HflNRIflTTfl Bflf,gHER gT'OVWg

COLIBA UNCHIULUI TOM

REGIS

Introducere ............ ......... 3uN oM DE OMENrE............ ..........5MAMA ....."....13SOT SI T.ATA

/t

O SEARA CU UNCHIUI- TOM ........,....... "....22SENTTMENTELE MARFTT OMENE$TI "...... " " 26DESCOPERIR.EA..... .""....34iucnrlonAnnu uNEr MAME..... ".............. 40uN SENATOR I"OATE FI gI OMPREDAREA rv{4RF',rr.........".... ......"70LA QUAKERr..."."... ....".83EVANGELINA ..."."."...".94NOUL STAPAN AL LUI TOM "...T05STAPANA LUI TOM ..114uN oM LrBER SE APARA ..... ".... "..........."... 135rARERILE DoMNigoAREI oFELiA .........152TOPSY...............KENTUCKY ................200FLOAREA SE OFTLE$TE ................... ..... ....204

HENRTC .......209PREVESTIRI NEGRE............. ......215MICA EVANGHELISTA .............219MOARrEA............ ......223sFAR$rruL cELoR pAruANrEgrr ....... ....290REUNIRE .....232r4nasr1u.............. .....238O PRAVALIE DE SCLAVI.. .........243TRAVERSAREA ..........249TTNUTURT MOHORATE ..........CASSY.... ......256MULATRA............ ......261pAcAourElr DE DRAGosTE ........... ........262LrBERTATE............. ....266VICTORIA ....269MARTIRUL............ .....272rANAnur srApAN ....274REZULTATE .......... .....290LTBERATORUL..... .......281

Cuprins

287

tineret crescut tn respectul acelor tradiliiburglteze care autntdrit discrimindrile rasiale gi situalia de ,, inferioritate,' aunei anumite categorii so ciale, " Colib a unchiuiui T om,, esteo acuzafie adusd acelora care n-au reugit sd se elibereze deprejudecdlile din trecut.

TotuEi ceoa s-a schimbat!Scriitori de aazd, ca Howard Fast gi Sinclair Lewis,

au continuat sd ducd o luptd suslinutd tmpotriaa aceloracare continuau sd umilescd gi sd asupreascd oameni care nuacelagi drept Ia oiafd gi Ia bucurii ca Ei semenii lor albi. Iarmigcarea progresistd din lumea tntreagd a adus tn curtndgi tn trista colibd a unchiului Tom un suflu nou-tn-ceputulunei aieli libere gi demne pentru toli oropsilii negrii aiAmericii.

4

UN OM DE OMENIEin inserarea unei reci zile de februarie, doi bdrbali

stdteau in fala unei sticle cu rachiu, in sufrageriafrumos mobilatd a casei din P..., din Kentucky. Erausinguri; scaunele foarte apropiate, iar cei doi pdreaucd discutd o chestiune de mare importanfd.

- Iatd cum inleleg sd aranjez afacerea, spusedomnul Shelby.

- ln felul acesta, nu pot, domnule Shelby; zdunupot! relud celXlalt, ridicAnd paharul plin, in lumind.

- Cu toate acestea Haley, Tom este extraordinar!Pe cuvAntul meu, igi meritd preful: un om cinstit,ordonat, capabil, gi care imi conduce ferma ca nimenialtul.

- Cinstit! Vrei sd spui cinstit atAt cAt poate fi unnegru, zise Haley, umplAndu-gi paharul cu rachiu.

- Nu, vreau sd spun: cu adevdrat cinstit, ordonatgi muncitor. I-am incredinfat de mult, tot ce am: banii,casa, vitele; il las liber sd circule prin tot finutul; me eugi pretutindeni mi-a fost cinstit gi credincios. Trebuies-o mdrturisesc, cd mi-e foarte greu sd md despart dedAnsul. Ei, haide, Haley, in felul dsta suntem chit... Sd

batem palma, dacd ai un pic de congtiinld.

