Coperta: Cristian NEGOITehnoredactare : Adrian STANCIU

$escrieren Clt't llihliotecii Na{ionalc a RomSniei

TUT{LEA, PSl'Rrt{omffni qi cvrei itt secolul XX / Petre Turlea. -

flucure5li : Sernnc, 201 4

3 vol.tsBN 97ll-606- I 5-0489-3Vol. I : Romini ;i cvrci 1900-1938. - ISBN

978-6t]6- I 5-(i490-9

323.r(=l3s.l)323. 11*41 L l6X498)94(498)" 1 9"

Editura SEMNEStr. Barbu Delavrancea, nr.24

Sector I' BucuregtiTel./fax: 021.318.83.44

AdresI web : http ://www.semneartemis.roE-mail : offi ce@semneartemis.ro

Difuzare:' Tel./Fax: 021.311.49,36

021.310.74.59

E-mail : difuzare@semneartemis.ro

Tiparul executat la S.C. SEMNE '94 S.R.L.Tel.: 0744.35.70.28

021.667.08.20

PATRH TURLI]A

R0MAIII $l HlIRnIn

N$nc0tmxx

I.1900-l$38

., EDITURA,-Jemn.tr

Bucureqti20r4

CUPRINT

Introducere ............ ........... 5

I. Relaliile dintre romdni gi evrei 1900-1918................. 15

II. Relaliile dintre romdni gi ewei 1918-1938..............156Concluzii ...-..480Indice. Nume de persoane.............. ..............485Abrevieri ......508Anexe ...........511

Dn acrm$r al]T0ft

l. Nicolae lorga tn viala politicd a Romdniei, Edit. Enciclopedicd,Bucuregti, I99I,402 p.

2. $coald Romdnd din Franla, Edit. Academiei, Bucureqti, 1994,150 p.

3. Din culisele Parlamentului Romdniei,Edit. Globus, Bucuregti,1994, vol.I, 188 p;Edit. PRO, Bucurepti, 2001, vol.Il, 565 p.

4. Monumente non grata, FalSi martiri maghiari pe pdmdntromdnesc, Edit. Bravo Press, Bucuregti, 1996, edigia aII-a,revdzutd" gi addugitd, sub titlul Monumente ale unor criminalimaghiari in Romdnia, Edit. Romdnia Pur gi Simplu, Bucuregti,2004,270 p; edifia a III-a, revdzutd, gi addugiti, sub titlulMonumente maghiare de neadmis in Romdnia, Edit. Karta-Graphic, Ploieqti, 2013,359 p.

5.IP Si Trdznea. Atrocitdli maghiare gi acliune diplomaticdromdneas cd, Edit. Enciclopedicd, Bucuregti, I 996, 59 4 p.

6. 8 noiembrie I 945,Academia Rom6nd, INST, Bucureqti, 2000,198 p.

7. Procesul Organizaliei ,,7", Edit. Libra, Bucureqti, 2000, 200 p.8. Nicolae lorga, O viald pentru Neamul Romdnesc, Edit. PRO

HISTORIA, Bucuregti,200L, 140 p.9. Nicolae Iorga fntre Dictatura Regald Si Dictatura Legionard,

Edit. Enciclopedici, Bucuregti, 2001,309 p.

I0. Partidul Nalional Liberal Tdtdrescu, Edit. tibra, Bucuregti,2001, 287 p.

lctre ilurleit

punct de vedere asupra diferitelor aspecte ale problemei

tratate, bazat pe documente inedite de arhiv6, pe analtza

presei romdneqti qi evreieqti.

Sub titlul Romdni si evrei fn secolul xx, vor fi trei

volume: L Romdni si evrei 1900-1938; II. Romdni si evrei

I938:-1g44; III. Romdni Si evrei 1944-2000. Cele trei sunt

deja finalrzate. Dar, din raliuni editoriale, publicarea se va

face pe r6nd, p6ndla sfdrgitul lui 2015'

volumul de fa!6 a fost realizat in cadnrl planului de

cercetare gtiinlifica al Facultdlii de Istorie din Universitatea

cregtinS ,,Dimitrie cantemir", Bucureqti. Aparilia a fost

poribita datorita sponsorizarii acordatd cv cea mai mare

tunivoinla de c6tre Domnul Mihai Nicolae, conducdtorul

firmei Stefadina; este a trera mea carte pe care o susline

astfel, intr-o vreme bdntuitd de un mercantilism feroce - ceea

ce inobile az| gimai mult gestul. I se cuvin mulgumiri.

