CTICINEFik

POLITIC!! C.ISET1

RADU ROSETTI

IN

VIRILE RMiNEPOVESTITA DE

ORGANELE OFICIALE FRANCEZE

EDITIA A II-a

BUCURESTITIP.§i STAB. de ARTE GRAFICE GEORGE IONESCI5'

30 Strada Acad'emiei 30

1914

PRETUL: 1 LEU.

-

,

RADU ROSETTI

FiCTIUNER

POLITICII RUSE§TIIN

VIRILE ROANEPOVESTITA DE

ORGRNELE OFICIRLE FRRNCEZE

EDITIA A II-a

BUCURESTITIP. §i STAB. de ARTE GRAFICE GEORGE IONESCU"

30 Strada Academiei 30

1914

4SooPOPESC1J BAJE

AUTOR QAdezVO aiaL...Yead.i2z.Z2m.N?,

L Ce afirmA amicii Rusiei. Scopul acestei lucräri.

Unid din argumentele de cApetenie ale partizani-lor aliantei rusesti este prietenia pe cit de sincerape atit de neinteresatá i bunavointa ce totdeaunale-ar fi arátat Rusia fatá de tärile noastre, precum

numároasele i marile binefaceri de cari acestelar fi a vut parte dela mina ei. Iar in sprijinul unei4asemenea afirmatiuni se invoacl márturia istoriei,§i se aminteste cum:

In tratatul dela Cuciuc Cainargi, impus de RusiaTurcilor la 10 Iulie 1774, dupá un rásboiu ce a ti-nut mai bine de cinci ani, impárátia drept credin-icioasa a fácut sa se inscrie, la articolul XVI, consim-itimIntul Portii ca mini§trii curtii ImpcIratesti aiRusiei acreelitafi pe lingl ea sà pouta vorbi In tal-voarea princi patelor cind im prejurdrile acestora vorcere j fágáduinta asculte cu toatà consideratia da-toritá unor puteri amice i respectate." lar prin arti-colul XI al aceluias tratat, obtine invoirea sà numeas-cáconsuli i viceconsuli in toate

otomane unde ar gási cu cale sä" stabileascámenea agenti. Prin acelas -tratat se mai stipuleazáfoloase si usurári foarte simtitoare pentru acestetári: indatorirea hura de Po arta sá le tratezechip rnai °menos, renuntarea la sumele datoritePortii inainte de rásboiu, iertarea tributului pe doi

4

gni, Indatorirea de a li se impune dimmai contribu-tiuni moderate si de a restitui propriet'ätile privnte)

mändstiresti cotropite de Turci spre a alciitui raie-lile (teritoriile) ceatilor Hotin, Bender, BrdiFt. Giur-giu. çi Turnu.

Aceste stipulatiuni au fost consemnate In hatierifulgdregat domnului Moldovei la numirea lui, In anul1774. Ele nefiind tinute In samd de Turci, Rusiaavu grijä sá Insereze, In Conventiunea exinlicativd atratatului dela Cainargi, Incheietà la Constantinopol,In anul 1779, articolul VII, prin care Poarta se In-datora din nou sá observe stipulatiunih?, tratatuluidela 1774.

Ele urrnind a rämine literà moartd, un sened Im-pdrätest din 28 Decemvrie 1783, dat In urma stäruin-4tilor Rusiei i Austriei, hotära cltimea i naturq in-datoririlor b'änesti ale tdrilor romine çdtrrt Poartd4

Aceste stipulatiuni au mai fost inserate, tot Inurna stdruintilor Rusiei, atit In hati$eriful dat dom-nilor Moldovei si Tärii RomIne§ti la 1781 clt siIn tratatul de pace si de prietenie Incheiet In ace-celaq an.

Rdsboiului pornit de Poartd, In anul 1787, ImpotrivaRusiei si Austriei, Ii puse capdt tratatul dela Iasi 1din 9 Ianuariei 1792, prin care Poarta se Indatoradin nou sá, observe si sá aplice toate indatoririleçe le luase prin actele anterioare relativ la princi-fpate, la eari se mai addogia renuritarea ei la Incas,.sarea'oricdror datorii sau contributii de rdsboiu demai Inainte. Aceste stipulatiuni furl inserate prelarg si chiar Intinse In sens favorabil, In firmanuldat la 1792 domnului Moldovei, Alexandra Muruzi.

1) lntre Rust i Turci ; pacea 1ntre Austria i Turcia fusese incheletä la§istov, In 4 August 1791.

5

Iar la 1802, cu prilejul numirii lui C. Ipsilanti lascaunul Tara RomInesti si a lui Alexandru Muruzila ace!. al Moldovei, diplomatia rusascä izbuteste säobtie ca termenul domniei acestor doi ocirmuiteripit fie f ixat la sapte ani i ca ei, In facest period, sänu poatä fi dWituiti decit In caz de vinä. Invede-)ratä, dupä. prealabila Instiintare a-Rusiei§icu consim-timIntul ei.

Firmanele de numire mai cuprindeau, pe lingä pri-vilegiile cunoscute ale principatelor dela 1774 Incoace.

usuräri noue.Prin pacea dela Adoianopol, care a pus cal:at s-

boiului Inceput la 1828, Rusia a obtinut dela Turcipentru principate, pe lingä o autonomie bine defi-nitä i Intinsä, domnia päminteand pe viatä precumsi libertatea comertului i acea a navigatiunii peDunäre i In marea Neageä.

Din complexul acestor fapte istorice ce nimeni nule poate tägAdui, cdci se aflä Inscrise In textele tra-tatelor, prietenii Rusiei conchid cA:

Rusia varsat de repetite ori sIngele, cheltuiticomorile pentru binele nostru si acel al cielorlalticrestini dreptcredinciosi supusi barbarului jug tur-icesc ;

llultärnit atit acestor jettfe cit si dibAciei diplo-matiei rusesti, Impär'ätia dreptcredincioasä a pututsä." oblie pentru Prile romine:

StaNilirea suluirilor i a jafurilor turcesti; asi-gurind astfel locuitorilor o mai mare Inchezesluirefa vietii, a cinstei si a averii lor.

Reducerea sarcinilor impuse de ihoLà-rirea numärului si a citimii lor, purtInd astfel capátla arbitrarul deshvirsit care domnia pAnä. atunci Ingsemenea materie.

Prelungirea termenului ocIrmuiriidomnii or p An&

la sapte ani, ceiace a avut drept urmare o simtitoareMicsorare a cheltuielilor cari se fäceau cu prilejuldeselor schimbäri i reinoiri de domnie i, printeostabilitate mai mare, a permis ca locuitorii sh se bu-%cure de un sistem mai statornic i mai putin jacas,

rielnic desvoltärii4) Imbunätätirea simtitoare a administratiei i in-

frinarea jafurilor prin privegherea exercitatä de con-suli numiti de curtea Impäräteascá. In principate.

Libertatea comertului i libertatea de navigatiunepe Dunare i in Marea NeagrA, care a permis desàvoltarea econoinicá a principetelor i avintul uriesluat In veacul trecut de aceastä desvoltare.

Intemeierea unei largi autonomii, bine 7nche-zestuitei si alcatuirea, pe baza Regulamentului O rga-nic, wz unui chip de ocirmuire modern pe baza siste-mului rtprezentativ, punindu-se cap4t regimului bar-bar, haotic si jacas cäruia aceste ri fusese peinaalAnci supuse. In sfirsit, stabilitatea inchezesluiEl prininstituiresa unor domnii p4mintene pe viata si a-lese de Aduaarile Obstegi.

studiat in chip foarte constiintios i prea a-aniä'nuntit istoria relatiilor noastre directe en siacea a celor indirecte cu Rusia, dar Incheierile lacari am ajuns sint absolut opuse pärerilor expuse maisus. Ele se gäsesc In schimb In deplin acord cu acelecari reiesä din rapoartele, memoriile si corespon-tentele de tot feliul ale agentilor de deosebite cate-kgorii dependind de ministerul afacerilor striline a/Frantei. Voiu pune deei, In falla afirmárilor prieteni-lor Rusiei, povestirile, pärerile i aprecierile agen-tilor oficiali ai natiunii prietene fi aliate cu Rusia.

In capitolele ce urmeazd voiu expune pe rind, dup5acele izvoare, c,ari scopuri anume a urmdrit In rea-Mate politica rusascá, fatä de tärile romine, dela1774 si pänä la räsboiul Crii-neei.

7

II. Politica rusasca in ladle romine, i scopurileei pansá. la Noemvrie 1806.

Politica rusascd fall de Wile romine s'a desem-n at mai cu samà dela pacea din Cuciuc Cainargi,ea pignà atunci nu se' manifestase nici inteun chip.iTotus, din atitudinea Rusiei fag de Turcia si de Polo-nia, observatori ageri stiuse sà p Atrundd ved ente as-cunse ale curtii rusesti. Intr'un memoriu din anul1766, aflat in cartoanele ministerului afaterilor str6inedin Paris, gasim urmAtoarele rinduri relative la afa-cerile dintre Turcia, Rusia si Polonia :

...Poarta nu are nici un interes sà facd cuceriri asupraRusiei.... Nu este tot astfel tri cit priveste Rusia fatIde ImpArAtia otomanI Ce perspectivI pentru dinsafacA, din Dun5re fruntaria ei ! Ar auea astfel, pe Nis-tru ceterfile Bender i Akerman san Belgrad, port peMarea Neagrd si ar pune stapinire pe Moldova carede mult a(1(ci pofta

Alt Francez, Carra, care träise vreme maigat5. in Moldova ; unde ocupase functia de secretar alclomnului 2), intr'un memoriu adresat lui Vergeinnes,,vorbeste de succesele usoare repurtate de Rusi a-supra Turcilor" i atrage atentiunea ministrului asu-pra putintii ca, mai curind sau mai tirziu, Basa-rabia 3) (Bugeacul) sà treacg sub stApinirea Rusiei.

Imp Artiteasa Rusiei care stipulase in tratatul dela

1) HurmuzakI, Supl. J, In, piesa IX, p. 16 sq. 2) Grigore (III) Ghlka. 3)Sub aceastä denumlre se Intelege partea de jos a BasarableI actuate cuBenderul, Akermanul i Ismailul.

8

Cuciuc Cainargi indepenclenta Tatarilor, anexé. taralor cdtri statele ei prin manifestul dela 8 April 1783.La 25 Iunie urm6tor, solul francez la Constantino--pol, St. Priest, isi Termina raportul prin care anuntaaceast6 anexare prin cuvintele:

...Proiectul ImparAtesei de a anexa provinciile Mil-re§li linde vgzind cu ochii la invaziunea ulterioarA a Im-pArAtiei otomane 1)...

La 1783 rdsboiul filtre Iosif II si Caterina II dep parte si Turcii de alta pärea sigur ; cabinetul francezera incredintat 06 Rusia avea sä iee pentru partea eiMoldova 'Vana la Dundre.

Ambitiunea Rusilor s6 ajungA a domni asupra Con-Itantinopolului era lucru admis de toti cunosc6toriiImprejur6ritor politice din Orientul Europei. Iatá ceg6sim Intealt raport al lui Carra, purtInd data de23 August 1785.

In clipa In care Caterina II se gInde§te la independentaCrimeei, adicd la Intreaga posesiune a acestei peninsule,ea se asigurA prin binefaceri de domnii Tarii Romlne§ti§i a Moldovei, atrage, prin fagIduinti, In interesele ei peprincipii Georgiei.

Curtea din Petersburg, condusI de speranta sd vaddodata tarii ei pe tronul sultanilor, dar prea departatdde fruntariile Greciei pentru a putea IndepliniIn curind aceastd operá., Incepe prin a se asigura de Cri-mea §i de Cuban ca de o cucerire, de domnii Tdrii Ro-mIne§ti §i a Moldovei ca acei ai unor tri cari vor tre-bui odatà alipite stpinirii sale, apoi de Oczacov, peurm5. de Bugeacul Intreg, apoi de Basarabia §4 In. sfir-

1) IbId supl. I, ii, pIesa XLVI, p. 26.

§it, fiind stapinA desdvIr§i15. a lOrii Negre §i a gurilorDun5.rei, ea va fri. pe de o parte In stare O. trimitàescadre la Constantinopol, iar pe de alta sä porneasatrupele sale de uscat din acera punct din care vorpleca acele ale imparatului (german) .

Dar Carra prevede ea implinirea acestor planuriIse va lovi de interesele contrare ale Austriei.

Solii rusesti flied dela 1785 schimbau domnii dupävointa lor, vointä care nu era tatdeauna desintere..satà. Iatà ce raporteaa. In aceastä privintä Choiseul,la 10 Fevruarie 1785:

D. Bulgakov... a sfir§it prin a-mirepeta de douá orinu era ingrijit de purtarea lui Mavrocordat, 2 de oarecedoua cuvinte din parte i ar ajunge pentru a aduce de-punerea lui. Ar fi putut sa deie un grad de certiLudinemai mare asertiunii sale daca ar fi marturisit penul-lima schimbare fi adusese 50.000 lei §i cá noul domnplalise chiar In urmà foarte scump tdcerea lui 3 ...

Ministrul rusesc era dealtmintrelea totodatä sub-ventionat si de Mihaiu Sutu, domnul Tärii Romine_sti,cAci se opuse cu cerbicie la inlocuirea lui prin Ma-vroieni J. Aceste imprejuräri erau bine cunoseute deAfacerile Staine franceze, caci, intr'o depesä a lordin 24 April 1786, adresatd lui Choiseul, gäsim pa-sagiul urmätor:

Anecdota despre dragomanul Mavroieni este deslul deinteresantd, dovedind ca Curtea Rusiei se apuca A. pro-tejeze pe fat.á pe domnii Moldovei §i aine§ti, ceia ce o va pune In stare sa dispuie de acele

1) Ibid., ¡bid, piesa LII, p. 29. 2) Firaris, domnul Moldova 3) ¡bid,ibid., piesa LIX, p. 36. 4) Ibid., ibid., piesa LXI, p. 37.

10

principate §i sd-§i ata§eze familiile grece§ti dintre carise alege de obiceiu domnul 1 .

Dealimintrelea ministerul afacerilor strkine Isidea foarte bine sama de intrigile rusesti, precum do-vedeste urmältoarea recomandatie ce se face lui Choi-'sent Intr'o depesd purtind data de 29 Mart 1787:

Veti face foarte bine, domnule, s veghieti asupracelor ce se petrec In Moldova §i in Tara Romineascd.Poarta trebuie sd fie nelin4titd de manoperile ce seintrebuinteazd spre a instrdina de dinsa pe locuitoriiacelor provincii. Cel mai bun mijloc pentru asiguraeredinta lor ar fi sd se stabileascd acolo un guvernpupa asupritor, dar acesta este un lucru pe care ea nu'lva face 2)...

Dealtmintrelea adevArul bànuielilor emise de or-ganele politice franceze se adeverill foarte In cu-rind. In cursul negocierilor pentru incetarea ràs-boiului Inceput la 1787, RiWi 1ncepur21 prin a cere-Moldova i numai La urmä se multämird cu frun-taria Nistrului. Insh barba¡ii cari observan Cu. aten-tiune jocul Rusiei nu se lasará sA fie Insalati prin a-ceastä moderatiune, precum dovedeste urmatorul ex-tras dintr'un memoriu alcdtuit la 1792 care se allá.In arhivele ministerului francez al afacerilor

...Dupd ceia ce s'a petrecut, putem prevede cà Turculeste amenintat sd fie deposedat de cdtrd. Rusia de ceiace poseddi in Europa. De mult aceastd vecind a semi-lunii§i-a pus in gind sd-1 despoaie de provinciile ceel le stapine§lie... Crimea este deci In stdpinirea ei. Irk

1) IbId , ibid, piesa LXV, p. 40. 2) Ibid., ¡bid, Ilesa LXXIII, p. 44_

11

curInd o vom vedea urmUrind Implinirea celorlalte sco-puri ce le are. Ea se aratd plind de interes pentru lo-cuitorii Tärii Romlnesti. Alai trebuie oare altceva pen-tru a Indemna provinciile apartimInd Turcilor sa se pulesub ocrotirea ei?...1).

UrmAtoarele extracte Ora luate din memoriilerapoartele adresate Comitetului de Salut Public deatril C. Stamati, Intäiul agent francez acreditattärile noastre:

De eind pacea dela Cainargi precum i cea dela Sis-tov, intre Poarta Otoman6 i cabinetele din St. Peler-burg si din Viena, au tras o nou6 linie de granitI intresapInirea turceascd i provinciilt mArgininduse cu Ru-sia, atît acele ce le stApInia mai Inainte di si acele-ce le-a stauls mai In urm6 Poloniei, princip alele Mol-dovei i Tdrii Romlnesti au devenit obiectul ambitiuniicotropitoare a celar douà curti ImpArdtesti precumintrigilor diplomatice cari chinuiesc divanul dela Con-stantinopol. Prin pozitiunea lar geograficI Intre Bana-tul Timisoarei, Transilvania, Polonia si Marea NeagrA,aceste provincii InfAtosaa foloase politice si comerciale-ata pentru casa Austriei cIt i pentru Rusia. Areasterde pe urmer", dupei extensiunea limitelor sale pemeifeirmurile Nistrului, proiecteazei in chip vealit cotropi-rea Moldovei f i acea a Basarabiei, spre a se apropie-pas cu pas de Duncire, pe cind cea dintAiu, credincioasitsistemului ei de fiscalitate, n6zuieste in chip 164is la std-pInirea TArii Romlnesti 2)...

Iar In altä piesä, provenind tot dela Stamati, gä-sim urmAtoarele :

1) Ibld., ibid., piesa CLI/I, p. 84. 2) Ibid., ¡bid., piesa CLXXIX, p. 10

12

Cabinetul din Peterburg, intrebuintind pe rind des-mierddrile §i amenintdrile, speranta §1 teama, asupre§tepe inferiorii si In putere, In§ald pe sdmeni, corumpepe superiori §i Incearcd sd facd Europa Intreagk miratdde indrdzneala lui, cofapta§a proiectelor sale infame ...

Iatd acum un extract din raportul ce Comitetul deSalut Public puse s6 i se facá asu.pra memoriilor luiStamati:

...Dar el Infato§azd natiunea greceascd sub alt raport,imai conform politicii noastre, cind vorbe§te de seduc--tiunile intrebuintate de Rusia pentru a atita aceastd na-tiune impottiva stapinilor sai i spre a o dispune sds'arunce in bratele ei. Sint semne cari dovedesc cit Ru-sia cuprinde in impdrAtia ce i§i propune sd interne-ieze la Constantinopol, nu numai provinciile grecWi 2.ce se arid sub stdpinirea turceascd, dar i acele cari facparte din Polonia §i din posesiunile austriace. Ea ardori sd intrebuinteze puternica leglturd a unei religiunisuperstitioase spre a. Intruni, intr'o massd noud, ni§tepopoare ignorante §i ob4nuite cu jugul robiei. Este ase-7nene adevarat cd a izbutit, prin ajutorul preotilor deloate sectele, st facd revolutia i chiar natiunea fran-,cezd odioasa In ochii Grecilor pe cind ea este iubitdde Turci.

Ar fi deci sd lucrezi impotriva Rusiei dacd ai luminape Greci i li-ai influenta opiniunea; dar ar trebui sdle fere§ti sd li indrepti animozitatea impotriva natiunit

stapine§te. Once nemultknire Impotriva Thrcilorar putea ntimai sd s'intoarcd spre folosul Rusiei §i arfi sd ne compromitem fatd de Poartd fdrd niel un fo-

1) Ibid , ibid., piesa CLXXXIII, p. 110, 2) Cuvintele Greci l nafiune.greceasca stnt aplicate aid nu numa1 Grecilor propriu z41 cl §i tutu-xor popoarelor, Greci, Romird i Slav' profesInd credit* greco-orlentalá'.

13

los. Ar trebui mai degraba sa li se dovedeascd, ceiaeste curatul adevar, cd, de oarece nu §tiu si fie libel*,slut mai fericiti sub stapinirea turceasca decit ar fisub acea a Rusiei; dadi Poarta asupreste, Rusia ni-miceste; daca Turcii slut ignoranti qi aspri, Ru§ii sintignoranti çi barbari 1)...

In instructiunile date lui C. Stamati la 13 Fevruariet1796, gdsim urmAtoarele rinduri:

...Se va pune In relatiuni bune, pe en li va fi putin-cios, cu toti factorii politici cari mncunjur i Influen-teaza domnii pe linga cari trebuie sil. resideze... Politica Ru§ilor In aceasta tara consista mai ales In a In-strAina capeteniile lor de interesele Portii. Li se aratà cu..afectatie cit de neplacuta este pozitiunea lor cinc!, lafiecare ruptura Intre Turci §i. Ru§i, provinciile ce le.ocIrmuiesc sInt cotropite cele dintai, ocIrmuirea lor sus-pendata, veniturile lor suprimate i autoritatea lor redusitla nimicA. Se Incearca O. se stIrneasca in ei speranta_cà aceasta stare de nesiguranta ar inceta daca Turcii arfi In sfIr§it izgoniti din Europa, caci atunci rasboaiele-ar fi mai rari. Va fi usor sd li se arate cit de fa1.este acest argument, observindu-li ca pozitiunea lor, onceinconvenient ar lag_top ea astazi, este preferabild aceleila icare i-ar reduce despotismul rusesc, care nu ar mai aveanimic de crutat.

Interesul sultanului 11 sile§te la mari censideratiuni fatade ei; acel al Ru§ilDr ar fi dimpotriva, zdrobeascdgpre a se mintul de grijile ce creditul lor trebuie sainspire unor uzurpatori ce nu pot fi decIt banuitori 2)...

Actiunea rusasol. In Moldova este caracterizatA

1) Ibid., Ibid., CLXXVII, p. 118. 2) Ibid I, iii plesa LXIII, p. 410.

14

pe cit de drastic pe atIt de adevarat In ra.-portul dela 11 Iunie 1798 al lui Parant, numit vice-consul francez la Ia§i:

...Ru§ii au pus stdpInire In aceastd tara pe toate spi-ritele i nu-i lucru de mirare; religiunea, acest mijloclotdeauna victorios fa td de ignorantd, li-a deschis toate

Iatá acun-ta cileva extracte din acela§ raport asu-pra stárii economice §i politice a /árii, In careplanurile Rusiei §1 mijloacele Intrebuintate de aceaImpárälie pentru a le aduce la indeplinire sint ara--tate cu multà clarilate §i precizinne:

...Popii greco-rlsdriteni I. au fost toldeauna i sInt Inc/Cu hura samd i astdzi atiti a_genti secreti pentru RusiaIn Impardtia otomand. Ei predicd, sin/ datori sd predicenecontenit popoarelor lor spre face meseria, iubireacatrd Museau i ura pentru musulmani, aceti necre--clincio0 cari i-au robit. Si este firesc dura asta ca fiecareortodox, fiecare Moldovan 2 de credinta greco-rdsdri-teand sd vada In fiecare Rus un prieten firesc, un frate;astfel simte cel putin taranul. 5i Rusul ale cdrui vedenis'Intind ceva mai departe, adaogd amintirile mdgulitoare,motive de agrement, îi aduce aminte cu pldcere de pe-trecerea In Moldova a o§tirilor ruseqti, cari, mai cu sam/,din motive politice, au §tiut erute. Ele InteadevArnu i-au adus dectt un aer de pro teetie, decit fdgaduintipentru viitor §i plAceri pentru prezent.. Si totu aceastdiu,bire pentru Ru§i nu este cu desavIrqire ob§teasc,d; eiau faut citiva nemultdmiti i au In§alat pe unii cari

1) Expres1unea Intrebuintata de Parant este : Les Papas Grecs. 2) Ala-Jara am tradus: Grec-moldave, prin Moldovan de credIntatgrecor isariteanä.

45

slujesc de pildd celorlalti. Alai trebuie observat a re-volutiunea francezd nu este fdrd farmec pentru micaparte a boierilor care .stie A rationeze; li place A.' li sevorbeascd de ea; nu se pot impiedeca de a o aprobaIn parte cel putin, de a admira minunile ce aceastd re-volutie le-a produs. Si, cu timpul, tineretut mai ales,urmind studiile cu cari a inceput sd se indeletniceascd,nu Incape indoiald cd, aici ca aiurea, principiile fran-ceze vor exercita dulcea i binefIcdtoarea lor inriurire...

Tottt's Rusii vor dispune aici de un mijloc de influ-ent1 mai mutt decit Francezii: acel al teroarei, si con-sulul lor, d. Severin, Il intrebuinteazd cu dibkie la prilejde nevoie. Boierii stiu foarte bine ceia ce s'Intimpld Invreme de rdsboiu, otiu cd tara lor este indata teatruloperatiunilor, c bunurile i persoanele lor slut atuncila discretia vecinilor daca se pare cd ei ar fi pecale A uite acest lucru macar o chi* se are grija a'llilor aminti, a-i ameninta chiar In chip indirect, mij-loc care nici odatd nu dd gres. Citiva boieri purtindcu pdrere de rdu acest jug strdin au mkturisit acestefapte cetlitanului vice-consul care In zadar ar h in-cercat sd-i mintuie.

Curtea, in parte pentru aceleasi temeiuri, este aseme-nea mai toteleauna la devotiunea misiunii ce tarii o tin,pe Bugg. dinsa. Cel putin raspinge rar chiar prelentiu-nile cele mai neintemeiele ale acelei misiuni, ceia-ce provine dela sprijinul mai mult sau mai putin lute-meiet ce II d consulului general ambasadorul dela Con-stantinopol. Acesta Inca de mutt vorbeste Portii ca unstdpin, consulul imileazd In chip perfect limbagiul sefuluisau, lucru de care se laudd pe fatd i alcaluieste unmijloc ce totdeauna izbuteste, precum lust's se laudd,dar este Mil indoiald foarte umilitor pentru guvernultdrii I)...

2) Ibid., sup.1, ir, piesa CCLLXIII, p. 177.

16

Intr'un raport din 23 April 1802, prin care Ruffin,InsArcinat de afaceri al Frantei la Constantinopol,

sam6 afacerilor strAine despre demersurile lui laPoartà, iatà ce zice de Ipsilanti §i de pi-oiectele RusieitasupraPrincipatelor Dun:Irene :

aducind animadversiunea bine meritatd asultanului asupra principelui Ipsilanti, aceasa animad-versiune devine un temeiu mai mult pentru radiareaacestui nume de pe lista aspirantilor la domnia princi-patelor Tärii Rominqti i a Moldovei i desconsiderarealui, determinind, in momentul in care Rusia ce caonce pref vrea asigure incorporarea acestor doudpro vincii la impeiratia sa, spre a impinge, conform do-

Caterinei a I 1-a, limitele sale pcind la Dundre,se opinte5te 54 facei pe lpsilante domn al Tdrii Bond--nesti

Iatà §i ni§te amAnunte pretioase ce le gdsim In-tr'un raport din 1 Octomvrie 1802 al aceluia§ ins6r-cinat de afaceri al Frantei la Constantinopoli, des-4pre munirea In scaunul Moldovei a lui Alexandru4Muruzi.

...Nominatiunea la scaunele celor douA principate fiind,pentru intAiele personagii ale seraiului,, ale divanului

ale corpului ulemalelor un izvor nesecat de boOtie...Misiunea rdsasc . dobindind prin pacea dela Cu-ciuc Cainargi facultatea, sN, se amestece In alege-rea sau in excluziunea, in confirmatiunea sau indestituirea domnilor, a devenit pe nesimtite, Impreungcu marile personagii ale impdatiei (otomane), parta§In sumele enorme ce ace§ti domni se vAa necontenit

I) Ibid., 'bid., piesa CCCXXXVI, p. 242.

17

siliti sd deje pe sub mind.. Sint departe de a invidiaaceste rusinoase mijloace de extorsiune a zisei misiuni;dar ea gdseste prin ele mijlocul de a tine pe Greqi ladispozitia ei i, printrIn0i, a conduce tlivanul (lupd voia

La 1 August 1802, consulul rusesc dela Ia§i InmindocIrmuirii Moldovei o notd din cele mai drastice,tratind atIt despre abuzurile, cancasiu-,nile acelei ocirmuiri oit §i despre cedcarea tratatelordintre Rusia §i Poarta relative la principate. Asupraacelei note, Ruf fin face observatiile urmdtoare:

...PAnd la data acestui oficiu, Rusia departe de a pro-testa impotriva sistemului de opresiune de care se piing°,astAzi, 11 aiproba cu hotArlre In taind, caci acest sistemEmpingea pe locuitorii celor trei pro vincii la desnadejde§i la desrarare, ceiace sporia populatia Nouei Strbii. aCrimeei fi a celorlalte staptniri noue ruse§ti pe coasteleWirt. Negre.

Rusia nu avea atunci In vedere decit achifzitia indhizilormunteni, moldoveni i basarabenl. Multi observ atori pre-tind ca astdzi ea tinte§te la teritoriul lor....

Induio§irea Rusiei pentru ragale In deobste md In-spdiminta pentru Turcia mai mult cleat md edified. Eapropuse pentru Intdia gard, la 1774, deslipirea Crimeei

neatIrnarea timporard de sultan a Tatarilor, din-teaceastd peninsuld, In scop de a-i face slobozi i feri-eiti. Putini ani mai tirziu, In plind pace, Rusia intrupaCrimea In celelalte state rusesti.

De altmintrelea, toate a'buzurile enumerate In aces toficiu nu sint cleat prea adevdrate, dar ele subsistd,dupd clt §tiu, dela 1759 2 ...

1) Ibid., ibid., Aid. 2) Ibid., ibid., piesa CCCXXXV111, p. 243.2

18

In instructiunile date In toamna anului 1802 ge-neralului Brune, cetim :

...Guvernele Moldovei §i l'Ara Rominesli sint pentruGreci un f el de privilegiu firesc, care li este Incheze§luitprin obiceiul adoptat de Turci, de mai bine de un veac,de a le conferi numai Grecilor. Para In vremile de peurmA, patronajul seraiului, a ministrilor' si a pardelorIn, favoare dispuneau de aceste functiuni. Dar mai cusama dupa ultimul tratat care a fost Incheiat Intre Poarta-si Rusia, In unul din articolele cffimia se consfintesteun fel de protectie personalà din partea Rusiei In fa-voarea domnilor greci, ministrul Rusiei la Constantinopola obtinu,t o pare Inriurire In deslituirile si nunlirile dom-nilor Trii RomInesti si ai Moldovei 1)...

La 1 Fevruar 1903, Brune scria lui Bonaparte:

Influenta Rusiei este atItputernicd aici; ea se Interne-iazd pe amintiri umilitoare §i prin urmare revoltà amo-rul propriu al natiei musulmane. Instrumentele acesteiputeri sint cei mai multi membri ai marilor familiigrecesti cari Isi disputà functiunile de dragoman al Portiisau domniile Moldovei si Prii RomInesti. Dar familiile-cari n'au izbutit s obtie acesle functiuni rdmIn nemultA-mite §i de oarece Sublima PoartA are mai arareori odeplinA libertate In aceste alegeri, ea nici odatA nu punemare staruintä pentru a le sustine; de unde urmeazäca se sperA totdeauna cd vor avea loe schimblri. Rusiiprofitd de aceastd agilatie pentru a obtine, prin dra-gomani, secretele §i decretele Sublimei Porti §i, prindomni Ileschiderea granitelor otomane pentruostenii si ostirile lor 2)...

1) Ibid., ibid., piesa CCCXL, p. 247. 2) Ibid, ibid., piesa CCCXLIX,p. 253.

19

Cele ce urmeazd sint extrase din memorial trimisAfacerilor StrAine, la 5 Septemvrie 1804, .de Flury,consulul francez dela 14:

...Inca dela 1772 Rusia reclama pe fa ta Tesiunea saucel purin independenta acestor dona principate; si dacadesmembrarea Poloniei, propusa In acea vreme de Prusia,determina pe Caterina II O. Ae deziste deja aceasta pre-tentiune, ea n'u o parasi. O vedem dimpotriva, prin tra-tatul dela Cainargi si prin conventiunea lamuritoare aacestui tratat, pregatind executarea proiectelor sale ulte-rioare sl Tntemeind autoritatea rusasca In aceasta tara pesimtimintele religioase de cari gint staprmiti locuitorli ei, sipe niste demonstrari de bunavointa captioase, dar atinga-toare pentru suveranitatea otomana.

Ramftne de luat In privire situatia la`untrica a Moldoveisi a Tarii Rominestl; se va gasi acolo Inca mai multdecit In actele publice ale cabinetului rusesc, revelatiascopurilor acelei Imparatii; Rusia a vrut sa.-.5i creezedrepturi asupra celor dota principate, ea a pregatit exer-citarea acestor drepturi, insinuind autoritatoa ei In admi-nistratia lor.

Numirea principelui Moruzi, ocirmuitorul Moldovei siacea a principelui Ipsilanti, ocitmuitor al Tarii Roml-nesti, sint cunoscute ca fiind opera curtii dela Peter-burg; se stie obsteste pana si pretul platit de ei amba-sadorului rusesc (D. de Tamara . Prelungirea pana latermenul de sapte ani a domniei lor a avut drept motiv,mi Mult sa pregateasca. independenta Wii §i. sa asi-gure Rusiei un punct de sprijin mai solid, decit de aprocura tarii o ocirmuire mai statornica. Domnii au fostnumiti prin Rusia, printelnsa spera ei O. se mentie Impo-triva sazuintelor competitorilor; pe dinsa sprijina ei sitoate sperantelo lor, ceiace vra O. zica ca nu sint demtagentli ei; caci ce consideratie oare, ce simtimint ar putea

20

O. luple pentru ei Impotriva sigurantei lor actuale, Alecare au legat speranta viitorului? Pentru a crede cadomnii nu sint vicleni fa td de suveranul lor, ar trebuisau O. s'inchida ochii In fata evidentei faptelor cari sta-bilese deovtamentul Mr catra Rusia, sau sà se pretinda eiiintentiunile aces tei puteri fata de Turcia sint prietenesti!si bineVoitoare...

...A trebuit sa intru In actste amanunte malt ales pen-tru a arata prin cite firuri voieste Rusia sa lege aceastatarà de stapinirea ei.

Apoi devotamentul orb al domnilor cgtra husia nuare numai rlrept scop sa preg,ateasca clile ambitiuniiacestei pulen: cei dai ocirmuitori mai snit In stare sg.informeze ininisterul otoman despre evenimentele poli-tice din Europa. El au, spre acest sfirsit agenti In locarlitati diverse; primeAc ziarele principale, ale 6aror extractetraduse turcete- snit trimise la Constantinapol de patru)sau de cinci ori pe lung...

Cu greu poate cineva sali faca o idee de grija cedomnii 0 au O. fie bine informati de ceia ce se pe-trece spre a cla grabnic de veste ministrilor Portiiacesta este meritul lor de cApetenie In ochii demnita-rilor turci si poate unul din cele mai mari condeie dincheltuielile lor.

...Domnii, prin mijlocul acestei corespondente si a In-telegerilor particulare ce le au la Constantinopol, dobIn-desc o influenta mare asupra hotarlrilor divanului si.

Rusia, fiteind astfel sg. reagiseze asupra ocirmuirli tur-cesti put rea prin mijlocul cdreia ea dispune de cei doiciomni, sporeste si intgreste ascendentu/ ei si eterniz03.:1starea de atirnare In care tine Poarta otomana.

Consulul general rus la Iasi este alt instrument, decare acest guvern rusesc se serveste spre a Intindelegaturile suveranitatii sale; consulul deja Iasi desvoltareprezentatiunile unui ministru; si mijloacele de cari dis-

21

pune fac dintrInsul o autoritate In aceasfl. ar5.. Num5.-rul protejatilor lui si a aCelor cari participa la pvotectialui se ridia la, aproape patru mii, din cari nationaliirusi alatuiesc numai partea cea mai mia..

Unul din articolele celui de pe urml tratat lasatlocuitorilor facultatea de a rgmlnea sub dominatiunearusasa. Incà pitrusprezece luni; prin aceasta dispozi-liune s'au atras raialele de oarescare importantdlolerii mai de samä. Dupà expirarea unui termen asade lung nu s'a renuntat Incà sà se dobIndeasa supusinoui; ajunge ca raialele sA faa o cantorie la frunta-ria sà poseda cepva pg.matit i chiar sa dele.ceva bani, pentruca sà obtie pasapoarle rusestifie pusi sub protectia consulului fda nici o observatie,sau reclamatie din partea domnului. Indeobste toti mill.negustori sint sub protectia rusasa, pe care o Cauntotedauna din cauza deferentei respectuoase a domnuluicdtrA agentul acelei puterr i a favoarei de care se bu-curà cari fac negustorie sub steagul ei.