- Am atdta congtiin!6, cAtd poate avea un om deafaceri, spuse negustorul, glumind, gi sunt gata sd facorice lucru rafional pentru a-mi obliga prietenii... Dartimpurile sunt grele, cu adevdrat prea grele.

Negustorul oftd de cdteva ori cu inleles, apoi igiumpiu un nou pahar cu rachiu.

- Ei bine, Haley, care sunt ultimele tale condilii?spuse Shelby dupd un moment de tdcere penibild.

- Nu cumva mai ai, fatd sau bdiat, si-mi dai pedeasupra lui Tom?

- La drept vorbind, n-am pe nimeni de care ag

tr

putea sd md privez. CAnd vAnd, trebuie sd_!i inchipuicd numai o mare nevoie md face sd acfione " ugu;

-nu_

mi place sd md despart de muncitorii mei: dsta este unfapt bine cunoscut.

In acest moment uga se deschise gi un copil mulatru,de patru ani, intrd in odaie. Era de-o iemarcabildfrurnusete gi foarte grafios. Sub buclele negre,mdtdsoase gi strdlucitoare, doi ochi catifelafi gi bdnzipriveau nevinovat printre genele lungi. Era imbdcat inculori vii, ceea ce scotea mai mult in evidenld farmecullui de mulatru. Din felul nestingherit cu care priveaprin camerd gi din migcdrile lui libere 9i degajate,se vedea foarte bine cd acest copil era iavoitul girdsfdlatul stdpAnului.

- Hep! Prinde! spuse domnul Shelby, fluierAndugor gi aruncAndu-i un ciorchine de struguri.

Copilul }aqni cu toatd vigoarea micilor lui membreqi prinse prada. StdpAnul rAse.

- Vino aici, Jim.Copilul se apropie. Shelby ii mAngdie pdrul buclat

gi-i ridicd bdrbia.

- Ascultd, Iirr., sd ardli domnului cum gti tu sd

cdnfigi sd dansezi. Avea o voce clard, cu timbru sonor.igi acompania cAntecul cu migcdri nostime din mAini,din picioare, cu tot trupul. Dar toate aceste migcdri se

incadrau perfect in ritmul cdntecului.

- Bravo! strigd Haley, arunc6ndu-i o bucatd deportocald,

- Acuma,Jim, umbld ca bdtrAnul Cudjoex, cAndare reumatism.

in aceeagi clipd, membrele flexibile ale copiluluise desfdcurd gi se deformard. O cocoagd i se formd inspate, gi, cu bastonul st5pAnului in mAnd, mimdndbdtrAnelea dureroasd pe chipul sdu de copil, gchiopdtaprin camerd., ca un octogenar.

Cei doi bdrbati rddeau cu hohote.in momentul'acela, uga se deschise incetigor gi

o tAndrd sclavd mulatrd intrd in camerd. Ajungea sdarunci o privire de la ea la copil, ca sd-!i dai imediatseama cd sunt mamd gi fiu. Aceiagi ochi negri,strdlucitori, cu gene lungi; aceleagi trdsdturi delicate,fermecdtoare. Era curat imbrdcatd, sub;ire, inaltd gifoarte delicati. Toate acestea n-au scdpat ochiuluirapid gi exersat al negustorului.

- Ce este, Elisa? intrebd stdpAnul, vdzAnd-o cd se

opregte gi-l privegte cu un fel de codeald.

- Iertali-md, domnule, venisem sd caut copilul.Bdiatul se aruncd in brafele ei, aritAndu-i bundtdfile

cdpdtate, pe care le jinea intr-un col1al gorfulbfului.

- Bine, atunci ia-I, zise Shelby.

Elisa iegi repede, sfrAngdnd copilul la piept.Extraordinar! strigd negustorul, splendidd

marfd! Numai sd vrei gi te lmbogdfegti la Oileans cufata asta! Am vdzut nenumdrate fete prefuite la mii dedolari bucata gi nu erau mai frumoase.

