communitymobilization for empowermentguides forresterjildp-un women 2012 ro 1

8/17/2019 CommunityMobilization for EmpowermentGuideS ForresterJILDP-UN Women 2012 Ro 1

1/112

Programul Comun Dezvoltare Locală Integrată

Moldova 2012

G h i d

Mobilizarea comunitatii

în scopul abilitarii femeilorsi barbatilor vulnerabili


2/112

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare(PNUD) este rețeaua globală de dezvoltare a Na-țiunilor Unite, care pledează pentru schimbare șiconectează țări la cunoșnțe, experiență și resur-se care să ajute oamenii să-și construiască o viață mai bună. În mp ce țările î și dezvoltă capacități-le locale, ele beneficiază de experiența experțilorPNUD și partenerilor săi.Pentru mai multe informații, Vă rugăm să vizitați: www.undp.md și www.undp.org.

Entatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea deGen și Abilitarea Femeilor (UN Women) este o or-ganizație ONU, care promovează egalitatea de genși abilitarea femeilor. În calitate de lider mondialpentru femei și fete, UN Women lucrează pentruaccelerarea progresului de sasfacere a necesități-lor lor la nivel mondial.Pentru mai multe informații vă rugăm să vizitați: www.unwomen.org.

Acest Ghid a apărut datorită eforturilor de mobilizare a comunității susținute de Programul Comun Dez-voltare Locală Integrată (PCDLI) în perioada 2011-2012, în 70 de comunități rurale din Republica Mol-dova.

Programul Comun Dezvoltare Locală Integrată este implementat de Guvernul Republicii Moldova cu asis-tența Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Entatea Națiunilor Unite pentru Egalita-tea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women), cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei. PCDLI acordă asistență Republicii Moldova în procesul de descentralizare și consolidare a autonomiei locale printr-oabordare bazată pe drepturile omului și egalitatea de gen. Scopul PCDLI este să genereze în mod egalbeneficii atât în sfera descentralizării, cât și a dezvoltării locale.

Autor: Simon Forrester, consultant superior al organizației Eurasia Social Change, consultant in-ternațional al UN Women în domeniul problemelor de mobilizare a comunității pentruPCDLI.

Fotografii: Igor Schimbător, Dorin Goian, Anastasia Divinskaya, Simon Forrester, Alex Iordache,Dan Guțu, Olesea Cruc, Ghenadie Mocanu, Silvia Strelciuc, CReDO,Asociația Cetățenilor cu Inițiavă, PNUD

Design: Nicu Sîrbu

Tipar: Nova Imprim SRL

Punctele de vedere exprimate în această publicație sunt cele ale autorului și nu reprezintă neapărat

punctul de vedere al UN Women, al Națiunilor Unite sau oricărei dintre organizațiile sale afiliate.

Dreptul de autor © UN Women, 2012

Versiunea electronică: www.un.md și hp://www.unwomen-eeca.org

Mulțumiri

Autorul a folosit și a centralizat comentariile și relatările multor colaboratori și dorește să-și exprime re-cunoșnța pentru susținerea oferită de Anastasia Divinskaya și Veaceslav Balan (UN Women, Moldova),

pentru sprijinul neprețuit și ideile lui Alexei Buzu (Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, Moldova),pentru experiența împărtășită de către membrii CReDO, consultanții naționali ai PCDLI și pentru muncaneobosită a mobilizatorilor comunitari și a membrilor grupurilor din Cania, Cantemir, Cucuneși Noi,Hincăuți, Soltăneș, Țibirica și Schinoasa și din Țiganca.


3/112

Moldova 2012

Programul Comun Dezvoltare Locală Integrată

G

h i d

Mobilizarea comunitatii în scopul abilitarii femeilor

si barbatilor vulnerabili


4/112

3Mobilizarea comunității în scopul abilitării femeilor și bărbaților vulnerabili

Ghid

Cuprins

Despre ghid ............................................................................................................................... 5

PARTEA 1: ÎNȚELEGEREA ABILITĂRII ............................................................................. 7

1.1. Guvernarea locală bazată pe egalitatea de gen și drepturile omului ......................... 8

1.2. Vulnerabilitatea .......................................................................................................... 9

1.3. Egalitatea de gen ...................................................................................................... 10

1.4. Dinamica puterii ....................................................................................................... 11

1.5. Parciparea .............................................................................................................. 12

1.6. Mobilizarea comunității ............................................................................................ 131.7. Probleme privind procesul de abilitare în Moldova ................................................. 14

1.8. Fiecare este un învingător ........................................................................................ 18

PARTEA 2: PREGĂTIREA PENTRU MOBILIZAREA COMUNITĂȚII ................................. 19

2.1. Actorii-cheie ............................................................................................................ 20

2.2. Importanța mobilizatorului ...................................................................................... 242.3. Ilustrarea succesului ................................................................................................. 24

2.4. Ce reprezintă ciclul de mobilizare a comunității în scopul abilitării? ........................ 26

2.5. Resursele necesare ................................................................................................... 27

2.6. Verificarea nivelului de predispunere spre o mobilizarede succes în Moldova rurală ..................................................................................... 28


5/112

4Mobilizarea comunității în scopul abilitării femeilor și bărbaților vulnerabiliGhid

PARTEA 3: ZECE ETAPE DE MOBILIZARE A COMUNITĂȚII ÎN SCOPUL ABILITĂRII ............................................................................ 31

ETAPA 1: Cercetarea terenului ....................................................................................... 33

ETAPA 2: Întocmirea profilului comunității .................................................................... 36

ETAPA 3: Formarea grupurilor de abilitare ..................................................................... 41

ETAPA 4: Idenficarea necesităților prioritare și consolidarea grupurilor ..................... 46ETAPA 5: Implicare! ........................................................................................................ 50

ETAPA 6: Implementarea proiectului ............................................................................. 52

ETAPA 7: Proiecte și acțiuni secundare ..........................................................................55

ETAPA 8: Asistarea administrației publice locale în procesul de adaptare .................... 57

ETAPA 9: Ulizarea procesului de monitorizare pentru învățare,durabilitate și abilitare .................................................................................... 61

ETAPA 10: Evaluarea și următorii pași .............................................................................. 63

SCOPUL ! ...................................................................................................................... ...... 64

PARTEA 4: STUDIU DE CAZ PRIVIND MOBILIZAREA COMUNITĂȚII........................ 65

Glosar de acronime ......................................................................................................... 71

Bibliografie ..................................................................................................................... 72

PARTEA 5: SET DE INSTRUMENTE................................................................................73

5.1. Set de instrumente – Introducere ............................................................................74

5.2. Glosar de acronime și termeni .................................................................................75

5.3. Tipologia organizațiilor comunitare ..........................................................................78

5.4. Cadrul MCA bazat pe principiile ABDO/EG ............................................................... 79

5.5. Model de profil al comunității ..................................................................................80

5.6. Instrumente de colectare și analiză a datelor parcipave ...................................... 84

5.7. Înțelegerea conceptului de „putere” și a cadrelor de abilitare ................................97

5.8. Formarea rețelelor și a alianțelor ...........................................................................100

5.9. Exemplul unei fișe de post a mobilizatorului comunitar ........................................101

5.10. Liste de verificare privind mobilizarea ....................................................................104

5.11. Studii de caz internaționale privind mobilizarea comunității în scopul abilitării ....106


6/112


Ghid

Despre ghid

Acest Ghid este un rezultat al Programului Comun Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI). Obiecvul generalal PCDLI este de a oferi asistență Republicii Moldova pentru a se asigura faptul că grupurile vulnerabiledin zonele rurale și urbane sărace beneficiază de oportunități de dezvoltare socio-economică durabilă, cusuportul policilor regionale și locale corespunzătoare, implementate de către APL și de parteneri într-un

mod bazat pe drepturile omului și sensibil la dimensiunea de gen.

Pentru a ange acest obiecv, unul dintre aspectele cheie ale programului a fost mobilizarea și abilitareacomunităților și asigurarea accesului localităților selectate la infrastructura de bază (aprovizionarea cuapă și gaze naturale, gesonarea deșeurilor, infrastructura rueră, etc.), precum și îmbunătățirea servici-ilor sociale (servicii pentru vicmele violenței, asigurarea cu creșe și grădinițe comunitare, asistență pen-tru cele mai vulnerabile grupuri, consultanță în domeniul afacerilor și altele). Prioritățile de dezvoltarevor fi planificate, aprobate și gesonate cu implicarea maximă și consultarea beneficiarilor, precum și cuasigurarea dreptului lor asupra inițiavelor.

Acest Ghid a fost elaborat, în primul rând, ca instrument de implementare a acvităților de mobilizare a

comunității ale PCDLI pentru colaboratorii și membrii organizațiilor partenere contractate de către PNUDși UN Women. Pe lângă aceasta, versiunea curentă a fost actualizată folosind experiența de implementarea PCDLI pe parcursul anilor 2011 și 2012 și sperăm că Ghidul va fi ul tuturor celor implicați în procese-le de abilitare a comunității, inclusiv organizații naționale și internaționale din sectorul public și privat,funcționarii aleși și desemnați din cadrul administrațiilor publice locale, organizațiile non-guvernamen-tale (ONG) și grupurile societății civile locale, mobilizatorii comunitari și, desigur, membrii comunităților.As el, se preconizează că Ghidul va juca un rol semnificav în explicarea și promovarea avantajelor mo-bilizării comunității în localitățile rurale din Republica Moldova.