Comerciantii mai mid, cari nu sint imatriculati laconsulul general, se dau ca atasati comerciantilor pro-tejati i, In aceastg calitate, ei primesc pasapoarte delavmsul si se bucurI de o protectie implicit à.

Pentru a da o idee generan, dar pozitivä asuprh snriipolitice a acestor douA provincii, ele trebuiesc asamanatecu Crimea, In momentur In care Rusia se pre.gAtea s'ocotropeasa; acelas mers In politica externh, aceleasi ma-nopere In lAuntrul ;Aril; o vedem stabilindu-si protectiaspre aduce independenta, pregatind independenta spre.a aduce supunerea desAvirsitd.-

...Ca el, (viitorul comisar general francez sà Incunjurepe domni Cu privegherea lui, spre a descoperi inteli-gentele lor cu Rusia;

SA caute In actele ocIrmuirii lor ceia ce poate

22

favorizeze vederile acelei puteri, pentru ca Poarta sfie luminatd asupra necrediatii lor;

Sà mientie pe domni lateo stare de tearnd §i de Ingri-jire, care sd precumpdneascd aplecarea ce o au spredu§manul tdrii lor.

SA fereascd pe boieri. de Inriurirea rusascd §i sd dis-truga In ei plrerea, de mult Intipdritd, cd sint supusiiRusiei, fiindcd aceasta este stdpIna TurcieL

Posesiunea Tdrii. Rominesti §i a Moldovei este necesardexistentii puterii otomane.

Aceste doud provincii sint amenintate mai ales deRusia care a vddit planul ei, atit prin ctele sale di-plomatice Cit §.i prin influenta ce ea §i-a asigurat asu-pra ocIrmuirii lor lduntrice §.i asupra locuitorilor lor 1 ....

Iatà ce mai gAsim Inteun memoriu din 21, Iunie1805, aflat la ministerul francez al afacerilor strAine,asupra politicii lui Ipsilanti:

...Domnul se foloseste de aceastd teamd de Rusia aboierilor,, spre a mai Ingreuie jugul tiraniei sale. PlanuLeste de a sustrage cele doud principate de sub jugul Portii.supunindu-le suzeranitatii Rusiei; dar acest plan IntIm-pind mari greutdti din partea boierilor pe cari interesuLlor ii leagd de guvernul turc l'i e foarte Indoelnic ca eisä consimlit la independenta proiectatd. Totu§, spre a oaduce la Indeplinire, Rusia ar voi sd dobindeascd acestconsimtimInt °Mese 2 ...

Iar inteun raport al Insärcinatului de afaceri fran-cez la Constantinopol, din Fevruar 180(3 cetim:

...Ce-au fdc'ut Ru§ii de 50 ani Incoacel Au luat Crimea,

1) Hurmuzaki, 'XVI, Ilesa MDLXIII, p. 664. 2) Ibid., sup. 1, ir, piesaCDXXVII, p. 312.

23

Tartarie, teritoriul Oczacovului, Cubanul, o parteGeorgiei, toatd tara pAnd la gurile Fasului. Ei, cind

n'au armele In -mind, cautd sà dotropeascd pe tdcute §ipe calea tratatelor. Dovadä tratatele lor relative la Mol-(lova §i la Tara Romineascd. Au f dent sä se prelun-geascd durata puterilor domnilor acelor acelor tdri spre

face apoi pe viatd, ereditari, independenti §i a-i tratape urmd cum au tratat Crimea dupä ce au fdeut-o inde-pendenta. Altd dovadd mai este tratatul lor relativ laCorfou, au obtinut astfel, dreptul sa debarce trupeAlbania. In acela§ spirit au cerut sd protejeze pe totiGrecii rdspinditi In. ImpdrItia otomand. Ar:Rind bundvointä cdtra o parte din supu§ii sultanului, cauld numat..sd Intdriled amIndoud fartile §i sd aducd tulburdri InimpAratia olomandl

In sfir$it, printre mijloacele intrebuintale de Rusiapentru a tnai sgudui temeliile $ubrede ale ImpärA--tiei otomane, nu terebuie sA trecem cu vederea atilA-Tile la revoltà a paplelor puse calml gardizoa-lielor ocupind cetAtile dela granitri.

Din rapoartele franceze coroborate de altmintre-lea $i prin talte izvoare r6ies6 cit rdscoalele multipleale lui Pasvantoglu erau incurajate pe sub mina deRu§i: Iatit partea esentalà a unuia din acole ra-_poarte:

...Polilica Rusiei a fost 4oldeauna sd Intretie discordiaIntre Poartd §i Pasavan-Oglu, spre a Incurca pe ceadintdiu i a avea un motiv spre a forma, pe granitaei, un corp de observatie care s'o puje In stare sd. ndva-leased In provinciild impdrdtiei olomane Indata ce va,

gtsi cu cale, §i chiar poate, sub cuvint de a pedepsi

1) Roux card Afacerile St/line, 5 Fevr. 1806 Ibid., supl. Lit, CDXLII,p. 325.

24

pe Pasavan-Oglu lpentru rgscularea lui 0 a restabiliordinea §:i linistea.

Agentii Rusiei rgspIndesci de citAva vreme In TaraRom Ineasc:1 vorba di trebuie sg. se cheme Rusii in aju-to]. u acelui principal spre a dispune spiritele In favoa,rea lor.

Domnul a avut mai multe conferinte cu consulul Ru-siei. Acesta a intrat pe urmg. In corespondentg. cu Pa-savan-Oglu, al anti rgspu(is 1' a trimis solului rusesc laConstantinopol. Acesta a rgspuns acuma In urmg. a etse mgguleste cu credinta cg va sfIrsi prin bung. Intele-gere diferendele dintre PoartA 0 Pasavan-Oglu 0 va ob-tine iertarea lui; cg. astfel nu era nimic de temut pentraTara RomIneascg. Aceastä mijlocire nu ya putea cleatsg. lege pe Pasavan-Oglu de Rusia si'l va face sg. obtietot ce pretinde 1 ...

(Urma acestui raport mai contine §i alte ama-nunte aratInd relatiunile dintre Pasvantoglu §i Ru-sia .

Acei cari cunosc istoria Tärii RomIne§ti In epocadela 1792 la 1806, §tiu pustiirile, jafurile, omorurile§i batjocarile de tot feliul de cari a avut parte acealnenorocitá tara din cauza mi§carri astfel incurajatede Rusia, spre folossul scopurilor ascunsP ale acesteiputeri. In curs de trei ani numlai ea praise, pestebirul obi§nuit, 90 mii de puRgi de bani, adicei enormasumcl de 45 milioane, sub cuvint de ridicare de trupe§i de alte másuri de aparare Impotriva lui Pasvant-toglu 2).

Aceste citatii ar putea fi de zece ori mai numa-roase, materialul din care sint extrase fiind neobi§-

1) 10 Fevruarie 1801, Vandeden Mtn! Relalianite Externe, Ibid., ibid.,piesa CCXCVI, p. 208. 2) Ibid., ibid., piesa CCCXXIII, p. 228.

25 I

xmit de bogat, cred insá cà acele cari preced ajungpentru a aráta cu imbielsugare cà actiunea Rusieifatá de tärile noastre, la sfirsitul areacului XVIII siInceputul acelui trecut, a fost, dupá judecata organe-lor franceze Insárcinate cu urmárirea acelei actiuni,cu totul deosebitá de acea ce i-o atribue prieteniidela noi ai Rusiei. Aceste expuneri i aprecien i aleorganelor oficiale franceze, Intemeiete pe fapte indis-cutabile i coroborate prin lantul desfasurdrii eveni-mentleor urmátoare ne aduc la Incheierile urmátoare :

Scopul hotárit al Rusiei dela inceput a fost sàpuie stápinire tárile romine.

Nefilnd In stare sá ajungä la el imediat, primfortá, ea s'a hotárit pregläteascg, pentru viitor,cäutind s'A elstige spre acest sfirsit o InrIurire pre-cumpánitoare In principatele noastre.

Toate demersurile ei In favoarea noastrd, toatearticolele In folosul nostru inscrise de ea In tratatelecu Turcii n'au avut de scop decit márirea influentei§i. puterii sale In principate, slábirea legáturilor aces-tora cu Poarta.

Incercärile Rusiei ~será de altmintrelea pla-Ionice; insás repetarea insistentelor, In acest scop,In tratate pentru ea acele cla,uze sh fie aplicate, arajunge spre a ni dovedi cá ele fusese puse mai tusamá pentru a orbi pe locuitorii principatelor, a inäriIn ochii lor vaza Rusiei si a da acesteia pretexte deintervenire In Impárátia otomaná.

O vedem chiar trä.'gind folos din neexecutareaImbunätätirilor specificate de ea In tratate pentru

popula pustietátile cucerite In urmá de dinsa, cu°amena alungati din Moldova de jafurile i abuzurilede tot feliul ale ocirmuirii locale.

Iar prelungirea termenului domuiei páná la sapteani ni se infAtosazá, iu ca un mijloc de a aduce oares-

26

care stabilitate in ocirmuirealor romine ci spre aface din eei doi domni numiti la 1802 niste instru-mente i mai devotate Rusiei.

Vedem Rusia ne stind la indoialA pentru a ineu-raja, pe granita imphrAtiei otomane, niste tulburäricari pustiesc i jäfuiesc in chip cumplit, timp dezece ani, una din prile t u a cal-6 ocrotire se lAtida.

In fine reprezentantii de to mina aidreptcredincioase, acei din principate ca 5i acei WI/Constantinopol, dau pretutindeni dovadà de .o 15.cornie

de o venalitate cari de loc nu Se lash' tintredute deacea a pasalelor turcesti.

Capitolul urmAtor va dovedi in chip indiseutabilcit de intemeiete si de adevarate erauwprecierile cuprinse in rapoartele si memoriile agen-tilor francezi.

III. Politica rusascä In tärile routinedela 1806 pâtiä la 1812; anexarea principatelorromine de catrA Rusia la 1810; ripirea Basarabiei.

Numirile lui Constantin Ipsilanti i Alexandruruzi la scaunele Tàrii Romlnesti si a Moldovei, intom:ma anului 1802, alcatuiau pentru politicatascä tin sucees strälucit.

rosilanti era cunoscut de mull ca un Mara cutotul devotat Rusiei, dela care astepta implinirea visa-rilor lui ambitioase: alchluirea, sub suzeranitatea Ru-siei, a unui regat sau cel putin a unei domnii ereditare,euprinzind, pe linga Tara RomineascA, Moldova 5iBugeacut, El, in calitate de dragoman al Portii, mijlo-eise tratatul de aliantà dela 1798, dintre Anglia, Rusiasi Poarta impotriva Frantei. Tot el, fiind domn at

27

1Ioldovei, ideclarä unui caltitor care trecea princa: vazind starea In care se gaseste Imparatia tur-eeasca, el asculta mai ca sfintenie de poroncile am-basadorului rusesc decit de finnancle marelui sul-tan 1 ". Dupa ce fu mazilit din Moldova, casa lui dinConstantinopol deveni sediut intrigilor rusesti.aanti era In corespondentà necontenita cu agentii ru-sesti i cu boieriii din Bucuresti refugiati la Brasov.Cu ajutorul solului rusesc, Tamara, a agentalui rusBarozzi si a consulului Chirico, izbuti sa obtie eahoierii si rnitropolitul sal cearà de domn al TáriiRomMesh 2 . In sfirsit, un bacsis de 200 pungi, dat lui

. ,Tamara, Ii procura aceasta domnie8).Ipsilanti era un om de o minte deosebit de agera,

de o mare activitate, de o fineta si de o dibacie neo-bisnuite chiar la un grec din Fanar. El alcatuiapentru politica rusasca un instrument nepretuit, nunumai fiindca lucrind pentru Rusi era Incredintatca lucreaza i pentru Implinirea seopurilor sale, ci

pentruca fiind domn al unei provincii situata lamarginea Imparatiei, era si principalul inforrnatorpolitic al Portii.

In raportul lui Talleyrand earl Napoleon I delaMart 1806 cetim:

...Aceste tari sInt ocIrmuite de doi domni greci tri-butar i ai sultanului, dar cari slut deprinsi a ceda pre-siunii Rusilor de cind aceastA putere insu`sit dreptut.de epitropie asupra acestor provincii prin actul ei demediatiune dela 1802.

Fimctiunile deosebite cu cari grit InsArcinali acesti

1) Ibid., ibid. piesa CCXC. 2) In privinta acestor urzell vezi ibid. ibid.§i piesa CCCXXXVI apoi ibid., supt I, Iv, plesele cexu, ccxv, ccxvi,ccxvu, CCXXI CCX.XII. 3) Vezi mai sus.

28

domni consista 'in datoria de a informa Poarta despreevenimentele politice ale Europei. Aceast5. misiune li dAtasupra divanului o influentA 1nsemnat5., care nu trebuietsl contribue putin a asigura predomairea Rusieiyreme va. tine actuala stare de lucruri i daca ace§tidomni ar urrna sä fie agentii acestei puteri.

Domnul Valahiei, principele -Ipsilanti, este cunoscutpentru devotamentul sIu orb atrA Rusia*)...

Alexan.dru Muruzi, adus tot atunci In scaunid Mol-dovei, mai putiu ager si fin, dar mai prudentpoate mai Intelept decit Ipsilanti, trecea i el dreptun om al Rusiei dar era departe de a se bucura laamb asada rusascá si la Peterburg, de aceias Incredere

trecere.Dela Incheierea pàcii intre Franta si Poarta (25

Iunie 1802) si reluarea reliatiunilor diplomatice, s'In-cinsese la, Constantinopol o lupth din cele mai aprigeIntre influenta franceza çi acea rusascA. Am vázutdin fragmentele reproduse mai sus ca agentii fran-cezi Isi dädeau perfect sama de intrigile si manoperileRusilor i le urmáriau cu cea mai deosebità aten-tiune, denuntin.d i Portii i cabinetului francezImpánátia vecind preggeste o räscoalá generalá acrestinilor supusi sultanului. Dovezile erau destul denumAroase §i de vádite pentru ca chiar mintile destulde greoaie ale marilor demnitari turci sá se convingäde adevá'rul acestor denuntári, Intárile atIt prin pur-tarea mai mult declt suspeca a diplomatiei rusesti?,en si prin adunarea de osti pe malul Nistrului.

Misiunea francezd lucra mai ales la lnlocuirea luiIpsilanti pe care, cu drept cuvint, 11 privia ca cel Maipretios instrument al Rusiei. Ipsilanti, sub cuvintde a stringe mijloace pentru a preveni si a Impiedecanrád5ciunile pasvangiilor §i a celorlalti aiani de pe

1) Ibid., supll I, III, piesa CC, p. 59.

29

Marginea Dunàrei, punea dári peste ddri cari, in mareparte, intrau In visteria lui particalard. In al doilea,an al domniei, Indoi aproape toate dArileo pretextindcA tara avea sd deje 6000 de- pungi pentru datoriidin trecut1 aruncd ddri extraordinare asupra epar-billor, a mänástirilor si a boierilor. Tara era sIeitA.1- .

Aceste impuneri erau contrare cluuzelor lnscrise dPRusia in tratatele ei cu Turcia, totlq, consulul rù-sesc nici gindia s adreseze vro obserVa(ie lui I psi-lanti. Acesta era doará omul de incre,dere al Rusiei.

Tocmai In August 1806, Poarta, pus. In curentdespre planurile dusmànésti ale Rus'e*, In urma insis-tentei personale a lui Napoleon, destitui pe lpgilantiSi pe Muruzi, inlocuindu-i 15rin Alexandra Sutu InTara Vonfineasa. i Scarlat Calimahi in Moldova, cariamindoi treceau drept partizani ai Frantei. Ipsilantiaflind depunerea lui In chip particular, nu asteptàvestea oficiald i fugi In Transilvania, Muruzi avIndo constiintä mai putin inearcatà se Indreptil inspreConstantinopol

Rusia amenintä imediat pe Turci ca rAsboiu dacAnu instaleazA din nou, In scaunele lor, pe cei, doi domni.Poarta, spArietà i nepregAtitd, cedá amenintärilorrusesti i, revocind numirile lui Sutu si a lui Cali-mahi, &Mu iar scaunele principatelor fostilor domni.

cu toatd aceastá umilinta a Turcilor, trupeleRuslei trecurá Nistrul i ocupará principatele 2 No-em.vrie-Decem.vrie 1806) pe cari le tinurA ocupatetimp de sase ani. Generalul conte de Langeron, emigratfrancez In servicial Rusiei, care petrecu acestIn târile noastre Wide comanda o divizie rusascáatribue isbucnirea räsboialui (proiectat de malt) in-trigilor lui Ipsilanti care:

4) V. A. Urechia, Istoria Romanilor. VIII, p. 743. 2) Vezlamilnuntelerelative la istoria iärilor noastre Intre 1802 I 1806 In a mea Arhiva Se-natorio, din Chisndu. I, In Analele Academia, seria II, Tom. XXI.

30

... tiu.. sd convingd curtea rusascd cd Turcii erau p-punctul de a-i declara rdsboiu si cà trebuia ca Rusia s1-iprevia.. Ardt1 cd nici 0 celate turceascd nu se aflaIn stare de aparare, el toate erau lipsite de trupe sifaptul era adevarat. In credintd cà era cu putintd, prin-¡T'o singurd campanie, sd se puje stdpInire pe bate td-rile din stinga, Dundrei, ceiace inteadevdr era foartecu putintd; cd. Turcii fiind lipsiti de bani, de forre dis,ponibile, lipsiti chiar de mijloace pentru a reprhna ceteledc hoti cari pradau Bulgaria, n'ar pulga sd ni opuenici o impotrivire, si cd dupä cucerirea celor trei pro-vincii: Moldova, Basarabia si Tara Romineascd, dind minacu Slrbii !si, printeacestia impreunindu-ne cu posesiunilgnoastre din Iliria, se hnpresurau toate posesiunile turcestidin Europa" ...

Tot Langeron mai adaogd ch.' :

In alle Imprejurdri acest rasboiu, dei foarte nedrept,era absolut indispensabil pentru Rusia. Aceasta nu puteasi lase Turcilor cetdfile Chilia, Ismail, Akerman, Benderf i Hotin, nici stäpfnirea Basarabiei fntre Dun-tre, Prutf i Nistru... Fdra poses iunea Basarabiei, Odesa n'ar fiputut nici odat4 szl atinga crefterea la care a tajunsprin desvoltarea comerfului &III fi poate cei ar fi In-cetat chiar S1.2- existe 2 ...

Tatà deci intentiunile cuceritoare ale Rusiei asupraOrilor rOmine denuntate de un Francez bun canos-cAtor al ImprejurArilor, Investit cu un Inalt rangmilitar rus.

Michelson, comandantul de cä'petenie al armatei deinvaziune, intrà In Ia§i aläture de Ipsilanti care fuinstalat ea domn al aminduror principatelor. Visullui Incepea sd se realizeze.

1) Langeron, In Hurmuzaki, sup. I, in, p. 109. 2) Ibid. p. 110.

31

Michelson, la intrarea lui In rile noastre, asigurdprin, o scrisoare autoriatile constituite otomane

sultanul destituie pe acei din functionarii saicari, fiind partizani ai Francezilor, 11 Indeamnd sd rupalegAturile lui cu curtea Rusiei, Majestalea Sa Imperialva face ca trupele sale sd se Intoarcd In limitele Impd-rdtiei sale. Aceasta o fdgdduie§te leginduse pe cuvintulsdu Impdrdtesc 1 ...

lar printr'o prcclamatie cetità In divanele Imbe-lor täri, la 23 Decemvri- 1806, Michelson, In numeleimpàratului Alexandru, nnunta Rominilor ct numaidin grija pentru päzirea lini§tii lor §i peatra drep-Write lor cl§tigate pornise rdsboiul, care are descop pAzirea intereselor Rusiei §1 ale principatelor :

...Ori .5,i cum vor fi Intimpldrile, noi fIgAduirn a vapricinui des /atare In toate prilejurile Inaltei noastretiri çi ca fiind In lucrare tot feliul de chipuri ce va fi Inputerea noastra, ca sd lucrati Impreund la mIntuitoareasaAh*re ce và punem lnainte, care este de a Impingedin hotarele voastre price vrdjmaq va voi sd lulburalucrarea fericirii loastre, vä veti arata vrednici Intrutoate soartei ce vg. gAtim 2 ...

Ce ipocrizie! Functionarii despre care se vorbe§te,Alexandru Sulu §i Scarlat Calimahi, erau de mult aes-tiutiti I

Jata acuma in ce termeni raporta Talleyrand luiNapttleon intrarea Ru§ilor In tarile romine:

...111vAlirea In Moldova a Ru§ilor a oferit Europei

1) Ibid., I, 11, p 366. 2) Sturdza Acte ci Documente relatioe la Re-na#erea Romdniei 1, p. 292.

32

scandalu) unei noui agresiuni impotriva tuturor dreptu-rilor suveranilor. Nu se mai declara rasboin SublimeiPorti ci se adreseaza un manifest supu§ilor ei. Un gene-ral inamic li da sama despre plingerile curtii lui, cautas.-i zdruncine prin amenintaxi sau prin fagaduinti odioase,vrea sa dicteze Imparatiei otomane politica, legile, impo-zitele ei, o Invinovate§te pentru uzul ce'l face de inde-pendenta ei §i readuee rasboiul la acele veacuri de desor-dine qi. ae violentd chid nu era decit o iruptiune debarbari...

Dar Rusia ignoreazei Mai ceiace Europa a clatoritacestor progrese ale civilizatiunii. Un secol a putut saarunce citeva orar in mijlocul pustiurilor sale; ac stsecol irisa n'a schimbat viata natiunii. Ea samara Incacu stramo§ii ei §i. Europa mai are Inca a se apara im-potriva Scitilor.

Imparatia dela Constantinopol a fost altadata expusapustiirilor lor; acela§. pericol o ameninta §i. astazi, fibata puler a pe care viclenia o poate adaogi 1 arl ari ieste intrebuintata pentru a o lovi. In toate rasboai lede pe arma fruntarlile ei au fost rind po rind cotropiteCrimea, CubanuI, provinciile Chersonului, Oczacovului auoazut in puterea Rusiei, qi cind puerca a dat gref inimparatia otomand, Rufii au facut sa p,atrunda rascoa. laIn pro vincule sale; ei au ispitit credinta Grocilor, au datarme nemultamitilor, au corumpt lacomia, au sedas hunacredinta, subminindt pu/crea ce voiau s'o rastoarne... S'apromis pacea pentru a vedea fruntariile desannate f iaceste fruntarii au fost cotropite, fi genoralii rusefti ata-cind imp dratia otomand, au cutezat sa declare ca veniauca prieteni pe teritoriul ei.

Astfel fi vazusem,. la sfirfitul veacului trecut. oferindPoloniei prietenta lor vicleanci, ocupind ca aliati intinseleei provincii, pand fi Capitala ei, peina fi trepide tro-

33

Dezastrele dela Praga au Incununat aceastiprietenie 1)...

Rásboiul nu fu norocos pentru Turci, cetátile dinBasarabia 4e predarà frà hrpt4 si Rusii Ii báturä,Inteuna. In acela§ timp Napoleon, dupl ce strivisecu des6virsire Prusia In toamna anului 1806, biltupe Rusii aliati cu ea la Pultusk, Eylau si Friedland,silin.d pe imparatul Alexandru s'ä primeascà paceadela Tilsit 7 Iulie 1807). Prirt articolul 21 al aces-tui tratat, intre ostirile ruses(i si turcestiurmau sà inceteze atit pe uscat citsi pe 'niare, pretu-tindeni unde cureni extraordinari vor duce vesteapäcii astfel Incheiete. Prin articolul 22 Rusia se In-datora sei evacueze Moldova fi Tara Rougneascrlzdar Poarta nu le putea ocupa inainte de incheierea,pacii definitive dintre ea si Rusia. Prin articolulurmátor, Imparatul Alexandru I primia mediatiunealui Napoleon pentru incheierea p5.cii cu Poarta. Totprinteacest tratat, Napoleon se Indatora sä evacuezeprovinciile cari le lasa Prusiei si printre cari eraSilezia 2).

Rusia insistase mult spre a inchele pace numaicu Franta (spre a avea minà liberá fatä. de Poarta),dar Napoleon refazase cu indirjire sa trateze des-pre pace feird aliafii lui, printre cari Poarta esteeel dintaius ".

Traatul dela Tilsit era Insotit de dou5. acte secrete,Incheiete ámindouà In ace' ia§ zi, until intitu14:Articole separate fi secrete ale trataltutui de paceqi de arnici(ie din 7 Mlle 18074 §i : Trat7t de

dofensioi fi defensivei dintre Frantai Rusia5).

1) Hurmuzakl, XVI, pies MDCCVIII p. 828. 2) D. A. Sturdza, op. cit.1. P. 576 sq. 3) Ibid. p. 561. 4) Ibld p. 581. 5) Ibid. p. 583.

3

1) Ibid , p. 584.

34

Prin articolul 4 al celui dintAiu, Imparatul Alexandrase obligq. a recunoa§te ca rege al Siciliei pe IosifNapoleon, fndatei3 ce regele Ferdinand va fi primit-compensatie sau lnsluele Baleare sau Creta. Napo-leon dispunea deci, In caz eventual, de Q insulA careapartinea aliatului sAu. Al doilea act mergea matdeparte: art. 8 stipula c5. dac5. Poarta n'ar primi me-diatiunea vorbit5. In art. 23 al tratatului dela Tilsitsau dacA trei luni duph deschiderea negociatianilorele nu ar fi condus la un rezultat satisfácAler, Frankese indatorefle stl facei cauzei comunl cu Rusia yviarnindouä pcIrfile contractante se uor sfeifui spre asustrage toate provinciile Empilr'd(ei otomane jugulutci vexatiunilor turceftil

Nu Incape IndoialA cA îr desde Intrevederi cele avurA ImpreunA Napoleon §i Alexandra I cu pri-lejul tratatului dela Tilsit, se vorbi mult de ImpArtireia Turciei §i c5. Alexandru I izbuti sà smulgA luiNapoleon oare§icari fAgAduinti In aceastA privintA.Vedem pe cancelarul Rumiantov Imphr-tirea Turciei de marea lucrare le grand ouvrage .

Tratatul dela Tilsit Hind comunicat ath Portii cll. §itrupelor cari stAteau kip'. In fat5, se Incheiä la 12 Au-gust 1807, Ta Slobozia, Intre Ru§i §i Turci, untitiu pAnA la 3 April 1808. Prin acestse fobligau a evacua principatele In termen de 33-zile dela data sernnArii, iar Turcii se declarm gataa trata despre pace di mai curind, §i se mai obligana ocupa cetAtile de pe malul DunArei, IsrnailutBr.ila§i Giurgiul n.umai 35 de zile dupd semnare, cagarnizoanele strict necesare pentru paza lor, iar eele-lalte cetAti turce§ti sA nu fie ocupate decit dupA sem-llarea

In timpul ce avea th curgd pdnd la semnarea pacii,imîndouc împràiiile renuntau la once amestec inadministnafia principatelor.

PosedAm textul rescriptului din 28 Iunie st. v. prin.care Alexandru: I porontia lui Michelson sd incheiearmistigul In sensul in care fu incheiat la 12 Au-gust' ; totus el, räsendindu-se, nu voi recu-noascii, ref uzd set evacueze principatele f i urml 86le ocirmuiasod dupd placul lat.

/psilanti chemat la Petersburg In August 1807, nuse mai Intoarse In tará; la Mart 1808 se Mu cu-noscut cà domnia Ij Incetase i cä principatele vorfi ocIrmuite de divanurile lor, sub presedintia unuilnalt demnitar rusesc. De fapt, toatá puterea era Inmina comandantulul armatei rusesti si a acestui pre-sedinte al divanurilor,

IatA ce raporta la 2 April urmAlor, Lamard JulChampagny:

Miloradovici a flcut aici un act de autoritatedestul de lnsemnat; a disolvat oare§cum divanul Tdru.Romine§ti, notificIndu-i cà Ipsilanti nu mai are de datnici un ordin Ir aceste brovincii §i numind, pentru a'lInlocui, un comilet de patru boieri mai de Aarra. Ei,sint de pe acuma in ceartA deschia Nu inä voiu ames-teca. Rusii fac pregAtiri spre a ilminea aici eternitateaIntreagN. 2 ...

Iar la 30 April el mai raporteaz5.:

Vineri, 8 ale lunii, generalul rus Miloradovici, a no-iificat In chip oficial divanului Tarli Romlne0i, printec)scrisoare a d-lui mare§al Prozorowski, ca principele Ipsi-

1) Ibid , p. 590. Hurmuzald XVI, piesa MDCCXXXVIV, p. 833.

36

lanti fusese deposedat de amlndouä prinaipatele de cgtr/imparatul Rusiei, care i-a dat moii In vecingtatile Mos-covei, cu un sat de vre-o cincizeci de case, poroncindu-i.s5. se ducä acolo i sg.'1 cultive. Astf el tncep see se dest--chidd drumurile pen(ru cei doi domni eiírara MajcstatectSa lmparciteasccl li-a aratat interes1)...

Napoleon nu evacua Silezia precum Il Indatoratratatul dela Tilsit, dar Imparatul Rusiei urma sA.ocupe tärile romine, i unul Si altul voia s'A pAstrezeo pradd pretioasA.

Iat5. ce cetim In instruetiunile deta de Alexandru Ilui Tolstoi, Ina. dela 27 Septemvrie 1808:

spunA tut Napoleon) cA chipul ceI mai expeditirde a piaid6 capgi rAsboiului Intre Ru0 §i. Turci ar fimediatiunea Frantei, unitg. cu temerile inspirate Turcilorde armele ruse§ti, trnparatul Alexandru sa dobincleascastapinirea asupra Moldovei §i a Tarit Rominefti, mu-tind granifele impare(iei sale la Dunare2

lar dac5. ar Intimpina greutAti prea mari Intru In-deplinirea acestei dorinti, Tolstoi avea s5. ceará cala pace, pentru a despAgrubi pe Imparatul Rusiei decheltuelile !Acute cu rAsboial, Turcia cedeze pelingA alte teritorii toatel rara cuprinsei sUb denu-mirea de Basarabia adicei Bugeacul) cu ceteifile Ben-.der, Akerman, ChlUa fi Ismail, plus cetateanului3).

La cererile lui Tolstoi, Napoleon rä'spunce cA aacl.Rusia nu desartá principatele, el ifi va men(ne Ira-pele fn Silezia §i Ca' nu este caz de a proceda la

1) Ibid., ibid. piesa MDCCXXXV, p. 835. 2) D. A. Sturdza, op. cit., Ip. 604. 3) Ibid, ibid., 606.

37

ImpArtirea Turciei, de oarece Poarta s'a grAbit slprimeascA mediatiunea Franteii).

Aceste traiäri de pace nu puturA sA InceapA desiPoarta trimisese solului ei la Paris instructiileputerile trebuit a e, din eauzA cA Rusa insi ta pentramodificarea prealabilA a conditiunilor armistitiuluidela Slobozia.

Este 'mai mult deeit probabil cA, la Tilsit, Napoleonpromisese verbal lui Alexandru, tArile romine, dar nuspecificase lAcnurit compensat'a ce o te ea in. schimb,

sd creadà oà aceastA compensatie va fi Al-bania si Grecia. Surprinderea tarului va fi fost din cele'mai neplAcute cind el vAzu eh' acest obiect de oompen-satie este Silezia, pe care n'o putea lAsa lui Napo-leoh : 1) fAndcà dAdea astfel acestuia o bazá. de ope,ratii prea apropietä. de Rusia, 2 fiindcA apartinea_Prusiei, amica i aliata lui, a cdrei fiintA o privia IcaindispensabilA securitAtii impArAt'ei sale, 3) 1iindc4_se lemea ca Napoleon sA n'o alipeascA de mareleducat, nou creat de el, al Varsaviei.

Negociatiunile pe aceastá temA urm.arA pAnA laintrevederea dela Erfurt (Septeruvrie Ociomvrie1808 , Rusia cerind sä pAstreze principatele si Na-poleon. pretinzind in schimb Siezia. Pretentiuni e Ru-siei in privinta StrAmutdrii granitii sale la DunIre slutexpuse pe larg, arit in toate rapoartele solului Iran-cez la Petersburg cit si in acele ale solului rusescla Paris. Textele acestor rapoarte precum si a altorpiese in legAturA cu aceastä chestiune slut reproduseIn intregime. In volumul I al neprettiitei culegeride Acte i Documente relative la renafterea Romi-niet a lui D. A. Sturdza, unde cetitorul doritor de

1) Ibid., ibid., p. 617, Instructille trimise de Champagny ambasadorulurFrantei la Peterburg.

1) Dela pag. 576 la pag. 926.

38

a se documenta asupra acestui moment atit de im-Tortarit al istoriei noastre le va putea gäsi 1 .

Napoleon, ineurcat In räsboiul cu Spania §1 te-anindu-se ea Anglia sà nu puie la cale vro nouä. coa-litie Impotriva lui, se hotAri sà-§i asigure, chiar pririsconcesiuni, sprijinul Rusiei. Se puse la cale o intreve-.(iere intre eei doi suverani la Erfurt SeptemvrieOctomvrie 1808) unde, dupà negociatiuni laborioasese 1ncheie o conventiune secretà de aliantA Irtre

iFranta §i Rusia.Prin aceastä. conventiune, Rusia se indatora sä.

Incheie pace cu Anglia numai de acord cut Napo,leon, pe baza principiului uti possidetis §i In urma,recunoa§terii de cAträ, Anglia a nouei ordine de lu-

.cruri stabilitä. de Franta In Spania. In sthinib Net-_Foleon recunoftea Rusiei stapinirea definitiva a fa-_rilor routine:

Art. 5. Inaltele pdrti contractante se indatoresc sipriveascA, ca conditiune absolutà a pAcii, reocunoaster a.de catrcl Anglia a Finlandei, a Tdrii Romln-sti si 'a_Moldovei ca par* integrante ale imperiului Rusiei.

Art. 8. M. S. imparatul Rusiei, dup5. revolutiunile§i schimbArile cari tulburà Imp6rdtia otomanA i cart nu-MO. Mci o posibilitate de a da §i, prin urmare, nici o.speranta de a doblndi garantii IndestulAtoare pentru per-soanele §i bunurde locuitorilor Prii Romtne01 §i. ,dVoldovei, dudad, din acea parte, grani(ile lmpar-z-fiei sale pdna la Dunare si alipind Tara Romlneasca!qi Moldova ta impara(ia sa, neputind sd recunoasei in-tegritatea tmparatiei otomane dectt cu aceastd condi(ie,M. S. imparatul Napoleon recunoaste alipirea vorbitei si

39

limitele din aceasta parte a trnparafiei rusefti duse pin&la Dunare ...,

Rusia sondind, Ina. dela Inceputul anului 1809,Austria asupra atitudinii sale in cazul unei extensiunia granitilor sale 01.151 la Dun6re, monarhia habs-burgicá care se pregAtia tocmai atunci de rAsboiuImpotriva lui Napoleon, isa'spunse cà n'are nici o ob-iectiune de facut 2 .

Poaria, amArItà de purtarea vicleanä. a Franteifatä de ea, reIncepuse ostilitätile la April 1809.

Napoleon dä.'du însu pe fájà consimtimIntulla anexarea 1\toldovei si a Tarii Rominesti de 6111.5_Rusia cu prilejul deschiderii corpului legiuitor la3 Decemvrie 1809:

allatul meu, imparatal Rusiei, a a-lipit cdtrei impdeNia sa Finlanda, Moldo va, Tara-Romineasca fi un (inut din Gali(ia. Nu sir-It gelosde nimic ce s'ar intimpla in bine acestei

8)",

La 15 April al anului urmator, 1810, se petrecu un.fa,pt ce Ora' acuma n'a fost mentionat de istoricii.nostri. In acea zi, atit solul, fraucez la Peterburg,Caulaincourt, clt i acel austriac, contele de Saint Ju-lien, 'primiau dela cancelarul impärátesc o not'a In.urmälorul cuprins:

...Majestatea Sa Imperiald, privind Moldova si TaraRomlneascii ca niste provincii earl fac parte din impil-ratia sa i cari ca atari trebuiesc O. fie ocirmuite de le-gile sale, a prescris chiar acum s5. nu se mai admitIintrInsele ni§te drepturi ale caror exercitiu nu este to-lerat cleat In Turcia. Prin urmare, a ins6rcinat pe subsem-

11) Ibid,, ibid., p. 926. 2) Ibid , ibid., p. 930. 3) lbid, iId., p. 938.

