RE}ETAR DE SUCCES

Credite\n valut`,depuneri\n lei� Anali[tii prev`d o paritate de3,4 lei noi pentru un euro \n2007 [i o sc`dere de 100 debani, p\n` la 3,3 lei noi, \n 2008.— Dan ODAGIU

„CURSUL DE SCHIMB MAI ARE |NC~ po-ten]ial de apreciere“, se arat` \n ultimulraport de ]ar ̀publicat de Fondul Monetar In-terna]ional (FMI). Ritmul este de a[teptat s`nu mai fie \ns` la fel de alert. |n plus, di-rectorii FMI recomand` b`ncii centrale s`limiteze fluctua]iile cursului, f`r` a \ncercas` influen]eze tendin]a sa pe termen lung.

„Euro va avea un pre] mediu de 3,4 lei \n2007 [i de 3,3 lei \n 2008. Nu v`d monedaeuropean` sub 3,2 lei \n urm`torii doi ani.Dar peste patru sau cinci ani prev`d c` eurova reveni la 3,8 sau chiar 4 lei“, ne spune cumse vede viitorul Iulian Panait, pre[edintelefirmei de consultan]` financiar` KTD Invest.Cu alte cuvinte, pe termen scurt este bine s`ne \mprumut`m \n euro [i s` ne in-vestim banii \n lei. De apreciereamonedei na]ionale se vor bucura cei carepl`tesc chirii, credite sau leasing \n valut`.

Bani afaceri& Supliment editat de ziarulJoi, 18 mai 2006

Cei cu pu]ini bani, darcu idei bune î[i potdeschide propriul studiode crea]ie vestimentar`sau fotografic`.

Investi]ia începe cu6.000 de euro. ��06

PENTRU MICII \ntreprinz`tori,una dintre solu]iile pentru cre-ditele \nc` scumpe din Românias\nt programele finan]ate deUniunea European` sau de stat.Prin acestea se pot primi at\tgranturi, c\t [i \mprumuturi avan-tajoase sau chiar cu o compo-

nent` nerambursabil`. Un altavantaj const ̀\n faptul c ,̀ odat`acceptat` finan]area printr-unastfel de program, banca nu maiface acelea[i verific`ri riguroaseca \n cazul unui \mprumut obi[-nuit. Nu se poate spune \ns` c`banii se ob]in u[or. Av\nd \n ve-

dere c` de cele mai multe oriaceste programe s\nt realizatedin fonduri europene, birocra]iaeste un element de luat \n calcul,astfel \nc\t proiectul pentru carese solicit` banii trebuie s` fiefoarte bine pus la punct. Tot-odat`, cine porne[te pe acestdrum trebuie s` aib` deja [i unanumit procent dininvesti]ie. Acesta seridic ̀de obicei la 20% din valoa-rea proiectului.

� „Cotidianul“ v` prezint` c\teva dintremetodele prin care se pot ob]ine granturi[i credite avantajoase.

��02

Goana dup` granturi

� Micii \ntreprinz`tori au anulacesta la dispozi]ie \n jur de67,1 milioane de lei noi pentrua-[i finan]a proiectele de inves-ti]ii, pentru participarea lat\rguri sau pentru consultan]`.Cei care vor s` mai depun`cereri trebuie s` se gr`beasc`.Fondurile s\nt pe sf\r[ite.

PENTRU A OB}INE BANIde pe pia]a de capital, osocietate trebuie s` \ncerces` se listeze la burs`. „Exist`trei costuri mai importantepentru companie. Primul costeste cel de procesare a pros-pectului [i ajunge, \n cazul

unei companii mari, de talialui Flamingo, la 100.000 deeuro. Apoi mai exist ̀un costvariabil \n func]ie de emi-siunea de ac]iuni [i care sepl`te[te tot casei de brokeraj,fiind de regul` de 0,5-0,9%din valoarea acesteia. Un ul-

tim cost este taxa c`treCNVM [i este vorba despre0,3-0,5% din valoarea emi-siunii“, spune Adi Luc[an,responsabil opera-]iuni clien]i institu-]ionali de la SSIF Inter-capital Invest.

GENERAL MOTORS Româ-nia, importatorul general alm`rcii Opel, va lansa \n lunadecembrie a acestui an ma-[ina de teren Antara pe pia]aromâneasc`. Modelul a fostproiectat plec\nd de la proto-tipul cu acela[i nume, pre-zentat \n premier`, anul tre-cut, \n cadrul Salonului Autode la Frankfurt. Cel mai pu-

ternic motor pe benzin` areo capacitate cilindric ̀de 3,2litri, iar puterea maxim`generat` atinge224 de cai-pute-re. Al doilea pro-pulsor are o ci-lindree de 2,4 li-tri [i un maximumde 141 de cai-putere.Dieselul are 150 de cai.

Listarea la burs`, alternativala \mprumuturile bancare

Opel trimite Antara \n teren

��02

Evolu]ie curs euro-leu

3,9310

2005 2006 2007 2008 2009 2010

3,6765

3,403,30

3,50

3,80

INFO_COTIDIANUL

��04-05

COMISIA EUROPEAN~ ACORD~ CELE MAI MULTE GRANTURI

Ghidul finan]`rilorpentru IMM-uri

Lemnul facecas` bun`Casele din lemn d`r\m`percep]ia general` potrivitc`reia nu ar fi la fel de sigureca alte locuin]e. Ele pot rezistachiar [i 100 de ani. ��03

Recuperatoriide facturiBirocra]ia cu urm`rirea [iîncasarea facturilor poate fieliminat` prin angajarea uneifirme specializate încolectarea lor. ��06

Banii din imagine

��07

Statul [i UE ofer` programe de finan]are pentru ca loviturile de succes \n afaceri s` nu treac` prin gropi.

Microinvesti]ii�

Joi, 18 mai 2006 �Bani afaceri&02

— Dan ODAGIU

„CURSUL DE SCHIMB maiare \nc` poten]ial de apreci-ere“, se arat` \n ultimul Ra-port de ]ar` publicat de Fon-dul Monetar Interna]ional(FMI). Ritmul este de a[tep-tat s ̀nu mai fie \ns ̀la fel dealert. |n plus, directorii FMIrecomand ̀b`ncii centrale s`limiteze fluctua]iile cursului,f`r` a \ncerca s` influen]ezetendin]a sa pe termen lung.

Cum va fi„Euro va avea un pre]

mediu de 3,4 lei \n 2007 [i de3,3 lei \n 2008. Nu v`d mo-neda european` sub 3,2 lei\n urm`torii doi ani. Darpeste patru sau cinci ani pre-v`d c` euro va reveni la 3,8sau chiar 4 lei“, ne spunecum se vede viitorul IulianPanait, pre[edintele firmeide consultan]` financiar`KTD Invest. Cu alte cuvinte,pe termen scurt este bine s`

ne \mprumut`m \n euro [is ̀ne investim banii \n lei. |nplus, dac` ave]i economiimici \n valut` [i mai spera]ic` euro va cre[te, acum estemomentul s` v` trece]i eco-nomiile pe lei. De apreciereamonedei na]ionale se vor bu-cura cei care pl`tesc chirii,credite sau leasing \n valut`.

Factori care potdevaloriza leul

„|ncetinirea cre[terii eco-nomice ori majorarea defici-tului de balan]` comercial`[i cont curent ar putea ducela devalorizarea monedei na-]ionale. Dar pe termen scurtnu se \ntrev`d probleme, cutoate c` România are un de-ficit mare, compensat bine-

\n]eles de intr`rile de capi-tal-investi]ii sau al]i bani deafar`“, ne mai spune IulianPanait. Dac ̀la \nceputul anu-lui 2005 un euro valora 3,9310lei, \n 2006 el mai ajungeadoar p\n` la valoarea de3,6765, pentru ca \n data de10 mai 2006 moneda euro-pean ̀s ̀mai valoreze 3,4662lei. Deci de la \nceputul aces-tui an p\n` la data de 10 maieuro a pierdut 0,2103 lei dinvaloarea sa. Dac` aveam, la\nceputul acestui an, 1.000de euro [i i-am fi schimbat\n lei, am fi ob]inut, la cursulBNR, 3.676,5 lei. La aceea[isum` de bani schimbat`acum \n euro, pierderea estede 210,3 lei. Adic` pestedou` milioane de lei vechi.

