8/20/2019 CPT99

1/15

 

Asociaia pentru Prevenirea Torturii

O vizit a CPT- Despre

ce este vorba?

15 întrebri i rspunsuripentru poliie

8/20/2019 CPT99

2/15

  2

Asociaia pentru Prevenirea Torturii 

O vizit a CPT- Despre

ce este vorba?

15 întrebri i rspunsuripentru poliie

Geneva, mai 1999

8/20/2019 CPT99

3/15

  3

Aceast brour este publicat cu sprijinul financiar al Consiliului Europei.

CENTRU DE INFORMARE I DOCUMENTARE AL

CONSILIULUI EUROPEI LA BUCURETIS t r a d a A l e x a n d r u D o n i c i n r . 6 , s e c t o r 2

B u c u r e s t i 7 0 2 2 4 R o m a n i a

t e l : 4 0 1 2 1 1 6 8 1 0 – f a x 4 0 1 2 1 1 9 9 9 7e - m a i l : d c b u c @ a t t g l o b a l . n e t   – I N T E R N E T - h t t p : / / w w w . d c b u c . a t

8/20/2019 CPT99

4/15

  4

Cuvânt înainte

“Respectarea fiinei umane din custodia lor,un deziderat al forelor de poliie de mâine”

Idealul fondatorilor Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) de toleran  zerofa de tratamentele inumane aplicate de organele împuternicite s aplice legea, este

 înc departe de a fi atins în multe ri unde fora armat rmâne instrumentul predilectde violare a drepturilor omului.

Chiar dac  respectarea drepturilor individuale fundamentale i eficiena poliiei nusunt antagonice, misiunile CPT stârnesc uneori suspiciunea poliitilor dei în realitate

membrii acestei comisii sunt prezeni, de asemenea, pentru a certifica faptul c poliia î i face datoria cu maxim competen i responsabilitate.

Sperm ca aceast  mic  publicaie s  ajute la cunoaterea de ctre poliie amecanismelor acestei instituii.

Aceast  brour  a fost produs  în cadrul programului Consiliului Europei intitulat“Poliia i Drepturile Omului 1997 – 2000”. A fost scris  de Asociaia pentruPrevenirea Torturii (APT) în colaborare cu Consiliul Europei i cu forele de poliiedin Geneva. Autoritile elveiene au fost de acord s finaneze aceast publicaie.

Expresia celei mai profunde gratitudini se îndreapt spre toi cei care au contribuit laaceast brour:

•  Doamna Lene Wendland, autoare;•  Domnul Christian Charvet, Departamentul de Poliie din Geneva;•  Doamna Claudine Haenni, secretar general al APT;•  Doamna Anita Hazenberg, manager al programului “Poliia i Drepturile

Omului 1997 – 2000”, Consiliul Europei;•  Departamentul Federal al Afacerilor Externe al Elveiei;•  Departamentul Federal de Justiie i Poliie al Elveiei;•  Consiliul de Stat al Republicii i Cantonului Geneva.

L. Walpenef al PoliieiGeneva, mai 1999 

8/20/2019 CPT99

5/15

  5

INTRODUCERE

Imaginai-v  c  într-o noapte suntei ofier de poliie de serviciu. Deodat  sunteiconfruntat cu un grup de oameni care se prezint  drept Comitetul de Prevenire aTorturii. Ce facei în acest situaie?

Unii ofieri de poliie vor ti ce s fac. Ei poate au auzit de acest Comitet. Unii poateau fost anunai de ctre superiori sau de ctre cineva de la minister despre vizitareaseciei de poliie. În orice caz se poate presupune c  muli nu vor ti ce reprezint acest Comitet i la ce s  se atepte – în calitate de ofier de poliie – în cazul uneivizite.

Aceast  brour  urmrete s  remedieze acest lucru. Ea se adreseaz  exclusivofierilor de poliie. Ea va explica ce se întâmpl în timpul unei vizite tipice a acestuiComitet la o secie de poliie. Ea va furniza de asemenea, câteva informaii despreComitet i despre standardele stabilite de acesta în cazul tratamentului acordat

persoanelor reinute în custodia poliiei.