40

matul, cancelar al imperiului, sa declare E. S. domnu'ttiambasador al Frantei, ca once individ nascut In acestei-douà provincii, nu poate fi privit declt ca supus al Ma-jestatii Sale, ca totu§i Ii lasas aleagä a raminea astfel,zau sd pdraseasca tara Intr'un termen de sase luni, dupace-si vor fi achitat datoriile sau vOr fi dat sama de bunu-rile sau functiunile a cdror admirristratie vor fi avut-o;

cd, In ce priveste persoanele nascute aiurea, ele vor pu-tea exercita comertul sau alte profesiuni In zisele prov(ncii,,dupa stipulatiunile tratatelor i conforminduse legilor Im-paratiei precum i regulilor imperioase cerute de starea)de rdsboiu clta vreme ea exista.

FacInd aceastd comunicare domnului ambasador, sub-aemnatul II roaga s'o aduca la cuno§tinta Curtii sale

se grdbeste a se folosi etc., etc.Pentru copie conforma,Semnat : Consilierul de Curte, Andrei Pisanil

Iatä-ne deci In fata unei comunicAri formale a.anexiunii principatelor de cAtrà dreptcredinc"oasq si-ocrolitoarea impärAtie. Toate bAnuielile i denuart-aile agentilor francezi din Iasi, Bucureçt i Cons-tantinopol se gäsiau deci pe deplin confirmateIndreptsátite. Crezlnd cá momentul oportun a sositRusia aruncase masca ipacritä, sub care ascundeapánà atunci intentiile ei i arata lumii cà nu interesulsi iubirea pentru dreptcredinciosir locuitori ai prin-cipatelor, ci n,umai o insatiabilä. I52comie alq'uzisepasii sài pAng. atunci. i um rämIne oare acuna eaproclamatia lui Michelson, cetità la 23 Decemvrie1806 In divanurile amIncluror tArilor si cu fAgAduin-

-tile cuprinse Inteinsa ? Drept redincioasa ImpärAtie

1) Hurmuzaki, kVI, piesa MCLXVI, p. 853. Aceasta este copia remisidi autoritatile ru,esti consulului francez. Fornetti din Bucure*U. O copie_identid a fost trimisä agentului austriac din Iai, Duldner.

4(

Inteadevár, indepartase din hotarele lor once vraj-ma§", dar se instalase ea In locul altora, pentra tot-deauna. Insá am vázut c prin tratatul secret,.1m-paratul Alexandru anexa Wile n.oastre fiinded nuvoia sd le base pradd barbariei turce§ti. In eft pri-ve§te desfatarea ce avea sà pricinuiascà tärilor noas-tre §dderea Intr'Insele a o§tilor Impdr'ä.te§ti, vom ve-dea mai departe de ce feliu a fost acta desfatare.

Consulul austriac din Ia§i, Duldner, scria la 23.August 1810, cabinetului din Viena:

...Starea de anarhie care domne§te In aceastI tarA,In care multi din boieri Osese multamirea 16comiei lor,urmeazei §i pare s.a fie nu numai toleratcl, dar chiar §1-bine vazuta de politica rusasch, In scop probabil de a-cf§tiga pe boierii cei mart pentru politica Rusiei i sprea face ca suveranitatea rusasecl, anun(atd lor prin notadela 15 April, sa li par,e't pleicual ...

Tot Duldner raporteazd, la 19 Septemvr:e urind.tor, despre serviciul religios celebrat In ziva de Sfin-tul Alexandru, in urma cdruia se tinu, la mitropo-lie, o predicd exortind pe locuitori la Indeplinireaindatoririlor ce le ayeau cdtrá suveranul lor, Im-paratul Alexandru 2)

Se pare cd. Austria a protestat la Poartä prin in-ternuntiul sdu Impctriva mdsuril luate de Rusia, diipdcum reiesà dintr'un raport adresat Afacerilor Sträine,la 5 August 1810, de cdtrá. Latour Manbourg amba-sadorul francez de'a Constant'nopol

Si acuma voiu arata ce zic ant consulii i agentiifrancezi In principate, cIt i Langeron, Fran.cezul

1) Rapoarte consulare austriace din la§i, la acea dab. Bibl. Acad. Rom-2) Ibid., la data arAtatä. 3) Hurmuzakt supl. 1, n, 'Mesa DCCLI.

42

serviciul Rsuiei, despre slarea in care ocup Itiuneazusasch" dela 1806 1812 dusese i lasase tärile noas-tre §i despre ce fel de desfdtdri li procurase:

La 5 Fevruar 1808, Lamare raporta lui Cham-_pagny :

Generalii rusi urmeaza sa ridice din aceste nefe-ricite provincii contribuIii enorme: ei vor lasa taranilor_munteni f i moldoveni numai ochii ca sa pungi. Dau E. V.ca un fapt adeverit cì, Ina. In timpul din urma, maresalulProzorovski a cerut divanului Tara Rominesti 2400 pungipre a face sa se cladeasca, zicea el. In tara, caiarmi

spitale pentru trupele rusesti. Simtinduse prea t&re con--steins, divanul a raspuns ca-i este absolut imposibil saldeje aceasta suma si ca, daca se sta!ruie a i se cere, s'arvedea silit sa faca reprezentari la Petersburg.

Atunci maresalul s'a marginit sä ceara jumatate-aceasta suma, cave i s a pregatit, i aceasta tu buna sama_nu este pentru a cladi aici spilale, dar pentru a nulesi din tara cu buzunarul gol. De cind Rusii sint aici,_generalii en chef, Michelson si Prozorovski, au avut tot--4-leauna cite 300 lei 450 franci pe zl pentru masa lor;Megendorff, riterov, Miloradovici i chiar Lascarov cite

_200 lei; Bahmetiev, Ulanius f i mai multi altii cite 10(1-lei, toti ceilalti ofiteri, gheliruri. Iala probabil ceiace_retitle alit de tare Iii Moldova si In Tara Romineasca.Execut intocmai, domnule, ordinele generalului Sebastiani,

indeplinesc toate intentiunile Majestatii Sale Imperiale,traind bine cu ei lap, dar, ca om cinstit, nu pot ascundeE. Y. privesc pe toti ca niste infami jacasit

Adjutantul Mériage scria din Bucure§li lui Cham-pagny, la 18 Fevruar 1808:

1) Ibld.,\ XVI, piesa MDCCXXX, p. 832

43

...S'a pus In aceastd provincie o dare de 30 lei de-fiecare casd. Aceastd dare dd. loe la murmurele Rom1-1-nilor de vreme ce este de cinci ori mai mari decit acea_ce o pldtesc de obiceiu

Iar in raportul dela 27 Mart al lui Lamare cetim.:

AceastA Ord este cu desdvIrire distrusd, ruinatddispopulatd daca pacea i o grabnicd mintuire nu vin,`In ajutorul ei. Nu este pildd de vexatiuni asdindnAtoare ce-lor ce exercitd la tall isbravnicii lndemnati d divanurlui Ipsilanti §i de ordinile suverane ale Ru§ilor.

Nu este zi In care sà nu gdsesc ula mea saula acea a cancelariei mele zece tarani romlni, plIngind§i implorind in adar ajutorul meu. Inecdrile dela_Nantes nu erau mai Ingrozitoare decit mijloacele ce se-intrebuinteazd pentra extorca acestor nenorocili celde pe urml ui(el, cel de pe urmd miel, cea de pe-urmd gaina. Oameni 'carte demni de credin(d ma in-credinteaza ca gut pu0 la torturei f,n acelaf tease. pi-ciorul barbatului linga piciorul femeii, pina and mi4r-turisesc i predau tot ce au. Nu mai este In tard nici_fin nici orz. De opt zile nu mai este In piata Bucurqtilor-nici carne, nici pine, nici lemne, nici verdeturi. Tarani.romini vor pleca toti, fie in Turcia, fie In Transilvania§j nu se vor Intoarce nici odatd ...

La 8 Iulie a aceluia§ an, Sebastiani raporteaz6din Constantinopol:

...Tara Romineasa. este Intr'o stare &I, mizerie ce-

cu greu s'ar putea descrie. Sdderea Inteinsa a armatel.ruse§ti, care apasl IntreagA pe ea, precum §i 16comialui Ipsilanti au redus-o la cea de pe urma mizerie ...

1) Hurmuzaki, supl. 1, n, pi esa DCLIV, p. 501. 2) Ibid., XVI, piesaMDCCXXXII, p. 834. 3) D Sturdza, op. cit., I, r. 893,

44

Intr'un raport al lui t,edoulx &Aire Champagnydin 1810 inai gäsim urmätoarele:

...Tara Romlneascd este In starea cea mai deplorabild,larile ce divanul este silit O. le perceapa pentru tre-buintele armatei slut de patru o ri mai mari de cejaceerau sub domni. Un nenorocit de (aran care drept toaldavere posedd o pdreche de boi qi un car, pleitefte ni§lebiruri ridicinduse peina la 40 lei pe bind. Totalut gene--ral, stabilit la sfIr§itul anului 1809, reprezinta o sumq.de 30 milioane pe cari Tara RomIneascd a fost silita-sä le furnizeze Ru§ilor, dela intrarea for In tard, alit Inbani ell §1 In provizii deosebile. Trebuie sd se adaoge laaceasta tot ce boierii, In minile cdrora Ru§ii au Andut-autoritatea administrativd, au putut sa mai stoarcd. pentrupropria lor socoteald, care se poate ridica la alt totalde aproape zece milioane O. atunci I§i va putea cineva_face o idee de nevoia In care se g_Aseqte aceastd neno-rocitd tard.

Fapt este cil dacd aceastd stare.-de lucran i mai finelin an, Tara Romineased va fi o (ard darapanatd fard-sorfi de mintuire fi care va trebui repopulatd, caci omare mul(ime de sateni dl,n satele cari se afla in apro-

,piere do Dui-tare, impinfi de desnadejde, au fugit §i-.rnai fug Mad in Bulgaria, spre pdr(ile $i§tovului §i a_Nicopolei ande stilt foarte bine primi(i1)...

Extrag urmätoarele din raportul adresat la 14 Iu-1810, de 'Mériage, Relatiunilor Externe franceze:

...10. Tara Romineascd §i Moldova. Aceste provinch"int de o fertilitate admirabild. Erau acoperite de turme

-de vite; dar o§tirea rusascd, a mincat astfel aceasta tardIn clt, la Inceputul anului 1809, ea nu mai °feria decit--icoana unui pustiu, Armata rusascl Incepea sd fie silita

1) Hurmuzaki, XVI, piesa MDCCCLII, p. 848.

45

a-qi trage proviziile din provinciile dela Nordul Nistrulut,dela Qdesa 1)...

Ledoulx seria lui Otto la 15 April 1812:

...Printr'un ordin al d-lui géneral Kutuzov, ValahiaMare i Mica ¡rebuje s furnizeze pe,ntru ziva de 28a lunii, 20.000 de care, fiecare ea cite patru boj §i mingde doi tarani. Cu toate observatiile ce au putut faceboierii §:i cari dovedesc ruina totala a acestei provinciitgeneralul en chef a persistat In cererea lui. Mi s'a spusca, cu prilejul celui de pe urna rasboiu, oastea rusasca,Inainte de a degerta Tara Romineascd, facuse o cererela fel, (dar mult mai putin considerabila. De asta dataarmata va trage cu dinsa 80.000 boj qi 40.000 taranicari vor merge fara indoiala sa populeze vr'Un colt depustiu. $i Nceasta, domnule ambasador, nik este tot. Gene-ralul Kutuzov mai cere §i dota milioane in bani. Divanulva fi silit srpuie o nouà dare pe toti locuitoriiminteni sau straini 2 ...

Principatele turg. Indatorite sä furnizeze armateiruse§ti toate proviziuniie trebuitohre i sá le trans-porte la locurile hotä'rite. Pentruci cetitorul sä-§ipoat'ä da sama de enormitatea citimilor cerute, voiuiarata cá. numai In anal 1808, clnd lipsa de nutretera cumplirá, Prozorovski horarl sh se dele 70.000.000.puduri (1.146.000 tone) fin.

In Septemvrie 1808, se cer Moldovei, ca suple-ment peste citimile ce fusese impuse, deodatä 80.000cetverturi (apr. 50.000 chile) griu, 40.000 cetvertui-i(apr. 25.000 chile) oväs §i 30.000 cetuerturi (apr,19.000 chile) hri§cä, calculate a 10 lei, jumatate

1) Hurmuzaki, supl. I, n, plesa DCCCLXXV, pag. 587. 2) !bid., ibid.piesa DCCCLXXXVIII, p. 782.

46

bani, ruMatate In natura. Tot atunci se impune TaritRominesti o furnitura suplemerdara. de 50.000 chilede Braila de grill, 80.000 chile de ovas si 120.000care mari de fin.

La Fevruar 1809, Ladled In momentul In careerau s'Inceapa araturile, se cet ain Moldova 11.000care cu 44.000 boi, spre a aduce din Rusia 54.000cetverturi griu.

In anul 1810, Moldova era silita sä. cheltuiaseä.5.890.300 lei pentru armata si spitalele rusesti, afar&de transporturile ce trebuira sa le faca taranii sisdealte cheltueli de tot feliul, cum erau s. e. acele pentruporfia de carne ce Wile noastre furd indatorite s'oprocure zilnic, atit pentru fiecare soldat din ostirecIt si pentru fiecare bolnav aflat In spitalele rusesti I .

Proviziile si ba.nii luati din principate erau Inmare parte dilapidati de ofiterii rusi activi si deintendentä: amanuntele ce ni le clà in aceastä.' pri-vinta Langeron ne lumineaza pe deplin asupra cins-tei si a moralitatii camarazfor sal de arme.

In lunul din memoriile mele asupra Arhivei Senato-rilor din Chiindu2) am avut grijà sà adun la u,tilac amanuntele mai de pret date de Langeron. Dinele reiesd ca aproape toti generalii rusi pradau In.chip nerusinat atit visteria Imparäteascà clt si taraIn care se aflau, ca ei se däcleau la tot soitil dejafuri si de abuzuri, dela pradaciunea cu mina ar-mata y Anà la contrabandk iar intendepla si ser-,viciul sanitar erau putrede de coruptiune. Picantesint mai ales amanuntele asupra imoralitäliibätrinu-lui Kutuzov si a camarilei sale de escroci, de xventu-

1) Vea In a mea Arhiva Senatorilor din Chi,sinda, In Analele Aca-demia Romtne, rapoartele consulilor austriaci din I 41 la datele indicatemai sus; copiile acestor rapoarte se afla la Academia Romani. 2) Ibid.,¡bid, p.64, nota 3.

47

rieri, de complezenti si de femei pierdute. La corup-tiunea produsä de regimul turco-fanariot, ostirilerusesti, mti addogirà, prin ocuparea tdrii In timp deOse ani, o bunä pAtura de coruptiune musaleascg.

Principatele nu scaparà de jaful rusesc nici (lupäevacuare; vedem pe Rusi cerind si In anul urmAtor,1813, achitarect unor datorii cara o#ireq rusascel,càcí jarä ce cetim. In raportul luí Ledoulx cAträ Ottodin 8 Fevruar 1813:

...Cu greu Ii poale cineva face o idee justa de aro-ganta consulului Rusiei. A prezentat domnitorului In tim-,pii din urmá. dou1 note oficiale. In cea dintdiu el reclamkIn numele amiralului Ciceagov, mai bine de douà mi-lioane de lei, o pretinsá datorie a Tárii Romlne§ti dirá..armatá ...

Spre sfIrsitul anului 1811 era vederat eä.. ruptura.dintre Napoleon i Alexandru I era apropietä. Tra-tativele pentru pacea cu Turcii, cari reIncepuse, furäImpinse cu mai multà sirguintä de Rusi, cäci a'veaunevoie de concentrarea tuturor puterilor IMpArAtieispre a face fatä primejdiei care-i ameninta. Dacaceruse pänä atunci mutarea g,ranitei la Dunäre, semultämiau acuma, intJu cu. Moldova, .pe urmäMoldova pänä In Siret, precum aratä urmätoareleextracte:

Hilbsch seria baronului X... despreunele din con-pAcii, la 25 Noemvrie 1811, din Constanu-

nopol:

...Se paré d. s'a convenil ca fluviul Siret, páná la con-fluentul stiu cu Dunárea, sä alcátuiasa granita mire celeclouà Impárátii, cl Tara Romineascä se va Intoarce subsuveranitatea Portii otomane 2 ...

1) Hurmuzaki, supl. I, u, p. 704. 2) lbid., piesa DCCCXXXVII, p. 645.

48

Acela§ mai scria aceluia§ In aceia§ zi:

consimte sä. cedeze cursul Siretiului, dar do-reste sä. pdstreze pe acel al Dunarei i cetätile de pemalul drept a acelui fluviu. Turcii erau gata O. nucrute nici chiar cele mai mari sacrificii spre a izbuti laace,asta. Kihaya bey, intr'o a doua convorbire, i-a a-nuntat c1 dupg. depesile IVIarelui Vizir: Galati, Ismail,Tamarok (') i Bugeac fusese cedate

La 1 Fevruar 1812 Rusii erau atit de sig,uri cäLvor pastra Moldova, IncIt Ledoulx seria Iui Orto :r

par foarte convinsi c5. Moldova li va räminea,aci se si lucreazA aici la niste memorii i niste pro-iecte relative la Galati, din care se voieste a se fleerivala Odesei2)...

Napoleon fmpingea pe Turci sä nu cedeze, darace§tia, In§Alati de el idupä Tilsit si Erfurt, nu mai a-veau Incredere Intr'Insul. La 12 Maiu 1812, adiaatunci chid marea armatd a lui Napoleon era laplin mers Impotriva Rusiei i cind aceasta Ii adunatoate puterile la granita ei despre apus, Turcii Inche-iera pacea dela Bucuresti, prin care Rusia dolAndiattoatä Tara dintre Nistra si Prut, päná la Dunäre2'Nu s'a p'utut afla p5.nä astä.'zi cari au fo t temeiurile-cari au fAcut pe plenipotentiatii Portii sà consimtA,la aceastá cesiune de teritoriu, tocmai In clipa In care.Rusia era expusä. celei mai mari primejdii ce o a-menintase dela riä.'välirea In.leinsa a Tatarilor. S'azis, dar nu s'a dovedit, c'ä Imputernicitii Portii au

1) Hurmuzaki, supl. I, n, piesa DCCCXXXVIII, pag. 646. 2) lbId, I, n,piesa DCCCLXV, p. 666.

49

fost convinsi prin aurul rusesc; vinovati sau nu, eilviRsipAsiragresala c.0 capul.

IatA, cum se exprima Langeron asupra cesiuniiBasarabiei:

...N'am putut nicr odatA sä Inteleg ce a putut ademenipe Turci sà ni acorde o pace care devenise atit de indis-pensabilA pentru noi; ami certitudinep. cg, nici un membrual congresulni ture nu Ifu nici cumOrat nici clstigat prinsperante desteptatei Intirziind pacea cu sase luni, °mureel mai putin varsat in stiintile diplomatice si militareputea s vadA 16murit c4 vom fi sijiti stt ne retragentnoi, insine pAnA la Nistru 1)7.

Stim 1130 c62 1hw5. la 19 April, Alexandru I maispera sá obtie DunArea ca fruntarie cAci, la aceadata, scria 1ii Ciceagov care Inlocuia In comanaa ar-m'atei pe Kuttlzov:

...IntAia voastrA dildator¡rqs vpi fi sA examinati binemodul de administratie existinds astazi i O. luati toatedispbzitiunile ce; in Intelepciunea voastrki le veti judecaproprii lt upiteze starea locuitedlor sif 4nspiretubire pentrtz staptnirea noastrd

Si iatá cum mal bine de jtimatate din Moldoya furuptA din trupul tthrii tocmat de gcea putere care, depatruzeci din ani: se proclam.ai ocrotitogreg si bine-fácatoarea noastrat 5i numat faptului cä Napoleon I,porntnd la 1812 en oastea lui cea uriaVpeptruiacelevreffit) Impotrivar Rusiei, Mund pie aceastaipri-si fAhnetoate ostirile la un loe pentre a'l ràpiiigq. dgorimfaptut tä .rAmasita Moldovei i intreaga Tr Ro-

i) Ibid., p. 390, nota f. b. A. Sturdza, op, cit, p8g.1014

4

50

mlneasa anal trAiesc astIzi o viag romlneasca, atul ele :se gInde§te, se vorbe§te, se serie romIne§te..

Termin acest capitol reproducInd ceiace >serie Inrapoartele sale baronul de Bois le-Comte, trimis deguvernul francez, la 1834, In grile naastre spre ada sarna de starea tor politicA §1 economicl:

Pacea dela Bucure4ti facind O. treacd sub st/pInireaPmparatului Alexandru toat.1 tara de dincolo de Prut,supuse ocIrm-uirii ruse4ti proprietAtile celor mai bogatidintre Moldoveni. Moldovenii secundase pe Rusia printoate mijloacele lor; ea se Intelegea tu Poarta In pagubalor, desmerubrIndu-li teritoriul lor 41 fN,cInd sh. i se cedezeo treime dintr'Insul1); Poarta nu avea dreptul sd facaaceastd cesiune §i Rusiei ar fi trebuit sii-i lile rusine)s'o cearil 9...

IV Politica rusascä In tärile romine dela 1812pAnä la 1828.

In primii ani cari urauará pilcii del Bucure§ti,actiunea kusasca ¡In iprincipate fu runi putin activA,ImpArAtia dreptcredincioasà mi sra, popular4 miciIn ochii boierilor nici ,in acei ai poporului, consuliiei trebuia sA se anulTAmeascls'a§tepte ca resenqmen-tele prodt.W de ripirea Basarablei §1 Itle, dureyileocupatidnii rt Mal piardA din amaraciunea lor.

Domnul numit de Poartä la2scaunul din Bucuresti,Ion Gheorghe Cargea; poate kcel tila jaca§ din toti13011113ii hArA'ziti 40 F,anar aceslor tAri, era cu desA-vIrsire devotat Rusiei.

1) Moldova dintre Prut §1 Nistur are o tntIndere de 45600 chilometrlpatrati, cea [Mitre Prut §1 muntt numai 38221. Z Hurmuzald, NVT, plesaDX1, p. 328.

51

Domnul Moldovei, Soarlat Calimahi, fiind hAnuit,de simtimintd anti-ruse§ti, era rliu vAzut de consululrus dela Ia§i c,are, spre Intemeia din nou un partidrusesc In Moldova, atlta Impotriva lui pe unii dinbolera cei mari.

La 17 Mart 1813, Ledoulx seria lui -Maret:

...Principele Caragea... are corespondenti cari, prin con-tinuitatea rapoartelor lor mincinoase, se pare cä ar fi iz-butit ilaceascA i aceasta cu atit mai mula usiurint.l.Cu cit intrigue rusesti 11 Incunjurä din toate pàrtile.Acest domnitor are de pe acum o corespondentil as-cunsg. Cu Italinski, Fonton 1.1 chiar cu lpsilanti; de peacum partidul rusesc predomneste aici Inteun chip sean-dalos.

rusesc se bucur.1 aici de o autoritate ne-h3aArginia; ajunge ca un rus oarecare sA aibi vre-unprooes, pentruca lumea sa fie de mai nainte Incredintaacä va avea cistig de cauzg. 1)...

Fornetty; seria lui Richelieu, din Ia§i, la g Innie1817.

...Aici lumea sasteapt.1 la depunerea domnitorilor, deidupA tratate urmeaa ca ei sä ocIrmuiasa Inc. aproapetrei ani. S'ar plrea cg, domnii actuall ar fi InvinovAtiti05. au favorizat venalitatea slujbelor, au prodigat titlu-rile de boierie i au crutat prea putin Wile In intlte

Principele Caragea este acuzat cA ar fi ocIrmuitIn chip tiranic, dar aceaskI Invinovg.tire nu poate fifAcutà domnului Moldovei aruia i s'ar putea poate re-prosa prea mula slAbAciune i nehotArire. Se parect si-ar fi atras animad versiune, jignind, In momente

1) flurmuzaki, XVII pleia MDCCCLXXXI, p. 958.

52

delicate, ni§te familii pe cari Rusia le cinstefte eu prie-tenia ei particularii 9...

Pagé, seria din Bucuresti, lui Richelieu, la 10 Oc-toimvrie 1818:

...(Principele Caragea faoè preggtiri de plecare Cir-sgomotd cg este acuzat de a fi ridicat sub diferite

pretexto?. ii impul celor doi ani ai domniei sale aici,disprciid traLatului dintre Rusia §i Poartg, ni.,51e con-

tributii enorme. Dupg toate aparentele se crede a el seva retrage? cu toallt familia lui, In Rusia 2 ..,

Relatiunile dintre Turcia si Rusia erau destul deI4ncordate din pricina ta'rAgänirii celei dintAiu a dasatisfaetie celei de a dotta tu privinta unor cesianiteri-toriale in Azia, lt cari se obligase In 1812. Rusia In-trebuintage adesek un limbagiu amenintgorvorbia de grAmädire de trupe In Basarabia, In/o-dona §i In Cherson. Intrigile rusesti in ImpdriltiaotomanA Ince¡mse i Caragea alcAlmia pentru Rusiaun auxiliar prepos. Ea inchidea deci ochii i nicigindia si. fae.1 uz de dreptul ei de reprezentare Infata unor jafuri la carfinu se dedasekánli atunci nicio donanie fandHoia. schimb insà se denuntau ne-contenit Porras almzurile ì hnpilàrile lui Calimahican sau nú xistati ddelt Th Inchipuirea .agentilorrusesti sau ermi Mara' de bi'bportil miei daca lenslámAnlím u acele ale 1iI (Jaragea. Nu mA pot Im-piedeca s6 reproducr aici uri 1-ágpuns al SultanuluiMahm.ud la dentntArile ambasadel rusesti, privitoarel. abuzurile nec6ntenitlmásátafe lui Calimahi. ris-inins nu se Ola In rapoartele franceze. iatn:

1) Ibid , plesa MCMLICII, p. 1018 2) !bid., piesa MCMLXXVIII p.1027

53

...Pentru ce oare se tot ndpuste§te solul (rusesc) asu-pra lui Calim ahi, ciad toatd lumea stie cd Caragea furdCu mult mai mult decit el? 1)....

Dupà fuga lui Caragea, spre a puna un tapátintrigilor Rusiei In privinta n.umirii domnilor tárrilor romine, un hatt al sultanului, din 'Mala ju-tnatate a lunii .Decemvrie 1818, hotära ca scaunelefielor douh Pri nu se vor mai putea da decit arma,§ilor domnitorfor : Alexandru Siga, Mihaiu Sutu, S car-lat Calimahi i Alexandru Muruzi. cari aveau sà alter-neze pe viitor la scaune!e Moldovei i Thrii RomInesti,sultana' rezervindu-si sá excludá pe acei ce s'ar aratanecredinciosi Portii, atll pe ei cit si pe urmasii lor.

Mihaiu Sutu care fu numit In Moldova era ungm pierdut de reputatie, de moravuri infaarefavo-rit al lui Halet efendi,Insus favorit al sallanulai, totusRusia n.0 protesta'. Impotriva numirii lui, dar soiulrusesc reclama. Impotriva neregulari7tii nurairii luiAlexandra Sutil care era ràu va..zut de Rusia Incä.&lela 1802.

O groaznica." fierbere cuprinsese de cîiva ani ceamal mare parle din populatiunea crestiná. a Impára.'-tici otomane, mai cu derègebire pe Greei, acoperia-du-i aproape toate teritoriile din. Europa -cu o puter-nicà de complotan. Daca initialorii tor tre-buiesc clutati mai cu samä In rindurile membrilorteari aloAtulau numgroa-sele societki secrete .grecestirá.spindile In apusul Europei, nu este mai puiu cert.cá. aceastä miscare era puternie incurojaLA pe subminá de guvernul rusesc. Domnul Moldovel, Mihaiu-Sutil, bine vázut de Rusia, era cu total cistigat a-

1) v. Miltitz catre regele Prusiei, dela 25 Mala 1818, In 1orga. Aete4i Fragmintr, V, p. 517.

54

cestei taiscAri pe cind arel al Tárii Romlnesti,trecea drept cu totul devotat

La Inceputul anului 1821 Iumea fu sbrprinsA. prindouA vesti: rnoartea, In imprejurari cari dAdeaula bAnuieli de otrAvire, a lui Alexandru Sutu, a aceluiráu vAzut de Rusia, si adunared, in Basarabia,

amarmultormil de Greci si de ArnAuti bine Inarmati, avinctscopul márturisit de a trece Prutul i Dunlrea pen-tru a pune capa ImpArAtiei otomane. In capulse Ola beizadea Alexandru Ipsita.nti, fiul lui Cohs-tantin Ipsilanti, major general In servicial Rusiei

adiutant al impáratului Alexandru I.'Acest Monarh care se afla atunei la congresal din-

Laybaeh, a desaprobat mal pe -urmA fapta lui Ipsi-lanti §1 l'a ster s din rIndul adiutantilor si, dar a-.ceastA desaprobare nu poate intru nitnic sgudui cer-titudinea cá lovitura lui Ipsilanti a fost InfAptuitAcu stirea i cu ajutorul Rusiei. Inteadevár, cura s'arputea altfel explica faptul cA, In Basarabia, unde, tiupSun raport al lui Pagé, se grAmAdise de Rusi, la Sep-temvrie 1820, peste 40.000 soldati 1), s'au adunat,_

ttoop márturisit de a nAvAli In Turcia, znai multe-mii de strAini Inarmati ? Cum ar fi tolerat asemenealucru munAroasele trape rhsesticomandate de Wittmgenstein In acea provincie ? Cum s'ar fi tolerat trans-portal de arme, de munitiuni si de proviziuni ? Apoimai avem la mlnA, pentru a dovedi complicitatea-mai presus de Indoialá a guvernului rusesc In mis-parea *risa', textul original si netAgAduit al unefcrisoipUtografe a ImpArátesej Rus iei, Elisabeta,

care mies% el da avea deplinA cunosjinjA de ex4-pediPunea lui Ipsilanti. TatIt acea scrisoare:

1) Hurmuzaki, XVI, plesa MCMLXXXV111, p. 131.

i r1) Io,rga, op. cit. I., p. 562.

55

.,.VA sint foarte Indatoriti, domnisoark fiindcg. m'atiprevenit de plecarea principelui Ipsilanti si, cu thaleeg, nu Imai am a-i remite nicit un pachgt, al fi inclutatA.skt-mi leu congediu dela dinsul si vA. Tog s5.-i spunetisA vie la mine rmini, la amiaz1 sau la unu, dupä cumfi va fi cu putintA. VAzInd cä expe(i(ia lui se aliaraclinteo zi pe alta, am dat scrisoarea mea earg. ?onteleMittgenstein contesei acestuiai sInt acuma ffe-o opt rzile.N111 voiu trimite cit mai curInd ultimele numere ale zia-ruluil)...

Mi se pare 'el Iu fata aeestui text dispar orioetrmál de Indoiall:

Rusia a çunoscut Isli Inlesnit aventura eleristli, Par4desaprobarea Imparatului Alexandru li trebuie atri-buitiä aceias valoarq ea multpr altor desaprol-Aripost factuni ale imparatilor drepteredinciasiT

Mai iatil prelioasa rnàrturie In aceastO, chestWne,ice o giásitn. Ini unul din hepptuite,le memortili 41e luiBois-le-Comte asupra strii grilor rol-;-tIne)la 1831:

...p, Neclklai) Rosnovann Imi dadea gmAnunte flte-resante asupra evenimentelor lela .821. ,Rusiii lukt zi-.pea, et, ne fkuse pe topi sli ne InTotkm, In eterie4 p higiceau; i,Noi Rusii) sintem Romanii de astAzi, toate po-yoarele supuse din nasKril, au,sX TedobindeascI libeTtatealor si sa Infloreasa la umbra mkimii noastre'll Ei An1.1.-turase dela slujbe pe vedliii boi,ert cart nu tmpKillsiauaceste Idei; m44 f Acuse pe mine ministril Ale i finante;,n.'aveam athilci decit douAzeei §i patru dej a-ni si? tntrunhnic nu ni.N. pricepeant In ale finantelor; dar ei eialtase.capul 'mea; li eram devotat privindu-i ca liberatorii Orlen-tului.

56

,...In 1-841-e1emenlolede riisCoalá, .depuse in taráRusi i de eteriei, utinsese .punctul lor. de maturilate;un singar shntinaint.: .dorinta de a `desfiinta un jug urit,insufletia populatiunile crestine suPuse sultanului. Agen-tii eteristi lucrau aproape palatal lui; total era atuncicu putintà, chiar de a arde flota turceascá in Constan-

Ipsilanti diidu semnalul, Yladimiréscu so puse-in Capul rniscarii din- Tar-a Romineas* deputati hul-gari se dusená la cápetenia Grecilor; total. era sd iz-buhneascrt, dar momentul nu convenia Rusilor, desapro-barea lor i incapacitatea lui Ipsilanti innusirá o intre-prindere ce se poate privi ca lucrarea lor 1)"...

Sì groaznice au fost suferintile tärilor noastre inurma acestei noui incercäri a Rusiei de a sgudui te-meliile puterii turcesti. Ele furà jäfuite succesiv--de eteristi si Turci: prädäciunile, incendiile, orno-rurile, siluirile i caznele furà timp de Mai Multeluni intimpläri de loará zitia dacä nu de tot ceasul_Apoi, dupä zdrobirea desävirsità a ultimelor cete.eteriste, tärile noastre primirà garnizoane turcestipe cari trebuirà s'a e Intretie ani de zile cu greacheltuialk ale cdror comandanti stiau sä smulgA latot prilejul bani grei dela fantomele de domni rin-duiti in Iasi si in Bucuresti, mai poroncind cite unomo.4. mal Mptuind cite o siluire, iar neferii Lorse pyrtau la fel 2).

pezastroasele urmäri ce politica rusascd o avu-sese.pentru tärile noastre nu impiedecau Pe agentiiei o. proclame binefacerile $i bunäätile pentru Wo-mini a protectiei Tusesti, precum vedem dintr'o Scri-

I) Bois-le-Comte càtrii Rigny, ibid , XVI, piesa DXIX, p. 395. 2) Irrprivinta exceselor sl exigentelor trupelor Thrcesti In tara, vezi in Flur-.muzachl, XVI, p. 1030 sq., piesele dela acea cu No. MCMXCVII Ina-inte.

MMIV, p. 1064.

.57

soare trimisd din Bucures,ti la Maiu 1822de Pini. cpn-sulal general rusesc la Bucuresti, lui Samurca, fostmare vistier, care se afta la Brasov fugit cu altiboieri §i cunoscut ca unealtà rusascA:

,..Sensul serhorii curtii cuprinde node si .strdluette do-vez i despre generozital'ea si marinimia M. S. si doveIlestecu.ee grijd parinteased Ea se ocupjd de fericirea aceforde aceias credinta cari se gdsesc sub stápInirea olomand.Daca majoritatea boierifor, impotriva propriilor lor inte-rese, n'ar fi divizati mire ei i daed u s'ar persecuta uniipe. altii, ei nu s'ar gdsi astAzi departe de rara in care

geisesc i lega.tura cu mine n'ar fi grea, a uteaatunci sá li spun pArerea mea si sa-i liu-ninez dupd im-prejurdri ...

Acest Pini, unul lin ei mai ne,scrupulosi agentice Rusia If Intrelinuse in principate, fusese ames-tecat In tpate tainele eteriei si era In curent despream5nuntele misterio ase a lui Alexandru

Dela 1812 relatiunile dintre Rusia si Poartam5sese Incordate; ele erau privitoare la piste ce-siuni de teritoriu in Azia. la cari se indatorise Poartafárá ai le Indeplini. la stingherirea comertului ru-sesc si la Indeplinirea conditiunflor la cari se Inda-torise Turcii In priyinta ocIrmu,irii principatelor. Laaceste neIntelegeri se ad6ogise, dupd 1821, acele ceizvorau din rAscoala 1 räsboiul purtat de Grepipentrit independenta lor, Angl,ia, Franta si RusialuInd dela Inceput o alitudine favorahitä

Wasboiul Intre cele dota ImpArátii fusese de maimulte ori p e punctul de a izbuhni, la 1826 parea fumentinutànumái fiindch Rusia, vá.'ziriduse pe neastep-

58

tate atacatil de Persia. se gási fericitä sá incheie cu Tur-cii, la Akerman, In ziva de 25 Septemvrie 1826, oconventiune prin care Poarta se indatoria sá satis-facá toate pretentiunile Rusiei si s'AA permita liberanavigatiune prin Dardanele. In schimbul acestor con-cesiuni, Rusia fagAdnise verbal sA se desinteresezede Greci cu desävirsire. Dar odatá rásboiul cu Persiaisprävit spre bine, prin victoriile usoare repurtate de.Paskevici, imparatul Neculai se grAbi sä." uite fä-,oduinta datá necredinciosilor pentru a-si aduce a-minte cá este protectorul tuturor crestinilor pravos-tavnici. Amenintárile si pretentiile ruse§ti crescind,tásboiul izbuhni la sfir§itul lui April 1828.