� Anali[tii v`d uneuro la 3,4 lei \n2007, respectiv3,3 lei \n 2008.

|n raport cu principalele valute, leul are din ce \n ce mai mult` valoare.

„Din punctul de vedere al cursului, pem`sur` ce influxurile de capital se vortempera, cursul de schimb se va stabiliza.“

— Mugur Is`rescu, guvernatorul BNR

Evolu]ia euro-leu3,9310

2005 2006 2007 2008 2009 2010

3,6765

3,403,30

3,50

3,80

INFO_COTIDIANUL

PUBLICITATE

— Dan ODAGIU

„AGEN}IA NA}IONAL~ deCadastru [i PublicitateImobiliar` (ANCPI) a lansatun program prin care toatetitlurile de proprietate aufost scanate [i arhivate \ntr-obaz` de date digital`, care vaputea fi accesat ̀din toamnaacestui an. Sistemul infor-matic permite actualizareadatelor, eventualele modifi-c`ri sau ad`ugarea unor noititluri, care mai pot ap`rea“,ne anun]` Mihai Busuioc,director general la ANCPI.

|n baza de date a titluri-lor de proprietate se afl` to]icet`]enii, care au fost \m-

propriet`ri]i prin Legeanr.18/1991, prin Legea nr.1/2000 [i prin Legea nr.247/2005. Adic ,̀ proprietariide terenuri agricole, case,apartamente, terenuri fores-tiere etc. Fi[a \n cauz` vacon]ine numele proprieta-rului, suprafa]a terenului,num`rul legii \n baza c`reiaa fost eliberat titlul, adresa [inum`rul cadastral. Conformacestei baze de date, au fostemise, p\n` \n prezent,5.112.451 de titluri de pro-prietate, pentru o suprafa]`total` de 12.670.440 de hec-tare de teren agricol [i p`-duri. La nivelul \ntregii ]`rimai erau de validat 222.775

de cereri ale fo[tilor proprie-tari pentru o suprafa]` de347.583 de hectare [i maiexist` \nc` 130.000 de cereripe masa Justi]iei.

C\t cost` un extrasCet`]enii pot verifica la

ANCPI dac` s\nt proprietarisau nu pe baza certificatelorde Carte funciar`. Exist` do-u ̀tipuri de extrase: de infor-mare [i de autentificare. Ex-trasul de informare poate fiob]inut de orice cet`]ean ca-re dore[te s` cumpere sau s`\nchirieze un imobil [i seelibereaz`, \n medie, \n treizile, \n schimbul unei taxede 10 RON (100.000 de leivechi). |n schimb, extrasulde autentificare se eliberea-z` numai notarilor care vors` autentifice contracte dev\nzare-cump`rare [i blo-cheaz ̀acea proprietate pen-tru cinci zile, nemaipermi-]\nd o alt` v\nzare a acelu-ia[i imobil \n aceast ̀perioa-d`. Taxa este de 15 RON(150.000 ROL). „Doar ceeace se spune \n extrasul deautentificare al propriet`]iidespre acel imobil sau tereneste valabil \n fa]a legii. |nplus, asupra propriet`]ii numai poate interveni nimenipentru a pune ipoteca: nicistatul, nici Fiscul“, maiadaug` Mihai Busuioc.

CU 10 LEI PO}I AFLA DAC~ E{TI PROPRIETAR

Actele de proprietate,vizualizate pe net

� Agen]ia Na]ional` de Cadastru [iPublicitate Imobiliar` (ANCPI) sus]ine c`acest fapt este posibil din toamn`.

RE}ETA SUCCESULUI PENTRU URM~TORII TREI ANI

Creditele \n valut` [idepunerile \n lei

— Dan ODAGIU

|N SUA, POTRIVIT DATE-LOR STATISTICE, finan]a-rea companiilor este asigu-rat` \n propor]ie de 70%prin pia]a de capital, fa]` de30% prin credite bancare. |nEuropa \n schimb, creditelebancare de]in circa 60%, iarrestul pia]a de capital. Dinp`cate, situa]ia \n Româniaeste mult mai dramatic`, \nsensul c` finan]area prinpia]a de capital este sub 1%.

Cum se pot ob]ine baniPentru a ob]ine bani de

pe pia]a de capital o societa-te trebuie s` \ncerce s` selisteze la burs`. Iar primulpas care trebuie f`cut esteini]ierea unei oferte publice(IPO) prin care se vinde unprocent din ac]iunile socie-t`]ii, c`tre cei care doresc.O Ofert` Public` Ini]ial`constituie o modalitate de astr\nge bani de la public, evi-t\nd astfel greut`]ile [i obs-tacolele pe care le ridic` \m-prumuturile bancare [i pro-cedurile aferente. Pre]ul u-nei list`ri este negociabil cuSocietatea de Servicii pentruInvesti]ii Financiare (SSIF).„Exist` trei costuri mai im-portante pentru companie.Primul cost este cel de proce-sare a prospectului [i ajunge,\n cazul unei companii ma-ri, de talia lui Flamingo, la100.000 de euro. Apoi maiexist` un cost variabil \nfunc]ie de emisiunea de ac-]iuni [i care se pl`te[te totcasei de brokeraj, fiind deregul` de 0,5-0,9% din va-loarea acesteia. Un ultimcost este taxa c`tre CNVM[i este vorba despre 0,3-0,5%

din valoarea emisiunii“, neanun]` \n mare c\t cost`listarea la burs ̀a unei firmeAdi Luc[an, responsabil ope-ra]iuni clien]i institu]ionalide la SSIF Intercapital In-vest. Este drept c ̀\n situa]iaunei firme mai mici listareapoate ajunge la 30-50.000 deeuro. O sum` care este recu-perat` imediat chiar dinemisiunea de ac]iuni scoas`la v\nzare.

Cine a venit \n ultimiiani la burs`

|n ultimii ani, mai multecompanii au lansat OfertePublice Ini]iale. Este vorbadespre Broker Cluj (o socie-tate de brokeraj), VrancartAdjud (o societate produc`-toare de carton ondulat),despre Flamingo Interna]io-nal [i Socep Constan]a. Pertotal din IPO numai acestecompanii au atras 20 de mi-

lioane de euro. Bani bunipentru orice societate caredore[te s` se dezvolte, dar lacosturi mult mai mici. Spreexemplu, la Broker Cluj pre-]ul unei ac]iuni \n oferta pu-blic ̀ini]ial ̀a fost stabilit desocietatea de brokeraj la15.500 de lei pe ac]iune,fiind v\ndut un num`r de5.778.647 de ac]iuni. Sumaatras` de pe pia]a de capitalajung\nd la 89.569.028.500de lei vechi, adic` \n jur de2,5 milioane de euro.

La Vrancart Adjud a fostlansat prin IPO un num`rde 116,5 milioane de ac]iuni,la un pre] de 1.900 de lei. S-au adunat astfel de lamicii ac]ionari 174,75 demiliarde de lei vechi. Adic`\n jur de cinci milioane deeuro. A treia societate care ac\[tigat bani frumo[i de pepia]a de capital a fost com-pania Flamingo Interna-]ional, care a v\ndut \n cadrulIPO 19,55 milioane de ac-]iuni la un pre] de 23.000 delei pe ac]iune, atr`g\nd dinpia]` suma de 449,65 mi-

liarde de lei, adic` \n jur de12,8 milioane de euro.

Ce zice BVBDirectorul general al

Bursei de Valori Bucure[ti,Stere Farmache, consider`îns` c`, în prezent, foartepu]ini antreprenori românis\nt preg`ti]i s ̀\mpart ̀pro-prietatea cu al]i ac]ionarisau s` dea socoteal` investi-torilor pe pia]a de capital.Acest fapt are loc prin obli-ga]iile societ`]ii listate de aîntocmi în timp util situa]ii-le financiare anuale, caretrebuie auditate, [i de a dez-v`lui investitorilor informa-]ii financiare delicate. Ofi-cialul BVB sus]ine c`, spredeosebire de alte burse dez-voltate din regiune, pia]a decapital româneasc` nu a fostdependent` de IPO, care re-prezint` calea normal` deconsolidare a unei burse, cide procesul de privatizareîn mas`, care a dus la lista-rea unui num`r uria[ decompanii, aproximativ6.000, s`rind peste IPO.