Mai exact, Ghidul oferă asistență praccienilor prin:

consolidarea perceperii conceptelor-cheie privind dimensiunea de gen și drepturile omului în dome-

niul planificării dezvoltării locale și formarea unei viziuni comune asupra modului în care cele maivulnerabile grupuri din comunitățile rurale din Moldova pot fi abilitate prin mobilizare;

recomandări pracce cu privire la modul în care un proces de mobilizare a comunității poate fi faci-litat pas cu pas, inclusiv prin servicii de consiliere despre instrumentele care pot fi aplicate și moda-litatea de ulizare a acestora;

prezentarea modului, locului și mpului în care procesul de mobilizare a comunității poate fi integratși poate suplimenta procesele de planificare și bugetare ale administrațiilor publice locale (APL).

Ulizatorii acestui ghid pot fi:

colaboratori și membri ai ONG-urilor atrase în procesul de dezvoltare a comunității în mediul ruraldin Moldova, inclusiv ONG-urile care, în parteneriat cu Guvernul și diverse agenții internaționale(cum sunt PNUD și UN Women), ghidează și sporesc eforturile de mobilizare a comunității;


7/112


acviș individuali și mobilizatori comunitari, în special cei care lucrează direct cu cele mai vulne-rabile grupuri din comunități;

funcționari aleși și desemnați din cadrul APL;

oficiali ai instuțiilor publice însărcinați cu prestarea serviciilor locale și implementarea policii dedescentralizare;

colaboratori și asociați ai programelor naționale și organizațiilor internaționale.

Ghidul este constuit din cinci părți:

Partea 1 – Înțelegerea abilitării: contribuie la explicarea conceptelor-cheie care se referă la abilitare,mobilizarea comunității, precum și la explicarea importanței integrării aspectelor privind dimensiuneade gen și drepturile omului în cadrul proceselor de dezvoltare locală în Republica Moldova.

Partea 2 – Pregărea pentru mobilizarea comunității: explică premisele favorabile unei mobilizări re-

ușite a comunității și aspectele pracce care trebuie abordate înainte de a iniția procesul de mobili-zare.

Partea 3 – Zece etape de mobilizare a comunității în scopul abilitării: reprentă un ghid pracc careabordează modul în care un proces de mobilizare a comunității în scopul abilitării (MCA) poate fi fa-cilitat în comunitățile rurale din Moldova. Acesta explică ce include „ciclul complet” de mobilizare acomunității, care sunt cele mai potrivite măsuri instuționale pentru implementarea ciclului, precumși include o descriere detaliată a asistenței și a acvităților necesare la fiecare din cele 10 etape.

Partea 4 – Studiu de caz: deși în acest Ghid sunt folosite exemplificări și ilustrări, această parte oferă un

rezumat al procesului de mobilizare într-o anumită comunitate din Republica Moldova.

Partea 5 – Un set de instrumente pentru mentori și mobilizatori: constuie o colecție de metodologiiși modele care vor fi ule praccienilor la fiecare etapă a ciclului de mobilizare. Instrucțiunile privindmodul de ulizare a instrumentelor sunt sintezate și nu sunt definive, as el încât ulizatorii sunt

încurajați să caute sprijin sau instruire de la praccanți cu mai multă experiență, înainte de a se angaja în acvități de mobilizare.

U lizatorii ghidului ar trebui să ț ină cont de faptul că acesta este un document în lucru și că sunt în-curajaț i să ofere informaț ii și să-și împărt ășească experienț a acumulat ă în procesul de mobilizare a

comunit ăț ii En t ăț ii UN Women din cadrul Programului Comun Dezvoltare Local ă Integrat ă la adresastr. Nicolae Iorga 21, birou 2, MD-2012 Chi șinău, Republica Moldova, fax: +37322820846,e-mail: [email protected].


8/112

Înțelegerea abilitării

PARTEA 1


9/112


Abordarea bazată pe drepturile omului (ABDO)1 pentru procesul de dezvoltare este un cadru care in-tegrează normele, principiile, standardele și obiec-vele sistemului internațional al drepturilor omului

în planurile și procesele de dezvoltare. Aceasta secaracterizează prin metode și acvități care conec-tează sistemul drepturilor omului, inclusiv noțiunilesale inerente de putere și eforturi, cu dezvoltarea.ABDO recunoaște sărăcia în calitate de injusție șiconsideră marginalizarea, discriminarea și exploa-tarea ca principale cauze ale sărăciei. Conform

ABDO, sărăcia nu este pur și simplu greșeala per-soanei, și nici soluția acesteia nu poate fi exclusivpersonală. Cu toate acestea, ABDO nu abordează sărăcia și injusția în calitate de fenomene cauzatedoar de as el de noțiuni abstracte, cum ar fi soci-etatea sau globalizarea. Revendicarea drepturiloromului vizează în permanență o anumită autoriateresponsabilă. As el, scopul principal al ABDO estede a idenfica cauzele de bază ale sărăciei, de a abi-lita tularii de drepturi să-și revendice drepturile șide a permite autorităților responsabile să-și îndepli-

nească obligațiile.As el, ABDO atrage atenția asupra unor caracte-risci principale ale sărăciei și dezvoltării:2

Reapariția statului și a guvernării în calitatede element principal al procesului de dez-voltare, prin accentuarea interacțiunii dintrestat și cetățenii săi în privința drepturilor șiobligațiilor fiecăruia. ABDO atrage atențiaasupra obligației de bază a statului de a avea

1 Kirkemann Boesen, J., Marn, T. „Applying a Rights-BasedApproach. An Inspiraonal Guide for Civil Society”. InstutulDanez pentru Drepturile Omului, 2007.

2 Idem.

Care sunt conceptele-cheie și contextulabilitării în Republica Moldova?

grijă de cetățenii cei mai vulnerabili, inclusivde cei care nu pot să-și revendice drepturilede sine stătător.

Recunoașterea faptului că sărăcia extremă este o încălcare a drepturilor omului și că sărăcia în sine este cauza principală a nu-meroaselor încălcări ale drepturilor omului.Abordând sărăcia prin prisma jusției, seatrage atenția asupra faptului că sărăcia demulte ori este un fenomen impus populați-

ei cafi

ind o acțiune acvă de discriminare șimarginalizare. La fel, se atrage atenția asu-pra ceea ce nu se face. Uneori, cele mai gra-ve sunt încălcările prin acte de omisiune.

Recunoașterea tot mai largă a faptului că sărăcia nu se limitează doar la necesitățieconomice și că dezvoltarea axată pe creș-terea economică trebuie să abordeze maimulte cauze complexe și fundamentale alesărăciei și inegalității, cum ar fi discrimina-rea, exploatarea și abuzul. La fel, acest lucru

asigură că sărăcia nu este privită doar ca unfapt al circumstanțelor sau capacităților indi-viduale, ci mai curând ca fiind înrădăcinată încadrul structurilor de putere și inechitate lanive local, național și global.

Descentralizarea și reforma guvernării locale înRepublica Moldova se efectuează în baza uneiabordări bazate pe drepturile omului, precumși în perspecva integrării dimensiunii de genși abilitării femeilor. As el, toate demersurile înfavoarea procesului de descentralizare trebuiesă asigure faptul că: a) rezultatul final va consta

în îmbunătățirea standardelor aplicabile privindegalitatea de gen și drepturile omului; b) accesul

1.1. Guvernarea local ă bazat ă pe egalitatea de gen și drepturile omului


10/112


Ghid

P A R T E A 1 :

Î n ț e l e g e r e a a b i l i t ă r i i

la standardele îmbunătățite privind drepturileomului va fi asigurat pentru orice persoană înconformitate cu principiile care stau la baza ega-lității de gen și a drepturilor omului; c) procesulde opmizare a standardelor se va realiza în con-formitate cu principiile care stau la baza egalitățiide gen și a drepturilor omului.

Se observă o corelare puternică dintre cazurilede încălcare a drepturilor grupurilor și persoane-lor caracterizate ca fiind „vulnerabile” și caracte-riscile de vulnerabilitate, în baza unuia sau maimultor criterii de vulnerabilitate.3 Prin urmare,

înțelegerea situației reale a vulnerabilității gru-purilor permite o mai bună înțelegere a posibile-lor și actualelor încălcări ale drepturilor omului,dintre care multe nu sunt observate și recunos-cute în mod oficial. Considerarea și analiza abor-dării bazate pe drepturile omului în intervențiile

de dezvoltare vizează grupurile vulnerabile și sebazează pe unele criterii și situații de facto alegrupurilor și segmentelor societății.4 As el, tre-buie să avem o înțelegere clară a modului în carear putea fi definită „vulnerabilitatea”. (Alineatelede mai jos sunt bazate pe Studiul vulnerabilitățiiefectuat în Republica Moldova în anul 2010 decătre Sergiu Ostaf pentru PCDLI).

1.2. Vulnerabilitatea

Vulnerabilitatea este deseori asociată cu liniilede delimitare ( fault lines – în engleză). Liniile dedelimitare sunt acele caracterisci care împart înmod formal societatea în baza unor criterii pre-cum limba, statutul social, veniturile, vârsta, etc.Liniile de delimitare ar putea declanșa starea devulnerabilitate pentru anumite grupuri, în funcțiede situația reală a acestor grupuri. În general, ca-racteriscile liniilor de delimitare se transformă

în criterii de vulnerabilitate și, ulterior, grupuriledevin caracterizate în calitate de grupuri vulnera-bile, când oficial depistăm încălcarea drepturiloracestor grupuri sau când facem comparație cualte grupuri. Liniile de delimitare nu se transfor-mă întotdeauna în criterii de vulnerabilitate, dar

în funcție de situația exactă și de cauzele funda-mentale, putem afirma că drepturile omului ale

3 Forrester, S., prima versiune a Ghidului de mobilizarecomunitară pentru abilitare, Moldova: Programul ComunDezvoltare Locală Integrată, august 2011.

4 Ostaf, S. „Rezumat al studiului asupra vulnerabilității:Taxonomia și posibilele implicații ale policilor de descentralizareasupra grupurilor vulnerabile din Moldova”. Moldova: ProgramulComun Dezvoltare Locală Integrată, 2011.