V. Pacea dela Adrianopol. Ocupatia rusasca dela1828-1834. Regulamentul Organic.

Prile noastre fui-A ocupate de Ru§i. fsárä altá im-potrivire decit lacea a cetátilor de pe DunAre. Räs-boiul fu dezastros peritru Turci: In a dona campa-panie, oastea rusascá sub comanda lui Diebici treceaBalcanii §i ameninta Constantinopolul ; pacea fu In-cheietà la Adrianopol (14 Septemvrie 1829).

Actul deosebit anexatacestui tratat slipuleazá pen-tru ärile romine: autonomia desávirsitd, un tributmoderal fixat In chip invariabil, domni párnintenialesi de Pri pe viatá, evacuarea de cáträ Turci aoeträtilor de pe malul sting al Dundrei §i. a teri-toriilbr ce atirn.au de acele cetáti, libertatea comertuluf§i a navigatiunii, ateátuirea, de cáirá organe pämin-tene, a unor regulamente de ocirmuire láuntricd. Ar-mata rusascá avea sá evacueze principatele dupá a-chitarea de leátrá Poartá a indemnitátii de rásboiuimpusá de Rusia.

59

UrmAtoarele extracte din rapoartele consuliloraltor ggenti politici francezi vor da o idee desprestarea tärilor noast.re in vremea ocupatiei rusesticlela 1828 1834.

...Mitropolitul i patru boieri din cei mai de sama aufost alesi de contele Pahlen pentru a alcdtui un sfatinalt, edruial i sa adresat indatd o somatiune de-a preda

intirziere 24.000 cetverturi de fálna., 58.500 de ov'.is,2450 de crupe, 560.000 ocd de carne si 4000 vedre de ra-,chiu. Dar, deoarece in tara aceasta nu sint niciodatdrezerve i cà lumea tráieste aici dela zi la zi, iar re-scolta dela 1827 a 'fost proastsd, va fi foarte greu dacanu imposibil sá. se multdmeasca aceastd cerere 1)...

...Numarul trupelor cari in acest moment ocupd numaiprovincia Valahiel este evaluat la 90.000 oameni. Dacá.se tine samd de faptul.cd o ,armatá ant de numdroasá n'afost pdnd astázi urmattd de nici o cassd de bani, de nicio subsistentd, nici macar de o singurd cutie de medica-rpente, i c toate trebuintile ei, pdnd chiar i soldatrupelor, sint indestulate pe cale de rechizitie

poate cineva face o idee de impovararea locuitoriloracestei nenorocite tári2)...

Pe ling cá. acesti locuitori s'au vázut siliti sal cedezeresursele de cari dispuneau, ei au fost ast,dzi rechizitionatipentru transporturi i pentru deschiderea tran.Feelor, In-tr'un moment cind lucearile ,lor la cimp li dddea dreptuls. spere reSurse noue. Astfel viitorul a fost jertfit pre-zentului i acesta este un rdu care se observd aici chiarIn lucrurile cele mai simple 3)...

...De ieri boierii nu mai vorbesc decit de un ordin

1) Lagan catra Laferronnays dela 16 Maiu 1828, Hurmuzaki, XVII, piesaLXXV, p. 65. 2) Hugot catra Laferronnays, dela 30 Maiu 1828, ibid,ibid, piesa LXXXV, p. 70. 3) Lagan at/A Laferronnays, ibid., dela 8 Iu-Tile 1828, piesa XCII, p. 73.

60

care-i indaloreste sd furniseze 5.500.003 ptuluri de fin__spre a inliátura inaensel pierden i ce ar rezulla din exe-cularea ordinului suscitat, divanut a propus ca maitáiu sà s opreascd, din totatitatea recoltei, citime-a nece-sarä pentru eau i boii intrebuintati la 1-nunca cimpului,sd se predeie o treime din ceiace ar ráminea Rusilorsá se pástreze rilmásita pentrn restul vilelor ce se vor aftaIn Moldova. Aceastrt propunere a fost trimisä centeluiPahlen, dar aprobarea lui este indoielnicd 1)..

...S'a terminal aici eonfectionarea a 80.000- potcoave,pentru potcovi copitele de dinainle a 40.030 hoi me-niti sá transporte prin Balcani arlileria o.lirii, apoi boiiînii trebuie sà serveascii la hrana soldatilor. Toale a-.ceste lucruri nu coasi'd Rusiei nimica. Sinl rechizitionate

alcatuiesc numai o micd parle din ceiace Rominii sintindatorati sà furnizeze... Dacá Tara Romineascá n'ar fiincbisd din toate pártile, n'ar mai ráminea inteinsa dupI24 ceasuri niel un locuitor altul decit boierii i Grecii

D. .Minciaky, .numit vice-presedinte al divanului Mol-dovei, a sosit aici alaltaieri si a adunat inclathpe cari i-a tinut de rd'u pentru reprezentatiunile cc le-aufácut contelui Wittgenstein, ?supra furniturilor insc..mnatesi.grele Ce li sint oerute. Aceste Invinovátiri au mai adatisla consternarea generará, cáci proprietarii vàd aidi (lovadae..6 n'u vor obtine niel o tisurare... arendasii Ii silesc (peboieri) reieie mosiile cari s'ar putea zice- crt astázise exploaleazd in foloSul Rusilor; acestia pun stápinite peniai liante recoltele, slobozind in schimb simple bonurisau chit ante. Autoritátile fagAduiesc intr'adevár sá versee-10.000 galbeni, in visteria care este cu desáviriredar acest ajuLor este mull prea slab pentru a puteasà minglie3)...

1).Ace1as dträ acelq, dela ¡bid, piesa XCV, p. 74 21 1-fagotedlrdLaferronnays, din 23 lunie 1828, ibid,.CIV,.p..79.. 3) Lagan ceitraLaferronnays dela 21 Iulie. ibid., piesa CXXV p, 88.

61

...Divanului prii Rominesti i s'a cerut chiar acumsd furniseze 1000 de oameni cari sd lucreze \In chipgraluit) la daramarea forturilor Brilei. Divanul -reclama'impotriva aceslei rechizitii, caci, zice el, spre a strIngerecolta lrebuitoare pentru intretinerea Rusilor, lipsescbratele i...

...Sarcinile cari apasd asupra locuitorilor acestui prin-cipat alcatuiesc mai mult decit ori cind obiectul lamen-tdrilor locuitorilor, caci resursele sale, cari se risipiau laIncepulul campaniei, sint cu totul sleite i exigentele, de-parte de a fi scazut sporesc In proportia lrebuintilorcrescInde... Transporlul bolnavilor adusi de peste Du-nare se face cu ata mai multa greutate cu clt ceamai mare parte a oamenilor rechizitionati pentru a tran-sporta proviziuni, pe mai mulle puncte In afard de pro-vincie, si-au pierdut In drum pana i boii si ca taraniiPe cari sortii nu i-a desemnat spre acest sfirsit, n'aunutre t pentru ai lor, cáci nici n'au avut vreme cacosasca putina iarba ce o au. De aceia acesti nenorocitise vdd cersind pe drumuri, iar altii pdrdsindu-si coli-bele pentru a fugi In munti... Mai multi boieri au venasa mrt roage sä intercedez pe lingd autoritiltile rusesti,spre a obtine pentru ei oarecare atinare si a gási un leacpentru aceasta slare de lucruri, dar convinsi prin ras-punsurile mete cd sub nici un raport nu puteam sh sa-tisfac dorintile lor, s'au intors acasa", cu desnddejdea ininimd 2 ...

...Generalul Diebic maior general al armatei, se afldde dourt zile In Bucuresti. Boierii divanului Tarii Romt--nesti mergind In corpore sa-1 felicite pentru fericita luisosire In oras, el a revarsat asupra Ion injuriile si celemai violente invinovAtiri, pentru cd ei ar fi pricinuit

1) Hugot cdtrd Laferronnays dela 25 Iulle Ibid., piesa CXXVII, p. 892) Lagan atril Rayneval, dela 22 Septemvrie, ibld , plesa CLIP, p. 102

62

dezastrele armatelor M. S. L, prin rama vointä ceau aratat-o In facerea furniturilor necesare. In zadar i-aureprezentat boierii ca ei predase tot ce tara posedachiar ceiace nu poseda, de oarece cump arase In Austria InRusia multe lucruri ce fusese predate armatei In chipgratuit. Li-a raspuns cä mint osi. cà ziva pedepsei aveasosasca In curind pentru ei

epizootie cum nu s'a mai vazut a venit sa s'adaogela toate aceste súferinti. Unul din cele 17 judete aleTarii RomInesti, judetul Ialomita, care dupà un recen-samInt facut la finele lui Noemvrie de Insusiposeda Inca 18.500 vite cornute, nu mai dispunea, lasfirsitul saptaminii trecute, decit de 2000...

Drumurile slut samanate ca stIrvuri de vite moartesubit i vedem adesea aceleasi lucruri pe strazile Bu-curestiului 2)...

...Serviciul subsistentelor se face cu proviziile ce semai pot procura In tall, cu cele ce se aduc din Rasa-rabia i hranind soldatul la locuitor, caruia i se aloca.10 parale pe A de fiecare om hranit... Se fabrica cumulta activitate pesmet In Moldova 3)...

...(Jeltuhin) a prima pe boierii tarii cu raceala sipe membrii divanului executiv cu .o mare asprime,li-a reprosat putina activitate i putina grijä ce opun pentru lndeplini datoria, i mai ales pentrunepasarea lor In ce priveste transportul sarampoilor caritrebuie sa serveascä pentru construirea podului dela 11h'-ova... Generalul Jeltuhin... a poroncit aeum In urma

sa se transforme In pesmet cele 62 sau 64 mii decetverturi de Mai aduse de Idincolo de Prut si de a

1) Hugotcdtrà Laferronnays, dela 14 Noemvrie 1828, ibid Ibid., piesaCLXXXIII, p, 120. 2) Acelas citrA acelas, dela 19 lanuar 1829, ibid., ibid.,piesa CCII p.131. 3) Viollier cdtra Portalis dela 9 Martic 1829, ibid ibid.,piesa CCXXI, p. 142.

63

Intrebuinta populatiunea pentru aceasta lucrare, distri-buind fiecarui particular, chiar fieodrui taran, o cltimede Mina ce va trebui s'o transforme In pesmet. Aceastamasura ar fi In once alta imprejurare bine chibzuitkfiecare casd de taran avind cuptorul ei, dar momentulnu este oportun si s'ar cdclea poatt sa se gindeascamai milt la pericolul de a distrage o populatie In-treaga dela lucrul cimpului, mai ales and atitea bratdsi atitia boi stilt Intrebuintdti la alte corvezi si la tran-sporturile armatei... Nu trebuiesc mai putin de 60 panala 65 mii dd care de lemne spre a confectiona eitimeade pesmet cerutd si citi oameni oare slut trebuitori pen-tru a taie si a transporta acest lemn?... Dar nime nuse opreste la asemene calcule, din care eauz/ foameteas'a declarat In tinuturile Tecuciului si Falcitilui, iar Inciteva luni va hintui Intreaga Moldova, daca nu se ieumasuri spre a menaja mai mult pe locuitor. Taranii,mai ales acei cari si-au pierdut boii, fie cdrInd pro-viziuni, fie prin boala eplzootica care a NubiaIn cursul ' iernei si numai In timpul din urmasi-a Incetat pustiirile, fug In Transilvania. Este notoriuca sate cari cuprindeau dela 400 la 450 focuri, nu cu-prind astazi decit 250 pana la 300. Acele cari se aflitpe calea arma1ei se pustiesc pe zi ce merge 1)...

...Guvernul rusesc vede In sfIrsit inconvenientul de adistrage o mare parte a populatiunii dela lucrarea pa-mInturilor. Acurn o hind generalul en chef dadu un felde proclamatie, In care zicea In substantd ca ocupareaacestor provincii de cdtra armata rusascd nu trebuiaO. suspende lucrkdrile cimpului, nici sit schimbe cevala sistemul Intrebuiritat pana astdzi In cultura pdmin-tului; ca se promite protectie ceIor cari se vor deda

1) Viollier &Ufa Portalis, din 27 Martie 1829, ibid., ibid., piesa CCXXVIII,p. 147.

64

acestei indeletniciri i ca se fac raspunzalori stapiniisatelor pentru once negligenta aratata de ei In aceasta pri-vinta. Insliintarea de mai sus nu avu nici un rezultat, caciurminduse a se lua oamenii i vitele pentru corvezilearmatei, amenintarea de raspundere ramlnea iluzorie ...

...De oarece acest general Jelluhin presedinte pleni-potentiar ordoad in fiecare moment masuri i inai a-cerbe decit alta data si face ca ele O. fie execulate Cucea mai mare rigoare, s'a conchis ca n'a reusit în obiec-tul misiunii sale si ca aceasta nenoro-ila tara este con-damnata sa suporte aproape bate sarcinile rasbhiuluiSe pretinde ca ea sa furniseze toate aprovizionstrilenccesare armalci dupa ce va fi trena Minaren Spreacest sfirsit se aduna putinul ce a ramas in cit." a ju-dete mai putin sleite si s transporta la Dunarei undedin cind in cind Turcii izbulesc sa .si-1 insusasca Cindboii lipsesc sau, cela ce s'intimpla des, mor sub juj,se injuo in loeul lor tarani 2 .

...Toate scrisorile din Tara Romineasca concorda pen-tru a serie ca sinuciderile se inmultes^ printre tarani.Printre allele, doi dintr'ac-sti nenorociti, capelenii deate, pe cari caimacamul Craiovei Ii amenintase cu pe-

deapsa biciului daca nu vor furnisa cela ce mi aveau,s'au sinucis prin lovituri de cutit chiar in antecameralui 3

...Presedintele Jellubin a primil complimentele boli-rilor, pe cari i a trata! ca manierele lui disprquilo iregrobiary,. liti ca ctivintul Domnilor n'a iesil nici °datadin gura lui pe clnd li vorbia. Jala rdspunsul ce l'a datla cuvintarea lor slugarnia: Sper cä yeti sfirsi prin ava arata, prin purtarea voastra i prin mai multa sirgu-

1) Acelas c51rä acelas, din 3 April 1829, ¡bid, lbid., piesa CCXXX p. 146,Viollier nitrd Polignae, de'a 30 Iulle 1829, 'bid., ib d., piesa CCCLXXIVLagan Mira Polignae, dela 30 lulle 1830, ibld., ibid., piesa CCCLXXIV,

p. 239.

65

in, recunoscatori pentru toate bun6tAtile imparalului sipentru ingrijirile lui de a face fericirea Ord voastre. Darcind oare schimba-veti a este haine ignobi:e de robi turcesti,pentru hainele popoarelor civilizate? Cind oare aveti degind sA va destaceti de uritele voastre barbe? Si cindoare schimba-veti, pentru peruce sau palarii, calpacele

turbanele cari acopere capetele voastre jupuite (pelées)sau rase?" 1 ...

...0 noua cerere de 24 Om la 25.000 care a fost fActitAchiar acuma divanului Aloldovei de catrA d. presedinteplenipotentiar... spre a transporta 100.000 cetverturi defainA sau de grill de pe malurile Prutului pe aceleale Dunarei si la fruntaria Trii Rominesti. Toate ca-rele tarii slut rechizitionate spre a efectua acest tran-sport, dar el se va face numai Cu cele mai mari greu-LAU caci tara nu num.irA astzi mai mutt de 14 'Anil.la 10 mii de care, din cauza nenumardei inultimi deboi care a pierit Iii slujba armalei si a bolii epizoolice.Autoritatile locale au expediat emisari prin tinuturifac Loge opintelile spre a satisface cererea E. S. d. gene-ral Kisselev, care le a Kictit rAspunzaloare de rieexecu-tarea ordineloz: sale. Alai mulle mii de sanii sint de pcactual puse in miscare, allele sosesc in fiecare zi pemalul Prutului, i poate ca se va izbuti a se ImpliniaceasLa indatorire alit de grea, silind pe taran a facemai multe drumurl. Aceste corvezi numaroase istovescpopulatia i scurtipesc foate lucrurile inteun chip ex-

Astiel nu se pot procura lemne in cursul uneidin iernele cele mai grele de cari îi aduce aminte Mol-dova. 0 eirida de lema de foz, care Oa acuma costatrei lei, se vinde astazi Cu 24 si In cele mai multe ca-zuri este ridicatd din -tirg pentrit serviciul spitalelor sau

I) Hugoteeitrd Laferronnays, dela 6 April 1839, ibid ibid., plesa CCXXX,p. 149.

66

pentru militari. Aproape toate au sporit In aceias pro-portie. Mizeria este mare, mai creste pe fiecare zi 1)...

...Generalul Jeltuhin. Acesta, atribuind exclusiv admi-nistratiei supArAtoarele rezultate ale campaniei dela 1828,considerindu-se mai mult ca un deputat al fratilor salde arme &Oil ca un presedinte al divanului, n'a incetatsa dezoleze aoeste ltri prin niste exigente de tot feliutpentru trebuintile armatei. Viitorul era atunci sacrificatIndeplinirii luorurilor celor mai simple, boierii suferiau

n'aveau macar dreptul sl se plInga, si Inca mai pu-in de a face vre-o observatie, cif de mica. Generalut

Jeltuhin administra prin lovituri de sabie, lntemnita, sur-gunia, maltrata pe toti acei cari nu erau Rusi 9)...

Cred eà eitatffle de mai sus ajung spre a arataelta ifericire a fost revarsat5. de ostirile rusesti asu-pra tArilor noastre In anii 1828, 1829 si 1830.

Rusii i prietenii lor se laudii. cu RegulamentulOrganic ca de o mare binefacere pentru tärile noas-trel, caci aceastä alcAtuire punea un captit haosuluicare domnia pAra atunci, InIocuindu-1 printeo al-ohluire Moderna care cuprindea toate elementele-unei ocirmuiri reprezentative.

Nu agAduiesc ch. Regulamentul Organic, cu toate-vitiile lui, alatuia un foarte mare progres asuprasistelm'ului In vigoare pänà atunci, admit cä. In. elerau cuprin.se elementele sistemului reprezentativ...In folosul unei oligarhii rninime. Dar Rusia stiuse-s4 supuie aceste rudimente de sistem reprezentativcontrolului i vointii sale, stiuse sà facsci. astfel Incit auton.omia tArilor romine, Inscristi in tratatul dela

I) Acela§ did acela§, dela 2 Malu 1829,11)1d., lbld, piesa CCXLI, p 158.2) Hugot cdtrd Portalis, ibid., ibid., dela 6 fulIe 1829, plesa CCLXXXI11.p. 186.

67

Adianopol, s rAmIe un lucru scris, tradus In faptprin suveranitatea Rusiei asupra lor.

Inteadev6r, Regulamentul Organic cuprindea dis-pozitiuni cari supun hotäririle §i actele domnilor§i ialdknArilor controlului §i Invoirii atit a curtii pro-fectoare (Rusia) clt §i. a curtii suzerane (Poarta):

...Articolul 50 al regulamentului stabi1e0e In principiuonce act al adunArii §i al domnului, care ar fi contrar

privilegiilor principatului, tractatelor hatiferifelor datede sultan, va fi chiar din faptul acestui vitiu, nul i nea-venit. Dup5. art. 53 §i 54, domnul nu poate, In caz de tulbu-rAri civile, s1 disolve adunarea i s convoace alta, fárIfi prima In chip prealabil consimtimIntul celor dou6.curti, sau cel putin, zice textul moldovenesc, acel alconsulului MI. S. I. a Rusiei. In sfIr0t, adunarea poateadresa direct, celor douä curti, doleantele t6rii, propu-nind i mijloacele pentru a le lecui. Aceste trei articolecari ar ajunge singure sà distrug6 toate constitutiile §itoate ocirmuirile din lume au fost trimise din Petersburg,redactate gata. 1)...

Adunarile n'aveau dreptul s sporeascA impozitelesau sà pule hnpozite n.oue fArä agrementut celordou5, curti, aceasth dispozitie singurà ar fi ajunspentru. a reduce autonomia la nimica. Ru§ii justi-ficase ace,astä mAsurà prin grija de a feri poporutde Ilmpilare, impozitele fiind votate de c'dtràadunlriJalcAtuite exluziv numai din reprezentantii ciasei pri-vilegiate care nu era supusa dAritor. Boierii o ex-plicau Ins5. In alt chip:

...Rusia", zic ei, a statornicit Inadins ddrile la o cvotAinferioarA trebuintilor %irii, i apoi ne-a silit sä adop-

i) Memoriul luí Bois-le-Comte, ibid., piesa DXIV, p. 357.

1) Ibid., ibid, piesa DXIII, p. 344.

68

Vitn, ea principiu constitutiv, cI nu le vom putea sporifar5 de consimtimintul ei. Prin aceasli dispozitie, ea lineIn Mina ci desvoltIrile prosperit6tii noastre i toat6 con-ducerea statului" 1)...

SI se observe cA prin însu faptul cà Rusia dis-punea, In capitala fiecärui principal, de un repre-zentant cu drept de control si de imixiune supra ara-cerilor interne ale Värii, pe d'Id Poarta n'avea drep-tul sil intretie un asemenea agent, inriurirea si pu-terca curtii protectoare, eran neasamanat .)porite fatàde acele ale curtii suzerane.

Dar ggsim In Imbele regu'amente un parag,raf care,mult mai cu desdvirsire decit acele sus pomenite,face cu totul iluzorif mult ldudata autonomie si sis-temul reprezentativ hArIziti tàrii prin mthinimia Ru-siei. Acest paragraf este ultimul al celui de pe urmlarticol.

Si dispozitia care mIrgineste toald desvoltarearilor romine intr'un adevarat cerc de fer, a fostintrodus de protectoara ncastrà, Rusa, p:in 'rauda

prin tal f Intr'un act public.Cind textul Regulamentului fu clefinitiv hotArit,

caligraful insIrcinat copieze avu grijà sá lese,pe ultima paginI, dupä ultima linie de text, un spa-tiu de vro patru degete deasupra m-trginii ce se las&la capätul de jos al paginii.

Vice presedintele plenipotentiar. dupd colationa-rea manuscriptului, zise atunci boierilor membri aiAdunArii de Revizuire:

...Arbontilor, spatiul la josul acestei pagini este preamic pentru a cuprinde toate semnilturile domnittor voas-

69

tre, tine voiti deci a semna pe pagina urm6toare, pentruca toate el fie la un loc..

Mitropolitul, episcopii si boierii. nebhnuitori,curà cum li se cerea. Dar. o surprindere ! clnd maitIrziu se cercetarà textele, se descoperi cä" aceias minltare le copiase ad6ogise, In spaliul ramas liber peultima paging, urmAtoarele

Pc viitorime once schimbare domnul ar oral sdiIn Regle,mentul Organicesc, nu va putea sci aibd Thc,niel a se punc in lucrare, decit dupd inadinsd imputer-nicirc a Inaltei Porti ca Impreunci unire a curtii Rusiei.

Scandalul fu mare, mai ales In Tara Romlneascaunde adunarea refuzd mult timp recunoasca. Adu-narea Moldovei se aratä Irisa mai supusä. Precumvedem, nici un mijloc nu se eruta de Rusia pentruajunge scopurile de predomnire In tarife noastre

pentru a le robi ea de avlui-e.Dealtmintrelea boierii, atIt In Moldova cit si In

Tara Romineasca, nu-si faceau In aceasta privintanici o iluzie, ei prevedeau cu groazd momentul a-iexàrii ciara Rusia. anexiune ce o credeauitnevitahilä

lata ce gasim in aceastä privinta, In rapoartelelui Bois-le-Comte:

...Mosiile sint aici scutite de dure. Am facut de repe-tite ori boierilor o invinovatire pentru kiclArAtnicia. eacarie au refuzat totdeauna sa poarte o parte ,flin sar-cinile publice. Credeti, hui zise inteo zi d, Stirbev,c*ä am fi oet5.teni ai, unui stat a carui existentti ni-aroferi oare§care garantie, ne-am gAsi fericiti sä platimun astfel de folps prin jertfa oelei mai insemnate parti

70

a veniturilor noastre. Dar cui am face oare acest sacri-ficiu? Poate cä mini vom fi Rusi; i Rusia ggsind im-pozitul stabilit pe mosiile noastre, ea va spori necon-tenit povara Ong ce ne va fi strivit cum a Metacu boierii poloni i basarabeni. Am procedat deci cuIntelepciune, phstrind ca un drept fundamental priyile-giul nostru de a nu plgti nimica" 1)...

...In cei cinci ani in cari Rusii au. avut In minilelor administratia Várilor romine, ei au pus o grijg, par-ticularg pentru a se incredinta de resursele lor. Acestecercetgri prezintau un mare interes pentru ei: li importasà cunoascà folosul ce puteau sgl tragg chute° tug'ce, de pe atunci, o priviau ca o jumatate de proprietate,putind odatà sg, cadà in. deplina lor stApinire. A-ceastà de pe urinà consideratie Ii fAcea ca, pe de opartesg, studieze valoarea lor, lar pe de alta sg. ascundg aceavaloare celorlalte natiuni... limbagiul agentilor lor, în In-treaga ImpgrAtie otomang, tinde sg deprecieze valoareaprincipatelor...

Dacg intentiunea acestei deprecien i era vederatg pen-try chibzuirile lor asupra viitorului, se mgguliau cg a-ceastg, depreciare ar avea drept rezultat sl distragA, ba-garea de samg a Earopei dela niste tgri pe cari ei leInf.g.tosazg ca fiind àrà valoare i Värd, populatie. DarTh acest caz interesul lor era atit de opus acelui al tgrii,cg, cu toatà supunerea call Rusia a oarmuirilor Moldovei:i Tàrii Rominesti, ele inteleserg. Indatg cit era de fo-lositor pentru dinsele sg se folosaseà de trecerea mea aici,spre a lumina Europa asupra InsemngtAtii acestorprovincii procurarg cu profuziune toate lAmurlrile ceInsisi le posedau. 2)...

...,TNu ne putem atasa unui ordin de lucruri pe care'lprivim numai ca transitoriu", Imi mai ziceau boierii (mol-

1) Ibid., ibid.. Ibid., p.345. 2) Ibid., Ibid., ibid, rasa DXIII, p. 334,

71

doveni) si dacA atentiunea Europei se distrage un mo-ment de noi, totul este pregAtit de Rusia pentruca ea sAne inghitA. S'a pus de multe ori intrebarea dacA ea areinteres ca s'o facA? Nu stim ce gindeste cabinetul; darnu este aici un ofiter rus care O. nu zicA cA li trebuiescaceste proVincii alit de bogate si de imbielsugate, sprea putea hrAni o sutA de mii de oameni fArà a scoate un_ban, pentru a-i odihni aici si a lua un nou si ulthnavint impotriva Turciei.

Apoi mai vedem cA curtea din Peterburg intrunesteimpotriva noastrA toate perfidiile ce le pusese In jocimpotriva Polonilor si a Tatarilor. Ea intretine divi-ziunile noastre lAuntrice, cum a fAcut pentru cei din-.tAiu; si, ca pentru cei de ai doilea, ni-a dat acuma tundomn cAruia poate ea li va cere sA abdice In minileei cum a fAcut pentru Sahin Gherai. Chiar dacA acestebAnuieli n'ar fi intemeiehe, le yeti ierta cel putin unuipopor care se aflA intre Polonia si. Crimea si din alcAruia teritoriu Rush au si ripit jumatate"i ...

...D. Opreanu este un Romin dintr'o clasA secundarA,dar inzestrat cu un spirit distins si energic, dindusi samicu o rarA preciziune de caracterul §i legAtura lucrurilor...Nu trebuie sA vorbesc rAu de Rusi", imi zicea el, ei auajutat in diferite rinduri Sirbia si Tara RomineascA;dar dach Franta si Anglia n'ar ridica din cind In andperdeaua spre a vedea ce se petrece dupA (lima, s'arafla intr'o build zi cA cu totii am fost mincati de Rusia.Sgomotul ce l'a fAcut trecerea dumneavoastrA pe aiciinchezesluieste acestei tAri citiva ani de viatA mai mult;f kind pe Ru§i sd vadA cld ochii Europei sint atintitiasupra acestui punct; dar viaVa ce o avem aici plAtesteea oare munca de a fi pastratA? SA ni se puie domni pe3, pe 7, pe 20 de ani, ei slut totusi numai niste pre-

1) Ibid , ibid., ibid., piesa DXV, p. 370.

72

feeti ai Rusiei; existenta va incepe pentru noi mortaldin ziva In care principatele vor fi intrunite si ocir-muite de un dornn de familie suverand; acesta este do-rinta tuturor spiritelor si tuturor claselor" i ...

...Inainte de aceastrt epocit conventiunea dela Akerman§i tratatul de la Adrianopol , curtea dela Pelerburg priviaprincipatele sub douit raporturi: ele eran pentru dinsa,In timp de pace un mijloc de influentä si de actiuneIn statele sultanului, deveniau In timp de r6sboiu grinarulcare hrdnia ostirile ei.

Tot sub acest raport le-a privit cind si-a trimis osti-rile peste Prut. Actiunea ei fijad de astd data prive-ghietd de Europa cu ochi gelosi si fiind silitl. prin Eno-deratiunea ei sh impiedece ca aceast4 priveghere sit seschimbe In dusmanie pe fata, purtarea ei fata de prin-cipate a fost plina de erutare. Li-a dat ca guvernatorpe contele Pahlen, om cinstit si moderat. In curind lempe-ramentul rusesc gi forta imprejurarilor au pricinuit oschimbare, si generalul Jeltuhin a venit cu singura misiunede a scoate din aceste provincii tot ce eran in starepredeie: In ofuneni, In bani, in cai, in alimente de totfeliul. Caracterul acestui general era potrivit acestei nii-siuni care aduse amindona tarile, In scull limp, la eeldo pe urma grad de mizerie si de istovire, dar daduostirii rusesti mijloacele sa se mentie peste Dunare...

...Regulamentul tle reform6... sanctionase vechiul dreptal principatelor de a alege lnsesi pe domnii lor. De-semnase en o ingrijire deosebitit formalitAtile ce aveausà se observe Cu prilejul acestei alegeri si daduse celomai largi garantii independentei voturilor. Dar odala Waleaceste garantii luate, ele furt aminate pentru viitor. Ru-sia anuntit ca, pentru data aeeas(a, dornnii aveau sI

1) Ibid., ibid. Ibid , pesa DM, p. 398.

E.73

fie desemnati de cele doug. puteri protectoare... Era-vederateg aeeasta alegere rgmasese In mina Rusiei.

4..Dacg. Rusia ar fi avut ca scop de chpetenie... sä sustiesil desvolte reformele fericite introduse de ea... se

prezintau doi candidati... afaril de rinduri fatà de ceilalti,d. tirbey pentru Tara Romineascg si d. Alecu Ghikapentru Moldova.

Dar Rusia cerea, inainte d toate, un devotament maipersonal pentru cauza ei i garanfii cari set asigure men-?inerea influentei sale asupra persoanelor desemnate..

...In starea actualg a lucrurilor, Rusii dispun de faptde aceastit tarí ca si cum li-ar apartinea; cg vor pe urmts'o uneascil cu impgrgtia lor, este o temer ce multepersoane all conceput-o, dar care, cel putin pentru amt.moment, nu mi Se pare destttl de intemeietg, Ar fi greuca ei sil-si aproprieze cele doug täri farg.ca sil deie uu echi-valent celorlalte puteri i mat ales Austripi. Astazi, eise folosesc de ele f arg a da vre-o compensatie nimgruisi5 dupa expresiunea lor obisnuitii, se bucurd de toafefolaasele suveranitcl(ii feind a avea sarcinile ei. Aceastao spun neconlenit boierilor pentru a li da o securitate decare au trebuintg spre a desvolta gerrnenul imbunglAtirilorintroduse in principate, Acestia imi rgspund cg judec bineinlentiunile cabinetului dela Peterburg, dar cg atragereacare impinge Rusia spre iniazg-zi este atit de puternicg,cei pcirerile de Mu la cari însui usese martori de citeori ostirea rusased treOuit scl peireisascei aceastl (andau lost alit de pronunfale, In eit sint incredintati cg.

Ipasiunea popularg va atrage dup6 dinsa cabinetul, precuma cluis pe imparatul Alexandru la ràsboiu impotriva luiNapoleon...

agentilor rusesti este de naturg a justificaalarmele trii. Insus generalul Kisselev nu stAtea la in-doiala pentru a sustine inaintea baierilor pgrerea ca des-voltarea rii Rominesti va (Mina. prosperitatea Rusiet

74

...Luati ca exemplu mosiile mele", li zicea el, ele slutIn Podolia; daca productia dumneavoastra de gnu ur-imeazI sä s'intinda tot griul meu ramine In hambare".

...Orice rapoarte yeti face asupra acestei tari", Imi ziceageneralul de Loevenstern, cel plItin nu yeti spune ca amfost lipsiti de generozitate in actiunea noastra Prosperi-tatea Brailei este ruina Odesel, i totus ne istovim inoboseli si In griji pentru a face sa prospereze BrAila sipentru a desvolta aici o productiune care va distrugepe a noastra. Inteadevar, nu Inteleg nimica la ceia cefacem, i nu-mi pot explica cum am adoptat un aseme-nea sistem".

... Daca vad bine situatia Rusiei fatt de noi", Imi ziceaun boier, gásesc ca ea are interes sa favorizeze printrenoi o Intaie desvoltare de produCtie si de buna stare ma-terialA, spre a menaja armatelor sale un mare bielsug deprovizii; si ca are pe urma un interes tot atit de mare

Impiedece desvoltarea noastrá materiala sau sa neImpiedece sa intram In concurent4 cu comertul ei i cadesvoltarea noastra administrativä ì comerciala sä infa-tnseze provinciilor sale marginase iite exemple cari artulburá ideile propriilor ei supusi i i-ar face sa nu setuai simta la indamina in conditiunea lor actuaba".

...Opiniuhea publid, altadata atit de pronuntata In tä-rile noastre n favparea Rusilor", Imi zicea un Mol--van, s'a Intors Impdtriva lor cu desavirsire. In vremeaclnd ne aflam in dosul cetatilor dela DunAre, ei ne magu-liau i ne crutau, cum fac acuma cu Bulgarii, unde attplatit in ultimul rásboln tot ce luau, pe chid la uoiripiau si pradau pd fata. Ei afecteaza sg, considere as-Uzi a nu mai platim munca de a fi crutati. Prin'aceasta purtare au produs la noi o agitatie care ar fiEAcut ca toatia tara sa se rdscoale impotriva ion dad., la1831, Polonia ar fi avut mai murti sotti de izbInd'al sau

75

daa. Poarta i-ar fi Intins mina precum o sfItuia gene-ralul Guilleminot"...

Bilantul actiunii politicii ruse§ti In tärile noastreIntre 1828 §i 1834, povestitä §i judecatA de organeleoficiale franceze, se Infiáto§azA deci In chipul urra5.-tor :

0 absolutá stoarcere a tuturor resurselor materialeale acestor 13Ari In folosul o§tirii ruse§ti, In tot timpulriásboiului;

Impunerea prin intimidare §i chiar prin mijloacece pe un particular l'ar aduce Inaintea carpi Icajurati, a unei alcátuiri care fäcea pe Impárátia drept-eredincioasä stápInä absolut pe Intre,aga noastra des-voltare, politioä. §i economic'ä.

Nmnirea, Impotriva stipulatiunilor formale ale In-su§i acelei alcátuiri, a unor domni, ale§i nu dincauza destoiniciei sau a onorabilitätii lor, ci pe .acelal supunerii oarbe ce c,abinetul din Peterburg cre-dea ca 11 vor avea cAtr'a' ordinile sale.

PregAtirea pentru o anexiune viitoare ce nu seiputea face La 1829 din cauza rivalitätii Austriei.

Si acuma sä constatäm ce a §tiut s'ä fac5. Rusia, fapriactidd, din Regulamentul Organic.