De asemenea, se cuvin mullumiri, pentru unele

observalii sau pentru indicarea unor surse' mai multor

specialigti in Istoria contemporand a Romanilor, intre care,

in primul r6nd, Domnului doctor Alin sp6nu, Domnului

doctor Horia Dumitrescu qi Prof. univ' Corvin Lupu'

Este al cincilea volum pe care Editura Semne mi-l

publicd, dupd lon Antonescu intre extrema stdngd qi

extrema dreaptd, in 2009, Carol al ll-lea Si Camarila

Regald,in 2010, Regele Mihai si Maresalul Anto,nescu,in

2011, carol al ll-lea si luliu Maniu,in2013. Ca urnare,

am a-i mullumi conducatorului Editurii, Domnul $tefan

Dulu. $i, totodata, celui care s-a ingrijit de tehnoredactare,

Domnul Adrian Stanciu.

llrlm,lni qi cvrei in sctolul XX

r. R$raTilril ilNTRn R0MfrNI $l AI/REI l$00-1918

PAnd in 1938, RomAnia a trecut printr-o perioadidemocratS; cu limite mai multe ale democraliei inainte

de 1918, gi cu mai puline limite dup6 1918; despre o

democralie deplind nu se poate vorbi in nici un moment,

in intervalul 1900-1938. Relaliile dintre romAni qi evrei au

fost influenlate de aceste diferente, imbrdcAnd caracteris-

tici deosebite in Romdnia Mare fa[d de Romdnia Micd.Existd, insd, gi elemente de continuitate.

,F

PROBLEMAEVREIASCA iN ROMANIA 1 9OO- 1914.

La ?nceputul secolului XX, pdni la formarea Rom6niei

Mari, relaliile dintre romani qi evrei erau diferite in Vechiul

Regat fa!6 de teritoriile rom0negti aflate sub ocupalie strdiniin acel moment, aAustro-Ungariei gi a Rusiei. in Romdnia,rorn6nii se raportau la minoritdlile nafionale - intre care

qi evreii - de pe pozilia de naliune dominantd, 9i priveau

doleanlele acestora in funclie de propriile interese nalionale;

aveall aspiralia de a deline gi puterea econornicd, de a domina

toate ramurile de activitate, in concordanld cu ponderea

lor numerici. Treptat a ajuns pe primul loc al aspiraliilor

l5

lfi Prrlle iludtlit

infbptuirea Statului Nalional Unitar. Cei ce stdnjeneau

aceste dezidente, sau se considen cE le stdnjenesc, erau

privili cu rdceal[ in societate, li se obstrucliona integrarea

deplind, ceea ce putea fi apreciat ca o limitare a democrafiei.

Confruntarea dintre dorinlele qi temerile majoritarilor, pe

de o parte, qi aspiraliile minoritarilor evrei, pe de altdparte,

a imbracat forme diferite - polemic[ prin pres6, in adundri

publice, in dezbateri parlamentare, demonstrafii de stradd

soldate, uneori, cu spargere de geamuri ale prdvdliilor

evreiegti; proteste ale evreilor 9i plflngeri ale acestora la

diverse autoritdli ale Statului - rege, Parlament, Guvero

, qi c6tre diverse organisme internafionale, inclusivguverne. Privite superficial, doar dup6,,zgomotul" fbcut de

aceste confruntdri, s-ar putea trage concluzia repede, dar

nerealistd, cd evreii au fost deplin perdanli. In practicd, o

privire de adancime indica faptul cd in spatele pennanentei

zgdnddriri a opiniei publice cu problema evreiascd gi aimaginii insuccesului evreilor in atingerea dezideratelor