Sumar al drepturilor omului

Drepturile necesare pentru a supraviețui și aavea o viață decentă sunt:

drepturile la viață și libertate;

dreptul la un nivel de viață corespunzător

pentru sănătatea și bunăstarea individuluiși a familiei lui/ei;

dreptul la protecție socială în cazuri de ne-cesitate;

dreptul la cel mai înalt standard posibil desănătate fizică și mentală;

dreptul la muncă și la condiții echitabile șisasf ăcătoare de muncă;

drepturile la alimente și locuință;

dreptul la viața privată și la viața de familie.

Drepturile omului se referă, de asemenea, ladrepturile și libertățile care asigură demnitateaumană, creavitatea și dezvoltarea intelectuală și spirituală, de ex.:

dreptul la educație și accesul la informa-ție;

libertatea de religie, opinie și de exprimare;

libertatea de asociere;

dreptul de parcipare la procesul polic;

dreptul de parcipare la viața culturală.

Acestea mai includ și drepturile care garantează libertatea și securitatea fizică, de ex.:

libertatea de sclavie sau servitute;

dreptul la securitatea persoanei (integrita-te fizică);

dreptul de a nu fi arestat sau deținut înmod arbitrar;

libertatea de a nu fi supus torturii și maltra-

tării, tratamentelor sau pedepselor crude,inumane sau degradante.

Transversale sunt și principiile-pereche privindegalitatea în drepturi a femeilor și bărbaților,precum și interzicerea discriminării de orice felpe mov de rasă, culoare, gen, limbă, religie,opinie polică sau de altă natură, origine nați-onală sau socială, proprietate, naștere sau altstatut.

Sursa: Häusermann 1998:56


11/112


unor grupuri vulnerabile sunt încălcate și aceas-ta este legat de faptul că grupurilor li se atribuieaceste criterii speciale.

Conceptul de vulnerabilitate nu este un conceptcomun acceptat. Conceptul dat are conexiuni cunoțiunile de excluziune socială, sărăcie, discrimi-nare și marginalizare. Excluziunea socială esteefectul interacțiunii unor factori determinanți.Excluziunea socială este efectul unor problemeinterdependente, care, în consecință, sunt deter-minate de niște cauze majore sau de interacțiu-nea unor factori. Interacțiunea factorilor deter-minanți este asociată și se manifestă împreună cu unele trăsături specifice, care alcătuiesc ca-racteriscile vulnerabilității. Relația dintre exclu-ziunea socială, vulnerabilitate și cauzele lor esteprezentată în schema 1.5

1.3. Egalitatea de gen

Egalitatea dintre femei și bărbați (egalitatea degen6) se referă la egalitatea de drepturi, respon-sabilități și oportunități ale femeilor și bărbaților,fetelor și băieților. Egalitatea nu înseamnă că femeile și bărbații sunt la fel, dar că drepturilefemeilor și ale bărbaților, responsabilitățile și

5 Idem.

6 Concepte și definiții, UN Women, hp://www.un.org/womenwatch/osagi/conceptsandefinions.htm.

oportunitățile acestora nu vor depinde de faptulcă s-au născut de sex masculin sau feminin.

Egalitatea de gen înseamnă că interesele, nece-sitățile și proprietățile femeilor și ale bărbațilorsunt luate în considerație, recunoscând diversita-tea diferitor grupuri de femei și bărbați.7

Egalitatea de gen nu este o preocupare exclusivă a femeilor ci, din contra, aceasta ar trebui să pre-ocupe și să implice atât femeile, cât și bărbații.Egalitatea dintre femei și bărbați este percepu-tă ca o problemă a drepturilor omului, dar și cao premisă și un indicator al dezvoltării durabileaxată pe oameni.8

Integrarea dimensiunii de gen9 este o strategieacceptată la nivel global, care vizează transfor-marea preocupărilor și experiențelor femeilor șiale bărbaților într-o dimensiune integrală a ela-borării, implementării, monitorizării și a evaluăriipolicilor și programelor în domeniile police,economice și sociale. Se pledează pentru faptulcă femeile și bărbații au beneficii egale, iar ine-chitatea nu este perpetuată.

În contextul reformei de descentralizare, integra-rea înseamnă asigurarea faptului că perspecve-

7 Idem.

8 Idem.9 OSAGI. „Gender Mainstreaming: An Overview”. Biroulconsilierului special pe probleme de gen și promovare a femeilor(OSAGI), ONU, 2002.

Schema 1: Relaț ia dintre excluziunea social ă ,grupurile vulnerabile, factorii de vulnerabilitate și cauze

Romi

Grupuri vulnerabile

Linii de delimitare şi criterii de vulnerabilitate

Persoane tracate Minorităţi

Săraci Neortodocşi

Limba, etnia Genul Religia Mediul rural Venitul

Mecanisme slabe desuport instituţional

Valori sociale şi practiciculturale discriminatorii

Cadru legaldiscriminatoriu sauimplementare inadecvată a acestuia

Bariere politice şiinstituţionale

Exclziunesocială,

marginalizare

Persoanecu dizabilităţi

Încălcareadrepturilor,discriminare


12/112


Ghid

P A R T E A 1 :


le dimensiunii de gen și egalitatea între femei șibărbați ca obiecv sunt esențiale pentru toateacvitățile de descentralizare: elaborarea strate-giei, dezvoltarea capacităților guvernului central,a administrațiilor publice locale (APL) și a comu-nităților, cercetarea, dialogul, legislația, alocareade resurse, precum și planificarea, implementa-rea și monitorizarea.

Analiza dimensiunii de gen este un instrumentimportant pentru integrarea dimensiunii de gen

în reforma de descentralizare și dezvoltare loca-lă. El asigură planificarea policilor și procese dealocare a resurselor, precum și prestarea servicii-lor si accesul la acestea, sensibile la dimensiuneade gen. Diferite comunități și grupuri de bărbațiși femei din Republica Moldova au diverse nece-sități (ce reies din rolurile și responsabilitățile di-ferite care le revin în societate) și acces inechita-

bil la oportunități și resurse, inclusiv la capacitățiși mijloace prin care pot acoperi financiar diverseservicii locale. Analiza dimensiunii de gen contri-buie la examinarea diferențelor dintre viața feme-ilor și a bărbaților, inclusiv a celor care determină inegalitatea socială și economică a femeilor; laaplicarea acestei înțelegeri în cadrul procesuluide elaborare a policilor naționale, sectoriale șilocale și la prestarea serviciilor; dar și la îmbună-tățirea situației femeilor10 discriminate pe movde gen, venit, apartenență etnică sau confesiune,

dizabilitate sau alți factori care le fac vulnerabi-le. As el, aplicarea analizei dimensiunii de genla începutul fiecărei etape și pe parcursul întregiireforme de descentralizare exclude posibilitateaplanificării policii și a gesunii de resurse carese bazează pe păreri incorecte și stereopuri.

Abilitarea femeilor11 se referă la obținerea de că-tre femei a puterii și a controlului asupra proprieivieți. Aceasta implică conșenzarea, formarea

încrederii în sine, creșterea numărului de opți-uni, accesul sporit și controlul asupra resurselorși acțiunilor pentru a transforma structurile și in-stuțiile care reconsolidează și perpetuează dis-criminarea și inegalitatea bazată pe gen.

Aplicarea acestei abordări în contextul descentra-lizării implică acțiuni care vizează reprezentareasporită a femeilor în organele APL, inclusiv prin(dar f ără a se limita la) acțiunile pozive, cum ar fi

10 Srinivas, H. „Towards a Gender Analysis Framework to assistthe applicaon, adopon and use of Environmentally SoundTechnologies”, 2008.

11 OICDO. „Important Concepts Underlying GenderMainstreaming”, Factsheet No 2. Biroul consilieruluispecial pe probleme de gen și promovare a femeilor(OSAGI), ONU, CH rev., august 2001.

cotele numerice și impactul lor sporit asupra pro-cesului decizional local, permiterea femeilor dinlocalitate să se implice în procesul parcipav deplanificare și bugetare, încurajarea funcționariloraleși să abordeze problemele grupurilor dezavan-tajate ale femeilor.

1.4. Dinamica puterii

Înțelegerea dinamicii „structurilor” de putere/autoritate, care nu doar influențează, ci și do-mină în multe cazuri factorii de decizie locali șiperpetuează vulnerabilitatea, este crucială pen-tru orice intervenție care are scopul de a abilitafemeile și bărbații marginali de puterea centrală.Și pentru a înțelege aceste „structuri” va trebui,

în primul rând, să înțelegem cum poate fi definită și manifestată puterea.

Puterea poate fi definită12 ca un grad de controlasupra resurselor materiale, umane, intelectualeși financiare exercitat de diferiți actori ai societă-ții. Controlul asupra acestor resurse devine o sur-să de putere individuală și socială. Puterea estemai curând dinamică și relațională, decât absolu-tă, fiind exercitată în cadrul relațiilor sociale, eco-nomice și police ale persoanelor și grupurilor.La fel, puterea este distribuită în mod inechitabil

– unele persoane și grupuri exercită un controlmai mare asupra surselor energece, pe când al-tele au un control redus sau nu-l exercită deloc.Autoritatea unei persoane sau a unui grup estecorelată cu multudinea diferitor puri de resur-se ce pot fi accesate și controlate.

