă ă ă ţl-l oferi foarte politicos, dar Yabu nu-l v zu. Ochii lui se îndrepă tar c tre galer . Era foarteă ă ă

departe acum, înaintînd foarte iute, în afara b t ii s ge ilor. Nu mai putea fi atins.Dar ce maiă ă ă ţ conteaz asta, gîndi mul umit acum, uitînd de îngrijorarea sa. O s am armele înapoi repede şi-ă ţ ăacum am sc pat din capcana lui Ishido şi am cea mai faimoas sabie a lui Toranaga. Iar înă ă curînd to iţ daimyo din împ r ie vor cunoaşte noua mea pozi ie în armatele din est, al doileaă ăţ ţ

dup însuşi Toranaga. Yabu putea înc s -l vad pe Toranaga şi îşi mai flutur odat mîna şi iă ă ă ă ă ă se r spunse la fel. Apoi Toranaga disp ru de pe dunet .ă ă ă

Yabu lu pergamentul şi reveni în prezent şi la Anjin-,ra«. Blackthorne privea de la treizeciă de paşi dep rtare şi sim ea c ^şi iese din fire sub privirile scrut toare ale lui Yabu. O auzi peă ţ ă ă Mariko

534vorbind cu vocea ei cîntat , dar asta nu îl linişti. Strînse pe furiş minerulă pistolului.- Anjin-san, strig Mariko. Vrei, te rog, s vii aici?ă ă în timp ce Blackthorne se apropia, Yabu îşi ridic privirea de pe mesaj şi d du din capă ă

prieteneşte. Cînd termin de citit înapoie sulul lui Mariko şi vorbi scurt, parte pentru ea, parteă



pentru Blackthorne. Mariko îi oferi respectuoas sulul de hîrtie lui Blackthorne. El îl lu şiă ă cerceta semnele de neîn eles.ţ

- Seniorul Yabu spune c eşti binevenit în satul s u. Această ă ăhîrtie poart sigiliul seniorului Toranaga,ă Anjin-san. Trebuie s-op strezi, î i acord o cinste deosebit . Seniorul Toranaga te-a f cută ţ ă ă ăhatamoto. Acesta este un rang pentru o persoan deosebit din suitaă ălui. Te bucuri de protec ia lui absolut ,ţ ă Anjin-san. Seniorul Yabu,

bineîn eles, încuviin eaz acjeasta. Am s - i explic mai tîrziuţ ţ ă ă ţprivilegiile. Dar seniorul Toranaga i-a mai acordat un venit deţdou zeci de koku pe lun . Este cam...ă ă

Yabu o întrerupse, fluturînd larg mina c tre Blackthorne, apoi c tre sat şi vorbindă ă îndelung. Mariko traduse

- Seniorul Yabu repet c eşti binevenit aici. Sper s fiă ă ă ămul umit, c se va face totul ca şederea dumitale aici s fie conforţ ă ătabil , î i va fi pus la dispozi ie o cas . Şi dasc li. Vei binevoi s înve iă ţ ă ţ ă ă ă ţ japoneza cît mai curînd cu putin , spune. în seara asta, î i va puneţă ţ

. cîteva întreb ri şi o s - i spun cîte ceva despre o treab deosebit .ă ă ţ ă ă ă Te rog, întreab -l despre ce anume.ăPot s te sf tuiesc s ai doar pu in mai mult r bdare, Anjin-.5wz ?ă ă ă ţ ă ă

Acum nu este momentul, crede-m .ăE-n regul .ă- Wakarimasu ka, Anjin-ja«? spuse Yabu. în elţ egi?

-Hai, Yabn-san.Domo. Yabu d du ordin lui Igurashi s dea liber regimentului, apoi seă ă mdrept c tre s teni, careă ă ă

erau înc prosterna i în nisip.ă ţSe opri în fa a lor, în minunata dup -amiaz c ldu deţ ă ă ă ţăPrim var , cu sabia lui Toranaga înc în min . Cuvintele lui se ab tură ă ă ă ă ăa "n bici. Ar t cu sabia c tre Blackthorne şi strig la ei o vreme,ă ă ă ăP°i se opri brusc. Un fior trecu printre s teni. Mura se plec şi spuseă ă535"Hai" decîteva ori, apoi se întoarse c tre oamenii s i şi întreb ceva şi to i ochii seă ă ă ţ

îndreptar c tre Blackthorne.ă ăWakarimasu ka ? strig Mura tare şi to i r spunseră ţ ă ă "Hai", vocile

lor amestecîndu-se cu foşnetul valurilor pe plaj .ăCe se întîmpl ? întreb Blackthorne pe Mariko, dar Muraă ă

strigă "Kerei!" şi to i s tenii se înclinar din nou adînc, odat c treţ ă ă ă ă

Yabu şi-odat c tre Blackthorne.ă ă Yabu se îndep rt cu paşi mari f r s mai priveasc înapoi.ă ă ă ă ă ăCe se întîmpl , Mariko-Jfl/J ?ăSeniorul Yabu le-a spus c dumneata te afli aici ca oaspeteleă

de onoare şi c de asemenea eştiă hatamoto al seniorului Toranaga. Căte afli aici ca s înve i limba noastr . C el a dat satului onoarea şiă ţ ă ăresponsabilitatea de a te înv a. Satul este r spunz tor, Anjin-ăţ ă ă san. To i cei de aici trebuie s te ajute. Le-a spus c dac în şase luni n-aiţ ă ă ă înv at limba mul umitor, satul va fi ars pîn în temelii, dar înainte deăţ ţ ăasta fiecare b rbat, femeie şi copil vor fi crucifica i.ă ţ

536CAPITOLUL 31Ziua era pe sfirşite, umbrele se lungeau, marea era roşiatic şi adia un vînt uşor.ăBlackthorne urca pe c rarea dinspre sat c tre casa pe care i-o ar tase mai devremeă ă ă

Mariko şi-i spusese c urma s fie a lui. Se aşteptase s îl înso easc pîn acolo, dar el îiă ă ă ţ ă ă

mul umise şi refuzase trecînd pe Ung ea şi s tenii îngenunchia i c tre promontoriu, dorind sţ ă ă ţ ă ă fie singur şi s se gîndeasc .ă ă

Efortul de a gîndi i se p ruse prea mare. Totul p rea f r rost. îşi turnase ap s rat în capă ă ă ă ă ă ă ca s -şi limpezeasc gîndurile, dar f r folos. în cele din urm renun ase şi plecase înapoiă ă ă ă ă ţ r t cind f r int de-a lungul rmului, pe ling debarcader, de-a curmezişul pie ei, şi prin sată ă ă ă ţ ă ţă ă ţ pîn în sus c tre aceast cas unde avea s locuiasc de aici înainte şi unde, îşi amintea, nuă ă ă ă ă ă mai fusese nici o locuin pîn acum. Mult mai sus, dominînd dealul din fa , se întindea o altţă ă ţă ă locuin acoperit în parte cu papur , în parte cu igl , cu o palisad înalt şi cu multe str ji laţă ă ă ţ ă ă ă ă poarta înt rit .ă ă

Samuraii umblau an oşi prin sat sau st teau în grupuri, de vorb . Cei mai mul iţ ţ ă ă ţ



m rş luiser deja în urma ofi erilor lor, în grupuri disciplinate, în susul drumului şi dincolo deă ă ă ţ deal, c tre tab ra lor. Blackhorne îi salutase absent pe to i samuraii întîlni i şi ei salutau laă ă ţ ţ rindul lor. Nu întîlnise nici un s tean.ă

Blackthorne se opri în fa a por ii. Pe grinda de deasupra ei erau pictate mai multe dintreţ ţ semnele acelea ciudate şi poarta îns şi era întocmit iscusit ca s ascund şi în acelaşi timp să ă ă ă ă dezv luie gr dina din spatele ei.ă ă

înainte ca el s poat împinge poarta, aceasta se deschise şi un b trîh speriat se înclin şiă ă ă ă

îl l s s treac .ă ă ă ăKonbanwa, An]\n-san. Vocea îi tremura jalnic. Bun seara.ăKonbanwa, îi r spunse. Ascult moşule, ...ă ă ăăă namae ka?

-Namae watashi wa, Aa)in-samal Ah, watashi XJcki-ya... Ueki- ya. B trînul înghi i în sec uşurat.ă ţBlackthorne repet numele de mai multe ori ca s şi-l poat reaminti şi ad ugă ă ă ă ă "san" dar

b trînul îşi scutur capul cu putere.ă ă' fye> gomen nasai!lye "san", Anpn-sama. Ue,\d-ya! Ueki-ya!537- All right, Ueki-ya, dar se gîndea de ce nu "san" ca to i ceilal i.ţ ţ

îi f cu semn cu mina s plece. B trînul se îndep rt şchiop tîndă ă ă ă ă ăm ruă nt.

- Trebuie s fiu mai atent, trebuie s -i ajut, spuse cu voce tare.ă ăO slujnic p şi tem toare printr-ună ă ă shoji şi se înclin adînc.ă-Konbanwa, Anjin-san.

- Konbanwa, r spunse el, amintindu-şi-o vag de pe galer . Oă ă îndep rt şi pe ea.ă ă

Un foşnet de m tase. Fujiko ieşi din cas . Mariko era cu ea.ă ăA fost pl cut plimbarea,ă ă Anjin-san ?Da, pl cut ,ă ă Maiiko-san.Abia dac o b g în seama pe ea, pe Fujiko, sau casa, sau gr dina.ă ă ă ă- Vrei pu inţ cha, sau poate sake? Sau poate o baie? Apa este

fierbinte.Mariko rîse nervos, tulburat de privirea din ochii lui.ăCasa de baie nu este înc gata, dar n d jduim c poate fiă ă ă ă

folosit .ăSake, te rog.-Da. ...- Mai întîi pu inţ sake, Mariko-.swj.

Mariko vorbi cu Fujiko care disp ru în untrul casei. O slujnic aduse în t cere trei perne şiă ă ă ă plec . Mariko se aşez gra ios pe una dintre ele.ă ă ţStai jos, Anjin-san, trebuie .s fi obosit.ăMul umesc.ţSe aşez pe treptele verandei şi nu-şi scoase sandalele. Fujiko aduse dou clondire cuă ă

sake şi o ceaşc de ceai, aşa cum îi spusese Mariko, dar nu ceaşca mic de por elan care seă ă ţ folosea în mod obişnuit.

- Mai bine s -i d m iuteă ă sake din belşug, spusese Mariko. Ar fibine s -l îmb t m întrucîtva, dar seniorul Yabu are nevoie de el laă ă ănoapte. O baie şi sake poate c au s -l mai uşureze.ă ă

Blackthorne b u ceaşca cu vinul înc lzit f r s -i simt gustul-Apoi a doua şi a treia.ă ă ă ă ă ă538 îl priviser urcînd dealul prin cr p tura dintre dou panouriă ă ă ă

shoji întredeschise.

Ce-i cu el, întrebase Fujiko alarmat .ăE mîhnit de cele spuse de seniorul Yabu, f g duiala f cută ă ă ă

satului. .De ce-J fr mint asta, el nu e în primejdie. Via a lui nu esteă ă ţ

amenin at .ţ ăBarbarii sînt altfel decît noi, Fujiko-san. Anjin-san crede că

s tdnii sînt oameni ca to i ceilal i, ca samuraii, unii poate chiar maiă ţ ţbuni decît samuraii.

Fujiko rîsese nervos.- Asta e o prostie, nu? Cum pot ranii s fie egali cu samuraii?ţă ă

Marilco nu r spunsese. Continuase doar s -l priveasc pe Anjin-ă ă ăsan.



- Bietul om, spusese ea.Bietul sat. Fujiko îşi strîmbase cu dispre buza de sus, sub ire.ţ ţ

O irosire prosteasc de rani şi de pescari. Kasigiă ţă Ydfo\x-san e nebun.Cum ar putea un barbar s înve e limba noastr în&r-o jum tate de an?ă ţ ă ăCît timp i-a trebuit barbarului Tsukku-j#/î? Mai mult de dou zeci deăani, neh ? Şi nu-i el singurul barbar care a izbutit vreodat s înve e cîtă ă ţde cît japoneza?

Nu, nu-i singurul, deşi e cel mai bun de care am auzit. Da, egreu pentru ei, dar Anjin-jc/z este un om deştept şi seniorul Toranâgaa spus c într-o jum tate de an, desp r it de ceilal i barbari, mincîndă ă ă ţ ţhrana noastr , tr ind aşa cum tr im noi, bîndă ă ă cha, îmb indu-se înăfiecare zi, Anjin-san va putea fi curînd asemenea nou .ă

Chipul lui Fujiko r m sese neschimbat.ă ăUit -te la el,ă Maiiko-san... Atît de urît, atît de monstruos şi de

str in. E curios cînd te gîndeşti c , oricît de mult aş uri eu barbarii,ă ăodat ce trece poarta eu m supun şi el devine st pînul meu.ă ă ă

E curajos, foarte curajos, Fujiko. Şi a salvat via a senioruluiţ Toranâga. Şi e foarte pre ios pentru el.ţ

Da, ştiu, şi prin asta ar trebui s -mi displac mai pu in. Dar îmiă ă ţPare râu, nu pot. Cu toate astea, am s -ncerc din r sputeri s -l schimbă ă ă"W de-al nostru. M rog iui Buddha s m-ajute.ă ă

539Mariko vroise s afle de la nepoata ei cauza atît de bruştei schimb ri. De ce eşti acumă ă

gata s -l slujeşti peă Anjin-san şi s dai ascultare deplin seniorului Toranaga, cînd azi-ă ădiminea ai refuzat s te supui, ai jurat s te omori, chiar şi f r învoire, sau s -l ucizi peţă ă ă ă ă ă barbar în somn. Ce i-a spus seniorul Toranaga de te-ai schimbat atît, Fujiko?ţ

Mariko, îns , o cunoştea prea bine ca s mai întrebe. Toranaga nu-i dest inuise nimic.ă ă ă Fujiko n-avea s -i spun . Fata fusese prea bine educat de mama ei, sora lui Buntaro, careă ă ă fusese la rîndul s u educat de tat l ei, Hiro-matsu.ă ă ă

M -ntreb dac seniorul Hiro-matsu o s scape din castelu! Osaka. inea mult la b trînulă ă ă Ţ ă general, socrul ei. Ce s-o fi întîmplat cu Kiri-san şi cu doamna Sazuko? Unde e Buntaro, so ulţ meu? Unde a fost prins? Sau, o fi avînd timp s moar ?ă ă

Mariko o urm ri pe Fujiko turnînd ultimile pic turi deă ă sake. Şi ceaşca aceasta fu b ut caă ă şi celelalte, f r clipire.ă ă

Dozo, sake, spuse Blackthorne.Mai fu adus sake. Şi acesta se termin .ă

Dozo, sake.- Mariko-^an, spuse Fujiko, st pînul n-ar mai trebui s bea,ă ă neh ?O s se îmbete. Te rog întreab -l dac n-ar vrea s fac baie acum.ă ă ă ă ăAm s trimit dup Suwo.ă ă

Mariko îl întreb .ă- lart -m , el spune ca o s fac baie mai tîrziu.ă ă ă ăFujiko poruncise s mai aducă ă sake şi Mariko ad ug încet c tre slujnică ă ă ă- Adu nişte peşte pr jit.ăNoul clondir fu golit în aceeaşi t cere încrîncenat . Mîncarea nu-l atr gea', dar lua totuşi oă ă ă

bucat la delicatele îndemnuri ale lui Mariko. Nu o mînc .ă ăMai fu adus vin şi înc dou clondire fur golite.ă ă ă- Te rog cere iertare lui Anjin-ja/i în numele meu, spuse Fujiko.

îmi pare tare r u, dar nuă mai este sake în casa lui. Spune-i c -mi cerăiertare pentru aceast lips . Am trimis slujnica s mai aduc din sat.ă ă ă ă

540

- Bine. A b ut mai mult decît trebuia, deşi nu pare s -l fi atinsă ădeloc. Cîtuşi de pu in. De ce nu ne laşi acum, Fujiko? Acum ar fi timţ pul

s-i fac propunerea oficial în numele t u.ă ă ă

Fujiko se înclin c tre Blackthorne şi plec , bucuroas c datina cerea ca lucrurileă ă ă ă ă importante s fie întotdeauna încredin ate unei alte persoane. în acest fel, ambele p r i puteauă ţ ă ţ s -şi p streze demnitatea.ă ă

Mariko ii explic lui Blackthorne ce se întîmplase cu vinul.ăCît o s dureze pîn o s ne mai aduc ?ă ă ă ăNu mult. Poate ai vrea s faci o baie acum. O s m îngrijescă ă ă

ca sake-ul s - i fie trimis imediat ce soseşte.ă ţ



A spus Toranaga ceva despre planul meu, înainte de a pleca?Despre flot ?ă

Nu, îmi pare r u, n-a spus nimic despre asta.ăMariko se aştepta s vad la el primele semne ale be iei dar, spre surpriza ei, nu se vedeaă ă ţ

nimic. Nici m car o uşoar îmbujorare sau o impleticeal a.limbii. Dup atît de mult vin, b ută ă ă ă ă atît de repede, orice japonez s-ar fi îmb tat.ă

î i place vinul,ţ Anjin-san?

Nu prea, e prea slab. Nu m ajut .ă ă încerci s ui i?ă ţNu, caut o solu ie.ţOrice i-ar putea fi de ajutor, se va face.ţAm nevoie de c r i şi hirtie şi ustensile de scris.ă ţMîine am s - i fac rost de ele.ă ţNu. în seara asta, Mariko-san. Trebuie s -ncep acum.ăSeniorul Toranaga a spus c - i va trimite o carte. Cum i-ai zis?ă ţ

Carte de gramatic şi carte de cuvinte ale sfin ilor p rin i.ă ţ ă ţCît timp o s -i trebuiasc ?ă ăNu ştiu. Dar eu stau trei zile. Poate asta o s - i fie de folos. Şiă ţ

Fujiko-san e aici ca s dea şi ea o min de ajutor. Ea zîmbi, fericită ă ăpentru el. Sînt onorat s - i spun c ea î i este dat de concubină ă ţ ă ţ ă ăŞi c ...ă "" .

-Ce?

Seniorul Toranaga a întrebat-o dac ar vrea s fie concubinaă ăta şi ea a spus c ar fi onorat şi a încuviin at. Ea o s ...ă ă ţ ă

Dar eu n-am încuviin at!ţ541Poftim? îmi pare r u, nu în eleg.ă ţNu o vreau. Nici concubin , nici prin preajma mea. O g sescă ă

urît .ăMariko r mase cu gura c scat .ă ă ăDar ce are asta de-a face cu o concubin oficial ?ă ăSpune-i s plece.ăDar, Anjin-sa/î, nu po i s refuzi! Asta ar fi o insult cumplitţ ă ă ă

pentru seniorul Toranaga, pentru ea şi pentru toat lumea. Ce r u i-aă ă ţf cut? Nici unul. Usagi Fujiko a consim...ă

Ascult -m ! Cuvintele lui Blackthorne r sunar în verand şiă ă ă ă ă

în cas . Spune-i s plece.ă ăMariko spuse imediat■ îmi pare r u,ă Anjin-san, desigur ai dreptate s fi sup rat,ă ă

dar...Nu sînt sup rat, r spunse Blackthorne rece. Nu în elegi... Nuă ă ţ

poate s v intre în capă ă c m-atn s turat ă ă s fiu o p puş ? N-am nevoieă ă ăde femeia asta în preajma mea. Vreau corabia mea înapoi şi echipajulşi gata. N-am de gînd s stau aici şase luni şi mi-e sil de obiceiurileă ăvoastre. E al dracului de cumplit ca un singur om s poat amenin aă ă ţcu distrugerea un întreg sat doar ca s m înve e pe mine japoneza şiă ă ţcît priveşte povestea cu concubina, care-i mai r u decît sclavajul, esteăo insult afurisit s aranjezi asta f r s m întrebi şi pe mine maiă ă ă ă ă ă ă înainte.

Ce s-o mai fi întîmplat, se întreb Mariko neputincioas . Ce are urî enia de a face cuă ă ţ concubina oficial ? Şi oricum, Fujiko nu-i urît . Cum poate fi el atît de neîn eles? Apoi îşi amintiă ă ţ

avertismentul lui Toranaga.Mariko-^a«, r spunzi personal mai întîi caă Yabu-san s nu seă

amestece în plecarea mea, dup ce i-am dat sabia, şi al doilea, eşti înă întregime responsabil de instalarea luiă Ani'm-san în linişte la Anjiro.

Am s fac tot ce pot, Alte , dar mi-e team că ţă ă ă Anjin-san mădescump neşte.ă

Poart -te cu el ca şi cu un şoim. Asta-i cheia pentru el. Euă îmblînzesc un şoim în dou zile. Tu ai trei.ă

îşi întoarse privirile de la Blackthorne şi-şi puse mintea la treab . Seam n într-adev r cuă ă ă ă un şoim cînd e furios, gîndi. Are aceeaşi voce



542ascufit , aceeaşi cruzime f r rost şi, cînd nu e furios, aceeaşi privire neclintit , semea ,ă ă ă ă ţă

acelaşi fel de a se pune pe sine înaintea tuturorasi întotdeauna la un pas de o izbucnire

violent .ăSînt de acord. Ai perfect dreptate. i s-au impus îngrozitor deă Ţ

multe lucruri şi eşti îndrept it s te înfurii, spuse ea liniştitor. Da, deăţ ăbun seam , seniorul Toranaga trebuia s te întrebe chiar dac el nu- iă ă ă ă ţ

în elege obiceiurile, dar nu i-a trecut nici o clip prin minte c ai aveaţ ă ăceva împotriv . A încercat doar s te onoreze aşa cum ar face-o cu celă ămai apropiat samurai al s u. Te-a f cută ă hatamoto. Asta e aproape cao rud ,ă Anjin-san. Sînt doar cam o mie de hatamoto în tot Kwanto..Iar în ceea ce o priveşte pe doamna Fujiko, a încercat doar s te ajute.ăDoamna Osaji Fujiko ar fi considerat ... pentru noi,ă Anjin-san, astaar fi considerat o mare onoare.ă

De ce?Pentru c se trage dintr-o veche familie şi e foarte înzestrat .ă ă

Tat l şi bunicul eiă sintdaimyo. Desigur ea e samurai şi, desigur, ad ugă ăMariko delicat, i-ai face o mare cinste acceptînd-o. Iar ea are într-adev r nevoie de un c min şi de o via nou .ă ă ţă ă

De ce?A r mas v duv de curînd. Nu are decît nou sprezece ani,ă ă ă ă

Anjin-san, s rmana fat , dar şi-a pierdut so ul şi fiul şi e plina deă ă ţam r ciune. Fiind concubina dumitale oficial i s-ar deschide o nouă ă ă ăvia .ţă

Ce s-a întîmplat cu so ul şi fiul ei?ţMariko şov i, tulburat de purtarea necuviincioas , direct , a lui Blackthorne. Dar deă ă ă ă

acum ştia destul despre el ca s în eleag c acesta era obiceiulă ţ ă ă lui şi nu însemna o lips deă bun -cuviin .ă ţă

Au fost condamna i la moarte,ţ Anjin-san. Cît timp vei sta aicivei avea nevoie de cineva ca s îngrijeasc de cas . Doamna Fujikoă ă ăva fi...

De ce au fost condamna i la moarte?ţ

So ul ei era cît pe ce s pricinuiasc moartea senioruluiţ ă ă Toranaga. Te rog con...

Toranaga a poruncit moartea lor?

Da. Dar avea dreptate. întreab-o. Ea o s încuviin eze, Anjin-ă ţ543 Toranaga a condamnat la moarte un sugar pentru ceva f cută

de tat l lui?ăDa. E obiceiul nostru. Te rog ai r bdare cu noi. în unele privin eă ţ

nu sîntem liberi. Datinile noastre sînt diferite de ale voastre. Vezi, prinlege noi apar inem seniorului nostru. Prin lege, un tat are drept deţ ăvia şi de moarte asupra copiilor şi so iei, şi concubinelor, şiţă ţslujitorilor. Prin lege, via a lui este în mîna seniorului s u. Asta esteţ ădatina noastr .ă

- Deci un tat poate s ucid pe oricine din cas ?ă ă ă ă-Da.

- Atunci sînte i o na ie de ucigaşi.ţ ţ• -Nu.

Dar obiceiul vostru încuviin eaz crima. Credeam c eştiţ ă ăcreştin .ă

Sînt, Anjin-san.Şi atunci cum r mîne cu poruncile sfinte?ă ■Nu pot s - i explic, crede-m . Dar sînt creştin , şi samurai, şiă ţ ă ă

japonez , şi toate astea se împac între ele. Eu aşa simt. Te rog aiă ăr bdare cu mine şi cu noi. Te rog.ă

i-ai omorî proprii copii dac ar porunci Toranaga?Ţ ăDa. Am doar un singur fiu dar, da, cred c aş face-o. Bineîn elesă ţ

c ar fi datoria mea s fac asta. Aceasta-i legea, dac so ul meuă ă ă ţ încuviin eaz .ţ ă



Sper s te ierte Dumnezeu. Pe to i.ă ţDumnezeu în elege, Anjin-sa/i. Oh, El va în elege. Poate te vaţ ţ

lumina şi pe dumneata ca s po i în elege. îmi pare r u, nu pot s - iă ţ ţ ă ă ţexplic foarte bine, nehl îmi cer iertare pentru lipsurile mele. îl privi în t cere, tulburat . Nici eu nu te în eleg, Anjin-.san. M desă ă ţ ăcump neşti. Obiceiurile dumitale m descump nesc. Poate, dac vomă ă ă ăavea amîndoi r bdare, putem înv a amîndoi. Doamna Fujiko, cîcă ăţ

exemplu. Fiindu- i concubin , va avea grij de casa dumitale şi deţ ă ăslujitori. De nevoile dumitale, oricare ar fi ele. Trebuie s ai pe cinevaăcare s se îngrijeasc de asta. Ea va avea grij de treburile caseiă ă ă

rde

orice. Nu e nevoie s te culci cu ea, dac asta te fr mînt , dac nu- iă ă ă ă ă ţe pe plac. Nici m car nu trebuie s fi politicos cu ea, deşi o merit . Eaă ă ăte va sluji aşa cum vei vrea, în orice fel vei dori.

544Pot s m port cu ea oricum vreau?ă ă

-Da.Pot s m culc cu ea sau s nu m culc cu ea?ă ă ă ă

Desigur. O s g seasc ea pe cineva care s - i plac , s - iă ă ă ă ţ ă ă ţ împlineasc nevoile trupului, dac doreşti, sau n-o s se amestece.ă ă ă

Pot s m port cu ea ca cu o servitoare, o sclav ?ă ă ăDa, dar nu merit asta.ăPot s-o dau afar , s -i poruncesc s plece?ă ă ăDac te jigneşte, da.ăCe s-ar întîmpla cu ea atunci?- Dup datin ar trebui s se întoarc în casa p rin ilor,ă ă ă ă ă ţ

acoperit de ruşine, iar ei ar putea s o primeasc sau s nu oă ă ă ăprimeasc . Cineva ca doamna Fujiko s-ar omorî mai degrab decît să ă ă îndure ruşinea asta. Dar ea... trebuie s ştii c adev ra ilor samurai nuă ă ă ţle e îng duit s se omoare f r încuviin area seniorului lor. Unii o fac,ă ă ă ă ţdesigur, dar ei nu au izbutit s - şi fac datoria şi nu merit s fie socoti iă ă ă ă ţsamurai. Eu nu m-aş omorî, oricît de mare ar fi ruşinea, f ră ă încuviin area seniorului Toranaga sau a so ului meu. Seniorulţ ţ Toranaga i-a interzis s -şi ia via a. Dac o alungi va deveni un paria.ă ţ ă

- De ce? De ce nu ar primi-o familia ei înapoi?Mariko oft .ă

îmi pare r u, Anjin-^an, dar dac dumneata o alungi, va fi atîtă ăde dezonorat incit nimeni nu o va mai accepta.ăPentru c a pîng rit-o apropierea unui barbar?ă ăO nu, Anjin-sa/j. Numai pentru c nu a reuşit s -şi fac datoriaă ă ă

fa de dumneata, spuse îndat Mariko. Este concubina dumitaleţă ăacum - seniorul Toranaga a poruncit şi ea a consim it. Eşti st pînulţ ăunei case acum. <-

Oare?O, da, crede-m ,ă Anjin-san. Te bucuri de privilegii. Iar ca

hatamoto eşti important şi înst rit. Seniorul Toranaga i-a hot rît ună ţ ăvenit de dou zeci deă koku pe lun . Pentru atît de mult un samurai arătrebui s ofere st pînului s u, în afara serviciilor sale, al i doi samuraiă ă ă ţ^arma i, hr ni i şi c l ri pentru un an întreg. Şi, desigur, s pl teascţ ă ţ ă ă ă ă ăS1 familiilor lor. Dar dumneata nu trebuie s faci asta. Te implor,ă

545priveşte-o pe Fujiko ca pe un om. Te implor s fi un bun creştin. Ea e o femeie de treab .ă ă

Uit urî enia ei. Va fi o bun concubină ţ ă ăEa n-are o cas ?ăBa da. Asta-i casa ei. Mariko se st pîni. Te implor s o accep iă ă ţ

oficial. î i poate fi de mare ajutor. Te poate ajuta s înve i japoneza.ţ ă ţDac vrei gîndeşte-te la ea ca la un obiect, ca la stîlpul sta de lemn,ă ăsau ca la panoul shoji, sau ca la o piatr din gr din , oricum doreşti.ă ă ăIng duie-i s r mîn . Dac nu o vrei concubin , fi milostiv. Accept-oă ă ă ă ă ăşi apoi, fiind st pînul casei, dup legea noastr , ucide-o.ă ă ă

sta-i singurul r spuns pe care îl ai, nu-i aşa? Ucide.Ă ă



Nu, Anjin-^an, dar via a şi moartea sînt acelaşi lucru. Cine ştie,ţpoate i-ai face lui Fujiko un mare serviciu luîndu-i via a. E dreptulţdumitale acum, în fa a legii. Al dumitale. Dac preferi s o faci paria,ţ ă ăşi acesta este-tot dreptul dumitale.

Deci sînt din nou încol it, spuse Blackthorne. Oricum ea totţmoare. Dac nu înv limba voastr , un sat întreg este m cel rit. Dacă ăţ ă ă ă ănu fac ce mi se spune, vreun nevinovat e-ntotdeauna ucis: Nu-i nici o

sc pare.ă Exist o cale foarte uşoar ,ă ă Anym-san. Mori. Atunci nu maitrebuie s înduri ceea ce este de neîndurat.ă

Sinuciderea e o nebunie şi un p cat mortal. Credeam c eştiă ăcreştin .ă

Am mai spus c sînt. Dar pentru dumneata,ă Anjin-san, pentrudumneata sînt foarte multe c i de a muri onorabil f r sinucidere. Aiă ă ărîs de so ul meu pentru c n-a vrut s moar luptînd,ţ ă ă ă nehl sta nuĂeste obiceiul nostru, dar se pare c este al vostru, aşa c de ce n-o faci?ă ăAi un pistol. Ucide-l pe seniorul Yabu. îl crezi un monstru, nehl încearc doar s -l ucizi şi-n aceeaşi zi vei ajunge în rai sau în iad.ă ă

El o privi, urîndu-i chipul senin, v zîndu-i totuşi frumuse ea.ă ţE o sl biciune s mori aşa, f r nici un motiv. Prosteşte e ună ă ă ă

cuvînt mai potrivit.Zici c eşti creştin. Deci crezi în Iisus copilul, în Dumnezeu şiă

în rai. Moartea n-ar trebui s te însp imînte. Cît despre "f r motiv",ă ă ă ădepinde de dumneata s hot r şti ce are sau ce nu are valoare. S-ară ă ăputea s ai destule motive s mori.ă ă

Sînt în puterea voastr , ştii asta ca şi mine.ă546Mariko se aplec spre el şi îl atinse comp timitoare.ă ă- Anjin-san, uit satul. O mie de milioane de lucruri se potă

î itîmpla înainte de trecerea acestor şase luni. O inunda ie, unţ ţcutremur, sau î i iei corabia şi pleci, sau Yabu moare, sau murim cuţto ii, sau cine ştie. Las treburile Domnului în mîinile Domnului şiţ ăkarma s fieă karma. Ast zi eşti aici şi nu po i face nimic ca s schimbiă ţ ăasta. Ast zi eşti în via şi aici, şi în mare cinste, şi binecuvântat cu oă ţăavere frumoas . Priveşte apusul. E minunat,ă nehl Apusul acestaexist .ă Miine nu exist . Exist doară ă acum. Te rog priveşte. Este atît de

minunat şi nu se va mai repeta niciodat . Niciodat . Nuă ă acest apus,nicicînd, pîn la sfîrşitul lumii şi dup aceea. Cufund -te în el,'f -teă ă ă ăuna cu natura şi nu- i face griji despreţ karma. A mea, a dumitaie, saua satului.

Se trezi furat de senin tatea ei şi de cuvintele ei. Privi spre apus. Pete mari, roşii-purpuriiă şi negre se întindeau pe cer. Privi soarele pîn disp ru.ă ă

Mi-aşi dori s -mi fi concubin , spuse.ă ăApar in seniorului Buntaro şi pîn la moartea sa nu pot s spunţ ă ă

sau s gîndesc ceea ce ar putea fi gîndit sau spus.ăKarma, gîndi Blackthorne. Oare accept karma? A mea, a ei, a

lor. ' <Noaptea este minunat .ăCa şi ea, iar ea apar ine altuia.ţDa, ea este minunat . Şi foarte în eleapt . Las treburile Domă ţ ă ă nului în mîinile Domnului şi

karma s fieă karma. Ai venit aici nechemat. Te afli în puterea lor.

Dar care e r spunsul?ăR spunsul va veni, îşi spuse, pentru c exist un Dumnezeu în ceruri, pentru c există ă ă ă ă

undeva un Dumnezeu.Auzi zgomotul unor paşi. Cîteva tor e se apropiau din josul dealului. Dou zeci de samuraiţ ă

cu Omi în frunte. îmi pare r u,ă An.)m-$an, dar Omi-san porunceşte s -i daiă

Pistoalele.Spune-i s se duc dracului.ă ă* Nu pot, Anjin-san, nu îndr znesc.ă547



Blackthorne îşi inea o mîn sprijinit pe minerul pistolului, cu ochii a inti i spre Omi.ţ ă ă ţ ţ R m sese cu bun ştiin aşezat pe treptele verandei. în gr din , în spatele lui Omi, se g seauă ă ă ţă ă ă ă zece samurai, iar restul lîng palanchinul care aştepta. De-ndat ce Omi intrase neină ă vitat,Fujiko ieşise din cas şi acum st tea pe verand , alb la fa , în spatele lui Blackthorne.ă ă ă ă ţă

- Seniorul Toranga nu a avut niciodat ceva de spus şi-am stat înăpreajma lui şi a lui Yabu-san înarmat, zile întregi.

Mariko spuse nervoas .ă

Da, Anjin-san, dar te rog în elege, ce spuneţ Omi-san esteadev rat. Obiceiul nostru este c nu po i sta în prezen a unuiă ă ţ ţ daimyo înarmat. Nu ai de ce s te ^pe... s te îngrijorezi,ă ă Yabu-san esteprietenul dumitale. Dumneata eşti aici oaspetele lui.

Spune-i lui Omi-san c nu o s -i dau pistoalele.ă ăApoi, fiindc ea r m sese t cut , Blackthorne îşi ieşi din fire şi-şi cl tin capul.ă ă ă ă ă ă ă-Iye, Omi-sanl Wakarimasu ka? Iye!Chipul lui Omi se încorda. Arunc o porunc r stit . Doi samurai înaintar . Blackthorne îşiă ă ă ă ă

smulse pistoalele. Samuraii se oprir . Amîndou pistoalele erau îndreptate direct c tre fa a luiă ă ă ţ Omi.

- Iye, zise Blackthorne. Apoi c tre Mariko: spune-i s -i chemeă ă înapoi sau ap s pe tr gaci.ă ă

Ea se supuse. Nimeni nu mişc . .Blackthorne se ridic încetişor în picioare, f r să ă ă ă ă schimbe pozi ia pistoalelor. Omi st tea absolut nemişcat, netem tor, ochii lui urm rindţ ă ă ă mişc rile ca de pisic ale lui Blackthorne.ă ă

Te rog, Anjin-san, este foarte periculos. Trebuie s -l vezi peăseniorul Yabu. Nu te po i duce cu pistoalele. Eştiţ hatamoto. Eştiap rat şi eşti de asemenea oaspetele seniorului Yabu.ă

Spune-i lui Omi-san c dac el sau oricare dintre oamenii luiă ăse apropie la mai pu in de cinci paşi de mine, îi zbor creierii.ţ

Omi-san spune politicos:- Pentru ultima dat î i poruncesc s -mi dai pistoalele. Acum,ă ţ ă

-Iye.- De ce nu le laşi aici, Anjin-.swj ? N-ai de ce s te temi, nimeniă

nu se va atinge...548-'M crezi prost ?ăAtunci d i-le luiă Fujiko-san/ Ce poate face ea? El o s i le ia - oricine poate s i le ia - şiă ă

atunci sînt f r ap rare.ă ă ăVocea lui Marilco deveni t ioas .ă ă- De ce nu m ascul i,ă ţ Anjin-san, Fujiko-san este concubina

dumitale, dac -i porunceşti o s - i apere armele cu pre ul vie ii. Asta-iă ă ţ ţ ţdatoria ei. N-am s i-oă ţ mai repet, dar Toda-noh-Usagi Fujilco estesamurai.

Blackthorne se concentra asupra lui Omi, abia ascultind-o.- Spune-i lui Omi-san c nu-mi plac ordinele. Sînt oaspeteleă

seniorului Toranaga. Sînt oaspetele seniorului Yabu. Pe oaspe i îiţ rogis fac cevaă ă , nu le porunceşti şi nu p trunzi în casa unui omăneinvitat.

Mariko traduse. Omi ascult cu chipul lipsit de orice expresie, apoi replic scurt, privindă ă evile nemişcate.ţ

- El spune: Eu, Kasigi Omi te-aş ruga s -mi dai pistoalele şi te-aşăruga s vii cu mine pentru c Yasigiă ă Yabu-sama a poruncit s i teă

înf işezi. Dar Kasigiăţ Yabu-sama mi-a poruncit s - i poruncesc s -miă ţ ădai armele. îmi pare r u,ă Anjin-san, pentru ultima dat î i poruncescă ţs mi le dai.ă

Blackthorne sim ea o ghear strîngîndu-i pieptul. Ştia c va fi atacat şi era furios deţ ă ă propria lui prostie. Dar vine o vreme cînd nu mai po i înghi i şi sco i un pistol sau un cu it şi-ţ ţ ţ ţatunci sîngele curge din cauza mîndriei tale prosteşti. De cele mai multe ori prosteşti. Dac-o fis mor, Omi o s moar priă ă ă mul, pe Dumnezeul meu!

Se sim ea foarte puternic, deşi cumva ame it. Apoi îi sun în urechi ceea ce-i spuseseţ ţ ă Mariko. "Fujiko e samurai. Ea este concubina ta-" Şi creierul lui începu s func ioneze.ă ţ

- Doar o clip .ă Mariko-san, te rog spune-i asta lui Fvjiko-san.



Chiar aşa: Am s - i dau ie pistoalele mele. Trebuie s ai grij de ele.ă ţ ţ ă ăNuneni, în afar de mine, nu trebuie s le ating .ă ă ă

Mariko f cu ceea ce i se ceruse şi în spatele lui o ai}zi pe Fujiko spunindă "Hai/".Wakqrimasu ka, Fuyko-san ? o întreb .ăWakarimasu, An')xn-san, r spunse cu o voce sub ire, nervoas .ă ţ ă549- Mariko-san, te rog spune-i lui Omi-san c acum am s merg cuă ă

el. îmi pare r u de aceast neîn elegere. Da, îmi pare r u c a fost oă ă ţ ă ăneîn elegere.ţBlackthorne se trase înapoi, apoi se întoarse. Fujiko primi pistoalele cu fruntea n p dită ă ă

de sudoare. Se întoarse c tre Omi, rugîndu-se s fi procedat corect.ă ă- Putem merge acum?Omi spuse ceva lui Fujiko şi întinse inîna. Femeia scutur din cap. El d du un ordin scurt.ă ă

Cei doi samurai înaintar c tre ea. Imediat ea strecur unul dintre pistoale în eşarfa de laoW, îlă ă ă ridic pe cel lalt cu ambele bra e întinse, îndreptîndu-l c tre Omi. Ap s tr gaciul uşor şiă ă ţ ă ă ă ă cocoşul se mişc pu in.ă ţ

- Ugoku na! spuse. Dozo!Samuraii se supuser şi se oprir .ă ă

Omi vorbi iute şi furios şi ea-l ascult şi-i r spunse cu voce blinda şi politicoas , dară ă ă pistolul, cu cocoşul pe jum tate ridicat, nu p r si nici o clip fa a lui.ă ă ă ă ţ

- Iye, gomen nasai, Omi-san! Nu, îmi pare r u,ă Omi-san.Blackthorne aştepta.

Unul dintre samurai se mişc pu in. Cocoşul se ridic primejă ţ ă dios, aproape la cap tulă cursei. Bra ul nu tremura.ţ

- Ugoku nai porunci ea.Nimeni nu se îndoia c va ap sa pe tr gaci. Nici chiar Blackă ă ă thorne. Omi-san vorbi scurt.

Oamenii s i se retraser . Ea coborî pistolul, dar r mase preg tit .ă ă ă ă ăCe-a spus? întreb Blackthorne.ăDoar c va raporta acest incident lui Yabu-san.ăBine. Spune-i c o s fac la fel.ă ă

Blackthorne se întoarse c tre ea.ăDomo, Fujiko-san.Apoi, amintindu-şi felul în care Toranaga şi Yabu vorbeau cu femeile, morm i autoritară

c tre Mariko:ăVino, Marikq-MJft.. .Ikimashol

Porni c tre poart .ă ă

Anjin-san, strig Fujiko.ă-Hai?550Blackthorae se opri. Fujiko se înclin şi vorbi iute c tre Mariko.ă ăOchii acesteia se m rir , apoi încuviin din cap, r spunse şi îi vorbi lui Omi careă ă ţă ă

deasemeni încuviin , v dit furios, dar st pînindu-se.ţă ă ăCe se-ntîmpl ?ă Te rog ai r bdare, Anjin-san.ăFujiko strig , şi cineva r spunse din cas . O slujnic ieşi pe verand . în mîini inea două ă ă ă ă ţ ă

s bii. S bii de samurai.ă ăFujiko le lu respectuoas şi le oferi lui Blackthorne cu o plec ciune, vorbind domol.ă ă ăMariko spuse:- Concubina dumitale arat c ună ă hatamoto este bineîn elesţ

obligat s poarte cele dou s bii de samurai. Mai mult decît atît, eă ă ădatoria lui. Ea crede c n-ar fi potrivit s te înf işezi seniorului Yabuă ă ăţ

f r s bii - nu ar fi politicos. Dup legea noastr purtatul s biilor esteă ă ă ă ă ăo îndatorire. Ea te întreab dac ai accepta s le por i pe acestea, deşiă ă ă ţlipsite de valoare, pîn î i vei cump ra unele.ă ţ ă

Blackthorne se holb la ea, apoi la Fujiko şi din nou înapoi la ea.ăAsta înseamn c -s samurai? C seniorul Toranaga m-a f cută ă ă ă

samurai?Nu ştiu, Ariym-san, dar n-a existat niciodat ună hatamoto care

s nu fi fost samurai. Niciodat .ă ăMariko se-ntoarse şi-l întreb pe Omi. Ner bd tor, acesta scutur din cap şi r spunse.ă ă ă ă ă- Şi Omi-san spune la fel. Desigur c este un privilegiu specială



al unui hatamoto acela de a purta întotdeauna s bii. Chiar şi înăprezen a seniorului Toranaga. E de datoria lui, fiindc este ca o gardţ ă ăpersonal de cea mai rnare înă credere. De asemenea, numai unhatamoto are dreptul s intre oricînd la seniorul s u.ă ă

Blackthorne lu sabia scurt şi o înfipse la centur , apoi pe cealalt , cea lung , cea pentruă ă ă ă ă ucidere, exact aşa cum o purta Omi. înarmat se sim ea într-adev r mai bine.ţ ă

-Arigato goziemashita, Fujiko-sa«, spuse încet.

Ea cobori ochii şi r spunse domol. Mariko traduse:.ă- Fujiko zice, cu voia dumitale, st pîne, pentru c trebuie să ă ăe i limba noastr corect şi repede, cu umilin ar vrea s - i spunţ ă ţă ă ţ ă

551c pentru un b rbat este mai mult decît îndeajuns s spună ă ă ă domo. Arigato, cu sau f ră ă

goziemashita este o polite e f r rost, o expresie pe care o folosesc doar femeile.ţ ă ă-Hai. Domo. Wakarimasu, Txx)\ko-san.Pentru prima dat de cînd ştia toate aceste lucruri Blackthorne o privi cu aten ie. îi v zuă ţ ă

sudoarea de pe frunte şi mîini. Ochii înguşti şi fa a p trat şi din ii rari şi ascu i i.ţ ă ă ţ ţ ţ- Te rog spune-i concubinei mele c în aceast ocazie anume, nuă ă

consider arigato goziemashita o polite e f r rost fa de ea.ţ ă ă ţă*

* * Yabu îşi arunc din nou privirea c tre s bii. Blackthorne st tea pe o pern în fa a lui, peă ă ă ă ă ţ

locul de onoare, cu picioarele încrucişate, cu Mariko al turi, iar Ygurashi ling el. Se aflau înă ă înc perea principal a fort re ei.ă ă ă ţ

Omi sfîrşi de vorbit. Yabu ridic din umeră i.- Te-ai descurcat prost, nepoate. Desigur c este datoria conă

cubinei s -l apere peă Anjin-san şi toate ale sale. Desigur c acum areădreptul s poarte s bii. Da, te-ai descurcat prost. Am ar tat limpedeă ă ăcă Anjin-san este onoratul meu oaspete aici. Cere-i iertare.

Imediat Omi se ridic şi îngenunche în fa a lui Blackthorne şi înclinîndu-se spuse:ă ţ- îmi cer iertare pentru greşeala mea, Anjin-san.O auzi pe Manko-san spunînd c barbarul accept scuzele, se înclin înc o dat , seă ă ă ă ă

întoarse liniştit la locul s u şi se aşez . Dar în sinea sa nu era liniştit. Acum îl st pînea ună ă ă singur gînd: moartea lui Yabu.

Se hot rîse s fac ceva de neînchipuit: s -şi ucid st pînuS de drept şi c petenia clanuluiă ă ă ă ă ă ă s u.ă

Dar nu pentru c -l f cuse s -şi cear scuze în public barbarului. Aici Yabu avuseseă ă ă ă dreptate. Omi ştia c încurcase lucrurile f r rost, c ci deşi Yabu îi poruncise prosteşte s iaă ă ă ă ă deîndat , în seara asta, pistoalele, ştia c ar fi putut s -i fac s plece şi s le lase în cas , C3ă ă ă ă ă ă ă mâi tîrziu s fie furate sauă stricate.

Iar Anjin-san procedase foarte corect dîndu-le concubinei sale: îşi spuse, dup cum şi eaă

procedase la fel de corect f cînd ce f cuse;.ă ă552Si ar fi ap sat cu siguran pe tr gaci f r s greşeasc inta. Nu maiă ţă ă ă ă ă ă ţ

era o tain c Usagiă ă

Fujiko îşi c uta moartea, sau de ce. Omi mai ştia şi c , f r hot rîrea luat în acea diminea ,ă ă ă ă ă ă ţă de a-l ucide pe Yabu, el ar fi p şit înainte spre moarte şi apoi oamenii lui i-ar fi luat pistoalele.ă El ar fi murit cu cinste, aşa cum şi ei i s-ar fi poruncit s moar cu cinste, iar apoi b rba i şiă ă ă ţ femei ar fi povestit, genera ii dup genera ii, tragica întîmplare. S-ar fi scris cîntece şi poeme şiţ ă ţ poate chiar o piesă Noh, toate atît de impresionante şi tragice şi m re e, despre ei trei:ă ţ credincioasa concubin şi credinciosul samurai, care au murit amîndoi f cîndu-şi datoria, dină ă

pricina neobişnuitului barbar venit din M rile R s ritului.ă ă ăNu, hot rîrea lui Omi nu avea nimic de-aface cu aceste scuze publice, deşi nedreptateaă aceasta se ad uga urii care acum îl st pînea. Motivul principal era c ast zi, în fa a ranilor,ă ă ă ă ţ ţă Yabu le jignise pe mama şi pe so ia sa, f cîndu-le s aştepte ore în şir, ca ranii, şi apoi leţ ă ă ţă spusese s plece f r a le b ga în seam , ca pe nişte f r nci.ă ă ă ă ă ă ă

Nu conteaz , fiule, spusese mama lui, e dreptul s u.ă ăEl este st pînul nostru, repetase şi Midori, so ia lui, cu lacrimiă ţ

de ruşine alunecînd în jos pe obraji. Te rog, iart -l.ăŞi nu v-a invitat pe nici una dintre voi s -i ura i bun venit, iui şiă ţ

ofi erilor lui, la fort rea , continuase Omi. Şi masa pe care a iţ ă ţă ţpreg tit-o. Numai mîncareaă şisake-vi. au costat nnkoku.



E datoria noastr , fiule. Este datoria noastr s facem oriceă ă ădoreşte seniorul Yabu.