VI. Regimul Regulamentar in Tara Romlneasca.Domnia lui Alexandru Ghika.

Dela Inceput, Ru§ii se bizuirá pe diviziunile intes-tine ale boierimii spre a Intemele stApInirea lorpe tárile noastre :

...Cu bunN swill a n'aveau nevoie", Imi zicea un func-tionar superior din Tara Romineasa, s4 introdua In re-

76

gulament combina;ii menite a asigura a_tiunea lor In aceastitarA: discordiile dintre bojen li vor asigura tutdeauna maimulte mijloace de intervenire decit vor voi". F4r4 a seexplica atit de 15murit, d. Minciaky privia lucrurile citcea mai mare 1inite. In fapt", imi zicea el, nu putemrAspunde de ceiace vor face domnii, dar ei nu vor pu-tea face mult r4u; cäci, "indatet ce ni se va parea necesar,ne vom in(elege ca Poarta i vom pune pe alfil in locullsr". Principii sint ingrati In cele mai multe cazuri, iarpopoarele lotdeauna", Imi zicea generalul Loevenstern.darnu vom a,aza sistemul nostru pe recuno§tinta unorasau a celorlalti, caci aceasta ar insemna sit elAcliin casanoastra pe 'Asir. Manifestind In chip atit de deschis ase-mene pitreri, agentii ruse§ti, oameni practiri i de ac-tiune, cred câ stabilesc Inriurirea lor in chip mai soliddecil milgulind pe domni prin cuvinte desmierdAluare

Viitorul apropiet dovedi ch calculele Ru§ilor erauStAdreptatite. atit in ce privix eficacitatea dispozitii-lor cuprinse in regulament cit §i in privinta discor-diilor ce aveau sit izbutmeascä intre domni §i

Controlul consulilor ruse§ti asupra tuturor acte-lor administratiunii §i mai ales asupra finantelor1ncepu din intä'ia zi:

...Consulatul general al Rusiei I§i exerciteazil priveghie-rea asupra domnului Alexandru Ghika §i asupra actelorsale cu toald asprimea la care trebuia sit ne 4.eptdin.Propunerea unei sporiri a birului, sporire a cdrei nece-sit(1te d. Minciaky a recunoscut-o ea indispensabild, va fisupusil cercetar,ii sale indatA ce adunarea va fi deschisi,

IndatA ce va fi votatA de d'irisa, lucrarea de reparli-tiune i mernoriul Insotitor, dupd ce vor fi trecut sub

1) Ibid., 'bid., plesa DXVIII, p. 388.

77

ochii consulului general rusesc, vor fi transmisi la Peter-burg, unde se nadajduieste ca vor fi aprobatil

Raportind despre legea votatà de Adunare pentrurambursarea, din venituriIe t'Ara, a cheltuielilor f6-cute de domn cu prilejul investiturii sale si a sporirii,cu 400.000 lei pe an, a listei civile, asupra aprolAriicAreia Minciaky Mcea. greutäi, Mimaut adaogil:

...Astfel Rusia va urma sà ocirmuiascä aceste t.dria se amesleca In aparenta In afacerile lor. Mi se dd calucru sigur cd domnul este in foarte rdle raporluri camisiunea rusasca la Constantinopol, care nu-i iarld ca,ca prilejul calatoriei lid, a avut recurs la sprijinul gu-vernului otoman mai mull decit la al sdu al ambasaidei rusesti si a tratal direct cu divanul. Se atribuie inmare parle acestor relatiuni greurátile ce le intimpindastdzi din panca consulului rusesc 2)...

HoLàrîrile luatc de Adunare in privirea spoririidärilorfiind trimisc la Peterburg cu observa[iileconsulului rusesc, iatil pe raportcazà, la 18 Fevruarie1835, Cochelet despre neaprobarea lor de card gu-vernal impgratesc:

...Minislerul imparlítesc... n'a vazul necesilalea (le aSc spori contributiile si a transmis un proiect de bud-get alcdluil de generalul Kisselev, pentru a demonstracd.' veniturile actuale trebuie sd ajungit pentru trebuintiletárii.

Este totu§ pozitiv ca administrafia rasase -1, premer-

1) Mimaut cdtrà Rtgny dela t9 Octomvrie 1834, ibid ibid., picsaDXXXV, p. 4_3. 2) Acela§ cäbi acela§, dela 8 Deceinvrie, 1834 ibid , ibid.,piesa DXLII p 441.

78

galoare acelei a domnului, a lasat un mare deficit fafinanre prin proas fa ei gestiune, prin prodigaliteffile ei§i prin fnsemnatele gratifica(ii distribuite adepfilor ei.Este deci curios s'o vedem acuma mai Ingrijità de inte-resele tdrii decit Insd0 Ob0easca Adunare care reprezintdpe aceasta... In acest moment mg, voiu ocupa mai putinde cifre decit de dreptul de control ce Rusia 11 exerciteazd,asupra lor. S'ar 'Area firesc ca administratia romlneasedcare, dupd termenii art. 5 al tratatului dela Adrianopol,trebuie sd fie independentd, sd. aibd Insdrcinarea de apropune Ob0estei Adundri indsurile financiare cari potInchezeOui deosebitele servicii publice 0 ca aceasta (Adu-narea), dupd, ce va fi judecat despre oportunitatea aces-tor tmdsuri, s,ä le adtnitd sau sd, le rdspingd fird altdformalitate... (Se aratd aici modul compunerii Obste0eiAdundri 0 atributiile ei dupd Regulament). Aceastd, adu-nare, In forma, In alcatuirea, In drepturile ei, are dt-citoate caracterele une adundri legiuitoare independente;dar este Impiedecatd In actiunea ei printr'un paragrafal art. 51 din ReguIamentul de reforml, care zice cdnici un impozit extraordinar nu va putea fi perceputfdrd asentimentul prealabil al celor doud puteri, apoi maieste si sub influenta moral d a art. 53, 'astfel conce-put: IntImpll:ndu-se rdscoald sau vr'o mare turburare 0neorinduiaLl Intre mddularele Obi§nuitei Ob§te0i Adu-ndri, Domnul va putea sd. precurmeze Intrunirea ei, 0va fi Indatorat a face IndatA raportul sdu cdtra maltaPoartd 0 cditrA Ocrotitoarea Curte; cerind voie 0 slo-bozenie de a putea stringe o altd Obi§nuitd Ob0easaAdunare.

Art. 51 este deci acei care dd. Rusiei dreptul ei decontrol. Ar fi mai natural ca acest drept sit fie exer-citat de card puterea suzeranA a cdrei gavera este maiapropiet de Tara Romineasce, care trebuie sd fie maibine informat de cele ce se pelrec, 0 care, prin Insuq

79

titlui ei de suzeran, ar trebui sd aibd once preeminentd.In hotdriri; dar nu este astfel. Rusia este acea careintervine cea dintAiu i judecg, oarescum fdrA apel. Pu-terca suzerand InregistreazA apoi hotdrirea pentru formA.lTrebuie sd mdrturisim ca rolurile slut intervertite,acel de curte protectoare ce dd Rusia, ar trebuiindrgineascd influenta ei numai In dreptul de a sus-penda hotdririle Obstestei Adundri, cind acele hoLdririsint de naturd a compromite prosperilatea i ferichtatdrii.

In chipul ei de a proceda existA dimpotriva ceva carejigneste demnitatea nationald i este umilitor pentruPoartd. Este de presupus cd membrii Obstestei AdunArisInt judecdtori mai luminati si mai sinceri ai intereselorfinanciare ale tdrii lor decit cabinetul dela Peterburg.VAzind holdririle lor modificate §i un budget iesit dinminile generalului Kisselev inlocuind pe acel ce'l medi-tase in chip con0iincios, au dreptul sd s'intrebe cumse face ed acest general poate sà fie mai bine informatdecit ei desprc resursele lor financiare si chm se pre-tinde a se inlocui un budget real prin altul fictiv.S'ar putea crede ai aceste ant Nellie in scop de aimpiedeca mersul administratiei domnului $i a punt, scise strige in urind clef nu $tie th ocirmuiascd, spreopune ca un contrast aceastei ocirmuire celei antcrioarea Rufilor, clefi aceasta este in realitate pricina defi-oitului finantelor. Cert este cel putin cd aceste proce-deuri sint menite a face Rusiei popularitate In daunalui a domnului , cAci mdsurile financiare hotdrile deAdunare avinel de scop sA impue mai tare clasa pird-neascA, aceasta ar putea numai sd fie recunoscdtdarea fost scutitd de noua taxd prin Rusia. Dar aici nueste chestiune de a se sti dacA un impozit pus pe to0iboierii, cari nu plitesc nimica pentru mo§iile t7i casetetor, n'ar fi mai drepl cleat o taxd pe popor; trebuie stint

80

ce se va face pentru ca toate serviciile s'A functioneze.Domnul, cu tolul devotat Rusiei care a fácut O. fie na-rail, sau mai drept, care l'a numit ea Insási, cáci Poartao-tomar-1A s'a márginit sA aprobe alegerea facutá de ea,s'a temul totdeauna sA desväleascA situatia finantelor asapum a gasit-o cind a luat In mira ocirmuirea Tárii Ro-minesti. Cu greu se va putea ascunde aceasta stare a-cuma spre a se putea justifica másurile ce Adunarencrezuse ca le poate adopta.

Voiu aduce la cunostinta d-voastre, domnule minis-tru, urmarea ce se va da afacerilor financiare ale aees-tei tári. Mai ales prin ele exercita-va aici Rusia ac-(iunea ei de bate zilele, se fi constatri cii noul minis-tra de Imante, creatura d-lui 111inciaky, vine adesea scllucreze la acesta acasei1)...

In alt raport, dupd ce Se revine asupra botruirilorfinanciare luate de Adunare §i rhspinse de cabinetuldin Peterburg, cetirn:

...Se aude In curInd cd domnul a flcut boieri nouisi cá, acesti boieriti sint niste profesori ai liceului... Con-sulul general al Rusiei comunia domnului mirarea cel'a cuprins la auzul acestui fapt si-i pune In curInd Invedere cá, dup6 regulament, el trebuie s6 s'abtie de onceconferire de boierie, fárá asentirnentul celor doull curti.Acea a Rusiei nu aprobd nici másurile financiare aleAdunárii. Mersul ocIrmuirii pare deci oarescum opritsi ca p.aralizat deia Inceput... Era greu, de admis cadomnul, creaturá a Rusiei, sui. fi putut sau macar sAfi voit a se emancipa de sub controlul la care sInt supusetoate actele lui. Independent de recuno§tinta care'l luda-

1) Cochelet cdtrd, _Voy, dela 18 Fevruar 1835, ¡bid, Iblicl. pesaDLIV p, 463.

81

torete sa nu caute a se elibera do acest control, chiarnatura numirii lui l'a pus tocmai in acea conditiunede atirnare care n'ar fi fost soarta unui domn numiCde Adunarea natiunii si care trebuie mai ales sal facasa se tetund de aplicarea acelor cazuri de abdicare saude destituire... prevazute de art. 5 al tralatului (lela A-.drianopol...

Acest drept de destituire al domnilor, aruncat In tra-tatul dela Adrianopol ca 'o fraza incidenla, este maiales acel care inarmeaza Rusia cu o putere aproapediscretionara in principate. Acest drept va fi pentruea sabia lui Damocles, a carei ascuti5 il va face sa stra-luceasca Asupra capului acelui ce s'ar parea ca vo-ieste sa faca opozitie... Cert este cci controlzd financiarcare este cel mai activ §i ar trebui su fie simultartIn unire cu Poarta), se exercitei numai de consulul

general al Rusiei care raporteaza guvernului sau bateimprejurarile. Aceasta actiune perpetud a Rusiei asupratot ce se petrece aici este atit de remarcabild in citse cauta, dar in zadar, a lamuri sensul art. 5 al trata-tul'ui dela Adrianopol, ande se hotarafte di principatelr sevor folosi de o administrafie na(ionalei irtdependenta. Ad-ministra(ia na(ionala exista, dar nu este independent&

Rusia a pus temeliile viitoarci sale suveranilati asupraacestei tali prin tratatul dela Adrianopol si toLul so facede pe acum dupa ordinile si prin influenta ei... Inacest scop total s'a feiptuit sau se mai laptuie§to pentruuzul Rusiei. Militia este imbracata ruseste si eN olutiileel. .:;e fac dupa tipicul rusesc. Ingineri si coloneli rusi ri-dica planurile si ieu statistica tarii, ca si cum ar fi inRusia. Sc celebreaza un tedeurn, se ilumineaza m zivade nastere a imparatului Neculai, ca si In Rusia. Totiboierii se Inghezuiesc In acea zi In uniforma la consulutgeneral al Rusiei, ca si cum s'ar afla la reprezentantulsuveranului lor... Acela§ spirit care a presida la cuceri-

6

82

rile Rusiei In Polonia, In Turcia, In Georgia. in Crimeasi In Suedia este acel care va reagisa in aceste earl.Li s'a putut da un regulament de reforme, spre a lacesä dispar d urmele ocirmuirii turce§ti §i pentru a des-fiinta niqle abuzuri din cale afard strigatoare; dar cindacest regulament a trebuit sä primeascd Intaia sa execu-tiune, prin libera numire a tnui domn, §i cind va Lrebui

deje roadele, a avut §i va avea soarta constitutiuniidatd Poloniei, care s'a eludat indata ce nu a mai slujit ve-derile pentru cari fusese hdrdzild, adicd spre a ciVigabuna opiniune a nouelor popoare ce fusese robite. De all-mintrelea n'ar putea sci convie Rusiei ca niste (ciri carise mcirginesc ca provinciile ei dela miazci-zi, .34 se bu-cure de o libertate f i de niste institutiuni pc carivoieste sä le 'dea acelor aceslui regttlamentIi datorete Rusia drAptul de a exercita un control activasupra tot ice se petrece In principate . Este deci deinteresul ei sd'I conserve pana in clipa in care va creclenecesar si'! contopeasca In institutiile Impardliei sale'...

indoial i ci existd in ele in tarile romineun simeimint de naeionalitale locale viu, care dominatoate celelalte. Exista o dorinfa pronuntatti de a se cli-bera si de aceastd suzeranitcde, pu (in suparaloare, aPoreii f i aceasta protec(iune abuziva a Rusiei...

LEI ar fi chiar dispu§i sa facq mari sacrificii pecu-niare penlru a cumpara frumosul nume de popor inde-pendent; dar cind oamenii cei mai devolati tarii lorcerceteaza cu singe rece, §i sistemul urmat de Rusia demai bine de jumatate de seco! In privinta acestor pro-incii, precum i proximitatea lor de aceasta inLinsa

Imparatie §i Ftrasirea in care se pare cri le 1as Turcianepasarea indiferentd a Austriei §i In sfir§it nedu-

1) Coche/el &lira Broglie, dela 15 Mart 1835, ibid., Ibid., piesa DVLII,p. 467.

83

merirea despre dispozitiunile Frantei §i a Angliei In ca-zul unui proiect de anexiune la Imp6rAtia ei, vederatmarturisit de Rusia, acesti oameni, zic, nu pot decitsà dorease6 lndepartarea cit mai prelungità a unei a-semene anexiuni, dar ei simt 4 Inteun ceas mai In-departat sau mai apropiet, ea va fi definitivk 1)...

In acelas raport, consulul francez din Buctirestiaratil cum. Rusii au gdsit In. principate un numdrde oameni, cu deosebire de origine greaca, gataserveascd scopurile lor i sá jertfeascà intereseleàrii setei lor de putere si de onoruri. Mai aratà

cum situatiunea domnului ales pe viga', sihnincl invi-dia semenilor s'al i dovinta de a'l inlocui, trebuies4 dele nastere la grupdri de opozitie impotriva3ocIrmuirii lui. pe cari Rusia va avea grijà s5. le .as-mute si sa." le 1ncurajeze, iar:

Aceasta opozitie nu va mai eruta nimica clnd se vasimti sprijinit4 de Insus guvernul care a hotdrit numi-rea domnului. Ea va sfIrsi prin a g6si dende prevazutecari fac neinlAturabila abdicarea de buna voie sau desti-tuirea. Puternica protectoare va fi gata sit primeasedtoate Mvinovatirile mai mult sau mai putin interne-rete 2 ...

Procedeurile Rusiei fat`á de .Alexanclru Ghika a-Neau sit aráte In cur1nd cit de Indreptqtite erau pre-vederile agenlului francez.

In vara anului 1835. Minciaky fu Inlocuit prinRukman.. un homme de choix, cum 11 califica Co-chelet, dar un dusman personal al lui Vodil Gliika,

1) Coehelet catrd Broglie, dea 18 Mart 1835, ibid., ibid., piesa DLV1/Ibid. 471. 2) d., ibid., ibid.

84

cu care fusesc In ostilitate deschisil h Constantino-pol, cind acest din urmà venise sà capete Investitura,ceiace dadu prilej de bucurie opozitiei ce se si al-cauise lmpotriva domnului 1). Aceasiä opozitie erabine Inteles alcrituilii din acei boiwi pe carinu-i pusese in slujbà, sau fiindca nu mai Inciipusesau fiindca nu-i gäsise vrednici, sau acei ale carorinterese si .ambitiuni ersonale nu fusese multa-mite.

Rukman primise ca instructiune sh se poarte fatade domn In chip mult mai inchizitorial i mai po-roncitor decit Minciaky.

Ghika era foarte putin ivultamit i oarescum umi-lil de noua epitropie sub care era sd fie pus. Ar cereprea mult timp sa Intru in explicarea cilorva faptecari au clat loe la intaiele observatiuni remontran-ces ale noului consul general al Rusiei. Cel mai In-semnal este privilor la afacerea unui tribunal, ai Ulnajudecatori se pare ca s'au lasat sa fie cistigati si pecari domnul i-a deferil pentru aceastd vina fort Ware)altui tribunal, insdrcinat sa-i absolve sau sa-i condamne,conformInduse astfel regulamentului de reforma.

Judecatorii au strigat cd acest proced u este arbi-trar si par a se fi adresat d-lui Rukman crire a luattpartea lor. A urmat de aici o corespondenta Intre con-sul si domn, foarte acerba' si putin cuviincioasd din par-tea celui dinlaiu, mult prea smerila, dupa pd ereamea, din parlea celui de al doilea, de oarece gdsim in-tr'insa fraza: Sint gata sq supun bate actele ocir-muirii mele asprei imesligatiuni a consulatutui generalal Rusiei"...

...Ea aceasla afa^ere dovedeste cd Rusia tot cauld a

1)Cochelet catrcIBrogre dela runic 1835, ibid , pfesa DEVIII, p. 403

85

incaica asupra drepturilor acestei orirmuiri, zisdnail indep'endenta san, mai bine, di de putin ea setine de litera tratatelor §i a regulamentului de reformdce singurd le-a fácut, de oarece agentul ei credeirebuie sd intervie pilna Inteo afacere judiciara I ...

Era firesc ca opozitia sà nu-si ascundil bucuriafatlà de aceasta vederatà nefavoare aratatà domnu-lui de agentul atit puternicii curti protectoare si säfacil sfortäri noue pentru rästurnarea lui. CocheletladaogA in accLas raport:

...Situatia domnului Tdrii RornIne§ti... este una dincele mai extraordinare ce s'a vazut vr'o dará. Este lu-cru neauzit ca un donan, investit cu o putere suveranl,<le oarece poate semna condamndri la moarte, sa se ga-sascd necontenit i oarewum pentru bate aclele sale,sub epitropia a entului unei puteri vecine, f ara ca sdse poati lámuri bine in ce intentie i In ce scop seexercileazá aceasta censura.

...Un agent activ, patruns de instructille lui, ale carorspiril mai esent-al mai insemnat, trebuie sd fie de adeprinde aceste pencipate sá vadá pe domnii lor ocIr-muindule sub c ntrolul ve§nic al Rusiei. S'a vázut Inzilele din urmill, la Ia0, la up consulatului, o publi-catie care dovede.5te cà acest control este marturisit fardteama In public, ca un drept ci§ligat: Consulatul imptl-rdtesc al Rusiei aduce la cunostin(a ob.steasca ca oricine,de once protecfie ar fi, ar voi sei deje pila gen d luiconsul general, la Bucuresti, nu poate adresa plingeriledirect acestui din urml, dar trebuie sd le remita pecet-luite consulatului din Iai, de unde vor fi expediate

1) AceIa ctr acelag, dela 25 Noemwrle 1835, ib!d. ,ib'd., plesaDXCII, p 551.

86

pe cale oficialá. Aceste plingeri trebuiesc alcátuite irm

limba rusascI sau francezá, singurele ce se pot intre-buinta fa-VI de d. consul general 1 ...

In primavara anului urmätor, 1836, relatiunile din-tre Rukinan. §i. VodA Ghika luase un caracter de iri-tatie de care fusese lipsite p5,uä atunti. Necuviintiletlui Rukman erau intrecute numai de blindeta §i rab-darea domnului ; acesta intinzind consulului riftnrt,in puNic, Musoalul indrazni sei-i refuze pe a sa,gind-o chip*. spinare.

...Acei cari urmáresc cu bagare de samá mersul lu-crurilor in aceastá tarä vad In acest incident nepre-vázut o urmare a sistemului de desconsiderare a dom-nului, ce s'a adoptat spre a face guvernul lui imposibilAcuma existh certitudinea cá membrii opozWei din Ob-$teasca Adunare "i§i ieu instrucliile dela cons ulatul gene-ral al Rusiei 2)...

Iatiá, cum explie.1 Cochelet, intr'un raport &arilThiers, ostilitatea vddita". a Rusiei impotriva lui Ale-xandru Ghika :

...Intaiul scop al Rusiei asupra principatelor s'a des-váluit deci prin numirea domnilor, arátind ceiace a§tepta.dela ei, ceiace n'ar fi putut sä pexe dela nite domnicari n'ar fi tinut puterea lor decit dela votul boierilerDomnul Moldovei, barbat lacom §i venal, se devoid cudesávir§ire vointilor Rusiei, numai pentru a obtine sas'inchic1à ochii asupra delapidárilor, asupra samoN olni-ciilor §i asupra tuturor actelor lui de o. adincd imorali-

1) Ibid., ibid., ibid. 2) Cochelet cdträ Thiers, dela 5 April 1836, ¡bid¡bid, pesa DCXX1V p. 597.

87

tate. Ca pret al slugárniciei sale, fu /asat s facá ceyola pand cind indignarea generald, mult timp compri:--matd, fácu explozie. Domn.ul Tdrii RomIne§ti, barbatneinteresat i fdrd ambitiuni, ardtà mai putin devotamentcatrá Rusia §i fu de atunci Infdto§at de ea ca un domnnemernic §i incapabil sà ocirmuiascd. Sub acest pretext,Rusia) a voit sd, s'amestece In toate actele adminis-

tratiei lui, sd influenteze ni§te hotáriri ale tribunalelor§i sä numeasad la slujbele mai insem.nate. Cînd ardidnare§care opunere, i se stIrnird greutdti. Aceste greutati

crescut astfel In cit domnul a putut sd li upuie numaiforta de inertie 1)....

La 21 Iunie 1836_ cancelarul Nesselrode scrise so-lului rusesc la Constantinopol, Buteniev, ea sA in-tervie ,atit pe lingà Vogoridi, principele de Samos, pien-tru ca acesta sà, milloceasa. spre a indrepta pur-tarea abuzivI:1 i vexatorie a lui Mihaiu Sturdza, gi-nerele säu, 61 si pe lîngà Aristarhi, capuchehaiaualui Alexandru Ghika, spre a-i face urmAtoarele ob-servatiuni:

...In acela scop, veti binevoi sui adresati exhorlatiunianaloage d-sale marelui logoRt, agent al domnuluirii Ronfine§li. Acesta, Incunjurat de sfetnici neeredin-cio§i §i nedibaci, s'a aruncat In ni§le IncurcIturi finan-ciare cari sporesc zilnic greutatile pozitiunii sale. .5'i

mai mult, un amor propriu tal? 11 impinge s pri-meascd ca rdcealei i scirbd sfaturile cele mai bineuoi-loare ale consulului nostru general. Dad. principele('hika urmeaza pe aceasa cale, el va merge drept sprepierderea lui. Urmdrile Inckápatindrii sale ar fi pentru eltol ata de fatale ca acele de cari priucipele Sturdza

1) Ibid., ibid., piesa DCXXXII, pag. 610.

88

ar deveni victima daca ar persista In sistemul lui vexa-tor §i arhitrar.

Binevoiti deci sa tineti d-lui Aristarhi acelas limbagiitasprn ca d-lui Vogoridi, pentru ca cei doi domni Oprimeascd in acelas timp, prin agen(ii lor, statul de aurma de acum inainte cu incredere directiunca lealiisi binevoitoare a consulului nostru general, cdci de alt-mintrelea ar risca sci fie supusi unei cercetdri si s'arexpune falla indoiald la rusinea unei destituiri 1 ...

Precum reiesá din scrisoarea de mai sus, sub pro-tectoratul rusesc, situatia unui domn romin era maiprejos de acea a unui gubernator rusesc, prin fap-tul a. acest din urmà nu era pus sub controlul unidfunctionar Impárá.tesc instalat chiar in orasul luide resedintiä.

Trebuie sá observám insà eh' deficitul pentru carese invinoväteste aici Vodá. Ghika, provenia din reauaadministratie a lui Kisselev si din lipsa lasatá de el incassele publice si c.A. acuzatia era cu atil mai putinintemeietá. cu eit, chiar atunci, Obsteasca Adunareconstatase fiinta unui mic excedent al veniturilorasupra cheltuielilor 2). Apoi, dela inceput, consula-tul imnárátesc impusese lui Ghika niste mari svistiericari eran creaturi ale Rusilor:

...Se pare ca astázi i se repmeaza aceasta alegerece i s'a prescris, precum i se impune, In fiecare zi,cutare sau cutare individ pentru cutare sau cutareslujba, cchiar cind el este omul cel mai naravit saucel mai incapabil ce ni putem inchipui 3)...

1) Ibid., ibid , picsa DCXXXVII, p 626. 2) Cochelet cdtraThiers, dela20 lulie 1836, ¡bid, ibid., piesa DCDLV, p. 641, 3) Munaut cdtrd Moledela 8 Noemvrie 1836, ibid , ¡bid., piesa DCLII, p. 652.

89

Adunarea Ob§teascsá, In vara anului 1837, refuzasesá lnsere In regulament, ara niste modificári intro-duse de. Rusi In textul unor articole din aceatuire clt §i paragraful introdus prin fraudái, la fineleultimului alije& in spatitil ra.mao alb. Aceastá inse-rare fusese In mai multe rinduri eerutd de Rusia, Inurmá chiar in termeni foarte cominatorii

Dupá cererea lui Rukman, Merad' In chip foarteimperios, domnui Inchise adunarea i dedal-6 .,oricelucrare Intru aceasta" desfiintatá, iar consulul generalplecrt In curInd la Constantinopol, spre a dobindi sa-tisfactie pentru atingerea adusá de adunare la pres-tigiul Rusiei. El se Intoarse tocmai In. luna Maiu aanului urmátor, 1838. Intováräsit de Aristarhi, a-gentul lui Ghika la Constantinopol.

Acesta aducea domnului un firman al Portii. con-ceput In termenii cei mai aspri pentru acei mem-bri ai Adunárii cari, In vara precedentá eutezasesä ráspingá lnserarea In regulament a artieolelor a-probate de cele dou6 .curti. Prin acest firman seporoncia Aduntirii sei adopte toate articolele in ches-tiune, constiatinduse aceastet adoptare prin procesverbal semnut de to(i membrii. Se mai recomandadomnutui sid pedepsasca in chip aspru pe acei cariar manifesla vro opunere la vointa celor douel

Unii din boieri aratau veleitáti de rezi,tentA, dardomnul, Cu coxtsulii Frantei i Angliei, Ii convinseràde zäarnicia vre unei opuneri. Spre a salva oares-cum amorul lor propriu, domnul se multámi sá ce-leascá o parte, acea mai Min ofensátoare afirmanulni, lar articolele furá inserate in regulamentprinteun proces verbal care le declará adoQtate de

1) Vezi amänunte asupra aceste1 chestiunl In I. C. Filial, DomniileRomine sub Regulamentul Organic, pag. 38-39.

90

adunare, dar care fu semnat numai de pre5edintelaei §i. de secretan; nime nu fu pedepsit

Tata!' cum tima Rusia samá de autonomiaromine ce se lauda eh' o con sfintise In tratatulpace dela Adrianopoi

Alexandru Ghika fu In curind rásplatit de (-Mine-tul dela Peterburg pentru serviciul fácut Rusieichestia in.troducerii In regulament a articolelor su-lementare. latà ce raporteazá Chateaugiron laNoemvrie urmätor :

...Sint eiteva zile de cind, In urma unui ordin for-mal al cabinetului dela Peterburg, sfatul administralival Tarii Rominelti a trebuit s s'intruneasca §i i s'acetit uñ rescript al tarului, poroncind ca tara sA plateasca,In cursul unui an, datoriile domnului cari se ridic5. la2.400.000 lei 2)...

Rusia §tia doará sà tie l'ateo Inînà pedeapsa 5i Incealaltá ghelirul

pentru a se aduna aceste 2.400.000 lei, se puse.de sfatul administrativ, prd a trece aceastoi meisurdprin adunare, o contributiune extraordinará de o.zecime asupra capitatiei 3). Consulatul rusesc nu filcuriici o observatie asupra acestei violdri patente aunuia din principiile de cápetenie ale regulamentului.

In Iunie 1839, Rukman párási Bucure§titil unde fuinlocuit prin Titov, In locul cáruia, dupä un an, veniDa.§cov. Relatiunile domnului cu adunarea devenir:Adin ce In ce mai incordate, din cauza másurilor pro-puse de cel dintáiu pentru Imbundtátirea soartei ta-

1) Chateaugiron cdtrd Molé, dela 26 Maiu 1838, ibid., ibid., piesaDC.XCI p. 705-09. 2) Chateaugiron ccItrel Molé, din 1 Noemvrie 1838,ibid., ibid., piesa DCCII, p. 716. 3) Acelas cäträ acelas, din 22 Noem-vrie 1838, ibid., ibid., piesa DCCIV, p. 719.

91

rAniniii §i stavilirea abuzurilor sävir§ite de proprie-tari §i de aren.da§i, la cari adunarea. alcsátuità numaidin proprietari, se Impotrivia cu cerbicie. Consula-tul general al Rusiei nu pierdea aceastA ocazie pen-tru a atIta pe cit putea pe domn. Impotriva adu-nArii, lar pe dealta lmpingea pe membrii acesteiasà se ar6te nepl'acuti lui Ghika 1 .

FárA Indoialà eh' In lndemnurile Rusiei trebuies5, cAutAm motivul propunerii lui Emanoil BAleanu,In sesiunea adunärii din primavara anului 1841,de a recompensa serviciile aduse Prii de Kisselev.prin ridicarea unui monument cu statuia lui, confe-rirea indigenatului §i a titlalui de Mare Ban 2).Aceastä miisurd dildu Indatà ria§tere zvonului cà eanu alatuie§te decit primul pas pentru a face dinI isselev, (Iomnul amindorur prilor romine. Con-sulul francez din Ia. i. aratà consternarea produsä." laauzul acelei: ve§ti in MoIdol a, unde o asem enea even-tualitate era prività ca primul pas catrà anexareacleiinitivil la Rusia 3 .

Agentii francezi piltrunsese bine intentiunile ru-se§ti. Iatd ce gásim. Intr'un raport al lui Huber csátr5.Pontois purand data de 26 April:

...Scopul declara(iunii exprimata In actul de indige-nat, este c i generalul conte Kisselev se va bucura depreroffalivele cari apartin boierilor ocupind demnitatile.cele mai Inane; astfel se iniaturd dispozitiile regula-

1) Billecoq catra Guizot, dela 10 Fevruar 1841, ibid., ibid., piesaDCCLXIX, p. 791. 2) Acelas catra acelas, dela 19 Mart 1841, ibid., ibid.,piesa DCCLXXII, p. 794. 3) Huber ceitrii Guizot, dela 7 April 1841, ibid , ibid.,plesa DCCLXXVII, p. 803; mai vezi si pIesele DCCLXXIX, DCCLXXXII,DCCLXXXIV si DCCLXXXVI.

mentare cari hotArAsc ca domnia sl nu poalä apar-linea decit acelor boieri, ai cAror mo§i au fost no-bili 1)...

Ipoteza eh' Bäleanu facInd aceastä propunere erao unealtä, probabil incon§tientä, a consulatului gene-ral rusesc, este confirrnatà prin faptul cä. ImparatutNeculai se gräbi s'aprobe hotärirea adunárii §ideje lui Kisselev autorizatiunea formalä de a primionorurile pe i se conferise de cAtril Ob§teasca Adu..nare din Bucure§ti 2). Ceva rnai mult, vedem chiar

tarul alege tocmai acel moment pentru a tri,mite pe Kisselev sä inspecteze domeniile impärä-te§ti din Crimeia §i. guberniile vecine cu Basara-bia3). Posibilitatea impingerii lui la domnie prtreq.a-Un de mare, chiar celor mai bine informati,clt. vedem pe Mihaiu Sturdza grisind cu cale sä de-clare consulului francez cà jertfa ce ar face-o pärä-sind puterea, printr'o abdicare voluntail §i demnknu i s'ar párea mare 4).

De observat este cá indigenatul conferit lui Kis-selev era cu desävIr§ire ilegal §i contrar regulamen-tului, de oarece acesta dispune cá ImpärnIntenireanu se poate acord,a decit In urma unei cereri p-erso-nale §i dupä o §klere In tara de zece ani; acest ter-men se reducea la §apte ani dacä petitionarld eraasätorit Cu o pdmInteancä. Dar Imparatul Neculainu stätuse la Indoialä pentru a da aprobarea sam As tu ii anf ir, galanunIare a 013§te§tei Adunäri din B u-cure§ti. Ineà un exemplu de respectul pentrutdispozitiile regulamentului de care era Insufletitäcurtea rusáscä cind era vorbá sä.'1 calce In interesul ei.

1) Huber carel Pontois, dela 26 April 1841, ibid., ibid., piesa DCCLXXIXp. 804. 2) Billecoq cdtrd (Juizot, din 20 Mala 1841, ibid., ibid , piesaDCCLXXXIII, p. 810. 3) Huber clitrd Guizot, din 20 August 181,i, ¡bid'bid., piesa DCCXC1V, p. 823. 4) Acela eäträ acela§, dela 10 lunie 1841ibid., Ibid., piesa DCCLXXXVI, p. 813.

93

Interventiunea lui Palmerston Mat ca intriga te-surd de politica rusasca pentru a aduce pe KisselevIn scatimul tählor noastre sä deje cu destivIr§ireigre§ 1)

Dar si agentii secreti, ajutati de attUi investiti cuealitäti oficiale, cum era vice consulul ImpilrätesedelaGalati, Carneiev, ajutau i sustineau dacil nu puneauichiar la cale o nouil. unelt.re Impotriva subredeirnprirätii turcesti: rrtscoala Bulgirilor.

La sfirsilul lui Iulie 1841, o adunilturd de indi-vizi cilpretiu: Bulgari. SIrbi, Arnatti si Greci,spuma räsilrilului, se adunara In arme la BrAila sicerura autoritatii, In chip imperios, sil fie lasati,sä treaca Dunrtrea. Autoritatea opunInduse, avu loeo luptä In care cilzurd, din amindouà pärtile. vro20 de morti si de rdniti. Vice consult') Carneieviesia cu totul compromis din acest incident. deoar.eceel ceruse autoritätilor romInesti sa nu se opunä latrecerea DuMirei de cä'115. aventu'rierii adunati.

...Pe chid la Constantinopol lumea polilia era preo-cupata de urmarile acestui indigenat al lui Kisselevnu era ignoratá de nime nemultImirea ce guvernul sul-tanului o manifestase domnului Trtrii Romlne ti, Iiindcàel I§i daduse adeziunea unui act de aceastrt Insemna-tale f ära ca Poarta sil fi fost informaa macar In modprealabil. Se urziau In principrite intrigi noue; se cautaIn chip ascuns a se organiza In tará o nouil ras,coalil,cind in Bulgaria ea a §i. primit pedeapsa indráz-nelii sale.. Circula destule vorbe pentru a conchide cilagentul consular rusesc din Galati este compromis Inaceste afaceri de rascoard din chelile dunarene,. se maipretinde cà un maior rus se afla la Galati In momentul

1) Acela§ caträ acela§, din 8 August 1841, ibid , ibid., piesa DCCXCI1p. 820. 2) S. I. HMI, Turbtzrdri revolufionare, 304-5.