Gradele diferite de putere/autoritate13 suntmenținute prin intermediul diviziunilor sociale,cum ar fi cele de gen, vârstă, clasă, etnie și rasă,și prin intermediul instuțiilor, cum ar fi familia

sau religia, educația, mass-media, jusția, etc.Am înțelege incomplet noțiunea de putere, dacă nu am recunoaște partenerul acesteia, ideologia.Ideologia este o structură complexă de credințe,valori, atudini și modalități de a percepe și aanaliza realitatea socială. Ideologiile sunt răspân-dite pe scară largă și menținute prin intermediulinstuțiilor sociale, economice, police și reli-gioase și prin intermediul structurilor, cum ar fi

12 Batliwala, S. „Empowerment of Women in South Asia:Concepts and Pracces”. New Delhi: Asian South Pacific Bureau ofAdult Educaon și FAO, 1993.

13 Idem.


13/112


familia, sistemul de educație, religia, mijloacelede informare în masă, economia și statul, cu di-versele sale aparate administrave, legislave șimilitare. Instuțiile economice, police, juridiceși judecătroeș, și structurile instuite și mediatede stat nd să consolideze ideologia dominantă și puterea grupurilor dominante în cadrul aceste-

ia, chiar dacă obiecvele și policile lor declaratepot fi egalitare la suprafață. În mp ce ideologiacontribuie cu mult mai mult la susținerea uneistructuri de putere inegală decât constrângerea șidominația violentă și vădită, nu trebuie să uitămde faptul că aceasta este susținută în permanen-ță de amenințarea cu forța a celor care doresc să se revolte împotriva sistemului dominant.

În afară de gradele diferite de putere este evidentfaptul că în general există trei puri de putere:

vizibilă, invizibilă și ascunsă. Aceste trei puri potfi descrise în mod succint în felul următor:14

Puterea vizibilă este puterea exercitată prinintermediul instuțiilor și funcționarilor ofi-ciali (prim-ministru, parlament, poliție, jude-cătorii, primării, APL), care constuie funda-mentele de bază ale societății noastre.

Puterea invizibilă implică procese, pracci,norme culturale și obiceiuri care formează

înțelegerea de către persoane a necesită-

ților, rolurilor, posibilităților și a acțiunilorlor într-un mod care descurajează eforturi-le efecve de producere a schimbărilor. Înrândul grupurilor marginalizate, socializareaimplică senmente de subordonare, apae,autoculpabilizare, nepunță. Informațiilecruciale sunt ascunse sau inaccesibile.

Puterea ascunsă este cauza de bază a exclu-derii anumitor grupuri din procesul decizi-onal de către societate și de regulile, prac-

cile și instuțiile de stat. Aceste grupuri șiplângerile lor devin invizibile prin inmidare,dezinformare și cooptare. Liderii unor as elde grupuri sunt echetați ca fiind factori decreare a problemelor sau că sunt nerepre-zentavi. Multe aspecte, cum ar fi violența

în familie, sunt atribuite domeniului privatși, prin urmare, nu sunt vizate de acțiunilestatului.

14 VeneKlasen, L. cu Miller, V. „A New Weave of Power,People and Polics: The Acon Guide for Advocacy and CizenParcipaon”. Oklahoma City, OK, World Neighbors, 2002.

1.5. Par ciparea

Capacitatea cetățenilor de a alege funcționariipublici și de a-i împuternici să le reprezinte opi-niile se află în legătură cu alte principii ale demo-crației, menite să ocrotească guvernarea efecvă

și adecvată, cum ar fi responsabilitatea și trans-parența. Totuși, alegerile nu sunt singura formă de parcipare cetățenească: dezbaterile publice,

întâlnirile publice, campaniile, sondajele opinieipublice, comisiile civice de consiliere, pețiile,reclamațiile, liniile fierbinți, ‘conversațiile video’,poșta, forumurile online, fișele de evaluare suntcâteva exemple de instrumente pe care fie cetă-țenii, fie funcționarii publici le pot folosi pentru a

îmbunătăți dimensiunea parcipavă a elaboră-rii de polici și a proceselor conexe. Parciparea

civică aduce guvernarea mai aproape de oameni.Aceasta permite cetățenilor să stabilească sco-puri și priorități la elaborarea policilor, să su-pravegheze policienii și autoritățile, obligându-isă răspundă pentru acțiunile lor, să-și exprimepunctele de vedere, să distribuie informație șisă atragă atenția asupra necesităților și proble-melor lor, să se implice în procesul decizional, să idenfice resurse adiționale, să monitorizeze șisă evalueze rezultatele implementării policilorși să îndeplinească multe alte acțiuni.15

Prin urmare, observăm că o abordare parcipa-vă a policilor publice poate întradevăr favori-za trecerea de la „administrare” la „guvernare”,aceasta din urmă presupunând o serie întreagă de actori implicați în elaborarea și implementa-rea policilor publice. Este, deci, clar faptul că guvernarea parcipavă se referă la entăți in-stuționale noi, care au apărut prin modificareaformelor tradiționale de guvernare sau care auevoluat f ără a depinde de stat, incluzând diferitemodele de guvernare și coordonare în care par-

cipă instuțiile publice sau private și diverși ac-tori. Procesul decizional în care sunt implicați maimulți actori înlesnește însușirea caracteriscilorfundamentale a guvernării parcipave.16

O altă dimensiune importantă a parcipării ce-tățeneș este modul în care se configurează relațiile dintre diferitele instuții și actori prin

15 Haruța C., Radu, B. „Cizen Parcipaon in the DecisionMaking Process at Local and County Levels in the RomanianPublic Instuons”. Revista Transilvană de Șințe Administrave,

Nr. 31E, pp. 76-92, 2010.16 Forrester, S., Sunar, I. „CSOs and Cizens´ Parcipaon”.Technical Assistance for Civil Society Organisaons (TACSO),Oficiul Regional, iulie 2011.


14/112


Ghid

P A R T E A 1 :


distribuirea autorității. Această dimensiune l-ainteresat în mod deosebit pe sociologul ameri-can, Sherry Arnstein, care a publicat în 1969 unstudiu de referință privind rolul parcipării cetă-țeneș în procesul decizional. Arnstein susțineacă parciparea cetățenească este „un factor obli-gatoriu pentru a garanta puterea cetățenească”,

întrucât trebuie să depășească statutul de simpluobservator și parcipant pasiv. Publicul nu esteun actor pasiv, ci un agent care are puterea de aschimba și influența gesonarea afacerilor publi-ce. Prin urmare, devine clar faptul că parcipareacetățenească nu este doar un element de descri-ere a unui aranjament instuțional necesar luăriideciziilor, ci este un aspect al autorității care iade fapt deciziile. Iată de ce, parciparea cetățe-nească este considerată în statele membre aleUE și în potențialele state membre, un elementfundamental al bunei guvernări.17

După cum vom vedea în secțiunea 1.7 de mai jos,

o provocare pentru sectorul public din Moldovaeste faptul că există mulți cetățeni, în special cei

17 Idem.

din mediul rural, care din diverse move suntmarginalizați în raport cu centrele puterii și nupot parcipa în mod egal la procesul decizional.Din această cauză, mecanismele simple de par-cipare (cum ar fi întâlnirile consultave între APLși membrii comunității), nu sunt suficiente pentruabilitare. Dimpotrivă, în multe cazuri, aceste me-

tode de guvernare parcipavă au efectul opusabilitării celor mai dezavantajați și nu fac decâtsă consolideze autoritatea membrilor comunită-ții care se află mai aproape de centrele puterii.Al el spus, este des întâlnit faptul ca primarulunei comunități să încerce să convoace întâlniriconsultave, care, însă, deseori vor fi dominatede prietenii, rudele, aliații polici și colegii pri-marului și rareori se vor dovedi a fi un mecanismbun care să le permită cetățenilor din grupurilevulnerabile să-și exprime necesitățile.

Există, deci, nevoia unui proces complementar„parcipării”. Nevoia unui proces care va asistacetățenii din cele mai vulnerabile și marginalizategrupuri să devină mai uniți și mai solidari, și maicapabili de a-și exprima preocupările, dorințele,opiniile. Un asemenea proces complementar vafavoriza mutarea centrelor puterii și va asigurarespectarea principiului echității.

Acest proces complementar este ceea ce numim„mobilizarea comunității”.

1.6. Mobilizarea comunit ăț ii

Mobilizarea comunității18 este un proces princare acțiunea este smulată de comunitatea în-săși sau de alți factori, este planificată, efectuată și evaluată de către membrii, grupurile și orga-nizațiile comunității în mod parcipav și dura-bil pentru a îmbunătăți standardele generale deviață în cadrul comunității. Este un proces defi-

nit de faptul că un grup de persoane depășeștediferențele sale pentru a se întâlni în condiții deegalitate, și a facilita procesul parcipav de lua-re a deciziilor. Cu alte cuvinte, acest fapt poate fi perceput ca un proces care inițiază un dialog în-tre membrii comunității pentru a determina cine,cum și ce decizii ia cu privire la probleme și, la fel,pentru a oferi fiecărei persoane oportunitatea dea parcipa la procesul decizional care vizează via-ța sa. As el, procesul de mobilizare a comunitățiipoate fi perceput ca un instrument puternic de

abilitare a femeilor și a grupurilor vulnerabile și

18 hp://en.wikipedia.org/wiki/Community_mobilizaon

„... este des întâlnit faptul ca primarul uneicomunități să încerce să convoace întâlniriconsultave, care, însă, deseori sunt do-minate de prietenii, rudele, aliații policiși colegii primarului, și rareori se vor dove-di a fi un mecanism bun care să permită cetățenilor din grupurile vulnerabile să-șiexprime necesitățile.”

Ac viste ale comunit ăţ ii romilor Valen na Arapşi Zinaida Arap la seminarul „Accesul sporit la

educaţ ia preşcolar ă pentru fetele şi băieţ ii romi”,or. C ăl ăraşi, 17 septembrie 2012


15/112


ca un mijloc de soluționare a problemelor comu-nității ce țin de încălcarea drepturilor sale.