Şi porunca în privin a tatei?ţNu e înc o porunc . E doar un zvon.,ă ăMesajul de la tata spune c a auzit c Yabu o s -i poruncească ă ă ă

s -şi rad capul şi s devin preot, sau s -şi deschid pîntecele. So iaă ă ă ă ă ă ţlui Yabu s-a f lit cu asta fa de oamenii ei.ă ţă

Un spion i-a şoptit asta tat lui t u. Nu po i întotdeauna s aiă ă ţ ămcredere în spioni. îmi pare r u, dar tat l t u, fiule, nu e întotdeaunaă ă ă în elept.ţ

-" Ce se întîmpl cu tine, mam , dac nu e un zvon? .ă ă ăOrice s-ar întîmpl eă karma. Trebuie s accep iă ţ ka/ina.Nu. Insultele acestea nu pot fi r bdate.ă Te rog fiule, accept -le.ă553I-am dat lui Yabu cheia cor biei, cheia lui Anjin-sarc şi a noiloră

barbari şi calea de ieşire din capcana lui Toranaga. Ajutorul meu i-aadus o nem surat cinste. Cu acel dar simbolic al s biei este acum ală ă ădoilea dup Toranaga în armatele estului. Şi ce am primit în schimb?ăInsulte murdare.

Accept - iă ţ karma. Trebuie, b rbate, te implor. Ascult-o pe doamna, mama ta.ăNu pot s tr iesc cu ruşinea asta. M voi r zbuna şi apoi m veiă ă ă ă ă

omorî şi voi sp la de pe mine aceast ruşine.ă ăPentru ultima oar fiule, accept - iă ă ţ karma. Te rog.- Karma mea este s -l distrug pe Yabu.ă

B trîna doamn oftase.ă ăFoarte bine. Eşti b rbat. Ai dreptul s hot r şti. Ce-o fi, o Fi,ă ă ă ă

dar uciderea lui Yabu, în sine, nu înseamn nimic. Ne trebuie un plan.ăFiul s u trebuie de asemenea înl turat şi Ygurashi la fel. Maj alesă ă Ygurashi. Atunci tat l t u va putea conduce clanul aşa cum este drept.ă ă

Cum o s facem asta?ăO s ne sf tuim, tu şi cu mine. Ai r bdare. Apoi va trebui s neă ă ă ă

sf tuim şi cu tat l t u. Midori, chiar şi tu po i s dai un sfat, dară ă ă ţ ă încearc s nu fie f r rost,ă ă ă ă nehl

Şi seniorul Toranaga? I-a dat lui Yabu sabia lui.

Cred c seniorul Toranaga vrea doar ca Izu s fie puternic şiă ăvasal. Nu un aliat. El nu-şi doreşte alia i mai mult decît Taikq. Yabuţcrede c este aliat. Eu cred c Toranaga nu sufer alia ii' Clanulă ă ă ţnostru se va ridica ca vasal al lui Toranaga sau al lui Ishido. Pe cine os alegem, ei? Şi cum s -l omorîm?ă ă

Omi îşi aminti valul de bucurie ce-l înv luise deîndat ce luase hot rîrea.ă ă ă îl sim ea şi acum. Dar pe chipul lui nu se citea nimic, în timp ce serveaţ cha şi vin oferit de

slujnice alese cu grij , aduse din Mishima pentru Yabu. îi privi pe rînd - Yabu şi Anjin-san, şiă Mariko. şi Ygurashi. To i aşteptau ca Yabu s înceap .ţ ă ă

înc perea era larg şi aerisit , destul de mare ca s poat cina, bea şi p l vr gi in eaă ă ă ă ă ă ă ă treizeci de ofi eri. Mai erau multe alte înc peri şi buc t rii, pentru g rzi şi servitori, şi de jurţ ă ă ă ă împrejur o gr din şi deşi toate fuseser încropite pentru scurt vreme, fuseser totuşi minunată ă ă ă

554construite şi în pu in timp, şi erau uşor de ap rat. C toate cheltuielile se f ceau din feudaţ ă ă ă

sa de curînd m rit nu-l stînjenea deloc pe Omi. Era datoria lui.ă ă

Privi printr-un paravan întredeschis. Multe santinele în curtea interioar . Un grajd.ă Fort rea a era ap rat de un şan . Palisada era f cut din bambuşi uriaşi, lega i strîns între ei.ă ţ ă ă ţ ă ă ţ Stîlpi mari, sprijineau acoperişul de igl . Pere ii era din uşoareţ ă ţ pan&xuishoji glisante, uneleacoperite cu obloane, cele mai multe cu hîrtie dat cu ulei, aşa cum se obişnui^. Dulapii groşiă ai podelei erau ridica i pe stîlpi, deasupra p mîntului b t torit şi acoperi i cuţ ă ă ă ţ tatami.

La porunca lui Yabu, Omi golise patru sate de materialele din care fuseser construite celeă dou case, iar Igurashi cump raseă ă tatami de calitate, saltele şi alte lucruri de neg sit în sat.ă

Omi era mîndru de munca sa. Tab ra pentru cei trei mii de samurai fusese terminat şiă ă ea, pe platoul de pe dealul ce str juia drumurile care duceau c tre sat şi c tre rm. Acumă ă ă ţă satul era bine închis dinspre uscat. Dac ar fi venit vreo primejdie dinspre mare, st pînul ar fiă ă



avut destul timp ca s fug .ă ăDar eu nu mai am nici un st pîn. Pe cine ar trebui s slujesc acum?se întreb Omi. Ikawaă ă ă

Jikkyu? Ori chiar pe Toranaga? Oare Toranaga mi-ar da ce vreau eu în schimb ? Sau Ishido? LaIshido e mai greu de ajuns, nehi Dar acum ar fi multe de spus...

în aceast dup -amiaz Yabu îl chemase pe Igurashi, Omi şi cei patru c pitani şi pusese înă ă ă ă mişcare planul s u ascuns, de preg tire a celor cinci sute de samurai-puşcaşi. Igurashi urma să ă ă fie comandant, ^mi urma s conduc una dintre grupele de o sut de oameni. Se în eleseseră ă ă ţ ă

cum s împart oamenii lui Toranaga în unit i tind aveau s soseasc , şi cum urma s fieă ă ăţ ă ă ă neutraliza i aceşti str ini, dac se dovedeau tr d tori.ţ ă ă ă ăOmi sugerase ca un alt grup ia fel de tainic de trei unit i, a cîte o sut de samurai fiecare,ăţ ă

s fie preg tit în acelaşi timp de cealalt parte a peninsulei, ca rezerv , şi ca o precau ieă ă ă ă ţ împotriva unei 'viclenii a lui Toranaga.

- Cine o s comande oamenii lui Toranaga? Pe cine o s trimit ca înlocuitor la comand ?ă ă ă ă întrebase Igurashi. .

555,'l'ilL

- N-are nici o importan , spusese Yabu. Eu am s numesc peţă ăcei cinci adjunc i ai s i, c rora li se va încredin a responsabilitatea deţ ă ă ţa-i t ia beregata dat Va fi nevoie. Cuvîntul de ordine pentru ucidereaă ălui şi-a celorlal i str ini va fi "Prun". Mîine, Igurashi-ja«, vei alegeţ ăoamenii." Am s -i confirm pe fiecare personal, eu însumi şi nici unulădintre ei nu trebuie s cunoasc înc strategia mea în privin aă ă ă ţregimentului de muschete.

Acum, privmdu-l, Omise desf ta cu nou descoperita, bucurie a r zbun rii. Era uşor s -lă ă ă ă omori pe Yabu, dar uciderea lui era fcgat şi de altele. Numai aşa ar putea tat l s u, sauă ă ă fratele lui mai mare, s preia controlul clanului şi feudei Izu.ă

Yabu intr direct în subiect.ăMariko-jwz, te rog spune-i lui Anjin-san c de mîine vreauă

s -nceap s -mi preg teasc oamenii s trag ca barbarii şi p vreauă ă ă ă ă ă ă ăs înv tot ce se poate înv a despre felul în care poart barbariiă ăţ ăţ ăr zboiul.ă

Dar îmi pare r u, puştile nu vor sosi înainte de şaseă zile,Yabu-san, îi reaminti Mariko.

Oamenii mei au destule ca s putem începe, relic Yabu. Vreauă ăs înceap de mîine.ă ă

Mariko îi spuse lui Blakthorne:Ce vrea s ştie despre r zboi? întreb acesta.ă ă ăA spus c totul.ăCe anume?Mariko îl întreb pe YabuăYabu-san spune: ai luat parte la vreo b t lie pe uscat?ă ăDa. In Olanda. Şi în Fran a.ţ- Yabu-san spune, minunat. Vrea s cunoasc strategiaă ă

european . Vrea s ştie cum se poart r zboaiele în inuturile voastre.ă ă ă ă ţCu toate am nuntele.ă

Blakthorne se gîndi o clip ,ă apoi spuse:- Spune-i lui Yabu-san c pot s preg tesc oricî i oameni pentruă ă ă ţ

el, şi c ştiu exact ceea ce vrea s ştie.ă ăAflase o gr mad de lucruri despre felul în care purtau japonezii r zboaiele de la frateleă ă ă

Domingo. C lug rul fusese un foarte bui> cunosc tor şi deosebit de interesat.ă ă ă

556- în defenitiv, senhor, spusese b trînul, astea sînt cunoştiin ele deă ţ

.temelie, nu-i aşa? S şti cum lupt necredincioşii. Fiece p rinte trebuieă ă ăs -şi apere turma şi nu sînt oare glorioşii noştri conchistadoriăbinecuvîntatul vîrf de lance al Sfintei Biserici? Şi n-am fost eu al turiă

* de ei în pr mele linii, în Lumea Nou şi-n Filipine, şi-am b gat de seam la asta mai bineţ ă ă ă de dou zeci de ani? Ştiu ce-i aia r zboiul,ă ă senhor. Ştiu. A fost datoria mea - voia Domnului - s -ănv ce-i r zboiul. Poate c Dumnezeu te-a trimis aci, s te înv înainte de a muri. Ascult ,ăţ ă ă ă ăţ ă oile mele de aci, din temni , au fost dasc lii mei despre felul cum lupt japonezii,ţă ă ă senhor. Aşac acu ştiu cum poart r zboiul armatele lor şi ştiu cum pot fi înfrîn i. Ştiu cum ne pot înfrînge.ă ă ă ţ



ine minte,Ţ senhor, î i spun un secret numai pentru sufletu' t u. Nu al tura niciodat cruzimeaţ ă ă ă japonez armelor moderne şi metodelor moderne, c-atunci, pe uscat, o s ne zdrobeasc .ă ă ă

Blakthorne îşi încredin a soarta în mîinile lui Dumnezeu şi începu:ţSpune seniorului Yabu c pot s -l ajut foarte.miilt. Şi peă ă

seniorul Toranaga. Pot face armatele lor de neînfrînt.Seniorul Yabu spune c dac cunoştiin ele tale se dovedescă ă ţ

folositoare, Anjin-san, î i va creşte venitul primit de la seniorulţ

Toranaga, de dou sute cincizeciă dekoku, la cinci sute de koku, pesteo lun .ăMulfumeşte-i, dar spune c dac fac toate astea pentru el, ceră ă

în schimb, o favoare: vreau s renun e la hot rîrea luat în privin aă ţ ă ă ţsatului şi-mi vreau înapoi corabia şi echipajul în cinci luni:

Anjin-j««, nu te po i tocmi cu el ca un negustor, spuse Mariko.ţ Te rog, spune-i. Cere-i-o ca pe o favoare umil , din partea unuiă

oaspete însemnat şi-a unui viitor vasal recunosc tor.ăYabu-s nă spune c satul nu are însemn tate. Pe rani trebuieă ă ţă

s -i pui cu t lpile pe j ratec ca s -i faci s joace. Nu trebuie s îe por iă ă ă ă ă ă ţ"e grij . Cît despre corabie, ea este în grija seniorului Toranaga. El eă încredin at c o s-o primeşti înapoi curînd. M-a rugat s -i prezintţ ă ăcererea dumitale seniorului Toranaga în clipa cînd ajung în Yedo. Ams-o fac, Anjin-jfl/7.

Te rog cere-i iertare seniorului Yabu, dar trebuie s -l rog s -şiă ăretrag hot rîrea. în noaptea astaă ă

557

Abia a spus nu, Aaiia-san. Ar fi lipsit de bun -cuviin .ă ţăDa, în eleg. Dar, te rog, cere-i-o din nou. E foarte importantţ

pentru mine... ca o cerere oficial .ă- El spune c trebuie s ai r bdare. Nu le purta de grij ranilor.ă ă ă ă ţă

Blackthorne d du din cap, apoi se hot rî:ă ă- îi mul umesc. în eleg, da. Te rog, mul umeşte-i luiţ ţ ţ Yabu-san,

dai spune-i c nu pot tr i cu ruşinea asta.ă ăMariko p li. -Ce?ăNu pot tr i cu ruşinea de a avea satul pe cugetul meu. Sîntă

dezonorat. Nu pot s îndur asta, este împotriva credin ei meleă ţ

creştine. Va trebui s m sinucid deîndat .ă ă ăS te sinucizi?ă- Da. Asta am hot rît s fac.ă ă

Yabu o întrerupse.-Nan]a, Mariko-w«?Ea traduse poticnit cele spuse de Blackthorne. R spunse la întreb rile lui Yabu. Apoiă ă

acesta spuse:- Dac nu i-aş fi v zut tres rirea, aş fi crezut c e o glum ,ă ţ ă ă ă ă

Mariko-ja«. De ce eşti atît de îngrijorat ? De ce crezi c o s-o fac ?ă ă ăNu ştiu, Alte . El pare... Nu ştiu.ţă

Vocea i se pierdu.Omi-san?

Sinuciderea este împotriva credin ei creştine, Alte . Ei nu seţ ţăomoar , cum facem noi, cum ar face-o un samurai.ă

Mariko-san, eşti creştin . E adev raă ă t?Da, Alte . Sinuciderea este un p cat de moarte, împotrivaţă ă

cuvîntului lui Dumnezeu.Igatashi-san, tu ce crezi?Se laud ! Nu e creştin. V aminti i prima zi, Alte ? ine iă ă ţ ţă Ţ ţ

minte ce i-a f cut preotului şi ce i-a îng duit luiă ă Omi-san s -i fac , caă ăs -l salveze pe b iat?ă ă

Yabu zîmbi, amintindu-şi ziua şi noaptea care urmaser .ăDa, aşa e. Nu e creştin, Mai'iko-san. îmi pare r u dar nu în eleg, Alte . Ce s-a întîmplat cu preotul?ă ţ ţă



558 Yabu îi povesti ce se întîmplase în prima zi intre Blackthorne şi preot.A profanat o cruce? spuse, v dit îngrozit .ă ăŞi a aruncat buc ile în praf, ad ug Igurashi. Se laud , Alte .ăţ ă ă ă ţă

Dac povestea asta cu satul îl dezonoreaz , cum poate sta aici cîndă ăOrsn-san l-â dezonorat atit de mult urinînd pe el?

Cum? îmi cer iertare, Alte , repet Mariko, dar iar şi nuţă ă ă

în eleg.ţ Yabu îi spuse lui Omi:- Explic -i.ăOmi se supuse. Ea era dezgustat de ce i se spunea dar nu o ar t .ă ă ă- Dup astaă Anjin-san a fost pe deplin supu;, Mariko-san, sfîrşi

Omi. F r arme va fi întotdeauna supus.ă ă Yabu sorbi pu inţ sake.- Spune-i aşa, Mariko-5a«: Sinuciderea nu intr în obiceiurileă

barbarilor. Este împotriva Dumnezeului s u creştin. Atunci cum seăpoate sinucide?

Mariko traduse. Yabu îl urm rea cu aten ie pe Blackthorne în timp ce acesta r spundea.ă ţ ăAnjin-.swj îşi cere iertare cu mare umilin , dar spune c obiceiţă ă

jau nu, Dumnezeu sau nu, aceast ruşine e prea mare ca s fieă ă îndurat . Spune c se afl în Japonia, c -iă ă ă ă hatamoto şi c are dreptulă"s tr iasc dup legile noastre. Mîinile ei tremurau. Aşa a zis, Yaă ă ă ă bu-san. Dreptul de a tr i dup obiceiurile noastre, dup legea noastr .ă ă ă ă

Barbarii n-au nici un drept!

Seniorul Toranaga l-a f cută hatamoto. Asta-i d dreptul,ă nehlO adiere atinse panouriie-j/jo/Y f cîndu-le s zdr ng ne.ă ă ă ă

Cum poate s se sinucid ? Ei? întreab -î.ă ă ăBlackthorne îşi scoase sabia scurt cu vîrful ascu it ca un ac şi o aşez încet peă ţ ă tatamx cu

vîrful spre el. Igurashi spuse simplu:- E o înşel ciune! Cine a auzif vreodat de uri barbar care s seă ă ă

poarte ca o persoan civilizat ?ă ă Yabu se încrunt şi inima-i îşi încetini Mt ile din cauza emo iei.ă ă ţ559

- E un om curajos, Igurashi-sa/i. Nu-i nici o îndoial în privin aă ţ

asta. Şi ciudat. Dar asta? Yabu vroia s vad gestul, s cînt reasc t ria barbarului, s -l vad cum se cufund înă ă ă ă ă ă ă ă ă moarte, s tr iasc cu el extazul trecerii în nefiin . Cu un efort opri valul crescînd al proprieiă ă ă ţă pl ceri.ă

Ce m sf tuieşti, Omi-san? întreb r guşit.ă ă ă ăAlte , a i spus satului: "Dac Anjin-san nu înva mul umitor."ţă ţ ă ţă ţ

V sf tuiesc s face i o uşoar concesie. Spune i-i c oricît va înv aă ă ă ţ ă ţ ă ăţ în urm toarele cinci luni va fi socotit "mul umitor", dar el trebuie înă ţschimb s jure pe Dumnezeul lui c n-o s dezv luie asta satului.ă ă ă ă

Dar el nu e creştin! Cum o s -l lege juramîntul sta?ă ăCred c este un anume fel de creştin, Alte . E împotrivaă ţă

Sutanelor Negre şi asta-i important. Cred c dac jur pe Dumnezeulă ă ălui e destul. Şi va trebui de asemenea s jure în numele Dumnezeuluiăs u c se va d rui pe deplin înv turii şi slujirii Alte ei voastre. Pentruă ă ă ăţă ţc este deştept va înv a foarte mult în cinci luni. Aşa, onoarea voastră ăţ ă

este salvat , a lui - dac exist - e de asemenea salvat . Nu pierde iă ă ă ă ţnimic, ciştiga i totul. Foarte important e c îi ciştiga i supunerea prinţ ă ţpropria lui voin .ţă

Crezi c o s se omoare?ă ăDa.Mariko-san? Yabu-scn, îmi pare r u, nu pot s v sf tuiesc. Cu cîteva ore înă ă ă ă

urm aş fi spus nu, nu are s se sinucid . Acum nu ştiu. E... De cîndă ă ăa venit dup elă Ottâ-san în seara asta e... altfel.

Igurashi-sa/j?



Dac da i înapoi acum şi e doar o p c leal o s încerce mereuă ţ ă ă ă ăacelaşi lucru. E şiret ca o vulpe-fcami. Am v zut cu to ii cît de şiret,ă ţnehl într-o zi tot va trebui s spune i "nu", Alte . V sf tuiesc s-oă ţ ţă ă ăface i acum. Se laud .ţ ă

Omi se aplec înainte şi cl tin din cap.ă ă ă- Alte , v rog s m ierta i, dar trebuie s repet c dac spune iţă ă ă ă ţ ă ă ă ţ

"nu", risca i o mare pierdere. Dac se laud - şi poate foarte bine sţ ă ă ă

fie aşa - atunci, mîndru cum e, se va umple de ur la aceast nouă ă ăumilire şi n-o s v ajute din toate puterile lui, aşa cum ave i nevoie.ă ă ţA cerut o favoare ca hatamoto şi are dreptul s-o fac - el spune c vreaă ă

560

str iasc , din propria lui voin , dup datinile noastre. Nu-i asta un pas uriaş înainte,ă ă ă ţă ă

Alte ? V sf tuiesc s fi i prev z tor. Folosi i-l în avantajul vostru.ţă ă ă ă ţ ă ă ţ- Aşa şi am de gînd, spuse Yabu moroc nos.ă

Igurashi spuse:- Da, e pre ios şi da, am nevoie de ştiin a lui. Dar trebuie st pînitţ ţ ă

şi ai spus asta de multe ori, Omi-san. E barbar, asta e de fapt. O, ştiuc esteă hatatnoto ast zi şi da, poate s poarte cele dou s bii de acumă ă ă ă înainte. Dar asta nu-l face samurai. Nu-i samurai şi nu va finiciodat .ă

Mariko ştia c dintre to i ea ar fi trebuit s -l în eleag cel mai bine, dar nu putea. Cînd îlă ţ ă ţ ă în elegea, cînd devenea de neîn eles. O clip îi pl cea, în urm toarea îl ura. De ce?ţ ţ ă ă ă

Blackthorne privea r scolit în dep rtare. Pe fruntea lui erau pic turi de sudoare. Din cauzaă ă ă fricii? se gîndi Yabu. Fric , c înşel ciunea va fi dezv luit ? încearc s ne înşele?ă ă ă ă ă ă ă

-Mariko-san.Da, Alte .ţăSpune-i... Yabu îşi sim i dintr-o dat gura uscat şi o durere înţ ă ă

piept. Spune-i lui Anjin-san c nu-mi schimb hot rîrea.ă ăAlte , v rog s m ierta i, dar st rui s -l asculta i sfatul luiţă ă ă ă ţ ă ă ţ

Omi-san. Yabu nu avea ochi decît pentru Blackthorne. O ven de pe frunte îi palpita.ă- Anjin-san spune c e hot rît. Aşa s fie. Hai s vedem dac eă ă ă ă ă

barbar sau hatatnoto.Vocea lui Mariko abia se auzea.- Anjin-san, Yabu-san spune c hot rîrea r mîne neschimbat ,ă ă ă ă

îmi pare r u.ă

Blackthorne auzi cuvintele, dar acestea nu-l tulburar . Se sim ea mai puternic şi maiă ţ liniştit ca oricînd şi-n stare de a în elege via a mai deplin decît fusese vreodat .ţ ţ ăAşteptînd, nu-i ascultase şi nu- i privise. Hot rirea fusese luat .ă ăRestul îl l sase în mîinile Domnului. Se închisese în el ascultînd mereuăŞi mereu aceleaşi cuvinte, aceleaşi care îi deschiseser ochă ii spre lumeae aici şi care fuseser cu siguran trimise de Dumnezeu prin mij-ă ţă561Ilocirea lui Mariko. "Exist o cale uşoar : mori. Ca s supravie uieşti aici, trebuie s tr ieştiă ă ă ţ ă ă

dup datin noastr ."ă ă ă- Hot rîrea r mîne neschimbat .ă ă ă

Deci acum trebuie s mor.ăAr trebui s -mi fie team , dar nu-mi e.ă ăDe ce?Nu ştiu. Ştiu doar c odat am hot rît c singura cale de a tr i aici ca un b rbat este s oă ă ă ă ă ă ă

faci dup obiceiurile lor. S rişti moartea, s mori - da, chiar s mori, poate - şi c dintr-o dată ă ă ă ă ă teama de moarte disp ruse. "Via a şi moartea sînt acelaşi lucru. Lasă ţ ă karma s fieă karma."

Nu mi-e team s mor.ă ăDincolo de panouril -shoji începuse s cad o ploaie bund . îa cobori privirea asupraă ă ă

pumnalului.Am avut o via frumoas , gîndi.ţă ă îşi ridic privirea c tre Yabu.ă ă- Wakarimasu, spuse limpede şi deşi ştia c buzele lui alc tuiseră ă ă

cuvîntul, era c şi cum altcineva l-ar fi rostit.ăNu se mişca nimeni. îşi privi mîna dreapt ridicînd pumnalul. Apoi şi sting apuc minerulă ă ă



iar lama îndreptat spre inima lui nu tremura. Acum nu auzea decît sunetul vie ii sale din ce înă ţ ce mai puternic, din ce în ce mai tare pîn cînd nu-l mai putu îndura. Sufletul lui strig chemîndă ă t cerea veşnic .ă ă

Strig tul îi trezi reflexele. Mîinile împinser pumnalul f r şov ial c tre int .ă ă ă ă ă ă ă ţ ăOmi se preg tise s -l opreasc dar nu se aşteptase la o lovitur atît de brusc şi deă ă ă ă ă

s lbatic . Şi cînd apuc lama cu mîna sting şi garda cu dreapta, sim i durerea s getîndu-l şiă ă ă ă ţ ă sîngele îşnind. Se împotrivea cu toat puterea loviturii, dar-încet, încet era înfrînt. Apoiţ ă

Igurashi îi s ri în ajutor. împreun oprir lovitura şi îndep rtar pumnalul. O dîr sub ire deă ă ă ă ă ă ţ sînge se prelingea din pielea lui Blackthorne, deasupra inimii unde patru:.se s? vîrfulpumnalului. Mariko şi Yabu nu se mişcaser .ă

Yabu rosti:562- Spune-i, spune-i c oricît va înv a va fi deajuns,ă ăţ Maiiko-san.

porunceşte-i... nu, roag -l. Roag -l peă ă An}in-san s jure aşa cum aăspus Omi. Totul aşa cum a spus Omi-san.

Blackthorne revenea încet din moarte. Se uit la ei şi la pumnal de la o distan enorm ,ă ţă ă f r s în eleag . Apoi şuvoiul vie ii îl inund din nou dar el nu putea în elege înc pe deplin,ă ă ă ţ ă ţ ă ţ ă crezîndu-se înc mort, şi nu viu.ă

- Anjin-san! Anjin-^an! îi v zu buzele mişcîndu-se şi auzi cuvintele, dar toate sim urile lui erau îndreptate asupraă ţ

ploii şi brizei.- Da... Vocea-i suna înc foarte departe dar sim i mirosul ploiiă ţ

şi auzi pic turile şi sim ea gustul s rat al m rii în aer.ă ţ ă ă Tr iesc, îşi spuse, minunîndu-se. Tr iesc şi afar plou cu adev rat şi vîntul este adev rată ă ă ă ă ă

şi bate din nord. Mai este şi un vas adev rat, cu j ratec adev rat şi dac ridic ceaşca, va aveaă ă ă ă cu adev rat lichid în ea şi va avea gust. Nu sînt mort. Tr iesc!ă ă

Ceilal i şedeau t cu i aşteptînd r bd tori, binevoitori, spre a-i cinsti curajul. Nimeni înţ ă ţ ă ă Japonia nu mai v zuse vreodat ce v zuser ei. Fiecare se întreba în sinea-i: "ce va faceă ă ă ă Anjin-san acum? Va fi în stare s se ridice singur şi s plece? Sau voin a îl va p r si? Cum m-aş,ă ă ţ ă ă purta eu în locul lui?"

Un slujitor aduse t cut un bandaj şi leg mina lui Omi, acolo unde lama t iase adînc,ă ă ă oprind şuvoiul de sînge. Totul era încremenit. Din cînd în cînd Mariko îi rostea numele în şoaptă în timp ce ceilal i sorbeauţ cha sau saM, cîte o pic tur , savurînd aşteptarea, priveliştea şiă ă amintirile.

Pentru Blackthorne aceast nevia p ru s dureze o veşnicie. Apoi ochii s i putur să ţă ă ă ă ă ă z reasc şi urechile s aud .ă ă ă ă

Anjin-Mwi!Hai? r spunse mai obosit decît îşi putea aduce aminte c fuseseă ăvreodat . Mariko repet ce spusese Omi, ca şi cum ar fi venit dină ăpartea lui Yabu. Trebui s o spun de cîteva ori înainte de a fi sigură ă ă^ el în elesese totul limpede. Blackthorne îşi adun ultimele puteri,ţ ăgustînd bucuria victoriei.

563Cuvîntul meu e deajuns, şi al lui e deajuns. Chiar şi aşa jur pe

Dumnezeu aşa cum îşi doreşte. Da, aşa cum Yabu-san va jura pe*Dumnezeul lui s -şi in partea lui de învoial .ă ţ ă ă

Senior Yabu spune da. Jur pe Buddha.ăBlackthorne jur aşa cum dorise Yabu şi accept pu ină ă ţ cha. Niciodat nu i se p ruse atîtă ă

de bun. Ceaşca p rea foarte grea şi el nu o putu ine prea mult timp în mîn .ă ţ ăPloaia e minunat nu-i aşa? spuse, privind pic turile de ploaieă ă

sp rgîndu-se şi disp rînd, uluit de claritatea nem surat a vederii sale.ă ă ă ă

Da, îi r spunse ea blînd, ştiind c sim urile lui erau pe o culmeă ă ţpe care n-o putea atinge decît cel ce pornea de bun voie înă întîmpinarea mor ii şi, printr-o necunoscutţ ă karma, se reîntorceamiraculos înapoi. De ce nu te odihneşti acum, Anjin-san? Seniorul Yabu î i mul umeşte şi spune c mîine ve i sta de vorb mai mult. Arţ ţ ă ţ ătrebui s te odihneşti acum.ă

Da, mul umesc. Ar fi minunat.ţCrezi c po i s te ii pe piciare?ă ţ ă ţDa. Cred c da.ă- Yabu-san întreab dac ai dori un palanchin.ă ă



Blackthorne cuget un timp. în cele din urm hot rî c un samuraiă ă ă ăaf*merge, ar încerca s mearg .ă ă- Nu, mul umesc, spuse, deşi şi-ar fi dorit mult s poat sta întins,ţ ă ă

s fie dus înapoi, s in ochii închişi şi s adoarm într-o clip . înă ă ţ ă ă ă ăacelaşi timp ştia c îi era înc fric s adoarm ca nu cumva acesta să ă ă ă ă ăfie visul de dup moarte şi pumnalul s nu fie acolo, pe saltea, ci încă ă ă împlîntat în el, cel adev rat şi acesta s fie iadul sau începutulă ă

iadului. încet, ridic pumnalul şi îl cercet , încîntat de atingerea unui lucruă ă real, îl puse la loc înteac , fiecare mişcare cerîndu-i mult timp.ă

îmi cer iertare c sînt atît de încet, murmur .ă ăNu trebuie s - i ceri iertare,ă ţ Anjin-san. în noaptea aceasta eşti

ren scut. Aceasta este alt via , o via nou , spuse Mafiko mîndr ,ă ă ţă ţă ă ăplin de respect pentru el. Nu le este dat multora s se întoarc . N-aiă ă ăde ce s - i ceri iertare, ştim c - i cere mult t rie, celor mai mul i nuă ţ ă ţ ă ă ţ

564le r mîne destul putere dup aceea, nici m car s se ridice. Pot s teă ă ă ă ă ăajut?

rNu, nu, mul umesc.ţ

- Nu-i nici o ruşine s fi ajutat. Aş fi onorat s -mi îng dui s teă ă ă ă ăajut.- Mul umesc, dar eu... eu vreau s -ncerc, mai întîi.ţ ăDar nu se putu ridica imediat. Trebui sa se ajute cu mîinile, s se ridicejnai întîi înă

genunchi şi apoi trebui s se opreasc ca s -şi mai adune puterile. Mai apoi se ridică ă ă ă cl tinîndu-se şi aproape se pr buşi. Se cl tin , (Jar nu se pr buşi.ă ă ă ă ă

Yabu se înclin . Şi Mariko şi Omi, şi Igurashi. Primii paşi Black-thorne îi f cu împleticindu-ă ăse ca beat. îmbr işa un stîlp şi se inu de el un timp. Apoi porni din nou. Se poticnea, darăţ ţ înainta singur, ca un b rbat. inea o min pe sabia cea lung din brîu şi capul sus.ă Ţ ă ă

, ** *

Yabu r sufla adînc şi b u însetată ă saki. Cînd putu s vorbeasc îi spuse lui Mariko:ă ă Te rog du-te dup el. Vezi s ajung teaf r acas .ă ă ă ă ăDa, Alte .ţăDup ce ea plec , Yabu se întoarse c tre Igurashi:ă ă ă Tu, gunoi nerod ce eşti! Pe dat Igurashi îşi lipi fruntea deă

rogojin în semn de c in . Se laud , spuneai, «e/z? Prostia ta era să ă ţă ă ă

m coste o comoar f r pre .ă ă ă ă ţDa, Alte . Ave i dreptate, Alte . V rog l sa i-m s -mi punţă ţ ţă ă ă ţ ă ăcap t vie ii de îndat .ă ţ ă

Asta ar fi prea bine pentru tine. Du-te şi tr ieşte în grajduri pînă ătrimit dup tine. Dormi cu dobitoacele. Ai un cap de dobitoc.ă

Da, Alte . îmi cer iertare, Alte .ţă ţă- Ieşi afar !ă Oxai-san va comanda de acum puşcaşii. Ieşi afar !ă

Lumin rile pîlpîir şi sfîrîir . Una'dintre slujnice v rs o pic tură ă ă ă ă ă ăneînsemnat deă sakâ pe m su a l cuit din fa a lui Yabu şi el o cert "Kielung. Ceilal iă ţ ă ă ţ ă ţ

cerur îndat iertare. Le îng dui s -l îmbuneze şiă ă ă ă s -i mai toarne vin.ă- Laud ! Laud , a spus! Nerodul! De ce am atî ia proşti în jurulă ă ţmeu?°mi şedea t cut, hohotind de rîs în sinea sa.ă565- Dar tu nu eşti prost, Omi-san. Sfaturile tale sînt pre ioase.ţ

Feuda ta se dubleaz începînd de ast zi. Şase mii deă ă koku pentru anulviitor. Iei treizeci de ri în jurul satului Anjiro ca feud .ă

Omi se înclin pîn atinse salteaua. Yabu merit s moar , gîndi dispre uitor, e atît deă ă ă ă ă ţ uşor de dus de nas.

Nu merit nimic, alte . Nu mi-am f cut decît datoria.ţă ăDa. Dar orice st pîn trebuie s r spl teasc credin a şi seră ă ă ă ă ţ

viciile. Yabu purta sabia Yoshimoto în noaptea aceasta. îi f cea mareăpl cere s o ating .ă ă ă

Suzu, strig dup una dintre slujnice. Trimite-l pe Zukimotoă ăaici.



Cit de curînd va începe r zboiul? întreb Omi.ă ăAnul aceasta. Poate c o s ai şase luni, poate nu. De ce?ă ăPoate c doamna Mariko ar trebui s stea mai mult de treiziie,ă ă

s v ajute.ă ăEi? De ce?Ea este gura lui Anjin-san. într-o jum tate de lun cu ea, eiă ă

poate s preg teasc dou zeci de oameni, care pot s preg teasc oă ă ă ă ă ă ă

sut , care s preg teasc restul. Şi-atunci, dac tr ieşte sau moare nuă ă ă ă ă ămai are importan .ţăDe ce s moar ?ă ă

Va trebui s -l înfrunta i peă ţ Anjin-san din nou, Alte , maiţădevreme sau mai tîrziu. Rezultatul va putea fi diferit data viitoare, cineştie? S- ar putea s dori i s moar . Amîndoi b rba ii ştiau, aşa cumă ţ ă ă ă ţştiau şi Mariko şi Igurashi, c pentru Yabu un jur mînt în numele unuiă ăzeu era f r sens şi desigur nu avea de gînd s -şi in nici o promisiune.ă ă ă ţ ăPoate c va trebui s -l şi for a i pu in. Odat ce ave i informa iile, iaă ă ţ ţ ţ ă ţ ţce mai foloseşte învelişul?

La nimic. Trebuie s înv a i strategia de r zboi a barbarilor, dar trebuieă ăţ ţ ă

s o face i foarte repede. Seniorul Toranaga poate s trimit dup el,ă ţ ă ă ăaşa c trebuie s p stra i aici femeia cit de mult cu putin . O jum tateă ă ă ţ ţă ăde lun ar trebui s ajung ca s -i stoarce i din cap tot ce ştie, acumă ă ă ă ţc promis s depun tot efortul. Va trebui s face i încerc ri, să ă ă ă ă ţ ă ăadapta i metodele lor la felul nostru de a lupta. Da, asta ar lua celţpu in o jum tate de lun ,ţ ă ă nehi

566-ŞiToranaga-ja«?Se va învoi, dac i se înf işeaz lucrurile cum trebuie, alte .ă ăţ ă ţă

Trebuie. N-are de ales. Armele sînt ale lui în aceeaşi m sur ca şi aleă ăvoastre şi prezenta ei neîntrerupt aici e pre ioas şi în alte chipuri.ă ţ ă

Da, spuse Yabu cu mul umire, c ci gîndul de a o ine ca ostaticţ ă ţ ă îi trecuse şi lui prin minte, pe corabie, cînd pl nuise s -l ofere peă ă Toranaga lui Ishido. Toda Mariko trebuie s fie ap rat . Ar fi r uă ă ă ădac ea ar c dea pe mîini r uvoitoare.ă ă ă

Da. Şi poate ea ar putea fi mijlocul de a-i avea în mîn peă

Hiro-matsu, Buntaro şi întregul lor clan. Poate chiar pe Toranaga.Vei alc tui mesajul în privin a ei.ă ţMama mea a aflat veşti de la Yedo, ieri, Alte . M-a rugat sţă ă

v spun c doamna Genjiko i-a înf işat lui Toranaga primul s uă ă ăţ ănepot, spuse Omi ca din întîmplare. •♦

Yabu deveni imediat atent. Nepotul lui Toranaga? Ar putea fi Toranaga strîns cu uşafolosind copilul? Nepotul continu dinastia Toranaga,ă nehl Cum îl pot avea ca ostatec?

Şi Ochiba? Doamna Ochiba? întreb .ăEa a p r sit Yedo cu toat suita cu trei zile în urm . Acumă ă ă ă

trebuie s fie în siguran pe p mînturile seniorului Ishido.ă ţă ă Yabu se gîndi la/)chiba şi la sora ei, Genjiko. Atît de deosebite! Ochiba, plin de via ,ă ţă

frumoas , şireat , neobosit , cea mai dorit femeie din împ r ie şi mama Moştenitorului.ă ă ă ă ă ăţ Genjiko, sora ei mai mic , t cut , închis , cu fa a plat şi ştears , de o cruzime ajunsă ă ă ă ţ ă ă ă legendar chiar şi acum, moştenit de la mama ei, care fusese una dintre surorile lui Goroda.ă ă Cele dou surori se iubeau una pe cealalalt , dar Ochiba îl ura pe Toranaga şi stirpea lui, la felă ă

de mult cum lui Genjiko îi era scîrb de Taiko şi de Yaemon, fiul s u. A fost într-adev r Taikoă ă ă tat l fiului lui Ochiba? se întreb Yabu din nou aşa cum f ceau to iă ă ă ţ daimyo în sinea lor de anide zile. Ce n-aş da s ştiu r spunsul la întrebarea asta! Ce n-aş da s o am peă ă ă femeia asta!

- Acum c doamna Ochiba nu mai este ostatec în Yedo, asta ară ăputea s fie şi bine şi r u, spuse Yabu, iscoditor.ă ă

- Bine, numai bine. Acum Ishido şi Toranaga trebuie s seă"urunte cît de curînd. Omi anume nu al turaseă sama celor douănume. Doamna Mariko trebuie s r mîn pentru siguran a voastr .ă ă ă ţ ă

567- Ai grij de asta. întocmeşte misiva şi trimite-o lui Toranaga.ă



Suzu, slujnica, cioc ni discret şi deschise uşa. Zukimotoăp trunse în camer .ă ă- Alte ?ţă- Unde sînt toate darurile pe care le-am poruncit s fieă

cump rate la Mishima pentruă Omi-san? în magazie, st pine. Aici este lista. Cei doi cai pot fi aleşi dină

grajduri. Dori i s fac asta acum?ţ ă

Nu. Omi-san o s -i aleag mîine. Yabu îşi arunc ochii pe listaă ă ă întocmit cu grij . Dou zeci de chimonouri calitatea a doua, două ă ă ăs bii, o armur complet , reparat , dar în stare bun , doi cai, armeă ă ă ă ăpentru o sut de samurai - o sabie, coif, pieptar, arc, dou zeci de s ge iă ă ă ţşi suli pentru fiecare om. Cea mai bun calitate. Valoare total :ţă ă ăpatru sute şi dpu zeci şi şase deă koku. De asemeni piatra numită"Piatra care aşteapt ", valoare: nepre uit .ă ţ ă

A, da, spuse mai bine dispus, amintindu-şi acea noapte. Piatrape care am g sit-o în Kyushu. Vroiai s -i spui "Barbarul care aşteapt ",ă ă ănu-i aşa?

Da, Alte , dac înc v face pl cere, spuse Omi. Dar a i puteaţă ă ă ă ă ţs - mi face i mîine cinstea de a hot rî unde ar trebui pus în gr din ?ă ţ ă ă ă ăNu cred c exist un loc îndeajuns de bun.ă ă

r Mîine o s hot r sc, da.ă ă ă Yabu îşi l s gîndurile s z boveasc asupra pietrei şi asupra acelor zile îndep rtate cîndă ă ă ă ă ă

se g sea al turi de prea cinstitul s u st pîn, Taiko, şi în cele din urm asupra nop ii cu ipete.ă ă ă ă ă ţ ţ Melancolia îi cuprinse sufletul. Via a este atît de scurt şi trist şi crud , cuget . O privi peţ ă ă ă ă Suzu. Slujnica zîmbi cu sfial . Avea fa a oval era sub ire şi foarte delicat ca şi celelalte dou .ă ţ ă ţ ă ă Toate trei fuseser aduse cu litiera de pe domeniul s u din Mishima. în noaptea aceasta toateă ă erau descul e cu chimonourile din cea mai bun m tase şi pielea foarte alb . Curios c b ie iiţ ă ă ă ă ă ţ pot fi atît de gra ioşi, cuget . în multe privin e mai feminini, mai senzuali decît fetele. Apoiţ ă ţ b g de seam pe Zukimoto.ă ă ă

Ce mai aştep i, ei? Ieşi afar !ţ ăDa, Alte . Mi-a i cerut s v reamintesc de taxe, Alte .ţă ţ ă ă ţă568Zukimoto îşi s lt pîntecul obez şi asudat şi se gr bi uşurat să ă ă ăias .ăOmi-san. Vei dubla toate d rile de îndat , spuse Yabu.ă ăDa, Alte .ţă

rani murdari! Nu muncesc îndeajuns de mult.Sînt leneşi cuŢăto ii. Le ap r drumurile de bandi i, m rile, îi ocîrmuiesc cu-n elep-ţ ă ţ ă ţciune şi ei ce fac? îşi petrec zilei bînd cha şi sake şi mîncînd orez. Avenit vremea ca ranii mei s -şi cunoasc îndatoririle.ţă ă ă

Da, Alte , spuse Omi.ţăApoi Yabu se reîntoarse la subiectul care nu-i d dea pace. . - Anjin-.yart m-a uimit înă

seara aceasta! Pe tine nu?O, da. într-adev r, alte . Mai mult decît pe domnia-voastr .ă ţă ă

Dar a i fost în elept s -l l sa i în voia lui.ţ ţ ă ă ţVrei s spui c Igurashi a avut dreptate?ă ăMai degrab v admir în elepciunea, Alte . Ar fi trebuit să ă ţ ţă ă

spune i nu pdat şi-odat . Cred c a fost foarte în elept s-o spune iţ ă ă ă ţ ţacum, în noaptea'asta.

Am crezut c-o s se omoare. Da. M bucur c-ai fost preg tit.ă ă ăHot rîsem c trebuie s fi preg tit. Anjin-5Wî e un om extraordinară ă ă ă

pentru un barbar, neh? P cat c -i barbar şi atît de naiv.ă ă-Da. Yabu c sc . Acceptă ă ă sake de la Suzu.- O jum tate de lun , zici?ă ă Maiiko-san ar trebui s stea m cară ă

atît, Omi-san. Apoi am s hot r sc soarta ei şi-a lui. Va trebui să ă ă ăprimeasc o alt lec ie cit de curînd. Rîse, ar tîndu-şi din ii strica i.ă ă ţ ă ţ ţDacă Anjin-san ne-nva pe noi, trebuie s -l înv m şi noi pe el,ţă ă ăţă neh ?Ar trebui s i se arate cum se faceă seppuku corect. Asta ar meritaprivit, neh? Ai grij de asta. Da. Cred c zilele barbarului sîntă ănum rate.ă



569CAPITOLUL 32

Dou sprezece zile mai tîrziu, dup -amiaza, sosi un curier din Osaka. îl înso ea o escort deă ă ţ ă zece samurai c l ri. Caii lor erau numai spume şi aproape mor i de oboseal . Stegule ele de laă ă ţ ă ţ cap tul suli elor purtau însemnele atotputernicului Consiliu al Regen ilor. Era c vremeă ţ ţ

în buşitoare, închis şi umed .ă ă ăCurierul era un samurai de rang înalt, slab, cu tr s turi aspre. unul dintre locotenen ii luiă ă ţ Ishido. îl chema Nebara Jozen şi era cunoscut pentru cruzimea lui. Chimonoul s u gri, deă uniform , era zdren uit şi p tat de noroi, iar ochii roşii de oboseal . Refuz mîncarea şi b uturaă ţ ă ă ă ă şi ceru nepoliticos s fie primit deîndat de Yabu.ă ă

- lart -miînf işarea, Yabu-wm, dar treburile mele sînt grabnice,ă ăţspuse. Da, î i cer iertare. St pînul meu întreab , mai întîi, de ceţ ă ăpreg teşti solda ii lui Toranaga împreun cu ai t i şi apoi de ce facă ţ ă ăinstruc ie cu atîtea puşti?ţ

Yabu se înroşise din cauza neobr z rii celuilalt, dar se st pîni, ştiind c Jozen trebuia să ă ă ă ă aibe instruc iuni am nun ite şi c o astfel de lips de bun -cuviin tr da inten iile unei discu iiţ ă ţ ă ă ă ţă ă ţ ţ de pe pozi ii de for . Şi de asemenea era tare neliniştit c din nou cineva dintre cei dinţ ţă ă preajma sa l sase s -i scape cîte ceva.ă ă

- Eşti prea-binevenit, Jozen-san. Po i s -l încredin ezi peţ ă ţst pînul dumitale c întotdeauna interesele sale au fost aproape deă ăinima mea, puse cu o curtenie care nu p c lea pe niciunul dintre ceiă ăde fa . Se aflau pe veranda fort re ei. Omi se g sea chiar în spateleţă ă ţ ălui Yabu. Igurashi, care fusese iertat de cîteva zile, era mai aproapede Jozen, iar în jurul lor erau g rzile personale.ă

- Ce altceva mai spune st pînul domniei tale?ă Jozen r spunse:ă

- St pînul meu va fi bucuros s aud c îi împ rt şeşti interesele.ă ă ă ă ă ăAcum, despre puşti şi instruc ie: st pînul meu ar vrea s ştie de ce fiulţ ă ălui Toranaga, Naga, este loc iitor la comand ? Loc iitor la comandaţ ă ţa ce? Ce-i atît de important ca fiul lui Toranaga trebuie s se afle aici,ă întreab politicos generalul Ishido. Acest lucru îl intereseaz . Da. Totă ăceea ce fac alia ii lui îl intereseaz : De ce. de pild , i s-a încredin atţ ă ă ţbarbarului, dup cîte se pare, comanda instruc iei? Instruc ia cui? Da,ă ţ ţYabu-sama, şi asta este de asemenea foarte interesant.

570 Jozen îşi aşez s biile mai comod, bucuros c spatele îi era ap rat de oamenii s i. Apoi:ă ă ă ă ă- Consiliul Regen ilor se întîlneşte din nou în prima zi cu lunţ ă

nou . în dou zeci de zile. Eşti invitat oficial la Osaka s - i reînnoieştiă ă ă ţ jur mîntul de credin .ă ţă

Yabu sim i un nod în stomac.ţAm în eles cţ ă Toranaga-sama şi-a dat demisia.Şi-a dat, Yabu-sama, într-adev r, dar seniorul Ito Teruzumi îiă

ia locul. St pînul meu va fi noul preşedinte al regen ilor.ă ţ Yabu fu cuprins de spaim . Toranaga spusese c cei patru regen i nu se vor în elegeă ă ţ ţ

niciodat asupra celui de-al cincilea. Ito Teruzumi era ună daimyo neînsemnat din provinciaNegato, în vestul insulei Honshu, dar familia sa era str veche, descendent din linia Fujimoto,ă ă aşa c putea fi acceptat ca regent, deşi era un om neispr vit, efeminat şi uşor de dus de nas.ă ă

Voi fi onorat s primesc invita ia, spuse Yabu, încercînd să ţ ăcîştige timp ca s poat chibzui.ă ă

St pînul meu s-a gîndit c s-ar putea s vrei s pleci deîndat .ă ă ă ă ăAtunci ai putea fi la Osaka pentru întîlnirea oficial . Mi-a poruncităs - i spun c to iă ţ ă ţ daimyo primesc aceeaşi invita ie. Acum. Aşa vor aveaţcu to ii prilejul s fie acolo la timp în cea de-a dou zeci şi una zi. Pentruţ ă ăa cinsti întîlnirea, Maiestatea Sa Imperial , împ ratul Go-Nijo, aă ă încuviin at o ceremonie a privitului florilor. Jozen îi întinse un sulţoficial.

Acesta nu poart sigiliul Consiliului Regen ilor.ă ţSt pînul meu a f cut invita ia acum, ştiind c , ca vasal credină ă ţ ă

cios al r posatului Taiko, ca vasal credincios al lui Yaemon, fiul şiă



moştenitorul s u şi ocîrmuitorul de drept al imperiului, cînd va aveaăvîrsta pbtrivit , vei în elege c noul Consiliu va încuviin a, de bună ţ ă ţ ăseam , fapta luă i. Neh?