lor, situalia era alta. intr-adev5r, marele deziderat al im-pdmdntenirii, al acord6rii cetSleniei pentnr to!i, nu a fost

atins p6nd in 1918. Dar, evreii nlr au intdmpinat o opozilie

rea15 in a se ?ntdri pe plan economic, 9i au reugit s[ de{in6,

la sfdrpitul Primului Rdzboi Mondial, in acest domeniu,

pdrghii mult mai importante decdt cele pe care le aveau

la inceputul secolului XX. Bancherii evrei, comercianlii

evrei, liber profesionigtii evrei aveatt un rol in creqtere

pennanent[, nest6njenili, in practicd, de lipsa impimdn-tenirii. Este senzalia, cdtoatd agitaliain problema obfinerii

cetdleniei era amplificat|, ca qi acuzele privind tratamentul

Itonflni qi cvrci in serolul XX

evreilor, tocmai pentru a micgora rczistenla romdnilor laocuparea de cdtre evrei a noi pozi[li in diverse domenii de

activitate. Cei mai mul1i evrei erau foarte pulin deranjalide lipsa cetSfeniei; in schimb, doreau sd se poatd afinnain domeniul in carc activau. $i, au reugit. in teritoriileocupate de Austro-Ungaria qi Rusia raporturile dintreromdni gi evrei erau diferite. in Austro-Ungaria, evreiiaveau o pozilie solidi in societate, inclusiv in plan politic;erau ocrotili de Stat, in dauna altor minoritdli nafionale.Explicalia era simpld: evreii nu voiau s6-qi facd un stat al

lor in Austro-Ungaria, doreau s6-1 menlind pe cel existentqi si-l domine; pe c6nd alte minoritdli, ca s6rbii, slovacii,cehi, rom6nii, polonezii, croafii, voiau formarea unor state

proprii ori unirea cu state vecine unde trdiau conalionaliai lor, ceea ce insemna disolr"rlia Austro-Ungariei. Evreiis-au identificat cu Austro-Ungaria. in Bucovina au adoptat

cultura germand qi limba german6. in Transilvaniaqi Banat,

au adoptat cultura ungard gi limba maghtarl. $i, peste tot, au

adoptat ostilitatea Statului Ungar fald de rom6ni. in Rusia,

evreii erau asllprili, ajung6ndu-se foarte des la pogromuritolerate se organismele Statului, uneori cu participareaacestora. in Basarabia, regiune de la marginea Imperiului,era, de asemenea, o politicd de prigonire a evreiloE dar

mai redusd decltt in alte gubernii, ceea ce a frcut ca mul1i

cvrei din p54i1e centrale ale Rusiei sd vini aici; Basarabia

lr ajuns, astfel, regiunea rusd cu cel mai mare procent de

cvrei. Degi asuprili, au adoptat limba rusd qi au oblinutpredominanla in comer! gi finanfe. Cu rom6nii, care erau

dominanli numeric, dar rnult mai sdraci gi mai pulin ins-

t7

Potle'f'tuleit

trui1i, evreii se purtau rdu. Ca 9i in Austro-Ungaria, inRusia evreii in raport cu romdnii voiau si fie considerali

de partea naliunii dominantestatal.

O problem6 controversatd, la inceputul secolului

XX, era aceea privind numdrul gi provenienla evreilor

din Rom6nia. Radu Rosetti, sub pseudonimul Verax,

publica in 1903 un volum cuprinzdnd 9i date privitoare la

evolulia numericd a evreilor din Romdnia.' Includea foatte

multe tabele preluate din documente oficiale, cu cifre de

necontestat. in judefele din Moldova erau, la 1803, 11.732

1 Rodolphe Rosetti fRadu Rosetti], La Roumanie et les Juifs'Edit.Socecu, Bucureqti, 1903. Cartea a fost foafte cdutatd?n epocd 9i, de

aceea, a avut tiraje foarte mari pentru momentul respectiv: 20000

exemplare la edilia in limba francezd gi alte 20000 exemplare la

edilia in limba englezl; s-a urmdrit, evident, un ecou extern. J.B.