În partea a 3-a a acestui Ghid vom aborda pe eta-pe procesul de mobilizare a comunității în scopulabilitării. La primele etape vom explica importan-ța „cunoașterii” comunității și înțelegerii necesi-tăților acesteia, în special a celor mai vulnerabili

membri, și vom stabili cum să începem procesulde formare a grupurilor în cadrul comunitățiipentru a reprezenta interesele celor vulnerabili șimarginalizați. Aceste etape inițiale sunt susținu-te de mai multe acvități-cheie care ne ajută să aplicăm conceptele de egalitate de gen și ABDO

în praccă.

Aceste acvități includ:

Idenficarea grupurilor vulnerabile în bazataxonomiei din studiul vulnerabilității.

Pentru fiecare grup (în funcție de mărimeaacestuia) vor fi evaluate problemele ce ținde egalitatea de gen și drepturile omului

în corelare cu drepturile fundamentale dincadrul comunității cum ar fi: educația, pro-tecția socială, serviciile sociale, parciparea,

asistența medicală, accesul la infrastructurade bază, accesul la facilitățile și instuțiilecomunității, accesul la muncă și la serviciilede angajare, accesul la pensii, condiții de-cente de muncă, lăcașuri de cult.

Vor fi formate grupuri comunitare (organi-zații comunitare/grupuri de autoajutorare),

care să reprezinte și să includă femeile șibărbații din cadrul comunității, considerațicei mai vulnerabili (conform taxonomiei șiconstatărilor evaluării problemelor privindegalitatea de gen și drepturile omului). Apoiaceste grupuri vor beneficia de acvitățilede consolidare a capacităților și vor fi susți-nute în procesul de analiză, proiectare și im-plementare a inițiavelor care să abordezepropriile necesități prioritare.

La nivel comunitar va fi proiectat și imple-mentat un mecanism pentru monitorizare șievaluare, inclusiv modalitățile de măsurareaa schimărilor privind factorii de vulnerabili-tate în comunități și preocupările lor specifi-ce cu privire la egalitatea de gen și drepturileomului.

Concepte complementare

Parciparea cetățenească Mobilizarea comunității

Parte integrantă a bunei guvernări;

Mecanismele sunt în mare parte aliniateunor planuri stabilite de instuțiile publiceși corespund ciclurilor de planificarepublică;

Interacțiunea principală este aceea dintrecetățeni și administrația publică;

Cetățenii pot parcipa individual sau camembri ai organizațiilor societății civile;

Principiile echității și transparenței suntesențiale.

O parte complementară a bunei guvernări;

Membrii comunității hotărăsc în ce mod,unde și de ce se vor întâlni și acvează ca un grup independent de administrațiapublică;

Cetățenii formează grupuri și dezvoltă relații externe pe baza identății de grup șia unei voci comune;

Principiile echității și transparenței suntesențiale.


16/112


Ghid

P A R T E A 1 :


1.7. Probleme privind procesul deabilitare în Moldova

Dezvoltarea locală ține, în primul rând, de res-ponsabilitatea actorilor locali – a rezidenților și apersoanelor afiliate organizațiilor din afara locali-

tății (fie naționale sau chiar internaționale), careacvează la nivel local în calitate de contribuitorila procesele fundamentale de dezvoltare. Aceșa

î și afirmă responsabilitatea prin luarea deciziilor,mobilizarea și gesonarea resurselor, organiza-rea de acțiuni colecve, prestarea serviciilor șiasigurarea răspunderii funcționarilor și a organi-zațiilor care contribuie la dezvoltarea locală. Fără acest angajament al actorilor locali față de res-ponsabilitate, dezvoltarea economică și socială va rămâne dependentă de procesul decizional și

de gesune menționat mai sus.

19

În Moldova, evidența asupra modului în care dez-voltarea locală influențează cele mai vulnerabilepersoane (precum și măsura în care acestea aufost implicate în planificarea implementării și re-zultatelor), arată că as el de grupuri se mai con-fruntă cu provocări semnificave la nivel local. Înacest sens, este clar că progresul dat va rămânela un nivel minim dacă reforma de descentrali-zare nu va include măsuri specifice de integrarea drepturilor omului, a dimensiunii de gen și nu

va asigura parciparea semnificavă a grupurilorvulnerabile în acest proces. În mod similar, în lip-sa unor asemenea prevederi, planurile, bugeteleși sistemele locale de monitorizare nu vor reflec-ta în mod corespunzător interesele sau priorități-le lor în guvernarea locală.20

După cum este menționat mai sus, abilitarea este punctul de pornire al dezvoltării locale șielementul central al acesteia alături de guverna-rea locală și de prestarea serviciilor la nivel local.Abilitarea este procesul care asigură posibilitateareală ca o persoană sau un grup de persoane,

în principal persoanele vrecvent marginalizate,social-excluse și discriminate, să poată să facă alegeri, să poată să le exprime, precum și să letransforme în acțiuni și rezultate dorite. Pentru afi cu adevărat abilitate, persoanele, gospodăriile

19 Helling, L., Serrano, R., Warren, D. „Linking CommunityEmpowerment, Decentralized Governance, and Public ServiceProvision Through a Local Development Framework”, septembrie2005.

20 UNCDF. Forul Global privind Dezvoltarea Locală: AngereaODM prin intermediul guvernării locale. Sesiunea 7: „Empoweringwomen: How can the local level be harnessed to promote genderequality?”, octombrie 2010.

și comunitățile au nevoie de oportunitatea de alua decizii și a întreprinde acțiuni semnificave,de capacitatea de a face alegeri semnificave șide a acționa în legătură cu acestea, sau de abili-tatea de a le exprima prin intermediul instuțiilorcare să fie recepve la apelurile lor.21

În Moldova există anumite grupuri sociale care se

confruntă cu încălcări ale drepturilor omului (înspecial discriminare) și excluziune socială și, prinurmare, acestea ar trebui să constuie un obiec-v primordial pentru acvitățile de mobilizare.Aceste grupuri sunt:

Gospodăriile sărace constuie 26% din societate;majoritatea acestora se concentrează în orașeleși zonele rurale, iar 5% dintre ele se confruntă cusărăcie extremă. Începând cu anul 2008, nivelulsărăciei absolute a crescut pentru prima dată înulmii trei ani, angând 26,4%, comparav cu25,8% în anul 2007, în mare parte din cauza ex-nderii acesteaia în mediul rural și a scăderii vo-lumului remitențelor. Sărăcia afectează mai multgospodăriile gesonate de femei, gospodăriilegesonate de persoane cu dizabilități, gospodă-riile romilor, familiile cu mulți copii.

Oficial, persoanele cu dizabilități reprezintă aproximav 5% din populație, dar această cifră este considerată a fi subesmată, cifra reală con-stuind mai mult de 10%. Situația persoanelor

cu dizabilități în mediul rural este cea mai îngri- jorătoare. În anul 2009, numărul persoanelor cudizabilități a crescut cu 2,1% față de anul 2008.Deși bărbații reprezintă o majoritate în rândulpersoanelor cu dizabilități, femeile devin invalidela o vârstă mai precoce. Conceptul de dizabilita-te, care pune accent pe componenta medicală șide sănătate mai mult decât pe cea de integraresocială, împiedică sau limitează accesul la piațamuncii, atât pentru persoanele cu dizabilități, câtși pentru membrii familiilor care le îngrijesc (pre-

ponderent femei), iar pentru restul – creează uncadru de dependență. Persoanele cu dizabilitățise confruntă cu un risc sporit al sărăciei persis-tente, reprezentând 22,4% față de 17,5% din altegospodării. În peste 80% din cazuri, acestea suntmame care îngrijesc copii cu dizabilități.

În Moldova, în mp ce femeile și fetele de toa-te vârstele rareori se bucură de același statut șiputere sau acces și control asupra resurselor, cabărbații și băieții, anumite grupuri de femei seconfruntă cu forme suplimentare de discriminare

și excluziune socială din move de vârstă, aparte-

21 Helling, L., Serrano, R., Warren, D. Idem.


17/112


nență etnică sau confesiune, dizabilități, nivel deeducație, stare civilă sau de alți factori.

Femeile din cadrul minorităților etnice, în speci-al de etnie romă, femeile cu dizabilități, femeile

în etate, mamele solitare și femeile sărace dinmediul rural sunt reprezentate insuficient înprocesul decizional la nivel local sau nu sunt re-prezentate deloc. Acestea au acces mai redus laeducație, asistență medicală, alte servicii publiceși facilități de calitate și sunt mult mai vulnerabilela sărăcie, violență, trafic de ființe umane și ex-cluziune socială.

Insuficiență de autoritate și exprimare a opinieifemeilor stau la baza inegalității de gen în cadruldezvoltării locale. În agendele de dezvoltare lo-cală necesităților și statutului femeilor și fetelorvulnerabile li se acordă priorități reduse și sunt

întreprinse puține eforturi pentru a sasface ne-cesitățile lor.

Persoane în etate abandonate

Cazurile de sărăcie în gospodăriile persoanelor înetate au constuit peste 37,2% în anul 2008, pre-zentând o creștere cu peste 10% în comparație

cu media pe țară. Indemnizațiile pentru vârstniciprezintă mai puțin de 70% din minimul de exis-tență. Există o tendință generală de abandon alpersoanelor în etate, în special în localitățile ru-rale. Abandonarea persoanelor în etate a sporitnumărul de cazuri de vulnerabilitate din cauzaresurselor limitate care le-ar permite să-și asigu-re standarde normale de viață. Cheltuielile nece-sare pentru asistența medicală a persoanelor înetate contribuie la creșterea nivelului de vulnera-bilitate a acestora. Femeile solitare în etate deținproprietăți mai mici, pensii mai mici, prin urma-re, acestea sunt expuse unui risc semnificav maimare de sărăcie la bătrânețe, în special în zonelerurale, decât bărbații. În termeni cantavi, înRepublica Moldova, numărul de femei cu vârstade peste 60 ani este de 1,5 ori mai mare decât celal bărbaților cu aceeași vârstă (16% de femei înetate la 100 de locuitori, față de 11,2% de bărbați

în etate la 100 de locuitori, în anul 2007).