- Va fi cu siguran o onoare s asist la adunarea oficial .ţă ă ă Yabu se lupta s nu îase gîndurile s i se citeasc pe fa .ă ă ă ţă

- Bine, spuse Jozen. Scoase un alt sul, îl desf şur şi-l ridic .ă ă ăAceasta este o copie a scrisorii de numire a seniorului Ito, recunos-cu

ta, semnat şi confirmat de ceilal i regen i. Seniorii Ishido,ă ă ţ ţKi Onoshi şi Sugiyama.571

r572 ern .ă

573

Nu-mi dau seama dac ai înnebunit, sau ce? spuse neajutorată Yabu. î i dai seama ce-ai spus acum?ţ

Alte , v implor, fi i r bd tor cu mine. Anjin- a« v-a datţă ă ţ ă ă

cunoştin e de nepre uit,ţ ţ nehi Mai mult decît am visat vreodat c-ar fiăputin . Acum şi Toranaga ştie asta, din rapoartele voastre şi probabilţădin rapoartele personale ale lui Naga-san. Dac putem cîştigaă îndeajuns de mult timp, cele cinci sute de puşti ale noastre şi celelaltetrei sute v vor da suficient putere în înfruntare, dar numai o dat .ă ă ăCînd duşmanul, oricine ar fi, va vedea felul în care folosi i oamenii şiţarmele de foc, va înv a repede. Dar va fi pierdut aceast primăţ ă ăb t lie. Dac este cea potrivit , ea îi va aduce lui Toranaga victoriaă ă ă ădeplin .ă

Ishido nu are nevoie de nici o b t lie. în dou zeci de zile el areă ă ămandatul împ ratului.ă

Ishido e un ran. Este fiul unui ran, un mincinos, şi-şiţă ţăp r seşte tovar şii în lupt .ă ă ă ă

Yabu se holb la Omi, împurpurat la fa .ă ţă

Tu ştii ce vorbeşti?Asta-i ceea ce a f cut în Coreea. Am fost acolo, am v zut-o,ă ătat l meu a v zut-o. Ishido ne-a p r sită ă ă ă într-adey r,ă pe noi şi peBuntaro-san, şi ne-a l sat s ne croim singuri drum printre duşmani.ă ăE doar un ran viclean - cîinele lui Taiko, de bun seam . Nu po i sţă ă ă ţ ăai încredere în rani. Dar Toranaga este Minowara. în el te po iţă ţ încrede. V sf tuiesc s ave i în vedere numai interesele luiă ă ă ţ Toranaga.

Yabu îşi cl tin capul neîncrez tor.ă ă ăEşti surd? Nu l-ai auzit pe Nebara Jozen? Ishido a învins.

Consiliul va primi împuternicirea în dou zeci de zile.ăS-ar putea s-o primeasc .ăChiar dac Ito... Dar cum ai putea? Nu-i cu putin .ă ţăDesigur c aş putea încerca, dar n-aş reuşi la timp. Nici unu!ă

dintre noi n-ar putea. Nu în dou zeci de zile. Dar Toranaga ar puteaă

reuşi.Omi ştia c îşi vîrîse capul între f lcile dragonului.ă ă- V rog s mai chibzui i.ă ă ţ574 Yabu îşi şterse fa a cu mîinile. Trupi'l îi era leoarc de sudoare.ţ ă- Dup invita ia asta, dac Consiliul este întrunit şi eu nu sînt deă ţ ă

fa , eu şi întregul meu clan este mort şi tu al turi de noi. Am nevoieţă ăde dou luni, cel pu in, s -mi preg tesc regimentul. Chiar dac i-amă ţ ă ă ăavea preg ti i acum, Toranaga şi cu mine n-am putea niciodat s -iă ţ ă ă învingem pe to i ceilal i. Nu, greşeşti, trebuie s -l sprijin pe Ishido.ţ ţ ă



Omi spuse:Nu trebuie s pleca i la Osaka mai devreme de zece zile,ă ţ

paisprezece dac pleca i în marş for at. Spune i-i de îndat luiă ţ ţ ţ ă Toranaga despre Nebara Jozen. Ve i salva Izu şi casa Kasigi. V rog,ţ ăIshido v va tr da şi v va înghi i: Ikawa Jikkyu este ruda lui,ă ă ă ţ nehl

Şi ce facem cu Jozen? exclam Igurashi. Ei? şi cu puştile, cuătoat strategia, vrea s ştie totul în seara asta.ă ă

Spune i-i am nun it, nu e altceva decît o slug , spuse Omi,ţ ă ţ ă începînd s -i aduc acolo unde vroia el. Ştia c risc totul, dar trebuiaă ă ă ăs încerce s -l fereasc pe Yabu de a i se al tura lui Ishido şi de a n ruiă ă ă ă ăocazia pe care o aveau. Dezv lui i-i toate planurile voastre.ă ţ

Igurashi se împotrivi înfierbîntat.Din clipa în care Jozen afl ce facem noi, o s trimit un mesajă ă ă

seniorului Ishido. E prea important ca s n-o fac . Ishido o s ne fureă ă ăplanul şi sîntem termina i.ţ

O s urm rim mesagerul şi-î ucidem cînd o s ne fie laă ă ă îndemîn .ă

Yabu se înroşi.- Pergamentul acela era semnat de cele mai înalte autorit i dinăţ

tar . To i c l toresc sub protec ia regen ilor. Trebuie s fi nebun să ţ ă ă ţ ţ ă ăsugerezi un asemenea lucru. Asta m-ar scoate în afara legii.

Omi cl tin capul p strîndu-şi siguran a pe chip.ă ă ă ţ- Cred că Yoâoko-satna şi ceilal i au fost prosti i, aşa cum a fostţ ţ

?' în l imea Sa Imperial , de c tre tr d torul Ishido. Trebuie să ţ ă ă ă ă ăap r m puştile, Alte . Trebuie s oprim orice mesager.ă ă ţă ă

'.- T cere! Sfatul t u e o nebunie!ă ăOmi se plec sub şfichiul glasului, dar îşi ridic privirea şi spuse liniştit;ă ă575Atunci, v rog s -mi îng dui i s -mi facă ă ă ţ ă seppuku, Alte . Darţă

mai întîi, v rog, s -mi îng dui i s termin. Nu mi-aş îndeplini datoriaă ă ă ţ ădac n-aş încerca s v ap r. V cer aceast ultim favoare ca un vasală ă ă ă ă ă ăcredincios.

Termin !ă Acum nu exist nici un Consiliu al Regen ilor, aşa c nu există ţ ă ă

nici protec ie legal pentru acest Jozen neobr zat şi prost crescut şiţ ă ăpentru oamenii lui, doar dac nu v pleca i în fa a unui documeniă ă ţ ţ

ilegal din... Era s spun "sl biciune", dar schimb cuvîntul şi-şi p straă ă ă ă ăvocea autoritar . Prea mare încredere, ca şi ceilal i, Alte .ă ţ ţă AcumConsiliul nu exist .ă Ei nu v pot porunci ce s face i, nici vou şi niciă ă ţ ăaltcuiva. Odat numit, da, poate s-o fac , şi atunci va trebui s vă ă ă ăsupune i. Dar acum, cî i dintreţ ţ daimyo se vor supune înainte caporuncile legale s fie date? Doar alia ii lui Ishido,ă ţ nehl Nu sînt Iwari,Mikawa, Totomi şi Sugura, toate domeniile astea, st pînite de rudeleăsale şi alia i pe fa cu el? Documentul sta înseamn r zboi, f rţ ţă ă ă ă ă ă îndoial . Da, dar v implor s îl purta i dup voia voastr , nu a luiă ă ă ţ ă ăIshido. Privi i amenin area asta cu dispre ul pe care îl merit .ţ ţ ţ ă Toranaga n-a fost niciodat înfrînt în lupt . Ishido a fost. Toranagaă ăs-a ferit s se al ture atacului dezastruos al lui Taiko asupra Coreei.ă ăIshido nu. Toranaga sprijin cor biile şi comer ul. Ishido nu.ă ă ţ Toranaga vrea flota barbarului - nu l-a i sf tuit personal? Ishido nu.ţ ăIshido va închide imperiul. Toranaga îl va p stra deschis. Dac cîştig ,ă ă ă

Ishido îi va da lui Ikawa Jikkyu feuda voastr ereditar - Izu. Toranagaă ăv va da toate provinciile lui Jikkyu. Sînte i principalul aliat al luiă ţ Toranaga. Nu va dat sabia lui? Nu va dat conducerea puşcaşilor lui?Nu garanteaz armele puşcaşilor o victorie.pn'rtă surprindere ? Ce va dat în schimb ranul Ishido? Trimite un samuraiţă ronin, lipsit debun -cuviin , cu porunc s v fac de rîs în propria provincie.ă ţă ă ă ă ăEu spun c Toranaga Minowara este singura voastr şans .ă ă ă Trebuie s fi i al turi de el.ă ţ ă

Se înclin şi aştept în t cere. Yabu arunc o privire la Igurâshi.ă ă ă ăEi bine?



Sînt dc-acord cu Omi-san, Alte . Fa a lui Igurâshi oglindeaţă ţ îngrijorarea. Cît despre uciderea mesagerului, credea ar fi periculos,

576e f r întoarcere, Alte . Jozen va trimite cu siguran unul sau doi, mîine. Poate ar puteaă ă ţă ţă

s dispar ucişi de bandi i... se opri în mijlocul frazei. Porumbei c l tori. Erau dou coşuri cu ei,ă ă ţ ă ă ă pe caii de povar ai, lui Jozen.ă

Va trebui s -i otr vim la noapte, spuse Omi.ă ă

Cum? Sînt p zi i cu to ii.ă ţ ţNu ştiu. Dar trebuie s fie îndep rta i sau schilodi i înainte deă ă ţ ţr s ritul soarelui.ă ă

Yabu spuse:Igurashi, trimite oameni s -l urm reasc pe Jozen de-ndat .ă ă ă ă

Vezi dac şi-a trimis vreun porumbel acuma, ast zi!ă ăV sf tuiesc s trimite i t6 i şoimarii noştri cu şoimii c tre est,ă ă ă ţ ţ ă

tot acum, ad ug Omi gr bit.ă ă ăIgurashi spuse:- O s b nuiasc tr darea dac -şi vede p s rile doborîte sauă ă ă ă ă ă ă

schilodit».Omi ridie din umeri.ă Trebuie s fie oprit.ă

Igurashi privi c tre Yabu.ă Yabu încuviin resemnat.ţă

F -o!ăCînd Igurashi se întoarse, spuse:Omi-san, mi-a trecut prin minte un lucru. Multe dintre cele ce

ai spus despre Jikkyu şi seniorul Ishido sînt adev rate. Iar dac neă ăsf tuieşti s facem s dispar mesagerii, de ce s ne mai pierdemă ă ă ă ăvremea cu Jozen? De ce s -i mai spunem ceva? De ce s nu-l ucidemă ădeîndată?

De ce nu, într-adev r? Numai dac nu cumva asta nu îlă ădistreaz peă Yabu-sama. Sînt de acord c planul t u e mai bun,ă ăIgurashi-jcn, spuse Omi.

Amîndoi b rba ii priveau acum la Yabu.ă ţCum pot s in armele ascunse? îi întreb .ă ţ ăUcide i-l pe Jozen dimpreun cu oamenii s i, r spunse Omi.ţ ă ă ăNu-i alt cale?ă

Omi îşi cl tin capul. Igurashi îşi cl tin capul.ă ă ă ă577Poate m-aş putea tocmi cu Ishido, spuse Yabu cutremurat,

încercînd s g seasc o cale de ieşire din capcan . Ai dreptate în ceeaă ă ă ăce priveşte timpul. Am zece zile, paisprezece, în cel mai bun caz. Cums m port cu Jozen şi totuşi s -mi las timp de mişcare?ă ă ă

Ar fi în elept s v preface i c pleca i la Osaka, spuse Omi.ţ ă ă ţ ă ţDar nu e nici un r u s -l informa i de îndat pe Toranaga,ă ă ţ ă neh! Unuldintre porumbeii noştri ar putea ajunge la el înainte de c derea serii.ăPoate. Nu e nici un r u în asta.ă

Igurashi spuse:A i putea s -i spune i seniorului Toranaga despre sosirea luiţ ă ţ

Jozen şi despre întrunirea Consiliului în dou zeci de zile, da. Darădespre cealalt , despre asasinarea seniorului Ito, asta-i prea primejădios ca s fie scris, chiar dac ... Mult prea primejdios,ă ă nehl

Aşa e. Nimic despre Ito. Toranaga trebuie s se gîndeasc laă ăasta el singur. E limpede, nehl

Da, Alte . De neînchipuit, dar limpede.ţăOmi aştepta în t cere, mintea lui c utînd înfrigurat o solu ie. Ochii lui Yabu erau a inti iă ă ă ţ ţ ţ

asupra lui, dar nu-i era team . Sfatul s u fusese s n tos şi oferit doar pentru ap rarea clanului,ă ă ă ă ă familiei şi a lui Yabu, actualul conduc tor al clanului. Hot rîrea sa de a-l înl tura pe Yabu şi aă ă ă schimba conducerea nu-l împiedica s -i dea acestuia un sfat în elept. Şi era preg tit s moar ,ă ţ ă ă ă dac Yabu era atît de prost s nu accepte ceea ce era atît de v dit adev rat, c ci atunci înă ă ă ă ă curînd nu va mai fi nici un clan de condus. Karma.

Yabu se aplec înainte înc nehot rît.ă ă ă



Exist vreo cale de al îndep rta pe Jozen şi oamenii lui, f ră ă ă ăvreun pericol pentru mine, ca s pot r mîne neangajat înc zece zile?ă ă ă

Naga. împinge i-l în curs pe Naga, spuse simplu Omi.ţ ăPe înserat, Blackthorne şi Mariko sosir c l ri la poarta casei sale, urma i de ceilal iă ă ă ţ ţ

c l re i. Amîndoi erau obosi i. Ea c l rea b rb teşte, purtînd pantaloni largi şi o pelerină ă ţ ţ ă ă ă ă ă strîns cu o cing toare. Avea o p l rie cu boruri mari şi m nuşi, ca s-o apere de soare. Chiar şiă ă ă ă ă t r ncile încercau s -şi apere fa a şi mîinile de razele soarelui. Di° timpuri str vechi, cu cît eraă ă ă ţ ă

pielea mai închis , cu atît omul era mai de rînd, cu cît era mai alb , cu atît mai pre uit.ă ă ţ578Servitorii apucar caii de frîie şi-i purtar spre grajd. Black-thorne d du drumul suitei într-ă ă ă

o japonez acceptabil şi o salut pe Fujiko, care-l aştepta mîndr pe verand , ca de obicei.ă ă ă ă ăPot s - i oferă ţ cha, Ani'm-san? spuse ea ceremonios, ca de

obicei.Nu, spuse şi el ca de-obicei. Mai întîi o s fac o baie.ă Apoi sake

şi ceva de mîncare.Şi, ca de obicei, îi r spunse la plec ciune şi porni pe un coridor c tre spatele casei, înă ă ă

gr din , de-a lungul c r rii care ducea la casa de baie f cut din chirpici. Un servitor îi luă ă ă ă ă ă ă hainele şi el intr în untru şi se aşez jos, gol. Alt servitor îi frec spatele, îl s puni, îi cl buciă ă ă ă ă ă p rul şi turn ap peste el ca s îndep rteze spuma şi murd ria. Apoi, complet curat, intră ă ă ă ă ă ă treptat, pentru c apa era foarte fierbinte, în cada uriaş de fier şi se lungi în ea.ă ă

- lisuse Cristoase, e grozav! exclam şi cu ochii închişi, şi cuăsudoarea prelingîndu-i-se pe frunte, l s c ldura s i se strecoare înă ă ă ămuşchi.

Auzi uşa deschizîndu-se şi vocea lui Suwo spunînd "bun seara, st pîne!", şi multe alteă ă cuvinte japoneze, pe care nu le în elese. Dar în seara asta era prea obosit ca s încerce sţ ă ă p l vr geasc cu Suwo. Şi baia, aşa cum Mariko îi explicase de multe ori, "nu este doar pentruă ă ă ă cur atul pielii, baia e un dar al nostru dat de zei, sau de Dumnezeu, o pl cere binecuvîntatăţ ă ă de care s te bucuri şi pe care trebuie s-o în elegi astfel".ă ţ

-Nu vorb , Suwo, spuse. Ast sear vreau gîndesc.ă ă ăDa, st pîne. V cer iertare dar ar trebui s spune i: "ast seară ă ă ţ ă ă

aş vrea s m gîndesc".ă ăAst sear aş vrea s m gîndesc, repet Blackthorne, corect,ă ă ă ă ă

m japonez , încercînd s -şi fixeze în minte sunetele aproape deă ăneîn eles, bucuros s fie îndrumat, dar şi foarte s tul de asta.ţ ă ă

Unde este gramatica-dic ionar? o întrebase pe Mariko de cumţ0 v zuse în acea diminea .ă ţă Yabu-sama a mai f cut o cerere pentru ea?ă

- Da. Te rog ai r bdare,ă Anym-san. Va sosi în curînd.579Era vorba s fie trimis cu galera şi trupele. N-a sosit. Trupeleă ă

şi armele au sosit, dar nu c r ile. Am noroc c eşti aici. Ar fi imposibilă ţ ăf r dumneata.ă ă

Greu, dar nu imposibil, Anjin-san.Cum spun:" Nu, aşa e greşit! Trebuie s alerga i to i ca o echip ,ă ţ ţ ă

s v opri i ca o echip , s ochi i şi s trage i ca o echip ?"ă ă ţ ă ă ţ ă ţ ăCu cine vorbeşti, Anjin-san? întrebase ea.Şi-apoi din nou sim ise cum creşte în el nemul umirea.ţ ţEste foarte greu, Mariko-san.O, nu, Anjin-sa/j, japoneza este foarte simplu de vorbit, fa deţă

alte limbi. Nu sînt articole, nu exist conjug ri, sau infinitive. Toateă ăverbele sînt regulate, se termin înă masu şi po i s spui aproape orice,ţ ăfolosind numai prezentul, dac vrei. Ca s întrebiă ă ceva, doar adaugi

ka dup verb. Pentru nega ie doar schimbiă ţ masu inmasen. Ce poatefi mai uşor? Yukimasu înseamn "eu plec", dar tot atît de bine "tu, el,ăea, noi sau ei pleac " sau "vor pleca", sau chiar "au plecat". Chiar şiăpluralul şi singularul sînt la fel. Tsuma înseamn "nevast " sauă ă"neveste". Foarte simplu.

Bine, atunci cum faci deosebirea între "eu plec" -yukimasu - şi"ei au plecat" -yukimasu?

- Prin intona ie,ţ An]'m-san şi ton. Ascult :ă yukimasu - yukimasu.

Dar amîndou sun exact la fel.ă ă



Ah, Anjin-sa«, asta pentru c gîndeşti în propria ta limb . Caă ăs în elegi japoneza, trebuie s gîndeşti în japonez . Nu uita c limbaă ţ ă ă ănoastr este limba infinitului. Este totul atît de simplu, Anjin-san.ăSchimb - i doar felul de a vedea lumea. Japoneza e ca înv area unei.ă ţ ăţnoi arte, desprins de lume... E totul atît de simplu.ă

Rahat, murmurase în englez şi se sim ise mai bine.ă ţCe? Ce-ai spus?

Nimic, dar ce spui nu are sens. înva caracterele scrise, spusese Mariko.ţăNu pot, mi-ar lua prea mult. Pentru mine n-au nici un în eles.ţUite, sînt într-adev r nişte desene simple, Anjin-sa/î. Chineziiă

sînt foarte deştep i. Am împrumutat scrierea lor acum o mie de ani.ţUite, ia acest caracter sau simbol, pentru porc.

580N-arat a porc.ăOdat a sem nat,ă ă Anjin-san. Las -m s - i ar t. Iat . Adaugă ă ă ţ ă ă ă

simbolul pentru acoperiş, deasupra simbolului pentru porc şi ce ai?Un porc şi-un acoperiş.Dar ce-nseamn asta, noul caracter?ăNu ştiu."Cas ". în vremurile vechi, chinezii socoteau c un porc sub ună ă

acoperiş însemna cas . Nu eraubudişti, ei mîncau carne, aşa c pentruă ăei, ca rani, un porc reprezenta bog ie, deci o cas bun . De-aici şiţă ăţ ă ăcaracterul.

Dar cum îl rosteşti?Asta depinde, dac eşti chinez sau japonez.ăOh ko!Oh ko! într-adev r, rîsese ea. Iat un alt caracter. Simbolulă ă

pentru acoperiş şi simbolul pentru porc şi simbolul pentru femeie. Unacoperiş cu doi porci dedesubt, înseamn mul umire. Un acoperiş cuă ţdou femei dedesubt, înseamn neîn elegere,ă ă ţ nehi

F r -ndoial .ă ă ăDesigur, chinezii sînt foarte proşti în multe privin e, iar femeileţ

lor nu sînt educate aşa cum sînt femeile de aici. Nu e nici o neîn elegereţ în casa ta, nu-i aşa?

Blackthorne cugeta la asta acum, în cea de-a dou sprezecea zi a renaşterii sale. Nu, nuă

era nici o neîn elegere. Dar nici nu era o cas . Fujiko era doar ca o menajer de încredere şiţ ă ă noaptea asta, cînd di se vor duce s se culce, cuverturile vor fi desf cute şi ea va staă ă îngenunchiat lîng ele, r bd toare, f r nici o expresie. Va fi îmbr cat ji chimonoul s u deă ă ă ă ă ă ă ă ă dormit, care era asem n tor cu un chimonou de zi, dar mai moale şi numai cu o eşarf lejeră ă ă ă în locul ota-ului eap n din jurul mijlocului.ţ ă

- Mul umesc, doamn , avea s spun el. Noapte bun . Ea aveaţ ă ă ă ăsa se încline şi s plece t cut c tre camera vecin , lîng cea în careă ă ă ă ă ădormea Mariko. Apoi el se va b ga sub plasa fin de m tase, împotrivaă ă ăm arilor. Nu mai v zuse niciodat pîn acum asemenea poloage.ţ ţ ă ă ă

Apoi avea s stea lungit pe spate, mul umit, în noapte, ascultînd celeă ţciteva insecte zumz ind afar şi-şi va l sa gîndurile s r t cească ă ă ă ă ă ăasupra Cor biei Negre şi cît de important era ea pentru Japonia.ă ă

581

I

F r portughezi nu exista comer cu China şi nici m tase pentru îmbr c minte sau pentruă ă ţ ă ă ă

poloage. Chiar şi acum, deşi sezonul umed abia începea, le cunoştea valoarea. Dac noapteaă dormea agitat, o slujnic avea s deschid uşa aproape imediat ca s întrebe dac doreşteă ă ă ă ă ceva. Odat nu în elesese. îif cuse semn slujnicei s plece şi ieşise în gr din , aşezîndu-se peă ţ ă ă ă ă trepte, ca s priveasc luna. Dup cîteva clipe ap ruse Fujiko, ciufulit şi somnoroas şi seă ă ă ă ă ă aşezase t cut în spatele lui.ă ă

Pot s - i aduc ceva, st pîne?ă ţ ăNu, mul umesc. Te rog du-te şi te culc .ţ ăSpusese ceva ce el nu în elesese. îi f cuse din nou semn s plece, aşa c ea vorbise r stitţ ă ă ă ă

slujnicei, care o înso ea ca o umbr . în curînd ap ruse Mariko.ţ ă ăNu te sim i bine, Anjin-san?ţ



Ba da. Nu ştiu de ce te-au deranjat. Iisuse Cristoase, m uitădoar la lun . Nu puteam s dorm. Am vrut doar s iau pu in aer.ă ă ă ţ

Fujiko îi vorbise şov itoare, stînjenit , r nit de iritarea din vocea lui.ă ă ă ăEa zice c ai trimis-o înapoi la culcare. Voia doar s ştii c nuă ă ă

este obiceiul nostru ca o so ie sau o concubin s doarm în timp ceţ ă ă ăst pînul ei st treaz, asta-i tot, Anjin-san.ă ă

Atunci va trebui s -şi schimbe obiceiurile. M trezesc noaptea.ă ă

Singur. E un obicei de pe mare. Dorm foarte uşor pe uscat.Da, Anjin-san.Mariko explicase şi cele dou femei plecaser , dar Blackthorne ştia c Fujiko nu se duseseă ă ă

s se culce şi nu o f cuse pîn tind nu se culcase şi el. îl aştepta întotdeauna treaz , indiferentă ă ă ă de ora la care venea acas . în unele nop i plecase pe rm şi deşi insistase s fie l sat singur,ă ţ ţă ă ă ştia c era urm rit şi p zit. Nu pentru c le era team c ar fi încercat s fug , doar pentru că ă ă ă ă ă ă ă ă era obiceiul lor ca persoanele importante s aib întotdeauna pe cineva în preajm . în Anjiro elă ă ă era foarte important.

Cu timpul se obişnui cu prezen a ei. Era aşa cum spusese Mariko la început: "Gîndeşte-teţ la ea ca la o piatr , sau la un panou-s/io/i, sau la un perete. Este datoria ei s te slujeasc ."ă ă ă

Cu Mariko era altfel.582Era bucuros c ea r m sese. F r prezen a ei n-ar fi putut începe niciodat instruc ia, iară ă ă ă ă ţ ă ţ

de explica iile subtilit ilor strategiei nici n-ar fi putut fi vorba. O binecuvînta pe ea şi pe frateleţ ăţ Domingo, şi pe Alban Caradoc şi to i ceilal i dasc li ai s i.ţ ţ ă ă

Nu m-am gîndit niciodat c r zboaiele vor fi atît de folositoare, cuget . De mult, pe cîndă ă ă ă corabia lui transporta o înc rc tur de lin englezeasc la Anvers, o armat spaniol n v liseă ă ă ă ă ă ă ă ă asupra oraşului şi fiecare b rbat alergase la baricade şi la înt rituri. Atacul surpriz ală ă ă infanteriei spaniole fusese respins de focul armelor şi dib cia manevă relor militare. Atunci îlv zuse pentru prima oar pe Wilhem, duce de Orania, mişcînd regimentele ca piesele de şah,ă ă înaintînd, retr gîndu-se cu pref cut panic , ca s se regrupeze din nou, s treac din nou laă ă ă ă ă ă ă asalt, cu armele fulgerînd toate odat , sfîşiind m runtaie, salve asurzitoare rupînd rîndurileă ă Invincibililor, pr v lindu-i, mor i sauurlînd, duhoarea sîngelui şi a pulberii de puşc şi a urinii şiă ă ţ ă a cailor şi excremente umplîndu- i fiin a, o bucurie s lbatic , nest vilit , de a ucide, punîndţ ţ ă ă ă ă st pînire pe tine şi înzecindu- i puterea bra elor.ă ţ ţ

Iisuse Cristoase, e grozav s fi înving tor! spuse tare, în cad .ă ă ăSt pîne? spuse Suwo.ăNimic, r spunse în japonez . Eu vorbind - gîndeam doar -ă ă

gîndeam doar, cu voce tare.

- în eleg, st pîne. Da. V cer iertare.ţ ă ăBlackthorne se l s din nou furat de gînduri.ă ăMariko. Da, ea e de nepre uit.ţ

Dup acea prim noapte, cînd fusese gata s se sinucid , nimic nu mai fuă ă ă ă sese spus. Ce armai fi fost de spus?

M bucur c sînt atîtea de multe de f cut, îşi spuse. Nu e timp s te gîndeşti decît aici, înă ă ă ă cad , în aceste cîteva clipe. Nu ai niciodat destul timp ca s faci totul. Porunca e s teă ă ă ă concentrezi asupra instruc iei şi-a explica iilor şi nu asupra înv turii, dar, dorind s Wve i,ţ ţ ăţă ă ţ încercînd s înve i, avînd nevoie s înve i, ca s - i îndeplineşti promisiunea c tre Yabu.ă ţ ă ţ ă ţ ă Niciodat îndeajuns de multe ore, întotă deauna istovit şi sec tuit la vremea somnului, adormindă îndat , ca s te trezeşti la rev rsatul zorilor şi s c l reşti în goan c tre platou, instruc ieă ă ă ă ă ă ă ă ţ toat diminea a, apoi o mas modest , niciodat îndes-ă ţ ă ă ă

583tul toare şi niciodat carne. Apoi, în fiecare dup -amiaz pîn la c derea nop ii, cîteodată ă ă ă ă ă ţ ă

pîn foarte tîrziu noaptea, cu Yabu şi cu Omi, cu Igur ashi şi Naga, cu Zukimoto şi înc cî ivaă ă ţ

al i ofi eri, vorbind despre r zboi, r spunzînd la întreb ri despre r zboi. Cum se poartţ ţ ă ă ă ă ă r zboaiele. R zboaiele barbarilor şi r zboaiele japonezilor. Pe ap şi pe uscat. Cu scribiiă ă ă ă întotdeauna însemnînd totul. Multe, multe însemn ri.ă

Cîteodat cu Yabu singur.ăDar întotdeauna Mariko acolo, parte din el, vorbind pentru el şi pentru Yabu. Mariko

purtîndu-se altfel cu el acum, el nemaisim indu-se str in fa de ea.ţ ă ţă în alte zile scribii reciteau însemn rile, verificînd întotdeauna foarte meticulos, revizuind şiă

verifîcînd din nou, pîn acum cînd, dup dou sprezece zile şi o sut de ore sau mai bine deă ă ă ă explica ii obositoare, am nun ite, începea s se închege un manual de r zboi. Foarte precis şiţ ă ţ ă ă periculos.



Periculos pentru cine? Nu pentru noi, englezii sau olandezii, care vom veni aici paşnici şinumai ca negustori. Periculos pentru inamicii lui Yabu, şi-ai lui Toranaga, şi duşmanii noştriportughezi şi spanioli, cînd vor încerca s cucereasc Japonia, aşa cum au f cut-o peste tot, înă ă ă fiece teritoriu nou descoperit. Mai întîi sosesc popii, apoi conchistadorii.

Dar nu aici, îşi zise cu mare mul umire. Niciodat aici, acum. Manualul e pav z şi dovadţ ă ă ă ă pentru asta. De va exista un r gaz de cî iva ani ca s r spîndeasc cunoştiin ele lui, aici nu voră ţ ă ă ă ţ putea cuceri nimic.

- Anjin-sa/J?-Hai, Mariko-san!Ea se înclin .ă

- Yabu-ko wa kiden no goshusseki o kon-ya wa hitsuo to senu tooserareru, Anjin-san.

Cuvintele se formar încet în cap. "Seniorul Yabu nu cere s te vad în noaptea asta."ă ă ăIchi-ban, spuse fericit. Domo.Gomen nasai

u An.)\n-san.Anatawa...

584Da, Mariko-ja«, o întrerupse, fierbin eala apei golindu-l deţ

for e. Ştiu c trebuia s-o spun altfel, dar acum nu vreau s mai vorbescţ ă ă japoneza. Nu în seara asta. Acum m simt ca un şcolar care a sc pată ăde şcoal pentru toat vacan a de Cr ciun. în elegi c acestea vor fiă ă ţ ă ţ ăprimele ore libere pe care le-am avut de cînd am ajuns aici?

Da. Sigur c da, ea se strîmb ghiduş. Şi în elegi,ă ă ţ senhor c pitan-pilot Blackthorne, c acestea vor fi primele ore libere pe careă ăle am de cînd am ajuns aici?

El rîse. Ea purta un halat gros de bumbac, de baie, lejer şi un prosop în jurul capului ca s -ăi apere p rul. în fiecare sear , de-ndat ce începea masajul lui, ea se îmb ia, cîteodată ă ă ă ă singur , cîteodat cu Fujiko.ă ă

Gata, po i veni, spuse, începînd s se ridice.ţ ăO, te rog nu, nu vreau s te tulbur.ăAtunci vino şi dumneata. E minunat.Mul umesc, abia aştept s dau jos sudoarea şi praful.ţ ă îşi scoase halatul şi se aşez jos pe sc unel. Un slujitor începu s-o s puneasc , Suwoă ă ă ă

aşteptînd r bd tor Ung masa de masaj.ă ă ă- Chiar este ca o vacan , spuse la fel de fericit .ţă ăPrima dat cînd Blackthorne o v zuse goal , în ziua în care înotaser , se sim ise nespusă ă ă ă ţ

de tulburat. Acum goliciunea ei, în sine, nu-l mai afecta fizic. Tr ind al turi, dup obiceiulă ă ă

japonez, într-o cas japonez , unde pere ii erau de hîrtie, iar camerele puteau sluji în maiă ă ţ multe feluri, o v zuse dezbr cat mai mult sau mai pu in, de multe ori. O v zuse chiară ă ă ţ ă uşurîndu-se.

Ce poate fi mai firesc, Anjin-san? Trupurile sînt fireşti şidiferen ele dintre b rbat şi femeie sînt fireşti,ţ ă neh ?

Da, dar e, hîm, doar c sîntem înv a i altfel.ă ăţ ţDar acum eşti aici şi obiceiurile noastre sînt şi obiceiurile

dumitale şi ce e firesc e firesc, nehlFiresc era s - i faci nevoile în aer liber, dac nu erau latrine sau g le i, ridicîndu- i doară ţ ă ă ţ ţ

chimonoul sau desf cîndu-l şi stînd pe vine sau în picioare, to i ceilal i aşteptînd politicoşi şiă ţ ţ f r s priveasc , rareori existînd paravane care s te fereasc de ochii lor. Şi de ce ar doriă ă ă ă ă ă cineva s se fereasc ? Şi curînd unul dintre rani va strînge fecalele şi le va amesteca cu ap ,ă ă ţă ă ca s fertilizeze recoltele. Excremen-ă

585tele şi urina uman erau singura surs serioas de fertilizare din imperiu. Erau pu ini cai şiă ă ă ţ

bivoli şi nici o alt surs animal . Aşa c fiecare r m şi uman era adunat şi vîndută ă ă ă ă ă ţă ă ă ă fermierilor din toat ara.ă ţ

Şi dup ce îi vedeai pe cei înst ri i şi pe cei s raci desf cîndu-şi sau ridicîndu-şiă ă ţ ă ă chimonourile, aşezîndu-se pe vine sau cu picioarele desf cute, nu prea mai ai de ce s te sim iă ă ţ s înjenit.ţ

- E vreun motiv, Anjin-san?-Nu

- Bine, spusese ea foarte mul umit . în curînd î i va place peşteleţ ă ţcrud şi algele de mare proaspete, şi-atunci vei O în r-adev rţ ă hatamoto.

Slujnica turn ap peste ea. Limpezit , Mariko p şi în cad , şi se aşez în fa a lui cu ună ă ă ă ă ă ţ



suspin prelung de mul umire, cu micul crucifix leg nîndu-i-se între sîni.ţ ăCum po i s faci asta? spuseţ ă

-Ce?S intri atît de repede. E atît de fierbă inte.

Nu ştiu,- Aajin-san, dar i-am rugat s mai pun lemne pe foc şiă ăs mai înc lzeasc apa. Pentru tine Fujiko întotdeauna se îngrijeşte să ă ă ă

fie - noi am spune, c ldu .ă ţăDac asta înseamn c ldu , atunci eu sînt pop .ă ă ă ţă ăCe? -Nimic.Fierbin eala apei îi moleşea şi ei lîncezir un timp f r s spun un cuvînt.ţ ă ă ă ă ăMai tîrziu ea spuse:Ce i-ar place s faci în seara asta, Anjin-san?ţ ăDac am fi în Londra am... Blackthorne se opri. N-am s mă ă ă

gîndesc la ei, îşi spuse. Sau la Londra. Asta a trecut. Asta nu exist .ăNumai aici exist .ă

Dac ?ăEa îl privea v zînd schimbarea.ăAm merge la un teatru şi-am vedea o pies , spuse, st pînindu-ă ă

se. Ave i piese aici?ţO, da, Anjin-5fl«. Piesele sînt foarte populare la noi. Lui Taiko

îi pl cea s joace în ele, ca s -şi distreze oaspe ii. Şi chiar şi senioruluiă ă ă ţ586 Toranaga îi place asta. Şi bineîn eles sînt multe trupe ambulante pentru oamenii de rînd.ţ

Dar piesele noastre nu se aseam n cu ale voastre, aşa cred. Aici actorii şi actri ele poartă ă ţ ă m şti. Noi numim pieseleă Noh. Au o parte de muzic , o parte de dans şi cele mai multe sîntă foarte triste, foarte tragice, piese istorice. Unele sînt comedii. Am vedea o comedie, sau poateo pies religioas ?ă ă

- Nu, am merge la teatrul Globe şi am vedea ceva de un autornumit Shakespeare. îmi place mai mult decît Ben Jonson sau Mar-lowe. Poate am vedeaîmblînzirea scorpiei, sau Visul unei nop i de var , ţ ăsauRomeo şiJulieta. Am luat-o pe so ia mea odatţ ă laRomeo şiJulietaşi i-a pl cut foarte mult. îi explic ac iunea.ă ă ţ

Pe cele mai multe, Mariko le g si de neîn eles.ă ţAici ar fi de neconceput ca o fat s nu se supun tat lui ei.ă ă ă ă

Dar e atît de trist, nehl Trist pentru tîn ra fat şi pentru b iat. Aveaă ă ănumai treisprezece ani? Toate doamnele voastre se c s toresc atît deă ătinere?

Nu. De obicei la cincisprezece sau şaisprezece. So ia mea aveaţşaptesprezece cînd ne-am c s torit. Tu cî i ani aveai?ă ă ţ

Doar cincisprezece, Anjin-san. O umbr îi trecu peste fa , dară ţăel n-o b g în seam . Şi dup pies , ce-am face?ă ă ă ă ă

Te-aş duce undeva s mînc m. Am merge laă ă Stone's ChopHouse pe Fetter Lane sau la Cheshire Cheese în Fleet Street. Sînthanuri unde mîncarea e deosebit .ă

Ce-ai mînca? '- Mai bine nu-mi aduc aminte, spuse cu un zîmbet leneş,

readucîndu-şi gîndurile c tre prezent. Nu pot s -mi amintesc. Neă ăafl m aici şi-aici o s minc m şi-o s -mi plac peştele crud, şiă ă ă ă ă karma ekarma. Se cufund mai adînc în cad . Un cuvînt minunată ă karma, şi-o

idee minunat . Mi-ai fost de un nem surat ajutor,ă ă Maiiko-san.- E pl cerea mea s - i fiu cît de pu in de folos. Mariko se destinseă ă ţ ţ

în apa cald . Fujiko are ceva special de mîncare pentru dumneataădesear .ă

-Oh?Ea a cump rat un... cred c voi îi spune i fazan. Este o pas reă ă ţ ă

mare. Unul dintre şoimari a prins-o pentru ea.Un fazan? E adev rat?ă Honto?587;



Honto, r spunse ea. Fujiko i-a rugat s vîneze pentru tine. Şiă ăm-a rugat s i-o spun.ă ţ

Cum a fost g tit?ăUnul dintre solda i a v zut cum îl prepar portughezii şi i-aţ ă ă

povestit lui Fujiko-san. Ea te roag s fii în eleg tor, dac nu a fostă ă ţ ă ăg tit cum se cuvine.ă

Dar cum îl face... cum o s -l fac buc tarii?ă ă ăSe corect , pentru c doar slujnicele g teau şi f ceau curat în cas .ă ă ă ă ă-l s-a spus c mai întîi trebuie smulse toate penele, apoi... apoi scoase m runtaiele. Marikoă ă

îşi st pîni sila. Apoi pas rea este fie t iat în buc i m runte şi pr jit în ulei, sau fiart cu sareă ă ă ă ăţ ă ă ă ă şi mirodenii. Strîmb din nas. Cîteodata o învelesc în noroi şi o pun în c rbune şi o coc. Noi nuă ă avem cuptoare, Anjin-san. Aşa c va fi pr jit . Sper c va fi cum trebuie.ă ă ă ă

- Sînt sigur c va fi perfect, spuse, convins c nuă ă va putea fimîncat.

Earîse.Uneori te tr dezi atît de uşor, Anjin-san.ăNu în elegi cît de important este hrana! Zîmbi f r s vrea. Aiţ ă ă ă ă

dreptate. N-ar trebui s m intereseze mîncarea, dar nu-mi pot st pîniă ă ăfoamea.

Ai s-o po i face în curînd. Ai s înve i chiar s bei ceai dintr-oţ ă ţ ăceaşc goal .ă ă

-Ce?Nu e locul s - i explic asta, Anjin-san, şi nici timpul. Pentru astaă ţ

trebuie s fi foarte limpede şi foarte ager. E nevoie de un apus de soareăliniştit, sau un r s rit. într-o zi am s - i ar t cum se face, pentru ceeaă ă ă ţ ăce ai f cut. O, este atît de bine s zaci aici, nu-i aşa? O baie esteă ă într-adev r un dar al lui Dumnezeu. Auzi slujitorii afar , dincolo deă ăperete, înte ind focul. îndur fierbin eala crescînd cît fu în stare, apoiţ ă ţ ăieşi din ap pe jum tate sprijinit de Suwo, şi se întinse pe spate gîfîind,ă ăpe prosopul gros. Degetele b trînului îl pip ir . Blackthorne ar fi ipată ă ă ţde pl cere.ă

E atît de bine... Te-ai schimbat atît de mult în ultimele zile, Anjin-san.588f' -Oare?

- O, da, de la renaşterea ta - da, foarte mult. încerc s -şi reaminteasc prima noapte, dar nu reuşi mare lucru. Cumva izbutise să ă ă ă ajung înapoi pe propriile picioare. Fujiko şi servitorii îl ajutaser s se întind în pat. Dup ună ă ă ă ă somn f r vise, se trezise în zori şi plecase s înoate. Apoi, uscîndu-se la soare, îi mul umiseă ă ă ţ Domnului pentru putere şi pentru cheia pe care i-o d duse Mariko. Mai tîrziu, mergînd c treă ă cas , salutase s tenii, ştiind în tain c şi ei, şi el, sc paser de blestemul lui Yabu.ă ă ă ă ă ă

Cînd sosise Mariko, trimisese dup Mura.ăMariko-san, te rog, spune-i lui Mura asta: avem o problem ,ă

tu şi eu. O vom rezolva împreun . Vreau s merg la şcoala din sat. Să ă ă înv s vorbesc cu copiii.ăţ ă

Ei n-au şcoal , Anjin-san.ăNici una?Nu. Mura spune c este o mîn stire la cî ivaă ă ţ ri c tre vest şiă

c lug rii ar putea s te înve e scrisul şi cititul dac vrei. Dar acestaă ă ă ţ ăeste un sat, Anjin-scn. Copiii de aici trebuie s înve e obiceiurileă ţ

peştilor, marea, s fac n voade, s s deasc şi s creasc orez şi alteă ă ă ă ă ă ă ăgrîne. Mai r mîne pu in timp. pentru altceva, f r s mai vorbim deă ţ ă ă ăscris şi citit, şi desigur, p rin ii şi bunicii îşi înva copiii, ca întotă ţ ţădeauna.

Atunci, cum pot s înv cînd ai s fii plecat ?ă ăţ ă ăSeniorul Toranaga î i va trimite c r ile.ţ ă ţC r ile nu-mi sînt de-ajuns.ă ţ Totul va fi bine, Anjin-san.Da. Poate. Dar spune-i starostelui c de cîte ori fac o greşeal ,ă ă

oricine - oricine, chiar şi un copil - trebuie s m îndrepte de-ndat .ă ă ă



O poruncesc.El spune, mul umesc, Anjin-san.ţVorbeşte cineva de-aici portughez ?ăEl spune, nu.- Cineva de prin apropiere?

-fye, An]ia-san.• Mariko-^fln, trebuie s am pe cineva, dup ce pleci dumneata.ă ă

- Am s -i spun lui Yabu-san de cele ce-ai zis.ă589Mwa-san...El spune c nu trebuie s foloseştiă ă san cînd vorbeşti cu el sau

cu alt s tean. Ei sînt mai prejos. Nu este corect pentru dumneata să ăspui san celor ce sînt mai prejos de tine.

Fujiko se înclinase şi ea pîn la p mînt în prima zi.ă ăFujiko-san î i ureaz bun venit,ţ ă An]\n-san. Ea spune c i-aiă

f cut o mare onoare şi te roag s-o ier i pentru purtarea urit de peă ă ţ ănav . E onorat s fie concubina şi st pîna casei dumitale. Te întreabă ă ă ă ădac vei p stra s biile, c ci i-ar face mare pl cere. Au fost ale tat luiă ă ă ă ă ăei care este mort. Nu le-a dat so ului ei, pentru c acesta le avea pe-aleţ ăsale.

Mul umeşte-i şi spune-i c m simt onorat c este concubinaţ ă ă ămea, spusese.

Mariko se înclinase deasemenea, oficial, ceremonios.- Eşti într-o via nou , acum, Anjin-san. Te privim cu al i ochi.ţă ă ţ

E obiceiul nostru s fim ceremonioşi cîteodat şi foarte serioşi. Mi-aiă ădeschis ochii, foarte mult. Mai demult erai doar un b rbat pentruămine. Te rog, iart -mi prostia. Acum ai dovedit c eşti samurai. Acumă ăeşti samurai. Te rog iart -mi lipsa de cuviin de pîn acum.ă ţă ă

Se sim ise foarte mare în acea zi. Dar pasul c tre moarte, pe care-l f cuse de bun voie, îlţ ă ă ă schimbase mai mult decît îşi d duse seama, şi-l însemnase pentru totdeauna, mai mult decîtă toate celelalte întîlniri cu moartea de pîn atunci, luate la un loc.ă

Te bizuiai pe Omi? se întreb . C Omi va opri lovitura? Nu i-ai dat destul de în eles ce aiă ă ţ de gînd s faci?ă

Nu ştiu. Ştiu doar c m bucur că ă ă a fost preg tit, îşi r spunse sincer, Blackthorne. înc oă ă ă via s-a dus.ţă

Asta-i cea de-a noua via a mea. Ultima, spuse tare.ţă

Degetele lui Suwo se oprir deîndat .ă ăCe? întreb Mariă ko. Ce-ai spus, Anjin-sa/i?Nimic. N-am spus nimic, r spunse încurcat.ă- Te doare, st pîne? întreb Suwo.ă ă

. -Nu.. Suwo mai spuse ceva ce el în elese.ţ -Dozo? Mariko spuse de departe:

590- Vrea s - i maseze spatele, acum.ă ţBlackthorne se r suci pe burt , şi repet cuvintele japoneze şi le uit într-o clip . O vedeaă ă ă ă ă

prin aburi. R sufla adînc, cu capul uşor dat pe spate, şi cu pielea trandafirie. Cum poateă suporta c ldura? se întreb . Obişnuin a, cred, din copil rie.ă ă ţ ă

Degetele lui Suwo îl umpleau de pl cere şi el a ipi.ă ţLa ce m gîndeam?ă Te gîndeai la cea de-a noua via , ultima ta via şi erai însp imîntat amintindu- iţă ţă ă ţ

supersti ia. Dar e o prostie aici, în acest T rîm al Zeilor, s fii supersti ios. Lucrurile sînt altfelţ ă ă ţ aici şi asta e pentru totdeauna. Ast zi e veşnicia.ă

Mîine se pot întîmpla multe.Ast zi m supun legilor lor.ă ăAşa s fie.ăSlujnica aduse tava acoperit . O inea ridicat deasupra capului aşa cum era obiceiul,ă ţ ă

astfel ca r suflarea ei s nu prih neasc mîncarea. îngenunchie grijulie şi-o aşez atent peă ă ă ă ă ă m su a de servit din fa a lui Blackthorne. Pe fiecare m su se aflau boluri şi be işoare, ceştiă ţ ţ ă ţă ţ de sake şi şerve ele şi-un mic aranjament floral. Fujiko şi Mariko st teau în fa a lui. Purtau floriţ ă ţ şi piepteni de argint în p r. Chimonoul lui Fujiko avea un desen cu peşti verde pal pe un fondă



alb, iar obi-ul ei era auriu. Al lui Mariko era negru cu roşu, cu o broderie fin din fir de argint,ă de crizanteme, şi un obi cu carouri roşii şi argintii. Amîndou erau parfumate ca întotdeauna.ă Fuseser aprinse arome ca s dep rteze insectele nop ii.ă ă ă ţ

Blackthorne se inea de mult vreme serios. Ştia c orice semn de nemul umire din parteaţ ă ă ţ lui avea s le strice seara. Dac putuser fi prinşi fazani, trebuia s mai fie şi alt vînat, cuget .ă ă ă ă ă Avea cal şi pistoale Şi putea s vîneze el însuşi, doar s -şi fi f cut timp.ă ă ă

Fujiko se aplec şi ridic capacul de deasupra t vii. Buc ile mici de carne pr jit erauă ă ă ăţ ă ă

maronii şi p reau perfecte. începu s saliveze sim ind mirosul. Lu încetişor, cu be işoarele, oă ă ţ ă ţ bucat deă carne, rugîndu-se s n-o scape şi mestec . Era tare şi uscat , dar nu maiă ă ă nuncasecarne de atîta vreme, aşa c i se p rea delicioas . înc o bucat . Oft de pl cere.ă ă ă ă ă ă ă

591- Ichi-ban, ichi-ban, i xx.ăFujiko se împurpura şi-i turnă sake ca s -şi ascund fa a. Mariko îşi f cea vînt cu evantaiulă ă ţ ă

care p rea o libelul purpurie. Blackthorne d du vinul pe gît şi mai mînc o bucat şi-şi maiă ă ă ă ă turn vin, oferind, dup obicei, ceaşca sa plin lui Fujiko. Ea refuz aşa cum cerea datina, dară ă ă ă în seara asta el insist , aşa c ea goli ceaşca înecîndu-se uşor. Mariko refuz şi ea, apoi se l să ă ă ă ă şi ea înduplecat . Apoi el atac fazanul încercînd s nu. fie prea lacom. Femeile abia seă ă ă atinser de por iile lor mici, de legume şi peşte. Asta nu-l deranja, pentru c era obiceiul caă ţ ă femeile s m nînce înainte sau dup , astfel ca întreaga lor aten ie s fie îndreptat asupraă ă ă ţ ă ă st pînului.ă

Mînc întregul fazan şi trei boluri de orez şi sorbi zgomotosă sake-xâ, ceea ce, de asemeniinea de bunele maniere. Se sim ea s tul pentru prima dat de luni de zile. In timpul mesei,ţ ţ ă ă

b use şase clondire cu vin fierbinte, Mariko şi Fujiko, împreun , dou . Acum erau aprinse laă ă ă ■ fa şi chicoteau caraghios.ţă

Mariko pufni şi îşi duse mîna la gur .ăAş vrea s pot beaă saki ca dumneata, An]in-san. Bei sakâ mai

grozav decît orice alt b rbat pe care îl ştiu. Pun r m şag c ai putea fiă ă ă ăcel mai bun din Izu. Aş putea cîştiga o mul ime de bani cu dumneata!ţ

Credeam c samuraii condamn jocurile de noroc.ă ăO, desigur, f r îndoial c le condamn . Nu sînt to i negustoriă ă ă ă ă ţ

sau rani, dar nu to i samuraii sînt atît de tari şi mul i - cum a i spuneţă ţ ţ ţvoi - mul i pariaz ca portughezii.ţ ă

Femeile pariaz ?ăO, da. Foarte mult. Dar numai între ele şi pe sume mici şi

întotdeauna astfel ca so ii lor s nu afle.ţ ă Traduse vesel pentru Fujiko, care era mult mai aprins la fa decît ea.ă ă ţă

Concubina dumitale întreab dac englezii pariaz . Dac vă ă ă ă ăplac r m şagurile.ă ăEste distrac ia noastr na ional . Şi le povesti despre curseleţ ă ţ ă

de cai, despre popice, despre luptele între tauri şi dini, despre curselede ogari şi vîn torile de vulpi şi cele cu şoimi, despre jocul cu bile şiădespre noile companii pe ac iuni şi scrisorile de valori, despre trageriţla int şi arunc ri cu s ge i, despre loterii şi box, şi jocuri de c r i, şiţ ă ă ă ţ ă ţ

592trînt , şi zaruri, şi jocul de dame, şi domino, şi despre bîlciuri şi roata norocului, pe careă

po i s pui cîte un gologan pe fiecare num r.ţ ă ă- Dar cum mai g si i timp s tr i i, s purta i r zboaie, să ţ ă ă ţ ă ţ ă ă

împ r i i perna? întreb Fujiko.ă ţ ţ ă- E întotdeauna timp pentru astaOchii lor se întîlnir pentru un moment, dar nu putu citi nimic în ai ei, doar mul umire şi,ă ţ

poate, prea mult vin.