Poz 

1. Ce este Comitetul pentru Prevenirea Torturii?

Comitetul pentru Prevenirea Torturii i a Tratamentului sau Pedepselor Inumanesau Degradante (numit în continuare ) este un organism de experi carea fost creat de o convenie internaional  acceptat  de 40 de state membre ale

Consiliului Europei. Statele nemembre ale Consiliului Europei pot fi invitate înviitor s  semneze aceast  convenie. (Lista rilor care în prezent sunt parte laconvenie este cuprins în Anexa nr.1).

Convenia autorizeaz  vizitele CPT în orice ar  membr  cât i intrarea iexaminarea oricrui loc unde oamenii sunt privai de libertatea lor de ctre oautoritate public – incluzând, bineîneles, seciile de poliie cât i alte locuri descurt detenie ale poliiei.

Scopul acestor vizite este de a crete gradul de protecie a persoanelorreinute/închise împotriva tratamentului inuman sau al torturii. Scopul CPT nu 

este  de a condamna sau critica un Stat sau poli ia, ci de a ajuta Statele s  seasigure c  tortura i tratamentul inuman nu sunt folosite. Cu alte cuvinte, scopulactivitii CPT este, mai degrab, de a preveni folosirea tratamentului inuman sautorturii, decât de a reaciona la o plângere referitoare la acte de tortur  sau altetratamente inumane.

Prin ratificarea conveniei, Statele semnatare s-au obligat s  coopereze pe deplincu CPT în toate etapele de vizitare. În calitate de agent al Statului, poliia trebuie

 în consecin, s  se conformeze acestui acord. La rândul su, CPT trebuie s respecte caracterul absolut confiden  ial al faptelor sau al informaiilor obinute peparcursul vizitelor sale.

8/20/2019 CPT99

6/15

  6

2. Care sunt principiile CPT?

În împlinirea obiectivului su de a preveni tratamentul inuman i tortura, CPT seghideaz dup urmtoarele patru principii:

• 

interzicerea absolut  a tratamentului inuman i a torturii asuprapersoanelor private de libertate;

•  principiile comportamentului civilizat condamn  tratamentul inuman itortura, chiar aplicate într-o form moderat;

•  tratamentul inuman i tortura nu sunt numai vtmtoare pentru victim cii degradante pentru oficialii care le aplic i le autorizeaz;

•  practicarea tratamentului inuman sau a torturii aduce, în ultim instan, unprejudiciu statului în ansamblu.

3. 

Cine sunt membrii CPT?

Membrilor CPT li se cere a fi “persoane de înalt inut moral, cunoscui pentrucompetena în domeniul drepturilor omului sau care dein o experien profesional în domeniile vizate de Convenie”. Ei sunt propui de Statele membrei numii de Comitetul Minitrilor al Consiliului Europei. Membrii CPT pot aveadiferite pregtiri profesionale, dar majoritatea sunt juriti sau medici.

4. De ce trebuie ca un ofier de poliie s coopereze cu CPT?

Este important de reinut, în cazul unui contact cu CPT, c  fiecare Stat parte laConvenie a autorizat Comitetul s  fac  o serie de lucruri pe care, în mareamajoritate a rilor, numai poliiei îi este îngduit a le face. Ofierii de poliie nu sepot baza pe ceea ce pentru ei reprezint  o practic  “uzual”. Cu alte cuvinte,explicaiile din aceast  brour  nu trebuie discreditate de cititor numai pentrusimplu fapt c “acestea nu sunt valabile în ara mea; la mine noi acionm diferit”.

În cazul în care un ofier de poliie lucreaz într-un Stat parte la convenie, atunciConvenia prevede c el trebuie s permit CPT exercitarea unui set de drepturispeciale, enumerate în Convenie.

5. Exist tortur i tratament inuman în Europa?

Da, din nefericire exist. În multe ri, tribunalele naionale au condamnat ofieride poliie pentru aplicarea tratamentului inuman i a torturii asupra deinuilor.Curtea European  a Drepturilor Omului a confirmat c  tratamentul inuman itortura înc  mai exist  azi în Europa. În anumite cazuri CPT a tras el însuiconcluzia c persoane private de libertate sunt înc supuse riscului de a fi victimegrave ale torturii sau tratamentului inuman aplicat de poliie.