- N-am nevoie sd md imbogdlesc de pe urmaei, tdie scurt Shelby, gi pentru a schimba discutia,destupd o noud sticld. il intreba pe negustor ce pdrereare despre calitatea bduturii.

- Excelent! Prima calitate! rispunse Haley. Apoi,intorcdndu-se gi bdtAndu-l familiar pe umeri, addugd:: Ia sd vedem, cAt ceri pe fatd?

- Domnule Haley, nu-i de vdnzare! Nevastd-mean-ar vinde-o nici pentru tot aurul din lume.

- He! He! Femeile spun asta pentru cd nu gtiusd numere, dar ia arati-le cdte nimicuri ar putea sicumpere cu atAta bdnet gi igi vor schimba imediatpdrerea... Te asigur eu.

- Iti repe! Haley, cd nu trebuie si mai vorbimdespre asta; am spus nu, e nu! relud Shelby cu un aerhotdrdt.

- Atunci o sd dai copilul, spuse negustorul. Credcd pe dsta il merit...

Ei, ce-ai putea sd faci cu copilul? spuse Shelby.- PAi, am un prieten care se ocupd cu felul dsia

de comer!. Sunt articole de fantezie gi bogafii daupret bun. in casele mari e nevoie totdeauna de unbdiat drdguf, care sd deschidd uga, care sd serveascdgi si inveseleascd lumea. Drdcugorul dsta muzicant gicomediant ar fi tocmai potrivit.

- Ag dori mai degrabd sd nu-l vdnd, spuse Shelbype gAnduri. Adevdrul, domnule, e cd surit un om d!omenie'gi nu mi-ar place sd despart pe un copil demama sa.

- Adevdrat? Da... Strigdtul naturii... Vd infeleg.$i eu sunt omenos, mai ales cd m-a invdfat meseria...Dacd nu egti omenos, atdt cdt trebuie, se pot pierdemulli bani, cdci marfa devine de ne vdndut. Dar incazul acesta lucrurile se pot aranja foarte ugor dacdsotia dumitale i-ar da nigte fleacuri, cercei, rochii sauun sal, ar uita foarte repede. Totul e sd se facd insd cublAndefe...

Negustorul se rdsturnd comod in fotoliu gi pentrua-gi ilustra virtufile relud cu modestie:

- Nu cred cd un om trebuie sd se laude singur;dar o spun pentru cd dsta e adevdrul. Trec dreptnegustorul cu cele mai frumoase turme de negri. Suntin bund starg sindtogi, gragi gi toate acestea dincauzafelului meu de a md purta. Omenia este, domnule,norma conduitei mele.

Shelby nu mai gtia ce si rdspundd, de aceea zise:

- Adevdrat?

- Acum, trebuie sd mdrturisesc cd ideile melenu prea sunt populare... Se mai rAde de ele; nu suntchiar aga de rdspdndite... De, ce sd-i faci? Aga sunt eu!Dar grafie lor n-am ce spune, am fost recompensat.Negustorul rAse gi el de gluma lui gi fiindcd era aga deoriginal gi de ascutit in demonstrajiile lui umanitariste,Shelby insugi nu se putu abline sd nu rddd,, ceea cefdcu pe negustor sd continue: E curios de fapf darn-am putut sd bag asta in capul oamenilor pAndacuma, il gtii pe Tom Loker, fostul meu tovardg, unbdiat indemAnatic, numai cd in privinfa negrilor eraun drac Ai jumdtate. Probabil cd avea el principiile lui,pentru cd altfel, era pdinea lui Dumnezeu. Obignniamsd-i spun: ,,Ei, Tom, cAnd sunt triste fetele gi cAndplAng, trebuie sd le inghiontegti sau sd le lovegti pestefald? Nu gtii cd asta poate sd le desfigureze sau sd le

imbolndveascd gi mai ales pe cele tinere le urAfegte?N-ai putea sd le iei mai cu duhul blAndefii? Ia fircearcd,Tom, cdci pujind omenie dd mai multe rezultate decAtbrutalitdfile gi ghiontii tili". Tom insd nu a reugit sdinfeleagd lucrurile acestea,'mi-a stricat o multime demarfd gi am fost nevoit s-o rup cu el, cu toate cd aveao inimd bund gi mAnd bund in afaceri.