Mariko îl rug s cînte cîntecul marin resc pentru Fujiko şi el îl cînt , iar ele îl felicitar , şi-iă ă ă ă ă spuser c era cel mai frumos pe care-l auziser vreodat .ă ă ă ă

Mai e sake?O, dumneata nu trebuie s torni,ă Anjin-san, aceasta e datoria

femeilor! Nu i-am spus?ţDa, mai lua i pu in,ţ ţ dozo.Mai bine nu. Cred c am s m pr buşesc.ă ă ă ăMariko îşi flutur puternic evantaiul şi curentul de aer îi r v şi firele de p r sc pate dină ă ă ă ă

coafura ei des vîrşit .ă ăAi urechi frumoase, spuse.



Şi dumneata. Eu - Fuyko-san şi cu mine credem c nasulădumitale este perfect, demn de un daimyo

El rînji şi se înclin ceremonios. Apoi ele se înclinar la rîndul lor. Marginile chimonoului luiă ă Mariko se desf cur în jurul gîtului, descoperind marginea purpurie a chimonoului de dedesubtă ă şi curbura sinilor, care-l r scoli puternic.ă

- Sake, Axk)in-san? întinse ceaşca cu mîn sigur . Ea îi turn privind atent vasul, atingîndu-şi buzele cu yirfulă ă ă ă

limbii din cauza concentr rii.ăCu greu Fujiko mai accept pu in, deşi spuse c nu-şi mai sim ea de loc picioarele.ă ţ ă ţ Triste ea ei rezervat disp ruse în aceast noapte şi p rea din nou tîn r . Blackthorne b g deţ ă ă ă ă ă ă ă ă seam c nu era atît de urît pe cîtă ă ă gîndise.

Capul lui Jozen fierbea. Nu din cauza sake-ului, ci din pricinastrategiei de r zboi, de necrezut, pe care Yabu, Omi şi Igurashi i-oă'M işaser atît de deschis. Numai Naga, comandantul adjunct, fiulăţ ăuŞmanului$ u de moarte, nu rostise nici un cuvînt, p strîndu-se toată ă ă593seara rece, arogant, eap n, cu tr s turi asem n toare lui Toranaga -nas mare pe o faţ ă ă ă ă ă ţă

smeadăUluitor, Yabu-sama, spuse Jozen. Acum pot în elege pricinaţ

acestei taine. St pînul meu o va în elege şi el. în elept, foarte în elept.ă ţ ţ ţŞi tu, Naga-san, ai stat t cut toat seara. M-aş bucura s - i audă ă ă ţp rerea. Ce crezi despre aceast mobilitate în manevr , aceast nouă ă ă ă ăstrategie?

Tat l meu crede c toate posibilit ile de r zboi trebuie s fieă ă ăţ ă ăstudiate, Jozen-san, spuse tîn rul b rbat.ă ă

Dar tu, care e p rerea ta?ă-Am fost trimis aici doar ca s m supun, s observ, s ascult, s înv şi s verific. Nu s -ă ă ă ă ă ăţ ă ă

mi dau p rerea.ăDesigur, dar, fiind al doilea la comand , aş spune, ca un valorosă

comandant adjunct, nu eşti de p rere c aceast încercă ă ă are a izbutit?Yabu-sama ori Ona-san ar trebui s v r spund la aceasta.ă ă ă ă

Sau tat l meu.ăDar Yabu-sama a spus c to i trebuie s vorbeasc liber înă ţ ă ă

seara asta. Ce e de-ascuns? Sîntem to i prieteni,ţ nehl Fiul atît derenumit al unui p rinte atît de renumit trebuie s aib o p rere,ă ă ă ă nehl

Ochii lui Naga se îngustar sub în ep tur , dar nu r spunse.ă ţ ă ă ă

Oricine poate s vorbeasc liber, Naga-ian, spuse Yabu. Ceă ăcrezi?Eu cred c folosind surpriza, aceast idee va cîştiga o h r uială ă ă ţ ă

sau poate o b t lie. Folosind surpriza^ da. Dar dup aceea? Vocea luiă ă ăNaga era rece. Apoi toate p r ile vor folosi acelaşi plan şi o mul imeă ţ ţde oameni vor muri f r folos, m cel ri i f r onoare, de un atacantă ă ă ă ţ ă ăcare nu va şti nici m car pe cine a omorît. Nu cred c tat l meu vaă ă ă încuviin a de fapt folosirea ei într-o b t lie adev rat .ţ ă ă ă ă

A spus el asta? întreb Yabu t ios, f r s -i pese de Jozen.ă ă ă ă ăNu, Yabu-sama. Este p rerea mea, bineîn eles.ă ţ- Dar regimentul de muschete, nu eşti de acord cu el? Te

dezgust ? întreb Yabu întunecat.ă ăNaga îl privi cu ochi mor i, de reptil .ţ ă- Cu mare respect, deoarece mi-a i cerut p rerea, da, îl g sescţ ă ă

dezgust tor. înaintaşii noştri au ştiut întotdeauna pe cine ucidsau cineă

îi învinge. Aceasta este Bushido, calea noastr , Calea R zboinicului,ă ă\ .\594calea unui adev rat samurai. Cel mai bun b rbat învinge,ă ă nehi Dar acum? Cum po i s - iţ ă ţ

dovedeşti valoarea în fa a st pînului t u? Cum poate el r spl ti curajul? S înfrun i gloan ele eţ ă ă ă ă ă ţ ţ un act de curaj, dar şi o prostie în aceeaşi m sur . Care e valoarea unui astfel de gest? Armeleă ă de foc sînt împotriva codului samuraiuluL Barbarii lupt în felul acesta. ranii lupt în felulă Ţă ă acesta. Nu în elege i c pîn şi împu i i de negustori şi rani şi chiarţ ţ ă ă ţ ţ ţă eta ar putea s lupte înă felul acesta? Jozen rîse şi Naga continu şi mai amenin tor: Cî iva rani fanatici ar putea să ţă ţ ţă ă



ucid orice num r de samurai - dac-ar avea destule arme de foc! Da, ranii pot s ucid peă ă ţă ă ă oricare dintre noi, chiar şi pe seniorul Ishido, care vrea s îi ia locul tat lui meu. Jozen îlă ă întrerupse.

Seniorul Ishido nu rîvneşte la p mînturile tat lui t u. Vrea doară ă ăs p streze neatins imperiul, pentru moştenitorul lui de drept.ă ă

Tat l meu nu e o amenin are pentru seniorul Yaemon, sauă ţpentru împ r ie.ă ăţ

Desigur, dar vorbeai despre rani. Seniorul Taiko a fost odatţă ăran. Seniorul Ishido a fost odat ran. Eu am fost odat ran. Şiţă ă ţă ă ţăronin! \

Naga nu vroia ceart . Ştia c nu se putea m sura cu Jozen, a c ruj iscusin la folosireaă ă ă ă ţă s biei şi toporului era renumit . ,ă ă

- Nu am încercat s v insult st pînul, sau pe dumneavoastr , sauă ă ă ăpe oricine altcineva, iozen-san. Vroiam s spun doar c noi, samuraii,ă ătrebuie s lu m m suri ca ranii s nu aib niciodat arme de foc, sau■ ă ă ă ţă ă ă ă

nici unul dintre noi nu va mai fi în siguran .ţăN-o s ne facem niciodat griji în privin a ranilor sau aă ă ţ ţă

negustorilor.Aşa e, ad ug Yabu.ă ă Naga-san, sînt de acord cu o parte din

cele spuse. Da, dar puştile sînt moderne. în curînd toate b t liile voră ăfi purtate cu puşti. Sînt de acord c e dezgust tor, dar este felul în careă ăse vor purta r zboaiele moderne. Şi-apoi va fi cum a fost întotdeauna:ăcei mai viteji samurai vor învinge.

Nu, îmi pare r u, dar greşeşti,ă Yabu-samal Ce ne-a spusblestematul de barbar, care-i esen a strategiei lor? El singur aţrecunoscut c toate armatele lor sînt alc tuite din oameni angaja i cuă ă ţP'at şi mercenari,ă nehi Mercenari! Aceştia nu au sim ul datoriei faţ ţă

595de st pînii lor. Solda ii lupt doar pentru plat şi prad , s siluiasc şi s -nfulece. N-a spusă ţ ă ă ă ă ă ă

el c armatele lor sîntă armate de rani? ţă Asta au adus armele de foc lumii lor şi asta o s neă aduc şi nou . Dac aş avea putere i-aş zbura capul barbarului în noaptea asta, şi-aş scoate înă ă ă afara legii armele de foc, pentru totdeauna.

Aşa gîndeşte tat l t u? întreb Jozen, prea repede.ă ă ă Tat l meu nu-mi spune mie şi nim nui altcuiva ce gîndeşte,ă ă

dup cum desigur c şti i. Nu vorbesc pentru el, nimeni nu vorbeşte înă ă ţnumele lui, r spunse Naga, furios c se l sase atras în curs şi vorbise.ă ă ă ă

Am fost trimis aici s ascult şi nu s vorbesc. îmi cer iertare pentruă ăcele ce am spus. Nu aş fi vorbit dac nu mi-a i fi cerut-o. Dac v-amă ţ ă jignit - sau pe dumneavoastră Yabu-sama, sau pe Omi-san - îmi cerscuze.

Nu e nevoie s - i ceri iertare, i-am cerut p rerea, spuse Yabu.ă ţ ţ ăDe ce s-ar sim i cineva jignit? Asta este o discuţ ţie, nehi între comandan i. Ai scoate în afara legii armele de foc?ţ

Da. Tuturor ranilor le este interzis s aib arme de orice fel.ţă ă ăranii mei şi oamenii mei sînt foarte bine controla i.Ţă ţ

Jozen îi zîmbi de sus tîn rului sub iratic, urîndu-l.ă ţAi idei interesante, Naga-san. Dar greşeşti în privin a ranilor.ţ ţă

Pentru samurai nu sînt altceva decît slugi. închipuie tot atîta pericolcît o gr mad de b legar.ă ă ă

Acum, spuse Naga st pînit de mîndrie. Din pricina asta aşăscoate acum armele de foc în afara legii. Dar, din cauza celor spuse

de Anjin-san, acest barbar, aş merge mult mai depatre decît legile deacum. Aş da edicte ca oricine altcineva - în afar de un samurai - g sită ăcu o arm de foc, sau prins f cînd nego cu arme de foc, s -şi piardă ă ţ ă ăimediat capul, el şi to i membrii familiei lui, indiferent de vîrst . Maiţ ămult, aş interzice fabricarea sau importarea armelor de foc. N-aş îng dui barbarilor s le poarte, sau s le aduc pe p mînturile noastre.ă ă ă ă ăDa, dac aş avea putere - cea ce nu caut şi nu voi c uta vreodat - aşă ă ăine barbarii cu totul în afara rii, afar doar de cî iva preo i şi un portţ ţă ă ţ ţ

pentru nego , pe care l-aş înconjura cu un gard înalt şi r zboinici deţ ă încredere. în sfîrşit, l-aş ucide deîndat pe acest barbar nebun, Anjin-ă



san, pentru ca înv tura lui murdar s nu se r spîndeasc . El e ca oăţă ă ă ă ămolim .ă

596 Jozen spuse:Ah, Naga-san, trebuie s fie bine s fii atît de tîn r. Ştii, st pînulă ă ă ă

meu împ rt şeşte multe dintre cele ce ai spus în privin a barbarului.ă ă ţL-am auzit spunînd de multe ori: S -i inem în afara rii, alunga i-i,ă ţ ţă ţ

trimite i-i cu şuturi în dos la Nagasaki şi ine i-i închişi acolo. L-ai ucideţ ţ ţpe Anjin-san, neh? Interesant. Nici st pînului meu nu-i place Anjin-ăsan, dar el... se opri. A, da, gîndeşti bine în privin a armelor de foc.ţV d asta limpede. Pot s -i spun aceasta st pînului meu? Ideea ta înă ă ăprivin a noilor legi?ţ

Desigur.Naga se mai potolise şi se mai liniştise acum, c spusese tot ceea ce se ştrinsese în el dină

prima zi.Ai spus p rerile tale şi seniorului Toranaga? întreb Yabu.ă ăSeniorul Toranaga nu mi-a cerut p rerea. Sper c într-o zi îmiă ă

va face onoarea s m întrebe, aşa cum a i f cut-o domniile-voastre,ă ă ţ ăreplic Naga de îndat , cu sinceritate întrebîndu-se dac vreunulă ă ădintre ei sim ise minciuna.ţ

Omi spuse:- Deoarece aceasta este o discu ie liber , Alte , spun c acestţ ă ţă ă

barbar e o comoar . Eu cred c trebuie s înv m de la barbar.ă ă ă ăţă Trebuie s ştim despre armele de foc şi despre navele de r zboi,ă ăpentru c ei ştiu despre ele. Trebuie s ştim tot ceea ce ştiu de îndată ă ăce ei o ştiu, şi chiar de-acum unii dintre noi trebuie s înceap s -nve eă ă ă ţs gîndeasc ca ei, astfel ea, în curînd, s -i putem dep şi.ă ă ă ă

Naga spuse încrez tor:ă- Ce-ar putea şti ei, Omi-sanl Da, arme de foc şi cor bii, dar ceă

altceva? Cum ar putea ei s ne distrug ? Nu exist nici un samuraiă ă ăprintre ei. Nu recunoaşte deschis acest Anjin c pîn şi regii lor sîntă ămşte ucigaşi şi fanatici religioşi? Noi sîntem milioane, ei sînt o mîn deăoameni. Am putea s -i zdrobim doar cu mîinile goale.ă

' - Acest Anjin-5a/j mi-a deschis ochii, Naga-sa/j. Am descoperit ca p mîntul nostru şi Chinaă nu-i întreaga lume. Este doar o mic parteă t"n ea. La început am crezut c barbarul era doar oă curiozitate. Acum nu mai cred asta. Mul umesc zeilor pentru el. Cred c ne-a salvat şiţ ă Cred c ştiuă

ce putem înv a de la el. Deja ne-a dat putere asupra barbarilor din sud, şi asupra Chinei.ăţ597-Ce? Taiko a fost înfrînt pentru c sînt prea mul i pentru noi - om laă ţ

om, s geat la s geat -ă ă ă ă nehi Cu arme de foc şi priceperea barbarilorputem lua PekinuL

Cu vicleniile barbarilor, Omi-san!Cu cunoştin ele barbarilor, Naga-san, am putea lua Pekinul.ţ

Cine ia Pekinul, st pîneşte China. Şi cine st pîneşte China, poateă ăst pînii lumea. Trebuie s ne obişnuim s nu ne ruşin m cînd înv mă ă ă ă ăţăceva, indiferent de la cine am înv a.ăţ

Eu zic c nu ne trebuie nimic din afar .ă ăF r sup rare, Naga-wm, eu cred c trebuie s ap r m acestă ă ă ă ă ă ă

P mînt al Zeilor prin orice mijloace. E prima noastr datorie: să ă ăap r m aceast unic , sfint pozi ie pe care o avem pe p mint. Doară ă ă ă ă ţ ă

numai acesta este P mîntul Zeilor,ă neh ? Doar numai împ ratul nostruăeste de origine divin . Sînt de acord c barbarul ar trebui înl turat,ă ă ădar nu omorîndu-l. Ci izolîndu-l definitiv aici, în Anjiro, pîn cînd vomă înv a tot ce ştie.ăţ

Jozen se scarpin gînditoră .- St pînul meu va afla p rerile voastre. Şi eu cred c barbarul ară ă ă

trebui izolat. Şi deasemenea c instruc ia ar trebui oprit deîndat .ă ţ ă ă Yabu scoase un sul din mînec .ă- Acesta este un raport complet pentru seniorul Ishido. Cînd

seniorul Ishido o va dori, desigur c instruc ia va fi oprit .ă ţ ă



Jozen primi sulul.- Şi seniorul Toranaga?Ochii se îndreptar c tre Naga. Naga nu spuse nimic, dar privi fix la sulul de pergament.ă ă

Yabu spuse:- Ve i putea s -i cere i p rerea direct. Are un raportţ ă ţ ă

asem n tor. B nuiesc c ve i pleca spre Yedo mîine. S-au a i vrea să ă ă ă ţ ţ ăasista i la instruc ie. Nu cred c e nevoie s spun, c oamenii nu sîntţ ţ ă ă ă

înc bine preg ti i.ă ă ţMi-ar place s v d un atac.ă ăOmi-san, te rog preg teşte asta! îl vei conduce.ă

-Da, Alte .ţă598 Jozen se întoarse c tre înso itorul s u şi-i d du sulul de pergaă ţ ă ă ment.Masumoto, du aceasta seniorului Ishoido, vei pleca deîndat .ăDa, Jozen-san. Yabu îi spuse lui Igurashi:- F -i rost de c l uze pîn la hotar, şi de cai odihni i.ă ă ă ă ţ

Igurashi plec imediat cu samuraiul.ă Jozen se întinse şi c sc .ă ă- V rog s m ierta i, spuse, dar e din cauza c l rituluiă ă ă ţ ă ă

neîntrerupt din ultimele zile. Trebuie s v mul umesc pentru această ă ţ ăsear extraordinar ,ă ă Yabu-sama. Ideile tale duc departe. Şi ale tale,Orai-san, şi ale tale, Naga-san. Am s v laud seniorului Toranaga şiă ăst pînului meu. Acum, v rog s m ierta i, sînt foarte obosit, şi Osakaă ă ă ă ţe foarte departe.

Desigur, spuse Yabu. Cum a fost la Osaka?Foarte bine. î i aminteşti bandi ii aceia, cei care te-au atacat peţ ţ

p mînt şi pe mare?ăDesigur.Am luat patru sute şi cincizeci de capete în noaptea aia. Mul iţ

purtau uniformele lui Toranaga.Roninii nu au nici un fel de cinste.Unii dintre ei da, spuse Jozen, tres rind din cauza insultei.ă

Tr ia mereu cu ruşinea de a fi fost cîndvaă ronin. Unii purtau chiarculorile noastre... N-a sc pat niciunul. Au murit cu to ii.ă ţ

-ŞiBuntaro-ia/i?

Nu. El... Jozen se opri. Acel nu îi sc pase, dar acum, pentru că ăo spusese, nu-i mai p sa. Nu. Nu ştiu sigur, dar nimeni nu i-a g sită ăcapul. N-a i> auzit nimic deţ el?

Nu, spuse Naga.

Poate a fost prins. Poate l-au t iat în buc i şi l-au risipit.ă ăţSt pînul meu ar dori s ştie despre el tind ve i avea veşti. Totul e foarteă ă ţbine acum, la Osaka. Se fac mereu preg tiri pentru întîlnire. Vor fiăAtrac ii din belşug penru a s rb tori noua er şi desigur în cinsteaţ ă ă ătuturor acelor daimyo ce vor veni.

Şi seniorul Toda Hiro-matsu? intreb politicos Naga.ă599B trînul Pumn de Fier e tot atît de viguros şi ursuz ca întotă

deauna.E înc acolo?ă

Nu. A plecat cu to i oamenii tat lui t u, cu cîteva zile înainteaţ ă ămea.

Şi casa tat lui meu?ăAm auzit c doamna Kiritsubo şi doamna Sazuko au cerut să ă

stea cu st pînul meu. Un doctor a sf tuit-o pe doamna s se odihă ă ăneasc o lun ... ştii, s n tatea ei. El a considerat c o c l torie nu ară ă ă ă ă ă ăfi potrivit pentru copil. C tre Yabu ad ug : A c zut în noaptea înă ă ă ă ăcare ai plecat, nu-i aşa?

-Da.7

Nu e nimic grav, sper, spuse Naga, foarte îngrijo at.ţ



Nu, Naga-san, nimic grav, spuse Jozen. Din nou c tre Yabu:ăL-ai înştiin at pe seniorul Toranaga de sosireţ a mea?

Desigur.Bun.Ştirile pe care ni le-a i adus îl vor interesa foarte mult.ţDa. Am v zut un porumbel c l tor rotindu-se şi zburînd c treă ă ă ă

nord.

Acum am şi eu porumbei c l tori.ă ă Yabu nu spuse c porumbeii lui Jozen fuseser deasemenea v zu i, sau c şoimii îiă ă ă ţ ă atacaser în apropierea mun ilor, sau c mesajul fusese descifrat: "La Anjiro, totul aşa cum s-aă ţ ă raportat. Yabu, Naga, Omi şi barbarul aici."

- Voi pleca mîine cu voia voastr , dup atac. îmi vei da cai deă ăschimb? Nu trebuie s -l fac pe seniorul Toranaga s aştepte. Abiaă ăaştept s -l v d. Şi st pînul meu. La Osaka. Spei\c -l vei înso i Naga-ă ă ă ă ţsan.

- Dac mi se porunceşte s fiu aici, voi fi aici.ă ăNaga îşi inea privirea plecat , dar fierbea de furie.ţ ă

Jozen plec şi urc cu g rzile sale dealul c tre tab r . îşi reaşez sentinelele şi porunciă ă ă ă ă ă ă oamenilor s doarm , apoi se strecur sub acoperişul de frunze întocmit împotriva ploii, careă ă ă se apropia. La lumina lumin rii, sub o plas pentru în ari, rescrise mesajul dinainte pe o hîrtieă ă ţ ţ sub ire de orez şi ad ug : "Cele cinci sute de puşti sîntţ ă ă

600distrug toare. Atac surpriz în mas cu puşti, preg tit raport complet trimis deja cuă ă ă ă

Masumoto." îi puse data şi sufl în luminare. în întuneric, se strecur afar din polog, scoaseă ă ă unul dintre porumbeii din panerul s u şi-î puse mesajul în micul tub de pe piciorul lui. Apoi seă strecur nev zut c tre unul dintre oamenii s i şi-i d du pas rea.ă ă ă ă ă ă

- Du asta în tufişuri, spuse. Ascunde-o undeva unde poate s picoteasc în siguran pînă ă ţă ă în zori. Cît de departe po i. Dar ai grij , sînt ochi peste tot înjur. Dac te întîlneşti cu cineva,ţ ă ă spune c te-am trimis s patrulezi. Dar ascunde mai întîi pas rea.ă ă ă

Omul se dep rta t cut ca o gînganie.ă ăMul umit de ceea ce f cuse,, Jozen privi la satul de dedesubt. în fort rea luminile erauţ ă ă ţă

aprinse, ca şi pe panta din fa a sa, în casa pe care ştia c este a lui Omi. Mai erau şi în ceaţ ă care se afla chiar sub el, cea în care locuia acum barbarul.

Naga, puiul sta de c ea, are dreptate, gîndi, alungind cu mîna un intar. Barbarul e oă ăţ ţ adev rat molim .ă ă ă

Noapte bun , Fujiko-sa/j.ă

Nopate bun ,ă An}in-sanPanoul -shoji alunec în urma ei. Blackthorne îşi scoase chimonoul şi fîşia de pînz dină ă jurul şoldurilor şi îşi puse chimonoul mai uşor, pentru dormit, se strecur sub polog şi se întinseă pe spate.

Sufl în luminare. întunericul adînc îl înv lui. Casa era cufundat în t cere. Micile obloaneă ă ă ă ale ferestrelor erau l sate şi prin ele putea auzi valurile. Norii acoperir luna.ă ă

Vinul şi rîsul îl ame iser şi-l înveseliser . Asculta valurile şi se sim i furat de zgomotul lor.ţ ă ă ţ Mintea începu s i se înce oşeze. Din cînd în cînd jos, în sat, l tra cîte un dine. Ar trebui s -miă ţ ă ă iau un dine, se gîndi, amintindu-şi de terierul de acas . M -ntreb dac mai tr ieşte.ă ă ă ă II chemaGrog, dar Tudor, fiul s u, îi spusese Oă g-og.

Ah, Tudor b iete, a trecut atît de mult timp.ăAş vrea s v pot vedea, m car s v scriu o scrisoare şi s v-o trimit. Ia s vedem, gîndi,ă ă ă ă ă ă ă

cum aş începe?"Dragii mei, aceasta este prima scrisoare pe care am putut s v-o trimit acas de cînd amă ă

debarcat în Japonia. Lucrurile s-au îndreptat acum> cînd ştiu cum s tr iesc dup obiceiurile lor.ă ă ă

Mîncarea e601groaznic , dar în seara asta am avut fazan şi curînd o s -mi primesc corabia înapoi. Undeă ă

s încep povestea? Acum sînt cam ca un senior feudal din ara asta ciudat . Am o cas , un cal,ă ţ ă ă opt servitori, o menajer , propriul meu b rbier şi propriul meu t lmaci. Sînt ras ca-n palmă ă ă ă acum şi m rad în fiecare zi - briciurile de o el pe care le au aici trebuie sa fie, de bun seam ,ă ţ ă ă cele mai bune din lume. Leafa mea e uriaş , îndeajuns ca s hr neşti dou sute cincizeci deă ă ă ă familii japoneze un an de zile. In Anglia, asta ar fi aproape o mie de guinee de aur pe an. Dezece ori leafa mea de la compania Olandez ..."ă

Panoul -shoji începu s se deschid . Mîna sa c ut pistolul sub pern şi se preg ti,ă ă ă ă ă ă



tr gîndu-se pu in înapoi. Apoi auzi un foşnet abia b nuit de m tase, şi sim i o und de parfumă ţ ă ă ţ ăAnjin-sa/i? o şoapt uşoar , plin de promisiuni.ă ă ăHail întreb , la fel de şoptit, scrutînd întunericul f r s vadă ă ă ă ă

ceva.Auzi paşi apropiindu-se. Zgomotul uşor f cut de femeia care îngenunchea, pologul dat la oă

parte şi ea i se al tur sub plasa protegiuitoare. îi lu mîna şi i-o puse pe sîn, apoi pe buze.ă ă ă-Mariko-san?

De îndat degetele înaintar prin întuneric şi-i atinser buzele, îndemnînd la t cere. Elă ă ă ă încuviin din cap, în elegînd îngrozitorul risc pe care şi-l asumau. îi apuc încheitura sub ire şiţă ţ ă ţ i-o mîngîie cu buzele. în întunericul adînc, cealalt mîn a lui îi c ut şi-i mîngîie fa a. Ea îiă ă ă ă ţ s rut degetele unul cîte unul. P rul ei era desf cut, coborîndu-i pîn la brîu. Mîinile lui îiă ă ă ă ă alergau pe trup - atingerea pl cut a trupului gol sub m tase.ă ă ă

îi sim ea gustul dulce. Limba lui ii atinse din i, apoi îi înconjur urechile, descoperind-o. Eaţ ţ ă îi desf cu chimonoul şi îl l s pe al ei s cad . Respira ia femeii deveni mai\languroas . Se lipiă ă ă ă ă ţ ă de el, cuib rindu-se, tr gînd aşternutul peste capetele lor. Apoi începu s -l iubeasc cu mîinil&ă ă ă ă şi cu buzele. Cu mai mult tandre e şi dorin şi pricepere decît cunoscuse el vreodat .ă ţ ţă ă

602

i.CAPITOLUL 33Blackthorne se trezi în zori. Singur. La început fu sigur c visase, dar parfumul ei înc maiă ă

st ruia şi atunci ştiu c nu fusese un vis. Un cioc nit discret.ă ă ă -HaiOhayo, Anjin-san. Gomen nasai. O slujnic trase panoul-j/to/tă

pentru ca Fujiko s poat intra, apoi aduse în untru tava cuă ă ă cha, unbol cu orez fiert şi pr jituri de orez.ă

Ohayo, Vxxyko-san, domo,.spuse mul umindu-i.ţVenea ea îns şi întodeauna cu prima mas a zilei, d dea la o parte pologul şi aştepta înă ă ă

timp ce el mînca, iar slujnica aşternea al turi un chimonou curat, şi pînza de pus în jurulă şoldurilor.

Sorbi din ceai, întrebîndu-se dac Fujiko ştia de cele întîmplate noaptea. Chipul ei nu tr daă ă nimic.

.- Ikaga desu ka? Ce mai faci, o întreb .ă- Okagasama de genki desu, Anjin-san. Anata wa? Mul umesc,ţ

foarte bine. Dar dumneata? 'Slujnica scoase haine noi din dulapul ascuns în perete, care p rea c se topeşte înă ă

panourile de hîrtie, apoi îi l s singuri.ă ă -Anaia wayoku nemutta ka? Ai dormit bine?- Hai, Anjin-sa/j. Arigato goziemashita!Ea zîmbi, îşi puse mîna pe cap, pref cîndu-se c o doare şi întocmi o pantomim a unuiă ă ă

be iv care doarme buştean.ţ- Anata wa?• Watashi wayoku nemuru. Am dormit foarte bine. Ea-l corect :ăWatashi wayoku nemutta.Domo. Watashi wa yoku nemutta.Yoi! aihenyoi!Ţ Bine. Foarte bine.Apoi o auzi pe Mariko chemînd din coridor: -Fujiko-jcn? -Hai, Maiiko-san?Fujiko se duse la shoji şi îl deschise pu in. N-o putea vedea pe k şi nu putea s în eleagţ ă ţ ă

ce spuneau. Sper c$ nimeni nu a aflat, se gîndi. M rog s r mîn o tain a noastr . Poate c ară ă ă ă ă ă ă fi fost mai

603? •■

bine s fi fost doar un vis. începu s se îmbrace. Fujiko se întoarse şi îngenunche ca s îiă ă ă lege şireturile de la tabi.

Mariko-san? Nan ja?Nane mo, Anjin-san, îi r spunse. Nu era nimic important.ă

Fujiko se îndrept c treă ă takonama, firida unde atîrna o pic-togram şi un aranjament floral şi în care erau întotdeauna aşezate s biile sale.ă ă I le

întinse. El le lu şi-Ie puse în cing toare. S biile nu i se mai p reau ridicole, deşi ar fi dorit s leă ă ă ă ă poarte mai pu in încordat, îi spusese c tat l ei primise s biile pentru vitejie, dup o b t lieţ ă ă ă ă ă ă deosebit de sîngeroas , în nordul Cqreei, în urm cu şapte ani, în timpul primei invazii.ă ă Armatele japoneze str b tuser victorioase regatul, iză ă ă bind inuturile din nord. Apoi, pe cînd seţ



aflau aproape de rîul Yalu, hoardele chineze se rev rsaser deodat peste grani şi,ă ă ă ţă copleşindu-le cu num rul lor necrezut de mare, îi risipiser . Tat l lui Fujiko f cuse parte dină ă ă ă ariergarda care acoperise retragerea c tre mun ii din nordul Seulului, unde ei se regrupaser şiă ţ ă încinseser o b t lie nedecis . Asta şi cea de-a doua campanie, fuseser cele mai costisitoareă ă ă ă ă expedi ii militare desf şurate vreodat . în anul ce trecuse, la moartea lui Taiko, Toranagaţ ă ă ordonase, în numele Consiliului Regen ilor, ca resturile armatei s se întoarc deîndat acas ,ţ ă ă ă ă spre marea uşurare a celor mai mul i dintreţ daimyo, nemul umi i de campania coreean .ţ ţ ă

Blackthorne ieşi pe verand . îşi strecur picioarele în sandalele de lemn şi înclin din capă ă ă c tre slujitorii s i, care st teau alinia i corect ca s i se închine dup obicei. Era o zi mohorit ,ă ă ă ţ ă ă ă cerul era acoperit şi un vînt cald şi umed venea dinspre mare. Pietrele late cu care era pavată aleea erau ude de ploaia care c zuse în timpul nop ii. în fa a por ii erau caii şi garda sa de zeceă ţ ţ ţ samurai c l ri şi Mariko, care se afla deja în\şa. Purta o pelerin galben , peste pantaloni deă ă ă ă m tase verde pal, o p l rie cu boruri largi, un voal prins cu panglici galbene şi m nuşi. Oă ă ă ă umbrel de ploaie se g sea la îndemîn în coburii şeii.ă ă ă

Ohayo, spuse ceremonios. Ohayo, Mariko-san.Ohayo, Anjin-san. Ikaga desu ka?Okagasama de genki desu. Anata wa?

Ea zîmbi.Yoi, arigato goziemashita.

i

604Nu l sa s se vad nici cel mai mic semn c ceva se petrecuse între ei. D ar el nici nuă ă ă ă

aştepta vreunul, nu în public, ştiind dt de primejdios era. Parfumul ei îl înv lui, şi iar fi pl cut să ă ă o s rute acolo, în fa a tuturor.ă ţ

- IkimaşhoJ spuse, s rind în şa, f cînd semn samurailor s poră ă ăneasc înainte. îşi purt calul uşor şiMariko i se al tur . Cînd r maseră ă ă ă ă ăsinguri el se relaxa.

- Mariko?-Hail

Apoi spuse în latin :ă

Tu eşti minunat şi te iubesc.ă î i mul umesc, dar atît de mult vin b ut în seara trecut , faceţ ţ ă ă

capul meu s nu se simt frumos ast zi, crede-m , iar "dragoste" esteă ă ă ă

un cuvînt creştin. Tu eşti minunat şi creştin şi vinul nu te-a putut atinge.ă ă î i mul umesc pentru minciun , Anjin-san, î i mul umesc.ţ ţ ă ţ ţNu, eu ar trebui s - i mul umesc.ă ţ ţOh? De ce?Niciodat "de ce". F r "de ce". î i mul umesc din tot să ă ă ţ ţ ufletul.Dac vinul şi carnea te fac atît de bun, de cald şi de curtenitor,ă

spuse ea, atunci trebuie s -i spun concubinei tale s r stoarne cerulă ă ăşi p mîntul ca s fac rost de ele pentru tine în fiecare sear .ă ă ă ă

Da, mi-ar place ca fiecare sear s fie la feă ă l, întotdeauna.Eşti nespus de fericit ast zi, spuse ea. Bine, foarte bine, dar deă

ce? De ce, într-adev r?ăDin cauza ta. Tu ştii de ce.Nu ştiu nimic, Anjin-san.Nimic? o tachina el.

Nimic.Era uimit. Erau într-adev r singuri şi în siguran .ă ţă- De ce acest "nimic" a şters zîmbetul de pe buzele tale? întreb ea.ă- Prostie! Cît prostie! Am uitat c e foarte în elept s fiă ă ţ ă

prev z tor. Atîta doar c sintem singuri şi vroiam s vorbesc despreă ă ă ăasta. Şi, de fapt, s spun mai multe.ă

Vorbeşti în şarade. Nu te în eleg.ţEra din nou descump nit.ă

Nu vrei s vorbim despre asta, de loc?ă605



Despre ce, Anjin-san?Despre ceea ce s-a întîmplat noaptea?Amtreoarrmfa aaitalea noapte,dnddujnicamea,l&i,eracutine.ţ ăCe? !Noi, concubina ta şi cu mine, ne-am gîndit c ar fi un dar pl cută ă

pentru tine. i-a pl cut, nu-i aşa?Ţ ăBlackthorne încerca s -şi revin în fire. Slujnica lui Mariko era cam de aceeaşi m sur , dară ă ă ă

mai tîn r şi nici pe departe atît de supl şi de dr gu . Şi, da, fusese întuneric bezn şiă ă ă ă ţă ă desigur, capul s u era tulbure din cauza vinului, dar nu, cu siguran nu fusese slujnica.ă ţăNu e cu putin , spuse în portughez .ţă ăCe nu e cu putin ,ţă senhor? întreb ea în aceeaşi limb .ă ăEi se reîntoarse la latin , c ci înso itorii nu erau prea departe şi vîntul b tea în direc ia lor.ă ă ţ ă ţ Te rog nu glumi cu mine. Nimeni nu poate s ne aud . Potă ă

recunoaşte o anume prezen sau parfum.ţăCrezi c am fost eu? O, nu Anjin-sarc! Aş fi onorat , dar eu n-aşă ă

putea niciodat ... oricît de mult aş dori. O, nu, Anjin-san, n-am fost eu, ciăKoi, slujnica mea. Aş fi onorat , dar apar in altuia, chiar dac e mort.ă ţ ă

Da, dar n-a fost slujnica. înghi i mînia. Dar s-o l s m aşa cum doreştiţ ă ăA fost slujnica mea, Anjin-scn, spuse ea împ ciuitor. Noi i-aină

dat cu parfumul meu şi i-am poruncit: f r cuvinte, doar atingeri. Nuă ăne-am gîndit nici o clip c ai s crezi c sînt eu. Nu am f cut-o ca să ă ă ă ă ăte înşel m, ci ca s - i vin mai uşor, ştiind c te stînjeneşte s vorbeştiă ă ţ ă ă ăde lucruri ca împ r itul pernei. îl privea cu ochi mari, nevinova i. Eştiă ţ ţmul umit de ea, Anjin-san? Ea e mul umit de tine.ţ ţ ă

Glumele care privesc lucruri de mare importan sînt uneoriţălipsite de haz.

Lucrurile de mare importan vor fi tratate întotdeauna cu mareţăimportan . Dar o slujnic , noaptea cu un b rbat, nu are importan .ţă ă ă ţă

Nu te^consider lipsit de importan .ă ţă î i mul umesc, şi eu spun la fel. Dar o slujnic , noaptea, cu unţ ţ ă

b rbat, este ceva personal şi f r importan . Este un dar de la eaă ă ă ţăpentru el, şi cîteodat , de la el pentru ea. Nimic mai mult.ă

Niciodat ?ă. \606Uneori. Dar problemele personale, ca împ r itul pernei, nu auă ţ

aceast mare importan pe care le-o acorzi.ă ţăNiciodat ?ăNumai tind femeia şi b rbatul se unesc împreun împotrivă ă ă

legii. în aceast ă ar .ţ ăEl se domoli, în elegînd în sfîrşit.ţ îmi cer iertare, spuse. Da, ai dreptate, şi eu am greşit foarte

mult. N-ar fi trebuit s spun toate astea. îmi cer iertare.ăDe ce s - i ceri iertare? Pentru ce? Spune-mi,ă ţ An]W-san,

aceasta fat purta un crucifix?ă-Nu.Eu îl port întotdeauna. întotdeauna.Un crucifix poate fi scos, spuse el, absent, în portughez . Astaă

nu dovedeşte nimic. Poate fi d ruit, ca şi parfumul.ăSpune-mi un ultim adev r ai v zut într-adev r fata? Ai v zut-o bine?ă ă ă ăDesigur. Te rog, hai s uit m c am...ă ă ă

Noaptea era foarte întunecoas şi luna acoperit de nori. Teă ărog, adev rul, Anjin-san, gîndeşte-te. Ai v zut, într-adev r, fata?ă ă ă

Bineîn eles c am v zut-o, se gîndi indignat.ţ ă ăLa naiba, ia gîndeşte-te, nu ai v zut-o.ă Capul i-era tulbure, putea s fi fost slujnica, dar tuţ ă

ştii c a fost Mariko pentru c tu ai vrut-o pe Mariko şi ai v zut-o numai pe Mariko în capul t u,ă ă ă ă crezînd c Mariko .te-ar vrea în aceeaşi m sur . Eşti un prost. Al naibii de prost.ă ă ă

Cu adev rat, nu. Ar trebui într-adev r s -mi cer iertare, spuse.ă ă ăCum s -mi cer iertare?ă

Nu-i nevoie s - i ceri iertare, Anjin-jc/i, îi r spunse ea liniştit .ă ţ ă ăi-am spus de multe ori c un b rbat nu-şi ce-re niciodat scuze. ChiarŢ ă ă ă



cînd greşeşte. Şi nu ai greşit. Acum ochii ei îl nec jeau. Slujnica meaănu are nevoie de scuze.

i mul umesc, spuse el rîzînd. M faci s m simt mai pu in pţ ţ ă ă ă ţ rost. întinereşti tind rîzi, Anjin-swj. Seriosul Anjin-san devine din

Qou copil. Tat l meu mi-a spus c m-am n scut b trîn.ă ă ă ă

într-adev r?ă *. -El aşa zicea.Cum ar ta?ă607

I

A fost un b rbat grozav. Era c pitan, şi avea propria lui nav ,ă ă ăSpaniolii l-au omorît într-un loc numit Anvers, cînd au trecut oraşulprin sabie. I-au ars corabia. Aveam şase ani, dar mi-l amintesc ca peun om masiv, înalt, bun la suflet, cu p r auriu. Fratele meu mai mare,ăArthur, avea doar opt ani. Am dus-o foarte greu atunci, Maiiko-san.

De ce? Te rog, spune-mi. Te rog!E totul foarte obişnuit. Fiecare b nu fusese b gat în corabie,ă ţ ă

şi asta se pierduse. Şi, ei bine, nu mult dup asta, sora mea a murit. Aă

murit de foame. A fost foamete în '71 şi molim - cium .ă ăŞi noi avem molime câteodat . V rsat negru. A i fost mul i în familie?ă ă ţ ţ Trei, spuse, bucuros s vorbeasc , ca s îndep rteze cealaltă ă ă ă ă

durere. Willia, sora mea, avea' nou ani cînd a murit. Arthur, el iaăurmat, vroia s fie artist, sculptor, dar a trebuit s intre ucenic la ună ăpietrar, ca s mai aduc un cîştig în cas . A fost ucis în înfruntarea cuă ă ăArmada. Avea doar dou zeci şi cinci, s rmanul nebun, se îmbarcaseă ăde curînd, f r experien . P cat de el. Sînt ultimul dintre Blackthorni.ă ă ţă ăNevasta şi fiica lui Arthur tr iesc acum cu so ia şi fii mei. Mama "meaă ţmai e înc în via şi la fel b trîna Iacoba - are şaptezeci şi cinci şi eă ţă ăvînjoas ca o bucat de stejar englezesc, deşi e irlandez . Cel pu ină ă ă ţera înc în via cînd am plecat, acum mai mult de doi ani.ă ţă

Durerea revenea. O s m gîndesc la ei cînd o s pornesc spre cas , îşi promise, dar pînă ă ă ă ă atunci, nu.

Mîine o s fie furtun , spuse, privind marea. Una puternic ,ă ă ă

Mariko-sfltt. Apoi, în trei zile, o s avem o vreme minunat .ă ăAcesta e anotimpul furtunilor. Mai toat vremea cerul eă

acoperit şi plou . Cînd se opreşte ploaia e mult umezeal . Apoi începă ă ătaifunurile.

Aş vrea s fiu din nou pe mare, se gmdea Am fost vreodat pe mare? A existat vreodat oă ă ă corabie? Ce e realitatea? Mariko sau slujnica?

Nu rîzi prea mult, nu-i aşa, Anjin-san?Am fost pe mare prea mult vreme. Marinarii sînt întodeaunaă

serioşi. Am înv at s privim marea. Sîntem întotdeauna cu ochii înăţ ăpatru şi aştept m un dezastru, o nenorocire. Ia- i ochii de pe mare oă ţclipă4?! ea o s - i înşface corabia şi o s-o fac aşchă ţ ă ii.

M tem de mare, spuse ea.ă608- Şi eu. Un b trîn pescar mi-a spus odat : b rbatul care nu seă ă ă

teme de mare o s se duc curînd la fund, pentru c o s ias în largă ă ă ă ă într-o zi în care n-ar trebui s-o fac . Dar nou ne e team de mare,ă ă ăaşa c noi ne înec mă ă doar din cînd în tind. O privi din nou.Mariko-.yan...

-Da?Acum cîteva minute aproape m convinseseşi c ... ei bine, haiă ă

s zicem c sînt convins, c am fost convins. Acum nu mai sînt. Care-iă ă ăadev rul?ă Honto. Trebuie s -l ştiu.ă

Urechile sînt pentru auzit. Desigur c a fost slujnica.ăAceast slujnic ! Pot s-o chem ori de cîte ori vreau?ă ăBineîn eles. Un b rbat în elept n-ar face-o.ţ ă ţ



- Pentru c aş putea s fiu dezam git? data viitoare?ă ă ă. -Poate.

G sesc c e greu s ai o slujnic şi s pierzi o slujnic , greu să ă ă ă ă ă ănu spui nimic.

S împ r i perna este o pl cere a trupului. Nu-i nimic de spusă ă ţ ădespre asta.

Dar cum s -i spun unei slujnice c e frumoas , c o iubesc, că ă ă ă ă

m-a umplut de fericire? j - Nu e potrivit s iubeşti o slujnic în felul sta. Nu aici, Anjin-ă ă ă san. Felul sta de dorin nuă ţă e potrivit nici m car pentru so ie sau pentru o concubin . Ochii ei se încre ir dintr-o dat .ă ţ ă ţ ă ă Doar cineva cum ar fi Kiku-san, curtezana, care este atît de frumoas şi o merit .ă ă

Unde aş putea s-o g sesc pe fata asta?ă în sat. Aş fi onorat s - i fiu intermediar.ă ă ţDoamne, chiar vrei s-o faci.Desigur. Un b rbat are nevoie de tot felul de pasiuni. Această ă

doamn merit o poveste de dragoste; dac î i po i permite.ă ă ă ţ ţCe vrei s spui cu asta?ăO s fie foarte costisitor.ăDragostea nu se cump r . Felul sta de dragoste n-are nici oă ă ă

valoare. Dragostea nu are pre .ţEa zîmbi.- împ r itul pernei are întotdeauna un pre , întotdeauna. Nuă ţ ţ

eap rat bani,ă Anjia-san. Dar un b rbat pl teşte întodeauna pentruă ă609a împ r i perna într-un fel sau altul. Dragostea adev rat noi o numim datorie. Şi e de laă ţ ă ă

suflet la suflet. Şi nu are nevoie de manifestare, nu una fizic , afar poate doar de darul mor ii.ă ă ţGreşeşti. Aş vrea s pot s - i ar t lumea aşa cum este.ă ă ţ ăŞtiu lumea aşa cum este şi cum va fi mereu. O mai vrei pe

slujnica asta nevrednic ?ă- Da. Ştii c o doresc.ă

Mariko rîse vesel .ă- Atunci î i va fi trimis . La apusul soarelui. Noi o vom înso i,ţ ă ţ

Fujiko şi cu mine!- La naiba, te cred în stare s-o faci!

Rîser amîndoi.ăAh, Anjin-son, e atît de bine s te v d rîzînd. De tind te-ai întorsă ă

la Anjiro, te-ai schimbat foarte mult. Foarte mult.Nu, nu atît de mult. Dar noaptea trecut am avut un vis. Acestăvis era perfec iunea.ţ

Dumnezeu este perfec iunea. Şi cîteodat un apus de soare,ţ ăsau un r s rit de lun , sau prima gîz dintr-un an.ă ă ă ă

Nu te în eleg de loc.ţEa îşi ridic v lul p l riei şi îl privi în ochi.ă ă ă ăDemult, un alt b rbat mi-a spus: Nu te în eleg de loc, iar so ulă ţ ţ

meu a spus: îmi cer iertare, st pîne, dar nici un b rbat n-o poateă ă în elege. Tat l ei n-o în elege, zeii noştri n-o în eleg, nici zeul ei barbarţ ă ţ ţşi nici chiar mama ei n-o în elege.ţ

Era Toranaga? Seniorul Toranaga?O, nu, Anjin-son, era Taiko. Seniorul Toranaga m în elege. Elă ţ

în elege totul.ţChiar şi pe mine?

Te în elege foarte bine.ţEşti sigur deă asta, nu?Da, o, foarte, da.

O s cîştig m r zboiul?ă ă ă-Da.

Sînt vasalul lui favorit?-Da.

O s -mi ia flota?ă610



-Da.Cînd o s -mi primesc corabia înapoi?ăN-ai s-o primeşti.De ce?

Seriozitatea ei se topi.

Pentru c o s aiă ă slujnica din Anjiro si ai s împ r i perna atîtă ă ţ

de mult, încît n-o s mai ai putere s pleci nici m car în patru labe,ă ă ăatunci cînd ea o s te roage s te duci la bordul cor biei, şi cînd sem'orulă ă ă Toranaga o s - i cear s te urci la bord şi s ne p r seşti pe to i.ă ţ ă ă ă ă ă ţ

Iar începi! O clip eşti serioas , urm toarea, nu.ă ă ăAsta doar ca s - i r spund,ă ţ ă An)in-san, şi s pun unele lucruriă

la locul lor. A, dar înainte de a ne p r si, va trebui s o vezi pe doamnaă ă ăKiku. E demn de o mare pasiune. Este atît de frumoas şi talentat !ă ă ăPentru ea va trebui s fii deosebit.ă

Sînt tentat s accept provocarea.ăEu nu provoc pe nimeni. Dar dac eşti gata s fi samurai şi nuă ă

un str in, dac eşti gata s socoteşti împ r itul pernei ceea ce este,ă ă ă ă ţatunci aş fi onorat s - i fiu mijlocitoare.ă ă ţ

Ce-nseamn asta?ăCînd vei fi bine dispus, şi preg tit pentru o distrac ie foarteă ţ

deosebit , spune-i concubinei dumitale s m anun e.ă ă ă ţDe ce Fu]\ko-sanlPentru c este datoria concubinei s se îngrijeasc de pl cerileă ă ă ă

dumitale. Obiceiul nostru este s ne facem via a simpl . Admir mă ţ ă ăsimplitatea, aşa c b rba ii şi femeile pot lua împ r itul pernei dreptă ă ţ ă ţceea ce este. O parte important a vie ii desigur, dar între un b rbată ţ ăŞi o femeie sînt multe alte lucruri mai importante. Modestia, spreexemplu, respectul, datoria, chiar şi aceast dragoste a dumitale.ăFujiko te iubeşte.