Investi]ii mari�

03� Joi, 18 mai 2006Bani afaceri&

�� Flash bancar

BNR p`streaz`dob\nda de 8,5%

�� Taxe [i impozite

Taxa pe emisiilepoluante

— Doru CIREA{~

PERCEP}IA GENERAL~este c` o cas` de lemn areun grad mai sc`zut de izo-lare termic` [i fonic`, du-reaz` pu]in [i, nu în ultimulr\nd, este mai nesigur` lacutremure.Dimpotriv`, echivalentultermic al unui perete tipsandvi[ de 15 cm (OSB - pl`ci din a[chii latede lemn, vat` mineral`,rigips) este egal cu al unuiade c`r`mid` de 50 cm.Din punct de vedere alcomportamentului la

seisme, elasticitatea lem-nului [i a elementelor me-talice de fixare confer` orezisten]` seismic` de pes-te opt grade pe scaraRichter. Gradul de izola]ietermic` [i fonic` este cupeste 30% mai mare decîtcel al construc]iilor clasice.Prin placare cu OSB în ex-terior, respectiv pl`ci depolistiren [i rigips la inte-rior, o cas` cu schelet dinlemn poate fi f`cut` s`arate ca una din piatr` [i,bine între]inut`, poateavea o durat` de via]` de80-100 de ani.

�� Mituri demolate

Casele de lemns\nt [ubrede

� Consiliul de Administra]ieal B`ncii Na]ionale a Ro-mâniei a hot`r\t men]ine-rea ratei dob\nzii de poli-tic` monetar` la nivelul de8,5% pe an. Totodat`, apropus continuarea exer-cit`rii unui control ferm allichidit`]ii de pe pia]a mo-netar` prin sterilizareasubstan]ial` a excesului delichiditate prin intermediulopera]iunilor de pia]`.

� Casa de Economii [i Con-semna]iuni (CEC) a lansatprimul card de credit pen-tru persoane fizice, sub si-gla MasterCard. Cardulpoate fi utilizat at\t \n ]ar`,c\t [i \n str`in`tate, pentrupl`]i electronice [i pentruretragere de numerar de laATM-uri [i EPOS-uri. Limi-ta minim` disponibil` pecard este de 500 de lei, iarcea maxim` poate ajungela 50.000 de lei, dar nu maimult de trei venituri nete

lunare. Dob\nda perceput`pentru sumele utilizateeste de 17,5%, cea maimic` de pe pia]a bancar` \nacest moment.

� Raiffeisen Banca pentruLocuin]e [i-a majorat \n a-nul 2005 num`rul de clien]icu aproximativ 45.000,ajung\nd la 80.000 de con-tracte efective. Bilan]ul aar`tat o cre[tere semnifi-cativ` a depozitelor consti-tuite de clien]i [i o tendin]`ascendent` a clien]ilor spreeconomisire.

� HVB Bank Romånia îm-preun` cu Bank AustriaCreditanstalt (BA-CA) fi-nan]eaz` cu peste [ase mi-lioane de euro construireacentrului comercial Mag-nolia, ce va fi inaugurat decompania Temvar Center înBra[ov, în noiembrie 2006.Facilitatea este acordat`pe o perioad` de zece ani.

� Taxa pentru emisiile depoluan]i \n atmosfer` esteprev`zut` \n legisla]iaprivind Fondul pentru me-diu \nc` din anul 2002.� Aceasta reprezint` o tax`care se aplic` doar la anu-mite categorii de emisii depoluan]i \n atmosfer`.� To]i operatorii economicicare desf`[oar` activit`]igeneratoare de emisii depoluan]i \n atmosfer`, con-form Legii Fondului pentrumediu, au obliga]ia de acalcula [i vira taxa la Fon-dul pentru mediu \n func]iede cantitatea emis`. � Se \ncadreaz` \n categoriacontribuabililor la Fondulpentru mediu, \n ceea ceprive[te „Taxa pentru emi-siile de poluan]i \n atmos-fer`“, to]i operatorii eco-nomici (agen]i economici)care desf`[oar` activit`]i

generatoare de emisii depoluan]i, [i nu institu]iipublice, persoane fizice,asocia]ii, funda]ii, organi-za]ii neguvernamentale sauguvernamentale.� Pe site-ul G`rzii de Mediuse g`se[te metodologia decalcul pentru taxa aferent`emisiilor de poluan]i \n at-mosfer`, care provin de lasurse fixe (centrale termi-ce, CET, cazane, cuptoarede prelucrare etc.) [i sursemobile (autoturisme, auto-vehicule etc.), precum [i unexemplu de calcul pentrusursele mobile. � Pentru neplata taxei peemisii se calculeaz` majo-r`ri de \nt\rziere, contra-ven]ie fiind numai nedepu-nerea la termen a declara-]iilor lunare. P\n` la 25 alelunii se depun declara]iilepentru luna precedent`.

18 miliarde de euro este capitalizareadin acest moment a Bursei de

Valori Bucure[ti.

Traseul spre listarea la burs` a unei societ`]i comerciale

� |n ultimii ani, companiile nou-venite\n ringul bursier au atras de lainvestitori peste 20 de milioane de euro.

Stere Farmache, directorul BVB, sper` ca patronii s` fie interesa]i s`-[i listeze companiile la burs`.

FINAN}AREA PRIN PIA}A DE CAPITAL ESTE INEXISTENT~

Listarea la BVB cost`100.000 de euro

IPO încheiat cu succes

Companie

Ac]ionari

Companie listat`

la BVB

Ia leg

`tura

Depune documenta]ia

Cauzeaz` IPO

SSIF

BVB

CNVM

INFO

_CO

TID

IAN

UL

TIMI {LICARU

� „Cotidianul“v` prezint`c\teva dintremetodele princare se potob]ine granturi[i crediteavantajoase.— Alina STANCIU

STATISTIC, |N JUR DE 80%dintre \ntreprinz`tori daufaliment \n primii trei anide func]ionare, iar vulnera-bilitatea acestora a fost ac-centuat` at\t prin deseleschimb`ri legislative dinultimii ani, c\t [i de necesi-tatea preg`tirii pentru pia]acomun`. |n aceste condi]ii,orice ajutor financiar dinpartea statului român, aUniunii Europene sau a al-tor institu]ii financiare au-tohtone din ]ar ̀sau de pestegrani]e poate reprezenta acelatu cu ajutorul c`ruia o mic`companie se poate dezvolta.{i cum la noi creditele s\nt\nc` foarte scumpe, solu]iaar putea fi g`sit ̀\n diverseleprograme puse la dispozi]ieat\t de statul român, c\t [ide Uniunea European` [i nunumai. Este vorba fie desprefonduri nerambursabileacordate pe diverse proiectede investi]ii, fie de \mpru-muturi finan]ate de insti-tu]ii bancare interna]ionale.

|n cazul creditelor, prin-cipalul avantaj oferit deaceste programe se refer` lafaptul c` marea majoritateaau [i o component` neram-bursabil`. De asemenea,odat` acceptat` finan]areaprintr-un astfel de program,banca nu mai face acelea[iverific`ri riguroase ca \n ca-zul unui \mprumut obi[nuit.

Nu \n ultimul r\nd, cre-ditele din afar` atrase de or-ganiza]iile nonguverna-mentale ofer ̀doritorilor at\tdob\nzi [i comisioane foarteatractive, c\t [i o mai mareflexibilitate. Printre acesteONG-uri se num`r` CHFRomânia, care a atras fon-duri de la USAID sau Over-seas Private InvestmentCorporation. De asemenea,Funda]ia pentru promova-rea agriculturii [i economieiregionale (FAER) din Reghinacord` credite pentru agri-cultori [i IMM-uri.

Totu[i, av\nd \n vederec` este vorba despre fonduricomunitare [i m`surile de„protec]ie“ s\nt maxime, a[ac` se poate vorbi desprebirocra]ie.