- $i crezi cd sistemul dumitale este preferabilcelui practicat de Tom? intrebX Shelby.

- Desigur, domnule! De cdte ori e cu putinld evitnepldcerile. Dacd vreau sd vAnd un copil, o indepdrtezpe mamd... Ochii care nu se vdd se uitd. Nu-i ca la albi,care sunt crescuti cu gdndul sd-gi pdstreze copiii, soliagi tot ce le aparfine. Un negru care a fost dresat agacum trebuie, nu se agteaptd la nimic din toate acesteagi totul devine foarte firesc Ai ugor.

- Md tem cd ai mei nu au fost dresati cum trebuia,spuse Shelby.

- Posibil. Dumneavoastrd, oamenii din Kentucky,ii cam stricati pe negd, ii tratali prea bine. Ce-i unnegru? Pdi, el e fdcut sd circule... sd fie vAndut luiTom, lui Dick, sau Dumnezeu mai qtie cui.Nu-i binesd-i deschizicapul, s6-i dai sperante pentru ca apoi sdse gdseascd expus mizeriilor qi greutdlilor care ii vorpdrea penibile. Ag indrdzni sd.spun cd ar fi mai binepentru negrii dumneavoastrd sd fie tratali precum ceide la toate plantafiile. $tili, domnule Shelby, cd fiecareom crede cd el are dreptate. La rAndul meu eu cred cdmd port aga cum trebuie cu negri,...

- Ferice de omul care-i multumit de el, spuseShelby, ridic6nd din umeri fdrd sd laute sd-gi ascunddo irnpresie foarte defavorabili.

Ei... relud Haley, dupe ce amAndoi igi maidepanard gAndurile... Ei, ce spui?

10 11

- O sd md mai gAndesc Ai o sd vorbesc Ai cunevastS-mea... rdspunse Sfrelby. Totugi, Haley, dacdvrei ca afacerea si fie dusd cu discrefia de care vorbeai,nu scdpa nici o vorbd prin vecini, cdci s-ar auzivesteaprintre oamenii mei gi atunci mi-ar fi mult mai greusd-i linigtesc.

- Tac chitic! Dar in acelagi timp ili declar cd suntal naibii de'grdbit gi cd trebuie sd gtiu cAt mai curAndposibil pe ce pot conta.

Se ridicd gi igi puse pardesiul.

- intreabd-md ast5-seard intre gase gi gapte gi o sdai rdspunsul, spuse Shelby.

Negustorul salutd gi plecd.,,Sd nu pot sd-l dau afard in brAnci, se gdndi Shelby,

cAnd vdzu uga.bine inchis6. Ce neobrdzare! $tie cdmd are Ia mdnd. A.h! Dacd mi s-ar fi spus vreodatd cdo sd fiu nevoit sdJ vAnd pe Tom unui blestemat denegustor de sclavi, i-ag fi rdspuns: ,Da ce, servitorultdu e un cAine ca sd te porli aga cu eI?" $i acum n-amincotro... $i copilul Elisei! O sd am de furcd gi cunevastd-mea! Oh! Datoriile! Datoriile! Nemernicul miare la mdnd... gi profitd".