Nu-i adev rat.ă- Şi-ar da via a pentru dumneata. Ce poate face mai mult?ţ

Intr-un tîrziu îşi desprinse ochii dintr-ai ei şi privi marea. Valurilemuşcau rmul, împinse de vîntul tot mai puternic. Se întoarse cu spateţă le.Şi atunci nu e nimic de spus, întreb , între noi?ăNimic. Aşa este în elept.ţ

" Şi dac eu nu accept?ă611- Trebuie. Dumneata te afli aici. Aceasta este casa dumitale.Cei cinci sute de atacan i galopar peste muchia dealului, în neorînduial , c tre fundulţ ă ă ă

pres rat cu bolovani al v ii unde cei dou mii de ap r tori erau aşeza i în forma ie de lupt .ă ă ă ă ă ţ ţ ă Fiecare c l re purta o muschet petrecut peste um r şi la centur s cule i cu gloan e,ă ă ţ ă ă ă ă ă ţ ţ cremene şi un corn cu praf de puşc . Ca to i samuraii, erau îmbr ca i cu o adun tur pestriă ţ ă ţ ă ă ţă de chimonouri şi zdren e, dar armele lor erau întotdeauna de cea mai bun calitate pe care şi-ţ ăo puteau permite. Doar Toranaga - şi Ishido, care îl imita - insistau ca trupele lor s fieă îmbr cate în uniforme şi s aib o inut îngrijit . To i ceilal iă ă ă ţ ă ă ţ ţ daimyo socoteau asta oextravagan ip toare, o risipire prosteasc a banilor, o n scocire nefolositoare. Chiar şiţă ţ ă ă ă Blackthorne gîndea la fel. Armatele Europei nu purtau niciodat uniforme, ce rege şi-ar fi putută permite asta, în afar poate de garda personal . Se afla pe o ridic tur , al turi de Yabu, Jozen,ă ă ă ă ă înso itorii acestora şi Mariko. Era prima repeti ie general a unui atac. Aştepta neliniştit. Yabuţ ţ ă era neobişnuit de încordat, iar Omi şi Naga atît de nervoşi îneît p reau gata să ă se încaiere. în

special Naga.Ce se întîmpl cu ei? o întrebase pe Mariko.ăPoate c vor s arate bine în fa a st pînului lor şi a oaspetelui s u.ă ă ţ ă ăEste şi el un daimyolNu. Dar e important. Unul dintre generalii seniorului Ishido.

Ar fi foarte bine dac totul ar ieşi perfect ast zi.ă ăAş fi vrut s mi se spun şi mie c se va face o repeti ieă ă ă ţ

general .ăLa ce-ar fi folosit? Tot ce ai fi putut s faci ai f cut.ă ăDa, gîndi Blackthorne, privindu-i pe cei cinci sute. Dar ei nu erau nici pe departe preg ti i.ă ţ



Desigur Yabu ştia şi el asta, câ to i ceilal i. Aşa c dac e s se întîmple o nenorocire, ei bineţ ţ ă ă ă asta-i/ îşi spuse cu ceva mai mult siguran . Şi g si alinare în acel Atacatorii prinseser vitez ,ă ţă ă ă ă iar ap r torii îi aşteptau sub steagurile c pitanilor lor, înşira i destul de r zle i pe trei patruă ă ă ţ ă ţ rinduri is adîncime, batjocorindu-şi inamicul aşa cum ar fi f cut-o de obicei. Io curînd atacatoriiă vor desc leca în afara b t ii s ge ilor. Apoi cei rnaă ă ă ă ţ 1 curajoşi r zboinici din ambele tabere voră p şi sfid tori în fa , printf ă ă ţă e

612

rînduri, ca s arunce m nuş , f lindu-se cu genealogia şi supeă ă ă ă rioritatea lor şi aruncîndcele mai jignitoare insulte. începeau lupte izolate corp la corp, cu combatan i din ce în ce maiţ numeroşi, pîn cînd unul dintre comandan i ordona atacul general şi atunci era fiecare pentruă ţ sine însuşi. De obicei cei mai mul i învingeau pe cei mai pu ini, apoi rezervele erau aruncate înţ ţ lupt şi din nou începea b t lia, într-o înv lm şeal general , pîn cînd moralul uneia dintreă ă ă ă ă ă ă ă p r i se pr buşea şi cei cî iva laşi care se retr geau erau în curînd urma i de mai mul i, pînă ţ ă ţ ă ţ ţ ă cînd începea o fug general , dezordonat . Tr darea nu era ceva neobişnuit. Cîteodat întregiă ă ă ă ă regimente treceau dintr-o parte în cealalt urmînd poruncile st pînilor lor, ca s fie primi i caă ă ă ţ alia i, întotdeauna saluta i cu bucurie, dar niciodat cu încredere. . Cîteodat comandan iiţ ţ ă ă ţ învinşi se retr geau pentru ase regrupa pentru o nou lupt . Alteori r mîneau şi luptau pîn laă ă ă ă ă moarte, cîteodat îşi f ceau ceremoniosă ă seppuku. Rareori era cîte unul lut prizonier. Unii îşiofereau serviciile înving torilor. Uneori oferta era acceptat , dar, de cele mai multe ori,ă ă refuzat . Moartea era r splata celor învinşi, iute pentru cei viteji şi ruşinoas pentru cei laşi.ă ă ă Acesta era modelul istoric al tuturor înfrunt rilor din ?ceast ar , chiar şi al marilor b t lii,ă ă ţ ă ă ă solda ii aceiaşi ca peste tot, doar c aici ei erau mult mai cruzi şi mul i dintre ei erau preg ti iţ ă ţ ă ţ s moar pentru st pînii lor, mult mai mul i decît oriunde în alt parte de pe p mînt. Tunetulă ă ă ţ ă ă copitelor r sun în vale.ă ă

Unde e comandantul atacului? Unde e Ovoi-sanl întreb Jozen.ăPrintre oamenii s i, ave i r bdare, replic Yabu.ă ţ ă ăDar unde este stindardul lui? Şi de ce nu poart armur şi pene?ă ă

Unde este stindardul comandantului? Parc ar fi o adun tură ă ă împu it de bandi i neispr vi i.ţ ă ţ ă ţ

R bdare. Tuturor ofi erilor li s-a ordonat s nu poarte însemne.ă ţ ăV-am spus. Şi v rog, nu uita i c ne prefacem c e vorba de o b t lie, ceeaă ţ ă ă ă ăce se vede aici este parte dintr-o b t lie mult mai mare, cu rezerve şi...ă ă

Jozen explod .ă, - Unde le sîn s biile? Nici unul din ei nu poart s bii. Samuraiţ ă ă ă f r s bii - o s fieă ă ă ă

masacra i!ţ- R bdare.ă

Acum atacan ii desc lecau. Unii r zboinici ieşir din rîndurile P r torilor ca s -şi arateţ ă ă ă ă ă ă destoinicia. Un num r egal dintre atacan iă ţ613 începu s -şi m soare for ele cu ei. Apoi, dintr-o dat , mul imea dezordonat de atacan iă ă ţ ă ţ ă ţ

se strînse în cinci falange disciplinate, fiecare cu patru rînduri de dou zeci şi cinci de oameni,ă trei falange în fa şi dou in rezerv , la patruzeci de paşi în urm . Atacar inamicul ca unţă ă ă ă ă singur om. Ajungînd la distan a potrivit , se oprir brusc, la comand , şi rindurile din fa aţ ă ă ă ţ traser o salv asurzitoare, to i deodat . Oamenii ipau şi mureau. Jozen şi omenii lui seă ă ţ ă ţ aplecar instinctiv, apoi privir uimi i cum rîndul din fa ingenunchiaz şi începe s încarce,ă ă ţ ţă ă ă iar rîndul din spate trage pe deasupra lor, cu cel de-al treilea şi al patrulea rînd urtnînd aceiaşimişcare. Cu fiecare salv c deau mai mul i ap r tori. Valea era plin cu strig te şi ipete şiă ă ţ ă ă ă ă ţ haos.

î i omori proprii oameni, strig Jozen pe deasupra larmei.ţ ăSe trage doar cu pulbere, nu şi cu gloan e. Se prefac cu to ii,ţ ţ

dar închipui i-v c este un atac adev rat, cu gloan e adev rate.ţ ă ă ă ţ ă

Acum ap r torii îşi "reveneau" din surpriza de la început. Se regrupar şi se întoarseră ă ă ă vijelioşi într-un atac frontal. Dar între timp rindurile din fa înc rcaser şi la o comand ,ţă ă ă ă traser o alt salv din genunchi, apoi rîndul urm tor trase din picioare, îngenunchind imă ă ă ă ediatca s încarce, apoi al treilea şi al patrulea, ca mai înainte şi deşi mul i dintre puşcaşi erauă ţ înce i şi rîndurile dezordonate, era uşor de închipuit m celul îngrozitor pe care oameniiţ ă antrena i l-ar fi putut face. Contraatacul sl bi, apoi se dezorganiza cu totul, şi ap r torii seţ ă ă ă retraser în susul pantei într-o dezordine pref cut , ca s se opreasc chiar sub spectatori.ă ă ă ă ă Mul i "mor i" z ceau pe p mînt. Jozen şi oamenii lui erau ului i.ţ ţ ă ă ţ

Armele astea ar rupe orice rînduri!Aştepta i, b t lia nu s-a terminat.ţ ă ă



Din nou ap r torii se regrupar , comandan ii îi îndemnar la victorie, aduser rezervele şiă ă ă ţ ă ă ordonar atacul general. Samuraii se n pustir la vale, sco înd teribilele lor strig te de b t lieă ă ă ţ ă ă ă ca s se arunce asupra inamicului.ă

- Acum o s -i fac una cu p mîntul, spuse Jozen, furat ca Şă ă ă 1

ceilal i de realismul acestei b t lii închipuite. Şi avea dreptate. Falafl'ţ ă ăgele nu-şi p strar pozi iile. Se dezmembrar şi o rupser la fugă ă ţ ă ă ă &fa a strig telor de lupt a adev ra ilor samurai cu s bii şi suli e la carţ ă ă ă ţ ă ţ 6

Jozen şi oamenii s i îşi al turar strig tele de batjocur . Regimente'ă ă ă ă ăe

614

se avîntau spre moarte. Puşcaşii fugir ca Mînc torii de Usturoi o sut de paşi» dou suteă ă ă ă

de paşi, trei sute de paşi, apoi, deodat , la comand , falangele se regrupar , de data asta într-ă ă ăo forma ie în form deţ ă V. Salvele îngrozitoare se pornir din nou. Atacul şov i, apoi se opri, dară ă puştile continuar s trag . Apoi se oprir şi ele. Jocul încet . Dar to i cei de pe deal ştiau c ,ă ă ă ă ă ţ ă într-o situa ie real , cei dou mii ar fi fost m cel ri i. Acum, în t cere, atacan i şi atacatoriţ ă ă ă ă ţ ă ţ începur s se despart . "Mor ii" se ridicar , armele fur strînse. Se auzeau rîsete şi gemete.ă ă ă ţ ă ă Mul i dintre oameni şchiop tau şi cî iva erau r ni i grav.ţ ă ţ ă ţ

Te felicit, Yabu-sama, spuse Jozen cu profund sinceritate.ăAcum în eleg ce ai vrut s spui.ţ ă

Tragerea a fost dezordonat , spuse Yabu, mul umit în sineaă ţlui. Vor dura luni pentru preg tire lor.ă N

Jozen îşi cl tina capul.ăNu mi-ar place s -i atac nici acum. Nu, dac ar avea muni ieă ă ţ

adev rat . Nici o armat n-ar putea s reziste loviturii. Rîndurile n-ară ă ă ăputea r mîne strînse şi-atunci ai putea s - i strecori trupe obişnuite şiă ă ţcavalerie prin sp rtur şi s r suceşti flancurile ca pe un pergament vechi.ă ă ă ăMul umi tuturorţ kami-lor c avusese în elepciunea s vad atacul. A fostă ţ ă ăo privelişte teribil , o clip am crezut c b t lia a fost adev rat .ă ă ă ă ă ă ă

Li s-a ordonat s fac astfel ca b t lia s par adev rat .ă ă ă ă ă ă ă ăŞi-acum pute i trece în revist puşcaşii mei, dac dori i.ţ ă ă ţ

Mul umesc. Ar fi o mare cinste.ţ- Ap r torii se scurgeau c tre tab ra lor aşezat de cealalt parte a dealului. Cei cinci suteă ă ă ă ă ă

de puşcaşi aşteptau mai jos, lîng c rarea care trecea peste deal şi cobora c tre sat, grupîndu-ă ă ăse pe companii, cu Omi şi Naga în fa a lor, amîndoi purtînd din nou s bii.ţ ă

Yabu-sama'!-Da, Anjia-san.

Bine, nu?

Da, bine.Mul umesc,■ ţ Yabu-samd. Eu mul umit. Mariko îl corect automat.ţ ă- Eu sînt mul umit.ţ" A, îmi pare r u, eu sînt mul umit. Jozen îl trase pe Yabu deoparte.ă ţ615

Toate astea sint din capul lui Anjin-scn?Nu, min i Yabu. Dar este felul în care se lupt barbarii. El doarţ ă

antreneaz oamenii s încarce şi s trag .ă ă ă ă- De ce nu faci aşa cum te-a sf tuit Naga-scn? Acum aiă

cunoştin ele barbarului. De ce s rişti s se r spîndeasc ? E ca oţ ă ă ă ămolim . Foarte periculos,ă Yabu-sama. Naga-san avea dreptate. Eadev rat, ranii ar putea lupta cu uşurin în felul sta. Scap deă ţă ţă ă ăbarbar acum.

ţDac seniorul Ishido îi vrea capul, n-are decît s-o cear .ă ăO cer eu, acum. Sînt glasul lui.Am s in seama de asta,ă ţ Jozcn-san.Şi deasemenea cer, în numele lui, ca trupele s predea deîndat puştile.ă ă

Yabu se încrunt , apoi îşi îndrept aten ia c tre companie.ă ă ţ ăUrcau dealul, apropiindu-se, în rînduri drepte, disciplinate, uşor caraghioase, ca

întotdeauna, doar pentru c o astfel de ordine era neobişnuit . La cincizeci de paşi se oprir .ă ă ă Omi şi Naga înaintar singuri şi salutar .ă ă

A fost foarte bine pentru un prim exerci iu, spuse Yabu.ţV mul umesc, Alte , spuse Omi.ă ţ ţă



Şchiop ta uşor, iar fa a-i era murdar , 2gîriat şi cu urme de pulbere. Jozen spuse.ă ţ ă ă Trupele tale vor trebui s poarte s bii într-o b t lie adev rat ,ă ă ă ă ă ă

Yabu-sama, ne/i? Un samurai trebuie s poarte s bii, în caz c r mîneă ă ă ăf r muni ie,ă ă ţ nehl

S biile i-ar împiedica în timpul atacului şi retragerii. O s leă ăpoarte ca de obicei pentru a p stra surpriza, dar chiar înainte deăprimul atac o s le scoat .ă ă

Samuraii vor avea întotdeauna nevoie de s bii într-o b t lieă ă ăadev rat . Şi aşa m bucur c nu vei fi nevoit s foloseşti niciodată ă ă ă ă ăaceste trupe sau... Jozen era gata s spun : sau acest mod murdar şiă ătic los de a purta r zboiul. în !oc de asta spuse: sau to i vom fi nevoi iă ă ţ ţs ne arunc m s biile.ă ă ă

Poate c aşa vom face tind vom merge la r zboi,ă ă Sozcn-san.- Te-ai desp r i de sabia Murasama, sau de darul luiă ţ

Toranaga?- Ca s cîştig o b t lie, da. Altfel nu.ă ă ă616- S-ar putea s fi nevoit s alergi foarte repede, ca s - i pui la ad postă ă ă ţ ă

podoabele, tind muscheta i se va în epeni sau pulberea o s se ude.ţ ţ ă Jozen rîse de propria-i glum prosteasc . Yabu nici nu zîmbi.ă ă- Omi-san! Arat -i! ordon .ă ăImediat Omi d du un ordin. Oamenii s i traser din teac baionetele ca nişte s bii scurte,ă ă ă ă ă

care spinzuraser aproape neb gate în seam la spatele lor, ag ate de centur , şi le prinseră ă ă ăţ ă ă în locaşul lor de la gura muschetelor.

-Ataca i! ţ într-o clip samuraii atacar cu strig tul lor de b t lie,ă ă ă ă ă Kasigiii!P durea de o el str lucitor se opri la un pas de ei. Jozen şi oamenii s i rîdeau nervos înă ţ ă ă

fa a atacului brutal, neaşteptat şi violent.ţ- Bine, foarte bine, spuse Jozen. întinse mîna şi pip i una dintre baionete. Era deosebit de ascu it .ă ţ ă- Poate c ai dreptate,ă Yabu-sama, s sper m c nu vor fi puseă ă ă

iciodat la încercare.ă- Omi-san, strig Yabu. Aliniaz - i oamenii,ă ă ţ Jozen-san o s -iă

treac în revist . Apoi te întorci în tab r .ă ă ă ă Anjin-san, Mai'iko-san, voiurma i-m .ţ ă

Porni la vale printre rinduri, Blackthorne şi Mariko în urma sa.

- Alinia i-v de-a lungul potecii. Baionetele în teac .ţ ă ă Jum tate dintre oameni se supuser deîndat . F cur stînga-ă ă ă ă ă împrejur şi pornir în jos pe pant . Naga şi cei dou sute cincizeci de samurai r maseră ă ă ă ă

unde erau, cu baionetele înc ridicate amenin tor.ă ţă Jozen izbucni:Ce se întîmpl ?ăConsider insultele tale de neîndurat, spuse Naga veninos.- Asta-i o prostie. Nu te-am insultat, nici. eu, nici altcineva.

Baionetele tale sînt o insult adus rangului meu.ă ă Yabu-sama] Yabu se r suci. Acum era de partea cealalt a contigentului lui Toranaga.■ ă ăa-sa/j, strig rece. Ce-nseamn asta?ă ă

617Nu pot ierta acestui om insultele aduse la adresa tat lui meu,ă

sau a mea.E sub pav za legii. Nu-l po i atinge acum. Poart semneleă ţ ă

regen ilor.ţ Te rog s m ier i,ă ă ţ Yaba-sama, dar asta e între Jozen-san şi mine.Nu. Te afli sub ordinele mele. î i poruncesc s spui oamenilorţ ă

t i s se întoarc în tab r .ă ă ă ă ăNici unul dintre oameni nu mişc . începu ploaia.ă- Te rog s m ier i,ă ă ţ Yabu-san, îmi cer iertare, dar asta este între

mine şi el şi orice s-ar întîmpla eu declar c nu purta i nici o vin pentruă ţ ăfaptele mele şi ale oamenilor mei.

Unul dintre oamenii lui Jozen îşi trase sabia din teac şi îşni spre spatele neap rat a luiă ţ ă Naga. O salv de dou zeci de muschete îi zbur capul deîndat . Aceşti dou zeci de oameniă ă ă ă ă



îngenunchiar şi începur s încarce. Al doilea rînd lu pozi ie de tragere.ă ă ă ă ţCine a ordonat muni ie de r zboi? întreb Yabu.ţ ă ăEu, Naga-noh-Toranaga!Naga-sa«! î i poruncesc s -l laşi pe Nebara Jozen şi oamenii s iţ ă ă

s plece nestinjeni i. i se porunceşte s te întorci la locuin a ta şi să ţ Ţ ă ţ ăstai acolo pîn cînd îi voi putea da de ştire seniorului Toranaga despreănesupunerea ta.

Bineîn eles c -l vei informa pe seniorul Toranaga şiţ ă karma ekarma. Dar, îmi pare r u, senior Yabu, acest om trebuie s moar .ă ă ă To i aceştia trebuie s moar . Ast zi.ţ ă ă ă

Jozen ip ascu it: .- Sînt sub protec ia regen ilor! Nu cîştigi nimic ucigîndu-m !ţ ă ţ ţ ţ ă îmi recîştig onoarea, nehl spuse Naga. î i pl tesc obr zniciileţ ă ă

la adresa tat lui meu, şi insultele c tre mine. Dar tu ar fi trebuit oricumă ăs mori,ă nehl Era cum nu se poate mai limpede dup întîlnirea dinăseara trecut . Acum ai fost martor la un atac. Nu pot s accept risculă ăca Ishido s afle toat - şi mîna lui flutur c tre cîmpul de lupt -ă ă ă ă ăaceast groz vie.ă ă

Deja ştie! arunc Jozen, binecuvîntînd prevederea din noapteaătrecut . Ştie deja, am trimis un mesaj cu un porumbel c l tor, în tain ,ă ă ă ă în zori. Nii cîştigi nimic omorîndu-m , Naga-san!ă

618Naga f cu un semn unuia dintre oamenii s i, un samurai b trîn, care înainta şi arunc ună ă ă ă

porumbel sugrumat la picioarele lui Jozen. Apoi capul retezat al unui b rbat fu deasemeniă azvîrlit pe p mint. Capul samuraiului Masumoto trimis cu o zi în urm de Jozen cuă ă pergamentul. Avea ochii înc deschişi şi buzele dep rtate într-o strîmb tur plin de ur . Capulă ă ă ă ă ă începu s se rostogoleasc . Se rosă ă togoli printre rînduri pîn cînd se opri de o piatr .ă ă

De pe buzele lui Jozen sc p un geam t. Naga şi to i oamenii s i rîser . Chiar şi Yabuă ă ă ţ ă ă zîmbi. Un altul dintre samuraii lui Jozen, îşni c tre Naga. Dou zeci de muschete scuipar foc,ţ ă ă ă iar el şi unul dintre cei de lîng el, care nu se mişcase, c zur r ni i mortal.ă ă ă ă ţ

Rîsul încet .ăOmi spuse:- S le ordon oamenilor mei s atace, Alte ?ă ă ţă

Fusese atît de uşor s -l manevreze pe Naga.ă Yabu îşi şterse ploaia de pe fa .ţă

Nu, asta n-ar ajuta la nimic. loien-san şi oamenii lui sînt dej a mor i,ţorice aş face. Asta este karma lui aşa cum şi Naga-sorc o are pe a sa.Naga-sa/z! strig . Pentru ultima oar î i ordon s -i laşi pe to iă ă ţ ă ţ

s plece.ă Te rog s m ier i, dar trebuie s refuz.ă ă ţ ăFoarte bine. Cînd ai terminat, te rog s te prezin i în fa a mea.ă ţ ţ- Da. Ar trebui s existe un martor oficial,ă Yabu-sama. Pentru

' seniorul Toranaga şi pentru seniorul Ishido.- Omi-sa/î, r mîi aici. Vei semna certificatul de deces şi veiă

întocmi rapoartele oficiale. Naga-san şi eu vom contrasemna.Naga ar t c tre Blackthorne.ă ă ăS r mîn şi el. Tot ca martor. E r spunz tor de moartea lor.ă ă ă ă ă

Trebuie şi el s fie de fa .ă ţă Anjin-san, du-te acolo sus, la Naga-san. în elegi?ţDa, Yabu-san. în eleg, dar de ce, v rog?ţ ă

Ca s fii martor.ăScuza i-m , nu în eleg.ţ ă ţMaiiko-san, explic -iă martor, c trebuie s fie de fa la ceeaă ă ţă

ce se va întîmpla. Apoi vino dup mine.ă619Ascunzîndu-şi ne rmurita satisfac ie, Yabu se întoarse şiţă ţplec .ă Jozen ip ascu it.ţ ă ţ- Yabu-sama\ Te rog! Yabuuu-samaaa!Blackthorne a privit. Cînd totul s-a terminat, a plecat acas . Casa lui era înv luit în t cereă ă ă ă



şi deasupra satului se aşternuse un v l de cea . Baia nu l-a f cut s se simt curat.ă ţă ă ă ă Sake-u\ nui-a îndep rtat am reala din gur . Aromele nu au şters duhoarea din n ri.ă ă ă ă

Mai tîrziu, Yabu-sama a trimis dup el. Atacul a fost disecat moment cu moment. Omi şiă ISaga erau şi ei acolo cu Mariko. Naga, ca întotdeauna, ascultînd, rece. Rareori comentînd. încă al doilea la comand . Nici unul dintre ei nu p rea atins de ceea ce se întîmplase. Au lucrat pînă ă ă dup apusul soarelui. Yabu ordon ca ritmul instruc iei s fie crescut. Un al doilea grup de cinciă ă ţ ă sute de oameni urma s fie alc tuit deîndat , iar peste o s pt mîna, altul.ă ă ă ă ă

Blackthorne se îndrept c tre cas singur şi mînc singur, urm rit de înfricoş toarea luiă ă ă ă ă ă descoperire: ei nu aveau no iunea p catului. Erau to i lipsi i de conştiin - chiar şi Mariko.ţ ă ţ ţ ţă în noaptea aceea nu a putut dormi. P r si casa prin'vîntul care se învolbura în jurul lui.ă ă

Alte rafale înspumau crestele valurilor. O pal mai puternic de vînt ridic de undeva nişteă ă ă gunoaie şi le izbi de o colib din sat. Cîinii urlau la cer şi alergau de colo-colo. Acoperişurile dină snopi de paie de orez se mişcau ca nişte lucruri însufle ite. Obloanele zdr ng neau, b rba i şiţ ă ă ă ţ femei, ca nişte ar t ri t cute, se luptau cu ele ca s le închid şi s le propteasc . Fluxul veneaă ă ă ă ă ă ă cu putere. Toate b rcile de pescuit fuseser ridicate pe plaj , în siguran , mult mai departeă ă ă ţă decît de obicei. Totul era bine legat.

Umbl un timp pe rm, apoi se reîntoarse acas , mergînd aplecat din cauza furieiă ţă ă vîntului. Nu întîlnise pe nimeni. Ploaia c dea în rafale şi în curînd se trezi ud leoarc .ă ă

Fujiko îl aştepta pe verand , vîntul fluturîndu-i îmbr c mintea şi f cînd s pîlpîie flac raă ă ă ă ă ă l mpii de ulei pus la ad post. To i din cas erau treji. Servitorii c rau lucrurile de valoare înă ă ă ţ ă ă coliba de chirpici şi piatr din spatele gr dinii, folosită ă ă ca depozit.

620Furtuna nu amenin a înc . O igl din acoperiş se r suci, desprins de un vîrtej strecuratţ ă ţ ă ă ă

pe sub streaşin şi întregul acoperiş se cutremur . igla c zu şi se sparse cu zgomot. Servitoriiă ă Ţ ă alergau gr bi i prin jur, unii preg tind g le i cu ap , al ii încercînd s repare acoperişul.ă ţ ă ă ţ ă ţ ă B trînul gr dinar Ueki-ya, ajutat de copii, lega tufişurile şi copacii fragili, de araci din bambus.ă ă

O alt rafal zgudui casa. -_^ -O s se pr buşeasc , Mariko-^an.ă ă ă ă ăEa nu spuse nimic. Vîntul le izbea pe ea şi pe Fujiko şi le isca lacrimi la col urile ochilor.ţ

Blackthorne privi c tre sat. Peste tot zbur t ceau resturi. Apoi vîntul p trunse printr-o sp rtură ă ă ă ă ă dintr-unul din panourile de hîrtie ale unei locuin e şi întregul perete disp ru, l sînd numaiţ ă ă scheletul de şipci. Peretele dimpotriv se sf rîm şi el şi acoperişul se pr buşi.ă ă ă ă

Blackthorne se întoarse neajutorat cînd shoji-vtl din camera sa se sfişie. Peretele disp ruă împreun cu cel dimpotriv . în curînd to i pere ii nu erau decît zdren e. Putea vedea prin toată ă ţ ţ ţ ă casa. Dar stîlpii acoperişului rezistar , iar acoperişul de igl nu se mişc . Aşternuturi, felinareă ţ ă ă de hîrtie şi saltele, zburau prin jur, cu servitorii alergînd dup ele.ă

Furtuna d rîm pere ii tuturor caselor din sat, iar cîteva locuin e fur distruse complet.ă ă ţ ţ ă

Nimeni nu fu r nit grav. în zori vîntul îşi pierdu din t rie, iar b rba ii şi femeile începur s -şiă ă ă ţ ă ă reconstruiasc locuin ele.ă ţLa prînz pere ii casei lui Blackthorne erau ref cu i şi jum tate din sat se reîntorsese laţ ă ţ ă

normal. Pere ii uşori, din şipci, nu cereau prea mult munc ca s fie ref cu i de fiecare dat .ţ ă ă ă ă ţ ă Doar scînduri de lemn şi sfori pentru îmbin ri, care erau întotdeauna cioplite şi matisate cuă mare pricepere. Repararea acoperişurilor din igl sau paie era mai dificil . Dar v zu cţ ă ă ă ă oamenii se ajutau unul pe cel lalt, zîmbind, iu i Şi foarte îndemînateci. Mura alerga prin sat,ă ţ sf tuind, îndrumînd şi supraveghind. Urc dealul ca sa vad ce mai avea de f cut.ă ă ă ă

Mura ai f cut... Blackthorne îşi c uta cuvintele. Faci totul să ă ăPar uşor.ă

A, mul umesc,ţ An)in-san. Da, mul umesc, dar am fost norocoşiţca nu a fost nici un foc.

621

Voi, focuri deseori? îmi pare r u, "se stîrnesc deseori focuri? "ăSe stîrnesc deseori focuri? repet Blackthorne.ăDa, dar am poruncit ca satul s se preg teasc . Preg teasc ,ă ă ă ă ă

în elege i?ţ ţ-Da.- Cînd vin furtunile...Mura tres ri şi privi peste um rul lui Blackthorne. Se plec foarte adînc.ă ă ăOmi se apropia cu pasul lui s ltat şi neglijent, privind prietenos numai c tre Blackthorne,ă ă

ca şi cum Mura n-ar fi existat.



* Bun diminea a, Anjin-san, spuse.ă ţBun diminea a, Omi-san. Casa dumitale e bine?ă ţE în ordine, mul umesc. Omi privi la Mura şi spuse brutal:ţ

Oamenii ar trebui s fie la pescuit sau pe cîmp, la fel şi femeile.ăYabu-sama are nevoie de taxe. încerca i s m face i de ris în fa a lui,ţ ă ă ţ ţcu lenea voastr ?ă

Nu, Omi-samc, v rog, ierta i-m . O s m îngrijesc de astaă ţ ă ă ă

deîndat .ăN-ar fi trebuit s fie nevoie s i-o spun. N-am s i-o mai spună ă ţ ă ţdata viitoare.

- îmi cer scuze pentru prostia mea.Mura se îndep rt gr bit.ă ă ă

Ar i bine, ast zi, spuse Omi c tre Blackthorne. N-ai avutăţ ă ănecazuri azi-noapte?

Bine, ast zi, mul umesc. Şi dumneata?ă ţOmi vorbi îndelung. Blackthorne nu în elese chiar tot. Aşa cum nu în elesese tot ce-iţ ţ

spusese Omi lui Mura. Doar cîteva cuvinte aici, cîteva dincolo. îmi pare r u. Nu în eleg.ă ţ

i-a pl cut? Cum i-a pl cut ziua de ieri? Atacul. B t liaŢ ă ţ ă ă ăpref cut ?ă ă

A, în eleg, da, cred c bine.ţ ăCum a fost ca martor?Poftim?622Martor. Roninul Nebara Jozen şi oamenii lui? Omi imit oă

împuns tur cu baioneta şi rîse. Ai fost martor la moartea lor. Moarte!ă ă în elegi?ţ

A, da. Adev rul,ă Omi-san, nu-mi place omoruri.Karma, Anjin-san.Karma. Ast zi instruc ie?ă ţDa, dar Yabu-sama vrea doar s discut m. Mai tîrziu. în elegi,ă ă ţ

Anjin-«wi? Doar vorbit, mai tîrziu. Repet Omi r bd tor.ă ă ăDoar vorbim. în eleg.ţ începi s vorbeşti limba noastr foarte bine. Da. Foarte bine.ă ăMul umesc. Greu. Timp mic.ţDa, dar eşti un om de treab şi te str duieşti foarte tare. Astaă ă

e important. O s ai timp,ă An.)\n-san. Nu- i face griji, o s te-ajut. Omiţ ă îşi d dea seama c mai tot ce spunea se pierdea, dar nu-i p sa, atîtaă ă ătimp cît An]\n-san prindea în elesul. Vreau s fiu prietenul t u, spuse,ţ ă ăapoi repet foarte desluşit. în elegi?ă ţ

Prieten? în eleg, prieten.ţOmi ar t c tre el, apoi c tre Blackthorne.ă ă ă ăVreau s fiu prietenul t u.ă ăA, mul umesc. Onorat.ţOmi zîmbi din nou, şi se aplec ca de la egal la egal şi apoi plec .ă ăPrieten cu el? murmur Blackthorne. A uitat? Eu nu.ăA, Anjin-san, spuse Fujiko gr bindu-se c tre el. Nu vrei să ă ă

m nînci?ă Yabu-sama o s trimit dup dumneata în curînd.ă ă ăDa. Mul umesc. Multe spargeri? întreb , ar tînd c tre cas .ţ ă ă ă ă Te rog s m ier i, îmi pare r u, dar ar trebui s spui: "Au fostă ă ţ ă ă

multe stric ciuni?"ă

Au fost multe stric ciuni?ăNu foarte grave, Anjin-^an..Bine. Nu r niri?ă Te rog s m ier i, îmi pare r u, ar trebui s spui: "N-a fostă ă ţ ă ă

nimeni r nit?"ăMul umesc. N-a fost nimeni r nit?ţ ăNu, Anjin-san. N-a fost nimeni r nit.ă623Brusc, Blackthorne se sim i s tul de a mai fi îndreptat într-una.ţ ă

Aşa c ispr vi conversa ia cu o porunc :ă ă ţ ă



Am foame. Mîncare.Da. îndat . îmi pare r u, dar ar trebui s spui: "îmi este foame'.ă ă ă

Unei persoane îi este foame, nu are foame.Aştept pîn ce el spuse corect, apoi se dep rta.ă ă ăSe aşez pe verand şi îl privi pe Ueki-ya,ă ă b trâniiă gr dinar, îndep rtînd resturile şiă ă

frunzele c zute. Putea vedea femei şi copii reparînd cl dirile în sat şi b rci ieşind la pescuită ă ă printre valuri. Al i s teni trudeau pe cîmp în vîntul care sc zuse mult. M întreb ce d ri au deţ ă ă ă ă

pl tit. Nu mi-ar place s fiu ran aici. Nu numai aă ă ţă ici, oriunde.La primele raze de lumin ale zorilor fusese tulburat de aparenă ta devastare a satului.Furtuna asta abia ar fi atins o cas englezeasc , îi spusese luiă ă

Mariko.O, sigur, a fost o furtun , dar nu atît de rea.ăDe ce nu v construi i casele din c r mid sau din piatr ?ă ţ ă ă ă ăDin cauza cutremurelor, Anjin-san. Orice cl dire din piatr seă ă

va cr pa şi pr buşi şi probabil r ni sau omori locatarii. Cu felul nostruă ă ăde a construi, sînt pu ine pagube. Ai s vezi cît de repede se înalţ ă ţătotul la loc.

Da, dar sînte i veşnic în primejdie de a lua foc. Şi ce se întîmpiâţcînd vin marile furtuni? Taifunurile?

Atunci e foarte r u.ăEa-i explicase_despre taifunuri şi anotimpurile lor, din iunie pîn în septembrie, cîteodată ă

mai devreme, cîteodat mai tîrziu. Şi despre celelalte catastrofe naturale. în urm cu cîtevaă ă zile mai fusese an cutremur. Unul uşor. Un ceainic c zuse de pe vasul cu c rbuni şi îlă ă r sturnase. Din fericire c rbunii fuseser stinşi. O cas din sat luase foc, dar focul nu seă ă ă ă întinsese. Blackthorne nu v zuse pîn atunci oameni stingînd focul atît de iute. în afar deă ă ă aceasta, nimeni din sat nu d duse prea mult aten ie întîmpl rii. Rîseser şi îşi v zuser maiă ă ţ ă ă ă ă departe de treburi.

- De ce rîd oamenii?624- Noi socotim foarte ruşinos şi nepoliticos s laşi s se vad ceeaă ă ă

ce sim i, îndeosebi teama. Aşa c ascundem totul sub un zîmbet sauţ ăun surîs. Bineîn eles c ne e team la to i, chiar dac nu o ar t mţ ă ă ţ ă ă ăniciodat . Unii dintre voi au ar tat-o, gîndi Blackthorne.'ă ă

Nebara Jozen o ar tase. Murise urît, plîngînd însp imîntat, cerşind îndurare. Ucis încet şiă ă cu cruzime. Fusese l sat s fug , apoi înjunghiat cu baionetele în mijlocul rîsetelor, apoi for ată ă ă ţ s alerge din nou, apoi schilodit. îi îng duiser s se tîrasc şi îl spintecaser încet, în timp ceă ă ă ă ă ă

el urla, sîngele amestecîndu-i-se cu saliva, dup care îl l saser s moar .ă ă ă ă ăNaga îşi îndreptase aten ia asupra celorlal i samurai. Deîndat trei dintre oamenii lui Jozenţ ţ ă îngenunchiar , îşi descoperir pîntecele şi îşi puser pumnalele în fa a lor, pentru a îndepă ă ă ţ liniritualul seppuku. Trei dintre tovar şii lor st teau în spatele lor ca secondan i, cu s biile lungiă ă ţ ă trase şi ridicate cu ambele mîini şi nici unul nu fu atins de Naga sau de oamenii s i. Cîndă samuraii îngenunchia i se întinser dup pumnal, îşi înîinser gîturile şi cele trei s bii fulgerarţ ă ă ă ă ă în jos, decapitîndu-i dintr-o singur lovitur . Capetele c zute îşi cl n nir din ii, apoi r maseră ă ă ă ţă ă ţ ă ă riemişcate. Muştele începur s roiasc .ă ă ă

Apoi al i doi samurai îngenunchiar , ultimul r mas stînd preg tit ca secondant. Primuluiţ ă ă ă■ dintre cei îngenunchia i îi lu capul la fel ca şi celorlal i tovar şi ai s i, pe cînd se întindea dupţ ă ţ ă ă ă pumnal. Cel lalt spuse :ă

- Nu. Eu, Hirasaki Kenko, ştiu cum trebuie s mor, cum trebuieăs moar un samurai.ă ă

Kenko era un tîn r suplu, parfumat şi aproape frumos, cu pielea palid şi cu p rul bine dată ă ă cu ulei şi îngrijit. îşi ridic pumnalul cu gesturi m surate, şi îi înf şur o parte din lam cuă ă ă ă ă

eşarfa de la brîu, ca s îl poat apuca mai bine.ă ă- Protestez împotriva uciderii lui Nebara Jozen şi ai celorlal iţ

oameni ai s i, spuse hot rît, înclinîndu-se c tre Naga. Arunc o ultimă ă ă ă ăprivire c tre cer şi-i zîmbi pentru ultima dat secondantului s u, ună ă ăzîwbet liniştitor. Sayonara, Tadeo.

Apoi îşi înfipse pumnalul adînc în sting stomacului, î ă l trase de-acurmezişul cu amîndou mîinile, îl scoase afar şi-l înfipse din nou,ă ăamc, chiar deasupra pîntecului smucindu-l în sus în aceeaşi t cere.ă625M runtaiele lui însîngerate i se rostogolir în poal iar cînd fa a lui agpnizînd ,ă ă ă ţ ă



contorsionat hidos, zvîcni înainte, secondantul s u coborî sabia într-un arc ucig tor.ă ă ăNaga însuşi ridic capul de p rul din creştet, îl şterse de rîn şi îi închise ochi. Apoiă ă ţă ă

spuse oamenilor lui s aib grij ca s fie sp lat şi înf şurat şi trimis lui Ishido cu toateă ă ă ă ă ă onorurile şi cu un raport complet asupra curajului lui Hirasaki Kenko.

Ultimul samurai îngenunche. Nu mai r m sese nimeni ca s -i fie secondant. Şi el era tîn r.ă ă ă ă Degetele îi tremurau şi frica îl st pînea. De dou ori îşi îndeplinise datoria c tre tovar şii s i,ă ă ă ă ă de dou ori lovite Onorabil, sc pîndu-i de chinurile durerii şi de ruşinea fricii. Iar o dată ă ă

aşteptase ca cel mai iubit prieten al s u s moar aşa cum un samurai trebuia s moar ,ă ă ă ă ă luîndu-şi via a într-o t cere plin de mîndrie, apoi izbise din nou, curat, cu depun îndemînare.ţ ă ă ă Nu mai ucisese niciodat pîn atunci.ă ă

îşi a inti ochii c tre propriul pumnal. îşi dezgoli pîntecul şi se rug s aibe curajulţ ă ă ă prietenului s u. Sim ea lacrimile strîngîndu-se la col urile ochilor, dar îşi for chipul într-oă ţ ţ ţă masc înghe at , zîmbitpare. îşi desf cu eşarfa din brîu şi înf şur o parte din lam . Atunci,ă ţ ă ă ă ă ă pentru c tîn rul îşi f cuse bine datoria, Naga f cu un semn locotenentului s u.ă ă ă ă ă

Samuraiul înainta şi se înclin , prezentîndu-se ceremonios.ăOsaragi Nampo, c pitanul celei de-a noua.legiuni a senioruluiă

Toranaga. Aş fi onorat s v slujesc drept secondant.ă ăIkomo Tadeo, ofi er, vasal al seniorului Ishido, replic tîn rul.ţ ă ă

V mul umesc, aş fi onorat s -mi fi i secondant.ă ţ ă ţMoartea lui fi rapid , onorabil şi f r dureră ă ă ă e.Capetele fur strînse. Mai tîrziu Jozen îşi reveni în sim iri şi ip ascu it. Mîinile luiă ţ ţ ă ţ

înebunite încercau neputincioase s -şi reîntregeasc pîntecul.ă ă îl l sar prad dinilor care veniser din sat.ă ă ă ă626CAPITOLUL 34La Ora Calului - unsprezece diminea a - la zece zile dup moartea lui Jozen şi tuturorţ ă

oamenilor s i, un convoi de trei.galere dubl capul de la Anjiro. Erau ticsite cu trupe. Toranagaă ă veni pe rm. Ling el era Buntaro.ţă ă

Mai întîi aş vrea s v d un exerci iu de atac,ă ă ţ Yabu-san, cu ceicinci sute de la început, spuse Toranaga. Imediat.

Nu s-ar putea mîine? Asta mi-ar l sa timp s m preg tesc,ă ă ă ăspuse Yabu binevoitor, dar în sinea sa furios de sosirea neaşteptat aălui Toranaga şi nemul umit de spionii s i care nu-l preveniser . Abiaţ ă ăavusese timp s se repead la rm cu o gard de onoare. Trebuie să ă ţă ă ăfi i obosi i.ţ ţ

Nu sîn obosit, mul umesc, spuse Toranaga pe un ton voit r stit.ţ ţ ă

Nu am nevoie de ap r tori sau aranjamente deosebite, ipete sauă ă ţmor i pref cute. Ui i, b trîne prieten, c am jucat în dţ ă ţ ă ă estule piese Nohşi am pus destule în scen , ca s fiu în stare s -mi folosesc imagina ia.ă ă ă ţNu sînt un ranţă ronin! Te rog, porunceşte s încalece deîndat .ă ă

Se aflau pe plaj , lîng debarcader. Toranaga era înconjurat de g rzile de elit şi al iă ă ă ă ţ solda i se rev rsau de pe galerele ancorate. înc o mie de samurai puternic înarma i erauţ ă ă ţ înghesui i în cele dou galere care aşteptau la mic distan în larg. Era o zi cald , cu cer f rţ ă ă ţă ă ă ă nori, cu valuri mici, iar aerul unduia înfierbîntat la orizont.

- Igurashi, ai grij !ă Yabu îşi înghi i mînia. De la primul mesaj despre sosirea lui Jozen, pe care-l trimisese cuţ

unsprezece zile în urm , nu primise nici cel mai mic raport de la iscoadele sale din Yedo. Şiă nimic altceva decît intîmpl toare şi enervante r spunsuri de la Toranaga la mesajele sale dină ă ce în ce mai urgente. "Mesajul vostru primit şi studiat atent"; zgiiduit de veştile despre fiulmeu. Rog aştepta i instruc iuni". Apoi,ţ ţ m unn cu patru zile: "Cei vinova i de moartea lui Jozenă ţ vor fi Pedepsi i. Trebuie s r mîn la posturile lor, dar în stare de arest, pîn Pot s mţ ă ă ă ă ă ă

sf tuiesc cu seniorul Ishido." Iar ieri, bomba: "Ast zi am Primit invita ia oficial a nouluiă ă ţ ă Consiliu al Regen ilor, la ceremonia Pnvitului florilor din Osaka. Cînd te gîndeşti s pleci?ţ ă Comunic -mi deîndat ."ă ă

627Desigur, asta nu înseamn c Toranaga chiar se va duce!ă ă

spusese Yabu uluit.V for eaz s v hot rî i, replicase Igurashi. Orice a i spune,ă ţ ă ă ă ă ţ ţ

v împinge în capcan .ă ăAşa e, spusese şi Omi.De ce nu primim veşti de la Yedo? Ce se întîmplă cu iscoadele



noastre?E ca şi cum Toranaga ar fi întins un v l peste întregul Kwanto,ă

spusese Omi. Poate c ştie care sînt iscoadele noastreăAst zi este a zecea zi, Alte , îi amintise Igurashi. Totul e gataă ţă

pentru plecarea voastr c tre Osaka. Vre i s pleca i, sau nu?ă ă ţ ă ţAcum, aici, pe plaj , Yabu binecuvînt fcamj-ul s u p zitor care îl convinsese s accepteă ă ă ă ă

sfatul lui Omi de a r mîne pîn în cea din ultim zi - trei zile de acum înainte.ă ă ă

Despre ultimul t u mesaj Toranaga-sama, cel care ne-a sosităieri, spuse. Eşti hot rît s nu mergi la Osaka?ă ăDar tu?

M supun ie, ca unui conduc tor. Desigur, am aşteptată ţ ăhot rîrea ta.ă

Hot rîrea mea e simpl ,ă ă Yabu-sama, dar a ta este grea, greude luat. Dac pleci, regen ii au s te c s peasc pentru distrugereaă ţ ă ă ă ălui Jozen şi a oamenilor lui. Iar Ishido este chiar foarte furios, şi pebun dreptate,ă nehl

N-am f cut-o eu, senior Toranaga. Moartea lui Jozen, chiarădac meritat , s-a petrecut împotriva poruncilor mele.ă ă

E ca şi cum ar fi f cut-o Naga-sa/i,ă nehl C ci altfel ar fi trebuit,ădesigur, s-o faci domnia ta însu i. O s vorbim despre Naga-san maiţ ătîrziu. Dar acum urmeaz -m . Vom sta de vorb pe drumul c treă ă ă ăcîmpul de instruc ie. N-are rost s pierdem vremea.ţ ă

Toranaga porni cu pasul s u iute, g rzile urmîndu-l îndeaproape.ă ă- Da, te afli cu adev rat la o r scruce, b trîne prieten. Dac teă ă ă ă

duci, î i pierzi capul, pierzi Izu şi desigur întreaga familie Kasigi ajungeţla butucul c l ului. Dac r mîi, Consiliul va porunci acelaşi lucru. Seă ă ă ăr suci c tre el. Poate c ar trebui s faci ce mai sf tuit s fac cînd amă ă ă ă ă ă

628fost ultima dat în Anjiro. Aş fi bucuros s - i fiu secondant. Poate capul t u îl va bucura cită ă ţ ă

de cit pe Ishido.Capul meu n-are nici o valoare pentru Ishido, spuse Yabu.Nu- i împ rt şesc p rerea.ţ ă ă ă

Buntaro îi opri.Ierta i-m , Alte . Unde dori i s aşez m oamenii?.,ţ ă ţă ţ ă ă- Pe platou. Face i tab r permanent acolo. Dou sute de g rziţ ă ă ă ă ă

vor sta cu mine în fort rea . De îndat ce ai f cut preg tirileă ţă ă ă ăv

, vino lamine. Vreau s asişti la exerci iu.ă ţBuntaro plec gr bit.ă ă Tab r permanent ? R mîi aici? întreb Yabu.ă ă ă ă ăNu, doar oamenii mei. Dac atacul este atît de reuşit pe cît amă

auzit, o s form m nou batalioane de asalt, de cîte cinci sute deă ă ăsamurai fiecare.

-Cum?-Da. Am adus înc o mie de samurai aleşi pe sprincean , pentru tine. Tu ai s -i alegi peă ă ă

ceilal i o mie.ţDar nu sînt destule puşti şi instruc ia...ţ îmi pare r u, greşeşti. Am adus o mie de muschete şi destulă ă

pulbere şi gloan e. Restul va sosi într-o s pt min , cu înc o mie deţ ă ă ă ăoameni.

O s avem nou batalioane de asalt?ă ă

Da. Vor fi un regiment. Buntaro, îl va comanda.Poate ar fi mai bine s o fac eu. El o s ...ă ăO, dar ui i c în cîteva zile se întîlneşte Consiliul. Cum po i sţ ă ţ ă

comanzi un regiment dac te duci la Osaka. Nu i-ai preg tită ţ ăplecarea?