Copii abandonați

31% dintre copiii cu vârsta de până la 15 ani nulocuiesc cu ambii părinți. 7% dintre copiii dinRepublica Moldova locuiesc doar cu un părinte.Majoritatea acestor copii (79,5%) locuiesc în zo-nele rurale. 37% dintre migranții din mediul ur-ban și 45% dintre cei din mediul rural au lăsat celpuțin un copil și 40% dintre ei – doi sau mai mulțicopii.

Șomeri neri

Tinerii din Republica Moldova suportă o discrimi-nare vădită în cazul angajării în câmpul muncii.Există o corelație negavă dintre vârstă și risculde șomaj. Persoanele din grupul de vârstă cu-prinsă între 15 și 24 de ani se confruntă de două ori mai mult cu riscul de șomaj, decât persoaneleurmătorului segment de vârstă (25-34 ani). Ratașomajului în rândul nerilor este mai mare în zo-nele rurale. În primul trimestru al anului 2009,

rata șomajului în rândul nerilor a crescut până la 16% (în comparație cu tendințele anterioare,rata șomajului în rândul acestora a scăzut de la17% în anul 2006 până la 14% în anul 2007). Deasemenea, șomajul afectează sever nerii cu stu-dii și instruire, din cauza lipsei de experiență pro-fesională. Doar 22% dintre neri au găsit un locde muncă imediat după absolvirea instuțiilor de

învățământ.

Minorități etnice: romii

În Republica Moldova, romii reprezintă una din-tre cele mai discriminate și excluse minorități et-nice, fiind cel mai vulnerabil grup din populația

Damian Ţ igan,s. Hagimus, r. C ăuşeni, februarie 2011


18/112


Ghid

P A R T E A 1 :


țării. Rapoartele prezintă cazuri de inegalitate înrândul romilor privind accesul la jusție, dificul-tăți în accesul la educația școlară, asigurarea culocuință, angajarea la muncă, profilare rasială dinpartea poliției, precum și accesul limitat la alteservicii. Ca urmare a acestor și a multor altor fac-tori, mulți romi muncesc în economia paralelă sau emigrează.

Conform unui sondaj recent, 30% dintre romiidin Moldova locuiesc în spații foarte degradatesau în locuințe sărace (față de 7% din populațiațării în general). Sunt raportate cazuri de eva-cuare forțată a romilor din locuințe atunci cândaceșa, aflați în situații de vulnerabilitate ex-tremă, încearcă să închirieze locuințe în centrullocalităților urbane sau rurale. Organismele regi-onale și internaționale de monitorizare, precumși societatea civilă, au specificat câteva situații în-

grijorătoare, inclusiv cazuri de refuz de a acordaasistență medicală urgentă în localitățile romilor(a fost raportat cel puțin un caz recent de decesdin această cauză), precum și stereopurile me-dicilor specialiș, care în unele cazuri generează teamă, acordând tratamente inechitabile sauarbitrare. În plus, există un decalaj îngrijorător

între romi și restul populației în ceea ce priveșteasigurarea medicală. Mijloacele de informare înmasă sunt dominate de stereopuri despre romi.Femeile de etnie romă sunt expuse riscului sporit

de excluziune socială și de sărăcie, în comparațiecu bărbații din comunitatea lor, dar și cu femeilemajorității etnice, în special în cazurile de anga-

jare în câmpul muncii, de acces la educație și ser-vicii sociale.

Minorități lingvisce: ruși/bulgari/ucraineni/găgăuzi

În anul 2009, 25% din populație era reprezenta-tă de minorități lingvisce etnice naționale, dincare 8% erau ucraineni, 6% ruși, 4% găgăuzi, 2%

bulgari, 0,4% romi. Cel puțin 11% afirmau că lim-ba lor maternă este rusa, 6% ucraineana, 4% gă-găuza, 1,6% bulgara.

Sistemul de învățământ din Moldova se bazează pe principiul educației monolingve. Învățământulșcolar pentru minorități se efectuează în limbarusă. Doar 0,06% din toți copiii ucraineni fac stu-dii în limba ucraineană și doar 0,02% dintre toțicopiii bulgari fac studii în limba bulgară. Autorită-țile școlare găgăuze au solicitat o exndere a po-sibilităților de educație în limba maternă, inclusiv

creșterea numărului de ore în învățământul pri-mar, de la două – la patru pe săptămână. Au fostraportate cazuri de discriminare în angajarea la

Familie de romi în s. Schinoasa,com. Ţ ibirica, r. C ăl ăraşi, februarie 2011

Svetlana F ărâmă ,

s. Joltai, r. Ciadîr-Lunga, februarie 2011

muncă a persoanelor a căror limbă maternă nueste limba română.

Minoritățile religioase neortodoxe (Advenșide ziua a șaptea, musulmanii, Martorii lui Ieho-va, iudaiși, Falun Gong) au fost supuse periodicdiscriminării și refuzului de a li se respecta uneledintre drepturile fundamentale ale omului.

Ministerul Jusției a refuzat în repetate rândurisă înregistreze orice comunitate musulmană înRepublica Moldova. Musulmanilor li se refuză,


19/112


de asemenea, alocarea unor spații separate încimire și parcele de înmormântare orientatespre Kaaba. Martorii lui Iehova au raportat nu-meroase cazuri de restricționare a acvității lorreligioase, inclusiv opt cazuri de urmărire penală pentru refuzul de a sasface serviciul militar înTransnistria. Se înregistrează cu regularitate ca-zuri de atac asupra exponenților Martorilor lui Ie-hova și a altor grupuri creșne prozelite în zonelerurale ale Moldovei, inclusiv atacuri din parteaprimarilor și/sau a preoților ortodocși. În anul2009, grupul de demonstranți condus de preoțiortodocși au vandalizat și au demontat menorah-ul iudaic în perioada Hanukkah, care a fost plasat

în mod autorizat în parcul central din Chișinăude către un grup de evrei; autoritățile publice nus-au implicat pentru a opri actul de vandalism șipentru a înlocui menorah-ul. Au fost raportatenumeroase cazuri de discriminare a exponenților

Advenș lor de ziua a șaptea și a parcipanțilorla mișcarea Falun Gong.

Lesbienele, gay-ii, bisexualii și transsexualii(LGBT) se confruntă în permanență cu discrimi-narea în exercitarea dreptului lor la libertatea în-trunirilor. Întrunirea anuală a homosexualilor dinanul 2009, precum și din anii precedenți, au fostrestricționate și/sau lăsate f ără protecție din par-tea autorităților mun. Chișinău, f ără vreun movplauzibil. Organizațiile LGBT au raportat refuzuri

de angajare în câmpul muncii sau de acordare aserviciilor medicale, precum și cazuri repetate dehărțuire din partea colaboratorilor de poliție.

În general, informațiile despre grupurile vulnera-bile din Republica Moldova, în special despre fe-meile vulnerabile, cum ar fi cele din mediul rural,femei cap de gospodării, persoane care aparțingrupurilor etnice, în special romi, persoane cudizabilități și persoane în etate, rămân dispersa-te, ceea ce nu permite efectuarea în profunzimea unei analize și elaborarea unor polici argu-

mentate de dezvoltare locală.

1.8. Fiecare este un învingător

Procesul de guvernare și realizare a reformeloreconomice într-o situație de insuficiență acută de resurse și totodată cu necesitatea de a prestaservicii de calitate sasf ăcătoare pentru cetățeni

reprezintă o misiune imensă și descurajantă pen-tru conducătorii și aleșii locali. Mulți dintre pri-mari și angajații ai APL se simt copleșiți. As el,ideea de a încuraja parciparea cetățenilor și dea împărți anumite responsabilități privind luareadeciziilor cu grupurile noi formate în comunități-le lor este deseori considerată de către primari cao povară adăugătoare și nu o oportunitate. Saudimpotrivă, ei sunt de părere că intervențiile dinexterior, care susțin acvități precum mobilizareacomunității, sunt într-adevăr niște oportunități,dar care necesită o gesonare riguroasă. De ace-ea, ignoră conceptul de abilitare și optează pen-tru o structură creată de agenția externă.

„Este esențial ca autorităților locale să le fieclare beneficiile mobilizării comunității, șinu doar să le cunoască teorec”.

În mod similar, pe lângă instuțiile publice dincomunități, există alte elite și persoane intere-

sate care opun rezistență încercării de a schim-ba structurile puterii în sate și orașe. De obicei,există mulți alți membri ai comunității care suntsuspicioși și precauți în ce privește sugesile deschimbare a modului de prestare a serviciilor șicare ezită să susțină o asemenea schimbare.

Pentru a neutraliza rezistența împotriva mobiliză-rii populației și a înlesni explicarea unei împărțirimai echitabile a responsabilităților și a capacitățiide luare a deciziilor este esențial să se facă și să se promoveze o listă a tuturor avantajelor proce-

sului de schimbare. Toți membrii comunității, în-cepând cu primarul și secretarul consiliului localși până la cetățienii respecvei comunități, tre-buie să fie capabili să înțeleagă că pe termen lungvor avea toți de câșgat. „Este esențial ca autori-tăților locale să le fie clare beneficiile mobilizăriicomunității, și nu doar să le cunoască „teorec” –

împărtășirea exemplelor de bune pracci privindmobilizarea comunității în Moldova este crucială pentru asigurarea unei abilitări la scară largă.