Delegaia CPT a aflat de aciuni inacceptabile, susinute chiar, în unele cazuri,prin probe medicale:

8/20/2019 CPT99

7/15

  7

•  atârnarea de picioare, cu capul deasupra podelei la câiva centimetri;•  aplicarea de ocuri electrice pe diverse pri ale corpului (inclusiv asupra

penisului);•  aplicarea unei glei din metal pe cap i lovirea acesteia cu bee de lemn;•  lovituri de baston sau de ciomege din lemn;• 

“falaka” (btaia aplicat pe tlpile picioarelor).

În cele mai multe cazuri CPT este confruntat în timpul arestului su al custodiei,cu forme mai puin grave ale tratmentului inuman aplicat deinuilor, cum ar fi:aplicarea loviturilor de palme, de pumni, de picioare sau insultarea.

6. Care sunt “principiile de baz” ale CPT referitoare la detenia lapoliie?

În timpul vizitelor lui i prin intermediul recomandrilor pe care le face, CPT adezvoltat o serie de principii i de recomandri. Acestea alctuiesc un set concretde principii cluzitoare care urmresc s  previn  tratamentul inuman i torturaasupra suspecilor ce se afl în custodia poliiei.

Trebui subliniat faptul c nu toate recomandrile sunt adresate ofierilor de poliiedin teren. Unele dintre acestea se refer  la problemele politicii generale îndomeniu i sunt tratate la nivel politic i/sau administrativ.

A.  Garaniile de procedur 

CPT insist, în toate situaiile, asupra a trei garanii fundamentale împotrivatratamentului inuman, care trebuie aplicate de la începutul custodiei la poliie ianume din momentul în care persoana este reinut  de poliie. Aceste garaniifundamentale sunt urmtoarele:

•  dreptul de a informa o rud apropiat sau o ter parte;•  accesul la doctor;•  accesul la avocat.

Poz 

Pentru ca aceste drepturi s fie integral puse în practic persoanele reinute trebuieinformate asupra drepturilor lor într-o limb pe care acetia o îneleg.

Printre alte garanii recomandate de CPT figureaz:

•   înregistrarea electronic a interogatoriilor;•  stabilirea unui cod de conduit în timpul interogatoriilor;•  pstrarea unui singur dosar al deteniilor;

8/20/2019 CPT99

8/15

  8

•  organizarea unui organism naional independent pentru examinareaplângerilor referitoare la tratamentul inuman i tortura din timpulcustodiei.

B. 

Condiii materiale

Chiar i atunci când custodia poliiei este de scurt  durat  CPT consider  c,condiiile materiale de detenie trebuie s satisfac anumite reguli de baz:

•  o dimensiune “rezonabil” a celulei;•  iluminarea i ventilarea adecvat;•  echipament pentru odihn (pat, saltea i pturi);•  posibilitatea de a folosi o toalet, când este necesar, în condiii decente i

de curenie;• 

condiii de hrnire, inclusiv o mas complet în fiecare zi.

C.  Persoanele reinute ca urmare a aplicrii legislaiei privind intrarea i

ederea strinilor

Pentru strinii reinui în zonele de migrare cum ar fi în aeroporturi sau în alteposturi de grani, CPT recomand s le fie furnizate urmtoarele:

•  condiii adecvate pentru odihn;•  acces la bagajele lor;

• 

acces la toalete i echipamente sanitare adecvate;•  exerciii în aer liber;•   îngrijire medical atunci când este necesar.

CPT recomand  ca perioada de detenie a strinilor în seciile de poliie s  fieredus strict la minim.

7. Ce face de obicei CPT când viziteaz o secie de poliie?

În timpul vizitei unei secii de poliie CPT:

•  examineaz  condiiile generale ale seciei de poliie i examineaz  fizicfacilitile locurilor de detenie, inclusiv dimensiunile celulei, iluminarea,etc.;

•  observ atitudinea ofierilor de poliie i a celorlali membri ai personaluluifa de persoanele reinute în secie;

•  examineaz dosarele referitoare la persoanele reinute la secia de poliie;•  discut cu ofieri de poliie în timpul serviciului;•  discut cu deinuii, f r martori, pentru a se informa cum au fost acetia

tratai în timpul custodiei i ascult  orice plângere referitoare la

tratamentul inuman sau la tortur pe care deinuii o fac.