Yabu se opri.Sîntem alia i. Am c zut la în elegere ca domnia ta s fiiţ ă ţ ă

conduc torul şi am urinat ca s pecetluim în elegerea. Eu am respecă ă ţtat-o şi o respect în continuare. Acum te întreb: care i-s gîndurile?ţPrimim r zboiul sau nu?ă



Nimeni nu mi-a declarat r zboi, înc .ă ă Yabu ardea de dorin a de a scoate sabia Yoshimoto din teac şiţ ă e a împr ştia sîngele luiă

Toranaga în rîn , odat pentru totdeauna,ţă ă ă629indiferent de pre . Sim ea respira ia g rzilor lui Toranaga în jurul s u, dar nu-i mai p sa.ţ ţ ţ ă ă ăNu înseamn Consiliul şi sentin a ta de moarte? Ai spus astaă ţ

singur. O dat ce se vor întîlni va trebui s te supui.ă ă Nehl

Desigur. Toranaga îşi trimise cu un gest oamenii mai în urm , sprijinin-du-se uşor pe sabie, cuă picioarele butuc noase larg desf cute şi în epenite în p mînt.ă ă ţ ă

Atunci care i-e hot rîre'a? Ce propui?ţ ăMai întîi s vedem un atac.ăApoi?Apoi pornim la vîn toare.ă Te duci la Osaka?Sigur.

-Cînd?Cînd o s vreau.ăVrei s spui, nu cînd vrea Ishido.ăVreau s spun cînd o s vreau.ă ă- O s ne p r seasc to i, spuse Yabu. Nu po i s te lup iă ă ă ă ţ ţ ă ţ

împotriva întregii Japonii. Chiar şi cu un regiment de asalt - şi nuputem în nici un fel s -l preg tim în zece zile.ă ă

-Da f Şi atunci care-i planul?Ce s-a întîmplat exact cu Jozen şi Naga-san? Yabu îi spuse adev rul, ocolind doar faptul c Nagaă ă fusese manipulat de Omi.Şi barbarul meu? Cum se poart Anjin-san?ăBine. Foarte bine. Yabu îi povesti despre încercarea de seppuku din prima sear şi cum îl supusese el atît deă

abil pe Anjin-sa/i, în folosul lor, al amîndurora.- A fost foarte în elept, spuse Toranaga încet. Nu m-aş fi gînditţ

niciodat c va încerca s -şi facă ă ă ă seppuku. Foarte interesant.- A fost norocos c i-am spus lui Omi s fie gata.ă ă

-Da.630

/ Ner bd tor, Yabu aştept ca Toranaga s spun mai mult, dar acesta r mase t cut.ă ă ă ă ă ă ă- Vestea pe care i-am trimis-o despre seniorul Ito, care a devenitţregent, spuse Yabu într-un tîrziu. Aflase-şi despre asta înainte de a- iţda de ştire?

Toranaga nu r spunse imediat.ăAuzisem zvonuri. Seniorul Ito este o alegere perfect pentruă

Ishido. S rmanul neghiob, i-a f cut întotdeauna pl cere s fie dus de nasă ă ă ăcând îl avea înfipt în dosul altcuiva O s fac o pereche potrivit .ă ă ă

Votul s u te va distruge.ăF r îndoial . Dac o s fie vreun Consiliu.ă ă ă ă ăA, deci ai un plan? întotdeauna am un plan, sau planuri, nu ştiai? Dar tu, ce plan

ai, aliatule? Dac vrei s pleci, pleci. Dac vrei s r mîi, r mîi.ă ă ă ă ă ăAlege.

Porni mai departe.

** *Mariko îi înmîn lui Toranaga un sul acoperit cu un scris m runt.ă ăAici este totul? întreb .ă »Da, Alte , r spunse, displ cîndu-i aerul închis al cabinei şiţă ă ă

faptul c se afla din nou la bordul galerei, chiar şi ancorat la chei.ă ă"Multe dintre cele ce sînt în manualul de r zboi se vor repeta, dar amăf cut note în fiecare sear , şi am scris totul aşa cum s-a întîmplat, sauă ăam încercat. Este aproape ca un jurnal a ceea ce s-a spus şi s-a întîmplat de cînd a i plecat.ţ



Bine. L-a mai citit altcineva?Nu, din cîte ştiu eu. îşi flutur evantaiul ca s se r coreasc .ă ă ă ă

Concubina lui Anjin-.ya« şi servitorii m-au v zut scriindu-l, dar l-amăinut înţ cuiat.

Tu ce p rere ai?ăMariko şov i. îşi plimb privirile prin cabin şi peste hublourile închise.ă ă ă Toranaga spuse:

- La bord sînt numai oamenii mei şi nu e nimeni sub punte. înde noi.631

1ii

Da, Alte . Dar mi-am amintit c Anjin-san spunea c nu existţă ă ă ătaine la bordul unei nave. îmi cer iertare. Se gîndi o clip , apoi spuseăcu voce sigur . Regimentul de muschete va cîştiga o b t lie. Barbariiă ă ăar putea sa ne distrug dac debarc cu trupe numeroase, cu puşti şiă ă ătunuri. Trebuie s ave i o flot barbar . Pîn acum cunoştin ele luiă ţ ă ă ă ţAnjin-san s-au dovedit de o atît de mare valoare încît ar trebui inuteţsecrete, doar pentru urechile voastre. în alte tnîini cunoştin ele lui arţputea fi un pericol de moarte pentru voi.

Cine a mai înv at ceva de la el?ăţ Yabu-san ştie mult, dar Omi-san şi mai mult. Prinde mult mairepede. Igurashi-san, Naga-san şi trupele desigur c în eleg strategia,ă ţdar nu detaliile am nun ite şi nici una dintre cunoştin ele politice sauă ţ ţde ordin general ale lui Anjin-san. Eu, mai mult decît to i. Am notatţtot ce a-spus el, ce a întrebat sau despre ce a vorbit, Alte . Cit de bineţăam putut. Desigur c ne-a spus numai despre unele lucruri. Dar ariaăcunoştin elor lui este vast , iar memoria lui aproape de perfec iune.ţ ă ţCu r bdare, poate s ne ofere o imagine exact despre lume,ă ă ăobiceiurile şi pericolele ei. Dacă spune adev rul.ă

îl spune?Cred c da.ăCare este p rerea ta despre Yabu?ă Yabu-san este un om violent, şi lipsit de scrupule. Pentru el nu

au pre decît propriile lui interese. Datoria, credin a, tradi ia, nuţ ţ ţ

înseamn nimic pentru el. Mintea lui are sclipiri de mare p trundere,ă ăuneori uluitoare. Este în egal m sur primejdios ca aliat sau caă ă ăinamic.

Numai calit i l udabile. Ce ai de^pus împotriva lui?ăţ ăE un administrator prost. ranii lui s-ar r scula dac ar aveaŢă ă ă

arme.De ce?Pune d ri înrobitoare. Ilegale. Ia 75 de p r i din fiecare produs,ă ă ţ

orez, peşte. A început s pun taxa pe cap de om, pe p mînt, pe b rci.ă ă ă ăFiecare vînzare, fiecare butoi de saki, totul este dijmuit în Izu.

Poate ar trebui s -l angajez pe el, sau pe vechilul lui, pentruăKwanto. Bine, ce face aici e treaba lui, ranii n-o s aib niciodatţă ă ă ă

I

632arme, aşa c n-avem de ce s ne îngrijor m. Aş putea totuşi folosi locul acesta ca baz ,ă ă ă ă dac va fi nevoie.ă

Dar, Alte , legea spune c şaizeci de p r i este limita.ţă ă ă ţA fost limita legal . Taiko a dat legea asta, dar el e mort. Ce altcevaă

mai po i s spui despre el?ţ ăM nînc pu in, s n tatea lui pare bun , dar Suwo, masorul,ă ă ţ ă ă ă

crede c are necazuri cu rinichii. Are cîteva obiceiuri ciudate. Şi îiăpovesti despre Noaptea cu Urlete.

Cine i-a spus despre asta?ţSuwo. Şi de asemenea so ia luiţ Omi-san şi mama lui.



Tat l lui Yabu obişnuia şi el s -şi fiarb duşmanii. Pierdere deă ă ăvreme. Dar pot s în eleg nevoia lui de a o face din cînd în cînă ţ d.Nepotul lui, Omi?

E o minte p trunz toare, foarte în elept. Pe deplin credinciosă ă ţunchiului s u. Un vasal foarte capabil şi demn de apreciere.ă

Familia lui?Mama lui e aspr cu Midori, so ia lui, atît cît trebuie. So ia luiă ţ ţ

este samurai; blînd , puternic şi foarte bun . To i îi sînt vasali credină ă ă ţcioşi lui Yabu-san. Acum Omi-san nu are concubin , deşi Kiku, ceaămai cunoscut curtezan din Izu, este aproape ca o concubin . Dacă ă ă ăar putea s -i cumpere contractul, cred c ar aduce-o în casa sa.ă ă

M-ar ajuta împotriva lui Yabu, dac aş avea nevoie de asta?ăEa cînt ri întrebarea, apoi cl tin capul.ă ă ă

Nu, Alte . Nii cred. Cred c este vasalul unchiului s u.ţă ă ă-Naga?

- Este un samurai cît se poate de bun. A în eles deîndat cţ ă ă Jozen-.swj şi oamenii lui însemnau primejdie pentru domnia voastr ,ăşi a încurcat lucrurile aşa fel pîn cînd ai putut s fii întrebat. Oricît deă ămult ur şte batalionul de muschete, îşi instruieşte companiile din greu,ăca s le fac perfecte.ă ă

Cred c s-a l sat prostit s fie p puşa lui Yabu.ă ă ă ăEa-şi aranja în t cere o cut a chimonoului.ă ă Toranaga îşi f cu vînt cu evantaiul.ă

Acum, Ajojin-san.Aştepta întrebarea, şi acum, c fusese pus toate, observa iileă ă ţ mtelepte pe care era

preg tit s i le înf işeze disp ruser din cap.ă ă ă ăţ ă ă633

: Ei bine?- Trebuie s judeca i dup raport, Alte . In unele lucruri nuă ţ ă ţă

poate fi în eles. Desigur, educa ia, tradi iile şi datinile lui n-au nimicţ ţ ţcomun cu ale noastre. Este foarte complicat şi dincolo de în elegereaţmea. La început era foarte deschis. Dar de tind a încercat s -şi facă ăseppuku, s-a schimbat. E mai ascuns.

Ii povesti ce spusese Omi şi ce f cuse în acea,prim noapte. Şiă ădespre f g duiala lui Yabu.ă ă 'A, Omi l-a oprit, nu Yabu-san?

-Da.Şi Yabu a urmat sfatul lui Omi? întocmai, Alte .ţă

Deci Omi este sfetnicul. Interesant. Dar desigur c Anjin-sanănu se aşteapt ca Yabu s -şi in f g duiala?ă ă ţ ă ă ă

Ba da, pîn la cap t. Toranaga rîse.ă ăCit de copil resc.ăConştiin a creştin este adînc înr d cinat în el, îmi pare r u.ţ ă ă ă ă ă

Nu poate sc pa deă karma lui din care o parte e aceea c poate fiămanevrat folosindu-ne de ura lui pentru moartea sau mor ile a ceeaţce el numeşte nevinova i. Chiar şi moartea lui Jozen la afectat adînc.ţ

Multe nop i dup acea somnul lui a fost tulburat şi multe zile abia deţ ăa vorbit cu cîte cineva.

Conştiin a asta se g seşte la to i barbarii?ţ ă ţNu, deşi ar trebui s fie la to i barbarii creştini.ă ţAr putea s şi-o piard ?ă ăNu cred. Dar este tot atît de neajutorat ca şi un copil cit timp

o are.- Concubina lui?

Ea-i povesti totul.Bine. Era mul umit c alegerea sa, Fujiko şi planul, merseseţ ă



atît de bine. Foarte bine. A f cut bine în privin a pistoalelor. Ce po iă ţ ţs -mi spui despre obiceiurile lui?ă

Cele mai multe obişnuite. Afar doar de o uimitoare stînjeneală ă în privin a lucrurilor legate de împ r itul pernei şi o ciudat re inereţ ă ţ ă ţde a discuta toate lucrurile fireşti ale trupului. îi povesti deasemenea,despre neobişnuita lui nevoie de singur tate, şi despre groaznicele luiă

634

gusturi în ale mînc rii. în cele mai multe privin e este atent, în eleg tor, ager, un elevă ţ ţ ă silitor şi foarte curios în tot ceea ce ine de noi şi de obiceiurile noastre. E totul în raportul meu,ţ dar, pe scurt, i-am explicat cîte ceva din felul nostru de via , cîte pu in despre noi si istoriaţă ţ noastr , despre Taiko şi despre problemele care fr mînt împ r ia acum.ă ă ă ă ăţ

A, şi despre Moştenitor?Da, alte . Am greşit?ţăNu. i s-a spus s -l preg teşti. Cum st cu japoneza?Ţ ă ă ăFoarte bine. Cu timpul, va vorbi limba noastr destul de bine.ă

Este un-elev bun, Alte .ţă împ r itul pernei?ă ţ

Cu una dintre slujnice, spuse deîndat .ă'- El a ales-o?

Concubina i-a trimis-o.-Şi?

A fost deopotriv de mul umitor pentru amindoi, am în eles.ă ţ ţAh, atunci ea n-a întîmpinat nici o dificultate.Nu, Alte .ţăDar el e bine înzestrat?Fata, a zis, "o, da, foarte". "Cu prisosin "ţă au fost cuvintele ei.- Minunat. M car în astaă kartna lui e bun . sta e necazul cu oă Ă

mul ime de b rba i, şi Yabu unul dintre ei. Kiyama altul! Suli mic ,"ţ ă ţ ţă ămare nefericire s te naşti cu o suli mic . Mare nefericire, da.ă ţă ă

Arunc o privire sulului, apoi îşi închise evantaiul cu o pocnitur .ă ăŞi tu, Mariko-ra/i? Cum o duci?Bine, mul umesc, Alte . Sînt foarte mul umit s v v dţ ţă ţ ă ă ă ă

ar tînd atît de bine. Pot s v felicit pentru naşterea nepotului dumă ă ăneavoastr ?ă

Da, mul umesc! Sînt mul umit, da. B iatul e bine f cut, şi pareţ ţ ă ă

s n tos.ă ă-Şi doamna Genjiko? Toranaga morm i:ă635i:- E la fel de puternic , ca întotdeauna. Da, îşi uguie buzele,ă ţ

cugetînd la ceva. Poate ai putea s -mi recomanzi o doic pentruă ăcopil.

Era obiceiul ca fiii samurailor importan i s aib doici, astfel ca mama s se poat ocupaţ ă ă ă ă de so ul ei şi de treburile casei, l sînd doica s se ocupe numai de creşterea copilului, s -l facţ ă ă ă ă puternic, iar p rin ii s se poat mîndri cu el.ă ţ ă ă

M tem c nu va fi uşor s g sim persoana potrivit . Doamnaă ă ă ă ăGenjiko nu este o st pîn uşor de mul umit,ă ă ţ nehi

Sînt convins c ve i g si curînd persoana potrivit , Alte . Deă ă ţ ă ă ţăbun seam c m voi gîndi şi eu, r spunse Mariko, ştiind c a oferiă ă ă ă ă ă

un astfel de sfat ar fi fost o prostie. Pentru c nici o femeie de pe lumeaăaceasta nu ar fi putut s -i mul umeasc în aceeaşi m sur pe Toranagaă ţ ă ă ăşi pe nora sa.

î i mul umesc. Dar dumneata, Mariko-san, ce-mi spui despicţ ţdumneata?

Eu sînt bine, Alte , mul umesc.ţă ţŞi conştiin a creştin ?ţ ăNu m împiedic cu nimic, Alte . Cu nimic. Am f cut tot ceă ă ţă ă

ai dorit. într-adev r. A fost pe aici vreun preot?ă



Nu, Alte .ţăAi nevoie de vreunul?Ar fi bine s m pot spovedi, şi s m împ rt şesc şi s primescă ă ă ă ă ă ă

binecuvîntarea. Da, într-adev r, mi-ar place asta - s m rturisescă ă ălucrurile îng duite şi să ă primesc binecuvîntarea.

Toranaga o cînt ri atent. Ochii ei erau sinceri.ă Te-ai descurcat bine, Mariko-san. Te rog f şi mai departe aşa.ă

Da, Alte , mul umesc. Un lucru: Anjin-san are nevoie de oţă ţcarte de gramatic şi un dic ionar, mare nevoie.ă ţAm trimis la Tsukku-sa/J dup ele. B g de seam încruntareaă ă ă ă

ei. Nu crezi c o s le trimit ?ă ă ăSe va supune desigur. Poate nu cu graba care v-ar place. în curînd vom şti asta, ad ug Toranaga amenin tor. I-au maiă ă ţă

r mas doar treisprezece zile.ăMariko era nedumerit .ă636Alte , întreb f r s în eleag , treisprezece?ţă ă ă ă ă ţ ăA, spuse Toranaga cu voce indiferent , acoperindu-şi sc pareaă ă

de o clip . Cînd eram la bordul cor biei portugheze a cerut învoireaă ăde a vizita Yedo. Am fost de acord dac o va face pîn în patruzeciă ăde zile. Au mai r mas treisprezece. N-a stat trei zile acel bonz, acelăprofet, acel Moise, pe munte, ca s strîng poruncile Domnului, careă ăau fost s pate în piatr ?ă ă

Da, Alte .ţăCrezi c asta s-a întîmplat?ăDa, dar nu în eleg cum, sau de ce.ţPierdere de vreme ca s discut m voia Domnului,ă ă neh ?De c uta i fapte, da, Alte .ă ţ ţă în timp ce aşteptai dic ionarul, n-ai încercat s faci unul?ţ ăBa da, Toranaga-sa/na, dar mi-e team c nu este prea bun.ă ă

Din nefericire pare s fie atît de pu in timp şi atît de multe probleme.ă ţAici sau oriunde, ad ug ea anume. El încuviin din cap ştiind c ară ă ţă ăfi dorit foarte mult s întrebe multe lucruri despre noul Consiliu,ădespre numirea seniorului Ito, despre pedeapsa lui Naga şi dacăr zboiul era aproape.ă

Sîntem norocoşi s -l avem pe so ul t u din nou printre noi,ă ţ ă

neh?Evantaiul ei se opri.- N-am crezut niciodat c va sc pa cu via . Niciodat . Am spusă ă ă ţă ă

o rug ciune şi am aprins arome în amintirea lui zilnic. Buntaro îiăspusese în aceast diminea cum alt contingent de samurai ai luiă ţă Toranaga îi acoperise retragerea de la plaj şi cum el putuse s ajungă ă ăla periferia Osak i f r necazuri. Apoi, cu cincizeci de oameni aleşi şiă ă ăcu cai de schimb, se deghizaser în bandi i şi porniser în goan pesteă ţ ă ădealuri şi pe c i l turalnice c tre Yedo. De dou ori urm ritorii îlă ă ă ă ăajunseser , dar nu fuseser îndeajuns de mul i ca s -l doboare şi el îşiă ă ţ ăcroise drum printre ei. O dat c zuse într-o ambuscad şi pierduseă ă ăto i oamenii, în afar de patru, şi sc pase din nou şi se afundase maiţ ă ăadine în p dure, mergînd noaptea, dormind ziua. Se hr nise cu fructeă ăs lbatice şi cu ap de izvor, cu pu in orez furat de la o ferm sină ă ţ ăguratic , apoi galopase din nou cu urm ritorii întotdeauna pe urmeleă ă

637sale. îi trebuiser dou zeci de zile ca s ajung la Yedo. Cu el mai sosiser doar doi dintreă ă ă ă ă

oamenii lui.A fost aproape o minune, spuse ea. Credeam c puseseă unkami

st pînire pe mine cînd l-am v zut aici, lîrig domnia voastr , peă ă ă ăplaj .ă

E deştept. Foarte puternic şi foarte deştept.Pot s întreb ce veşti avem de la seniorul Hiro-matsu, Alte ,ă ţă

şi de la Osaka, de la doamna Kiritsubo şi doamna Sazuko?Foarte vag Toranaga îi spuse c Hiro-matsu se întorsese la Yedo cu o zi înainte de a plecaă



el. Deşi doamnele sale hot rîser s r mîn la Osaka, s n tatea doamnei Sazuko fiind cauzaă ă ă ă ă ă ă întîrzierii lor. Nu era nevoie de un discurs prea lung. Dar şi el şi Mariko ştiau c asta era maiă degrab un mod de a salva onoarea şi c generalul Ishido n-ar fi îng duit niciodat ca două ă ă ă ă dintre atît de pre ioasele ostatece s plece acum, cînd Toranaga îi sc pase din mîn .ţ ă ă ă

- Shigata ga nai, spuse. Karrna, nehl Nu-i nimic de f cut, asta-î ăkarma, nu?

-Da.

El ridic pergamentul.ăAcum trebuie s citesc asta. î i mul umesc, Mariko-sa/z. Te-aiă ţ ţdescurcat foarte bine. Te rog adu-l pe Anjin-sarc la fort rea , peă ţă înserat.

Alte , acum c st pînul meu este aici, va trebui s ...ţă ă ă ăSo ul t u a încuviin at deja c , atîta vreme c t sînt eu aici, sţ ă ţ ă ţ ă

r mîi acolo unde te afli şi s -mi fi t lmaci, prima ta datorie fiind c treă ă ă ăAnjin-sa/t - pentru urm toarele cî ă teva zile.

Dar, Alte , trebuie s preg tesc casa pentru st pînul meu. Vaţă ă ă ăavea nevoie de servitori şi o cas .ă

Ar fi o risip de bani, timp şi efort, acum. S stea cu trupele,ă ăsau în casa lui Anjin-sart, dup cum o s -i fac pl cere.ă ă ă ă

B g de seam o sclipiră ă ă e de iritare în ochii ei. Nan ja?Locul meu ar trebui s fie cu st pînul meu. Ca s -l slujesc.ă ă ăLocul t u este acolo unde vreau eu s fie,ă ă nehl

Da, v rog s m ierta i. Desigur.ă ă ă ţEa plec .ă /638El citi pergamentul şi manualul de r zboi cu aten ie, apoi reciti p r i din pergament, leă ţ ă ţ

puse pe amindou deoparte, în siguran , aşez g rzi la uşa cabinei şi plec pe punte. Seă ţă ă ă ă iveau zorile. Ziua promitea s fie cald , iar cerul acoperit. Renun la întîlnirea cuă ă ţă Anjin-san,aşa cum avusese de gînd, şi c l ri c tre platou cu o sut de str ji. Acolo îşi adun şoimarii şiă ă ă ă ă ă trei şoimi şi vin cale de dou zeci deă ă TI. La amiaz doborîse trei fazani, doi cocoşi s lbatici, ună ă iepure şi o pereche de prepeli e. Trimise un fazan şi iepurele luiţ Anjin-san, iar restul lafort rea . O parte dintre samurai nu erau budişti şi el era îng duitor cu obiceiurile lor înă ţă ă privin a mânc rii. El mînc pu in orez rece cu past de peşte şi alge murate cu felii de ghimbir.ţ ă ă ţ ă Apoi se ghemui pe p mint şi adormi.ă

Mai tîrziu, în acea dup -amiaz , Blackthorne era în buc t rie fluierînd vesel. în jurul s uă ă ă ă ă erau buc tarul şef, ajutorul de buc tar, buc tarul care se ocupa de legume, cel care se ocupaă ă ă

de peşte şi ajutoarele lor, to i zîmbind, dar în sinea lor îngrozi i, pentru c st pînul lor se aflaţ ţ ă ă aici, în buc t rie, cu st pîna lor, şi deasemenea pentru c ea le spusese c el le va faceă ă ă ă ă onoarea de a le ar ta cum s preg teasc şi s g teasc în felul lui. Şi de asemenea, din cauzaă ă ă ă ă ă ă iepurelui. El ag ase deja fazanul sub streaşin unei magazii, cu porunciăţ ă limpezi ca nimeni,nimeni s nu-l ating , în afar de el.ă ă ă

- Au în eles, Fujiko-5Wi? Doar eu atingere? întrebase cuţgravitate pref cut .ă ă

O, da, Anjin-san. Au în eles cu to ii. îmi pare r u, iart -m , darţ ţ ă ă ăar trebui s spui: "Nimeni nu trebuie s -l ating , în afar de mine!"ă ă ă ă

Acum, spunea el, f r s vorbeasc cuiva anume, nobila art aă ă ă ă ăg titului, lec ia întîi.ă ţ

-Dozo gomen nasai? întreb Fujiko.ă- Mini! Privi i!ţSim indu-se din nou tîn r - pentru c una din primele saleţ ă ă mdatoriri fusese s cure eă ţ

vînatul pe care el şi fratele s u îl braconau, Pe domeniile din jurul Chatham-ului, punîndu-se înă

mare primejdie -ese un cu it lung, curbat. Buc tarul care preg tea peştele se albi laţ ă ă atâ. Eracu itul s u preferat, cu lama ascu it cu migal pentru a Putea t ia feliile de peşte crudţ ă ţ ă ă ă perfect. To i slujitorii ştiau asta şi îşiţ

639inur r suflarea zîmbind şi mai mult, pentru a-şi ascunde stînjeneala - în timp ce elţ ă ă

zîmbea-tot mai mult, pentru a-şi ascunde propria-i ruşine.Blackthorne spintec burta iepurelui şi scoase cu îndemînare stomacul şi m runtaiele. Unaă ă

dintre slujnicele mai tinere oft şi disp ru t cut . Fujiko hot rî s-o amendeze cu leafa pe oă ă ă ă ă lun , dorin-du-şi, în acelaşi timp, s fie şi ea o ranc şi s-o poat şterge onorabil. Priviră ă ţă ă ă ă ame i i pe cînd el t ie ghearele şi labele, apoi împinse picioarele iepurelui înapoi, prin blan ,ţ ţ ă ă



jupuind cu îndemînare pielea. F cu la fel cu picioarele din spate şi trase de blan ca s scoată ă ă ă picioarele jupuite prin deschiz tura de la burt . Apoi, cu o zmucitur îndemînatic , trase blanaă ă ă ă peste capul animalului, ca o hain de iarn nefolositoare. Aşez animalul aproape jupuit peă ă ă masa de tocat şi îl decapita, l sînd capul, cu ochii holba i patetic, atîrnat de blan , întoarse dină ţ ă nou blana cu pielea în untru şi o puse deoparte. Un oftat trecu prin buc t rie. Nu-l auzi, c ciă ă ă ă era atent s taie picioarele de la încheieturi şi s -mpart restul corpului. înc o slujnic disp ruă ă ă ă ă ă neobservat .ă

- Acum vreau o oal , spuse Blackthorne, cu un zîmbet fericit.ăNimeni nu-i r spunse. îl priveau doar cu aceleaşi surîsuriă înghe ate. V zu un cazan mare de fier, sclipind de cur enie. îl apuc cu mîinile pline deţ ă ăţ ă

sînge şi îl umplu cu ap dintr-un vas de lemn, apoi ag cazanul peste vasul cu c rbuni careă ăţă ă era aşezat în podeaua de p mînt, într-o adîncitur înconjurat de pietre. Ad ug buc ile deă ă ă ă ă ăţ carne.

Acum ceva legume şi mirodenii, spuse.Dozo? întreb r guşit Fujiko.ă ăEl nu ştia denumirile japoneze aşa c privi în jur. într-un coş de lemn se g seau cî ivaă ă ţ

morcovi şi cîteva r d cini, care p reau a fi napi. Le cur , le t ie şi le ad ug supei cu cevaă ă ă ăţă ă ă ă sare şi sos negru de soia.

Ar trebui ceva ceap şi usturoi şi vin roşu.ăDozo? întreb din nou Fujiko, neajutorat .ă ăKotaba shirimasen. Nu ştiu cuvintele.Ea nu-l corect , ridic doar o lingur şi i-o oferi. El cl tin dină ă ă ă ăcap.- Sake, porunci.640Ajutorul de buc tar se trezi la via şi îi d du micul butoiaş de lemn.ă ţă ă- Domo.Blackthorne turn o ceaşc , apoi mai ad ug una, s ajung . Ar fi b ut pu in din butoiaş,ă ă ă ă ă ă ă ţ

dar ştia c asta ar fi însemnat proast creştere, s -l bei rece şi f r ceremonial şi desigur, nuă ă ă ă ă aici, în buc t rie.ă ă

Iisuse Cristoase, aş bea o bere, spuse.Dozo goziemashita, An\in-san ?Kotaba shirimasen, dar mîncarea asta o s fie grozav .ă ă Ichi-ban,

nehl şi ar t c tre oala clocotind .ă ă ă ăHai, spuse ea f r convingere.ă ă- Okuru tsnkai arigato Toranaga-5a/?îa, le spuse Blackthorne.

Trimite i pe cineva s -i mul umeasc seniorului Toranaga.ţ ă ţ ăNimeni nu îi corect greşelile.ă-Hai.'Odat afar , Fujiko alerg spre privat . Minuscula colib era. aşezat în gr din , într-oă ă ă ă ă ă ă ă

splendid izolare, în apropierea uşii din fa . Se sim ea foarte r u.ă ţă ţ ă- Nu v sim i i bine, st pîn ? întreb slujnica ei, Nigatsu.ă ţ ţ ă ă ăEra o femeie de vîrst mijlocie, dolofan , care îngrijise de Fujiko toat via a ei.ă ă ă ţPleac ! Dar mai întîi adu-mi pu ină ţ sake. Nu... va trebui s intriă

în buc t rie... oh, oh, oh!ă ăAm sake aici, st pîn . M-am gîndit c vei avea nevoie, aşa că ă ă ă

am fiert ap pe alt vas cu jeratec. Iat .ă ăO, eşti atît de deşteapt .ăFujiko o ciupi dr g stoas de obrazul buc Jat, şi alt slujnic veni s -i fac vînt cu ună ă ă ă ă ă ă ă

evantai. îşi şterse gura pe prosopul de hîrtie şi se aşez recunosc toare pe pernele dină ă verand .ă

- O, aşa-i mai bine!Era mai bine în aer liber, la umbr , în soarele pl cut al dup amiezii, care arunca umbreă ă ă

întunecate, fluturii zburau de colo-colo, iar marea se vedea departe, jos, liniştit şiă scînteietoare.

- Ce se întîmpl , st pîn ? N-am îndr znit nici m car s tragemă ă ă ă ă ăcu ochiul.

641- N-are importan . St pînul e... st pînul... n-are importan .ţă ă ă ţă

Obiceiurile lui sînt ciudate, dar asta este karma noastr .ă îl v zu pe şeful buc tar apropiindu-se slugarnic prin gr din şi inima îi tres ri. El se înclină ă ă ă ă ă



politicos. Un b rbat m runt, suplu, încordat, cu picioare mari şi din i foarte la i. înainte de aă ă ţ ţ putea scoate un cuvînt, Fujiko îi spuse cu un zîmbet plat:

Comand cu ite noi din sat, un vas nou pentru g tit orezul, oă ţ ămas nou de tocat, vase noi pentru ap , tot ceea ce trebuie pentruă ă ăbuc t rie. Cele pe care le-a folosit st pînul vor fi p strate pentruă ă ă ăfolosin a sa personal . Vei aranja un loc deosebit, po i construi chiarţ ă ţalt buc t rie dac pofteşti, unde st pînul s poat g ti dac doreşteă ă ă ă ă ă ă ă ă

asta, pîn ai s ajungi s te pricepi şi tu.ă ă ăV mul umesc, Fujiko-sama, spuse buc tarul. V rog s mă ţ ă ă ă ăierta i pentru întrerupere, dar, îmi pare r u, v rog s m ierta i, ştiuţ ă ă ă ă ţun buc tar foarte bun în satul din apropiere. Nu este budist şi a fostăchiar cu armata în Coreea, aşa c ştie totul... despre cum... cum să ăg teasc pentru st pîn, mult mai bine decît mine.ă ă ă

Cînd am s vreau alt buc tar, am s te anun . Cînd am s teă ă ă ţ ăconsider nepriceput, sau leneş, am s - i spun. Pîn atunci vei fi buc tară ţ ă ăşef aici. Ai acceptat postul pe şase luni.

Da, st pîn , spuse buc tarul cu demnitate nest pînit , deşiă ă ă ă ătremurînd în sinea lui, pentru c Fujiko-noh-Anjin nu era o st pîn cuă ă ăcare s te joci. V rog s m ierta i, dar am fost angajat ca s g tesc,ă ă ă ă ţ ă ăsînt mîndru c g tesc, dar eu n-am acceptat niciodat s fiu m celar,ă ă ă ă ăeta sînt m celari. Desigur c nu putem avea ună ă eta aici, dar acelbuc tar de care v-am spus nu e budist ca mine, ca tat l meu şi ca tat lă ă ătat lui meu şi ca cei dinaintea lui, st pîn , şi ei niciodat , niciodată ă ă ă ăn-au... v rog, acest buc tar, va...ă ă

Vei g ti aici cum ai g tit întotdeauna. G sesc bucatele taleă ă ăexcelente, demne de un maestru buc tar din Yedo. I-am trimis chiarăuna dintre re etele tale doamnei Kiritsubo, în Osaka.ţ

O, mul umesc, m onora i prea mult. Care din ele, st pîn ?ţ ă ţ ă ăAceea cu mici ipari şi meduze proaspete şi cu felii de stridii şiţ

cu o pic tur de soia, pe care o prepari atît de bine. Excelent ! Ceaă ă ămai bun pe care am gustat-o vreodat !ă ă

O, v mul umesc, st pîn , se gudur el.ă ţ ă ă ă642Desigur, supele tale las mult de dorit.ăO, îmi pare atît de r u!ăAm s discut asta cu tine mai tîrziu. Mul umesc, buc tare,ă ţ ă

spuse, încercînd s -l îndep rteze.ă ăBuc tarul cel m runt r mase vitejeşte pe loc.ă ă ăV rog s m ierta i, st pîn , dar,ă ă ă ţ ă ă oh ko, cu preasupus umilin ,ă ţă

dac st pînul... dnd st pînul...ă ă ăCînd st pînul î i va spune s g teşti, sau s tai, sau orice altceva,ă ţ ă ă ă

te vei gr bi s-o faci. Deîndat . Aşa cum trebuie s-o fac orice servitoră ă ăsupus. între timp, pentru c s-ar putea s - i ia foarte mult vreme să ă ţ ă ădevii priceput, poate c-ar fi mai bine s te în elegi cu acest alt buc tar,ă ţ ăs te viziteze în pu inele zile în care st pînul ar vrea s m nînce după ţ ă ă ă ăobiceiul s u.ă

Cu onoarea satisf cut , buc tarul zîmbi şi se înclin .ă ă ă ăV mul umesc. V rog, ierta i-m c am cerut s fiu luminat.ă ţ ă ţ ă ă ăBineîn eles c ai s pl teşti buc tarului care te va înlocui, dinţ ă ă ă ă

propriul t u salariu.ăCînd r maser din nou singură ă e, Nigatsu chicoti în spatele mîinii.

- O, st pîn -c/w/2, pot s te felicit pentru victoria deplin şiă ă ă ăpentru în elepciunea ta? Buc tarul şef aproape c s-a sc pat pe el cîndţ ă ă ăai spus c va trebui s pl teasc din buzunarul lui.ă ă ă ă

, - î i mul umesc,ţ ţ Naiwy-san.Fujiko putea sim i mirosul iepurelui care începea s se fiarb . Şi dac îmi cere s m nîncţ ă ă ă ă ă

cu el? se gîndea, in pragul leşinului. Şi chiar dac n-o face, tot va trebui s -l servesc. Cum potă ă s fac ca s nu-mi fie r u? N-are s - i fie! îşi porunci. Esteă ă ă ă ţ karma ta. Se pare c-ai fost denesuportat în via a ta dinainte. Da, dar aminteşte- i c acum totul e perfect. Mai ai doar cinciţ ţ ă luni şi şase zile. Nu te gîndi la asta. Gîndeşte-te doar la st pînul t u, care este un om puternic,ă ă viteaz, deşi are nişte obiceiuri însp imînt toare în ceea ce priveşte mîncarea...ă ă



La poart se auzir copitele unor cai şi Buntaro desc leca, indep rtînd cu un gest restulă ă ă ă oamenilor s i. Apoi, înso it numai de garda sa personal , p şi în gr din , plin de praf şi asudat.ă ţ ă ă ă ă îşi inea în ^m arcul s u uriaş, iar la spate tolba cu s ge i, fujiko şi slujnica eiţ ă ă ă ţ se înclinară c lduros, urîndu-l în sinea lor. Unchiul ei era faimosă

643

pentru izbucnirile sale de furie s lbatic , nest pinit , care-l f ceau s loveasc peă ă ă ă ă ă ă

neaşteptate, sau s se certe cu oricine. De cele mai multe ori sufereau numai servitorii s i, sauă ă femeile. Te rog intr , unchiule. Ce amabil din partea ta s ne viziteziă ă

atît de curînd, spuse Fujiko.A, Fujiko-^an, ce e cu mirosul sta?ăSt pînul meu g teşte nişte vînat pe care seniorul Toranaga i l-aă ă

trimis. Le arat nepricepu ilor mei servitori cum s g teasc .ă ţ ă ă ăDac vrea s g teasc , cred c poate, deşi... Buntaro strîmbă ă ă ă ă ă

nemul umit din nas. Da, dup lege, un st pin poate face orice in casaţ ă ălui, dac nu-şi tulbur vecinii.ă ă

Dup lege un astfel de miros putea fi pricina pentru o plîngere şi putea fi foarte nepl cută ă s - i nemul umeşti vecinii. Cei mai de jos nu f ceau niciodat ceva ce ar fi putut s -i deranjezeă ţ ţ ă ă ă pe cei. suspuşi. Altfel aveau s cad capete. De aceea, în toat ara, pe cît era cu putin ,ă ă ă ţ ţă samuraii tr iau aten i şi politicoşi ling samuraii de rang egal, ranii ling rani, negustorii înă ţ ă ţă ă ţă propriile lor str zi, iară eta izola i. Omi era cel mai apropiat vecin al lor.ţ

El e superior nou , îşi zise ea.ăSper din toat inima c nu tulbur m pe nimeni,, îi spuseă ă ă

stînjenit lui Buntaro, întrebîndu-se ce nou r utate punea la cale.ă ă ăDoreai s -l vezi pe st pînul meu? începu s se ridice dar el oă ă ă

opri.Nu, te rog, nu-l tulbura. O s -l aştept, spuse politicos şi inimaă

ei se strînse. Buntaro era recunoscut pentru lipsa lui de polite e, şi aşaţceva din partea lui era uasemn de mare primejdie.

îmi cer iertare c am venit aşa, f r ca mai întîi s trimit peă ă ă ăcineva ca s cer îng duin a, spuse el, dar seniorul Toranaga mi-a spusă ă ţc mi s-ar îng dui, poate, s folosesc baia şi s locuiesc aici. Din cîndă ă ă ă în cînd. Vrei s -l întrebi pe Anjin-ian mai tîrziu dac este de acord?ă ă

Desigur, spuse ea, continuînd tiparul obişnuit al etichetei,detestînd ideea de a-l avea pe Buntaro în cas . Sînt sigur c se vaă ă ă

sim i onorat, unchiule. Pot s - i oferţ ă ţ cha sau sake cît timp îl aştep i?ţSake, mul umesc.ţGr bit , Nigatsu aşez o pern pe verand şi zbura după ă ă ă ă ă sake, oricît de mult ar fi vrut să

r mîn .ă ă644Buntaro d du arcul şi tolba cu s ge i g rzii sale, arunc din picioare sandalele pr fuite şiă ă ţ ă ă ă

p şi greoi pe verand .ă ă Jâ scoase sabia cea lung din brîu, se aşez cu picioarele încrucişate şiă ă o puse pe genunchi.

Unde-i so ia mea? Cuţ Anjin-san?Nu, Buntaro-sama, îmi pare r u, i s-a poruncit s mearg laă ă ă

fort rea ,ă ţă unde...Poruncit? De cine? De Kasigi Yabu?O, nu, de c tre seniorul Toranaga, Alte , cînd s-a întors de laă ţă

vân toare, azi-dup amiaz .ă ă ăAh, seniorul Toranaga? Buntaro se domoli şi privi mohorît

dincolo de golf, c tre fort rea a deasupra c reia fluturau al turateă ă ţ ă ăstindardele lui Yabu şi Toranaga.

Doreşti s trimit pe cineva dup ea?ă ăEl cl tin din cap.ă ă

E destul timp pentru asta.R sufl adînc, privindu-şi nepoata, fiica surorii sale celei maiă ănuci.Sînt norocos s am o so ie atît de des vîrşit ,ă ţ ă ă nehlDa, Alte , într-adev r. A fost de nepre uit la t lm cireaţă ă ţ ă ă



cunoştin elor lui Anjin-jfl«.ţBuntaro privi lung fort rea a, apoi trase aer în piept, sim ind mirosul mînc rii care ajungeaă ţ ţ ă

pîn la el.ăParc-aş fi la Nagasaki, ori înapoi în Coreea. Pe-acolo se g teşteă

mereu carne, fiart sau fript . Mirosul - n-ai sim it niciodat cevaă ă ţ ăasem n tor. Coreenii-s animale, canibali. Putoarea usturoiului î iă ă ţp trunde în haine şi-n p r.ă ă

Trebuie s fi fost îngrozitor.ăLa r zboi a fost bine. Am fi putut cîştiga uşor, şi s str batemă ă ăpin în China. Şi s civiliz m amîndou rile. Buntaro se înroşi, iară ă ă ă ţăglasul îi deveni r guşit. Dar nu, n-am reuşit şi-a trebuit s ne-ntoarcemă ă înapoi cu ruşine pentru c am fost tr da i. Tr da i de tr d tori de rangă ă ţ ă ţ ă ă înalt.

- Da, e atît de trist, dar ai dreptate, foarte mare dreptate,o-i-ama, zise ea liniştitor, spunînd minciuna cu uşurin , ştiindţă

08 tuci o na iune de pe p mînt n-ar fi putut cuceri China, şi nimeniţ ă n"ar fi putut civilizaChina, care era civilizat din vremuri str vechi.ă ă

645

?0 ven de pe fruntea lui Buntaro se umflase şi palpita, iar elă

vorbea aproape cu sine însuşi.

- O s pl teasc , to i. Tr d torii. E ca aşteptarea pe malul unuiă ă ă ţ ă ăriu îndeajuns de lung ca toate trupurile duşmanilor t i s poat pluiiă ă ăpe el, neh? Am s-aştept şi-am s scuip pe capetele lor curînd. Foarteăcurînd. Mi-am promis asta. Se uit la ea. Ur sc tr d torii şi nevesteleă ă ă ănecredincioase şi pe to i mincinoşii.ţ

1 Da, sînt de acord. Ai atîta dreptate Buntaro-sama, spuse ea, înghe at , ştiind c nu exista vreo limit penţ ă ă ă tru cruzimea lui.

La şaisprezece ani Buntaro îşi ucisese propria lui mam , una dintre concubinele mai pu ină ţ însemnate ale lui Hiro-matsu, pentru presupusa ei infidelitate, în timp ce tat l s u, Hiro-matsu,ă ă era la r zboi, luptînd pentru Dictator, seniorul Goroda. Apoi, ani mai tîrziu, îşi ucisese cel maiă mare dintre fiii primei sale so ii, pentru presupuse insulte şi o trimisese înapoi la familia ei,ţ unde ea îşi luase via a, nemaifiind în stare s -şi îndure ruşinea. Se purta groaznic cu conţ ă -cubinele şi cu.Mariko. Şi se certase violent cu tat l lui Fujiko şi-l învinov ise de laşitate înă ăţ Coreea, dezonorîndu-l în fa a lui Taiko, care-i poruncise deîndat s -şi rad capul şi s se facţ ă ă ă ă ă c lug r. Murise de durere în curînd, m cinat de propria lui ruşine. Fu nevoie de întreaga voină ă ă ţă a lui Fujiko ca s par liniştit .ă ă ă

- Am fost atît de mîndri cînd am auzit c ai sc pat de duşmani,ă ăspuse.

Sake-xA sosi şi Buntaro începu s bea. Dup ce aştept timpul cuvenit, Fujiko se ridic .ă ă ă ă- Te rog s m ier i pentru o clip .ă ă ţ ăSe duse la buc t rie s -l previn pe Blackthorne, s -i cear voie ca Buntaro s locuiasc înă ă ă ă ă ă ă ă

cas şi s spun şi servitorilor ce trebuia f cut.ă ă ă ă- De ce aici? întreb Blackthorne nemul umit. De ce s stea aici?ă ţ ă

Trebuie?Fujiko îşi ceru iertare şi încerc s -i explice c ,desigur, Buntaro nu putea fi refuzat.ă ă ă

Blackthorne se reîntoarse moroc nos la g titul s u şi ea se întoarse la Buntaro cu inima îndoită ă ă ă- St pînul meu spune c este onorat de prezen a domniei taleă ă ţ

aici. Casa lui este şi casa ta.646

Cum e s fii că oncubina unui barbar?Cred c este oribil, dar a luiă Anjin-san, care este hatamoto şi,deci, samurai, nu. Cred c la fel ca şi a altor b rba i. Aceasta esteă ă ţprima dat cînd sînt concubin . Prefer s fiu so ie.ă ă ă ţ Ari]m-san este cato i ceilal i b rba i, deşi, da... unele dintre purt rile sale sînt foarteţ ţ ă ţ ăciudate.

Cine s-ar fi gîndit c cineva din casa noastr o s fie concubinaă ă ăunui barbar? Chiar şi-a unui hatamoto.

- N-am avut de ales. M-am supus seniorului Toranaga şibunicului, conduc torul clanului nostru. Datoria unei femei este s seă ăsupun .ă



Da. Buntaro îşi termin ceaşca deă sake şi ea o umplu din nou.Supunerea este important pentru o femeie. Şi Mariko-iW! esteăsupus , nu-i aşa?ă

Da, st pîne. Ea îi privi fa a urît , ca de maimu . Ea nu i-a'ă ţ ă ţă ţadus altceva decît onoare. Alte , f r doamna, so ia ta, seniorulţă ă ă ţ Toranaga n-ar fi putut avea niciodat cunoştin ele luiă ţ Anjin-san.

El zîmbi strîmb

Am auzit c i-ai proptit pistoalele în fa luiă ţă Omi-san. îmi f ceam doar datoria, Alte .ă ţăUndc-ai înv at s foloseştiăţ ă pistoale?Nu inusem niciodat un pistol în mîn pîn atunci. Nu ştiamţ ă ă ă

dac erau înc rcate, dar aş fi ap sat pe tr gaci.ă ă ă ăBuntaro risc- Şi Omi-san s-a gîndit la fel.Ea îi umplu din nou ceaşca. • *-N-am în eles niciodat de ceţ ă Omi-san n-a încercat s mi le ia. St pînul s u porunciseă ă ă

asta, dar el n-a f cut-o.ăEu aş fi f cut-o.ăDa, unchiule, ştiu, te rog s m ier i, dar tot aş fi ap sat peă ă ţ ă

tr gaci.ăDa. Dar n-ai fi nimerit.Da. Poate. De atunci am înv at s trag.ăţ ăEl te-a înv at?ăţ- Nu. Unul dintre ofi eriiţ seniorului Naga.

. - De ce?647- Tat l meu n-ar fi încuviin at niciodat ca fiicele sale s înve eă ţ ă ă ţ

lupta cu sabia sau suli a. El gindea - în elept, cred - c noi ar trebui sţ ţ ă ăne petrecem timpul înv înd lucruri mai elegante. Dar cîteodat oăţ ăfemeie trebuie s -şi apere st pînul şi casa. Pistolul este o armă ă ăpotrivit pentru o femeie, foarte bun . Nu cere putere şi doar pu ină ă ţexerci iu. Aşa c acum pot fi de ceva mai mult folos st pînului meuţ ă ăpentru c , cu siguran , voi zbura capul oric rui b rbat ca s -l ap r -ă ţă ă ă ă ăşi pentru onoarea casei noastre.

Buntaro goli ceaşca.Am fost mîndru cînd am auzit c i te-ai împotrivit lui Omi-sa/i,ă

aşa cum ai f cut-o. Ai avut dreptate. Seniorul Hiro-matsu va fi şi elămîndru.I i mul umesc, unchiule. Dar îmi f ceam numai datoria, zise ea,ţ ţ ă

şi se înclin ceremonios. St pînul meu întreab dac n-ai vrea s -lă ă ă ă ăonorezi cu prezen a domniei tale acum, dac - i face pl cere.ţ ă ţ ă

El continu ritualul.ă- Te rog mul umeşte-i, dar mai întîi aş putea s fac o baie? Dacţ ă ă

binevoieşte, am s -l v d cînă ă d se va reîntoarce so ia ţ mea.648CAPITOLUL 35Blackthorne aştepta în gr din . Acum purta chimonoul maro, de uniform , pe care i-lă ă ă

d duse Toranaga, s biile în brîu şi un pistol înc rcat ascuns în eşarf . Din explica iile gr biteă ă ă ă ţ ă ale lui Fujiko şi mai tîrziu de la servitori, în elesese c trebuia s -l primeasc pe Buntaroţ ă ă ă ceremonios, deoarece samuraiul era un general important şi hatamoto şi era primul oaspete alcasei. Aşa c se îmb iase şi se schimbase la iu eal şi plecase la locul preg tit pentru aceastaă ă ţ ă ă .

îl v zuse foarte pu in pe Buntaro cu o zi înainte, cînd sosise. Buntaro fusese ocupat cuă ţ Toranaga şi Yabu şi Mariko, tot restul zilei, aşa c Blackthorne fusese l sat singur, să ă ă organizeze în grab atacul de demonstra ie cu Omi şi Naga. Atacul fusese mul umitor.ă ţ ţ

Mariko se întorsese acas foarte tîrziu. îi spusese foarte scurt despre fuga lui Buntaro,ă despre zilele în care fusese vînat de oamenii lui Ishido, cum le sc pase şi în cele din urm , cumă ă trecuse prin provinciile ostile, ca s ajung la Kwanto.ă ă

A fost foarte greu, dar poate nu atît de greu, Anjin-sa/z. So ulţmeu este foarte puternic şi foarte viteaz.