Finan]are pentru Gorj[i Hunedoara

Creat` pentru dezvolta-rea economic` [i cre[tereanum`rului de locuri demunc` din jude]ele Gorj [iHunedoara, linia de credi-tare pentru IMM-uri (MARRSME’s Credit Line), a c`reivaloare total` se ridic` lapatru milioane de euro, estedestinat` micilor \ntreprin-z`tori din regiune care do-resc s`-[i modernizeze aface-rea sau s`-[i creeze una no-u`. Astfel, \ntreprinz`torulpoate ob]ine de la UniuneaEuropean` cel mult 63,75%din valoarea proiectului s`u,

din care 15,9% reprezint`fonduri nerambursabile,restul fiind \mprumut. Deasemenea, 21,25% din va-loarea total` a proiectuluipoate fi asigurat` de banc`,iar \ntreprinz`torul trebuies` de]in` 15%. Perioada derambursare a creditului estede unu-[ase ani, iar perioada

de gra]ie este de p\n` la doiani. Finan]area total` nu de-p`[e[te 400.000 de euro, dincare 300.000 de euro s\ntbani de la Uniunea Euro-pean`. Din suma de la UE,\ntreprinz`torul poate be-neficia de un grant de celmult 75.000 de euro. Bancaaleas` pentru a implementaacest proiect este BCR. Sumaini]ial` pus` la dispozi]ie deComunitatea european` s-aepuizat, dar IMM-urile potaccesa aceste fonduri \n con-tinuare, pe m`sur` ce be-neficiarii care au luat dejaace[ti bani ramburseaz` \m-prumutul.

Finan]are pe zonede dezvoltare

Merg\nd pe acelea[i prin-cipii de baz` ca [i MARR,\ntreprinz`torii pot face rostde bani [i prin Programulde Coeziune Economic` [iSocial` 2000. Zona de acope-rire a acestui program este\ns` mai mare: Nord-Vest,Nord-Est, Sus-Est [i Sud-

Muntenia. Fondurile se acor-d` pentru investi]iile \nachizi]ionarea de echipa-mente, pentru construc]iilegate de investi]ie sau pen-tru training [i asisten]` \nvederea implement`rii pro-iectului. |n ceea ce prive[tesumele primite, beneficia-rul trebuie s` „porneasc` ladrum“ cu minimum 20% dinvaloarea priectului, iar 20%poate fi acordat de banc`.Restul de 60% este asiguratde Uniunea European`. Dinace[tia, 45% este \mprumut[i 15% grant. Altfel spus, \n-treprinz`torul poate bene-ficia „gratis“ de 9% din va-loarea total` a proiectului.Perioada de rambursare estecuprins` \ntre trei [i [aseani, cu o perioad` de gra]iede unu-doi ani, iar suma ma-xim` care poate fi accesat`se ridic` la 300.000 de euro.

Granturi pentrustart up-uri

Tot Uniunea European`ofer` IMM-urilor [i startup-urilor granturi \n valoarede maximum 50.000 de euro.Condi]iile de eligibilitate vorfi stabilite \n conformitatecu un studiu de fezabilitatecare va fi realizat printr-unalt program PHARE. Bugetulprogramului se ridic` lacinci milioane de euro. Tot

de fonduri nerambursabilevor putea beneficia [i micii\ntreprinz`tori care activea-z` \n industria waste mana-gement. Ace[tia pot ob]ine\ntre 50.000 [i 300.000 deeuro. Condi]ia este ca bene-ficiarul s` asigure o cofinan-]are proprie de 50% din bu-getul total.

250.000 de euro de la UE

IMM-urile care \[i des-f`[oar` activitatea \n ora-[ele cu mai pu]in de 50.000de locuitori pot beneficia,de cur\nd, de credite prinProgramul de sprijin alIMM-urilor ini]iat de Uniu-nea European`, prin Bancade Dezvoltare a Germaniei(KfW) [i \n cooperare cuBanca de Dezvoltare a Con-siliului Europei. |mprumu-turile se acord` prin Raif-feisen Bank care a atras 30de milioane de euro. Va-loarea unui credit este \ntre3.000 [i 250.000 de euro, iardob\nda este cu 1% maimic` dec\t dob\nda stan-dard, pentru profilul de riscal IMM-ului respectiv. Pebaza unei documenta]ii sim-plificate, \ntreprinz`torii potopta pentru dou` tipuri decredite, acordate \n lei: KfWpentru investi]ii [i KfW pen-tru capital circulant.

— Alina STANCIU

PENTRU ANUL ACESTA,Agen]ia a pus la dispozi]ia\ntreprinz`torilor un num`rde 11 programe, cu un bugettotal care se ridic` la apro-ximativ 67,1 milioane de leinoi. |n momentul de fa]`\ns`, numai o parte s\nt ope-ra]ionale, restul fiind ori \ncurs de aprobare, ori s-aucheltuit to]i banii acorda]icum, spre exemplu, progra-mului pentru promovareaexporturilor. |n cazul celorprin care se acord` granturi,\ntreprinz`torul \[i poatesuplimenta bugetul necesarinvesti]iei [i printr-un credit,la una dintre institu]iile ban-care agreate de agen]ie. Con-di]ia este ca investitorul s`de]in ̀deja o anumit` sum`de bani. De obicei este vorbade 15% din valoarea total` aproiectului respectiv.

Granturi pentruinvesti]ii

Unul dintre programelepentru care micii \ntreprin-z`tori \nc` mai pot depunecereri de finan]are este celadresat sus]inerii investi-]iilor realizate de societ`-]ile nou-\nfiin]ate [i de

IMM-urile care activeaz` \nsectoare prioritare ale eco-nomiei precum industriatextil` sau a prelucr`rii lem-nului. Mai precis, patroniifirmelor nou-\nfiin]ate (celedeschise cu cel mult doi ani\naintea datei de solicitare acererii de finan]are, cu p\n`la 49 de angaja]i [i o cifr`de afaceri net` sau activetotale de p\n` la 10 milioanede euro) [i cei care de]in omicro\ntreprindere (cele cup\n` la nou` angaja]i [i ocifr` de afaceri anual` net`de p\n` la dou` milioane deeuro) pot ob]ine maximum10.000 de euro. Pentru \n-treprinderile mici (cu 10p\n` la 49 de angaja]i [i ocifr` de afaceri anual` net`de p\n` la 10 milioane deeuro) [i cele mijlocii (\ntre50 [i 249 de angaja]i [i ocifr` de afaceri anual` net`de p\n` la 50 de milioane deeuro sau active totale de ma-ximum 43 de milioane deeuro) grantul poate fi de celmult 50.000 de euro.

Indiferent dac` este vor-ba despre o firm` nou-\n-fiin]at`, un IMM sau o mi-cro\ntreprindere, suma pri-mit` de la Agen]ie nu poate

dep`[i 60% din valoarea to-tal` a proiectului. Totodat`,dac` se solicit` [i un creditbancar pe termen mediu saulung, acesta trebuie s` aco-pere cel pu]in 25% din valoa-rea proiectului de investi]ii.

Bugetul alocat acestuiprogram (doar partea desti-nat ̀acord`rii de granturi) seridic` la peste 44,3 milioanede lei noi. Termenul-limit`de depunere a cererilor definan]are [i a documentelorjustificative pe acest programva fi stabilit ulterior, în con-tractul de intermediere finan-ciar` încheiat de ANIMMCcu banca selectat` prin lici-ta]ie public` deschis`.

Procent din profitulreinvestit

Un alt program pentrucare Agen]ia mai are \nc`sume la dispozi]ie este celpentru sprijinirea dezvol-

t`rii IMM-urilor prin fon-duri în limita sumelor pl`ti-te pentru profitul brut rein-vestit. Mai precis, \ntreprin-z`torii pot recupera 16% dinsumele cheltuite în anul2005 din profit pentru achi-zi]ionarea de active corpo-rale [i necorporale, facturatedup` 1 ianuarie anul trecut[i puse \n func]iune p\n` la31 decembrie acela[i an.Condi]ia este ca suma s` nudep`[easc` impozitul peprofit datorat [i pl`tit, afe-rent anului 2005.

Bugetul alocat Progra-mului pentru anul \n curs afost ini]ial de opt milioane delei noi, dar s-a redus dup ̀rec-

tificare la cinci milioane delei noi. Termenul maxim p\n`la care se primesc cereri încadrul acestui program este5 decembrie. P\n` pe 10 mais-au primit 125 de dosare, cu-prinz\nd cereri de finan]are.Din acestea, 54 de \ntreprin-z`tori au primit notific`riprivind aprobarea finan]`rii.P\n` la primirea banilordureaz` cel mult 25 de zile.

Bani pentru utilajeAgen]ii economici cu

p\n` la 249 de angaja]i [i ocifr` de afaceri net` de p\n`la 50 de milioane de europot primi de la stat, prinANIMMC, p\n` la 75% dincheltuielile efectuate pentruachizi]ionarea de utilaje,ma[ini [i instala]ii pentru cir-cula]ia m`rfurilor (cu ex-cep]ia jocurilor de noroc saua meselor de biliard). Va-loarea maxim` a grantuluieste de 50 de mii de lei noi.Nu se iau \n calcul sumelepl`tite \n contul TVA. Deasemenea, nu se acord` banipentru activele achizi]ionateîn sistem de leasing sau pen-tru cele second hand.