94

in care se inrolau oamenii pentru rascoa15. i 6. acestRus a plecat la Reni cind a vazut c autorilalea adejucat planurile rasculatilor ...

Printr'o ciudatcl inthn.plare, In momentul aces-tui incident, Dasemr se afla la Mi, in Ungaria. La

in.toarcerea lui, Carneiev fu mustrat, dar deocam-data' nu fu destituit. iar Alexandru Ghika fu dojdnitde curtea din Peterburg pentru neprevederea ce oaratase gin ernul lui 2 .

In n6uele alegeri din iarna 1811 12, opozitia grtsiprilej sA deje vint patimii sale nnpotriN a domnu-lui; dei, zice Billecoq, aceste patimi sint cuata [alai necugetate cu cit cele mai slabe lumini ajungpentru a-i face s'A cunoascd de mai nainte, mArgi-nile strimte intre cari o opozitie oareseare este che-rna-LA sA se miste aici, intre protectia rusascA de oparte si suzeranitatea turceascA de alta 3 .

In capul acelor cari lucran la rilsturnarea dom-nului era Gheorghe Bibescu; el nu se sfiise a sfAtuipe Ghika sA abdice lin cauza desgfectiunii poporu-lui romm si a li sei de incredere in el 4 .

In noua adunare opozantii erau in majoritateconsulatul general rusesc Ii sprijinia pe fata.

...In mi jlocul aceslei star de lucruri este un spectacolinleadeN ar curios, domnule ministru, de a privi asLizicum Obsteasca Adunare a Tarii Romlneti, pe carevenimentete din 1837 o facuse sd se team5. de Siberia,a azut de atunci mintuirea ei In exagera¡iunea devota-

1) Huber catra Guizot, dela 8 August 4841, ibid., ibid , piesa DCCXCIIp. 820. 2) Billecoq ultra Guizot dela 19 Noembrie 1841, ibid , ibid., plesaDCCXCVII, p. 825. 3) Acelas catra acelas, dela 11 Decembrie 1841 , ibid.,ibid , DCCXCIX, p. 827. 4) !bid, ibid., ibid.

95

mentului ce'l afecta pentru Rusia; cum anul trecut eaa Intrebuintat pe generalul Kisselev ca o arma cu caresit poatI lovi In Ghika VodA, cum a urmat sd se ser-veasc5, de sprijinul consula.tului general al Rusiei ca deo pirghie cu care O. sguduie autoritatea legiuilA a domni-torului i...

La Fevruarde 1842, sosia In Bucuresti vesteala BrAila se IntImplase In ajun noue dezorclini pri-cinuite de Bulgari, cu prilejul dtrora cAzuse knaimulti ofiteri i soldati romini. Dascov luit pe fatàapaCarea Bulgarilor, ealificind purtarea trupelor depsasinate 2).

neinduse o cercetare la fata locului de ciltrh fra-tele domnului:

...D. Miliaiu Ghika gdsi pe seful complolului la a-gentul consular rusesc din Briiila, unde d. Carneiev pu-sese sà."1. adua. L'a expediat sub o puternicä escorlá. laBucuresti, unde a sosit aproape In acela tirnp cusul. ,Din versiunea da(a' rnie de d. Mihaiu Ghlka arreiesi ca: cele dintIu màrturisiri ale acestui individar indica ca evenimentul din Bràila se leaga cu mis-carne Grecilor In Tesalia, cit asociatiuni de Bulgari e-xista la Odesa si In toatci Basarabia i In sfirsit,inculpatuf bulgar, n'ascut In Kazanlik, a izbutit SA oblieInvoirea 'de a locui In Bráila dupa o recomandatie aprincipelui 1de Sollos, originar din acelas oras. CitivaGreci, actori In aceastil draml singeroas5, au cazutmorti sau ritniti, altii sint arestati, citiva au fugit" 3).

I) Billecoq cdtrd Guizol dela 17 Decembrie 1841 ibid., ibid., piesaDCCCI, p. 829. 2) Acelas atri acelas din 25 Fevruar 1842, ibid , ibid.,piesa DCCCVIII p. 832. 3) Acelas cStrà acelas, dela 9 Mart 1842e ibldi,ibid., piesa DCCCXI. p. 847

96

In aeciasi zi In care sosia In Bucuresti vest.eacelei de a doua tulburäri din Bräila, Obsteasca A-dunare, din Indemnul lui Dascov, vota o adresá ciltr5.doinn cu un cuprins clt se poate de ostil si Ide ire-verentios pentru el:

... Aceastd adresa este rezultalul acelui spirit siste-malle de opozitie care a predomnit In ullimele alegeri...a lbs!. votaa prin aclamatie, prin ciliar acei cari, fijadministri ai domnului In cursul celor de pe urma sapteani, sau judecatorii si prefectii lui, astazi nu pot decItsa ieie asupra lor o parte din ticalosiile de cari se un i-novateste guvernul lui.

Consulul Rusiei voia aceasLa demonstratie si ea a fostPicuta; totus el va avea poaLe sa die °data sama deperturbarile graluiLe c- le aduce In aceasLa tara, in ciliarmomentul cind recentele scene de macel dela Braila artrebui sa-i comande mai multa prudenta; dar el pa-seste Inainte cu multamirea si Increderea ce-i da apro-barca curtli sale si pana In ziva In care desordinea ceo samba va fi, In sfirsit, produs roadele ei, a caror ama-raciune N a fi poate proclamata mai InLaiu de cabinetuldela Peterburg, va urma sa mearga inainte pe calcace a: apucat-o in chip OH de imprudent lb ...

In momentul In care principele Ghika n'a luat incanici o holrirlre asupra chesliunii de a sti daca va ras-punde la adresa Obstestei Adunan, consulul Rusiei carevoie0c numai clec:U ca domnul sa ramiie sub lovituraunei pedepse data dupa instiga(ia sa a consulului , aanal ca A. S. se gindia, in aceste imprejurari, sa re-curga la sfaturile si chiar la condeiul fostului sau mareposlelnic, doctorul Arsaki. Desi acesta este bolnav, d.

1) Acelas alfa' acelas, dela 7 Mart 1842, ibid , ibid., piesa DCCCIX,p. 841.

97

Da§cov s'a dus la dinsul pentru a-i notifica intentiunilecurtii sale, §i acest ultimatum, scris de pe patul docto-rului Arsaki, aproape sub dictarea consulului Rusiei, vafi probabil cauza ce va Impinge pe domn pe calea re-presaliilor §i'l va determina sq. rqspundq. Ob§te§tei Adu-tari pe acela§ ton; de recriminare §i de violenta.

Datoresc increderii A. S. comunicarea aceslui docu-ment curios, care nu va lipsi sq. intereseze pe E. V. dincauza luminii ce o aruncq, asupra politicii urmata de Rusiafatri de principatele dundrene.

D. Dascov a inceput prin a invita pe d. Arsaki .9(1

aduca aminte la trebuinrci principelui Ghika eel cele trciprincipate: Sirbia, Moldova gi Tara Romineasca se get-sesc irevocabil puse, prin aqiunea timpului si prin m,r-sul eveninientelor, sub protectoratul Rusiei; cà Rusia sin-gural cunoa§te lelul acestui protectoral, de care nuvoie§te sa deje sama nimarui. Atrage apoi aten(ia saasupra trecutului, fi-i arald ad, de cite ori un domn sanboierii au contrariat acest plan, cel dintditz sau cei deai doilea au ispcisit o asemene gresald, chiar ciad erainvoluntara A citat atunci exemplul luilo§, csizulgranita Austriei, fdra chiar ea Austria sa fi Indr5znil

ccre samà de sgomotul caderii ce o auzise; a vorbit deneajunsurile suscitale de boieri principelui Sturdza cind,la suirea lui pe scaun, a cutezat sä gindeasca la restau-rarea unci monarhii dace; a citat alternativele de favoaresi de rigoare prin cari a trecut insus principele Ghika,dupd cum a servit sau nu, in cursul domniei sale, pla-.nul puterii protectoare si a dat ca dovad4: datoriileclomnului platite la instigafia Rusiei ciad se arata su pus,boierimea certatd ciad se arata nesupusd §i, in sfir§it,eceias boierime incurajati favorizatd cind aducea pri-nos generaluluiKisselev §i a ajuns atunci la adresa (leastfizi, citind-o ca o pedeapsi suscitan de Rusia, pecare principele Ghika trebuia ,s'o primeasca färä a zice

7

98

un cuvint. A declarat cä Rusia era hotarità a privi si atrata ca dusmani de moarte pe toti acei ai ciíror ac-tiune, premeditatä san nu, venia sa se piiie. de-a eurme-zisul unor planuri ale caror secret 11 pastra singura.

Acest imperios preambul l'a adus s ceara principe/uiGhika socoteala de legaturile sale zilnice cu agentiiAustriei i Frantei i a invitat pe d. Arsaki al fac5, aIntelege, cil numai dupI ce va fi ales pe consulul gene-ral al Rusiei ca singura sa dializa pe catea plina despini ce o are de parcurs, putea sq gIndeascl, a lua ca fa-millari ai sai e ceilalti agenti straini

...Principele Ghika imi cetia Incet toate acestenunte, pe cari mi le traducea din textul grecesc al scri-sorii, scrise asupra acestei convorbiri de d. doctor Ar-saki 1

Dar Rusia nu ierta domnului Tara Roruine§ti In-drdzneala ce o avuse sa-i zädarniceaeca planul dea provoca tulburnairi peste Dundre; depunerea luiGhika era un lucru hotarit de cabinetul dela Peter4bturg, dar lovitura trebuia sA mai Intîrzie, ciad pro-cedarea domnului In afacerea dela Braila multa-mise pe Turci atIt pe CA suparase p Rui. In aWp-tarea ei, Da§cov se r'asbuna prin icane meschine:

...Depe;la mea No. 52, deseinneaza atentiunii E. V.pe locotenentul Boteanu ca fiind salvatorul orauluiIn Fevruar expira Principele Ghika, In urma rapor-tului fratelui sau, ministrul de interne, trimis la fatalocului In aceastit grava Imprejurare, a Inaintat pe acestMar ofiter la gradul de capitan. Doua -ile (lupa a-ceasta, d. Dascov 39'a prezentat la domn si a cenit in

1) Acela 61.5 ace1a5, dela 10 Mart 1842, ibld , ib'd., piesa DCCCXII,p. 848.

99

,mod formal ca) fcipitanul Boteanu sei nu se bucure dcemolumentele gradului siu si sd nu i se incredin(eze.nici o companie 1)...

Guvernul rusesc nu-si putea ascunde bine po-nosul, dar ce mai r'äminea oare din autonomia atitde solemn flIgAduitá I cu hä'r117irea cäreia dreptcredincioasa Impä'rätie se Mudase (§i se mai laudàanta?

Cabinetul din Peterburg trimise, in Maiu 1842, cacomisar extraordinar, pe generalul Duhamel care in-deplinise mai mulle misiuni diplomatice in Azia.Despre scopul misiunii sale iatá ce zice Billecoq:

...Generalul Duhamel... pare InsIrcinat de ImparatulNeculai a face sa risune la urechile principelui Ghikacuvinlele cele mai cominatorii, daol el nu se suplirtela tot ce cabinetul din Peterburg pretinde de'la dînsul. Luinddin capul locului ca program adresa Adunarii, trebuiea reaminteascd toate Invinovatirile cuprinse Intr insa...

D. Duhamel dealtmintrelea nu zice nimica despre mi-siunea sa §i E. V. Intelege ca nime, agentli sLraini maiputin inca decirt Romlnii, nu'l Intreabd In ce consist'l.Inveslit cu tillul de general, a inceput, devi antecedentelelui I au facut mai mult cunoscut Iii afacerile diplomaticedecit in acele rasboinice, prin a inspecta militia ronfi-neasei, despre care se zice ca a fost foarte nemultamit,In privinta tinutei §i a exercitiilor... D. Duliamel nu

f cicut pana acuma reputa(ia ca indulceste prin ma-niera f i formele sale misiunea de rigoare ce este poateinsarcinat sa indeplineasca. Se zice ca are maniere in-.solente i trufase chiar lata de f-mei. D. Duliamel se

1) Aceia§ catra acela§ dela 9 lulie 1842, ibid., ibid., piesa DCCCXXXIX,p. 886.

101

pune In contact de altfel aproape zilnic cu corifeii opozi--tiei, f i el a prezentat domnului o lista de noui min4-tri, aloatuitl aproape sub dictarea lor. Acesti miniftrierau toll alefi din rindurile redactorilor adresei. Dom-nul i-a refuzat si alegerea lui s'a oprit asupra unor bo-ieri cari nu slat membri In Adunarea Obsteascá. Se ci-teazá numele d4ui Stirbey, astazi aflator In Paris, caministru de interne, In locul fratelui domnului, MihaiuGhika; d. Constantin Sutu, astázi controlor al finantelor,ca ministru al afacerilor stráine, In locul d-lui Constantin.Cantacuzino si, In sfirsit, colonelul Ctmpinianu, trecutdela dezastrele lui trecute, la gradul cel mai fervent deparLizan rus. Lucrarea d-lui Duhamel ajunsese aici chidun curier din Constantinopol a anuntat cá, in urma ve-tu i sosirii unui trimis impáratesc la Bucuresti, sultanufse hotqrlse sI. trimitá din partea lui pe fostul sau amba-sador in Anglia, Sekib Efendi, ca comisar extraordinardin partea Turciei. D. Duhamel, foarte tulburat de acestincident atribuit, pe drept sau pe nedrept, sfaturilor siinfluentei ambasadorilor puterilor celor mari In Constan-tinopol, s'a dus la principele Ghika, i-a zis cd curierulsdu este In trgsuril si l'a intrebat de trebuie .sit In-§tiinteze pe imparat daad f tirile din Constantinopol o-presc sau nu indeplinirect voinlilor i'mp:rrate$ti" 1 ...

Principele Ghilia, sub stápinirea toropelii In care acAzut dela inceperea acestor evenimente, s'a márginitsa zicá: Facei-se voinla tmparatului". A (lepartat dinsfatul lui pe frate-su, Mihaiu Ghika si pe postelnicutCantacuzino, pentru a-i inlocui prin boierii pe cari i-amnumit mai sus.

Sekib Efendi sosi purtdtor a unui firman din cele

1) Acelas cAtra acelas, dela 10 lunie 1842, ibid., ibid., piesa DCCCXXDI,pag. 877.

101

rnai milgulitoare pentru Vodii Ghika, In care i se-exalta credinta i Nitejia ostasilor si a ofitetiloral-ora nunläroase Niqamuri furd distribui'e. Stirbeyneprimind ministerul de interne, Duhanvel recoman-al pe G. FiLipescu, insh domnul, netinind nici osana de recomandarea comisarului rus, numi pe Teo-dor Vilcárescu, un partizan personal al su.

La Inceputul lui Octomvrie, Ru,ia obtinu delaPoartil un firman de depunere pentru Ghika i nu-mirea unei cdim'a'cdmii care sil gireze afacerile pitnAla alegerea noului domn de ciiträ o Obsteascii. Extra-ordinarà Adunare.

VII Regimul Regulamentar In Tara Romlneasc5._Domnia luí Gheorghe Bibescu.

Candidatul preferat al Rusiei la scaunul Tiirii Ro-.mlnesti era Barbu tirbey, dar el cilzu cu 91 d, vo-turi, frate-sáu, Gheorghe Bibescu, fijad ales cu 131..

cabinetul din Peterburg nu avu temeiu sá. fie-nemultdmit de alegerea Mculd: Bibescu se arátirti. intot timpul domniei, cu desbnrsire devotat Rusiei

supus directiunii rusesti. Cult. energic, Inzestratca o minte deosebit de agera i cu darul cuvin-tului, imprejuriirile In cari domnise Ghika li ara-tase cu prisosintà cii, date fiind imprejurdrile dinabril si din láuntru, nu putea sA. steie In scaundecit prin bunavointà a Rusiei. El primidecidomnia,fiind ferm hotlirlt sä. urmeze In ocIrmuirea lui di-rectiunea ce avea .Vie din Peterburg, i ferindusede a da curtii protectoare macar cel mai mie temeiade nemultámire.

...Printre socotelile Intirziele, supuse cereeta-rii actua-

102

lei Obstesti Adunan, se eisesc unele pe cari d. Bi-bescu, clnd era secretarul adundrii dela 1842, le rim),-sa figureze printre invinovatirile de cdpetenie adunatede el In vestita adresd din anul trecut. Lumen era curatIt mai curioast sa vadd in ce chip fostul orator alopo7itiei, devenit domn, va intelege aceste chestiuni, hamell una dintrinsele era privitoare la un ofiter superiorcare se afla foarte aproape de el prin le-gdturile de ru-denie. Care n'a fost. mirarea Obstestei Adunari si aintregii tali, chid l'a vizut cd parasete de odata aceleforme necrutdtoare si imperioase cari sint semnul La-turor actelor sale donmesti de pana acum si, printr un

-,ofis, cere sillier It Adunarii, al carei vot 1 a robit astfel,sa se arate generoasd ,s,i indulgenta. Am grijd sa ataturezaici ofisul domnesc In cliesliune si va fi de ajims eaE. N. sa'l asarnene cu deosebitele documente anexatela depesile mete precedente, pentru a recunoaste, dupaaceasta schimbare alit de brusca de ton si de di po-7itie C 1, in imprejurarile cari au rdsturnat pe princip leClika, capetele de invinovatire curat romtnqii nu erandecit un mijloc si un pretext spre a ajunge la un re-zultat care astazi este desavIrit: atitputernicia cons.t-lului Rusiei In toale afacerile WE

Alembrii cei mqi palimasi ai Obstestei Adunari dela1840 si 1812 gem de scirba si cind ei Intreaba p fos--tut lor coleg, astázi domn, despre pricina schimbarii sale, elli nispunde fard snail ca, in imprejurdrile actuate cari,trebuie s'o zic, ip oehii lui se complica mutt prin stareaactuala a cliestiunii slrbe?ti , calea cea mai prat nta deurmat de catrti un damn al Tdrii Romine§ti, este de alua ca calcium, la fiecare prilej, pe consulal M. S. fm-paratului Neculai. Unul din ministrii domnului imi zi-cea chiar ieri In aeeasta privintd: Nu pierdem riddej-(lea ca noul nostru domn sd devie patriot, daca deodata,d. Dascov va Incepe sa-i pre lice, in numele slapinului san,

103

inleresele nationalitatii romine, dar aceasta este singuraultima noastra nadejde 1)...

Domnul compuse rninisterul sàu excluziv numaidin oameni agreati de consulatul rusesc2).NumirileMouto In justitie nu par a fi fost fericite:

...Donmul... a desavirsit o lucrare asleptata aici cu_

nerabdare: numirile de judecatori la diferitele divanuri.FArg. a mai vorbi de modul In care tot ce se nu-

meste Ghika i utu a fost jertfit ambitiunii si uriidusmanilor /or (Filipestii proteja(i de damn si de con-sulul Rusiei, toata lurnea este de acord pentru a gasi,In nouele promotiuni, numiri alit de vestejitoare in cit na._mai este cu pulinta a se lua in serios nici adresaObstestei Adunan i dela 1842, nici vre-una din procla-matiile cari au semnalat avenimentul printului Bibescu.Se citeazà printre judecatorii inaltului divan un oares-care Sizanopol... care a fost spinzurat altadata in efigie-la Viena pentru faliment fraudulos 3 ...

...Principele Bibescu incarca pe d. Dascov cu semnelelui de prietenie si de favoare. Farg a mai vorbi de Ni-,Ktmul impodobit cu pietre scumpe, adus dela Constan-tinopol, nu este zi care sà nu reveleze cite veo pro-digalitale catra d. consul al Rusiei sau persoanelor fa-miliei sale. Credincios de allmintrelea obiceiurilor saleftrà jenà cavalières) pentru tot ce nu este con-sulatul Rusiei, principele Bibescu care nu prevenise cor-pul consular de plecarea lui la Constantinopol ,ra prevenit nici despre intoarcerea sa 4

1) Acelas dträ acelas, din 19 April 4843, ibid., ibid., ibid., piesa CM,pag. 952 2) Id., din 5 lulie si 11 Iulie 1843, ibid., ibid.,piesele CMX1Xsi CMXX, p. 962-963. 3) Id., din 20 August 1843, ibid., ibid., piesaCMXIII, p. 967. 4) Id, din 9 Noemvrie 1843. ibid., ibid , piesa CMXXI,p. 978.

104

ArnAnuntele de mai sus asupra inceputurilor dom_tniei lui Bibescu, aangite la cele cuprinse in capi-tolul precedent, ajung mi se pare cu Indestu'are pentru

arata la ce stare de obie caträ Rusia trata tele, dela1774 Incoace i Regulamentul Organic adusese

romine §i pe domnii lor. Nu voiu imi tirmacu citaii1e extrase din raporturite consulilor Fran-cezi din Bucure§ti pán5. la 1848, decit pentru a aralace zic §i cum judeca ei cunoscuta afacere Tran-tlafirov.

...In mijlocul chestiunilor de interes local supuse inultimul timp atentiunii Ob§te§tei Obi5nuite Adunqri, s'ainflto§at una care nu este f ard important'á i care sub.acest titlu n'a ramas fara rasunet. Sfatul administrativextraordinar sau sfat domnesc, alcdtuit nu numai dinminister, dar si din mitropolit, episcopi §i citiva boieriMai de sama, a concedat unei companii rusesti, ai careiimputerniciti au sosit In Tara RomineascI putin timpclupa avenimentul principelui Bibescu, un privilegiu pen-tru exploalarea generalc1 a minelor de once metql squmineral. Aceasta companie, sprijininduse pe ace t priN ileg iu, a pus de citeva zile In circulatiune o foaie ti-pgriLd care se distribuie In casele boierilor §i care, la,-sind 'In alb numele acelui sau ace*, cari vreu s'o sem-neze, cuprinde, In limba romineascd §i In limba ru-sasca, conditiunile unui contract a se Incheie intre onceproprietar §i compania rusascd pentru exploatarea ori-carui teren In Tara Romineascd... Tara RomIneascd in-treaga este cuprinsd de grijd vdzind cd o hotarire alitde grava fusese luata, f i In favoarea unei companii

ca Ob§teasca Adunare sd fi fost macar pre-venità; §i a fost de ajuns ca acest fapt si fi fost arli-culat sub forma anecdotica cea mai simpla In una din.ultimile §edinti, pentru ca adunarea sq. fie unanimd asu-

105

pra chestiunii de a sti dacd se cuvinea sä se adresemIn aceastä privintd o admonitiune ministerului i dom-nului. Ministerul a voit s'o Inläture, 'grdbinduse sd re-cunoaseä cà fusese oarescare gresald de usurintä si deuitare, dar aceastd scuza, prezentatd de ministrul de in--terne, fratele domnului i sustinutd de un orator al gu-vernului, n'a Impiedecat ca o reprezentare sq. fie adre-satá A. S. si, once s'ar IntImpla, ea nu va pastra maiputin, In mijlocul Imprejurdrilor actuale, caracterul uneimustrdri nationale i patriotice 1)...

La aceastà adres& a adun'ärii, foarte cuviincioasIsi in form5, si in fond, donmul r6spunse printr'unofis In care arata cá adunarea depAsise nu numai

atributiunilor sale, dar a calcat in picioaretoa.te regulile cuviintii si a respectului datorit au-toritiltii supreme si declard hotAfirea Sfatului Ad-ministrativ Extraordinar cu des6vIrsire conformri re-gulamentului, fusil fiirà a dovedi sau macar a ar-gumenta afirmatiunea astfel fAcutd. Cert este eh' prinacea hot'a'rire, statul constituia socierätei rusesti, re-prezentatá printeun oarescare rotinistru Trandatirovsau Trandafilov, un adevarat monopol asupra tutti-ror minelor din tara.

...Departe de a fi linistit opiniunea masselor, acestecomunicatiuni oriciale referitoare la concesiunea con-simtita de sfat n'au avut ca efect deeit sa excite Ingri-jirile i patimile lor, si a fost usor sä li se constate efec-tul la chiar sedintele Obstestei Adundri unde, con-trar obiceiului säu, publicul s'a dus In mare numära aratat lipsa de favoare cu care asculta pe ministrisi pe oratorii guvernului asupra acestei Insemnate ches-

1) Id., dela 17 Fevruar 1844, ibid., ibid., plesa CMXXXIII, p. 994.

1 06

Temperamentul despotic al d-lui Dascov s'a aprinsin tata acestor manifestatiuni i, nemultaminduse nu--mai: cu amenintarile ce le-a adresat unor membri aipartidului opozitiei, el merge pana a zice cd hotarit,Romlnii nu sint facuti pentru institutiile de cari sint

numai pasii dela Vidin i Silistra sInt In staresa-i tie In rriu". Aici d. Dascov se face ca nu vedesingura cauza a intregii desordine existente: el si nimealtul. i daca, In loe de a stirni domnului numit de elaceasta suparAtoare afacere a minelor i apum a minas-lirilor, ar fi Inlaturat.cu prudenta In cursul acestui din--MI an toale chestiunile atitiltoare, nime nu se indoiesteca trebuintile nationalitgii romine ar fi triumfat asupra-multor mici resentimente personale Vi asupra mullor greu-tati nedespartite de ocirmuirea acestei tari; dar el tocmain'a voit O. fie astfel. S'a temut ca verbul: a proteja,aplicat In acceptiunea sa cea mai curata, sa nu aducaprea rapede pacea intre coneetateni, prosperitate i biel-'sug pe acest pamInt privilegiat i, in ciuda aspiratiuni-lor celor mai obisnuite, a desbinat spre a domni, urmindsa samene disolvante Imprejurul sau

Obsteasca Adunare care, cu Majoritate de 22 vo-turi contra 18, se pronuntase asupra necesitätii de .aträspunde precedentelor ofisuri ale domnului, a a-idoptat pe neasteptate, cu o majoritate de 24 vo-turi contra 16, un proiect de räspuns despre a caruiurmári iat'a ce raporteazá. Billecoq:

...Indata ce ele au fost aduse la cunostinta domnului,A. S. a voit, se asigurd, sa mai riáispundái la ele; dar Inurma instantelor d-lui Dascov si a d-lui Stirbey, s'a bota-ra sil inchida Obsleasca Adunare. Acesta este un dreptce, In caz de tulburari, art. 53 din Regulamentul Orga-

.

1) Id., dela 9 Mart 1844, ibid, ibld., piesa CMXLI, p. 1001.

107

nic conferl, sub conditia expresi de a refera celor-doul. curti. Dela hotárirea lor atirná atunci chestiuneade a sti dacd mandate/e conferite deputatilor pe cinciani expird sau nu.

Aceastà veste, ráspindit4 indatá in public, a dus pre-tutindeni consternare i uimire, i astfel un domn, ales.detard, dar luInd ca cálduzd excluzivd pe U. Dascov,se vede, Inteun an sti citeva zile, ajuns la o impopu-laritate mai mare cleat insus principele Ghika In zivaplearii sale din capitally de oarece, chiar In acea ork,supreml, el primise pretutindeni pe unde trecea, la Bu-curesti si la Ploiesli, márturii de simpatie si de respectobstesc 1 ...

Ca rdspuns la raportul ce principele Bibescu Il adresasela Peterburg asupra afacerii minelor i asupra tuturorfaptelor cari au adus inchiderea atit de grábita a Ob-stestei Adunári, stiu din izvor sigur cá s'a primit oserisoare ce se tine incä secretá i prin care se anuntuídomnului ca: imparatul nu numai ccl aproba purtareadar di II mai autoriza s.d intrebuinteze masuri sevPre-impotriva opoziliei in cazul and, pe calea conciliafiu-nii, guvernul lui nu ar putea ajunge la un rezultat mul-(amitor. Se dei principelui Bibescu sfatul de a pane inlucrare contractul minelor, totus cabinetul rusesc are.grijá sá dcsaprobe clauza care a pricinuit mai at samadisentimentul Obstestei Adundri, adicd termenul de 12ani statornicit pentru exploatarea lor si Incliná cu totInadinsul spre folosul ce ar rezulla printr'o intelegerede build voie cu proprietarii In acea,stá privintá. Dindinadins rdspunsuri atit de vederat incurcate i contradic-torii, s'ar zice ct cabinetul din Peterburg, care rm.pierde din vedere originea romand a populatiunilor pecari le ocroteste astázi, vrea, vorbinduli limbagiul ce

1) Id., dela 16 Mart 1844, ibid., ibid., piesa CMXLVIII, p. 1010.

108

ll lineau altd, datA aruspiciile din Roma, sa-si rezerve-dreptul de a se ascunde, la caz de trebuinta, din (Iosulobscurittitii acestor argumentan, prezentate dupa chipul-color pronuntale de sybile. 1 ...

...Un frate mai tinar al capukihaielei domnului ririiRominesti la Constantinopol a sosit la Bucuresti, adu-ctind cu sine firmanul Sublimei Porti. Acest firman parea nu fi allceva dedil o traducere a scrisorii conteluiNesselrode catra principele Bibescu: aprobarea desNvir-§itut a purtarii sale fa t6 de Obsteasca Adungre. autori-zare de a pedepsi pe acei boieri cari ar cauta sl. seopuie in chip filtis guvernului si, in sfirsit, facultateintrea0 lasata domnului de a deschide sau de a nudeschide In acest an adunarea 2)...

N'axil nevoie s'a.' mai adaog cá. Bibescu si Dascovnu lipsirä sa se foloseasc de facullatea ce li o lasaPoarta: adunarea ramase Inchis6 mai bine de doiani.

In toamna aceluias an, 1844, imputernicilul so-cietátii rusesti de exploatare a minelor cerca si oh-tinea dela Sfatul Administrativ Extraordinar. cu a-probarea doninului, dreptul pentru zisa societqte silpxploateze. In schimbul unei dári In naturá de ozecime a produsului, toate minele aflátoare pe mo-siile clerului si ale mánástirilor, ca drept de a luafárd ,platil tot lemnul trebuitor pen.tru cládiri sitpentru exploatare, din pádurile dela munle.ale cle-rului si ale män'ástirilor.

...Sustinut de spiritul trufas al cancelariilor (lela Pe-terburg, principiul care a ucis Obsteasca Adunare in

1) Id, dela 27 lunie 1844, ibid., ibid., piesa CMLIX, p. 1021 2) Ibid.,dela 29 Iulie 1844, ibid., ibid., piesa CMLXI, p. 4023.

109

cursul anului trecut, reapare astiizi mai viu decit orichid ,si imputernicitul companiei rusesti de mine nuse sfid.;te sä adreseze A. S. S. domnului Tàrii Rominesti,pe ruinele libertatilor patriei sale, petitiunea aici anexatá..Acesta o apostileaza In mod favorabil, adresind-o sfa-tului sáti care o face sd izbindeasa....

Apoi, dupä ce dà samà de hotArlrea patriarhului,care pronuMA divortul clintre amanta domnuluisotul ei, divort. pe care mitropolitul tàrii refuzase sä-1pronunte si duprt ce voribeste de grozava coruptiuncijudecAtoreasch §i de abuzurile de tot soitd, urmleaza:

...In polilic., nu ne putem indoi a sint aici doua greu-tdti i dom. masuri. Dacd indemnurile vin din OccidentOrTházuiesc sa lumineze pe Munteni si pe Moldoveniasupra dreplurilor, asupra istoriei lor, asupra privile-giilor lor, pedeapsa nu poate fi prea asprá precum do-vedeste moartea, la 1842, a lui Mitia Filipescu, In urrnalungii sale captivitáti la Snagov...

...D. Dascov, care incurajazh." aceasi.4 politia cu cloudgreut-Iti si cu doaa masuri, a primit dela guvernul sau, ininai Win de cinci ani, pänd la zece sau douasprezeceaistinc(iuni, decora(iuni, demnitali, gratifica(iuni sau re-inunera(iuni deosebite; toti agentii straini cari l'au aju-tat in apeastd politica au fost incarcati cu semnele re-cunostintii sau a munificentii guvernelor tor; opinia pll-blica care aici ar alma asq de mare nevoie sa se mora-7izeze, vazind din ce parte se totdea una Poo Tea,ski adesea la indoialei pentru a recunoaste din care partese cilia onoarea f i dreptatea ...

Dind samA de opunerea, la sfirsit Invins5. prin.

1) Id., din 30 Mille 1845, ibid., piesa CMXCV, p. 1055.

110

ordine superioare, a mitropolitului la disiltoria dom-nului, consulul francez mai raporteazà:

...D. Dascov a ara:tat In aceste imprejuriri o por-nire extraordinari impotriva mitropolitului si expresiu-nile miniei sale nu s'au oprit nici In fata respectuluice oricare ortodox are obiceiul si"1 profeseze pentru so-mititile sacerdotiului grecesc... D. Dascou nu aratadispret pentru acest mitro polit dud, acum trei ani, flcuse-din el oarescum seful coloanei de opozifie ce o punecrin mers pentru a rdsturna pe principele Ghika

...Se zice si se tipireste cii principele Bibescu este de-votat Rusiei din inimA. Este o croare.

Pozitiunea domnului, dupi tratatul dela Adrianoporchipul In care acest tratat se aduce la indeplinire, so-

opune acestui sentiment. Nu prea iubim ceiace ne stinghor-reste i ne umileste. Din acest motiv cei doi domni nu su-len, decit cu niult nacaz, subjectiunea lor cqtra consulutcare, la once moment, II cenzureaza pentru proiectele

li impune vointa curtii sale. Dar ei stiu prin experienti.cui puterea care i-a ridicnt poate rastoarneeste firesc ca ei sii caute si si-o faci favorabila, simulindu afectiune ce nu poate sii existe. Alai putin ca oricine altul trebuie ca principele Bibescu si incline spreacea parte. Crescut la Paris, toate obiceiurile lid sinkfranceze 2)...

In primavar a anul u i 1 84 6, Billeccq, probabilurma demersurilor Rusiei la Paris, fu rechemat §iinlocuit prin de Nion. Rqpoartele noului consul slutdeparte de a ni inf5tosa acelas interes ca acele alepredecesorului sal. In ele gdsiin vestea plecärii de-finitive. din Bucuresti a lui Da,cov i intocuirea

1) Id., dela 29 Septemvrie 1845, Ibld , ibid., piesa MVI11, p. 1072. 2)Id., din 29 Decemvrie 1845, ibld, ibid., piesa MX1V, p. 1079.

lui prin Kotzebue. consulul rus dela Iasi. VedenrcA Bibescu incepuse sá fie mai putin

bine vAzut de Rusi:

...Rusia din ce in ce mai putin incredintatá cti vagási In principele Bibescu o unealtd totdeauna ascultá-loare, observd cu un ochiu bánujtor directiunea sim-patiilor lui si se pregateste suscileze la lrebuintagreutáti seri-oase, stirnind nemultArnirile boieriei si a cle-rului. Atitudinea noului consul al Rusiei lasá sit se In-trevadá dispozitiuni cu totul deosebite de acele de cariera animat predecesorul sáu. Legat de cauza domnuluiactual prin insus rezultatul alegerii dala 1843 si vrinteo lung`i reciprocitate de indatoriri, d. Dascov stia sl.Indulceascil, prin curtenia formelor, ceiace insarcinareasa Infátosa ca de naturá a jicni susceptibilitalea dom-nului. Nimica In caracterul si In antecedentele d-lui deKotzebue nu ni indreptateste sh asteptdm dela el aceleasiraenajamente. Supleta rusasca a fost inlocuita prin Ope-neala germaná i controlul politic, conferit consululuiRusiei, se exerciteazA de acum inainte, dach nu ma MA,chid cu inflexibilitatea unui consemn, cind cu exigentelesicliloare a unei priveghieri politienesti,

Kotzebue care Meuse lui Mihaiu Sturdza, timp deaouà ani, viata atit de amará, era nu numai venal

corupt. dar si extraordinar de trufas si de pre-tentios, iar domnii rornmni, constienti de slillAciunea

erau sá se piece la exigentele nesiibuite aleMuscalului. De Nion raporteazä cum insus Bibesculì povesti, cum Kotzebue silise pe doamna silvizitá sotiei sale2).

Se 1,ie cA miscarea dela 18 18 puse capät (1om-miei lui Bibescu.

1) De Nion cdtrd Guizot, din 22 Iulie 1847, ibid.. XVIII, piesa XIX,p. 22. 2) Id., dela 27 Decemvrie 1847, ibid , ibid., piesa XXXV, p. 46.

