7/25/2019 CNGF1270

1/6

A XII-a ConferinNaionalde Geotehnici Fundaii - Iai, 20-22 septembrie 2012

Determinarea capacitii portante i a gradului de compactarepentru platforma situatn incinta unei hale, Rm. Vlcea, Vlcea

Emilia Rducanu, Eleonora Firoiu, Malina Baciu

SC BEFAC SRL Rm. Valcea

Cuvinte cheie:deflectometru, dinamic, u or, modul

REZUMAT: Pe parcursul executrii lucrrilor s-au efectuat verificri ale capacitii portante la nivelulsuperior al stratului de balast prin determinarea cu placa Lucas a modulului static de deformaie si cu ajutorulplcii dinamice a modulului de deformaie dinamic. Determinarea acestor parametri in paralel cucaracteristicile de compactare, pe parcursul executrii lucrrii, a permis deducerea corelaiilor dintreparametri de portanta si cei de compactare pentru materialul folosit.

1

INTRODUCERE

Lucrarea prezint concluziile ob inute la verificarea capacitii portante a platformei unei hale caurmare a determinrii modulului dinamic de deformaie cu deflectometrul dinamic uor, metodarapida folosita pentru extinderea determinrilor statice cu placa Lucas.

Testul cu placa Lucas permite determinarea modului static de deformaie.Testul cu deflectometrul dinamic uor (Light-Weight Deflectometer LWD) a fost dezvoltat

pentru determinarea modului de deformaie dinamic Evd al materialelor de umplutura coezive sinecoezive.

Metoda de investigare cu placa dinamica uoara este procedura de testare in care solul primeteun impact cu o fora maximF transmisa prin c derea unei greuti de 10kg pe o placa circulara curaza r=150mm. Se determina modulul dinamic de deformaie Ed, care este un parametru ce descriedeformabilitatea solului sub aciunea unui impact de durata t. Valoarea este calculata n funcie deamplitudinea s a tasrii plcii. Formula pleac de la cea folosita pentru investigarea cu placastatica.

Metoda de testare cu placa dinamica uoara este avantajoasa deoarece permite estimarea rapida agradului de uniformitate a zonei testate.

2

DETERMINARI

2.1

Amplasamentul studiat

Obiectivul studiat: hala P nalt , parcaje, drumuri si platforme se afla in oraul Rm. Vlcea,cartier Troianu, strada Depozitelor, judeul Vlcea.

87

7/25/2019 CNGF1270

2/6

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul studiat se afla n zona de racord a terasei

medie vestice a rului Olt, cu versantul dealului Petrior.n conformitate cu datele coninute n studiul geotehnic, terenul de fundare este reprezentat, de la

suprafa c tre adncime, din argil pr foas, argil pr foas cu elemente de pietri , praf nisiposargilos cu elemente de pietri, praf tufaceu i pietri cu bolov ni de teras de ndesare medie. n

foraje apa subterannu a fost interceptat pn la 6 metri adncime.Analizele de laborator ale probelor recoltate indic un teren slab activ-activ-U L=80%-110%.Conform prevederilor Normativului NE 0001/96 , fundarea obiectivelor proiectate pe un astfel deteren se va realiza la minim 2 metri adncime fa de cota terenului amenajat. Din interpretareadiagramelor de penetrare dinamic-PDU- i din interpretarea probelor de pmnt prelevate ianalizate n laborator, a rezultat pentru stratele de suprafa o capacitate portant 230-250 kPa(pentru orizonturile de pn la 3 metri adncime) i o capacitate portant 250-275 kPa pentruorizonturile din profunzime, iar pentru stratele de pietricu bolov nide teras capacitatea portant este de P= 400kPa.

innd cont de proprietile contractile ale terenului, conform NE 001/96 si de caracteristiciletehnice ale obiectivului proiectat, s-a recomandat o adncime minimde fundare Dmin=2,00m de la

cota amenajata terenului.Conform NE 001/96, datoritpropriet ilor contractile ale terenului, pentru realizarea platformei

situat n incinta supermarketului a fost necesar ca grosimea stratului de balast sa fie de minim60cm grosime, executatn straturi de 15-20 grosime, bine compactate.

2.2

Determinri laborator

n laborator s-au stabilit caracteristicile optime de compactare ale balastului prin ncercarea Proctormodificat, conform STAS1913/13-83, respectiv: dmax si wopt. Rezultatele ncercrilor delaborator au permis stabilirea caracteristicilor optime de compactare, necesare cerinei de calitateprevzute n proiect.

Granulometria materialului necoeziv a fost determinat prin metoda cernerii conform STAS1913/5-85.

Distribuia procentual pe frac iuni granulare a fost reprezentat grafic pe diagramasemilogaritmicgranulometric .

Coeficientul de neuniformitate (Un=d60/d10) a fost determinat prin raportarea diametrelorgranulelor corespunztoare unui procent de 60% pe o curba granulometric (d 60), respectiv adiametrelor granulelor corespunztoare unui procent de 10% pe curba granulometric (d 10).

Analizele de laborator au artat cbalastul este corespunz tor, respectiv granulozitatea acestuiase ncadreazn cerin ele de calitate prevzute n proiect.

2.3

Determinri pe teren

Conform caietului de sarcini, nainte de nceperea lucrrilor pe teren, rezultatele ncercrilor Proctorefectuate n laborator au trebuit transpuse in teren, organizndu-se un tronson experimental n care

88

7/25/2019 CNGF1270

3/6

s-au aplicat rezultatele obinute n laborator. Aceste ncercri au avut drept scop stabilireaparametrilor compactrii:- grosimea maxima stratelor de balast puse n opera;- condiiile de compactare (verificarea eficacitii utilajelor de compactare i intensitatea decompactare a utilajelor).