Ce-o s se-ntîmple acum, pleci?ăSeniorul Toranaga porunceşte ca totul s r mîn aşa cum este.ă ă ă



Nu se va schimba nimic. Te-ai schimbat, Mariko. Lumina din dumneata a disp rut.ăNu. E doar închipuirea dumitale, Anjin-jarc. Sînt doar uşurat că ă

e în via , c ci îl credeam mort.ţă ăDa. Dar asta a schimbat ceva, nu-i aşa?Desigur, îi mul umesc lui Dumnezeu c st pînul meu n-a fostţ ă ă

prins, c e-n via ca s -l slujeasc pe seniorul Toranaga. Te rog să ţă ă ă ă

•na ier i,ţ An]in-san, sînt obosit acum. îmi pare r u, sînt foarte, foarteă ăobosit .ăPot face ceva?Ce-ai putea s faci, Anjin-sa/î? Poate doar s fii fericit pentruă ă

BilDe' şi pentru el. Nu s-a schimbat nimic, crede-m . Nimic nu s-aăterminat, pentru c nimic nu a început. Totul e-aşa cum a fost. So ulă ţmeu e în via .ţă

Nu i-ai dorit s fie mort? se întreb Blackthorne. Nu Atunci de ce ascunzi pistolul? Te sim iţ ă ă ţ vinovat?

649Nu. N-a început nimic. *Aşa s fie?ăNu. Credeai c-ai s-o iei pentru tine. Nu-i asta ca şi cum ai fi luat-o cu-adev rat?ăO privi pe Mariko coborînd din cas în gr din . P rea o miniă ă ă ă atur de por elan acolo, la oă ţ

jum tate de pas în urma lui Buntaro, silueta lui masiv p rînd şi mai mare prin compara ie. Cuă ă ă ţ ea erau Fujiko şi slujnicele.

El se înclin .ă- Yokoso oide kudasareta, Buntaro-sw;. Eşti binevenit în casa

mea, Buntaro-sa/;.Se plecar cu to ii. Buntaro şi Mariko se aşezar pe pernele din fa a sa, Fujiko în spateleă ţ ă ţ

lui. Nigatsu şi Koi, slujnica, începur s servească ă ă cha şisake. Buntaro b uă sake. La fel şiBlackthorne.

Domo, Ari)\n-san. Ikaga desu ka?Ii. Ikaga desu ka ?Ii. Kowajozuni shabereru yoni haita na. Bun. începi s vorbeştiă

japonez foarte bine.ă în curînd Blackthorne începu s piard şirul discu iei pentru c Buntaro b lm jeaă ă ţ ă ă ă

cuvintele, vorbind neatent şi prea repede.Iart -m ,ă ă Mariko-san. N-am în eles asta.ţ

So ul meu doreşte s - i mul umesc pentru încercarea de a-iţ ă ţ ţ ăsalva. Cu vîsla. î i aduci aminte? Cînd încercam s fugim din Osaka.ţ ă- Ah, so desu! Domo. Te rog spune-i c înc mai cred c ar fiă ă ă

t trebuit s ne întoarcem la rm. Era destul timp.ă ţă

(Slujnica s-a înecat

f r folos.ă ă- El spune c asta a fostă karma.A fost o via irosit , replic Blackthorne şi îi p ru r u pentruţă ă ă ă ă

impolite e. B g de seam c ea nu tradusese asta.ţ ă ă ă ăSo ul meu spune c strategia atacului este foarte bun . Foarteţ ă ă

bun , într-adev r.ă ăDomo. Spune-i c sînt mul umit c a sc pat teaf r şi c este laă ţ ă ă ă ă

comanda regimentului. Şi, deasemenea, c este binevenit s locuiască ă ăaici.

-Domo, Anym-san. Buntaro-^ama spune da, planul de atac este bun, dar, în ceea ce-lpriveşte, el întotdeauna îşi va purta arcul şi s biile.ă

650Poate s omoare de la o distan mult mai mare, cu mai mare siguran şi mai repedeă ţă ţă

decît o muschet .ăMîine am s trag în el şi-o s vedem dac -i place.ă ă ăAi s pierzi,ă Anjin-san, îmi pare r u. Te-aş sf tui s nu încerciă ă ă

asta, spuse ea.Blackthorne v zu ochii lui Buntaro zburînd de la Mariko la el şi înapoi.ă î i mul umesc,ţ ţ Mariko-san, spune-i c mi-ar place s -J v dă ă ă

tr gă înd.Buntaro întreab : po i s foloseşti un arc?ă ţ ă



Da. Dar nu ca un adev rat arcaş. Arcurile sînt aproape scoaseădin folosin la noi. Cu excep ia arbaletei. Eu am fost preg tit pentruţă ţ ămare. Acolo noi folosim doar tunurile şi sabia de abordaj. Cîteodatăs ge i cu foc, dar numai pentru cor biile inamice, de la distană ţ ă ţămic .ă

El întreab : Cum sînt folosite, cum le faci, aceste s ge i de foc?ă ă ţSe deosebesc de ale noastre, de cele care au fost folosite împotriva

galerei, la Osalca?Blackthorne începu s explice şi urmar obişnuitele întreruperi obositoare şi întreb ri deă ă ă verificare. începuse s se obişnuiasc cu min ile lor, necrezut de iscoditoare în tot ce inea deă ă ţ ţ r zboi, dar g sea foarte obositoare discu ia prin t lmaci. Chiar dac Mariko era exă ă ţ ă ă celent , ceeaă ce zicea ea de fapt era foarte rar ceea ce trebuia. Un r spuns lung era totdeauna scurtat, cevaă din ceea ce fusese spus era desigur uşor schimbat, şi ap reau neîn elegeri. Aşa c explica iileă ţ ă ţ trebuiau s fie repetate f r rost.ă ă ă

. Dar f r Mariko, ştia c n-ar fi putut niciodat s devin atît de important. Doară ă ă ă ă ă cunoştin ele m in afar din groap , îşi aminti. Dar asta nu-i o problem , fiindc -s înc atîteaţ ă ţ ă ă ă ă ă de multe de spus şi o b t lie de cîştigat. O b t lie adev rat . Pîn atunci eşti în siguran . Ai oă ă ă ă ă ă ă ţă flot de organizat şi-apoi, f r -ndoial , acas .ă ă ă ă ă

V zu s biile lui Buntaro şi s biile str jerilor şi le sim i pe ale sale Şi c ldura pistolului unsă ă ă ă ţ ă şi sim i pîn în adîncul fiin ei c nu era niciodat în siguran pe acest p mînt. Nici el, niciţ ă ţ ă ă ţă ă altcineva, nici m car Toranaga.ă

651 An'j'm-san, Buntaro-sama întreab , dac el î i trimite oameniă ă ţ

mîinc, po i s le ar i s fac aceste s ge i?ţ ă ăţ ă ă ă ţUnde putem s g sim smoal ?ă ă ăNu ştiu.Mariko îi ceru l muriri am nun ite asupra locului unde putea fiă ă ţ' i|îg sit de obicei şi cum ar ta sau mirosea şi despre posibilii înlocuitori.ă ă ăApoi îi vorbi lui Buntaro îndelung. Fujiko fusese t cut tot timpul, cuă ă| ochii şi urechile atente, f r s -i scape nimic. Slujnicele, bineă ă ă îndrumate, de uşoare mişc ri ale evantaiului ei, c tre cîte o ceaşcă ă ăgoal , umpleau într-una clondirele cuă sake,H - So ul meu spune c o s discute aceasta cu seniorul Toranaga.ţ ă ăPoate smoal exist pe undeva în Kwanto. N-am auzit despre eaă ăniciodat . Dac nu smoal , avem uleiuri groase, uleiuri de balen ,ă ă ă ăcare ar putea s-o înlocuiasc . Te întreab dac folosi i cîteodată ă ă ţ ă

II . rachete de r zboi, precum chinezii.ă- Da. Dar nu sînt socotite de prea fnare folos. Poate doar întimpul asediilor. Turcii le-au folosit cînd s-au înfruntat cu Cavalerii

ii Sfîntului Ioan delVIalta. Rachetele sînt folosite mai mult ca s producă ăincendii şi panic .ă

!i - El te roag s -i dai am nunte despre aceast b t lie.ă ă ă ă ă ă- S-a întîmplat acum patruzeci de ani în cea mai mare....Blackthorne se opri, gîndind intens. Acesta fusese cel mai important asediu din Europa.

Şaizeci de mii de turci, crema Imperiului Otoman, sosiser împotriva a şase sute de cavaleriă creştini şi a cîtorva

ij1 mii de auxiliari maltezi, prinşi la ananghit în marele lor castel de laSfîntul Elino, de pe mica insul Maltă a, din Mediterana. Cavaleriirezistaser cu succes unui asediu de şase luni şi, de necrezut, for aseră ţ ăf inamicul s se retrag acoperit de ruşine. Aceast victorie salvaseă ă ă întregul rm mediteranean, şi prin asta creştin tatea, de la jafulţă ă

, hoardelor de necredincioşi.Blackthorne realiz dintr-o dat c aceast b t lie îi d dea unaă ă ă ă ă ă ă

dintre cheile castelului Osaka: cum s -l împresoare, cum s -lă ăh r uiasc , cum s -i sparg por ile şi cum s -l cucereasc .ă ţ ă ă ă ţ ă ăI - Ce spuneai, senhor?

- A fost acum patruzeci de ani în cea mai mare mare interioarăpe care o avem în Europa, Mariko-san, Mediterana. A fost doar un

652asediu ca celelalte asedii, nu merit aten ie, min i. Astfel de cunoştin e erau nepre uite,ă ţ ţ ţ ţ

de neîmp rt şit cu uşurin şi sub nici o form acum. Mariko explicase de multe ori c Osakaă ă ţă ă ă



st tea neclintit între Toranaga şi victorie. Blackthorne era sigur c solu ia pentru aceastaă ă ă ţ putea fi totodat şi învoirea lui de a ieşi din Imperiu cu toate bog iile de care ar fi avut nevoieă ăţ în via . B g de seam c Mariko p rea tulburat .ţă ă ă ă ă ă ă

Senhora?Nimic, senhor.Ea începu s traduc ceea ce spusese, dar acum în elese c ea ştia c el ascundea ceva.ă ă ţ ă ă

Mirosul mînc rii îi ab tu aten ia.ă ă ţ

Hai, Ar\]\n-san ?Shokuji wa madaka?Kyaku wa... sazo knfuku de oro, neh ? Cînde masa? Oaspe ii s-ar putea s fie fl mînzi.ţ ă ă

-Ah, gqmen nasai, hi ga kurete kara ni itashimasu.O v zu ar tînd c tre soare şi în elese c spusese "dup apusul soarelui". înclin din cap şiă ă ă ţ ă ă ă

morm i, ceea ce trecea în Japonia drept un politicos "mul umesc, am în eles",, Marriko seă ţ ţ întoarse din nou c tre el.ă

So ul meu ar vrea s -i povesteşti despre o b t lie la care aiţ ă ă ăparticipat.

Sînt toate în manualul de r zboi, Mariko-.tt?/z.ă- El spune c l-a citit cu mare interes, dar con ine pu ineă ţ ţ

am nunte. în urm toarele zile ar vrea s înve e totul despre b t liileă ă ă ţ ă ăvoastre. Istoriseşte-ne acum despre una, dac nu i-e cu sup rare.ă ţ ă

- Sînt toate în manualul de r zboi, poate mîine,ă Mariko-san.Avea nevoie de timp s cînt reasc acest nou gînd copleşitoră ă ă

despre castelul Osaka şi acea b t lie. Şi era obosit de atîta vorb , obosit s tot fie iscodit,ă ă ă ă dar cel mai mult ar fi vrut s m nînce.ă ă

- Te rog, An]m-san, vrei s-o mai povesteşti odat , doar odat ,ă ăPentru so ul meu?ţ

Auzi rug minte ascuns din glasul ei, aşa c se supuse.ă ă ăDesigur. Care crezi c i-ar place?ăCea din rile de Jos, de lîng Zeelanda - aşa pronun a i voj?Ţă ă ţ ţ

-Da.653Aşa c începu s spun istoria acelei b t lii, care fusese aproape ca toate celelalte în careă ă ă ă ă

oamenii mureau, de cele mai multe ori, din cauza greşelilor şi prostiilor ofi erilor de laţ comand .ă

- So ul meu spune c nu este aşa aici, Anjin-ja«. Aici ofi eriiţ ă ţcomandan i trebui s fie foarte buni sau mor foarte repede.ţ ă

- Desigur, criticile mele sînt doar pentru conduc toriiăeuropeni.Buntaro-sama spune c o s - i povesteasc despre r zboaieleă ă ţ ă ă

noastre şi comndan ii noştri, îndeosebi despre seniorul Toranaga, înţzilele urm toare. Un schimb cinstit pentru informa iile domniei tale,ă ţspuse ea într-o doar .ă

Domo. Blackthorne se înclin uşor, sim ind ochii lui Buntaroă ţsfredelindu-l. Ce vrei de fapt de la mine, fiu de c ea?ăţ

Masa a fost un dezastru pentru toat lumea. Chiar înainte de a p r si gr dina pentru aă ă ă ă merge pe verand , s m nînce, ziua se dovedise nefast .ă ă ă ă

Te rog, iart -m ,ă ă Anjin-san, dar ce-i asta? ar tase Mariko.ăAcolo. So ul meu întreab , ce este aceea?ţ ă

Unde? A, acolo? Acela este un fazan. Seniorul Toranaga mil-a trimis împreun cu un iepure. Iepurele o s -l mînc m la cin ,ă ă ă ăpreg tit în felul englezesc. Cel pu in eu o s m nînc, deşi ar ajungeă ţ ă ă

pentru to i.ţ î i mul umesc, dar noi, so ul meu şi cu mine, noi nu minc mţ ţ ţ ă

carne. Dar de ce atîrn acolo fazanul? Pe c ldura asta n-ar trebui să ă ăfie luat de acolo şi preg tit?ă

sta-i felul în care se g tesc fazanii. îl atîrni ca s se fr gezeascĂ ă ă ă ăcarnea.

Cum, chiar aşa? Iart -m , Anjin-^a«, spusese ea tulburat . îmiă ă ăpare r u, dar o s se strice repede. Are înc penele pe el şi nu a fost...ă ă ăcur at.ăţ

Carnea fazanului este uscat ,ă Maiiko-san, aşa c îl atîrni pentruă



cîteva zile, poate chiar s pt mîni, dup vreme. Apoi îl jumuleşti, îlă ă ăcure i şi îl g teşti.ţ ă

îl laşi în aer liber, s putrezeasc ?ă ăNan ja? întrebase Buntaro ner bd tor.ă ă. 654Ea îi vorbise supus şi el îşi inuse r suflarea, se ridicase, îl cercetase cu privirea şi-lă ţ ă

împunsese cu degetul. Cîteva muşte îşi luaser zborul, apoi se aşezaser din nou. Fujiko îiă ă

vorbise şov itoare şi el roşise.ăConcubina dumitale spune c ai poruncit ca nimeni s nu-lă ăating în afar de dumneata? întrebase Marile oă ă

Da. Aici nu l sa i vînatul s seă ţ ă fezandeze! Nu toat lumea eăbudist .ă

Nu, An\in-san, nu cred.Una lume crede c fazanul ar trebui l sat atîrnat de penele deă ă

la coad pîn cînd cade. Dar astea-s basme, vorbe de clac , spuseseă ă ăBlackthorne. De gît este corect, atunci sucurile stau unde trebuie. Unalume îl las atîrnat pîn cînd cade, dar mie unuia nu-mi place carneaă ăatît de fezandat . Noi obişnuim... Se oprise pentru c fa a ei c p taseă ă ţ ă ăo paloare verzuie. '

- Nan desu ka? Maiiko-san, întrebase Fujiko repede.Mariko explicase. To i rîseser nervoşi şi Mariko se ridicaseţ ă

moale, ştergîndu-şi fruntea de sudoare.- îmi pare r u,ă An]in-san. Te rog s m ier i pentru o clip .ă ă ţ ă

Mîncarea voastr este tot atît de ciudat , ar fi vrut el s spun ,ă ă ă ăcum ar fi ieri, sepie crud , alb , vîscoas , ca un zgîrci, aproape f r nimic altceva decîtă ă ă ă ă

sos de soia, ca s alunece pe gît. Sau toc tura de tentacule de caracati , din nou crude, cuă ă ţă orez rece şi alge. Sau cum e cu meduza crud , în supa galben-maronieă torfu - past de fasoleă fermentat - care ar ta ca un castron cu baleg moale. O, da, servit minunat, într-un bol fragil,ă ă ă atr g tor, dar tot ar ta a baleg moale. Da, la naiba, destul ca s îmboln veasc un om.ă ă ă ă ă ă ă

Mai apoi merseser în camera ce d dea în verand şi dup obişnuitele plec ciuniă ă ă ă ă nesfîrşite, p l vr geal şiă ă ă ă cha şi sake, începuse s soseasc mîncarea. T vi mici cu supă ă ă ă limpede de peşte, orez şi peşte crud ca de obicei. Şi apoi, mîncarea sa. Ridicase capacul de peoal . Jeşeau aburi şi globuri aurii de gr sime dansau pe suprafa a fremur toare. Supa groas ,ă ă ţ ă ă bogat , de- i l s gura ap , era plin de gr sune şi buc i moi de carne. Mîndru, le oferise şiă ţ ă ă ă ă ă ăţ lor, dar îşi scuturar capetele şi îl rugaser s m nînce.ă ă ă ă

- Domo, spusese el.

655Bunele maniere cereau s bei supa direct din micile boluri l cuite şi s m nînci tot ce eraă ă ă ă solid în sup , cu be işoarele. St pînindu-şi cu greu foamea, îşi umplu bolul şi începu să ţ ă ă m nînce. Atunci le v zu ochii.ă ă

îl priveau cu uimire îngre oşat , pe care încercau s-o ascund , f r s reuşeasc . Pofta deţ ă ă ă ă ă ă mîncare începu s -i scad . Se str dui s nu-i bage în seam , dar nu putu, în timp ce stomaculă ă ă ă ă lui chior ia. Ascunzîndu-şi nemul umirea, puse jos bolul, acoperi oala cu capacul, şi le spuseă ţ moroc nos c nu era dup gustul s u. îi porunci slujnicei s -l duc de acolo.ă ă ă ă ă ă

-Fujiko întreab dac nu ar trebui aruncat , spuse Mariko plin de speran .ă ă ă ă ţă-Da.Fujiko şi Buntaro se relaxar .ăMai vrei orez? întreb Fujikoă ' .Nu, mul umesc.ţMariko îşi flutur evantaiul, zîmbi încurajator şi îi umplu ceaşca, dar Blackthorne nu seă

linişti şi hot rî ca în viitor s g tesc pe dealuri, singur, s m nînce singur, şi s vîneze cuă ă ă ă ă ă ă

ceilal i.ţS -i ia dracu', îşi spuse. Dac Toranaga poate vîna,,pot şi eu. Cînd am s -l"v d? Cît trebuieă ă ă ă

s mai aştept?ăLovi-o-ar ciuma de aşteptare, şi lovi-l-ar ciuma pe Tdranaga,

spuse tar , în englez , şi se sim i mai biţ ă ţ ne.Cum, Anjin-sa/i? întrb Mariko în portughez .ă ăNimic, r spunse el. M întrebam doar cînd am s -l v d peă ă ă ă

seniorul Toranaga.Nu mi-a spus. Foarte curînd, îmi închipui.Buntaro sorbea zgomotos sake-u\ şi supa, aşa cum era obiceiul. Asta începu s -l deranjezeă



pe Blackthorne. Mariko vorbea fericit cu so ul ei, care morm ia, abia b gînd-o în seam . Eaă ţ ă ă ă nu mînca şi ce-l zgînd rea cel mai mult era c , atît ea cît şi Fujiko, se gudurau aproape pe lîngă ă ă Buntaro şi deasemenea, c el însuşi trebuia s se obişnuiască ă ă cu acest nedorit oaspete.

- Spune-i lui Buntaro-soma c în ara mea, un oaspete închină ţ ă în cinstea oaspetelui de onoare. îşi ridic ceaşca cu un zîmbet strîmb:ă"Via lung şi fericire", şi b u.ţă ă ă

656

Buntaro ascult explica ia lui Mariko. încuviin din cap, îşi ridic la rîndul s u ceaşca,ă ţ ţă ă ă zîmbi strepezit şi-o goli.- S n tate, închin din nou Blackthorneă ă ă

Şi din nou.Şi din nou.- S n tate!ă ăDe data aceasta Buntaro nu b u. Puse ceaşca plin jos şi îl privi cu ochii s i mici. Apoiă ă ă

strig c tre cineva de afar .ă ă ă Shoji-ul alunec deîndat într-o parte. Straja lui, întotdeaunaă ă atent , se înclin şi îi înmîn uriaşul arc şi tolba cu s ge i. Buntaro îl lu şi vorbi repezit şiă ă ă ă ţ ă ap sat.ă

So ul meu spune c ai vrut s vezi cum trage,ţ ă ă Anjin-san. Elcrede c mîine este pră ea departe. Acum este un moment portivit.Poarta casei dumitale, Asijin-san. Te întreab , care stîlp alegi?ă

Nu în eleg, spuse Blackthorne.ţPoarta principal era la patruzeci de paşi, undeva dincolo de gr din , dar acum înă ă ă

întregime acoperit de panoul shojă i, închis, din dreapta sa.- Stîlpul din dreapta sau din sting ? Te rog alege.ă Tonul ei era insistent. în elegînd avertismentul, privi la Buntaro. B rbatul p rea desprinsţ ă ă

de cele înconjur toare, evident şi de prezen a lor, un c pc un urît, aşezat cu picioareleă ţ ă ă încrucişate şi privind absent în dep rtare.ă

Sting , rosti el fascinat.ăHidari! spuse ea.Deîndat Buntaro trase o s geat din tolb şi, tot aşezat, o puse în arc, îl ridic , traseă ă ă ă ă

înpoi coarda pîn lîng ochi şi îi d du drumul cu o mişcare s lbatic , dar de o continuitateă ă ă ă ă poetic . S geata trecu pe ling obrazul lui Mariko, îi atinse o şuvi din p r, apoi disp ru prină ă ă ţă ă ă panoul de hîrtie. O alt s geat fu tras aproape înainte ca prima s dispar şi apoi alta,ă ă ă ă ă ă fiecare trecînd la mai pu in de dou degete de neclintita Mariko. Ea r mase liniştit şiţ ă ă ă nemişcat , îngenunchiat ca Şi pîn atunci.ă ă ă

Cea de-a patra s geat şi apoi ultima. Sunetul corzii de arc Umplea t cerea care seă ă ă

l sase. Buntaro oft şi se l s încet pe spate, ^use arcul pe genunchi. Mariko şi Fujikoă ă ă ă respirar adînc, zîmbiră ă657se înclinar şi îl felicitar pe Buntaro, iar el cl tin din cap şi se înclina uşor. To i îl priviră ă ă ă ţ ă

pe Blackthorne. El ştia c cele ce v zuse fusese aproape magie. Toate s ge ile trecuse prină ă ă ţ aceeaşi gaură înshoji.

Buntaro înapoie arcul g rzii sale şi-şi ridic ceaşca, privi la ea o clip , apoi o îndrept c treă ă ă ă ă Blackthorne, o goli şi vorbi r guşit, redevenind bruta de mai-nainte.ă

El... so ul meu te roag politicos, te rog, du-te şi priveşte.ţ ăBlackthorne se gîndi o clip , încereînds -şi linişteasc inima.ă ă ă

Nu e nevoie, desigur c a lovit inta.ă ţEl spune c ar vrea ca dumneata s te asiguri.ă ăSînt sigur. Te rog, Anj'm-san, i- i face cinste.ăN-am nevoie s -i fac cinste.ă

Da. Dar d -mi voie s adaug şi rug mintea mea. Din nouă ă ărug mintea era în ochii ei.ă

Cum pot s spun: Aceasta a fost minunat de privit?ăEa-i spuse şi el repet cuvintele şi se înclin . Buntaro se înclin şi el f r tragere de inim .ă ă ă ă ă ăRoag -l, te rog, s vin cu mine, s vedem s ge ile.ă ă ă ă ă ţEl spune c ar dori s te duci singur. El nu doreşte s mearg ,ă ă ă ă

Anjin-san.De ce?Dac a tras precis,ă senhor, trebuie s vezi asta singur. Dac nu,ă ă



tot singur trebuie s vezi. Atunci nici unul dintre voi nu va iiăstînjenit.

Şi dac n-a nimerit?ăNil se poate. Dar dup datina noastr , s loveşti inta in astfe!ă ă ă ţ

de situa ii difirile este mai pu in important fa a de gra ia pe care oţ ţ ţ ţpoate ar ta arcaşul, noble ea mişc rilor, p'uterea de a trage aşezat, oriă ţ ădetaşarea fa de rezultatul tragerii.ţă

S ge ile erau la un inci una fa de cealalt în mijlocul stâlpului din sting . Balkthorneă ţ ţă ă ă privi înapoi c tre cas şi putu s vad , la mai bine de patruzeci de paşi, mica gaur în panoulă ă ă ă ă de jîrtie, ca o seînteie de lumin în întuneric. E aproape imposibil s ai atîta precizie De undeă ă st tea, Buntaro nu putea s vad gr dina satf poarta şi era întuneric bezn afar . Blackthorneă ă ă ă ă ă se întoarse la stîlp şi ridic maiă

•658felinarul. Cu o min încerc s smulg o s geat . Vîrful de o el era-înfipt prea adînc, ar fiă ă ă ă ă ă ţ

putut s rup coada de lemn, dar nu dorea asă ă ta.Str jerul privea.ăBlackthorne şov i. Str jerul înainta s -l ajute, dar el îşi cl tin din cap.ă ă ă ă ăIye, domo, şi se întoarse în untruăMariko-san, te rog, spune-i concubinei mele c aş vrea caă

s ge ile s r mînâ pentru totdeauna în stîlp, toate. Ca s -mi amină ţ ă ă ăteasc de un arcaş des virşit. N-am v zut niciodat aşa ceva. Se înclină ă ă ă ăc tre Buntaro.ă

Mul umesc,ţ Anym-san. Ea traduse şi Buntaro se înclin şi îiămul umi pentru compliment.ţ

Sakel porunci Blackthorne.B ur mai mult, mult prea mult. -Buntaro d dea pesîe cap ceşitile una dup alta, l sîndu-ă ă ă ă ă

se furat de b utur . Blackthorne îl privea pe furiş, apoi îşi l s gîndurile s r t ceasc ,ă ă ă ă ă ă ă ă întrebîndu-se cum reuşise omul s inteasc şi s trag s ge ile cu asemenea incredibilă ţ ă ă ă ă ţ ă precizie. E cu neputin , îşi spuse. Şi totuşi l-am v zut f cînd-o. Oare ce-or^face Vinck şiţă ă ă Baccus şi restul acum? Toranaga îi spusese c echipajul era acum în Yedo, în apropiere deă Erasmus. Iisuse Cris-toase, mi-ar place s -i v d şi s m -ntorc la bord.ă ă ă ă

Arunc o privire la Mariko, care spunea ceva so ului ei. Buntaro ascult , apoi spreă ţ ă surprinderea lui Blackthorne v zu fa a samuraiului strîmbîndu-sc de furie. înainte s -şi poată ţ ă ă feri ochii, Buntaro se întoarse spre ci.

- Nan desu ka?Cuvintele lui Buntaro sunau aproape ca o acuza ie.ţ

- Nani-mo, Buntaro-.sw*. Nimic.Blackthorne oferi tuturor sake, sperind s -şi acopere momentul de neaten ie. Din nouă ţ femeile acceptar , dar gustar doar pu in. Buntaro îşi termin ceaşca imediat, prost dispus.ă ă ţ ă Apoi îi vorbi r stii, wdelung, lui Mariko.ă

Blackthorne se trezi vorbind împotriva voin ei sale.ţ- Ce se înfimpl cu el? Ce spune?ăi 659

O, îmi pare r u,ă Anjin-san. So ul meu întreab despre dumţ ăneata, despre so ie şi concubine, Depre copiii dumitale. Şi despre ceţs-a întîmplat de cînd am p r sit Osaka. Ea se opri, r zgîndindu-se, şiă ă ăad ug cu voce schimbat : Este foarte interesat de dumneata şi deă ă ăp rerile dumitale.ă

Eu sînt interesat de el şi de p rerile sale,ă Manko-san. Cum v-a iţ întîlnit, dumneata şi el? Cînd v-a i c s torit?ţ ă ă

Buntaro îl întrerupse cu un torent de japonez ner bd toare. Mariko traduse imediat ceeaă ă ă ce se spusese. Buntaro se întinse peste mas şi umplu ochi cuă sake dou ceşti de ceai, îi oferiă una lui Black -thorne şi f cu femeilor semn cu mîna s le ia pe celelalte.ă ă

El, so ul meu spune c , uneori, ceştile deţ ă sake sînt prea mici.Mariko umplu şi celelate ceşti. Gust pu in dintr-una şi Fujiko dină ţcealalt . Urm o alt n val de fraze r stite, mult mai r stite şiă ă ă ă ă ă ăzîmbetele celor dou femei înghe ar .ă ţ ă

Iye, dozo gpmen nasai, Buntaro-sa/na, începu Mariko.



Ima, porunci Buntaro.Fujiko începu s vorbeasc nemul umit , dar Buntaro o opri cu o singur privire.ă ă ţ ă ăGomen nasai, şopti Fujiko, cerîndu-şi iertare. Dozo, gomen

nasai.Ce a spus, Mariko-5O«?Ea p ru s nu-l aud pe Blackthorne.ă ă ă -Dozogomen nasai, Buntaro-sama. Watashi... Fa aţ

so ului ei se înroşi.ţ

IMA! îmi pare r u, Anjin-wi, dar so ul meu porunceşte s - i povesă ţ ă ţtesc - ca s - i r spund la întrebare - s - i povestesc despre mine. I-amă ţ ă ă ţspus c nu cred c problemele de familie ar trebui discutate atît deă ătîrziu în noapte, dar el porunceşte. Te rog, ai r bdare.ă

B u o înghi itur mare deă ţ ă sake. Apoi înc uiia. Şuvi ele de p r care îi atîrnau peste urechiă ţ ă fluturar în curentul slab de aer produs de evantaiul lui Fujiko. Goli ceaşca şi o aşez jos.ă ă

- Numele meu de fat este Akechi. Sînt fata generalului Akechiă Jinsai, asasinul. Tat l meu a asasinat mişeleşte pe seniorul s u, dică ătatorul Goroda.

660Doamne, Dumnezeule, de ce-a f cut asta?ăOricare ar fi motivul, Anjin-sa/j, nu e mul umitor. Tat l meu aţ ă

comis cea mai mare crim în lumea noastr . Sîngele meu e întinat, caă ăşi sîngele fiului meu.

Atunci de ce... se opri.Da, Anjin-jfl/i.Vroiam doar s spun c în eleg ce înseamn asta. S uciziă ă ţ ă ă

seniorul. Şi m mir c ai fost l sat în via .ă ă ă ă ă ţăSo ul meu mi-a f cţ ă ut cinstea...Din nou Buntaro o întrerupse s lbatic şi ea îşi ceru scuze şi îi explic ceea ce spuseseă ă

Blackthorne. Dispre uitor, Buntaro îi f cu semn s continue.ţ ă ăSo ul meu mi-a f cut cinstea s m trimit departe, continuţ ă ă ă ă ă

ea cu aceeaşi voce blinda. L-am implorat s -mi dea voie s -mi facă ăseppuku, dar a refuzat aceste privilegiu. A fost... Trebuie s - i explică ţc doar el sau seniorul Toranaga poate s -mi acorde acest privilegiu.ă ăEu înc îl mai cer, umil , in fiecare an, la aniversarea zilei tr d rii.ă ă ă ăDar, în în elepciunea sa, so ul meu m-a refuzat întotdeauna. Zîmbetulţ ţei era minunat. So ul meu m onoreaz în fiecare zi, în fiecare clip ,ţ ă ă ă

Anjin-sa/i. Dac aş fi în locul lui, n-aş fi în stare m car s vorbesc uneiă ă ăastfel de persoane mânjite.De asta eşti ultima din spi a dumitale? întreb , amintindu-şi ceţ ă

spusese despre catastrof , în drumul de la castelul Osaka.ăi Mariko traduse întrebarea pentru Buntaro şi apoi se întoarse.- Hai, An}'m-san, Dar nu a fost o catastrof . Nu pentru ei. Ei auă

fost prinşi pe dealuri, tat l meu şi familia, de Nakamura, generalulăcare a devenit Taiko. Nakamura conducea armatele r zbun rii şi aă ăucis toate for ele tat lui meu, dou zeci de mii de oameni, pîn la unul.ţ ă ă ă Tat l meu şi familia lui au fost prinşi, dar tat l meu a avut timp s -iă ă ăa jute pe to i, pe cei patru fra i şi trei surori, pe mama mea şi cele douţ ţ ăconcubine. Apoi şi-a f cută seppuku. în privin a asta şi el şi ei au fostţsamurai, spuse. Au îngenuncheat curajos în fa a lui, unul cite unul, şiţel i-a ucis pe rînd. Au murit onorabil. Şi el a murit onorabil. Cei doi'ra i ai tat lui meu şi un unchi se d duser de partea lui, în tr dareaţ ă ă ă ă

'ui împotriva seniorului lor. Au fost şi ei prinşi şi au murit şi ei cu egalăonoare. Nici un Akechi nu a fost l sat în via ca s înfrunte ura şiă ţă ă

661batjocura duşmanului, în afar de mine. Nu, te rog iart -greşesc. Tat l meu şi fra ii s i şiă ă ă ţ ă

unchiul, ei erau adev ratul duşman. Din duşmani numai eu sînt în via . Un martor viu al uneiă ţă tr d ri murdare. Eu, Akechi Mariko, am fost l sat în via pentru c eram c s torit şi astfelă ă ă ă ţă ă ă ă ă apar ineam familiei so ului meu. Tr iam la Kyoto atunci. Eram la Kyoto cînd tat l meu a murit.ţ ţ ă ă Tr darea şi r zvr tireaă ă ă lui au durat numai treisprezece zile, Anjm-san. Dar cit vor tr i oameniiă în aceste insule, numele Akechi va fi întinat.

De cît vreme erai c s torit cînd s-a întîmplat asta?ă ă ă ă



Dou luni şi trei zile,ă Anjin-.sc/i.Şi aveai cincisprezece ani, atunci?Da. So ul meu mi-a f cut cinstea s nu.divor eze de mine sauţ ă ă ţ

s m alunge, aşa cum ar fi trebuit s o fac . Am fost trimis departe,ă ă ă ă ă într-un sat din nord. Era frig acolo, Anjm-san, în provincia Shonai,atît de frig...

Cît de mult ai stat acolo?

Opt anL Seniorul Goroda avea patruzeci şi nou de ani cîndăşi-a f cută seppuku ca s nu fie prins. Asta a fost acum aproapeăşaisprezece ani, Anjm-san şi cei mai mul i dintre urm...ţ

Buntaro întrerupse, din nou şfichiuind-o cu vorba. Te rog s m ier i,ă ă ţ Anjin-san, spuse Mariko. So ul meu arat ,ţ ă

pe bun dreptate, c ar fi trebuit s fie de ajuns s spun c sînt fiicaă ă ă ă ăunui tr d tor şi c explica iile lungi sînt nefolositoare. Desigur, uneleă ă ă ţexplica ii sînt folositoare, ad ug ea cu grij . Te rog s ier i proasteleţ ă ă ă ă ţmaniere ale so ului meu şi te rog s - i aminteşti ce am spus despreţ ă ţurechile care aud şi despre gardul care împrejmuieşte de opt ori. Terog s m ier i,ă ă ţ An\\a-san, mi se porunceşte s plec. Dumneata nuătrebuie s pleci înainte de plecarea lui sau înainte de a c dea beat. Naă ăte amesteca. Ea se înclin c tre Fujiko.ă ă Dozo gomen nasai.

Do itashimashite.Mariko îşi înclin capul c tre Buntaro şi plec . Parfumul ei r mase.ă ă ă ăSake, spuse Buntaro şi zîmbi duşm nos.ă

Fujiko umplu ceştile.S n tate, spuse Blackthorne, r scolit.ă ă ă662 Timp de mai bine de o or el închin pentru Buntaro pîn cînd sim i capul învîrtindui-se.ă ă ă ţ

Apoi Buntaro c zu lat peste ceştile pe care le f cu zob.ă ă Shoji-ul se deschise imediat. Strajaintr cu Mariko. Ajuta i de slugile care p rur s apar ca din p mînt îl ridicar pe Buntaro şi-lă ţ ă ă ă ă ă ă c rar în camera al turat , camera lui Mariko. Apoi, ajutat de slujnic , ea începu s -lă ă ă ă ă ă ă dezbrace. Straja închise panoul şi se aşez în afara lui, cu mina pe minerul s biei scoase de laă ă brîu.

Fujiko aştept , privindu-l pe Blackthorne. Slujnicile intrar şi f cur ordine. Obosit,ă ă ă ă Blackthorne îşi trecu mîinile prin p rul s u lung şi-şi aranja panglica din coad . Apoi se ridică ă ă ă cl tinat şi se îndrept c tre verand , urmat de concubin . Aerul mirosea pl cut şi purificator.ă ă ă ă ă ă Dar nu îndeajuns. Se aşez grijuliu pe prag şi b u în noapte. Fujiko se aşez în spatele lui şi seă ă ă

aplec î ă nainte.Gomen nasai, Anjin-^an, şopti ea, cl tinînd din cap înapoi, spreăcas .ă Wakarimasu ka? în elegi?ţ

Wakarimasu. Shigata ga nai. Apoi, v zîndu-i teama nest pînit ,ă ă ăo mîngîie pe p r.ă

-Arigato, arigato, Anjin-*oma.-Anatawa suimin ima, Fujiko-j«n, spuse, g sind cu greu cuvină tele. Tu dormi acum.Dozogomen nasai, Anym-san, suimin nehl spuse ea cu privirea

rug toare, ar tînd c tre camera lui.ă ă ăIye, watashi oyogu ima, nu, m duc s -not.ă ăHai, Anyin-sama.Ascult toare, ea se întoarse şi strig . Doi dintre slujitori sosir aîergînd. Amîndoi erauă ă ă

tineri, din sat, puternici şi cunoscu i ca buni înot tori. Blackthorne nu se împotrivi. în noapteaţ ă asta ştia c protesă tele sale ar fi fost f r rost.ă ă

- Bine. Oricum... spuse tare în timp ce cobora, cl tmîndu-se, înă

josul dealului, cu oamenii dup el, şi creierul înce oşat de b utur .ă ţ ă ăOricum, l-am adormit. Nu-i mai poate face nici un r u acum.ă

Blackthorne înot o or şi se sim i mai bine. Cînd se întoarse,ă ă ţ v Fujiko îl aştepta peverand , cu un vas cu ceai proasp t. Accept pu in, apoi se duse în pat şi adormi imediat.ă ă ă ţ

663Sunetul vocii lui Biintaro, plin de r utate, îl trezi. Mina sting era deja încleştat peă ă ă ă

minerul pistolului înc rcat pe care îl inea întotdeauna sub saltea şi inima îi bubuia în piept dină ţ pricina trezirii neaşteptate.

Vocea lui Buntaro se opri. Mariko începu s vorbeasc . Black-thorne nu putu s prindă ă ă ă decît cîteva cuvinte, dar putu s simt tonul cump tat şi st ruitor din glasul ei, nu jalnic sauă ă ă ă



tînguitor, sau chiar aproape de a izbucni în plîns, doar obişnuita ei senin tate neclintit . Dină ă nou Buntaro izbucni.

Blackthorne încerc s nu asculte.ă ă"S nu te amesteci", îi spusese ea, şi ea era în eleapt . Nu avea nici un drept, iar Buntaroă ţ ă

o mul ime. "Te implor s ai grij ,ţ ă ă Anpn-san. Adu- i aminte ce i-am spus despre urechi de auzitţ ţ şi despre gardul de opt ori împrejmuitor."

Ascult tor, se l s pe spate, sc ldat de o sudoare rece şi se for s se gîndeasc la ceeaă ă ă ă ţă ă ă

ce spusese ea.Vezi,- Anjin-sa/î, îi spusese ea în acea sear foarte special , cîndă ăei ispr vă eau ultimul din multele ultime clondire de sake şi el glumisepe seama lipsei de izolare. întotdeauna oameni înjur şi pere i de hîrtie,ţurechi şi ochi mereu spionînd. Aici trebuie s înve i s - i faci propriaă ţ ă ţta singur tate. Sîntem înv a i din copil rie s ne retragem în noiă ăţ ţ ă ă înşine, s ridic m pere i de nep truns în spatele c rora s tr im. Dacă ă ţ ă ă ă ă ăn-am putea face asta, am înnebuni, desigur, cu to ii, şi ne-am ucideţunul pe cel lalt şi pe noi înşine.ă

Ce pere i?ţExist un labirint nesfîrşit în care s te ascunzi, Anjin-5a«.ă ă

Ritualuri şi datini. Inderdic ii de toate felurile. O, da, chiar şi limbaţnoastr are nuan e pe care voi nu le ave i şi care nou ne îng duie să ţ ţ ă ă ăocolim politicos orice întrebarela care nu vi em s r spundem.ă ă

Dar cum v închide i urechile, Maă ţ riko-sa/î? Asta-i imposibil.O, foarte uşor. Prin educa ie. Desigur, educa ia începe deţ ţ

îndat ce un copil înva s vorbeasc . Aşa c foarte curînd e o a douaă ţă ă ă ănatur pentru noi. Cum am putea altfel supravie ui? Mai întîi începiă ţprin a- i purifica mintea de cuvîntul "oameni". S te pui pe tine însu iţ ă ţpe un alt plan. Privitul irhui apus de soare este de foarte mare ajutor.Sau s ascul i ploaia.ă ţ Ariym-san, ai b gat de seam sunetele diferiteă ă

664ale ploii? Dac ascul i cu adev rat, atunci prezentul dispare,ă ţ ă nehl Ascultînd c derea floriloră

şi creşterea pietrelor, sînt exerci ii deosebit de bune. Bineîn eles c nu se aşteapt nimeni sţ ţ ă ă ă vad aceste lucruri. Sînt numai semne, mesaje, pentruă hara, centrul puterii tale, s - iă ţ aminteasc de transcenden a vie ii, s te ajute s cîştigiă ţ ţ ă ă wa, armonia, Anjin-.sw*. Armonieperfect , care este cea mai c utat calitate în toat Japonia, în via a japonez . Toat arta,ă ă ă ă ţ ă ă toat ...ă ■

Ea rîsese.

- Uite, vezi ce-mi face prea mult sakel îşi atinsese buzele cu vîrful limbii, atît de ispititor.Am s - i şoptesc un secret. Nu te l sa p c lit de zîmbetele noastre şi blînde ea noastr , deă ţ ă ă ă ţ ă ceremonialul şi de plec ciunile noastre, de bun voin a şi aten ia noastr . în spatele lor putemă ă ţ ţ ă fi ia un miliyn de/7 dep rtare, în siguran şi singuri. Pentru c asta e ceea ce c ut m: uitarea.ă ţă ă ă ă Unul din primele noastre poeme scrise vreodat esteă Kojiko, prima noastr carte de istorie,ă scris cu aproape o mie de ani în urm . Poate c asta î i va explica ce vreau s - i spiin.ă ă ă ţ ă ţ

Opt nori pufoşi se înalt ăCa îndr gosti ii s se ascund în ei.ă ţ ă ăGardul de opt ori împrejmuitor ai provinciei humoînconjoar aceşti nori de opt ori r suci i.ă ă ţ Oh, cît de minunat acest gard de opt ori împrejmuitor!Am înebuni, desigur, dac n-am avea un gard de opt ori împrejă muitor. Oh, cu siguran ,ţă

daî Aminteşte- i gardul'de opt ori împrejmuitor, îşi spuse, în timp ce vocea şuier toare a luiţ ă

Buniaro continua. Nu ştiu nimic despre ea, ori despre el, într-adev r. Gîndeşte-te la Regimentulă

de Muschete, sau la cas , sau la Felicity, sau cum s - i cape i nava înapoi, sau la Baccus sau laă ă ţ ţ Toranaga sau Omi-san. Ce s fac cu Omi? Am nevoie de r zbunare? Vrea s fie prietenul meuă ă ă şi a fost bun şi îng duitor de cînd cu pistoalele şi...ă

Sunetul loviturii îi r sun în creier. Apoi vocea lui Mariko începu din nou şi urm o a douaă ă ă lovitur şi Blackthorne se trezi în picioare 'ntr-o clip , cuă ă panoul-shoji tras la o parte. Strâjerulst tea pe coridor,ă cu fa a la el, amenin tor, în fa a uşii lui Mariko, cu sabia preg tit .ţ ţă ţ ă ă

665

IBlackthorne se preg tea s se arunce asupra samuraiului, cînd uşa de la cel lalt cap t ală ă ă ă

coridorului se deschise. Fujiko, cu p rul despletit curgîndu-i peste chimonoul de dormit, seă



apropie, sunetul pînzei care se rupea şi o alt plesnitur p rînd s nu o ating deloc. Se înclină ă ă ă ă ă politicoas c tre straj şi se aşez între ei, apoi se înclin umil c tre Blackthorne şi îl apucă ă ă ă ă ă ă ă de bra , impingîndu-l înapoi în camer . V zu samuraiul încordat. Avea un singur pistol şi unţ ă ă singur glon preg tit, aşa c se retrase. Fujiko îl urm şiţ ă ă ă închise shoji-\x\ în spatele ei. Apoi,foarte tem toare, îşi scutur capul prevenitor şi puse un deget pe buze şi scutur din nouă ă ă capul, cu ochii rug tori a inti i asupra lui.ă ţ ţ

- Gomen nasai, wakarimasu ka?

Dar aten ia iui era îndreptat c tre peretele care îl desp r ea de camera al turat şi peţ ă ă ă ţ ă ă care l-ar fi putu sf rîma atîttie uşor.ăPrivi şi ea la perete, apoi trecu între el şi perete şi se aşez , chemîndu-l prin semne să ă

fac acelaşi lucru.ăDar el nu putea. St tea în picioare, preg tindu-se pentru saltuî care i-ar fi distrus pe to i,ă ă ţ

înfierbîntat de scîncetul care urm altei lovituri.ălye! Fujiko se scutur îngrozit .ă ă

El o împinse deoparte.lye, iye, se rug ea din nou.ă

-IMA!Deîndaî Fujiko se ridic şi îi f cu semn s aştepte, apoi se gr bi f r zgomot c tre s biileă ă ă ă ă ă ă ă ă

care erau aşezate în fa aţ tokonamei, micul altar. Ridic cu rnîinile remurînde sabia lung , oă ţ ă trase din teac şi se preg ti s -l urmeze prin perete. în acel moment se auzi o ultim lovitur şiă ă ă ă ă o nou explozie de furie. Cel laltă ă shoji se izbi de perete şi, nev zut, Buniaro se îndep rt cuă ă ă paşi grei, urmat de straj . Pentru o clip se l s t cerea peste cas , apoi se auzi zgomotulă ă ă ă ă ă f cut de poarta gr dinii, izbit de canaturi.ă ă ă

Blackthorne porni c tre uş . Fujiko îşni în calea lui, dar el o împinse deoparte şi oă ă ţ deschise.

Mariko era înc în genunchi, într-un col al camerei, cu o urm livid pe obraz, cu p ruiă ţ ă ă ă vîlvoi, cu chimonoul în zdren e, cu zgîrieturi adînci pe picioare şi în josul spatelui. Se repezi sţ ă o ridice, dar ea ip :ţ ă

- Pleac , te rog, pleac ,ă ă Afi)\n-san.666V zu urma de sînge de la col ul gurii ei.ă ţIisuse, cît de r u le-a...ăi-am spus s nu te amesteci. Te rog, pleac , spuse ea cu aceeaşiŢ ă ă

voce liniştit care dezmin ea furia din ochi.ă ţApoi o v zu pe Fujiko care st tea la intrare. îi vorbi. Asă ă cult toare, Fujiko, îl lu peă ă

Blackthorne de bra ca s -l scoat din camer , dar el se smulse din mina ei.ţ ă ă ă

- Las -m .ă ă Iye.Mariko spuse:Prezen a dumitale aici îmi afecteaz onoarea şi nu-mi d linişte,ţ ă ă

nici pace şi m face de ruşine. Pleac .ă ăVreau s te ajut, în elegi?ă ţ

Nu în elegi? N-ai nici un drept aici. Aceasta este o ceartţ ăpersonal între so şi so ie.ă ţ ţ

Nu-i o scuz ca s te loveasc .ă ă ăDe ce nu ascul i, Anjin-.sw?? El poate s m omoare în b taie,ţ ă ă ă

dac vrea. Are dreptulşi aş vrea s o fac . Chiar aşa. Atunci n-ar maiă ă ătrebui s îndur ruşinea. Crezi c este uşor s tr iesc cu ruşinea asta?ă ă ă ăN-ai auzit ce i-am spus? Sînt fiica lui Akechi Jinsai.ţ

Asta nu-i vina ta. N-ai f cut nimic.ăEste vina mea şi sînt fiica tat lui meu.ă

Mariko s-ar fi oprit aici, dar privind în sus şi v zîndu-i grija, dragostea şi mila din priviri şiă ştiind cît de mult aprecia adev rul, îşi îng dui s îndep rteze cîteva dintre barierele care oă ă ă ă înv luiau.ă

. - în seara asta a fost vina mea, Anj'm-san, spuse. Dac aş fi plîns, aşa cum vroia,ă cermdu-mi iertare, aşa cum îşi dorea, dac aş fi înghe at de spaim , sau aş fi tremurat, aşaă ţ ă cum ar fi vrut, sau m-aş fi tîrît, mi-aş fi deschis picioarele cu pref cut spaim , aşa cumă ă ă doreşte, dac aş fi f cut toate lucrurile astea femeieşti, aşa cum îmi cere datoria, atunci âr fiă ă fost ca un copil în mîinile mele. Dar n-am s-o fac,

• -De ce?- Pentru c asta este r zbunarea mea. R splata pentru c m-aă ă ă ă



l sat în via dup tr dare. R splata pentru c m-a trimis departe optă ţă ă ă ă ăani şi m-a l sat în via tot acest timp. Şi r splata pentru c m-a chemată ţă ă ămapoi la via şi m-a l sat s tr iesc. Se aşez chinuit şi-şi strînse înţă ă ă ă ă jurul ei chimonoul zdren uit. N-am s m mai dau niciodat lui. Amţ ă ă ă

667

f cut-o odat , de bun voie, deşi îl ur sc din primul moment din care l-am v zut.ă ă ă ă ă

Atunci de ce te-ai c s torit cu el? Spuneai c femeile de aiciă ă ăau dreptul de a refuza, c nu trebuie s se c s toreasc împotrivaă ă ă ă ăvoin ei lor.ţ

M-am c s torit cu el ca s -i fac pe plac seniorului Goroda şiă ă ătat lui meu. Eram atît de tîn r , nu ştiam nimic despre Goroda atunci,ă ă ădar dac vrei adev rul, Goroda a fost cel mai crud, cel mai urît omă ăcare s-a n scut vreodat . El l-a împins pe tat l meu c tre tr dare. Astaă ă ă ă ăe adev rul adev rat! Goroda! Ea îi scuip numele. Dac n-ar fi fostă ă ă ăel, am fi fost cu to ii în via şi cinsti i. M rog lui Dumnezeu ca Gorodaţ ţă ţ ăs zac în iad pe veci. Se mişc cu grij , încereînd s -şi domolească ă ă ă ă ădurerile din coaste. E numai ur între mine şi so ul meu. Asta eă ţ karmanoastr . Ar fi atît de uşor pentru el s -mi îng duie s urc în micul cuibă ă ă ăal mor ii.ţ

De ce nu te las s pleci? De ce nu divor eaz ? Sau m car s - iă ă ţ ă ă ă ţdea ceea ce vrei.