Bugetul alocat progra-mului pentru anul bugetar2006 se cifreaz`, dup` recti-ficare, la 4,1 milioane de leinoi. Data-limit ̀de depunerea cererii de finan]are este30 septembrie 2006, în con-di]iile \n care sumele alocatenu se epuizeaz` \nainte deaceast ̀dat .̀ P\n ̀la jum`ta-tea lunii mai, [i-au depus

dosarele \n vederea finan]`-rii 420 de \ntreprinz`tori,iar 81 dintre ace[tia au pri-mit [i acordul de principiupentru finan]are.

Instruire cu bani de la stat

P\n` pe 15 octombrie,micii agen]i economici maiau posibilitatea de a primibani [i pentru certificareasistemului de managemental calit`]ii, al mediului, als`n`t`]ii, cursuri de instru-ire pentru personalul impli-cat \n activit`]i legate de ca-litate, mediu sau siguran]aproduselor, precum [i pen-tru consultan]a primit` \nvederea implement`rii sis-temelor de management.Statul a alocat pentru acestprogram 1,2 milioane de leinoi, astfel c` fiecare agenteconomic poate ob]ine 90%din suma cheltuit` \n acestescopuri, f`r ̀TVA. Suma ma-xim` primit` nu poatedep`[i \ns` 15 mii de lei noi.La mijlocul lunii mai, deja13 \ntreprinz`tori aveauacordul de principiu pentrufinan]are.

De[i nu este \nc` apro-bat, \n cur\nd, Agen]ia vaavea un program [i pentrutinerii antreprenori. Estevorba despre programulSTART prin care ace[tia vorputea beneficia at\t destagii de preg`tire, c\t [i definan]`ri. |n momentul defa]`, START se afl` \n cursde aprobare.

� Fie c` este vorba despre finan]areefectiv`, fie c` s\nt sprijini]i s` participe lat\rguri [i expozi]ii ori la diverse cursuri depreg`tire, micii \ntreprinz`tori pot apela [ila programele Agen]iei pentru IMM-uri.

Bani \n buzunar�7.000 de dolari este creditul uzual laCHF România. Dob\nda este

\ntre 14 [i 16% la sold [i comisionul 2-5%.

05� Joi, 18 mai 2006Bani afaceri&

Bani \n buzunar�

Joi, 18 mai 2006 �Bani afaceri&

FAER ofer` credite medii \ntre 500 [i8.000 de euro, precum [i \mprumuturimari \ntre 8.001 [i 3.500 de euro.

04

Aderarea, \n atupentru IMM-uri

� „Punctul-cheie nu esteaderarea la UniuneaEuropean`, ci utilizareaoportunit`]ilor pentru aface din aceasta unbusiness profitabil“, adeclarat recent GertrudeHahn, Head of EuropeanAffairs în cadrul GrupuluiErste Bank. Declara]iavine \n contextul \n care2007 va \nsemna finali-zarea tuturor programe-lor europene destinateRomâniei \nainte de ade-rare. Cu toate acestea, [idup` aceast` dat` \ntre-prinz`torii autohtoni vorputea beneficia de bani„gratis“ de la ComisiaEuropean`. Este vorbadespre aproximativ 17,2miliarde de euro repre-zent\nd fonduri struc-turale nerambursabileacordate ]`rii noastrepentru perioada 2007-2013. Nu to]i banii vor fiacorda]i pentru sectorulde afaceri, dar o parte dinei vor putea fi accesa]i demicii \ntreprinz`tori.Condi]ia este ca ace[tias`-[i pun` la punctproiecte viabile, care s`respecte exigen]eleUniunii Europene.„Exist` foarte multepreocup`ri legate deaderarea la Uniune [i deefectele pe care aceastale-ar putea avea asupraIMM-urilor române[ti,dar lucrul cel mai impor-tant care trebuie avut învedere este faptul c`aderarea reprezint` maidegrab` o oportunitatedec\t un pericol pentruacestea“, a mai spusGertrude Hahn.

1,3 miliarde deeuro din SAPARD

� Fonduri nerambursabilepot ob]ine [i investitoriidin mediul rural. Ace[tiapot alege din zece m`suri,\n func]ie de investi]ia pecare doresc s` o fac`.Este vorba, printre altele,despre \mbun`t`]irea pre-lucr`rii [i marketinguluiproduselor agricole [i pis-cicole, diversificarea acti-vit`]ilor economice sauinvesti]ii \n exploata]iileagricole. P\n` la fineleacestui an, agen]ii econo-mici din mediul rural maiau la dispozi]ie aproxi-mativ 1,3 miliarde deeuro. Per total, prin Agen-]ia SAPARD, se vor investi2.292 de milioane deeuro în mediul rural. Dinaceast` sum`, UE con-tribuie cu 1.113,4 milioa-ne de euro iar GuvernulRomâniei cu 365,92 mi-lioane de euro. Investi]iaUniunii Europene [i aGuvernului România vaatrage 812,72 milioane deeuro, fonduri ale beneficia-rilor proiectelor SAPARDcare vor contribui lapropriile proiecte pentrua acoperi partea de cofi-nan]are obligatorie.

AGEN}IILE GUVERNAMENTALE, COMISIA EUROPEAN~ {I B~NCILE INTERNA}IONALE

Ghidul finan]`rilor ieftine

Bugetele pentru programe (RON)Pentru IMM-urile nou-\nfiin]ate 44,525 milioane

Pentru servicii de instruire[i consultan]` 1,5 milioane

Pentru modernizarea activit`]iide comercializare a produselor 4,1 milioane

Pentru cre[terea competitivit`]iiIMM-urilor 1,2 milioane

Pentru profitul brut reinvestit 5 milioane

Pentru informareacomercian]ilor 2,1 milioane

Condi]ii deeligibilitate

Cu mici modific`ri \nfunc]ie de program,condi]iile pe care trebuies` le \ndeplineasc` ceicare doresc s` benefi-cieze de granturi dinpartea statului prin Agen-]ia pentru IMM-uri s\nturm`toarele:� s` fie persoane juridice(societ`]i comerciale/societ`]i cooperative) [ipersoane fizice/asocia]iifamiliale autorizate; � s` nu fie în stare dedizolvare, reorganizarejudiciar`, lichidare,insolven]`, faliment saususpendare temporar`a activit`]ii;� s` aib` capital socialintegral privat � s` fie \nregistrate [is`-[i desf`[oare activi-tatea pe teritoriulRomâniei;� s` \[i fi îndeplinit obli-ga]iile exigibile de plat`a impozitelor c`tre buge-tul general consolidat; � s`-[i fi îndeplinit obli-ga]iile exigibile de plat`a impozitelor c`tre bugetele locale.

ANUL ACESTA, AGEN}IA PENTRU IMM-URI A ALOCAT PENTRU FINAN}~RI 67,1 MILIOANE RON

Programe guvernamentale ladispozi]ia \ntreprinz`torilor

TIMI {LICARU

Aloc`ri de fonduri PHARE

2004 40 de milioane de euro

2005 49 de milioane de euro

2006 63 de milioane de euro

30%

25%25%

20%

Infrastructur`de turism

Infra-structur`de turismregional

Infra-structur`de afaceri

Reabilitareazonelor industriale

Fonduri PHAREpe domenii

Pentru a g`si cea mai potrivit` solu]ie de creditare, micii \ntreprinz`tori trebuie mai \nt\i s` se informeze.

INFO

_CO

TID

IAN

UL

15% din valoareaproiectelor

trebuie s` fie asiguratde beneficiar.

S|NT PRINCIPALELE INSTITU}II CARE ACORD~ GRANTURI PENTRU IMM-URI

pentru companiile mici

Bani&idei�

Joi, 18 mai 2006 �Bani afaceri&

Crean]ele firmelor vorputea fi tranzac]ionate laBursa Român` de M`rfuri.

06

— Doru CIREA{~

|NFIIN}AREA UNUI STUDIO decrea]ie presupune o înalt` cali-ficare [i specializare. De cele maimulte ori presupune ca antrepre-norul s` fie în centrul afacerii sale.Biroul de crea]ie poate fi în unuldintre domeniile: crea]ie vestimen-tar`, crea]ie fotografic`, designpublicitar etc.