8/20/2019 CPT99

9/15

  9

Poz 

Convenia autorizeaz  CPT de a intra în orice camer  sau birou al seciei depoliie, incluzând dreptul de a se deplasa f r restricii în astfel de locuri.

8. Este anunat în avans secia de poliie de vizita CPT?

Nu în mod special. Cu aproximativ 3 zile înainte de o vizit periodic într-o ar,CPT informeaz guvernul asupra instituiilor ce intenioneaz a le vizita. Oricum,el specific  ora sau ziua când se plnuiete vizita. În mod normal, Statuldesemneaz  o persoan  pentru a fi ofi  erul de legtur   care s  facilitezecomunicarea i legtura între Stat i CPT. Acest ofi  er de legtur  ,  specialdesemnat, va informa locurile de detenie asupra unei vizite a CPT într-un viitorapropiat.

În orice caz trebuie s fie clar faptul c anunarea nu se face întotdeauna i aceastapreced cu puin timp vizita.

Este, de asemenea, important de reinut c  CPT nu viziteaz  numai locurileindicate în lista trimis  guvernului. Aceasta înseamn  c  anumite locuri dedetenie pot fi vizitate de CPT f r a fi anunate în prealabil.

9. Cum pot identifica ofierii de poliie membrii delegaiei CPT?

Pentru motive de securitate un ofier de poliie de serviciu la secie are dreptul ide asemenea datoria s  verifice identitatea tuturor acelora care intr  în secie.Membrii CPT vor avea asupra lor dou sau trei tipuri de documente de identificarei explicare a misiunii lor:

1)  un document personal de identitate;2)  un document “În atenia celor îndreptii” emis de Consiliul Europei în

limba naional, care explic  cine sunt membrii delegaiei, scopul iprivilegiile acestora;

3)  uneori, membrii delegaiei vor avea un document al autoritilor naionalecompetente ce prezint delegaia i explic dreptul acesteia de a avea acces

deplin la toate locurile de detenie.

Înaintea oricrei vizite într-o ar CPT trimite guvernului respectivei ri o list cunumele membrilor delegaiei. O astfel de list poate fi distribuit în anumite cazuride ofi  erul de legtur .

10.  Cât de rapid poate ofierul de poliie de serviciu s  permit accesul CPT?

Indiferent dac vizita a fost sau nu anunat  sau dac numele persoanelor cealctuiesc delegaia au fost sau nu transmise, identificarea i verificarea

8/20/2019 CPT99

10/15

  10

delegaiei la intrarea în secia de poliie nu trebuie s  dureze mai mult decâteva minute. Dup ce verificarea a fost f cut, membrii CPT trebuie s  fieimediat admii în secie.

11. 

Poate CPT avea acces la locurile de detenie? 

Dup ce a fost admis în secia de poliie, delegaia poate solicita ofierului deserviciu câteva informaii generale pentru a avea o imagine global  asupraseciei. Acele informaii se vor referi în mod obinuit la numrul de celule,capacitatea oficial, numrul deinuilor i dac deinuii sunt interogai în alt parte.

Poz 

Dup  aceea, delegaia se împarte în sub-grupuri, dintre care unul sau maimulte se vor concentra asupra verificrii condiiilor existente în locurile dedetenie, în timp ce cellalt sau celelalte vor examina dosarele de detenie saualte documente. În mod obinuit grupul care merge la locurile de detenie vasolicita ofierului de serviciu s fie imediat condus acolo.

12.  Cu cine dorete CPT s discute?

Delegaia solicit  lista tuturor persoanelor reinute la secia de poliie în

momentul vizitei ei. Fr  s  fie auzii i, preferabil, vzui de gardieni,membrii delegaiei pot solicita unei pri sau tuturor deinuilorconsimmântul de a sta de vorb  împreun. Cei care sunt de acord, suntintervieva  i în particular  de delegaie privind condiiile de detenie i maniera

 în care sunt tratai. Delegaia îi întreab, de asemenea, dac au fost întiinaiasupra drepturilor lor i dac  au avut acces la un avocat i/sau la un medic.Numele deinuilor nu apar în raportul CPT. Dac este nevoie, unul sau maimuli deinui vor fi examinai de un medic.