Poate cd in statul Kentucky, sclavajul se prezintdsub forma lui cea mai blAndd. Predomina,tia general5a agriculturii,linigtitd gi regulatd, nu dddea loc laacele infrigurate eforturi de muncd forJatd pe caretrebuinlele afacerilor o impune linuturilor din sud; inKentucky, starea sclavajului e mai in armonie cu ceeace reclamd sdndtatea gi ratiunea

Stipdnuf mullumit cu un cAgtig moderat, nu esteimpins la cerinlele nemiloase care silegte mAna acesteislabe fdpturi acolo unde speranla unui cAgtig rapideste aruncat in balanf d ffud altd contragreutate decAtinteresul pentru cel slab gi oprimat. Shelby era dintr-

un bun alaat, o naturd blAndd gi docild, pornit spreindulgenfd fafd de toli cei care il inconjurau. Nu neglijanimic din ceea ce putea conkibui la sdndtatea saubuna stare a negrilor sdi. Dar se aruncase in speculatiiorbegte... se angajase pentru sume importante. Polifelelui se gdseau in mAinile lui Haley... Iatd cum se explicdaceastd convorbire relatatd mai sus.

Elisa, apropiindu-se de ugd., auzise destul, cainfeleagd cd un negustor fdcea oferte de cumpdrarede slavi. Ar fi vrut sd rdmAnd mai mult la ugd ca sdasculte, dar in aceeagi clipd stdpAna ei o chemd, agacd trebui sd plece. I se pdruse totugi cd ar fi vorba decopilul ei. Se ingelase oare? Inima ii bdtu cu putere.StrAnse fdrd sd vrea copilul la piept, incdt mititelulintoarse mirat capuf ca sd-gi priveascd mama.

Elisa! Dar ce ai fatd astdzi? spuse stdpdnavdzAnd-o ludnd un lucru drept altul rdsturnAnd masade lucru gi dAndu-i o cdmagd de noapte drept rochiade seard pe care i-o ceruse. Elisa se opri brusc.

- Doamnd, spuse ea, ridicAnd ochii cdtre cer; apoi,izbucnind in lacrimi, cdzu pe un scaun suspindnd.

- Dar bine, Elisa, copiia mea, ce ai?

- Oh! Doamnd! Doamnd! A fost un negustor, carea vorbit cu domnul. L-am auzit!

- Ei gi? Ce-i cu asta?

- Doamnd, credefi cd domnul ar vrea sd-l vAnddpe Henry al meu?-

$i biata fiintd se aluncd din nou pe scaun suspinAndamarnic.

Ei bine, nu, proasto! $tii bine cd stdpAnulvostru nu face afaceri cu negustorii din sud, gi cdn-are obiceiul s5-gi vAndd sclavii atAta vreme cAt ei sepoartd bine... $i apoi, nebund ce egti, cine ar vrea sd-ticumpere pe Henry al tdu gi ce sd facd apoi cu el? Hai,

1n

usucd-fi lacrimile, agald rochia gi piaptdnfr-md... Aiface bine sd nu mai asculti pe la ugi!

Da, doamnd, dar dumneavoastrd n-aficonsimfi... ca sd...

- Ce nebunie! Nu, desigur, nu voi admite. $i cuasta gata.

Linigtitd de vorbele stdpdnei sale, Elisa o imbrdcdlarepezeald gi rAse de propriile ei temeri.

Doamna Shelby era o fiinjd superioard atdt ca sufletcdt gi ca inteligenld. Ea nu gtia nimic din incurciturilebdnegti ale sotului ei, astfel cd fusese sincerd cu Elisa.Se gdtea pentru o vizitX aga cd nu mai refinu nimic dincele discutate.

MAMACrescutd de micd de stdpdna ei, Elisa fusese

totdeauna tratatd ca o favoritd.Cei care au cil5torit prin sudul Americii au

putut sd observe eleganta rahnatd., dulceata vocii gia manierelor care par sd fie un dar special al unormulatre. Aceste gtafiiinniscute, sunt adesea unite cuo frumusete orbitoare gi aproape totdeauna mdritede daruri personale. Fusese cdsdtoritd cu un tAndr deconditia sa, harnic Ai frumos, care trdia pe o proprietatevecind.