Puncte tari, puncte slabePrincipalul avantaj al acesteiafaceri este valoarea ad`ugat`mare a acesteia [i costurile fixemici. Ini]ial, afacerea nu necesit`investi]ii ridicate, în timp este îns`nevoie de orientarea fondurilorc`tre echipamente IT [i softwarec\t mai performante. Datorit`dimensiunilor mici afacerea poate

fi foarte flexibil` la nevoile clien-]ilor, îns` este dependent` de osingur` persoan` sau un num`rredus de persoane. Îmboln`vireaantreprenorului, spre exemplu,poate genera dezechilibre graveafacerii. Afacerea poate deservi unnum`r relativ restr\ns de clien]i,ceea ce o face vulnerabil` în mo-mentul în care unul dintre clien]irenun]` la contract. Un alt avantajîl reprezint` faptul c` din ce în cemai multe companii din domeniulserviciilor externalizeaz` o partedintre servicii c`tre liberi profesio-ni[ti. Una dintre cerin]e este mini-ma preg`tire în domeniul adminis-tr`rii afacerilor, deoarece între-

prinz`torii se pot angrena încontracte dezavantajoase deexternalizare cu marii juc`tori depe pia]a de crea]ie.

Caz practicO sum` minim`, de început, este6.000 de euro, spune Marian Mo-canu, de]in`torul studioului decrea]ie foto Art Foto M. |n aceast`sum` intr` achizi]ionarea unui cal-culator performant, a unui aparatfoto, a cel pu]in dou` obiective, lacare se adaug` suma necesar` în-fiin]`rii firmei. Pentru comenzileminime de început este suficient,îns` o dat` cu m`rirea portofoliu-lui s\nt necesare noi investi]ii.

�� Culoar liber la oportunit`]i

Afaceri \n caz de banipu]ini [i idei mari

— Doru CIREA{~

NU DOAR SERVICIILE DECUR~}ENIE, preg`tire saurecrutare de personal, rea-lizarea programelor infor-matice sau ]inerea contabi-lit`]ii firmei s\nt servicii cares` merite a fi externalizate.

Mai multe companii pre-zente pe pia]`, unele dintreacestea filiale ale companii-lor interna]ionale, ofer ̀con-tra cost rapoarte de creditdespre clien]ii dvs., serviciide consultan]` de risc, ur-m`rire a facturilor sau re-cuperarea crean]elor. Pentrua fi eficiente, aceste serviciipresupun existen]a în firm`a unor speciali[ti de înalt`clas`, cum ar fi avoca]i,consilieri juridici, detectiviparticulari etc., deoarece

recuperarea crean]elor estedeseori dificil`.

Cum afla]i s`n`tateafinanciar` apartenerilor?

Fiind o radiografie a st`-rii de „s`n`tate“ a unei fir-me, un raport de credit con-]ine datele de identificare [ide înmatriculare ale socie-t`]ii, structura ac]ionaria-tului [i managementul,obiectul de activitate [istructura importurilor [i aexporturilor. Acesta maicuprinde informa]ii finan-ciare detaliate, cum ar fibilan]ul, contul de profit [ide pierderi [i alte date des-pre clien]i, furnizori, pro-priet`]i imobiliare, inclusivparcul auto. |n func]ie deacestea, firma respectiv ̀este

încadrat` în anumite clasede risc comercial. |n finaleste recomandat creditulcomercial maxim ce poate fiacordat firmei respective încondi]ii de maxim` sigu-ran]`. Rapoartele s\nt utilecompaniilor mari care aumul]i clien]i, fiind dificil`gestionarea informa]iilordespre ace[tia, dar [i firme-lor mici, pentru care o fac-tur` neîncasat` la timp sauun debitor disp`rut pot în-semna falimentul, spuneCristian Ionescu, director alfirmei specializate CofaceRomânia.

Facturile, încasatecontra cost

Un alt serviciu util esteserviciul de urm`rire [iîncasare a facturilor. Contraunui sume - calculate caprocentaj din valoareafacturii, firmele pot exter-naliza integral sau par]ialemiterea [i trimitereafacturilor, notific`rile scrise,pîn` la recuperarea crean-

]elor. Plata se poate face oriîn sum ̀fix ,̀ pentru un anu-mit num`r de facturi, ori caprocentaj, cuprins în generalîntre 0,5 [i 1,5% din valoareafacturii încasate la timp.

Dac` se percepe sum`fix`, tariful unei firme dinpia]` este de 100 de euro,

exclusiv TVA, pentru un nu-m`r de facturi neîncasate,pîn` la o sut` de facturi lu-nar, indiferent de valoareaacestora. Suma perceput`nu este mare, deoarece „nu-mai la faptul c` la o sut` denotific`ri taxele po[tale s\ntde minimum 2.500.000 de

lei la o valoare medie de25.000 de lei/plic cu confirma-re AR, plus salarii etc.“, spunreprezentan]ii firmei spe-cializate Urban [i Asocia]ii.

Negustorii de datoriiDe[i este o practic ̀uzua-

l` în alte ]`ri, comer]ul cucrean]e neîncasate este rar\nt\lnit în România.

Mai multe firme specia-lizate dau pe loc o parte dinbani în schimbul cesion`rii(vînz`rii) drepturilor pe carele ave]i fa]` de debitori. Ast-fel, ve]i ob]ine cel pu]in oparte din banii aproape sigurpierdu]i, iar acestea, prin ex-per]ii lor, au mai multe [an-se s` recupereze banii.

Suma pe care o ve]i primiprin cesionarea crean]elordvs. depinde atît de valoareaacestora, vechimea lor, in-dustria fa]` de care ave]icrean]a.

„Regulile pe baza c`rorase stabile[te valoarea decump`rare a crean]elor va-riaz ̀în func]ie de mai mul]ifactori, dintre care: valoarea,vechimea crean]ei care sevinde etc.“, spune Ina Mol-doveanu, director executival firmei Urban [i Asocia]ii.

Astfel, una dintre firmeleactive pe pia]` ofer` titula-rilor care î[i vînd crean]eleun procentaj cuprins între50-90% din valoarea acesto-ra, prima variant` în cazulcrean]elor cu o vechime cu-prins` între 20 [i 26 de luni,iar a doua pentru datoriilemai recente de trei luni.

|n general, datoriile maivechi de trei ani nu se maiachizi]ioneaz ,̀ deoarece, po-trivit legisla]iei române[ti, lamai mult de cinci ani inter-vine prescrip]ia datoriilor,iar firmele care le vor urm`rivor avea nevoie, la rîndullor, de o anumit` perioad`de timp pentru a derula pro-cesul de \ncasare a banilorclien]ilor lor.

� Birocra]ia din firm`, legat`de încasarea facturilor, derecuperarea datoriilor, poate fipus` pe umerii altora.

FIRME SPECIALIZATE |N DEBIROCRATIZAREA AFACERILOR

Costuri mai mici cugestiunea facturilor

{ansa de recuperare a crean]elor (%)

3 luni 6 luni 9 luni 12 luni15 luni18 luni 21 luni 24 luni

93%

75%

48%

32%25%

15%9%

6%

Flexibilitate� |n func]ie depreferin]ele vînz`torilor,cump`r`torii de datoriiofer` mai multe variante\n privin]a pl`]ii. |n ceamai întîlnit` situa]ie,vînz`torul prime[te to]ibanii dup` negociereapre]ului cu firma c`reia ile vinde, îns` prinde dince în ce mai mult terenvarianta în care vînz`torulprime[te la început unprocentaj de 10-50% dinvaloare - în func]ie de ve-chimea acestora, iar larecuperarea banilor dec`tre firma specializat` ise mai d` un procentaj de42-48% din total. Banii semai pot v`rsa [i în maimulte rate lunare.

Trierea facturilor poate fi l`sat` \n grija altora contra unui pre] minim.

Studioul foto implic` investi]ii mici.

TIM

I {LI

CA

RU

Sursa:COFACERomânia

INFO_COTIDIANUL

� Automobiluloff-road va filansat p\n` lasf\r[itul acestuian \n România. — Florin CEPRAGA

GENERAL MOTORS Româ-nia, importatorul general alm`rcii Opel, va lansa \n lunadecembrie a acestui an ma-[ina de teren Antara pe pia]aromâneasc`. Modelul a fostproiectat plec\nd de la proto-tipul cu acela[i nume, pre-zentat \n premier`, anul tre-cut, \n cadrul Salonului Autode la Frankfurt.