Brociner - avocat evreu, ziarist de prestigiu 9i om politic - ?n

introducerea la volumul sdtr Chestiunea israelililor romdni. p.I-a,

Pdnd la 1848, Tip. Horia Carp & Marinescu, Bucureqti, 1910,

indica motivul publicdrii volumului lui Radu Rosetti din 1903: Se

dorea un rdspuns la Nota FIay, secretar de Stat al SUA, din 1902,

aare acvza Romdnia cd provoca emigrarea evreilor. J.B. Brociner

avea dreptate: Radu Rosetti voia sd corecteze gregeala lui Hay. tnbrogura sa, Brociner aduce neintemeiate acuze lui Rosetti, care-qi

luase pseudonimul Verax: ooVerax e in eroare gtavil'(p.II); ,,Verax

a frcut o carte necompletdl'(p.6); etc. Pentru evolulia numericd a

evreilor din Romdniavezi qi Jean Lahovary, La question israelite

en Roumanie,Bucharest,Ig02. Pornind de la numdrul foarte mare

al evreilor venili in Romdnia, Nicolae Petrescu-Colnnen, ?n Endesur la condition de israelites en Roumanie, Paris, 1905, p.I53,trage concluzia: ,,Nu, romdnul nu e antisemit 9i nici xenofob!"

llonrfini gi cvtti in sccolul )[[

evrei; in aceleagi judele, s-a ajuns, in 1899, la 195.887, o

creqtere cle peste I7 ori.2 in Muntenia,la 1831 erau 3.292

evrei, iar la 1 899 se ajunses e la 66.438 - o cre$tere de peste

20 deori.3 Lainceputul secolului XX-se aprecia c5mrmarul

evreilor era mult mai mare decdt cel din statisticile oficiale.

Dar, dacd ne referim numai la cei inregistra{i, era evident

faptul cd aceasta creqtere exploziv[ - datorat5 majoritar

intrdrilor din Rr,rsia gi din Austro-Ungaria - se constituie

intr-un argument zdrobitor al netemeiniciei pefinanentelor

plflngeri ale evreilor privitoare la soarta lor in Romania, a

nedreptalilor care li se frceau. Dac6 plangerile ar reflecta

o realitate deplind, ar fi c1e neexplicat aceasti n5val6 spre

Rom6nia. Este evident cd r:egimul politic din Romauia nr"t

era ideal pentru evrei; dar,lara oferea multiple avantajii

in plin economic, naliunea dominantd se ardta tolerantd

fa!6 de str[inii venili nepofti]i, acflunile de rezistenld fiind

fonnale.Romdnia devenise, in a doua parte a secolului XIX,

o lad de refugiu pentru evrei din locurile unde impotriva

lor era o politica cu adevdrat durd, ajungdnd pdnd la

exterminare, sau unde nu-qi mai gSseau surse de existenld

in plan economic. chiar personalitdli majore iqi aflasera

salvarea in Romflnia; printre cele mai edificatoare nume

fiind Constantin Dobrogeanu-Gherea (Solomon Katz) -

2 Rodolphe Rosetti, oP.cit.,P.42.

3 ldem, p.55. Un alt tabel oficial consemna faptul c6 in 1899, din

totalul de 5.912.520 locuitori ai Romdniei, erau evtei269"0I5 -Idern, p.38.

l$

letru Tttrlea

n[scut Ia2I mai 1855 la Slovianska, Ecaterinoslav, in Rusiagi mort la 5 iulie 1920 in Romdnia, unde ajunsese mare criticliterar gi lider al migc5rii socialiste; apoi cazvllui Iacob lfakNiemirower - ndscut la 1 martie 1872la Lemberg, Galilia,Austro-Ungaria, mort la l8 noiembrie 1939 la Bucureqti,ajuns qef rabin al Comunitilii evreilor din Romdnia gi