20/112

PARTEA 2

Pregărea pentru mobilizareacomunităţii


21/112


Este important să avem o viziune clară asupra aranjamentelor instuționale necesare unui procesreușit de mobilizare a comunității în scopul abilitării.

Care sunt actorii-cheie ai procesuluide mobilizare și care sunt resurselenecesare și condițiile care trebuie

îndeplinite pentru a asigura reușitaprocesului?

2.1. Actorii-cheie

Grupuri

informale

Mentori comunitari

OC-uri

formale

Mobilizatori comunitari

ONG-uri

partenere

APL-uri

Nivelul deimplicare

Comunitar

Regional

Naţional Mecanisme naţionalede susţinere

OC – Organizaţie comunitară, înregistrată la APL sau la administraţia raionalăAPL – Administraţia publică localăONG – Organizaţie non-guvernamentală, înregistrată la nivel regional sau naţional

Există diverse instuţii, organizaţii şi persoane parculare care

exercită o influenţă asupra procesului de mobilizare a comunităţii în Moldova.

Schema este o încercare de a reda pe scurt relaţiile dintre aceş actori.

Alte părţi

interesate

(de ex., Camera

de comerţ,

agenţi economici,

reţele de fermieri)

Schema 2. Actorii-cheie în procesul de mobilizare a comunit ăț ii


22/112

21

P A

R T E A 2 :

P r e g ă r e a p e n t r u m o b i l i z a r e a c o m u n i t ă ţ i i

Mobilizarea comunității în scopul abilitării femeilor și bărbaților vulnerabiliGhid

Pentru a înlesni explicarea rolurilor și relațiilordintre diverse instuții, organizații și persoane șia felului în care acestea pot influența mobilizareacomunității în mod diferit și la diferite nivelurieste necesar ca fiecare dintre actori să fie descris

în mod separat. Mai jos urmează caracterizărilegenerale ale diferiților actori. Modul în care semanifestă va fi diferit de la o comunitate la alta șipoate implica organizații care nu sunt enumerateaici, însă aceste caracterisci reprezintă un reperul cu care se poate lucra.

Organizațiile comunitare, grupurile deautoajutorare și alte grupuri informale

În decursul celei de-a treia etape din cadrul pro-cesului de mobilizare a comunității în scopul abi-litării (în connuare MCA), „Formarea grupurilorde abilitare”, potrivit descrierii cerințelor mini-

me, membrii comunității vor forma diferite puride grupuri în funcție de necesitățile, profilurile șiașteptările lor. Acestea se pot manifesta ca gru-puri de autoajutorare (GAA-uri) cu un număr demembri relav mic și caracterisci omogene, sauorganizații comunitare mai mari (OC-uri) cu tră-sături preponderent mixte. Cu ajutorul mobiliza-torilor și mentorilor comunitari, grupurile vor de-termina misiunile lor, vor stabili modalitatea dereglementare și operare. În funcție de necesități,profiluri și așteptări compoziția grupurilor în baza

genului poate fi mixtă (cu femei și bărbați). Ul-terior, grupurile de autoajutorare și organizațiilecomunitare vor fi principalii factori de organizarea procesului MCA.

Mobilizatorii comunitari

Mobilizatorii comunitari vor fi aleși din rândulmembrilor comunităților-țintă și vor fi idenficați

în decursul etapei a 2-a („Profilarea comunității”).Calificările, profilurile, sarcinile și responsabilită-

țile corespunzătoare sunt prezentate în „Fișa depost a mobilizatorului comunitar”, prezentate înSetul de instrumente. Mobilizatorii vor fi ghidațiși susținuți de mentorii comunitari și pot bene-ficia de rambursări, oferite de Programul care îisprijină, atât pentru orice cheltuieli suportate,cât și pentru anumite perioade de contribuție laprocesul MCA. Partenerii programului (ONG-urisau instuții publice) vor trebui să întreprindă ac-țiuni proprii pentru a asigura faptul că mobiliza-torii sunt movați și recompensați pentru efortu-

rile depuse. Rolul principal al mobilizatorilor estede a iniția și a elabora un proces social în cadrulcomunităților țintă pentru a analiza colecv ne-

cesitățile comunității, a idenfica acțiunea colec-vă de soluționare a acestor probleme și pentrua asigura autosusținerea și autogesunea proce-sului. Autogesunea va fi asigurată prin formareagrupurilor (GAA/OC), iar mobilizatorii vor avea unrol important în idenficarea potențialilor mem-bri și catalizatori ai grupului. Mobilizatorii vor asi-gura că procesele sunt sensibile la dimensiuneade gen și bazate pe drepturile omului.

Mentorii comunitari

Mentorii comunitari sunt selectați din cadrulONG-urilor partenere ale programului. Cel maiprobabil, aceșa au experiență în domeniul dez-voltării comunității și o viziune praccă adecva-tă privind aspectele ABDO, egalității de gen șiadministrației publice locale. Rolul principal almentorilor este de a fi lider la etapele inițiale ale

procesului de MCA, de a oferi asistență în conso-lidarea capacităților mobilizatorilor și grupurilorcomunitare (prin organizarea atelierelor de lucruși prin instruire la locul de muncă), și de a facilitaacvitățile care vor contribui la abilitarea prin au-tosusținere a GAA/OC. În cadrul procesului MCA,mentorii vor juca rolul esențial de intermediari

între ONG-urile partenere (și program) și comu-nitățile țintă și, ulizând instrumente parcipa-ve, vor asigura integrarea dimensiunii aspecteloregalității de gen pe parcursul întregului ciclu. De

asemenea, mentorii vor juca un rol important încrearea unei rețele a actorilor MCA, în specialpentru a contribui împreună cu alți mentori laacvitățile de susținere colegială.

ONG-urile partenere

Este important ca toți actorii implicați la nivel lo-cal – mobilizatorii, mentorii și grupurile comuni-tare – să fie susținuți în acvitățile de dezvoltareorganizațională și de promovare de către ONG-

uri și/sau alți parteneri de program, care suntmandatați să se implice în dezvoltarea comunita-ră și locală și care ghidați de valorile și principiileegalității de gen și ABDO. Aceste organizații voroferi comunităților acces la instruire, consiliere,cooperare, precum și la diverse resurse necesarepentru a ange obiecvele lor de abilitare. Inter-medierea principală între comunități și ONG-uri-le partenere și/sau alți parteneri de program va fi realizată de către mentorii comunitari, care vor fi numiți de ONG-uri. În calitate de ONG-uri și/sau

alți parteneri de program vor fi, de asemenea,organizațiile care acvează la nivel regional, nați-onal și chiar internațional. As el, vor putea acor-


23/112


da asistență grupurilor comunitare să colaborezecu alte grupuri și alte părți interesate, precum șimobilizatorilor să coopereze și să-și consolidezecapacitățile.

Administrațiile publice locale (APL-urile)

Mobilizarea comunității este unul din aspectelede eficienzare a planificării dezvoltării locale șia procesului decizional privind ulizarea resur-selor limitate. Cu toate acestea, în mod separat,acest proces are un impact limitat. Pentru a con-solida impactul acestuia și a asigura că avantajeleabilitării sunt susținute de cele mai vulnerabilegrupuri, este esențial ca procesul să fie completintegrat în procesele de planificare ale adminis-trațiilor publice locale. As el, MCA reprezintă oserie de acvități complementare și asociate ce-lor realizate pentru susținerea consolidării capa-

cităților APL.

Prin urmare, este vital ca praccienii procesuluide mobilizare să-și concordeze acvitățile cu celecare vizează dezvoltarea capacităților APL-urilor.Este de remarcat faptul că, strategia actuală dedescentralizare a Moldovei a inclus principiileegalității de gen și abordării bazate pe drepturi-lie omului (ABDO) în guvernarea locală. As el, înfiecare comunitate, primarii ar trebui să ghidezeAPL-urile să planifice și să gesoneze serviciile ți-

nând cont de respectarea drepturilor omului șiegalității de gen.

Autoritățile locale ar trebui să elaboreze strategiilocale de dezvoltare socio-economică într-un spiritnediscriminatoriu, parcipav, transparent și res-ponsabil, punând accentul pe prioritățile locale dedezvoltare socio-economică și conformând iniția-vele locale de dezvoltare cu cadrele internaționalecare susțin ABDO, dar și cu strategiile naționaleși regionale (Strategia Națională de Dezvoltare,Obiecvele de dezvoltare ale mileniului, strategii

regionale, strategii sectoriale relevante). În acestscop, programe precum Programul Comun Dez-voltare Locală Integrată acordă asistență APL-uri-or în formarea capacităților lor și a mecanismelorsale de suport, cum sunt asociațiile autoritățilorlocale, însă progresul este lent.

As el, este esențial ca grupurile comunitare, mo-bilizatorii, mentorii și ONG-urile partenere să con-solideze obiecvele procesului de reformare prinangajamentul lor cu actorii APL-urilor, inclusiv să ofere instruire APL-urilor cu privire la aspectelelegate de MCA și acvități de lobby grupurilor co-munitare. De asemenea, este important ca func-

ționarii aleși și acei din APL-uri să fie conșenți șisă respecte faptul că grupurile de autoajutorare,organizațiile comunitare și orice alte grupuri co-munitare informale create ca urmare a mobiliză-rii sunt independente de APL-uri.

Alte părți interesate: agenți economici,

organizații ale societății civile În cadrul primelor etape ale procesului de MCAvor fi idenficate diverse grupuri de interes atâtdin sectorul de afaceri, cât și din cadrul societățiicivile. Grupurile comunitare și mobilizatorii voradopta, dacă este necesar, strategii ce țin de mo-dalitatea de angajare a acestor părți interesate,

în special a celor care pot oferi oportunități decreare a alianțelor pentru realizarea scopurilorde abilitare sau a celor care pot tergiversa reali-zarea acestor obiecve.