Modelul de serie, cu cinciu[i, realizat pentru pia]aeuropean`, se deosebe[te deprototip, care a fost proiectatnumai \n versiunea coupé,potrivit unui comunicat alcompaniei. Gama de motori-z`ri care va echipa ini]ialnoul model cuprinde dou`propulsoare pe benzin` [iunul pe motorin .̀ Cel mai pu-ternic motor pe benzin` are[ase cilindri [i o construc-]ie \n V. Capacitatea cilindri-c` este de 3,2 litri, iar pute-rea maxim` generat` atinge224 de cai-putere. Al doileapropulsor are o capacitatecilindric` de 2,4 litri [i unmaximum de 141 de cai-pu-tere. Motorul diesel de 2 litridezvolt` 150 de cai-putere.

Propulsoarele pot fi cu-plate at\t la o cutie de vitezeautomat`, disponibil` pen-tru versiunile de 3,2 litri pebenzin ̀[i de 2 litri diesel, c\t[i la una manual` cu cincirapoarte.

Printre dot`rile de sigu-ran]` se num`r` sistemeleABS (Anti-lock Braking Sys-tem) [i ESP (Electronic Sta-bility Program), HBA, (Hy-draulic Brake Assist), sistemelectronic de prevenire acti-v` a r`sturn`rii ARP (ActiveRollover Protection), precum[i asisten]` la cobor\rea pan-telor DCS (Descent ControlSystem). Sistemul de asisten-]` la stabilizarea remorciiTSA (Trailer StabilizationAssist) este disponibil ca do-tare op]ional`. La bord se re-g`sesc sisteme \mprumutate

de la celelalte modele Opel,cum ar fi cele de navigareDVD [i sisteme Bluetooth.

Se dubleaz` v\nz`rileV\nz`rile de autovehicu-

le Opel pe pia]a româneasc`au avansat cu 121% \n pri-mele patru luni ale acestuian, p\n` la 3.100 de unit`]i,potrivit unui comunicat alimportatorului general alm`rcii, General Motors Ro-mânia. Modelele Astra [i As-tra Classic s-au bucurat decelmai mare succes \n r\ndulclien]ilor români. |n perioa-da ianuarie-aprilie au fostcomercializate 1.449 de uni-t`]i, cu 152% mai mult dec\t

\n intervalul similar al anu-lui trecut. V\nz`rile totale alecompaniei, care este [i distri-buitor exclusiv al m`rciiChevrolet, au marcat un saltde 69%, ajung\nd la 4.806unit`]i Opel [i Chevrolet. Po-trivit datelor Asocia]iei Pro-duc`torilor [i Importatorilorde Automobile, cererea deautoturisme Opel pe pia]aromâneasc ̀a atins, anul tre-cut, nivelul de 5.391 de uni-t̀ ]i, cu 73% mai mult dec\t peansamblul anului 2004. V\n-z`rile Chevrolet au totalizat4.795 de unit`]i. GeneralMotors România a distribuit,anul trecut, 455 de autovehi-cule comerciale Opel.

Auto�3.100 de autoturisme Opelau fost achizi]ionate

\n primele patru luni din 2006.

07� Joi, 18 mai 2006Bani afaceri&

� Fiat Albea se relanseaz`cu faceliftAutoItalia Group a lansat pe pia]aauto româneasc`, s`pt`m\na tre-cut`, noul Fiat Albea, care este unfacelift al modelului precedent.Farurile [i grila beneficiaz` de undesign nou. Barele de protec]ie aufost proiectate s` aib` aceea[iculoare ca [i caroseria, iarplan[a de bord a fost \m-bun`t`]it`. Noul Albea \[ip`streaz` atuul care l-af`cut celebru \nc` din mo-mentul lans`rii: un volumal portbagajului de 515 litri.Noua serie este echipat` cu

propulsorul 1.4 Fire 8v 77 CP, ceamai recent` inova]ie tehnic` agrupului Fiat. Motorul dispune depatru cilindri în linie, o cilindreede 1.368 centimetri cubi, puteremaxim` de 77 de cai-putere dispo-nibil` la 6.000 de rota]ii pe minut.

Cuplul maxim de 115 Newton-metri poate fi atins la 3.000 derota]ii pe minut. Motorul respect`standardele Euro 4. Noul modelse comercializez` în întreaga re]eade dealeri autoriza]i ai AutoItaliaGroup, unic importator al m`r-cilor Fiat, Alfa Romeo, Lancia,

Maserati, SsangYong [i Honda\n România. Pre]ul de

achizi]ie începe de la6.969 de euro CIP (f`r`taxe) [i de la 8.367 deeuro cu toate taxele in-cluse. În anul 2005, FiatAlbea s-a v\ndut \n 2.035de unit`]i, cu 224% maimult dec\t în 2004.

� Marquardt investe[te 23 demilioane de dolari la SibiuCompania german` Marquardt aanun]at c` va investi peste 23 demilioane de dolari \n construireala Sibiu a unei fabrici de sistemeelectromecanice [i electrice desti-nate industriei auto, au declaratoficialii Agen]iei Române pentruInvesti]ii Str`ine (ARIS). Compa-nia a cump`rat deja prima parte aterenului, circa 53.000 de metrip`tra]i, \n luna ianuarie a acestuian. Produc]ia va fi destinat` ex-clusiv exportului, pentru compa-niile Audi, BMW, DaimlerChrysler,Volkswagen [i Porsche. Prima par-

te a investi]iei, care cuprindehala de produc]ie, cl`direa admi-nistrativ` [i mijloacele fixe, esteaproape finalizat`. Activitateafabricii va \ncepe la sf\r[itulacestei luni. Potrivit ARIS, anulviitor compania va aloca cincimilioane de dolari pentru extin-derea capacit`]ii de produc]ie. Programul de investi]ii urmeaz`s` continue \n vederea tran-sfer`rii la Sibiu a unei p`r]i dinproduc]ia din Germania.Marquardt este prezent` \n Eu-ropa, Asia, Africa [i America deNord, unde are unit`]i de produc-]ie \n Germania, Fran]a, Elve]ia,SUA, Tunisia, China [i India.

�� Nout`]i \n grila de start

NOUL MODEL A FOST PREZENTAT |N PREMIER~ LA SALONUL DE LA FRANKFURT

Opel preg`te[te terenul pentru lansarea Antara

V\nz`rile Opel dup` patru luni

Astra Corsa Vectra Zafira Vivaro Combo

1.449

634

454

188129 85 70 91

AstraNew

Altemodele

Corsa \n Londra

� Una dintre cele mai a[-teptate premiere automo-bilistice mondiale pentrumarca german` va avealoc \n luna iunie a acestuian, \n Anglia. Noul modelOpel Corsa va fi lansatoficial la Salonul Auto dinLondra, care se va desf`-[ura \n perioada 18-30 iu-nie 2006. Opel va prezentacea de-a patra genera]ie amodelului de clas` mic`.Acesta va fi disponibilspre comercializare \nce-p\nd cu toamna acestui an.

INFO_COTIDIANUL

General Motors intr` cu Opel Antara pe un teren unde concuren]a este acerb`.

� Se nume[teIulian Panait [ieste din 2004pre[edintelefirmei deconsultan]`financiar` KTDInvest.— Dan ODAGIU

ORACOLUL BURSEI? Poatedoar la modul ironic din par-tea celor care nu au fost deacord cu opiniile mele refe-ritoare la evolu]ia uneia saualteia dintre companiile depe pia]`. Am luat prima dat`contact din punct de vedereprofesional cu mediul bur-sier \n urm` cu [ase-[apteani [i de atunci [i p\n` acumv` asigur c` am f`cut sufi-cient de multe gre[eli pentrua nu putea fi considerat „ora-col“. Sper doar c` \n ultimavreme ele s` se fi \mpu]inat.Atunci c\nd meseria ta estes` faci previziuni \ntr-unmediu de risc, \ntotdeaunavei mai nimeri [i pe al`turi.