În ceea ce privete categoriile speciale de deinui, CPT poate aciona astfel:

A. 

Deinui în stare de ebrietate sau drogai

Dac poliia pretinde c unul dintre deinui este prea beat sau drogat pentru afi examinat de Comitet, CPT solicit s poat verifica el însui aceasta.

B.  Deinui adormii

Dei în mod obinuit nu o face, Comitetul are dreptul de a solicita trezireaoricrui deinut care doarme, pentru a-i solicita acestuia consimmântul de afi intervievat.

C. 

Deinui periculoi

8/20/2019 CPT99

11/15

8/20/2019 CPT99

12/15

  12

B.  Dosarele medicale:

CPT are, în egal msur, dreptul de a vedea dosarele medicale ale deinuilor.Dac un medic este de serviciu în timpul vizitei, de obicei CPT discut cu el.Doctorul seciei de poliie poate vorbi despre situaia medical în general sau

despre coninutul dosarelor medicale. Între timp, dac  CPT îi solicit prezentarea unor cazuri individuale, discuia se va continua în particular cumembrul delegaiei, specialist în domeniul medical. CPT poate solicitaconsultarea unor dosare medicale selectate la întâmplare, în scopul de a-iforma o prere despre situaia sanitar general a seciei de poliie.

15.  Ce se întâmpl dup o vizit?

Pe baza faptelor constatate cu ocazia acestor vizite, Comitetul stabilete un

raport pe care-l trimite Statului în cauz împreun cu recomandrile pe care leconsider  necesare pentru reducerea riscului de folosire a torturii sau atratamentului inuman. Aceste recomandri se refer i la condiiile materialede detenie (de exemplu: dimensiunea celulelor, iluminarea, etc.), la regimulde detenie (de exemplu: activiti, contacte cu exteriorul, etc.) i la garaniile

 juridice (de exemplu: accesul la avocat înc  de la începutul perioadei decustodie). Raportul prezint  stadiul constatrilor f cute de CPT în diverselelocuri vizitate i problemele specifice observate.

Dup  primirea raportului CPT, Statul în cauz  dispune de un anumit timppentru a justifica elementele constatate i recomandrilor f cute. Statul poate

lua poziie fa de problemele prezentate în raport i poate explica ce msuriau fost deja luate pentru ducerea la îndeplinire a recomandrilor CPT.

Schimburile de raporturi între CPT i Stat fac parte dintr-un dialog continuu,confidenial, ce vizeaz  îmbuntirea proteciei persoanelor private delibertate împotriva torturii i a tratamentului inuman. În mod obinuit, regulastabilete c  numai autoritile executive ale Statului în cauz  au dreptul s decid  dac un raport al CPT-ului poate fi f cut public sau nu. Practic, îns toate rile au autorizat publicarea raportului CPT.

Imediat, CPT solicit  guvernelor s  ia msurile necesare pentru ca

responsabilii locurilor de detenie ce au fost vizitate s  fie informai asupraobservaiilor speciale care au fost formulate.

Dac  CPT întâlnete o situaie care, dup  prerea acestuia, solicit  msuriurgente pentru ameliorarea tratamentului asupra persoanelor private delibertate, atunci el o poate supune ateniei autoritilor, imediat dup 

 încheierea vizitei lui. Aceasta nu se produce decât în mod excepional.

Poz 

8/20/2019 CPT99

13/15

  13

REMARCI FINALE

CPT este un organism care a fost creat în scopul prevenirii tuturor formelor detratament inuman al persoanelor private de libertate.

Pentru a face aceasta, el lucreaz nu împotriva poli  iei ci în colaborare cu ea.Este important ca poliitii s  nu considere CPT ca un adversar, ci ca pe oechip  de profesioniti al crei prim scop este de a preveni tortura itratamentele inumane.

Este, deci, în interesul tuturor, inclusiv în interesul poliitilor, s se garantezeun tratament uman suspecilor i deinuilor.