Pentru c e b rbat.ă ăUn val de durere o str b tu şi se strîmb . Blackthorne era în genunchi ling ea,ă ă ă ă

îmbr işînd-o. Ea îl împinse, se lupt s se st pîneasc . Fujiko, la uş , privea r bd toare.ăţ ă ă ă ă ă ă ăMi-e bine, Anjin-.«7/i. Te rog, las -m singur . Isîu trebuie.ă ă ă

Trebuie s ai grij .ă ăNu-mi e team de el.ăObosit , ea îşi îndep rt p rul de pe ochi şi privi în sus ceră ă ă ă cet tor. De ce s nu-l laşi peă ă

Anjin-sa/i s -şi împlinească ă karma, se întreb Mariko. Nu e din lumea noastr . Buntaro îl vaă ă ucide atît de uşor. Numai protec ia personal a lui Toranaga l-a ap rat pîn acum. Yabu, Omi,ţ ă ă ă Naga, Buntaro, oricare dintre ei ar putea fi provocat atît de uşor ca s -l ucid .ă ă

A fost doar pricin de tulbur ri de cînd a ajuns aici,ă ă nehl Şi toatăştiin a lui la fel. Naga are dreptate. Anjin-sa/t poate s distrug lumeaţ ă ănoastr , dac nu este cumva închis.ă ă ;

Şi dac Buntaro ştie adev rul? Sau Toranaga? Despre împ r itul pernei...ă ă ă ţ

- Eşti nebun , spusese Fujiko în acea prim noapte.ă ă668-Nu.Atunci de ce vrei s iei locul slujnicei?ăDin cauza sake-ului şi pentru distrac ie, Fujiko-sarc. Şi deţ

curiozitate, min ise ea, ascunzînd adev ratul motiv: pentru c el oţ ă ă înfierbînta, ea îl dorea şi n-avusese niciodat vreun iubit. Dac nu seă ă întîmpla în acea sear , nu s-ar mai fi întîmplat niciodat şi trebuia să ă ăfie numai Anjin-san - şi numai An]in-san. Aşa c se dusese la el şiăplutise, şi apoi ieri, cînd galera sosise, Fujiko spusese între patru ochi:

Te-ai fi dus dac ai fi ştiut c so ul t u tr ieşte?ă ă ţ ă ăNu, desigur c nu, min ise ea.ă ţDar acum ai s -i spui luiă Buntaio-sama, neh, despre împ r itulă ţ

pernei cu Anj'm-san.De ce s fac asta?ă

Am crezut c sta ar fi planul t u. Dac -i spui lui Buntaro-samaă ă ă ăla timpul potrivit, mînia lui va îşni asupra ta şi vei fi moart înainte caţ ăel s ştie ce a f cut.ă ă

Nu, Fu}iko-san. Nu o s m ucid niciodat . Din nefericire. Mă ă ă ă ăva trimite la eta dac va g si un motiv potrivit - dac va putea ob ineă ă ă ţ îng duin a seniorului Toranaga -, dar nu m va ucide niciodat .ă ţ ă ă

Adulter cu Ariym-san. N-ar fi deajuns?O, ba da.Ce s-ar întîmpla cu fiul t u?ăVa moşteni ruşinea mea, dac voi fi dezonorat ,ă ă nehl



S -mi spui vreodat dac crezi c Buntaro-sama b nuieşteă ă ă ă ăceva. Cît timp sînt concubina lui, datoria mea e s -l ap r peă ă Anjin-san.

Da, este, Fujiko, se gîndise atunci Mariko. Şi asta i-ar da motivul, ca s te r zbuni pe celţ ă ă ce-l acuz pe tat l t u, motiv pe care-l cau i disperat . Dar tat l t u a fost un laş, îmi pare r uă ă ă ţ ă ă ă ă s rman Fujiko. Hiro-matsu era acolo. Altfel, tat l t u ar fi în via acum şi Buntaro mort,ă ă ă ă ţă pentru c Buntaro e urît mult mai mult decît îl dispre uiau pe tat l t u. Chiar şi s biile pe careă ţ ă ă ă le pre uieşti atît de mult nu i-au fost niciodat date pe cîmpul de onoare, ci au fost cump rateţ ă ă

de la un samurai r nit. îmi pare r u, dar n-am s fiu eu aceea care s i-o spun, chiar dacă ă ă ă ţ ă acesta este adev rul.ă- Nu mi-e team de el, spunea Blackthorne din nou.ă669- Ştiu, spuse ea, înv luit de durere. Dară ă te rog, te implor, teme-te de el, pentru mine.Blackthorne se îndrept c tre uş .ă ă ăBuntaro îl aştepta la o sut de paşi, în mijlocul c r rii care cobora c tre sat, masiv, imensă ă ă ă

şi mortal. Straja st tea în spatele lui. Era un r s rit de soare mohorît. B rcile pescarilor seă ă ă ă aflau deja Ung recife, iar marea era liniştit .ă ă

Blackthorne v zu arcul din mîinile lui Buntaro şi s biile lui şi s biile str jerului. Buntaro seă ă ă ă cl tina uşor şi asta îi d du speran a c *omul va inti prost, ceea ce îi va da timp s se apropieă ă ţ ă ţ ă îndestul. în jurul potecii nu era nimic dup care s-ar fi putut ad posti. Nep s tor, ridică ă ă ă ă cocoaşele celor dou pistoale şi coborî c tre cei doi b rba i.ă ă ă ţ

La dracu' cu ad postul, gîndi prin cea a dorin ei de sînge, ştiind în acelaşi timp c ceea ceă ţ ţ ă f cea era o nebunie, c n-avea nici o şans împotriva celor doi samurai sau a arcului, c nuă ă ă ă avea nici un drept, de nici un fel, s se amestece. Şi apoi, cînd se afla înc în afara b t iiă ă ă ă pistolului, Buntaro se înclin adine, iar str jerul îl imit . Blackthorne se opri, b nuind o curs .ă ă ă ă ă Privi de jur împrejur, dar nu mai era nimeni în apropiere. Ca într-un vis îl v zu pe Buntaroă l sîndu-se greoi în genunchi, punînd arcul deoparte, aşezînd palmele pe p mînt şi înclinîndu-seă ă aşa cum ar face-o un ran în fa a st pînului s u. Straja îl urm îndeaproape.ţă ţ ă ă ă

Blackthorne se holb la ei, aiurit. Cînd se convinse c ochii nu-l înşelau, înainta încet, cuă ă pistolul preg tit, dar f r s inteasc , aşteptîndu-se la un vicleşug. Cînd ajunse în b taiaă ă ă ă ţ ă ă pistolului se opri. Buntaro nu mişcase. Datina cerea ca el s îngenuncheze şi s întoarc salutulă ă ă pentru c erau egali, sau aproape egali. Dar nu putea s în eleag dece era nevoie de oă ă ţ ă asemenea ceremonie deosebit într-un moment ca sta, cînd sîngele trebuia s curg .ă ă ă ă

- Ridic -te, fiu de c ea. Blackthorne se preg ti s apese peă ăţ ă ăambeîe tr gace,ă

Buntaro nu spuse nimic, nu f cu nimic, ci r mase cu fruntea plecat şi palmele pe p mînt.ă ă ă ă Spatele chimonoului s u era leoarc de sudoare.ă ă

- Nan ja? Ce e?670Blackthorne folosise cu bun ştiin cel uai jignitor fel de a întreba, aşteptîndu-se s -l facă ţă ă ă

pe Buntaro s -; ridice, s înceap primul, ştiind c n-ar fi putut s -l împuşte aşa, cu capulă ă ă ă ă plecat, aproape în arin .ţ ă

A,>oi, conştient c era grosolan s stea în picioare, în timp ce ei erau îngenunchea i şi că ă ţ ă "nan ja" era o insult aproape intolerabil şi, desigur, inutil , Blackthorne îngeniinche şi, inîndă ă ă ţ înc pistoalele în min , puse ambele miini pe p mînt şi se înclin drept r spuns. Se aşez peă ă ă ă ă ă c lcîie.ă

- Hai, întreb cu polite e for at .ă ţ ţ ăDeîndat Buntaro începu s morm ie, umilindu-se, cerîndu-şi iertare. Pentru ce şi de ceă ă ă

anume Blackthorne nu ştia. Putea s prind cîte un cuvînt, din cînd în cînd, şiă ă sake de maimulte ori. Dar era limpede c era o scuz şi o umil cerere de iei are. Buntaro vorbiă ă ă neîntrerupt. Apoi se opri şi-şi puse din nou capul în rîn .ţă ă

Furia oarb a lui Blackthorne se topise.ă

- Shigataga nai, spuse r guşit, ceea ce însemna "a fost s fie", sauă ă"nu-i nimic de f cut", sau "ce-ai fi putut face", f r s ştie dac scuzeleă ă ă ă ăerau mai degrab rituale, înaintea unui atac.ă Shigata ga nai. Hakkiriwakaranu ga shinpai surukotowanai. N-ai ce-i face. Nu în eleg exact -ţdar nu- i face griji.ţ ,

Buntaro privi în sus şi se aşez .ă-Arigato, arigato, Anjin-sama. Domo gomen nasai. -- Shigata ga nai, repet Blackthorne şi, acum c era limpede că ă ă

scuzele erau adev rate, îi mul umi Domnului pentru c îi d duseă ţ ă ămiraculoasa şans de a opri duelul. Ştia c n-avea nici un fel de drept,ă ă



c se purtase ca un nebun şi c singurul fel de a rezolva încurc turaă ă ăcu Buntaro era dup datin . Şi asta însemna Toranaga.ă ă

Dar pentru ce scuzele, cuget el gr bit. Gîndeşte-te! Trebuie să ă ă înve i s gîndeşti ca ei.ţ ă - .

Apoi r spunsul îl str fulgera. Trebuie s fie din cauz c sîntă ă ă ă ă hatamoto şi Buntaro, oaspetele, a tulburat wa, armonia casei mele.Certindu-se violent cu so ia, în casaţ mea, m-a insultat/?*; mine şi deci,

este f r -ndoial vinovat şi trebuie s -şi cear ieă ă ă ă ărf

are, vrLnd-nevrînd.Scuz.- obligatorii de la samurai la şarm e la oaspete lagazd ...ă

671I iAşteapt ! şi nu uita c , dup datin , tuturor b rba ilor li se îng duie s se îmbete, e deă ă ă ă ă ţ ă ă

aşteaptat ca s se îmbete uneori şi cînd sînt be i, pe bun dreptate, nu sînt vinova i de fapteleă ţ ă ţ lor. Nu uita c onoarea nu- i este atins dac te îmbe i ca un porc. Aminteşte- i cît deă ţ ă ă ţ ţ nep s tori au fost Mariko şi Toranaga pe corabie, cînd eram cri . Ei erau amuza i, nuă ă ţă ţ dezgusta i, aşa cum aş fi fost eu.ţ

Şi nu eşti tu, de fapt, de vin ? N-ai început tu întrecerea? N-a fost provocarea ta?ăDa, spuse tare.Nan desu ka, Ari]m-san, întreb Buntaro cu ochii injecta i.ă ţNani mo. Watashi no kashitsu desu. Nimic. A fost vina mea.

Buntaro scutur din cap şi spuse c nu, era numai vina lui, şi seă ă înclin si-şi ceru din nou iertare.ă- Sake, spuse Blackthorne cu hot rîre şi ridic din umeri.ă ă Shigata

ga nai. Sake\Buntaro se plec şi-i mul umi din nou. Blackthorne îi r spunse şi se ridic . Buntaro îl urmă ţ ă ă ă

şi straja la fel. Amîndoi se mai înclinar odat , şi din nou li se r spunse.ă ă ă în cele din urm Buntaro se întoarse şi plec . Blackthorne aştept pîn cînd se afl la oă ă ă ă ă

b taie de s geat , întrebîndu-se dac omul era atît de beat pe cît p rea s fie. Apoi se întoarseă ă ă ă ă ă înapoi c tre propria sa cas .ă ă

Fujiko era pe verand , înc o dat , în cochilia ei politicoas , zîmbită ă ă ă oare.Ce gîndeşti tu cu adev rat, se întreb , salutînd-o şi primind plec ciunea ei de r spuns.ă ă ă ă

Uşa lui Mariko era închis . Slujnica ei st tea al turi.ă ă ă- Da, An]in-san.El aştept , dar uşa r mase închis .ă ă ă Te sim i bine?ţ

Da, mul umesc.ţO auzi dregîndu-şi glasul, apoi continuînd cu o voce slab :ăFujiko a trimis vorb laă Ydibn-san şi seniorului Toranaga c nuă

m simt bine ast zi şi nu voi fi în stare s t lm cesc.ă ă ă ă ăAr trebui s vezi un doctor.ă67?Nu, mul umesc. Dar Suwo îmi e de ajuns. Am trimis dup el.ţ ă

Mi-am scrîntit doar şoldul. într-adev r m simt bine. Nu e nevoie să ă ăte îngrijorezi.

Ascult , sînt şi eu pu in doctor. Nu- i curge sînge, nu, nu-iă ţ ţaşa?

O, nu. M-am lovit doar la obraz cînd am alunecat, fntr-adev r,ăsînt destul de bine.

Dup o pauz el spuse:ă ăBuntaro şi-a cerut iertare.

Da. Fujilco a privit de la poart . î i mul umesc prea-plecat că ţ ţ ă ăi-ai primit scuzele. Şi, Anjin-san, îmi pare atît de r u c ai fost tulburat.ă ăE de neiertat c armonia... Te rog, primeşte-mi scuzele mele. N-ar fiătrebuit s -mi las gura s vorbeasc f r mine. A fost foarte nepoliticos.ă ă ă ă ă Te rog, iart -ma. Şi asta a fost vina mea. Te rog, primeşte-mi scuzele.ă

Pentru c ai fost b tut ?ă ă ăPentru c n-am reuşit s m supun so ului meu. Pentru c n-amă ă ă ţ ă

reuşit s -l ajut s doarm liniştit. Pentru c am înşelat aştept rile lui şiă ă ă ă ăale gazdei mele. Şi, de asemeni, pentru ce am spus.

Eşti sigur ca nu pot s fac nimic?ă ă



- Nu, nu, mul umescţ Anjin-san. O s in doar o zi.ă ţ ăDar Blackthorne n-o v zu timp de opt zile.ă

673CAPITOLUL 36im,?s

Te-am invitat s vîn m, Naga-wn, nu s -mi repe i lucruri peă ă ă ţ

care le-am mai auzit deja, spuse Toranaga. Te rog, tat , pentru ultima oar : opreşte instruc ia, scoateă ă ţpuştile în afara legii, ucide-l pe barbar, declar încercarea nereuşit şiă ătermin cu ruşinea asta.ă

Nu, pentru ultima dat .ăŞoimi a aşezat pe pumnul înm nuşat al lui Toranaga, cu capul acoperit de glug , se foiţ ă ă ă

neliniştit de amenin area neobişnuit din vocea st pînului ei şi sîsîi nervoas . Se aflau înă ţ ă ă ă tufişuri. Gonacii şi str jile erau prea departe ca s -i aud . Ziua era înn buşitoare, umed şiă ă ă ă ă închis .ă

B rbia lui Naga zvîcni.ăFoarte bine. Dar e totuşi datoria mea s - i amintesc c eşti înă ţ ă

primejdie aici şi s - i cer din nou, cu polite ea cuvenit , acum, pentruă ţ ţ ăultima dat , ca s pleci ast zi din Anjiro.ă ă ă

Nu, tot pentru ultima dat .ăAtunci ia-mi capul.Am deja capul t u.ăAtunci ia-l ast zi, acum, sau las -m s -mi pun cap t vie ii cită ă ă ă ă ţ ă

vreme nu vrei s -mi primeşti sfaturile bune.ă înva s ai r bdare, c eluşule.ţă ă ă ăţCum pot s fiu r bd tor cînd te v d distrugîndu-te? E deă ă ă ă

datoria mea s i-o ar t. Stai aici, vînînd şi pierzind timpul, în timp ceă ţ ăduşmanii t i r stoarn lumea peste. tine. Regen ii se întîlnesc mîinc.ă ă ă ţPatru cincimi din to iţ daimyo din Japonia sînt fie deja la Osaka, fie pedrum c tre ea. Eştiă singurul daimyo important care a refuzat s plece.ăAcum ai s fii acuzat de tr dare, şi dup asta nimic nu te mai poateă ă ăsalva. Ar fi trebuit s fii m car acas , la Yedo, înconjurat de legiunileă ă ătale. Aici eşti descoperit. Nu te putem ap ra. Abia avem o mie deăoameni, şi Yabu a rr» jhJizat tot Izu! Are mai mult de opt mii de oamenip^ o întindere de d ji.âzeci de ri de jur-împrejur, şi înc şase de-aă

lungul hotarelo-.. Ştii c iscoadele spun c are o flot care aşteaptă ă ă ăspre nord, ca s te scufunde dac ai încerca s scapi cu galera! Eştiă ă ădin nou prizonierul lui, nu- i dai seama? Un singur porumbel c l toiţ ă ă

674de la Ishido şi Yabu te poate distruge oricînd vrea. De unde ştii c nu pune la cale ceva cuă

Ishido?Sînt sigur c se gîndeşte la asta. Aş face-o dac aş fiă ă în locul lui,

tu nu?Nu, eu nu.Atunci ai fi mort în curînd, şi i-ai merita soarta, dar acelaşiţ

lucru s-ar întîmpla cu toat familia ta, întreg clanul şi to i vasalii t i,ă ţ ăceea ce ar fi de neiertat. Eşti un nebun b t ios şi nerod! Nu vrei s - iă ă ă ţfoloseşti mintea, nu vrei s ascul i pe al ii, nu vrei s - i st pîneşti limbaă ţ ţ ă ţ ăsau firea! Te laşi dus de nas ca un copil şi crezi c totul se poate rezolvaăcu t işul s biei. Singurul motiv pentru care nu- i iau capul la prost şiă ă ţ ă

nu te las s - i sfîrşeşti via a asta netrebnic , e c tot mai cred c po iă ţ ţ ă ă ă ţavea totuşi un viitor, c greşelile tale nu sînt din rea voin şi c eştiă ţă ăprin asta vinovat, iar credin a ta este de net g duit. Dar dac nu înve iţ ă ă ă ţdegrab ce înseamn r bdarea şi st pînirea de sine, o s - i iau rangulă ă ă ă ă ţde samurai şi o s - i poruncesc, ie şi întregii tale spi e, s trece i înă ţ ţ ţ ă ţrîndul ranilor.ţă

Pumnul drept al lui Toranaga izbi şaua, iar şoimi a slobozi un ip t ascu it, nervos.ţ ţ ă ţ- în elegi?ţNaga era zguduit. în toat via a lui nu-l v zuse pe tat l s u strigînd cu atîta furie sauă ţ ă ă ă

pierzîndu-şi cump tul, sau m car s aud despre el c i se întîmplase aşa ceva. Sim ise deă ă ă ă ă ţ



multe ori muşc tura limbii sale, dar întotdeauna pe drept. Naga ştia e f cea multe greşeli, dară ă ă întotdeauna tat l s u o întorsese aşa fel c ceea ce f cuse nu p rea atît de prostesc ca primaă ă ă ă ă dat . De pild , cînd Toranaga îi ar tase cum c zuse în cursa lui Omi - sau a lui Yabu - cu Jozen,ă ă ă ă trebuise s fie oprit cu for a' ca s nu se repead s -i ucid pe amîndoi. Dar Toranagaă ţ ă ă ă ă poruncise str jilor sale personale s toarne ap rece peste Naga pîn cînd îşi venise în fire,ă ă ă ă apoi, liniştit, îi explicase c el, Naga, îşi ajutase tat l nem surat, îndep rtînd amenin area careă ă ă ă ţ era Jozen.

- Dar ar fi fost mult mai bine s în elegi c ai fost împins s faciă ţ ă ăasta. Ai r bdare, fiul meu. Totul vine cu r bdare, îl sf tuise Toranaga.ă ă ăIn curîndvei fi în stare s îi joci tu pe degete. Ce-ai f cut a fost foarteă ăbine. Dar trebuie s înve i s în elegi ce e în mintea unui om, dac vreiă ţ ă ţ ă

675s - i fie de folos ie sau seniorului t u. Am nevoie de conduc tori. Fanatici am destui.ă ţ ţ ă ă întotdeauna tat l s u fusese în eleg tor şi iert tor. Dar ast zi... Naga s ri de pe cal şiă ă ţ ă ă ă ă

îngenunche umil.- Te rog, iart -m , tat . N-am dorit s te sup r. E doar pentruă ă ă ă ă

c sînt st pînit de grija siguran ei tale. Te rog, iart -m pentru c i-amă ă ţ ă ă ă ţtulburat armonia.

- ine- i gura,Ţ ţ url Toranaga, speriindu-şi calul,ă înverşunat, Toranaga strînse genunchii şi trase h urile tare cuăţ

mîna sting . Calul începu s salte. Dezechilibrat , şoimi a începu s se zbat , încercîndă ă ă ţ ă ă s -i sar de pe pUmn, fluturînd s lbatic din aripi, ipînd asurzitoră ă ă ţ hek, ek, ek, ek, înfuriat deă agita ia neobişnuit şi nepl cut din jurul ei.ţ ă ă ă

- încet, frumoasa mea, încet... Toranaga încerc disperat s-o linişteasc şi s -şi st pîneasc calul, cînd Naga s ri în fa aă ă ă ă ă ă ţ

lui. îl prinse de c p stru şi abia reuşi s -l opreasc s nu porneasc în galop. Şoimi a ipaă ă ă ă ă ă ţ ţ furioas . în cele din urm se aşez neliniştit la loc, pe m nuşa lui Toranaga, inut strîns deă ă ă ă ă ţ ă cureluşa ag at de ghiar . Dar aripile ei înc mai tres reau nervos, iar clopo eii de la picioareăţ ă ă ă ă ţ zorn iau zgomotos.ă

Hek, ek, ek, iik, ip ea pentru ultima dat .ţ ă ă- Gata, gata, frumoasa mea. Gata, totul e-n regul , spuseă

Toranaga liniştitor, cu fa a înc aprins de mînie, apoi se întoarse c treţ ă ă ăNaga, încercînd s vorbeasc f r a-şi ar ta iritarea, de dragul şoimi ei.ă ă ă ă ă ţ

- Dac i s-a întîmplat ceva din cauza ta ast zi, o s ... o s ...ă ă ă ăChiar atunci, unul dintre h itaşi d du un strig t. De îndat ,ă ă ă ă

Toranaga scoase capişonul şoimi ei cu mîna dreapt , o l s o clip ca s -şi vin în fire,ţ ă ă ă ă ă ă

apoi îi d du drumul s zboare.ă ăEra o şoimi a cu aripi lungi. Un şoim c l tor. O chema Tetsu-ko - Doamna de O el. îşni înţ ă ă ţ Ţ în l imi, rotindu-se la şase sute de picioare deasupra lui Toranaga, aşteptînd ca prada s -i fieă ţ ă zbur t cit , uit ndu-şi neliniştile. Apoi, r sucindu-se în direc ia vîntului, v zu cîinii asmu i i şiă ă ă ă ţ ă ţ ţ stolul de fazani împr ştiat, într-o s lbatic fluturare de b t i de aripi îşi ochi prada, leg n uşoră ă ă ă ă ă ă din aripi şi se arunc asupra ei, strîngîndu-şi aripile şi plonjînd nemiloas , cu ghearele gata să ă ă sfişie.

676Veni n valnic în jos, dar b trînul fazan, de dou ori cit ea, alunec într-o parte şi, speriat, oă ă ă ă

zbughi ca o s geat c tre ad postul unui pîlc de copaci, dou sute de paşi mai departe. Tetsu-ă ă ă ă ăko se redresa, îşi deschise aripile, n pustindu-se înainte dup prad . Se în l şi înc o dată ă ă ă ţă ă ă deasupra fazanului, plonja din nou, izbind s lbatic şi din nou greşi.ă

înfierbîntat, Toranaga îi striga încuraj ri, avertizînd-o de pericolul din fa .ă ţă Naga era uitat.Cu un s lbatic plesnet de aripi, fazanul îşni spre ad postul copacilor. Şoimi a, din nouă ţ ă ţ

r sucindu-se în înalturi, plonja, coborînd ca o s geat . Dar întîrziase. Fazanul disp ruse. F ră ă ă ă ă ă

s -i pese de propria-i siguran , şoimi a p trunse printre frunze şi ramuri, c utînd înverşunată ţă ţ ă ă ă victima, apoi se redresa şi str fulgera iar şi în aer liber, ca s îşneasc din nou, în sus,ă ă ă ţ ă deasupra vîlcelei, ipînd înfuriat .ţ ă

în acea clip , un stol de potîrnichi fu zbur t cit şi trecu aproape de p mînt, c utîndă ă ă ă ă sc parea, s getînd încolo şi încoace, urmînd cu dib cie contururile terenului. Tetsu-ko îşi aleseă ă ă una, îşi strînse aripile şi c zu ca o piatr . De data aceasta nu mai greşi. Trecu pe deasupraă ă pr zii şi, cu o lovitur s lbatic a ghearelor, rupse gîtul potîrnichii. Pas rea se pr v li la p mîntă ă ă ă ă ă ă ă într-un nor de pene. In loc s -şi urm reasc prada pîn la p mînt, sau s o înşface şi să ă ă ă ă ă ă coboare cu ea, şoimi a se ridic în înalturile cerului, urcînd din ce în ce mai sus:ţ ă

Neliniştit, Toranaga apuc momeala, o mic pas re moart legat de o sfoar sub ire, şiă ă ă ă ă ă ţ



începu s o roteasc deasupra capului. Dar Tetsu-ko nu se l sa ademenit înapoi. Acum era oă ă ă ă pat m runt pe cer şi Toranaga era sigur c o pierduse, c hot rîse s -l p r seasc , s seă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă întoarc înapoi în s lb ticie, s ucid dup voia ei şi nu dup a lui, s m nînce tind vroia şi nuă ă ă ă ă ă ă ă ă cînd hot ra el şi s zboare unde o ducea vîntul sau propria dorin , totdeauna liber şiă ă ţă ă nesupus .ă

Toranaga o privi f r triste e, dar cu un uşor gust de singur tate. Era o creatur s lbatic ,ă ă ţ ă ă ă ă iar el, ca to i şoimarii, ştia c era numai un st pîn de o clip , legat de p mînt. Urcase singur laţ ă ă ă ă

cuibul ei din mun ii Hakone, şi o luase de pui şi o înv ase, o alintase şi îi d duse prima eiţ ăţ ă Prad . Acum abia putea s o vad rotindu-se acolo, plutind pe curen ii de aer cald, atît deă ă ă ţ mîndr şi îşi dori arz tor s poat şi el pluti pe li, departe de r ut ile p mîntului.ă ă ă ă ă ăţ ă

677W Atunci, b trînul fazan ieşi f r team dintre copaci ca s caute de mîncare. Dar Tetsu-koă ă ă ă ă

plonja, str fulgerînd din înalturi, o mic şi şuier toare arm a mor ii, cu ghearele gata pentruă ă ă ă ţ lovitura de gra ie. Fazanul muri pe loc, cu penele îşnind sub lovitur . Ea se inea strîns,ţ ţ ă ţ rostogolindu-se odat cu el f r ş -l lase, cu aripile b tînd aerul ca s încetineasc c dereaă ă ă ă ă ă ă ă pîn in ultima clip . Apoi îşi strînse aripile şi se aşez pe prad . O inu în gheare şi începu s oă ă ă ă ţ ă ciuguleasc cu ciocul. Dar înainte de a putea lua o înghi itur , Toranaga sosi c lare. Ea se opriă ţ ă ă nehot rît şi îl privi, desc lecînd, cu ochii ei cafenii, neîndur tori, înconjura i de pleoapeă ă ă ă ţ galbene. Ascult laudele lui încurajatoare adresate priceperii şi curajului ei şi apoi, pentru că ă era fl mînd , iar omul îi d dea hrana şi, de asemenea, pentru c era r bd tor şi nu f cea nici oă ă ă ă ă ă ă mişcare brusc şi îngenunche domol, ea îi îng dui s se apropie.ă ă ă

Toranaga o l uda blînd. Scoase cu itul de vîn toare şi despic capul fazanului, ca s -iă ţ ă ă ă îng duie lui Tetsu-ko s -i m nînce creierul. Şi ea începu s se bucure de aceast trufanda, laă ă ă ă ă dorin aţ lui, pe pumnul lui, unde era obişnuit s se hr neasc . Tot timpul Toranaga o l ud , iară ă ă ă ă ă cînd ea termin de mîncat, o mîngîie blînd şi o l ud îndelung. Ea se leg n şi-şi sîsîiă ă ă ă ă mul umirea, bucuroas s fie din nou în siguran , înapoi pe pumnul unde putea s m nînce,ţ ă ă ţă ă ă pentru c , bineîn eles, de cînd fusese luat din cuib, pumnul era singurul loc unde i seă ţ ă îng duise s se hr neasc , şi întotdeauna Toranaga însuşi îi d duse hrana, începu s -şi cure eă ă ă ă ă ă ţ penele, gata pentru a ucide din nou.

Pentru ca Tetsu-ko' zburase atît de bine, Toranaga hot rî s o. lase s se îndestuleze şi să ă ă ă nu îi mai dea drumul s zboare ast zi. îi d du o pas re mic , deja cur at de pene şi deschisă ă ă ă ă ăţ ă ă pentru ea. Cînd ajunsese la jum tatea mesei, îi trase pe cap capişonul. Ea continu s seă ă ă hr neasc mul umit , cu capişonul pe cap. Cînd termin , începu s -şi cure e penele din nou. Elă ă ţ ă ă ă ţ ridic fazanul, îl puse în tolb şi îşi chem şoimarul care aşteptase cu h itaşii.ă ă ă ă

Comentar voioşi m re ia vîn torii şi num rar prada, iepure, o pereche de prepeli e şiă ă ţ ă ă ă ţ

fazanul. Toranaga d du drumv;! şoimarului şi h itaşilor. trimi îndu-i înapoi în tab r cu to iă ă ţ ă ă ţ şoirr,: Str jile lui aşteptau împotriva vîntului. Acum îşi îndrept aten ia c tre Naga.ă ă ţ ă678-Ei?Naga îngenunche ling calul s u şi se plec .ă ă ăAi deplin dreptate, Alte , în ceea ce ai spus despre mine. îmiă ţă

cer iertare pentru c te-am sup rat.ă ăNu şi pentru c mi-ai datsfaturi proaste?ăEu te rog sa rn pui sub ascultarea cuiva care poate s mă ă ă

înve e, aşa încît s nu mai fac niciodat . N-am vrut niciodat s - i dauţ ă ă ă ă ţsfaturi proaste. Niciodat .ă

Bine. O s petreci o parte din fiecare zi vorbind cuă Anj'm-san, înv ind ce ştie el. Poate s fie unul dintre dasc lii t i.ăţ ă ă ă

/-El?- Da. Asta o s te mai înve e cu disciplina. Şi dac po i s - i faciă ţ ă ţ ă ţ

bolovanul la pe care îl ai între urechi s asculte, o s înve i cuă ă ă ţsiguran lucruri pre ioase pentru tine. S-ar putea chiar s înve i cevaţă ţ ă ţde valoare pentru mine.

Naga privea posomorit în p mînt.ă- Vreau s înve i tot ceea ce ştie el despre puşti, tunuri şi r zboi. Aiă ţ ă

s devii expertul meu. Da. Şi vreau s fii, într-adev r, foarte priceput.ă ă ăNaga nu spuse nimic.Şi vreau s devii prietenul lui.ăCum pot s fac asta, Alte ?ă ţăDe ce nu te gîndeşti tu la o cale? De ce nu- i foloseşti capul?ţ



O s încerc.ăVreau s faci mai mult decît atît. i se porunceşte s reuşeşti.ă Ţ ă

Foloseşte ceva din "mila creştin ". Ar fi trebuit s afli îndeajuns ca să ă ăo faci, neh?

Naga izbucni:- Asta e cu neputin de înv at! Oricît aş încerca. sta-iţă ăţ Ă

adev rul. Toate cele spuse deă Tsukku-san nu sînt decît dogm şiă

prostii care l-ar face pe orice om s verse. Creştinismul este pentruărani, nu samurai. "Nu ucide", "nu avea mai mult decît o singurţă ăfemeie" şi cincizeci de alte aiureli. i-am dat ascultare atunci şi am s-oŢfac şi acum, aşa cum m supun întotdeauna. De ce nu m laşi s facă ă ădoar lucrurile pe care pot s le fac, Alte ? O s devin creştin, dac eă ţă ă ăceea ce doreşti, dar nu pot s cred în aşa ceva. Totul nu e decît gunoi.ă

679 îmi cer iertare pentru cele spuse. O s devin prietenul lui Anjin-san. Aşa voi face.ă- Bine. Şi adu- i aminte c pre uieşte de dou zeci de mii de oriţ ă ţ ă

greutatea lui in m tase brut şi are mai multe cunoştin e decît ai să ă ţ ăcape i tu în dou zeci de vie i.ţ ă ţ

Naga se st pîni şi încuviin din cap, ascult tor.ă ţă ăBine. Ai s conduci dou din batalioane,ă ă Qrm-san dou â unul vaă

fi inut în rezerv sub Buntaro.ţ ăŞi celelalte patru, Alte ?ţăN-avem destule arme pentru ei. Asta a fost un şiretlic ca s -iă

abatem aten ia lui Yabu, spuse Toranaga, arundndu-i o nad fiului s u.ţ ă ă• -Alte ?ţăAsta a fost doar un motiv ca s mai aducem al i o mie de oameni aici,ă ţN-o s ajung mîine?ă ăCu dou mii de oameni pot s in Anjiro şi pot s scap dac vaă ă ţ ă ă

fi nevoie, nehlDar Yabu-son poate, totuşi... Naga îşi înghi i cuvintele ştiind c ,ţ ă

înc o dat , era sigur c greşea.ă ă ă"De ce sînt atît de prost", se întreb am rît.ă ăDe ce nu pot s v d lucrurile aşa cum le vezi tu? Sau caă ă

Sudara-san. Vreau s fiu de folos, s te ajut. Nu vreau s te nec jescă ă ă ă

tot timpul.Atunci înva s ai r bdare, fiul meu. Şi domoleşte- i firea. Vaţă ă ă ţVeni în curînd şi vremea ta.

Alte ?ţă Toranaga obosi dintr-o dat s mai aib r bdare. Privi în sus, la cer.ă ă ă ă- Cred ca am s dorm pu in.ă ţImediat Naga scoase şaua şi p tura calului şi le aşez pe p mînt: patul samuraiului.ă ă ă

Toranaga îi mul umi şi îl privi cum aşeza str jile. Cînd fu sigur c totul era în ordine şiţ ă ă siguran , se întinse pe jos şi închise ochii.ţă

Dar nu vroia s doarm . Doar s gîndeasc . Ştia c era un semn foarte r u faptul c -şiă ă ă ă ă ă ă pierduse cump tul. Eşti norocos c a fost doar în fa a lui Naga, care nu ştie prea multe, îşiă ă ţ spuse. Dac s-ar fi întîmplat cu Omi sau Yabu, atunci ei ar fi în eles de îndat c eşti nebun deă ţ ă ă îngrijorare. Şi o astfel de în elegere ar putea uşor s -i duc la tr dare.ţ ă ă ă

680De data asta ai fost norocos. Tetsu-ko a pus totul în ordine. Dar, dac nu era ea, al ii ar fiă ţ

putut s - i vad mînia şi asta ar fi fost curat nebunie.ă ţ ă ă _ Ce zbor frumos! înva de la ea. Naga trebuie s fie tratat ca un şoim. Nu ip el şi seţă ă ţ ă

agit ca cei mai buni dintre ei? Singura problem a lui Naga este c e asmu it asupra vînatuluiă ă ă ţ nepotrivit. Vînatul lui este lupta şi moartea neaşteptat . Şi o s le aib din belşug, în curînd.ă ă ă

îngrijorarea începu din nou s -l cuprind pe Toranaga. Ce se întîmpl la Osaka? I-amă ă ă judecat greşit pe daimyol Care vor accepta şi care vor respinge invita iile? Ce n-am auzit? Sîntţ oare tr dat? Atît de multe pericole în jurul meu. Ce fac cuă Ax\]in-san ? Şi el este un şoim. Dar înc nu este îmblînzit.s stea pe pumn, aşa cum cred Yabu sau Mariko. Care e prada lui? Pradaă ă lui este Corabia Neagr şi Rodrigues-ă anjin. Şi acel m runt, urît şi arogant c pitan general, careă ă nu mai are ce c uta pe lumea asta. Şi to i preo ii cu sutane negre şi to i preo ii p roşi şiă ţ ţ ţ ţ ă



împu i i, to i portughezii şi to i spaniolii şi turcii, care-or fi ştia, şi islamicii, cine-or fi ei, f rţ ţ ţ ţ ă ă ă s -i uit m pe Omi şi Yabu şi Buntaro şi Ishido şi cu mine.ă ă

Toranaga se întoarse ca s se aşeze mai confortabil şi zîmbi doar pentru el. Dară Anjin-sannu este un şoim cu aripi lungi, un şoim pe care s -l momeşti, pe care s -l laşi s zboareă ă ă deasupra ta ca s -l asmu i spre o anume prad . E mai degrab ca un şoim cu aripi scurte. Ună ţ ă ă şoim care st pe pumn, c ruia îi dai drumul direct de pe pumn s ucid orice mişc , care o să ă ă ă ă ă atace potîrnichi sau iepuri de trei ori mai mari decît el, şoareci, pisici, dini, cocpşi s lbatici,ă

ciori, pe care îi doboar printr-o neaşteptat de brusc n val , neînchipuit de iute, ucigîndu-i cuă ă ă ă o singur lovitur a ghearelor. Şoimul care ur şte capişonul şi nu-l va primi, care st doar peă ă ă ă încheietura ta, mîndru, periculos, plin de el, nemilos, cu ochii galbeni, un prieten minunat şigreu de st pînit dac e în toane proaste.ă ă

Da, Anjin-san este un şoim cu aripi scurte. Asupra cui s -l îndrept?ăOmi? Nu înc .ă Yabu? Nu.Buntaro?681De ce s-a dus oare Anjin-ja/i dup Buntaro cu pistoalele? Din cauza lui Mariko, desigur. Dară

oare au împ r it perna? Ar fi avut destule prilejuri. Cred c da. "Cu prisosin ", spusese ea înă ţ ă ţă acea prim zi. Bine. Nu era nimic r u în împ r itul pernei - Buntaro era crezut mort - cuă ă ă ţ condi ia s fieţ ă de-a pururi un secret. Dar Anjin-san fusese un prost c riscase atît de multă pentru femeia altui b rbat. Nu sînt întotdeauna o mie altele libere, la fel de dr gu e, la fel deă ă ţ scunde sau înalte, sau plinu e, sau de rang, sau oricum ai dori, f r primejdia de a apar ineţ ă ă ţ altcuiva? S-a purtat .ca un barbar prost, gelos. î i aminteşti deţ Ro rigues-anjin?ă Cum s-a b tută în duel şi a ucis alt barbar, dup obiceiul lor, ca s ia pe fiica unui negustor m runt, cu careă ă ă apoi s-a însurat în Nagasâki? N-a l sat Taiko acest omor nepedepsit, împotriva sfatului meu,ă pentru c era doar vorba de moartea unui barbar şi nu de unul de-al nostru? E o prostie s aiă ă dou legi - una pentru noi şi una pentru ei. Trebuie s fie numai una singur . Trebuie s fieă ă ă ă doar o singur lege.ă

Nu, n-am s -l asmut peă Anjin-san asupra lui Buntaro. Am nevoie de nebunul la. Dar chiară dac ştia doi au împ r it perna, sper ca gîndul s nu i se iveasc niciodat lui Buntaro. Atunciă ă ă ţ ă ă ă aş fi nevoit s -l ucid deîndat , pentru c nici o for de pe p mînt nu î-ar putea opri s -lă ă ă ţă ă ă omoare pe Anjia-san şi pe Mar'iko-san, iar eu am nevoie de ei acum mai mult decît de Buntaro.Ar trebui s scap de Buntaro acum?ă

în clipa în care Buntaro se trezise din be ie, Toranaga trimisese dup el.ţ ăCum îndr zneşti s - i pui interesele tale înaintea a lor mele?ă ă ţ

Cit timp n-o s fieă Mariko-san în stare s t lm ceasc ?ă ă ă ă

Doctorul a spus cîteva zile, Alte . Cer iertare pentru totţănecazul.Am spus foarte clar c am nevoie de serviciile ei pentru încă ă

dou zeci de zile. Nu- i aminteşti?ă ţDa, îmi pare r u.ăDac te-a nemul umit, cîteva la spate ar fi fost mai mult decită ţ

de ajuns. Toate femeile au nevoie de aşa ceva din timp în timp, darmai mult e o mojicie. în egoismul t u ai stînjenit instruc ia şi te-ai purtată ţca un dobitoc de ran. F r ea nu pot s -i vorbesc lui AnjiiKaw.ţă ă ă ă

682Da, ştiu, Alte . îmi pare r u. Este prima dat cînd am lovit-o.ţă ă ă

Doar c , cîte odat m scoate din min i. Atît de mult c nu-mi dauă ă ă ţ ăseama ce fac.

De ce nu divor ezi atunci? Sau trimite-o departe. Sau ucide-o.ţSau porunceşte-i s -şi taie gîtul cînd nu-mi va mai fi de folos.ă

Nu pot, nu pot, st pîne, spusese Buntaro. Ea e... Mi-am dorit-oădin prima clip cînd am v zut-o. Cînd ne-am c s torit, la început, aă ă ă ăfost tot ce-şi putea dori un b rbat. Am primit-o ca pe un dar ceresc.ă î i aminteşti cum fiecareţ daimyo din regat o voia.

Apoi?Apoi am trimis-o departe, ca s-o ap r, dup asasinatul murdar,ă ă

pref cîndu-m c sînt scîrbit de ea, pentru siguran a ei, şi apoi, cîndă ă ă ţ Taiko mi-a spus s o aduc înapoi, dup ani, ea m-a înfierbîntat şi maiă ămult. Adev rul e c aştept din partea ei recunoştin . Şi am luat-o caă ă ţăun b rbat. Şi nu mi-a p sat de lucrurile m runte pe care le doreşte oă ă ă



femeie, ca poeme şi flori. Dar ea s-a schimbat. Era la fel de credincioas ca întotdeauna, dar rece ca ghea a, întotdeauna cerînd moară ţtea, rugîndu-m s o omor. Buntaro devenise agitat. Nu pot s-o omoră ăsau s -i îng dui s se omoare. A întinat onoarea fiului meu şi m faceă ă ă ăpe mine s ur sc celelalte femei, dar nu pot s m despart de ea. Amă ă ă ă încercat s fiu bun, dar întotdeauna ghea a este acolo şi m scoate dină ţ ămin i. Cînd m-am întors din Coreea şi am auzit c s-a convertit laţ ă

religia creştin , am f cut haz, pentru c ce importan are o religieă ă ă ţăprosteasc ? Aveam de gînd s glumesc, s-o tachinez pe seama asta,ă ădar, înainte s în eleg ce se întîmpl , eram cu pumnalul la gîtul ei şiă ţ ă juram c am s i-i tai dac n-o s renun e. Bineîn eles c n-a renun at.ă ă ă ă ţ ţ ă ţCe samurai ar face-o sub o astfel de amenin are,ţ neh? S-a uitat doar în sus la mine, cu ochii aceia ai ei şi mi-a spus s continui. "Te rog, taie,ăst pîne", spusese. "Uite, las -m s -mi dau capul pe spate, s - i fie maiă ă ă ă ă ţuşor. M rog Domnului pentru o moarte iute", spusese. N-am înfiptăpumnalul în ea, Alte . Am avut-o. Dar am t iat p rul şi urechile unoraţă ă ădintre doamnele ei care o încurajaser s devin creştin şi le-amă ă ă ăalungat din castel. Şi am f cut la fel şi cu doica ei, c reia i-am t iat şiă ă ănasul, r utatea aia de cotoroan b trîn . Şi apoi Marilco a spus,ă ţă ă ăpentru c i-am pedepsit doamnele, data viitoare cînd am s vin în patulă ăei nechemat, o s -şi facă ă seppukii, în orice fel va putea, deîndat , înă

683ciuda datoriei ei c tre tine, în ciuda datoriei ei c tre familie, chiar şi în ciuda porunciloră ă

Dumnezeului ei creştin. Lacrimi de furie îi curgeau pe-obraji, neostoite. Nu pot s-o omor, oricîtde mult aş vrea. Nu pot s-o omor pe fiica lui Akechi Jinsai, oricît de mult ar merita-o.

Toranaga îl l sase pe Buntaro s spumege pîn ce se istovise, apoi îi spusese s plece,ă ă ă ă poruncindu-i s stea departe de Mariko pîn cînd avea s hot rasc ce e de f cut. îşi trimeseseă ă ă ă ă ă propriul doctor s o examineze. Raportul fusese favorabil. Vîn t i, dar nu v t m ri interne.ă ă ă ă ă ă

Pentru propria lui siguran , pentru c se aştepta la tr dare şi nisipul din clepsidraţă ă ă timpului se scurgea, Toranaga hot rîse s m reasc strînsoarea asupra tuturor. îi poruncise luiă ă ă ă Mariko s treac în casa lui Omi cu instruc iuni s se odihneasc , s stea între pere ii casei şiă ă ţ ă ă ă ţ întrutotul în afara drumurilor lui An}in-san. Apoi îl chemase pe Anjin-jan, iar cînd deveniselimpede c ei s-ar fi putut cu greu în elege, se pref cuse nemul umit şi îi poruncise brutal să ţ ă ţ ă plece, întreaga instruc ie fusese înte it . Ofi erii erau trimişi în marş for at. Lui Naga i seţ ţ ă ţ ţ poruncise s -l ia cu el peă Anjin-san şi s m rş luiasc pîn la istovire. Dar Naga nu reuşise s -lă ă ă ă ă ă istoveasc .ă

Aşa c încercase el însuşi. Condusese un batalion timp de ună sprezece ore peste dealuri.Anjin-san inuse pasul, nu în primele rînduri dar, oricum, îl inuse. înapoi la Anjiro,ţ ţ An]ln-sanspusese în bolboroseala lui aproape de neîn eles, abia inîndu-se pe picioare:ţ ţ

- Toranaga-sa/na. Eu merge pot. Eu puşti instruc ie pot. îmi pare foarte r u, nu posibil doiţ ă la fel timp, nehi

Toranaga zîmbea acum, întins sub umbrar, aşteptînd s înceap ploaia, înc lzit de jocul deă ă ă a-l face pe Blackthorne s -i stea pe pumn ' ca un şoim. Da, e un şoim cu aripi scurte, desigur.ă Mariko e la fel de tare, la fel de inteligent , dar mai sclipitoare. Şi are o neîndurare pe care elă nu o s-o aib niciodat . E ca un şoim c l tor, ca Tetsu-ko. Cel mai bun. De ce este femelaă ă ă ă şoimului întotdeauna mai mare şi mai iute şi mai puternic decît masculul? întotdeauna maiă bun decîi masculul.ă

Sînt to i nişte şoimi. Ea, Buntaro, Yabu, Omi, Fujiko, Ochiba, Naga şi to i fiii mei şi fiicele şiţ ţ femeile şi vasalii şi to i duşmanii mei. To i şoimi sau prad pentru şoimi.ţ ţ ă

684.

Trebuie ş -l fac pe Naga s salte sus, deasupra pr zii şi s plonjeze. Cine ar trebui s fie:ă ă ă ă ă Omi sau Yabu? Ce spusese Naga despre Yabu era adev rat.ă

Aşa, Yabu-san, ce-ai hot rît, îl întrebase a doua zi.ăNu plec la Osaka înaintea ta, Alte . Am poruncit mobilizareaţă

în întreg Izu.Ishido o s te acuze de tr dare.ă ă Te va acuza pe tine, Alte . Şi dac o s cad Kwanto, cade şiţă ă ă ă

Izu. Am f cut un tîrg solemn cu tine. Sînt de partea ta. Kasigi îşiăonoreaz în elegerile.ă ţ

clavell, james - shogun (vol. 1)

Documents