senator. Unul dintre cei mai cunosculi oameni de litere aievreilor din Romdnia, Ronetti Roman (Aron Blumenfeld)se ndscuse IaJezierzany, Galilia,in I 863; a decedat la Iagi in1903.) De asemenea, ultimul qefrabin al cultului mozaic dinRomdnia interbelicd, Alexandm $afran, era fiul lui BezalelZeev $afran, la Pomnrn, in Galilia in 1867, gi emigrat inRomdnia. $.a.m.d. Exodul spre Rom6nianu arfi fostposibildacd aceasta nu le-ar fi oferit condilii mult mai bune de vialddecdt in !6rile de unde au plecat , dacd" Poponrl romAn nuar fi fost mult mai tolerant decdt alte popoare. $i, cu toateacestea, ostilitatea fald de lara de refugiu - rnanifestatdprintr-o perunanent exprimati nemulgr"rmire, o permanentdchemare in ajutor a Occidentului, o acuzdcontinudla adresaStatului romdn gi a rom6nilor - era chiar mai mare decdtfa!6 de Rusia unde pogromurile antievreieqti deveniser[ oobignuinld.Dag Rusia era o mare putere, pe c6nd Romdniaera un stat mic, nedezvoltat economic, cu o putere militardredusd, cu teritorii nalionale ocupate de vecini, aqadar cuposibilitdli reduse de a contracara campania internalionaliimpotriva sa.

Pdnd la Primul Rizboi Mondial, evreii din Rom6nialuptan pentru a-qi atinge doud deziderate majore: obfinerea,?n bloc, a cetileniei rom6negti, impdm6ntenirea; sionismul,

llonriini qi rlvrrri in socolul XX

lbrmarea unui Stat propriu in Palestina" Evident cd cele

cloud deziderate nu erau complementare. Dacd doregti sd

devi cetdlean al unui stat, nu e logic si acfionezi,in acelagi

timp, gi pentru alt stat, unul propriu. Ori una, ori alta.

Dar, diverse personalitlsi evreieqti au incercat - printr-unralionament foarte sofisticat, inteligent, dar contestabil* s[ demonstreze ci cele cloud deziderate se impacS. inrcalitate societatea evreiascd din Romdnia nu era unitarS.

Unii aspirau prioritar spre impdmdntenire, mai ales aceta

care ftdiau aici de mai multe generalii, gi concepeau un

Stat evreiesc doar ca pe o fonnuld idea16, frtd ca eventuala

inffiptuire a acestuia sd presupund gi pdrisirea Romdniei.

Al1ii credeau a fl prioritard" crearea Statului iudeu, pe

care-l concepeau qi ca loc de atragete a tuturor evreilor.

Atagamentul fa!6 de Rom0nia a celor din prima categorie

cra evident; pentru ceilalli, Romdnia era doar o lard incare trdiau temporar qi fa!6 de care nu aveau decdt datorii

tot temporare. Numeric, sioniqtii erau pulini la inceputul

secolului XX, pentru ca ponderea lor sd creascd treptat,

ajungAnd dominanli in primii aniaiepocii comuniste, dupd

Al Doilea Rdzboi Mondial.Spre sfhrgiful secolului XIX, ideea sionista, a credrii

runui Cimin Nalional Evreiesc in Palestina, a prins inanumite medii iudaice din Romdnia. Era momentul c6nd

oa se contura intoatd Europa. Astfel, in august 1882, cu

vaporul ,,Thetis" au plecat spre Palestina 228 evtei - din

Moinegti, Cdrja, Galafi, Bacdu, Focqani. Erau complect

cclripali pentru a intemeia o colonie agricola. Acliunea efa

privitd mai mult romantic, decdt realist. La plecarea din

2l

Pctle Tnllca

Gala{i ,,o mullime itnensS" i-a condus; tofi ardtau,,un mare

entuziasm". $i la Constanla s-a strdns o mare mul1ime,

nrdndu-le succes celor 228.4 Deqi au fost ajutali material

de Edmund de Rotchild pentru a-qi cumpdra pdmAnt inPalestina, viala colonigtilor era departe de ceea ce speraseri.s