112

VIII. Regimul Regulamentar in Moldova. Domnialui Mihaiu Sturdza.

Intinderea ce am dat-o in cele douil. capitole pre-cedente actiunii rusesti in Tara Romineasa in tim-pul înt5.ielor douä domnii regulamentare, mà dis-penseazA de a trata tot ant de pre larg despreacea actiune in Moldo a In timpul domniei lui Mi-haiu Sturdza. Situatia In deobste era identicd inMoidova ea si in Tara Romlneasc6: Rusia voiaaibit in capul ocirmuirii, nu un domn ci un guberna-tor 'rus, co.ntrolat de aproape de consulul ales pesprinceanä spre acest sfirsit de cAtrà cabinetul dinPeterburg.CU totul deosebità Insd este personalitateadomnului.

Iatà cum ni-1 descrie Cochelet un an dupà InscAu-narea lui:

...Toate aceste sperante au fost lnsalate. Nu se stiacà principele Sturdza va fi stapinit de cea mai prejos,din toate palimile, acea a unei sete de aur nepotolite.Oda,.4 ajuns la putere, a autat toate mijloacele pen-tru a spori uriasa lui avere. A pus O. i se deje samlde principalele procese In litigiu. Cu o activitate si cao inteligentA ce nu i se poate refuza, a redus la 10 mii,125 de mii de procese cari eran In curs In momentulIn care el luI frinele guvernului; dar el a inriurit jude-cAlile, a hotarit pe unele dintr'insele inainte ca ele O.'fi trecut prin toate treptele jurisdictiei si vocea publiclIl acuzí el. s'a Imbogdtit in acest chip. In administratieel a vindut slujbele cele 'Mahe fn.ä a excepta macarposturile de ministri 1)...

1) Cochelet calrd Broglie, dela 20 Octomvrie 1835, 'bid , XVII, 'MesaDLXXXVI, p. 527.

113

Urmeazá asemene exemple de posturi vinclute pen-tru sumi de 7. 10 si 14 mii de.,galbeni. Aceastá pro-.cedare introduce o venalitate excesivá In toate ra-murile ocirmuirii, curnpárAtorii slajbelor inalte vin-zInd la rIndul lor acele inferioare spre a reintraIn banii cheltuiti si a m.ai realiza beneficii frumoase,Aceastä procedare, aceste abuzuri, au stirnit o opo-zitie si o nemultárnire generale din partea boieri-lor.

Intrebam ce imprejurare putea sd'l hotdrascit,In pozitia lui InaltA, cu marea lui avere patrimoniala§i cu o listä civilà depA§ind cu mult trebuintile luireale, sg.-§i InstrNineze astfel spiritul unui popor, pe carear fi trebuit sl se simtl. prea fericit ocirmuiascA cuintelepciune, cind nu libera vointä a locuitorilor 11 che-mase la aceastA favoare. Era el oare incredintat cd in!curind va fi lipsit dg demnitatea lui pe viatN.? Cuno-noltea el oare taina gindului Rusiei asupra soartei prin-cipatelor dundrene? I se IngUduiau oare toate aceste con-cesiuni sub conditia cä va remite puterea sa fArA mur-mur atunci cind va veni momentul sg. se puje stapinirepe ea 1)...

Numirea lui Mihaiu Sturdz a la domnia Moldovei nufusese, ca acea a lui Alexandru Ghika, datoritá in-fluentei lui Kisselev. El stiuse sä cltige puterni-tcul sprijin al cancelarului Nesselrode la Peterburgsi, fa Constantinopol pe acel al lui Stefanaki Vogo-ridi, beiul de Samos cu a cárui Mea' se asátorise Inacest scop. Aceastá de pe urnra Imprejurare II pu-seso Inteo pozitie mai independentä de Rusia decitcole,gul lui din Bucuresti2).

1) Id, ibid., ibid., ibid., ibid. 2) Id., ibid ibid., ibid., 'bid.

114

...Cind is" lua scaunul in stapinire parea sa aiba oares-veleitati de independenta... De atunci va fi vizut,

prin bate legaturile lui cu Poarta, cg actiunea Rusieiapasa In fiecare zi mai mult asupra. principatelor pechid suzeranitatea Turciei era iluzorie. Va fi vazut cacelelalte puteri nu se ocupai decit de apararea intere-selor lor material& si de privilegiile nationalilor lor, la-sind ca controlul Rusiei sa se exercite pretutindenipeste toate fara opunere. Va fi socotit ca aceastei ac-thine permanonta, care s'amestecci in toate, pan6 chiar

In judecarea praceselor, era prea somnificativa pen-tru a nu alcatui preludiul unei cotropiri. Inzestrat cu unspirit fin si ager, va fi surprins vre-un secret: va fifost poate. pus In vre-o confidenta, sub fagaduinta de ainchide °cliff asupra chipului sau de a ocIrmui. Nuva Ti avut all gind decit acel de a mai spori incaavere asa si asa uriesa! Numai astfel se poate explicasistemul s iu si inertia Rusiei.

Zic inertia Rusiei, caci daca ocrotirea rusasca tre-buie si se exerciteze, ea trebuie mai ales sa aiba dreptscop prevenirea unor abuzuri revoltatoare si a unei vena-litati alit de vederata. Nu se in(elege cum agentii eiIn principate, cari controleaza atitea lucruri ce nusint de caderea lor, nu-si intrebuinteaza inriurirea pen-tru a obliga pe domnul Moldovei sa s'incunjure cubarlgatii cei -mai onorabili i sa inceleze traficul ce'lface cu slujbele. S'ar putea crede ca lasind lucruritest meargi cum merg, nu li pare rau de desconsidera-rea tuturor puterilor, de imoralitatea care pune stapi-nire pe tot si de opozitia care se pronunta in chipviu, spre a avea mai tirziu un pretext plauzibil pentrua zice ca aceste popoare, nu slut In stare sa se ocirmutiasca ele insusi, precum s'a zis de atitea ori despre Po-loni; i, totodata, pentru a avea un temeiu de a Infa-tosa opozitia ca un element de ana rhie periculos pen-

1) Ibid., ¡bid, ibid., ibid.

115

tru provinciile lor mn.ginase si care se cuvine a fi re-primat. Tocmai pe aceasLa opozitie am crezut de da-toria mea sa.-mi dau silinta ca s'o linistesc, In toateconvorbirile ce le-am avut cu boierii cei mai de sama...totdeauna am avut grija sa zic c rebuie ca eiará.le multa .moderatie i prudentd, spre a nu da Ru-siei CM,înt sa intervie direct n afacerile lor.

Principele Sturdza care cunoaste bine aceasta opo-zitie, nu pare a se ingriji mutt deN actiunea ei. S'avzice ca el are cuvintul Rusiei i ca acest cuvInt.ajunge. El nu neglijeaza nimica pentru a fi In leg5.-turi strinse cu agentii ei. Chid d. baron Rulcman asosit la granita, un adjutant domnesc II astepta spreal felicita. Chid a descins la otelitl particular prega-tit pentru el, lc:1i ministrii eran insirati pe trepide sca-rii pentru complimenta. Citeva momente mai fir-ziu, domnul a trimis intrebe chid va putea v.nisa't vada... nomnul nici nu face vizite celorlalti agentiMai ales din deosebirea receptiunilor facute agentilorRusiei cu acele ale celorlalti agenti, se vkleste din par:tea principelui Sturdza trebuinta le besoin de a plii-cea Rusiei, ca si cum ar Outa s6 faca a i se iastfel ocIrmuirea lui venala i corumpatoare. Si d. deRukman, probabil reiu informal de starea generala alucrurilor qi care a gasit toate afacerile interesind Rusiaca total la curent, n'a lipsit, cind s'a intors la Bucizresti,sei laude §liinta. i talentele principelui illihaiu Sturdza,pe and ocirmuirea mai pu(in venala. mai pu(in pl cat§i mai independentei a principelui Ghika n'a avut aceiasfericirel

La sfirsitul acestui raport, Cochelet povesteste cumMihaiu Sturdza care ti imisese pe fiii sta

116

facd studiile la Lunéville, sub directiunea unuiabate francez care fi crescuse si pe dlnsul. fasev>.silit, In urma unei conferente cu Ruktnan, re'ra,rtdin Franta i sd-i trimitd la Berlin.

In alt raport, Cochelet reproducind convorbirilelui cu boierii cei mai Insemnati din Moldova. po-vesteste cum Iordaki Catargiu propusese. cu pritejulateätuirii Regulamentului Organic. unirea celor doud

d sub acelas domn. Rusia aprobase propunerea,crezInd cà va putea astfel sà numeastä un principerus.

Iordaki Catargiu, cu sfatul consulului englez Blutte,propuse, spre a evita ,aceastd eventualitate dezas-troasd, ca principatele s'd fie puse sub garantia Fran-tei, Angliei, Austriei i Rusiei, iar princtipele lor sd sealeagd dintre membrii fatuiliilor domnitoare ale sta-telor de al doilea ordin. Rusii se grdbird sd rds-pingd aceastä combinatie.

La sfirsitul raportului. vorbind de speranta ceboierii moldoveni o pun In puterile occidentale. Co-chelet adaugd:

Se Invinovge§te polilica lor (a pulerilor apusene dea fi timidq. Nu se concepe clt de arzatoare sint la-ceste chestiuni de independentI Este usor a formuladorinii, dar va fi totdea una foarte greu sd se aduce, Rusiape ca/ea unei politici neinteresate binevoitoare in pri-vin(a acestor principate ...

La Inceputul lui Noemvrie, boierii adresau Impara-tului Rusiei o lungà jalbá, denuntind abuzurilemalversatiunile de tot feliul cari necinstiau ocIrmui-

1) Acta§ caträ acela§, dela 23 Octomvrie 1835, ibid., ibid., piesaDLXXXVII. p. 531.

117

rea lui Alihaiu Sturdza, i alte trei lui Rukman, laBucuresti.

...Este Intendevhr cu neputintd. sd. Impingi spiritul decupiditate mai departe decIt It Impinge A. S.; nu se o-pre§te in fata nici unei consideratii, a nici unei primejdii,Toate slujbele sInt puse la Mezat; hotdririle lui i aceleale tribunalelor se \Ind; imparteste Cu cei de pe urmdislujbasi. Nu existd boier cdruia sd nu-i fi smuls sumiInsemnate, sate si mosii Intregi, fie fdgdduind cil-i viface sil clstige procesele lor, fie suscitinduli judecdti ne-drepte, cari se hotdriisc dupd placul lui, fie prin sperantaoaresicdror foloase, fie in sfirsit prin amenintari 1)...

Spre a pune capdt con.sfdtuirilor boierilor, MihaiuSturdza obtìnuse dela Poartà un firman in care sezicea eä. sultanul:

...Instiintat de uneltirile boierilor impotriva domnului,runeltiri cari nu-si aveau obirsia decit in ponosul unorafiindcd nu obtinuse domnia, al altora fiindca nu obtinuseslujbe, cu toatil neputinta de a-i pune pe toti In slujbdcu toate cuí multi din ei ar fi vrednici, sultana! poronciadomnului sil reprime asemenea manopere i sit pedep-sased In chip aspru pe autorii lor. Domnul a declaratdupd celire hotiarlrea sa de a executa firmanul In toatarigoarea lui si a ordonat aged, prefectului de politic careera de fatd., sà impiedece pe boieri de a se Intruni peviitor... boierii la iesire s'au lntrunit la unul din ei. Dar,

treia zi, domnul surguni pe trei dintrinsii la mosiile,lor... unde furd condusi de catrd pichete de infanteriesub comanda unui ofiter 2)...

1) Ibid., ibid.. plesa DXCIV, p. 556. 2) 11A., ibid , ibid.

118

Mai vedem pe boieri pet.itionInd In zadar, In cursullui Dectrirvrie 1835, la solul rusesc din Constantino-pol, Buteniev si la adjutantul Imparateui Neculai,Benkendort Dar, departe de a obtine ceva, vAzurá." pe-Mihaiu Sturdza excluzInd din adunare sase din mem-brii sernnatari ai memoriului, dei regulamentul naclAdea domnului un asemene drept 1).

La 5 April 1836, Cochelet raporteazA lui Thiers -

...In Moldova, principele Sturdza care pare asiguratde impunitate, din cauza condescendentii sale cAträ sis-temul ce i-a fost impus de Rusia, se preg6te§te a face-sd fie judecati de Adunarea Ob§teascA, a cn-ui voturirii sint de mai nainte asigurate, pe acei din membriiadunArii cari au protestat impOtriva actelor lui arbi-trare §i a concusiunilor sale 2)...

JAlbile repetate ale boierilor nu avueä dealtmintre-lea alt rezultat decit acel de a le atrage blamul lui Ruk-man., cu prilejul venirii sale la Iasi, In April 1836:

...Din ea se mai poafe sti asupra dispozitiilor d-luide Rukman, partidul opozant ar fi blamat de el pe fata,demersurile sale calificate,. de uneltiri §i de intrigi, pur-tarea acelui partid calificatA de rdsturnare a tuturorideilor. Tot In acel sens mi-a vorbit el (Rukman) in vi-zita ce mi-a fAcut-o ieri, adAogind cg.: Imparatul Tiaputea nici nu trebuia sl s'amestece in neintelegerileacestor domni §i, din Peterburg, Al ocirmuiascI In.

1 Acela§ dtra acela§, dela 10 Fevruar 1836, ibid., ibid., piesa DCXVIIIp. 591. 2) Ibid ibid., piesa DCXXIV, p. 597.

119

la§i" 9... (Dar putea dela Peterburg sd ocIrmuiasca InBucure§ti!)

Discordia urma înaiinte §1, la 10 Iunie, CoCheletcria lui

...Oricare ar fi rezultatul afacerilor din Moldova, Ere-buie convenit cd cabinetul rusesc, dupd ce a incurcatlucrurile, trebuie si d fie multeimit de cuprinsul reprezen-,lafiunilor ce i is"au adresat. Ele sint atitea legdturi carisatrag tara spre el. Tot primind jdlbi si fiind rhemat.a te pronun(a asupra tuturor, isprdvesti prin a te con-vinge ca efti arbitrul suveran asupra tuturor hotdri-rilor. Astfel, parvii sa te amesteci 111 amanuntele celeruai infime ale ocirnmirii, astfel devii regulatorul desti,-nelor unei tdri care totu§. ar don i sd se elibereze desub un jug umilitor ce i s'a impus §i, ciad momentul4e a pronunta asupra soartei sale va fi sosit, cdci nu-este Cu pulintd ca lucrurile sd ramie totdeauna In stareaIn care se giisesc, se va intimpla cd, dacd puterile Europeica Franfa, Anglia §i Austria, ar voi sd ridire glasurilelor in favoarea principatelor dunarene, aceste vorJost suite sI recurgll atit de des la ajutorul Rusiei, pentrutoate certurile lduntrice ce li se vor fi suscitat, in ell-aceasta putere se va gdsi oarefcum investita de mainainte ca dreptul de a statua singurd asupra viitorului

dacd nu pune definitiv stdpinire pe dinsele

Rezultatul imediat al acestor certuri fu sosirealui Rukman la Ia§i, cu instructiuni din Peterburg po-ironcindu-i:

...Sd certe hotärit pe boierii opozitiei §i sa li restituie

1) Mimaut càtth Thiers, dela 3 Malu 1836, ibid., ibid., piesa DCXXIX,F. 601. 2) Ibid., ibid., piesa DCXXXVI, p. 624.

120

hIrtiile ce le adresase consulatului general al Rusieidin Bucuresti; sa li declare ca curtea protectoare n'area se amesteca In ,aceste desbateri interne si patate de alt-mintrelea de ilegalitate din partea opozitiei, de vreme ce,dupa vorbirea regulamentului, .doleantele ;aril trebuieseadresate Obstestei Adunari; In sfirsit sa puje In vedereapersoanelor mai influente din opozitie sa nu mai Im-piedece administratia tärii, atac1nd-o sistematic cum aufAcut In ultimul timp, sa nu mai scandalizeze proprialor Ord i celelalte täri prin scrierile lor indecente In,gazetele straine; In sfirsit sa respecte autoritatea con-stituit6, In persoana sefului 1)...

Pe de alta parte se adu lui Mihaiu Sturdza. prinmijlocirea socrului sclu, tefanaki Vogoridi, un blamsecret .§i se hotdri ca supravegherea consulului asu-pra lui sa fie mai riguroas5. 2)

Iatà cum rezumeazà consulul dela Ia§i, Huber, Inraportul sá.'u dela 23 Mart 1838. cdträ Molé. puterilepretinse §i chiar uzurpate Ide consulul rusesc, Besacli,fatà de ocirmuirea lui Mihaiu Sturdza.

...Spre a $i bine In ce consista influenta rusascacare susciteaza atIti dusmanii domnului, pe care pa-tinii prieteni ai Rusilor 11 fac sa treaca dreptfrancez, si pe care detractorii lui 11 semnaleaza ca le-gat de interesele Rusiei, a trebuit sà ascult pentrucontra si acest examen contradictoriu m'a facutconving ca puterea d-lui de Besack se razama pe celecinci puncte de capetenie cari urmeazA:

1. Domnul nu poate ratifica nici o rezolutie a di-

1) Mirnaut cdtrd Thiers, dela 14 August 1836, ibid., ibid., piesaDCXL1V, p. 642. 2) Nesselrode catrd Buteniev, Ibid., ibld , piesa DCXXXVII,p. 626.

121

vanului domnesc 1), decIt dupd ce a fost adusd la cunos-tinta acestui consul.

Domnul nu mai poate, pe viitor, sd apostilezenici o jalbd In materie juridicd, spre a evita ca judecd-torii sd primeascd dela Intdia autoritate a tdrii o influ-entd prea directd, putind s. pdgubeascd dreptatea pri-cinilor.

S. nu se poatd proceda la numirea, In vre-oslujbd din administratia Inaltd, fdrä a fi mai Intdiu luatsfatul consulului rus, care aprobd sau respinge numirea.

Budgetul anului curent are a fi supus d-luide Besack Inainte de a fi dat In desbaterea ObstesteiAdundri.

Consulul rusesc trebuie sd veghieze la strictaexecutare a regulamentului si la aplicarea lui In toateramurile ocIrmuirii politice 2)...

In alt raport:

...Se petrec aici lucruri ce cu greu se pot deslega;d. Besack, sub pretextul riguroasei executdri a regula-mentului, a cdrui interpretare este elasticd, exerciteazdIn afaceri o Inrlurire ce multi o numesc dictatorialdsi de care domnul se plinge amar de vreme

...Ceiace se vede aici amintqte unor boieri cart°dile aminte de marea imparrald a Poloniei, sub Ca-lerina II, aceleafi lucran i cari se petreceau atunci incel regat, focar de intrigi, desi timpul, Imprejurdrile

localitdtile acelei epoci Sint foarte deosebite de ceiacevedem aici 3)...

1) Corespunzind cu(i' de cassatle. 2) H trmuzaki ibid., plesa DCLXXXI.p. 602. 3) Ibid., ibid., dela 18 April 1838, plesa, DCLXXXV. p. 697.

122

Iatä acuma cum Insus Mihaiu Sturdza judeea lu-crurile lute° convorbire cu consulul francez :

...0 invaziune rusasca exista de fapt In principate..Domnul, alit acel al Moldovei ell i acel al Tlrii Romi-nesti, nu mai este decit o unealta servild a influenretrusesti. Nu are nici o putere; nu poate face niel' binenici rau; i-ar mai fi poate permis sci facer' Mu in spe-ran(a de a"I face urit compatriotilor lui. In dispretulRegulamentelor Organice, cari pastreaza pentru domn pu-terea ocirmuitoare suverana i cari dau tarii putereaunei administratiuni nationale i neatIrnate, consulii

oameni putin capabili sau ostili, eameste.pa In teal&afacerile i, cInd nu izbutesc, prin intrigä, ei atunci e,xerciteaza puterea lor In gall de domn 1)...

Dupil Besack veni, ca consul rusesc la Iasi, Kotze-bue care dela IncRput fäcu lui Mihaiu Sturdzaamare:

...Ieri Inca, la curte, domnul mii Intretinea cu emotiedespre pozitia lui penibila fall. de d. Kotzebue. Nu exist.1piedeca i sIcliala ce nu i-o suscita consulul Rusiei careface rapoarte, chid la Peterburg cind la Bucuresti, Im-potriva domnului; i acesta pe linga povara trebilor IA-hi mai trebuie sii duck' o corespondenta, &Ind pentria raspunde mustrarilor d-lui de Rukman cind acelor aled-lui de Nesselrode 2)...

S'ar putea alcätui un mic volum numai cu citate.In feliul celor de mai sus., extrase din rapoartele con-111m' francezi dintre 1834 si 1849. Voiu face abstrac-tiune de ele, cdci acele rapo arte ni aratä continua-

1) Acelas cAträ acelas, din t Fevruar 1839, ibid., ibid., pie,a DCCXVI/p. 732. 2) Acelas caträ acela§, dela 28 Fevruar 1839, ibid., ibid., piesaDCCXXX, p. 737.

123

rea aceluias sistem de abuzuri $i concusiuni din par-tea domnului, aceiasi purtare pliná de duplicitate dinpartea Rusiei ca -e, pe de o parte impingea pe boieri lanesupunere i sIcIia pe domn prin necontenite sicanesi umilinti ce se lineau lant, dar il mentinea inscaun., neavind prin cine sA InlocuiascA o unealtàatIt de pretioasA. Rusia care tinea pe Mihaiu Sturdzaferecat de ea prin 16comia i ambitiunea lui. aveaIn el un barbat destoinic, In stare sá stilpineaseá pebsieri si sà mentie ordinea In tar5,. dar a tärui

si abuzuri II Impiedecau sä." devie popularprin urmare primejdios ipentru ea.

Toatä domnia lui nu este decit un sir de abuzuridin partea domnului, de intrigi Intre domn, boieri

consulul curtii protectoare, de umilinti zilnicepentru domn si boieri din partea agentului musc5.-lesc, de prilejuri pentru acesta aräte insolenta

sa-si manifeste dispretul c`áträ tarä. i oameni.Acei din cetitori ch'rora nu li ar ajunge extractele

de mai sus si ar voi s'ä mai aibh am'änunte asupraprotectoratului rusesc In Moldova In tirnpul dom-niei lui Mihaiu Sturdza, Ii rog,s6 arunce o ochire a-supra notei de mai jos 1). Ei vor gäsiintr'Insa unfoarte scurt extract din rezumatele corespondentei

1) 1838 Septemvrie 4. Postelnicul N. Sulu comunicä consulului Rusiei Be-sack lista proceselor pertractate dinaintea diferitelor instante.

4837 1838. Listä de notele primite dela consulul Rusiei asupra dlfertte-lor pricin1 (procese) §i descrierea stärii lor.

1837 Septemvrie 9 Nota consulului Rusiei cAträ logofetia dreptAtit des-pre procesul logofätului Conachi.

4837 Septemvrie 9. Nota consulului Rusiei despre procesul dintre vortd-cul Stefan Catargiu §1 vornicul Gheorghe Sturdza pentru mo§ia Urlatii.

4837 Septemvrie 23. Nota consulului Rusiei despre procesul raz4i1or depe mo0a Sucevenii Cu logofatul Constantin Cantacuzino

1838 Fevruar 21. Mihaiu Sturdza cere avizul baronului Rukman asu-pra remanierli ministerului din Moldova §1 prezintà dottä combinatiunt

124

oficiato schimbate lntre domn si ministri de oparte cu consulut general din Bueuresli, consulutdin Iasi, cancelarul imperiului rus §i alti 'Matti funotio-

ministeriale, din cari nu lipseste logofatul N. Canta ca presedinte aldivanului domnesc.

1838 Fevruar 28. Consulul Rusk! Besack arata lui Mihaiu Sturdza ca im-paratul Rusiei se opune la prelevarea ind a unei zecimi aditionalepentru echilibrarea budgetului si'l invitä sa pue in vederea AdunaritObstesti de a studia cauzele dificitului si a cauta alte remedii pentru a-coperirea lui.

1838 Mart 4. Mihaiu Sturdza aratä contelui Nesselrode neajunsurile ce-ipricinueste consulul Rusiei Besack, care s'a unit cu minoritatea Obs-testii Adunäri si mai ales Cu postelnicul Catargiu, astfel CA paralizeazimersul regulat al lucrärilor si da ca exempla rezistenta ce a fäcut consu-lului Cu ocaziunea votarii budgetului pe 1838.

1838 Mart 31. Consulul Rusiei Besack cere domnitorului Mihaiu Sturdzasa-i comunice cauzele pentru cari postelnicul Constantin Catargiu a fostdestituit din functiune.

1838 April 1. Mihalu Sturdza explica consulului Ruslei Besack cauzelepentru cari a destituit pe Constantin Catargiu st l'a inlocuit prin fos-tul postelnic Neculai Sutil.

1838 April 8. Nota domnitorulut Mihaiu Sturdza caträ consulul Rusiei,Besack, prin care comunica numirea postelnicului Constantin Catargitrca membru extraordinar al Sfatului.

1838 April 9. Mihaiu Sturdza cere sfatul contelui Nesselrode in privintaatitudinii ostile a consulului Rusiei Besack si a intrigilor ce i se fac.

1838 April 10. Consulul Ruslei Besack scuza imputärile ce domnitorulMihaiu Sturdza le adresase postelniculul Aar& si cere reintegrarealui In functiune sau acordarea unul loc potrivit cu acela ,pe care ilavusese mai inainte

1838 April 21 Memorandul domnitorului Mihaiu Sturdza, temis baronu-lui Rukman In chestiunea postelnicului Catargiu, pe care este silit anumeasca membru extraordinar al sfatului dupä dorinta consululuiBesack.

1838 April 25. Domnitorul Mihaiu Sturdza comunicä baronului Rukmancuvintarea tinuta de consulul Rusiei Besack la prinzul dat de mitropo-litul Moldovef, cu care ocaziune s'au destäinuit in public relatiuniledomnului cu consulatul imperial.

1838 August 13. Consulul Rusiel Kotzebue aratä domnitorului MittlinSturdza abuzurile ce se comit cu constructiunea soselei dela Socola si

125

nari ru§i, publicale in volumele IV §i VI din Stifle-mentul I al colectiunii Hurmuzaki. Aceste rezumate,

Cu gradina palatului domnesc, aducindu-se, In contra RegulamentuluiOrganic, taranti cu carele lor tocmai din tinuturile Fä'ciu si Vasluiu casa facä corvac15.

1838 August 18. Domnitorul Mihaiu Sturdza räspunde consulului RusielKotzebue ca constructiunea soselei Socola se face dupa prescriptiunileRegulamentului Organic si ca cei 200 oameni cart lucreazi In gradinapalatului domnesc grit de pe mosiile sale.

1838 August 19. Consulul Rusiei Kotzebue cere dela domnitorul MihaiuSturdza numlrea unei comisiuni care sä cerceteze infractiunile aduseregulamentului cu construct unea soselei si sä dovedeasca ca lucratoriidin gradina palatului nu stnt din oamenii carl lucreaza la osea.

1838 August 2fi. Adresa consulului Rusiei dug logofetia dreptatii, princare o invitä ca färä intirziere sä hotarasca pricina dintre polcovniculGheorghe Cantacuzino si logoiatui Catargiu pentru mosia Larga.

1838 August 29. Consulul Rusiel Kotzebue roagä pe principele NeculaiSutu sä intervie pe linga domn asupra unei hotärtri confirmate dtja,dar care este nelegalä si nedreapta.

1838 Septemvrie 5. Nota domnitorului Mihaiu Sturdza catra consulul Ru-siei Kotzebue, prin care ii anuntä cä a suprimat Alduta RomineascdIn care se facea aluziune la Rusia.

(lata un extract din aceastä nota... tImpartäsindu-va aceastä mäsurä,domnule consul, ma folosesc de aceasta Imprejurare pentru a vä asi-gura, ca : ocirmuirea va pune in chip statornic, printre datoriile salecele mai sfinte, grzja de a vegh'e la prevenirea sau la reprimareacelei mai mici atingeri la numele rusesc, care trebuie &I fie tracun-jurat numai de márturii de respect si de recunostinta)».

1838 Septemvrie 14. Consulul Rusiel Kotzebue aratä domnitorului MihaiuSturdza ca, In tre altt abuzurl neabolite, este si distribulrea rangurilorde boierie contrariu vechilor asäzäminte ale statului, cum este si pro-motiunea lui Eftimie Stamate, a drill diploma de inaintare in rangulde cäminar doreste sä 1 se retragg.

1838 Septemvrie 30. Spatarul Constantin Virnav reclamä domnitoruldMihaiu Sturdza in contra consul,t1u1 Rusiei Kotzebue, care l'a insultatcu ocaziunea procesului postelnicesei Catinca Marrocordat.

(C. VIrnav, judecätor la tribunalul de lasi, a fost chemat de Kotzebuela consulat si insultat fiindcä nu judecase procesul In chestiune dupaplacul consulului).

1838 Octomvrie 1. Consulul Rusiei Kotzebue cere domnitorului Mlhaiu

Sturdz-a retragerea diplomei de caminar conferita tut Iftimie Stamatisub cuvint ca acest rang a fost cumparat

1839 Mart 23. Nota trimisa consulului ruse c pentru proiectele de lege,cart trebuiesc intarite §i pentru plata sporului cerut de lista civila.

1839 April 27. Kot7ebue anunt5 postelniciei Moldovei cä consulatul ru-sesc nu se impotrive§te la confIrmarea princiara a patru profecte delege adoptate de Adunarep Obsteasca.

1839 Maiu 29. Mihaiu Sturdza cere contelni Nesselrode autorizatiunea dea merge in anul urmator in insula Samos, la bai.

1839 Septemvrie Il. Mihafu Sturdza catra consillerul de stat Titov,aratind ca a a numit pe logofatul N. Canta logofat al justitiel din cauzainrudirli tut ca mitropolitul.

1839 Septemvrie 19. Mihaiu Sturdza roaga pe contele Nesselrode sa-isprijirteasca cererea de a i se spori lista civila ca §i domnitorului TarliRomine§ti.

1840 lanuar 11. Titov catra Mihaiu SturAa cerindu-i sa nu aplice hon.-rirea favorabilä postelnicului Mavrocordat pana ce nu se va rosti mi-nisterui imparatesc al Rusiei.

1840 Ianuar 20. Raspunsurile adose de principele G. Sulu lift MihaiuSturdza din partea lui Titov, cu privire la remanierea Sfatutui Admi-nistrativ, la curatirea magistraturii §1 la necuviincioasa functionare a is-pravnicilor de tinuturi ca deputati.

1840 Fevruar 9. G. Sutu caträ Titov, despre budget, despre reorganizareaslujitorilor l despre arendarea ocnelor

1840 Fevruar 22. Titov anunta lui Mihaiu Studza ca ministerul impara-tesc al Rusiei nu aprob5 reorganizarea slujitorilor propusa de guver-nul ,Moldovel afatuie§te sa remedieze pe alt& cal la ralele ce a sem-nalat In memorille sale.

1840 Fevruar 27. Nota consulului rusesc Kotzebue relativ5 la procesuldintre hatmaneasa Scortescu §i d-na Codreanu.

1840 Noemvrle 6. Kotzebue catrd Mihaiu Sturdza protestind contra nu-mirii lui Lupu Bal§ ca logofdt al trebllor dln launtru §1 cerind ca acestasä nu fie admis in sfatul ocirmuitor Inainte de a sosi r5spunsul mi-nisterului Imparatesc al Rusiei.

1841 Ianuar 14. Mihaiu Sturdza explia contelul Nesselrode CA a numit

1 Hurmuzaki,Supl, 1 IV, Sumar.

126

copiate de mine intocmai din smblicatiunea in ches-tiune, ajung pentru a arata amestecut consttlului rusIn toata admin.istratia prii, mai ales in jus ti'ie precum

ministrl pe N. Canta V Al. Bals numai silit de Imprejurari, eh' adml-nIstratiunea sa are de scop mai ales Imbunatatirea soartei claselor mun-citoare si cá* el nu asteapta sporirea listei sale civile decit dela drey-tatea ministerului Imp5rätesc al Rusiei 1).

1) Ibid, VI, Sumar.

127

si la ce se redusese sub regimul regulamentar auto-nomia tarilor noastre, atit de solemn proclamatáila Adrianopol si cu cit situatiunea domnului Mol-dovei era mai prejos de acea a unui gubernatorrus.

Inainte insá." de a pilsi mai departe, voiu observacá consulii si comisarii extraordinari rusi, cari acu-zau pe Mihaiu Sturdza de abuzuri si de concusiuni,erau .n.susivenali. Consulul Kotzeb'ue trAgea folos dinamestecul s'a'u in afacerile judiciare si sitia män'is-Urea Neamtu sil i dele mosii in arendá pe pret denimica.

IatA ce ni povesteste un contimporan despre ga-rantiile de impartialitate ce le prozenta Duhamel :

...Poarta, dupd ce primise jalbi noue impotriva delapi-darilor principelui Mihaiu Sturdza, a dat un firman careautoriza cercetarea unor jalbe .i. urmarirea unor jafuridela o vreme incoace. Acest firman n'a putut sb.' fie incaexecutat din cauza ocrotirii absolut speciale cu care gene-ralul Duhamel acopere pe fostul domn al Moldovei...Generalul Duhamel urmeazd sil protejeze fati pe Mi-haiu Sturdza, al vadd des §i al laude. Am Intrebal.pe domnul Moldovei (Grigore Ghyka) ce credea despreaCest sprijin dat de card comisarul rusesc §i el dom-nul mi-a rdspuns lremurit cee Duhamel era cumparatde darurile lui Mihaiu Sturdza, daruri la(d de cari nici

128

generalul nict doarnna Duhamel n'au fost i nu s'ira Ne-sim(ifori 1)....

Era firesc ca guvernul rusesc s;:l nu vadd cu ochibuni faptul cá tinerii Moldoveni, In loc de a lerga slfrecventeze institutiile de InväTiturà ale dreptcredin-cioasei ImpArätii, se ind'äräinicesc caute instruc-tiunea in apus si mai cu samil In Franta. El cdutaprin toate mijloacele sá Impiedecle ateastá miscare,spre a putea forma mintile tineretului dupd caluprusesc. Iatá ce raporteazil In aceastd privintil con-sulul francez din Iasi :

...Indatd ce guvernul rus a aflat, prin agentii sdi, cdunul din fiii lui C. Mavrocordat a fost trimis la Paris,spre a deshIrsi acolo studiile lui, principele MihaiuSturdza a primit un avertisment, spre a sfdtui pe ta-tal Mavrocordat sd-si retragd fiul dela Pariz unde,se addogia, cd tineretul de astAzi era Inconjurat nu-mai de principii subversive si de doctrine periculoase.Aceleasi exhortan i rusesti sint de altmintrelea indirectadresate tuturor boierilor romini cari ar avea glndultrimitá copiii lor In scolile noastre 2)...

Dupd demisia mitropolitului Veniamin, Rusia ur-zise o intrigd pentru Inlocuirea lui printr'un mitro-polit rus:

...Consulul Rusiei sprijinise dintdiu In chip puternicpartidul care cere rechemarea mitropolitului. Se zicea primit ordin sd lucreze tu mai putind rivnd In acestsens si el si-a incetinit demersurile. Curtea lui ar fi

1) Poujade ata Lahitte, dela 1 Maiti 1850, ibid., XVIII, piesa CCLXXX,p. 310. 2) Huber dirá Thiers, dela 27 Mart 1840, ibid., XVII, piesa DCCLI.p. 771.

129

lasat sI se cunoascI intentiunea ce o avea de a inlocuipe Eminenta Sa (Venianim) printr'un mitropolit rus.Dacd lucrul se face, curtea de la nord va fi fIcut ui.mare pas spre telul ce i se atribue; superiorul semi-narului (era rus) asigurd inimile tinerilor bisericasi, for-mati prin ing-rijirile lui; se stie cit de adInci si de dura-bile sil-A impresiunile primite In scoli, iar chiriarhul araduce de aceastd parte natiunea Intreagg prin inriurireace o are asupra popoarelor seful religiunii 1)...

Intriga dealimintrelea era clt pe ce sä izbuteascd.Rusii ajunsese sá faca.' si pe mitropolitul demisio-nar si pe lnsus Mihaiu Sturdza s'a' propuie numi-rea, la scaunul mitropolitan al Moldovei, a unuiarhiereu rus. 2).

Ni putem Inchipui In ce hal am fi ajuns cu unimitropolit rus si cu un tineret format In scolilesuperio are rusesti din timpul lui Neculai I!