Pe parcursul executrii lucrrilor, s-au efectuat ncercri de verificare ale parametrilor execuieila partea superioara a stratului de balast :- determinri ale caracteristicilor de compactare;- valori ale modulului liniar de deformaie static E1, respectiv E2, determinate cu placa Lucas;- valori ale modulului dinamic de deformaie Ed, determinat cu placa dinamica uoara.

Caracteristicile de compactare ale balastului: umiditatea optima de compactare (wopt) si

greutatea volumetrica in stare uscata maxima d max au fost determinate in laborator prin metodaProctor modificat.

Greutatea volumetrica in stare naturala , a fost determinata in situ prin metoda nlocuirii devolum conform STAS 1913/13-83.

Valoarea gradului de compactare D a fost obinuta prin raportarea greutii volumetrice instare uscata d la valoarea greutii volumetrice in stare uscata maxima d max.

D= d / d maxx 100 [%] (1)

Modulele statice de deformaie E1 si respective E2 s-au determinat in situ prin ncercarea lacompresiune cu placa Lucas, conform DIN 18134.

Modulul de deformaie E este o m rime de compresiune-tasare caracteristic pentrudeformabilitatea pmntului. Valorile sale se calculeazconform rela iei:

E=1,5xrx/s [MN/m2] (2)In extinderea investigaiilor cu placa Lucas a fost determinat modulul dinamic de deformaie

Ed, cu placa dinamica.

Testul de ncrcare dinamic pe plac a fost folosit pentru verificarea calitativ a capacit iiportante a platformei obiectivului proiectat. Testul prezint avantajul de a nu necesita mult timpfcnd uoara abordarea metodelor statice (prin msurarea n mai puine puncte cu placa Lucas) siconducnd la estimarea rapida gradului de uniformitate a compact rii in zona testata.

Comparativ cu testul static (executat cu placa Lucas), metoda de investigare cu placa dinamica a

fost avantajoasa deoarece nu a perturbat fluxul execuiei si a permis maturatori n spaii restrnse.

89

7/25/2019 CNGF1270

4/6

Metoda de investigare cu ajutorul plcii dinamice uoare este o procedurde testare n care solulprimete un impact cu o formaxim F, prin c derea unei greuti de 10kg pe o placcircular de razr=150mm .

Ed=1,5xrx/s [MN/m2] (3)Prin aceasta metoda s-a determinat modulul dinamic de deformaie, care este un parametru

pentru deformabilitatea solului sub aciunea unui impact de durata t.n acord cu normativele europene, cmpul de aplicare, folosind o greutate de 10 kg, este ntre 15

70 MN/m2, deoarece ntre aceste valori placa dinamic u oara ndeplinete regulile stricte decalibrare.

Metodele de determinare statica si dinamica diferintre ele prin viteza de nc rcare i presiuneaexercitata asupra pmntului. Din acest motiv nu exista o corelare constanta intre parametri E1,E2 si Ed. Pentru a obine datele necesare s-au fcut teste de comparare pentru fiecareamplasament. Corelaia s-a fcut de fiecare data pentru acelai tip de material.

Metodologia de lucru a fost urmtoarea:- pe o suprafaa de 200m2 (dimensiuni 40x5m), grosime strat material compactat 60cm, s-au

determinat E1, E2 cu placa Lucas in trei puncte situate la distanta de 20m, apoi in zonele acestorpuncte cu deflectometrul dinamic uor s-au efectuat 8 determinri conform schemei din figura 1.

Pentru a calcula valoarea medie Evd din cele 8 determinri ale Evd valoarea cea mai mica si ceamai mare au fost excluse.

La sfritul testului, valorile medii Ed au fost comparate cu valorile E1. In intervalul de 20mcuprins intre punctele in care s-au efectuat determinrile cu placa Lucas s-au efectuat si determinrinumai cu placa dinamica situate la distante de 5m, valorile Ed astfel obinute au fost comparate cucele determinate in cele trei puncte.

2.4

Corelarea datelor

Pentru corelarea datelor obinute s-au folosit tabelele 1 si 2 extrase din DIN 18196, ZTVT-StB95*/ ZTVT-StB 94,FGSV AA, oct 96, TP BF StB sectiunea B8.3 si RVS 08.03.04 editia 1martie2008. Corelarea modulelor statice E1, E2 cu modulele dinamice Ed si gradul de compactare.

Tabel 1Tipul solului

Conform DIN 18196Modul

E2MN/mp

(ZTVT-StB 84 tab. 8)

Modul EdMN/mp

FGSV AA, oct 96

Gradcompactare D(%)

(ZTVT-StB 95*/ ZTVT-StB 94) 70 35 97 80 40 98

GW , GI

100 50 100

90

7/25/2019 CNGF1270

5/6

120 60 103 60 32 9770 35 98

GE, SE, SW, SI

80 40 100 20 10 9730 15 98

Mixed and fine-grained soils

45 25 100

Formule folosite pentru materiale necoezive:- La valori E1>25MN/m2 E d=10+4/5 E1 (4)- La valori E1

7/25/2019 CNGF1270

6/6

BIBLIOGRAFIE

1. Mecanica rocilor, Mircea N. Florea , Editura Tehnica, Bucureti (1983).2. Instruction Manual, Terracontrol, Frank G. Schulz, Germania, 20083. Investigation of the Dynamic Plate Loading test with Light-Weight Deflectometer using the Boundary ElementMethod, Fritz Kopf, Dietmar Adam, Ivan Paul Michl, 2008

4. Lucrrile conferinei de Geotehnica si Fundaii, Bucureti, 16-18septembrie 2004

92