Anexa 1

Lista Statelor parte la Convenia European pentru Prevenirea Torturii(1 mai 1999):

Albania, Andora, Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Ceh, Cipru, Croaia,Danemarca, Elveia, Estonia, Finlanda, “fosta Republic  Iugoslav  aMacedoniei”, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia,Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Moldova,Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Rusia, San Marino, Slovacia,Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina, Ungaria.

Anexa 2

Pentru a obine informaii generale despre Consiliul Europei i activitateaacestuia în domeniul drepturilor omului i al meninerii ordinii, v invitm s contactai:

Centrul de Informare al Drepturilor OmuluiConsiliul EuropeiF-67-75 Strasbourg CedexFrance

Tel.: + 33 (0)3 88 41 20 24Fax.: + 33 (0)3 88 41 27 04E-mail: HumanRights.Info@coe.fr 

Pentru a obine informaii specifice despre CPT, v  invitm s  contactaisecretariatul CPT:Tel.: + 33 (0)3 88 41 23 88Fax.: +33 (0)3 88 41 27 72Internet: http://www.cpt.coe.fr E-mail: cptdoc@coe.fr 

Despre Consiliul Europei

8/20/2019 CPT99

14/15

  14

Consiliul Europei a fost creat în 1949. Aceast  organizaie promoveaz democraia, drepturile omului i principiile statului de drept în cele 41 de statemembre. În 1997, Direcia Drepturilor Omului a lansat programul “Poliia idrepturile omului 1997-2000”. Scopul acestui program este de a mri gradul

de contientizare, de a defini mijloace de aciune i de a crea reele îndomeniul poliiei i al drepturilor omului din serviciile poliiei din Europa.

Despre Asociaia pentru Prevenirea Torturii (APT)

APT este o organizaie non-guvernamental  cu sediul la Geneva. Scopul eieste de a preveni tortura i tratamentul inuman. Ea încearc s promoveze înspecial mecanismele de vizitare a locurilor de detenie. APT a propus, deasemenea, proiectul iniial al Conveniei Europene pentru Prevenirea Torturiii urmrete cu atenie activitile CPT-ului.

Tel.: (+4122) 734 20 88Fax.: (+4122) 734 56 49E-mail: apt@apt.ch Internet: http://www.apt.ch 

Aceast  brour  este redactat  la masculin pentru a nu îngreuna textul. Este

evident c nu a existat nici o intenie de discriminare.

8/20/2019 CPT99

15/15

  15

O vizit a CPT-ului – Despre ce este vorba?Rezumat

Toate statele membre ale Consiliului Europei au acceptat Convenia care creaz Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT). Activitatea CPT-ului are implicaiidirecte asupra activitii poliiei, mai ales referitor la tratamentul deinuilor dinseciile de poliie. Aceast  brour  se adreseaz  exclusiv poliiei i are ca scopexplicarea activitii i mandatului CPT în msura în care acestea se refer la poliie.Ideile eseniale pe care broura le conine sunt urmtoarele:

•  CPT efectueaz vizite la locurile de detenie, inclusiv la seciile de poliie;•  Scopul activitii sale este de a contribui la prevenirea torturii i a

pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante;• 

Statul, i în consecin  poliia, este obligat() s  coopereze pe deplin cuCPT;

•  CPT este supus unei obligaii de confidenialitate ce se aplic  tuturorfaptelor constatate în timpul vizitelor;

•  Seciile de poliie nu sunt avertizate în mod obligatoriu de vizita CPT-ului;•  Dup  ce i-au demonstrat identitatea, membrii unei delegaii a CPT sunt

autorizai de a avea acces imediat   în interiorul seciei de poliie pe caredoresc s o viziteze;

•  Convenia autorizeaz accesul nelimitat al CPT la locurile de detenie i olibertate total de mi care în interiorul acestora;

• 

CPT-ul are acces la toate persoanele private de libertate;•  CPT-ul are acces la toate dosarele;•  CPT-ul dorete de asemenea s asculte opinia poliitilor;•  CPT-ul furnizeaz  guvernului un raport referitor la faptele constatate în

timpul vizitei lui.

Romanian Edition

ISBN 2-9700214-0-4