De aceea, av6ntul de la inceput a rdmas doar la niveluldeclarativ. Cei mai mulli evrei plecali din Romdnia nu s-au

mai indreptat spre Palestina, ci spre Occident. Intre 1899

qi 1914, au plecat din Romdnia 61.813 evrei, majoritateastabilindu-se in SUA.6

Problema celor dou6 deziderate majore a fost deseori

prezentatd in presa evreiascd din RomAnia inceputului de

secol XX. intrucAt chiar pe plan mondial sionismul abia

prindea contur, problema incetdlenirii atrdgea prioritarinainte de Prirnul Rdzboi Mondial. Unele publica{ii igianunfau, de Ia aparilie, dezbaterca impdm0ntenirii ca

principald direclie de acfiune. ,,Curientl Israelit", care

4 Prezentdri in ziarele ,,Apdrdtorul" din 9 august 1882 qi ,,Frater-nitatea" din 13 august 1882; vezi gi ,,Curierul Israelit" din 15

ianuarie,1939.5Yezi arlicolul lui M. Zel{er-Shr5leanu, ?n,,Curierul Israelit" din22

ianuarie 1939.

6Idem, 29 ianuarie 1939. Pe larg, problematica sionismului la sfflrqitul

secolului XIX, in vol. Idealttl sionist in presa evreiascir (lSSI-1920), edilie de Lya Benjamin qi Gabriela Vasiliu, Edit. Hasefer,

Bucuregti, 2010, capitolul I, Evreii din Romdnia Si coloniileagricole tn Palestina (lBB0-1897), p.l5-66; un Comitet Centrul

Provizoriu, creat in 1881, coordona societdflle de emigrare; cel

dintii Congres sionist a avut loc la Focqani in 1882.

Itomfini qi eu'eiin setolulXX

se define a ,,orgafr sdptdmanal pentru apdratea intereselor

evreilor." chiar in numdrul inaugural din 1906 introducea

articolul cu intreb area: Evreii sunt ei strdini? Anunla

cele dou6 deziderate - impamantenirea qi sionismul -, $i

constata faptul cd evreii nu sunt strdini, chiar dacdnu sunt

recunosculi. Suslinea cd ei erau fideli Romdniei; comb[tea

criticile la adresa comportamentului evreilori; suslinea

dreptul de manifestare plenard a acestora in toate dome-

niile.T $i in numdrul prim al publica{iei ,,Neamul Evreiesc",

in 1908, se dezbdteau cele doud dezidetate fundamentale. inarticolul Menire a n o as trd,se anunla pro gramul publicafiei,

a cdrei aparilie fusese determinatd de ,,zlle\e triste prin

care trec evreii din Romfinia": ,,Lupta pe toate ciile pentru

apfurarea intereselor evreilor din Rom6nia. [.,.] Evreii au

dreptul a pretinde ameliorarea soartei lor in Romdnia. Noi

vom lupta din rdsputeri pentru indeplinirea acestui !e1. $isionismul il vom imbrS{ipa cu cdldur6, cdct nimic nu poate

fi mai nobil, mai sfant, mai in6l!6tor, ca lupta aceasta idea16

care se rezwdin formula Palestina a evreilor. Sionismul

gi impamantenirea sunt compatibile." in acelagi num6r,

fonda-torul ziarului, Carol H. Agatqtein, semna articolul

Zionismul - prezentare istoricd.s

Teza sionistd a fost imbrlfiqata, de c6tre cei mai mulli

evrei, la inceputul secolului XX, in special pentru a fi

apreciali de cdtre coreligionarii lor pentru idealismul de

care dau dovadd. in jurul emigrdrii in Palestina erau foarte

7 .,Curierul Israelit" din25 decembrie 1906.

8 ,,Neamul Evreiesc" din24 octombrie 1908'

multe vorbe gi foarte puline fapte. Nimeni nu-i oprea peevreii din Rom6nia sd plece ca sd-gi fEureascd o !ar6 a1or. $i, totugi, au. plecat doar aproximativ 20 la sutd dinnumdrul total al celor trditori in Romdnia la interferenlasecolelor XIX gi XX. Ceea ce dovedeqte ci cei mai mullievrei se simleau bine in Romdnia, considerau c6 se poateftdi aici. Prin urmare, pldngerile lor deformau realitatea.Mai mult, majoritatea celor plecali nici nu s-au dus casi creeze Cdminul Nalional in Palestina, cr in SUA undeerau deja mulli evrei, iar posibilitdlile de afirmare, in toatedomeniile, nu se comparau cu cele din Palestina.