Programul de susținere/Mecanismul naționalde suport

Deși mobilizarea comunității este un proces as-cendent („de jos în sus”), acesta nu se produce

în mod spontan și necesită un anumit smul dinexterior, inclusiv resurse și dezvoltarea capacită-ților. Agentul principal al acestui smul ar trebuisă fie cel mai probabil un ONG (dar poate fi și oinstuție publică), însă la nivel regional și/sau

național va exista un program de susținere sauun program național care se va ocupa de ghida-re, fonduri și coordonare. Părțile interesate dela nivelul comunității vor interacționa cu acestprogram de susținere/mecanism național prinintermediul mobilizatorilor și a mentorilor comu-nitari.

Programul Comun Dezvoltare Locală Integra-tă (PCDLI), implementat recent, este un exem-plu bun de program de susținere. În anul 2010,Guvernul Republicii Moldova, în parteneriat cuPNUD și UN Women, a lansat PCDLI, cu finanța-rea Guvernului Suediei. Programul este imple-mentat în patru domenii principale: consultanță și susținere la elaborarea și promovarea polici-lor, autoguvernare locală și parcipare, abilitarecomunitară, Transnistria și zona de securitate.Prin acvitatea de bază a Programului (în cadrulcomponentei „Abilitare comunitară”) a fost lan-sat un ciclu complet de mobilizare a comunității

în scopul abilitării în diverse localități-pilot dinRepublica Moldova, incluzând acordarea asis-tenței tehnice și financiare unui grup de ONG-uripartenere.


24/112

23

P A

R T E A 2 :



Cum interac ţ ionează în prac c ă toţ i aceş „actori”?

Pentru a ilustra profilurile acestor actori diferiți,vom aborda un exemplu de mobilizatori, mentori

comunitari, OSC-uri, ONG-uri și alte părți intere-sate, implicați într-un exercițiu de abilitare comu-nitară realizat în Kazahstan.

În zonele rurale din sudul Kazahstanului, un ONGnumit Moldir, care de fapt este situat în fosta capi-tal ă kazahă Alma , ofer ă susț inere grupurilor deautoajutorare ale femeilor, care prevede abilita-rea economică și aplicarea ABDO pentru a abor-da mul plele cazuri de violență în familie asupra

femeilor nere. ONG-ul Moldir bene fi ciază de sus-ț inere pentru aceste ac vit ăț i, atât sub formă de

fi nanț are, cât și de asistență tehnică , oferit ă deun consor ț iu de donatori olandezi (ICCO). Aceasta

permite organizaț iei să trimit ă lucr ătorii săi so-ciali și lucr ătorii pentru dezvoltarea comunitar ă ,de două ori în fi ecare lună , în misiuni în satele încare au contribuit la crearea grupurilor neo fi cia-le. În fi ecare dintre cele opt sate în care ac vea-ză Moldir a fost numit un mobilizator comunitarcare a par cipat la cursurile de instruire de bază

în domeniul mobilizării și care, periodic, bene fi ci-ază de susț inere pentru a par cipa la seminarele

organizate în Alma cu privire la cooperarea și în-v ăț area colegial ă împreună cu al ț i mobilizatori cucare Moldir menț ine relaț ii de colaborare în altezone ale țării.

În aceste localit ăț i rurale din sudul Kazahstanului,colaboratorii ONG-ului Moldir au susț inut forma-rea și dezvoltarea GAA-urilor. GAA-urile au două

funcț ii principale: acordarea asistenț ei membrilorgrupului (care sunt femei solitare sau căsătorite,cu vârsta cuprinsă între 18 și 40 ani) pentru ges- unea economiilor și folosirea creditului de grup,

pentru auto-dezvoltare sau crearea de întreprin-deri mici, și pentru a promova interesele membri-lor grupului privind accesul la consiliere juridică ,

jusț ie și la oportunit ăț i educaț ionale ulterioare.Pentru a-și a nge obiec vele, GAA-urile, cu asis-tenț a colaboratorilor Moldir, au stabilit relaț ii decooperare cu administraț ia și poli ț ia local ă , cumulte alte ONG-uri care operează în domeniu (deex., Asociaț ia avocaț ilor și fi liala local ă a UniuniiOamenilor de Ș ință ), precum și cu o mare între-

prindere rural ă , care are în proprietate majorita-

tea terenurilor agricole din regiune.


25/112


2.2. Importanț a mobilizatorului

Pe parcursul implementării Programului PCDLIa devenit clar faptul că dintre cele peste 70 decomunități selecționate care lucrează cu progra-mul, cele care au fost „mobilizate” cel mai bine

aveau mobilizatori comunitari. În majoritateacazurilor, aceșa erau persoane idenficate deONG-urile partenere ale Programului și care auprimit o mică remunerare pentru eforturile lor.

Însă în unele cazuri ei erau simpli voluntari, an-gajați deja în anumite acvități de mobilizare sauacvități civice similare.

Fie că au fost sau nu plăți, caracteriscile comu-ne ale acestor mobilizatori comunitari au cons-tuit cheia succesului lor:

locuitori din cadrul comunității; membri respectați ai comunității considerați

obiecvi și neutri;

preocupați de egalitatea de gen și respecta-rea drepturilor omului;

combinație a spiritului de echipă și capaci-tății de lider;

cu studii secundare sau superioare;

abilități bune de prezentare și negociere;

anumită experiență de lucru în proiecte;

susținuți de „mentori” și/sau experți în mo-bilizarea comunității.

Mobilizarea comunității este un proces care sebazează pe smuli și susținere din exterior, to-tuși este rareori eficientă numai datorită efortu-rilor consultanților sau a lucrătorilor comunitaridin afară. Aceasta se explică prin faptul că, deșipersoanele din afara comunității pot ajunge să

o cunoască foarte bine, au puține șanse să gân-dească la fel și să se bucure de aceeași încredereca un membru al comunității. Pe lângă aceasta,consultanții externi sunt de obicei vizitatori, iarnumărul de vizite pe care le pot efectua estelimitat de resursele disponibile (de ex., costultransportului), mpul pe care îl au la dispoziție,condițiile naturale. Pe de altă parte, un mobiliza-tor care provine dintr-o comunitate și locuieșteacolo este mai accesibil pentru membrii comu-nității și poate gesona munca de mobilizare cu

mai multă fl

exibilitate.

Din aceste move, în acest Ghid, rolul mobliza-torului din interiourul comunității este accentuat

în repetate rânduri. În setul de instrumente alGhidului veți găsi și un model de „fișă de post” amobilizatorului comunității.

2.3. Ilustrarea succesului

Am putut vedea cât de important este ca fiecareactor implicat în ciclul MCA să înțeleagă faptulcă, pe termen lung, procesul va genera beneficiipentru toată lumea (vedeți secțiunea 1.8 „Fieca-re este un învingător”). Experiența de până azia arătat că în Moldova există doi actori specificifoarte probabil să se opună sau să nu susțină pro-cesul. Aceșa sunt: a) primarul și/sau funcționarii

APL-urilor și b) înșiși membrii grupurilor țintă.Movele pentru această opoziție și atudine ne-gavă sunt mulple și complexe și sunt, deseori,legate de problemele structurilor de putere, dis-cutate în secțiunea 1.5, totuși există un factor în-tâlnit în toate comunitățile – opoziția determina-tă de „costuri”. Pe primari și funcționarii APL-uri-lor procesul de susținere a mobilizării comunității

îi costă mp, un proces decizional rapid, o scăde-re a autorității, un număr suplimentar de acte de

întocmit, muncă administravă în plus sau, pro-

babil, pierderi determinate de întrebuințarea ne-potrivită a resurselor. Cât despre membrii comu-nității, costurile ar putea ține de mpul personal(care în mod normal poate fi ocupat cu acvitățiaducătoare de profit), donarea de bani, materia-le sau alte contribuții în natură, riscul de a-și pier-de reputația susținând o „idee rea” și asumareaunui angajament pe termen lung într-un proiectsau o inițiavă. Costurile nu pot fi ignorate. Este

întradevăr important ca acestea să fie enumera-te și recunoscute. Este, de asemenea, esențial ca

aceste costuri să fie contrabalansate de o bună prezentare a tuturor beneficiilor mobilizării co-munității, iar cea mai potrivită modalitate de aface aceasta este să ilustrezi succesul pe care l-auobținut alte comunități prin adoptarea metodeimobilizării comunității.

În tabelul de mai jos sunt rezumate beneficiilegenerale de care se pot bucura primarul, APL-ulși membrii comunității, iar în coloana din dreaptaveți găsi o poveste de succes care a avut loc înnordul Moldovei.


26/112

25

P A

R T E A 2 :



Abilitarea atrage resurse

În nordul Moldovei, în localitatea Hincăuț i,eforturile ini ț iale de a mobiliza comunitateas-au axat pe implicarea părinț ilor în dezvoltarea

și întreț inerea gr ădini ț ei locale. Pentru a pune în mi șcare acest proces, directorul gr ădini ț ei șiun mic grup de părinț i organizau evenimenteculturale în incinta gr ădini ț ei. Aceste evenimentenu îi atr ăgeau doar pe părinț ii care nu veneau preades la gr ădini ță , ci și pe câț iva oameni de afacerilocali. Rezultatul a fost că membrii comunit ăț ii audevenit mai conș enț i de problemele cu care seconfrunta gr ădini ț a și tot mai mul ț i dintre ei s-aual ăturat grupului de părinț i, oferindu-se să ajutela reparaț ia cl ădirii. Pe lângă aceasta, un om de

afaceri local a donat materiale pentru gr ădini ță.V �

communitymobilization for empowermentguides forresterjildp-un women 2012 ro 1

Documents