El se numea George Harris. Acest tdndr fusese?mprumutat de stdpAnul lui, pentru a munci intr-ofabrici de saci. indemAnarea gi priceperea ii dddurd unloc de frunte. El inventd o magine de curdfat cAnepa.Fafd de educatia gi starea sociald in care era ingrdditinventatorul, se poate spune cd el desfdgurase totatAta geniu mecanic cdt Whitney cu magina lui pentrubumbac. Era iubit de toli din fabricd. Totugi, cum acestsclav, in fafa legii nu era un om, ci un lucru, toate aceste

1e.

calitdti superioare erau supuse controlului tiranical unui stdpdn vulgar gi cu idei strAmte. Zgomotulinvenliei ajunsese pdnd la el; se duse la fabricd sd vaddce ispravd fdcuse acest obiect cu creier; fu primit cuentuziasm de cdtre director care-l felicitd cd avea unslav atAt de destoinic.

George ii fdcu onorurile fabricli, ii ardtd magina sa,gi pufin ametit de laude vorbi atAt de bine, se ardtiaga de mare, pdru atdt de frumos, incat stdpAnul luiincepu sd simtd un sentiment penibil de inferioritate.Ce nevoie avea

sclavul lui sd strdbatd tara, sA inventeze magini gisd-gi ridice capul printre boieri? Trebuie fdcutd ordine.. .

Trebuia sd-l aducd la el, sd-l pund sd sape pdmdntul...Se va vedea atunci ce miret este! Fabricantul gi tojilucrdtorii furd foarte mirati cd cere socoteald luiGeorge, cd vroia, zicea el, sd-l ia imediat acasd.

- Dar domnule Harris, spunea fabricantul, nucumva e o hotdrAre pripitX?

- Ce importd! Nu-i al meu?

- Am consimti bucurogi sd ridicdm prelul!- Nu-i un motiv: n-am nevoie sd-mi inchiriez

sclavii cdnd aceasta nu-mi mai place.

- Dar, domnule, pdcat, pentru cd pare foartepotrivit penfru munca aceasta!

- Posibil. Dar ag paria cd la muncile la care l-ampus eu/ niciodatd n-a fost atAt de potrivit.

- $i apoi/ spuse destul de neindemAnatic unuldintre lucrdtori, gAndili-vd la magina pe care ainventat-o.

- Ah! Da! O magind care sd scuteasci de oboseald?Asta a inventat, pariez. Numai un negru putea sdinventeze aga ceva. Nu sunt ei ingigi nigte magini? NurdmAne.

14

CAnd auzi aceastd condamnare, pe care o gtia fdridrept de apel, George rdmase nducit. igi incrucigabrafele pe piept gi igi mugcdbuzele;dar revolta ii ardeapieptul ca un vulcary fdcea sd-i curg5 prin vine torentede lavd inflScdratd, respiratia ii era scurtd, ochii sdimari gi negri aveau strdlucirea cdrbunilor apringi. Arfi avut fdrd indoiald o iegire fatald, dacd directorul nui-ar fi spus incetigor, atingAndu-i mAna:

- Cedeazd George, du-te cu el acum; vom incercasd te reludm.

Tiranul observd gestul. Acest lucru il intdrdtd gimai mult in hotdrArea de a pdstra victima in puterealui. George fu adus la fermi gi intrebuinlat la muncilecele mai grele. Fdrd indoiald cd a fdcut toate sfortdrileca sd nu crAcneascd nimic; dar fala lui mohorAtd qiprivirile .lui erau suficiente pentru a ardta ce simte.Semne prea vizibile pentru a putea confunda un omcu un lucru!

in timpul perioadei fericite cAnd lucra la fabricd,George o vdzuse pe Elisa gi se insurase cu ea; in

acest timp bucurAndu-sede increderea gi favoarea

, gefului siu, avea libertateadeplind sd se ducdoriunde vroia. Cdsitoriaaceasta primise aprobareadoamnei Shelby, care, catoate, femeile ii pldcea sdse ocupe cu cdsdtoriile; era

: fericitd sd o poat5 mdrita: pe favorita ei cu un om'care-i convenea din toatepunctele de vedere. Nuntase fdcu in salonul cel mare

14