Cauza principald a emigrdrii, din jurul anului 1900,a fost criza economicd din acel moment, care i-a lovit tvin egald mdsurd $i pe romdni. Tot atunci, mai ales dinTransilvania, au plecat spre SIJA gi mul1i rom6ni. Existdqi o statisticd a emigrdrii evreilor din Rom6nia pe !dri. Dincei 4I.754 evrei emigranli in intervalul 1899-1901, spreNew York qi Filadelphia au plecat 24.115;inCanada2.500;Argentina 500; Egipt 1.500; Anglia gi Franla 3.000; resrulin Palestina - aproximativ 10.500.e se demonstreazd,astfel

9 Radu Rosetti, Note asupra chestiei jidoveSti fn anttl 1909,Bucuregti, 1910, p.56, menlioneazd numdrul emigranlilor evreidin RomAnia in perioada 1899-1908, de 52.392,Ia o populalieevreiascd, in acest ultim an, de 246.428, agadar ceva mai multde 20 la sutd. M. Zelfer-Sdrdfeanu, in ,,Curierul Israelit.. din 29ianuarie 1939, scrie ci in perioada 1899- 19 14 ar fi emigrat 61.913

, evrei, majoritatea spre SUA. Existd date qi pe alte intervale: 1999-1904, 42.968 evrei emigranli; inrre 1904- 1912, alli 13.77 5 - total56.743. in 1899 erau inregistra!i266.632 evreiin Rom6nia, iar in

Rornfini qi evrei in serolul XX

ci dorul de Cdminul Nalional Evreiesc din Palestina era pe

planul al doilea pentm majoritatea evreilor; pentru cei maimul1i, pe primul plan erau interesele materiale imediate.

$i discriminarea ca motiv al plecdrii din Romdnia, era, inrealitate, o invenlie. in sprijinul tezei acesteia vine faptulcd foarte multe documente de arhivd consemneazd, cd ceice plecau erau numai cei sdraci, comunit6lile evreiegti

locale str6ngdnd banii necesari deplasdrii. Aqadar, plecaudin cauza situaliei economice, neavAnd nici bani de drum.La 20 martie 1900, Prefectura judefului Putna inregistrafaptul cd din Focgani emigrau 70 familii, cu 4I2 persoane,

,,dintre acelea mai sdrace, cu banii adunali de Comunitateaisraelitd din localitate". $i autoritilile romdnegti i-au ajutat,ptrndndu-le la dispozilie un tren specialpdnd la Galafi. Altdocument, din 5 mai 1900, cu acelaqi emitent, menliona

l9I4 erau 244.725. Vezi qi Leon Ghelerter, Descreqterea popu-laliei israelite tn Romdnia I 899- I 9 I 2, in vol. Evreii din Romdniafn texte istoriografie, Antologie, edilie de Lya Benjamin, Edit.Hasefer, Bucuregti, 2002, p.385-386, 399.Leon Ghelerter suslinecd, emigratia evreilor din Rom6nia a fost ,,inceputd" de I.C.A.(Jewish Colonization Association) qi Alianla Israelitd din Paris,in acord cu Guvernul rom6n - Idem, p.385. Se addugau evreiiexpulzafi pentru activitdti anarhiste sau antiromdnegti; intre 1894-1904, numdrul lor era de I.177 . aqadar, emigra{tia era ,,inceputd"de organizaliile evreieqti intemafionale, care oblinuserd acordulGuvemului rom0n - ceea ce excludea antisemitismul ca motiv.J.B. Brociner,in Chestiunea evreilor. ASa cum este ea rezolvatd,Tip. Gutemberg, Bucureqti, 1911, p.35, apreciazd, cd din cei270.000 evrei existenfi in RomAnia la 1878, in jur de 60 la sutderau strdini.

25