Pe cine conduceKTD Invest este prima

societate de consultan]` \ninvesti]ii autorizat` deCNVM dup` noua legisla]iea pie]ei de capital ap`rut`\n 2004 [i totodat` una din-tre cele dou ̀care au aviz dinpartea acestui organism dereglementare pentru a func-]iona \n România. Avem [aseac]ionari persoane fizice,cinci dintre ei fiind [i mem-bri fondatori, dintre care treis\nt [i angaja]i ai societ`]ii.Cred c` toat` lumea [i-a datseama c` s\ntem indepen-den]i, nu reprezent`m [i nupromov`m interesul nim`-nui. Am oferit tot timpul opi-nii obiective asupra a ceea cese \nt\mpl`, [i nu cred c` nepoate cineva acuza c` vreo-dat` am \ncercat m`car s`prezent`m lucrurile \ntr-omanier` favorabil` unuiasau altuia.

Compania exist` de doiani, a[a c` a fost suficienttimp p\n` acum ca oameniis`-[i dea seama dac` s\ntemsau nu profesioni[ti, dac`d`m sau nu dovad` de co-rectitudine \n ceea ce spu-nem, dac` s\ntem sau nu bi-ne inten]iona]i. Ca s ̀nu maispun c ̀persoanele care aparpublic [i vorbesc \n numeleKTD Invest s\nt cunoscute\n mediul financiar de multmai mul]i ani \n urm`. Uniidintre ac]ionarii societ`]ii[i colegii mei s\nt \n pia]a decapital \nc` de la \nceputu-rile acesteia [i n-au fost ni-ciodat ̀implica]i \n conflictesau scandaluri. Noi ne facemmeseria [i at\t. {i meserianoastr` este s` oferim infor-ma]ie prompt`, corect` [irelevant`, s` o interpret`m[i s` venim \n sprijinul in-vestitorilor cu sfaturi obiec-tive [i analize pe baza c`roraei s` poat` decide dac` \[iasum` sau nu riscul de ainvesti.

Viitorul Cred c` \n urm`torii ani

bursa va cre[te din toatepunctele de vedere: capitali-

zare, num`r de emiten]itranzac]iona]i, tipuri de in-strumente oferite investito-rilor (ac]iuni, drepturi, obli-ga]iuni, titluri de stat, deri-vate etc.), num`r de investi-tori activi, lichiditate zilnic ,̀evolu]ie ascendent ̀a indici-lor bursieri. Mai este multp\n` c\nd BVB \[i va atingepoten]ialul real, bine\n]eles\n condi]iile geopolitice [ieconomice regionale.

Despre politic`Nu pot spune c` fac poli-

tic` \n mod activ. Nici \ntreprieteni nu abord`m subiec-tul ̀ sta dec\t destul de rar [i,de regul`, nici atunci ini]ia-tiva nu-mi apar]ine. S\nt

\ns` membru al PartiduluiNa]ional Liberal \nc` dinultimul an de facultate.M-au atras principiile libera-le [i r`m\n ata[at lor [i acum.Pe la partid \ns` nu am maitrecut de mul]i ani. |n fa-cultate participam la organi-zarea diferitelor evenimentedin via]a partidului, dar ul-terior nu am mai avut timppentru asta [i cred c` nicimotiva]ie.

Din p`cate, la v\rf \n po-litica româneasc ̀s\nt pu]inioameni de calitate [i Parti-dul Na]ional Liberal nu faceexcep]ie de la aceast` starede fapt. Cred c` \n ultimaperioad` cel mai mult amapreciat presta]ia de poli-

tician [i func]ionar publica doamnei Mona Musc`.

Dac` ar fi tr`it\n comunism

Probabil ca a[ fi fost in-formatician sau fizician.Ambele discipline m-au pa-sionat de la 12-14 ani. Calcu-latoarele [i programele infor-matice constituie [i acum unhobby c`ruia \i aloc o parteconsistent` a timpului liber.

Ce \l deranjeaz`Birocra]ia din România

este cea mai mare problem`.Urmeaz ̀sistemul clientelar,care \nc` func]ioneaz` dinplin, [i apoi nivelul extrem desc`zut de dezvoltare a infra-structurii (nu m` refer aicidoar la transporturi, ci [i lacomunica]ii). Toate astea [imulte altele \]i dau de furc`\n fiecare zi [i nu este delocpl`cut. Motivant \ns` estefaptul c` p\n` la urm`, cumult` risip` de energie, pu-]in ̀inspira]ie [i lucr\nd al`-turi de o echip` valoroas` [iunit`, a[a cum este cazulnostru, po]i r`spunde tutu-ror provoc`rilor care apar.

Despre salariuCred c` trebuie \ntotdea-

una s` existe un echilibru \ngestionarea disponibilit`]ilorb`ne[ti [i mai cred c` lucrul`sta este valabil pentru toat`lumea, indiferent c` vorbimdespre un profesionist al

pie]elor financiare sau des-pre o persoan` care nu areabsolut nici o leg`tur` cuacestea. A[a c ̀investesc des-tul de mult (cu siguran] ̀maimult de jum`tate) din baniide care dispun la burs`, dar\ncerc s ̀p`strez tot timpul orezerv ̀pentru situa]ii nepre-v`zute care s` \mi permit`s` trec peste o nevoie nepro-gramat` de lichidit`]i, f`r` afi nevoit s`-mi v\nd ac]iunile\ntr-un moment nepotrivit.Ac]iunile au momente bune\n care evolueaz ̀pe cre[tere,dar [i perioade destul delungi, uneori, \n care dac` aifi for]at s` vinzi, ai face-o \npierdere [i asta ar fi cu sigu-ran]` o gre[eal`.

Pe[ti[orul de aur[i cele trei dorin]e

Cred c` primele dou` do-rin]e ar fi \n plan personal [icu siguran]` ele nu ar fi deinteres pentru cititorii dvs.Dac` e s` m` refer la activi-tatea profesional`, mi-ar fideosebit de util s` ajung s`\n]eleg cum reu[e[ti s` alegicele mai potrivite momentede lichidare a unui plasa-ment. La burs`, mai ales, edestul de u[or s` cumperiac]iuni. Mai greu e s`-]i daiseama care e cel mai bunmoment de v\nzare. Ma referaici la un model de analiz` aevolu]iilor de pia]` care s`genereze astfel de semnale,de o manier ̀c\t mai precis .̀

Pe val�

Joi, 18 mai 2006 �Bani afaceri&08

30% este randamentul Bursei deValori Bucure[ti, prognozat

de brokeri, pentru anul 2006.

IulianPanait� 1995-1999 – face ASE,sec]ia B`nci [i Burse deValori� 1999 – economist laSC Chemic Exim SRL� 2000 – analist laSC Certinvest SA� 2004 – devine pre[edinteKTD Invest

„Atunci c\ndmeseria taeste s` facipreviziuni\ntr-un mediude risc, \ntot-deauna vei mainimeri [i peal`turi.“

„Din p`cate, lav\rf \n politicaromâneasc`s\nt pu]inioameni decalitate [i PNLnu faceexcep]ie de laaceast` starede fapt.“

„Birocra]ia dinRomânia estecea mai mareproblem`.Urmeaz` apoisistemulclientelar, carefunc]ioneaz`\nc` din plin, [i apoi nivelulextrem desc`zut dedezvoltare ainfrastructurii.“— Iulian Panait, pre[edinte

KTD Invest

OAMENI CARE FAC BANI DIN PREVIZIUNI

Oracolul de pe burs`

Sfaturi pentru cei cu bani

� Cred c` acum este unmoment bun pentru a in-vesti la burs`, dac` ]inemseam` de corec]ia din lunafebruarie [i de faptul c` \nperioada martie-apriliepre]urile par a se fi stabi-lizat [i pia]a arat` c` [i-ag`sit un echilibru la acestnivel. Desigur, decizia deplasament trebuie s` ia \ncalcul situa]ia economico-financiar` a companiilorvizate [i evolu]ia lor parti-cular`. Cred c` la momen-tul actual SIF-urile [i b`n-cile (cu preferin]` BRD [i

poate BBC, mai pu]in TLV)merit` aten]ie. De aseme-nea, investitorii ar trebuis` fie preg`ti]i pentru ofer-ta public` a Transelectrica,despre care b`nuim c` vaavea loc foarte cur\nd [ic` va reprezenta o bun`oportunitate de plasa-ment. Desigur, trebuie s`vedem mai \nt\i cifrelefinanciare [i pre]ul de v\n-zare pentru a avea o opinieobiectiv`, \ns` percep]ia deansamblu este c` acestemitent are perspective petermen mediu [i lung.

Iulian Panait, pre[edintele firmei KTD Invest, recomand` celor care joac` la burs` ac]iunile BRD, BBC [i Transelectrica.

DR

AG

O{

TOA

DER