Teama de opozitia puterilor apusene Mcu ca Rusialá, renunte la aceastà loviturA:

...(Consulul Kotzebue) ar voi astfel sd facd ca opi-niunea publicd sd apuce pe altd cale, taxind de indis-cretie mincinoasd pe boierii cari se stiu cd au suggeratla Peterburg aceste propuneri de absorbire a cleruluimoldovenesc in biserica ruseascA, scopuri ce se desmintastilzi, desi existi certitudine cd acest plan se va realiza,clacti marile puteri apusene nu vor face nimica pentrua-i preveni fndeplinirea. Toli boerii cari (in la nario-nalitatea ion privesc acest pas ca o fndrumare spre

11Duaos cäträ Guizot, dela 20 Mart 1811, ibid., ibid , piesa DCCCXCVIII,p. 946. 2) Vezi, in privinta acestei intrigi, in acelas voium, pieseleDCCCLXV, DCCCLXVII, DCCLXIX si in supl. I, w, piesa CCXL1V, scri-soarea lui Mihaiu Sturdza d'ha Rukman.

9

130

transformarea principatelor duneirene in provincii ru-sesti 1

Voiu termina partea acestei lucrAri privitoaredomnia lui Mihaiu Sturdza prin urmAtoarele rInduriextrase din rapoartele adresate de Duelos lui Guizotla 15 Septemvrie 1843 §i 15 Martie 1844.

manifesteazd cea mai mare parere de raula 1833, au evacuat principatele. Este firesc a creile calguvernul impartaw§te acest sentiment §i s'ar folosibucurie de intála ocazie ce s'ar infato§a spre a indrepta.ceia ce ei numesc o mare gre§ala politica. Inteadevar,Rusia nu va fi In realitate stdpina gurilor Dunarei, pecari le ambitioneaza, decit prin posesiunea principatelor,deoarece ea nu alinge Inca acest fluviu decit intr'urksingur punct. De aceia se constata el aceasta puterelucreaza mai mutt ca oricind pentru a restabili intr'un_chip sau intealtul, stapinirea ei asupra acestor tari.Are dreptate sci se grcibeascci; mai tirziu ea va intilniobstacole mari in desvoltarea intelectualci a poporului,In cunostin(a ce acesta ar dobindi-o a drepturilor sale,a intereselor sale adevarate, a res urselor ce sint intrinsursi imprejurul slu 2 ...

Apoi, dupa ce vorbe§te de faptul a. marea majo-ritate a tinerilor din clasele avute I§i cautä. instruc-lia In Franta §i cä toate pensionatele de doinni§oare.shit conduse de Franceze, adaofa:

...Si ea Rusia) este foarte nacajita de acest fapt (instruc-

1) Huber catrà Guizoti dell 6 lanuar 1843, ibid., Ibid., piesaDCCCLXXIV, p. 926. 2) Duelos cgtra Guizot dela 15 Septemvde 1843ibid., Ibid., plesa CMXV, p. 969.

1) %Id. ibid, ¡bid.

131

Vunea dobindila in strainatate; de repetite ori vrul-au saInlocuiasca trupele franceze prinleo opera germana, dar eprea tirziu. Boierii cari n'ar mai putea trai fdra Scribe111elleville se inchu-atnicesc sd nu tolereze la ei (leca un'teatru francez.

D. Dascov, consul general al Rusiei, a sosit la 27Augusl insotit de sasezeci soldati de cavalerie, trimii dedomn inaintea lui... A intrat in cercetarea tuturor ramu-rilor administratiei, in special a finantelor, a perceperii

intrebuint.drii fondurilor publice. A pus sa i se aducaregistrele, le-a verificat cu ingrijire, a blamat aspru multelucruri... Nici macar panca militara nu a sca.pat inves-tigatiei sale; a trecut in revista trupele cari au defilatintea lui, puzinlind armele cu hatmanul lor in cap. Acestadupa defilare, salutindu'l Cu sabia, i-a prezentat raportul,ei si cum ar fi fost seful lui, ceiace a parut curios oame-nilor de meserie si a stirnit murmurul secret al ofiterilor.Pretutindeni d. Dascov a fost tratat cu onorurile ce lear putea prelinde un suveran. Scandalizat pana la greatade slugarnicia tiriloare. a boierilor, el li-a aratat tordatrufia si tot dispretul ce auloritatile rusesli le afecteazd.fa td de cele mai mari personagii ale principatelor, carinu indraznesc sa sada inaintea lor ...

'ahí ce zice Duelos raportInd. la 15 Mart 1814,despre intrarea pe arena polilicá a unui partid deboieri tineri care, in adunare, izbuti sá fac5.' sà cacacandidaturat, la scaunul episcopal al Rom Inului, acandidatului Rusiei i s'a' se ráspingii propunerea.fäcutii de vice consulul rus dela Galati. a se aduceIn acel oras un delasament din garnizoana Ismailu-lui srre a impiedeca actiunea bandelor bulgare.

132

...Indatd dupd sosirea d-lui Daseov Incepu sä se mani-fesle o rezistentd generala impolriva Rusiei. Tinerii boieri,acest partid intr'adevar national, pand atunci mut i alit decalm, au ridicat glasul impotriva aceslor proiecle, ade-varale sau presupuse. Au crezul cd a sosit momenlulsa se pronunte pe fatd i sa proclame slatornica lorhotarire de a rdmine Moldoveni si de a pastra in in-tregime putina neatirnare ce le mai ramine. Au crezutcd aceasla holdrird trebuia sa fie adusa la cunostintaFrantei si a Angliei.

Batrinii boieri se unird cu alit mai voios aceslei mani-festatiuni cu cit d. Dascov nu-i primise in chip favorabil...

...Se poate zice chiar de pe acum c pentru implinireavederilor ,Rusiei asupra acestei (ad, este prea tirziu, celputin dacd ea nu va intrebuinta forta deschisd a armelor,cela ce este putin probabil sd,i se permild vrodatd.

Acest indoit esec primit de ea in adunarea Moldovei,demonstratiile ostile cari s'au ridicat de pretutindeni aufacut ca d. Dascov sd rìlinîie foarte nemultdmit de Fde-rea sa Iii Iasi... Mi se pare eel Rusia s'a prins in pro-priile ei mreje; chinuind meren aceasta turd, mentinindinteinsa discordia, cele mai mari neorinduieli in ocir-muire f i nemultdmirea in potriva autorita(ii .spre aface ca stripinirea ei set' devie dorilci, sprijinind cindun partid, chid celalalt, feini a mai satisface vro datanici una din reclama(iile cele mai intemeiete, aceite mij-Mace s'au intors impotriva ei si i-au atras animadver-siunea ob§teascd in toate rindurile naliunii.

Moldovenii ar ajunge la culmea dorintilor lor daciprincipatele ar °Mine marea favoare de a fi protejatede cinci puteri In loe de douà 1).

1) Duclos cdtrd Guizot, dela 15 Mart 1844, IbId., ibld., plesaCMXLV1I, p. 1005.

133

Rusia îi (Mica foarle bine sarnd cä mult maiprimejdioasa pentru interesele ei decit opozitiatrinilor boieri era acea a tineretului care trecuseprm scolite apusutui, mat cu samd, prin cele fran-ceze. Cabinetul din Peterburg se si gindia sd, ieiesuri spre a impiedeca cresterea numdrului acestoropoza nti

Guvernul rusesc a taut cunoscut in vremea din urrná,prin mijlocirea consulilor si din Tara Romineascddin Moldova, cd tinerii ndscuti In principale vor fi admisisd urmeze cursurile de drept tinute la facultatea impd-rateascd din Peterburg, ,scu conditiunea ca sa fie nobili",.sd aibd certificate de bund purtare i sti fie in stare dea achita cheltuielile de studii cari vor fi cu desdvir§irepc sama lor. Aici (In Bucuresti , guvernui s'a multamit.sä insereze aceastd notificare in ziarul oficial, addogindciteva expresiuni de recunotintd pentru noua binefacerea curtii prolecloare.

In Ia§i, guvernul a crezut cd trebuie sd se folosascdde acest prilej pentru a invita consiliul instructiei publipe,sd desemneze tdrile unde ar fi mai nemerit a se trimitetinerii crescuti pe socoteala statului. Principele Sturdzaindicase de mai inainte Austria, Prusia si Rusia si a-legerea lui a fost sanctionatd de consiliu, dar nu fdrdoareFare

Este prea usor a vedea (dui f i importan(a adevaratara acestor grasuri. Ele slut din panca Rusiei o manifes-tare indirecta, dar absolut semnificativa a neplacerii cacare aceasta putere priveste aplecarea care atrage tine-rimea romina spre limba, literatura f i ideile franceze.Este un avertisment cominatoriu pentru familiile cartmai indrciznesc, dupa atilea insinuari oficioase, sa lucre-dinteze universitätii noastre (franceze) educatia copiilor-lor. Este premergaloarea i Incercarea unei interdictii

134

"alai formate, inchizind accesul slujbelor publice, fillor deboiert crescwi in scolile noastre, sub pretext ca nupoi aduce de acolo decit tendin(e contrare men(ineriibunei ordine in principatel)...

IX. Mi§arile dela 1848 in Odle romine. RegimulConventiei dela Balta Liman. Domniile lui Grigore

Ghyka §i a lui Barbu Stirbey.

Acei tineri boieri moldoveni, mairi i mici, despretari vorbia Duelos in raportul lui dela 15 Mart 1844si cari fäceau lui Mihaiu Sturdza si consulului rusesc

opozitie ce din zi In zi devenia mai crIncend,de curentul care impingea toate popoarele din Eu-ropa la rdscoalá Impotriva apásárii si a absolutis-mului, convocará la Iasi intruniri In cari se denun-0.1-6 abuzurile ocIrmuirii si se propuserá másuride Indreptare. Propunerile adoptate erau foarte mo-derate §i nu iesiau de loe din cadrut regulamentului ;

intiliu al rezolutiei dela 28 Martie 1848 ce-rea chiar ca:

Regfulamentul sci fie s'Irict obse ruat 7n tot cupriu-sul lui, i lard fal0 interpretare.

In ochii lui Mihaikt Sturdza si in acci ai consulu-lui rusesc, actul acestor tineri cari cutezase sá tri-irnità domnului rezolutia adoptatá de Intrunire ea s'oaprohe, era o alscoall Acei dinteinsii cari nu sca-arà prin fugá furd arestati In somnul lor, parte!din ei analtratati, a1ii destarati peste Dunare.

Poporul pe care nu §tiuse sä"1 facil partas lamiscarea lor ramase nep`a.sätor.

1) De Nion catra" Guizot, dela 8 Ianuar 1847, ¡bid, XVIII, plesap. 2.

135

In Tara Romineasca unde fierbeau aceleasi ne-multämiri, Miscarea fu bine organizata, conducátoriiei îi asigurara concursul poporului si a unei paraldin armatá; ea avea de scop desfiintarea regulamen-tului i infiintarea unui regim constitulional, pe ba7e-democratice. Bibescu abdicä si in locu-i véni unguvern provizoriu, alcatuit din elemente inaintate:regulamentul fu ars In public.

Nu era cu patinta ca imparatul Neculai .sà per-;mita sfisierea uneltei ce-si crease pentru a tineaIn roble tarile romine ì adoptarea de catra Ro-mini a unei alcatuiri care sa cheme poporul Intreg,la viata publica.

Cancelarul Nesselrode trirnise la 19/31 Iulie 1848,Imisiunilor cliplomatice, o lunga circulara in care,denuntinduse miscarea din Bucuresti, se expuneamtteimeiurile pentru cari Rusia, in unire cu Furcia,.se vedea silità sä proceada la restabilirea ordinei le-gale. lata citeva parti din aceasta circulara:

Situatia principatelor dunárene, a cáror lini§te era de-mai multe luni amenintalá de o minoritate turbulenta, aluat deodatá o fat.1 atIt de gravA. In clt n'a fost permis.Imparatului sa mai Inchidd ochii fa tá de ea. Cunoa§tetievenimentele ce s'au petrecut In urmá In Tara Rom1.--neasca, tent diva de asasinat fapluitä asupra domnului,abdicarea §i fuga lui, instituirea unui guvern provizorittprecum §i principiile ce le a proclamat aceastä noua auto-ritate impros izatä. de räscoald, In dispretul suveranitatii.care apartine Portii otomane §i In Impotrivire directa pro-tectoratului Rusiei.

De abie izbutise planul revolutionarilor din aceas0 parteei IndaL'a s'au Onda IntindI §i la Moldova. O

multime de emisari, munleni §i sträini, se räspindise-Inteinsa. Boierii moldoveni refultati In Bucovina adunam

136

forte pentru a Inainta asupra Iasului i, In unire cu afi-liatii lor din Transilvania si chiar din Basarabia, tulbu-rdtorii pregAtiau o rdscoald al carei rezultat trebuia sl fie,ca (si in Tara Romineascd, asasinatul sau expulzarea domni-torului, rdsturnarea ordinei de lucruri stabilitd i Intruni-rea celor cloud principate intr'un singur stat, fard nici olegAturd cu Rusia sau cu Poarta oLomand. In fata unorasemeni imprejurari ni era interzis sd stdm la Indoiald.Din partea ei, Poarta a simtit dà Insgs fiinta ei era Injoc. Pi in urmare, cele doud singure puteri cdrora, In vir-tutea tratatelor existente, apartine dreptul sd puje la caleconditiunea acestor doua Drovincii, s'au Inteles spre arestabili IntrInsele ordinea ce ele o instituise i, Inteaceutscop. trupele lor intrunite au intrat In ele spre a lucraIn Intelegere... Intr'adevar, am declarat cd nu voim sd-ne.amestecom In diversele schirnbdri ce statele vecine nouaar voi A. le introducd In constitutia lor launtrica. Dar estevederat cd un atare angajament nu se putea aplica decitstatelor europene cari trateazd Cu noi pe picior de egali-

statelor independente... Dar altfel sta cazul cu prin-.cipatele, cari nu sint state recunoscute ci simple provin-cii, facind parte integrantd dintr'un imperiu, tributar- alesuveranului sdu, ocirniuite in chip vremelnic de nistedomni, ai ch.ror alegere are trebuintä set fie sanctionatd

cari, in cif priveste Rusia, n'au existenta politica cleatIn virtutea tratatelor, cart tratate n'au nimic comun.cu transacliunile pe earl este iniemeiet dreptul publical Europei. Numai acelor tratate f i mai cu samei acelordela Bucuresti, Akerman i Adrianopol, datoresc Moldova4i Tara Romineascii privilegiile addogite sau substiluiteacelor de cari se bucurau dela inceput, pe temeiul vechi-lor ion capitalatiuni ca Poarta: rnodul de alegere al dom-nilor, scutire de ddri apdsdtoare, Inlocuite printr'unbut anual mai moderat, liberul exercitiu al religiunii lor,libertatea comertului, a itdustriei si a navigatiunii....

137

...In sfir§it, prin aceste tratate garantatu-s'au acestorprovincii folosinta chipului de ocIrmuire actual §i acestchip de ocirmuire este statornicit printeun stalut drga-nic, instiluit cu agrementul Portii, spre a asigura pe deo parte Moldo-Muntenilor privilegiile ce li sint concedate§i a-i mentine pe de alta In raporturile de vasalitale cariii unesc cu ImpArdtia otomana. Reiesei din aceastd stareea total excep(ionald, interneieta intreagd pe conventiuni.stabilite de noi 0 de Poarta otomand, cd Moldovci 0 TaraRomineascei au de indeplinit, alit Met de pu terca suzerand,cit §i fati de acea protectoare, niqte indatoriri pozitive,aurora ele n'ar putea set se sustragd PM consimfiminturprealabil al uneia sau al alteia.

...Uitind cd cea mai mare parte din imbundtettirile asi-gurate patriei for sin" datorite numai protecfiunii bine-yo/loare a Rusiei, ei (wfii rniFdrii) rdsping acea.std pro-tectune, pentru a reclama acea a altor pulen. Datoriilelor fatd de Poartd nu sint mai putin gray dispretuite...Numai faptul di au invocat, in sprijinul pretentiunilorlor, principiul suveranitlitii poporului, ajunge spre aalcatui negatiunea cea mai flagranti a drepturilor su-verane ale sultanului. Proiectul lor pentru viitor estedealtmintrelea veidit, reiesd din progrcunul ce tau publi-ca!, 0 ei de loe nu fac o tainci dintr'insul. Acest proiect tin-teqte la res taurarea, pe o bazi istorici care nici odatin'a avut fiinta, a vechei lor nationalitali, adicd sci incetezede a P provincii f i sia alcatuiascd, sub numele de regat.daco-romin, un nou slat deosebit i independent, la al-oatuirea ccu.nia ei chiamd pe fralii lor din Moldova, Bu-covina, Transilvania §i Basarabia. Dacei in numele uneipretinse nationalititi, a carpi origine se pierde in noap-tea timpurilor, Moldo-Muntenii ar ajunge odatd sd se des-parta de Turcia... se va vedea In curInd... toate neamurilede limbi deosebite din cari se alcdtuie§te Impdratia oto-mand prelinzInd sd se emancipeze, spre a alcdtui fie-care

138

im slat deosebit. Ar urma sau o desmembrare sau celputin, in Intregul rgsarit, o serie de complicatinni inextri-

-cabile. Cu cit am WO mai mult pentru principate casintem angajati pe onoare sei impiedecam ca ele

-sd abuzeze de aceste foloase 'impotriva unui imp ,ri u,a oarui integritate este mai mult ca oricind esentialeipentru pacea obsteasceil

Prin acest act. semnat de Inláiul demnilar al Im-pärätiei. Rusia declarä cá tárile romIne trebuierirnie pe vecie sub Indoitul jug al Rusiei si al Por-tii, ocIrmuite de alcátuirea häräzità lor de Rusia, elemu se impcIrteisesc de dreptul public al Europei ciAmin pentru totdeauna sub un drept special. alch.--tuit din stipulatiunile tratatelor Incheiete intre Rusi

Turci. Cancelarul rus contesta Rominilor pfinacalitatea de nationalitate deosebita si se ridica cu in-dignare impotriva proclamara principiului suyeranhta-ii Rusia nu Ingilduia ca tárile romIne

lasà din cercul de fier in care ea 1.- ingrádise trep-tat dela 1774 pánä. la 1834.

Se stie cum a sfirsit miscarea dela 1848. Truperuses!" i turceili ocupará amIndouil tárile spre amentine ordinea. In Tara RomIneascà se rindui cacaimacam Constantin Cantacuzino, iar In Moldovaramase deocamdatá In scaun Alihaiu Sturdza. Uncomisar turc ramase In principate pentru a supra-veghie. Impreuná cu comisarul rus, Duhamel, In-treaga pdininistratie. In realitate, In Tara Roml-ne,ascil puterea era exercitatä. de Rusi.

...(Duhamel a facut sá se proceadg, tin judete, la niste-arestari politice, ale cgror numgr se zice cg ar fi de 50 pang,

1) D. A. Sturdza, op. cit., II. p. 4.

139

la GO. Ca si pentru arestdrile precedente, arestantii au fostadusi ziva, cu o escortd de cazad... Rusia deprinde astfelpopulatiunea romind s. creadd cd totul vine dela ea, cdn'are nimica de asteptat dela Constantinopol. Este o luareIn posesiune morald, In asteptare fdra indoiald de maibine.

Poarta nu va fi nici odatd destul de tare, ea singurd,pentru a face pe Rusii din principate s piece i citavreme Rusii vor rdminea intemsele, Vor face tot, vor pune-sd se faca toate, spre a micsora autoritatea sultanului 1 ...

...Astfel Rusii stdpinesc tara intreagd, In dispretul drep-turilor Portii Otomane. Ei sint aici mai mult ca cuce-ritori decit ca ocrotitori.

aduceti aminte, domnule miuistru, de imprumutulacordat de imparatul Neculai principalelor, spre a sub-veni cheltuielilor ocupatiei rusesli? Prin mijlocul acestuiimprumut toate urmau sd fie prilite In bani pesin: fur-nituri, cdraturi etc. Poarta reclamind In privinta acestuiimprumut, Rusii au fdeut rechizitii i n'au pldtit; deunde urmeazd el ocupaliunea, prin trapele lor, este cadescloirsire In sarcina popula(iunitor cari sat erei i na-Indrftznesc sa se plinga

Guvernul rusesc se purtase, mult lnainte de 1848,.cu gindul sä. suprime ONtestile Adunäri; rapoar-tele consulilor francezi vorbesc In repetitede aceastä intentiune a cabinetului dela Peterburg_Evenimentele dela 1848 li dAdurä un prilej binevenitpentru a-si aduce la indeplinire planul de mult des-mierdat. Po arta cedä cu usurintà la insistentele lor-In aceastä privintä.

Prin conventiunea Incheietä. la Balta Liman, la

1) Ségur cdtrd Drouyn de Lhuys, dela 4 Ianuar 1849, Hurmuzaki,XVIII, piesa LXXXIX p. 97. 2) Acelas catra acelas, dela 12 lanuar 1850,,

piesa XCI. p. 100.

140

1849, imbele curti, suzerara §i ocrotitoare. hotárirà,ca, fácinduse iar᧠derogatie la stipulatiunile Re-gularnentului Organic: 1. SA se numeascá. (depune-rea lui Mihaiu Sturdza fiind lucru hotárit), din nou,domMi 1riIor romlne, prin Intelegere Mire Rusia §iPoarta, dar pe temen de §apte ani. 2. SA se inlo-cuiascá Obste§tile Adunäri prin ni§te Di vanuri Ob-.,,,site§ti, al cátuite din boierii cei mai notabili §i din el ti vaImembri ai clerului, numiti de domni. 3. Sä se na-meascá cite o comisie, alcátuitá din boierii cei maiinsemnati ai principatului respectiv, perfil% a revi-

zui unele din articolele regulamentului. 4. Princi-patele s'a' fie ocupa:e, páná la desávlr§itaInläuntrul lor clt §i In provinciile vecine ale Aus-triei, de o armatá de 25-35 mii oameni, atit Ru§icit §i Turci, cari ti-upe de ocupatiune sá fie reclusola cite 10.000 de oameni de fiecare parte, indata.ce lini§tea va fi restabilitá pe fruntarii. 5. In toatá4.1urata ocupatiunii, ficcare curte sä" urmeze a aveaIn principate cite un comisar extraordinar, insár-einat sà priveghieze mersul trebilor §i sà ofere. decoman acord. domnilor pärerile §i sfaturile lor, de citeori ei ar abserva oare§icari abuzuri grave sau oa-re§icare mäsurá dAunátoare lini§tii tärii. Zi§ii co-misari extraordinari aveau a primi instructiuni

concertate futre cele douá curti, hotárind.datoriile lor §i gradul de autoritate ce vor avea sá.exercite in afacerile principatelor. Cei doi comisaniaveau asemerre a se intelege asupra alegerii mem-brilor comitetelor de revizie ce erau a se in-stitui In amIndouà principatele, precum s'a zismal. sus. Aveau sá. dea samá eurtilor lor respectivedespre lucrarea acestor comitete, addogind observa-tiile lor personale 1).

1) D. A. Sturdza, op. cit. 1, p. 357.

141

Nu era vorM de reforme ci de simple indrep-Uri ale stdrii In fiintlí.

Iatä la ce se reducea autonomia prilor rominedupá douäzeei de ani de regim regulamentar!

Domnii numiti furà Grigore Ghyka, pentru Mol-dova i Barbu $lirbey pentru Tara Romineasell.

Acesta trecea drept un parlizan al Rusiei, al ell-rei candidat fusese. In realitate, el era un om deo-sebit de capabil si un administ(rator filràmai ales pentru acea vreme, dar foarte prudent si

dAduse samd CA, In starea Impre.ju-rárilor de atunci, nu putea domni decit cu ajuto-rul i bunAvointa Rusiei, se resemnase deci delainceput a suferi amestecul ei, silindu-se, pe cit putea,sä'ltie In oaresicari margini.

Domnul Aloldovei trecea drept candidat al Portii.Fire nobilii i generoask era stäginit de ¡cid.' libe-vale i nationaliste.; unionist infocat, se incun-jura bueuros cu ()amad noui. Dela inceput furá.0 N'Ama de Rusi, insá vrind nevrind nu putu (leensá se plece si stí primeascd ameslecul si controlullor in actele ocirmuirii lui.

$i acest amestec deveni actinia mai viu decit ori-cind, In amindouh

La 3 Septemvrie 1849, Poujade, dupà ce rapor-teazá. lui Tocqueville cá corpul lui Liiders evacueaz5Transilvania si reintrA in Tara RomMeasa ridicindiastfel efectivul trupelor de ocupatiune la 35.000 de4oameni (Rusi si Turci), adaostä:

Prezenta acestor 35.003 oameni are sä' devie o greu-'tale de nesuferit peral-u ni§te t6ri ajunse la ullimul gradde nevoie (aux abois) In urma tuturor jerlfelor ce li-acostat trecerea Ruilor In Transilvania §i cari vor avea

142

s4 subvie la intretinerea aceslui corp de armatá. Pentrua intimpina cheltuielile prezente .si trecute, Rusia a ficutact de suveranitate si a pus o dare extraordinarl asuprcraminduror principatelor, a Oror protectoare este ,si far&a lua asentimentul Por(ii otomane.

Aceastá, dare este menit,l, chiar dupà vorbele curtiidin Pelerburg, s'o indemnizeze pentru Imprumutul ce l'afacut principatelor... Mi se pare totu§ el, ar fi foarte greucabinetului dela Peterburg sà apere, prin alte

argumentedecitacele ale une4 vointi §i ale unei puteri superioare,prelungirea §aderii unui corp de armatiá atit de conside-rabil In principate 1)...

Iar la 6 Noemvrie urmAtor, (rind sana de pri-mirea lui Fuad efendi la curtea rusaseä, Poujadescria aceluias:

...mi se pare c.I aceastá putere (Turcia) sufere o noulinfringere moralá,, dei voalata §i care poate numai satsporeasa puterea redutabilei sale vecine. Deplorabila pur-tare a lui Suleyman pa§a, lntelegerea dela Balta Liman§i corespondenta autografá intre Imparat §i sultan, au maimarit Inca, dupti párerea mea, suprematia Rusiei Inprincipate §.1 au aratat cá, fiecare incercare a Portii, pen-pentru a scapa de protectoratul ce Rusia 1.1 face siapese asupra ei, n'a avut drept rezultat decit sd.'1 faci,mai greu 2 ...

Veslea plecArii lui Duhamel din BucureVi pro-duse o vie bucurie lui Stirbey:

...Aceste ve§ti au pricinuit aici o vie bucurie; acea a

1) Hurmuzaki, plesa CXCIII, pag. 197. 2) IbId., Ibid., plesa CCXXIV,p., 232.

143

.clomnului era vizibila. Prezenta comisarului rus II. para-liza In actiunea lui; are sd se simtd mai Inteadevdr domn,In absenta acestui aspru i inflexibil reprezenlant alproteeloratuluil

IAA' ce etsim In alt raport al lui Poujade. dela19 Noemvrie 1849. cilir5. Lahilte:

...Putinta unui rasboiu este privitg de Romini cu unlei de groazd. Tara Romineasca este Impovorata cu o4latorie de vr'o doudzeci de milioane de lei; taranul maisuferd de greutatea ultimii campanii In Transilvania sitotu§ armata rusasea a fdcut In urinä o noua cerere de12.000 care pentru transporturi de trupe si de provi-ziuni. Aceasta face mai bine de 24.000 pdrechi de bojsustrase agriculturii, singura bogatie a OHL Am dat Indepesile mele precedente un tablou al fortelor rusestiIn acest pi incipal, dar este greu, chiar autoritatilor, sa-aibä un stat precis al acestor forte. Comandantul de cape-.lenie face o cerere de aprovizionare pentru fase luniinainte; o reinoefte dupci trei luni zicind cci nu a a juns.Aceste sint deci necontenite jertfi noue, dar se pare cd nuse cauta a le cruta tarii. Un atasat al agentiei princi-patului Tdrii Rominesti la Constantinopol a sosil la Bucu

cu un firman care autoriza pe domn sd ridice, dinNeniturile principatului, o suma de o suta de mii de gal-beni, la care se ridica cheltuielile lui pentru a fi numitla domnie. Viitorul financiar al principatului este decibine compromis i taus nu resursele Ii lipsesc; dar si-lua(ia lui politicei este astfel, nestatornicia guvernului-ce i-a dat actul dela Balta Liman este atit de vede-rata, neintelegerile al cdror °Ned I]. alcdtuieste 'rare celes

1) Poujade cdtrd Tocqueville, dela 10 Noemvr, ibid., ibid., piesaCCXXVII, p. 238.

194

doud curyi, su- eranIN.;i pro' eatoare, i au sazut pu'eri'e i ca-racterul de autonornie In astfel de grad, In ell se vedeIn neputin(d de a contracta un Imprumut, fie cu vre-uriguvern, fie cu bancheri particulari 1)...

La 7 Decemvrie urmiltor, dind sarn5. despre oconvorbire ce o avuse cu Stirbey cu citeva zile In-

Poujade zice:

...Mi-a desvoltat ideile lui, cind cu cdldurd i clndCu oarescare libertate. Mi-a vorbit iards de greutUtilece le IntImpind pentru a ocirmui si mi-a msdrturisit cdnumai prin forta de inertie mai poate pastra ramdsild dedemnitale fatd de Rusi i de Turci. M'a Intretinut desprenoul plan de studii ce'l alatuise si am vlzut cd scopul luide cdpetenie lntemeind o educatie nationalI, era totodatdtle a forma barbati capabili sä participe la afaceri sia face sa dispara una din cauzele de nemultdmirc aleRusiei, care a vfizut totdeauna cu nepticere pe fineriidin principate mergind si termine in Franta o cres-tere de care pica pu(ini de altmintrelea au stint sa pro-file. 0,ar ceiace mi s'a pdrut mai remarcabil In tot cetmi-a zis principele este, pe de o parte Ingrijirea luipentru viitor, iar pe de alta convingerea lui ca predomnireaIn principate trebuie siS, apartie Rusilor, cari cu nici unpret nu vor voi sit lese ca sí li se ripeascd o predom-nire ce calla s'o Intemeieze si pe care au Intemeiet-o a-proape de un secol 2)...

Comitetul de revizuire al Regulamentului Organicdin Mgldova exprimase dorinta .ca Adunarea Ob-§teascd s'a. fie reinfiintatl Tara cum judea. Pou-jade acest demers :

1) Ibid., ibid., piesa CCXXX, p. 242 2) Ibid . ibid., piesa CCXXXIV,p. 251.

145

...Yam dat, domnule ministru, temeiurile pentru carinu aprobasem redactiunea prirnitivd a proiectului comi-telului dela Iasi §i refuzasem sà sfdluiesc comitetul dintBucur11.i sd intre pe aceia§ cale. Sub stdpinirea con-ventiei dela Balta Liman, comitetele de revizie, cerindconvocarea actual d a Aclunarilor Ob.§testi, n'ar face o-pozitie numai domnilor ci i aminduror curtilor. Sus-pendarea Adunarilor Obstesti a lost o mare lovitura datdautonomiei principatelor. Aceste adundri lucrau In pule-rea unei constitutii hareizite. Scopul lor, precum i acelal boierilor, era sa ajungd a-i da forma unei constilutiiconsimlite, a unui contract; ele au lasat set' se intrevadeiacest scop prea curind i Rusia s'a grabit set apuce pri-lejul de a suspenda ceiace era mai vital in constitu(ie.Acuma telul Rominilor trebuie sd fie recucerirea aduna-rilor lor, dar once demers intempestiv nu poate decitam lie sau chiar su compromitd izbinda lor ...

llacg. Rusii vorbiau de evacuare. trupele lor nuse miscau din prinCipate: se gäsiau bine intrInsele.Tot Poujade raporteazd lui Lahitte, la 16 Fevruar1850, Ca' deficitul In visteria TArii Rominesti seridica atunci la 18.000.000 lei si cá aceastil sumäfusese cheltuità intreagà pentru intretinerel armaitei ruksti peste milioanele imprumutate spre a-cela sfîrit . Rusii primesc finul i ovAsul in bani

cumpärä dela Orani cu jumatate din prqul ce'lprimesc dela visteria tárjj. Colonelii fac afaceri ex-celente: chid col onelul Kommar fu numit generan,tmul din camarazii sai zise cá pierde astfel 7000de galbeni 81.585 franci pe an2 .

Nu este de mirat, date fiintl moravurile rusesti, ca

1) Acelas cAträ acelas, dela 26 Ianuar 1850, ibid., ibid.. piesa CCLIIIp. 271. 2) ibid., ibid., piesa CCLVI, p., 276.

10

146

armata de ocupatie s'd fi neat uz de fel de fel demijloace pentru a mi evacua niste Väri In cari seputeau face afaceri Otit de bune. Pe IMgà nesfir-sitele memorii trimise imparatului pentru a'l con-Nin,ge de .utilitatea neaparatà a unei ocupalluni pre-lungite, ei se mai incercarà sà. °bile dela boieri opetitiune, prin care ei ar fi cenit tarului, ca o fa-voare, mentinerea corpului (13 ocupatiune. S'ar fiMcul chiar, in aceastil cerere, aluziune la ciorin(aprincipatulu; de a se olihni. sub snuerinitatea im-paratului, de osVenelile si nelinistea unei situa(ii ne-holrPte fi de nesuferit.

Genera Lilders facuse, se zice, in putinul timppetrecut aici, o mick" avere, prin mijloace foarteusoare îi pozitia In care se gAseste. i cari nu sintosindite nici de moravurile ärii, nici, zice-se, deacele ale patriei sale" 2 .

Domnul Moldovei ar fi dorit ca Poarta puiedeadreptul intrebarea dacà momentul de a retragedin WA ostirile celor douà împàrátii a sosit. sp'ee aputea rdspunde afirmativ si a scapa astfel de zdro-bitoarea sarcinA a intretinecii o1irii rusesti. Comi-6arul turc i Poujade, dei primiau ideia lui ca sim p 1-tie si o aprobau cudesAvIrsire,i1 sfdtuird sAuzeze decea mai mare bagare le samà, spre a nu iritaIn zadar curtea imperial d a Rusiei impoVriva lui",telul la care trebuia s..5. se nrizuiased fijad clesfiinta-rea nenorocitkilui sened dela Balta liman. )

Rush nu Osiau In Stirbey unealta supusil ce od'Autase, fiindu-li prea independent, i ei nu intir-2iarà a ciluta sà se mintuie de el. Spre acest scop,

1) Poujade altra Lahitte, dela 26 Fevruar 1850, ibid., ibid, piesaCCLX, p., 276. 2) Ibid., ibid., ibid. 2) Acela§ dill acela§, dela 1 Main1850. 'bid, ibid., piesa CCLXXX, p., 309.

147

In absenta domnului, dus In 011enia, autoritatile ru-se§ti pusera la cale o agitatie absolut rara temeiu

luarii mdsuri de paza pentru a preveni tulburaricarie nu erau pregatite de fimo §i nu avura loc.ceia ce nu Impiedeca pe generalul Hasfordraporteze la Peterburg cà o raseoala fusese pepunctul de a isbuhni §i avortase numai In urmamásurilor extraordinare luate de el. Scopul acestei)Inseenari. zice Huet, care inlocuia pe Poujade Incongediu. In raportul dela 31 August 1850, este des-tituirea lui Stirbeyl .

Rusia. cu prilejul paca dela Adrianopol, obtinuse,ca unja carantinelor stabilite pe Prut sa fie mutatála Dunare, sub directiunea unui inspector general;muna de Rusia In Intelegere cu principatele. Dar,cu prilejul ocuparii tárilor, la 1848, Ru§ii numirdcite un comisar rusesc la fiecare din posturile de ca-rantina. iar comandantul corpului de ocupatie fuautorizat de guvernul sau sd ieie toate masurilece le-ar gdsi de cuviintd. In privinta lor. De fapt,ele devenise carantine ruse§li §i faceau fel de fel deneajunsuri navigatiunii austriace 2 .

Se l'acuse domnului Moldovei. din panca unuiconsortitt de banci germane.. propunerea de a In-fiinta. in Ia§i, o banca comerciará' §i. ipotecara, ctxun capital de 2 milioane de galbeni. O asemene in-stitutie. dorad' de toti, ar fi alcatuit o binefacere ne-pretuità pentru tara. Ocirmuirea Moldovei se gra-bise sà primeasca propunerea. Intelegerea era facutä,

actul de concesiune pregatit. Dar proieclul co-municindu-se spre aprobare cur(ii protectoare, a-ceasta rcispunse prin injonc(iunea formald de a nugindi macar la asemenea lucruri3).

1) Ibid., ibid., piesa CCXCI1, p., 324. 2) Huet eAlrrl Lahitte, dela 29Octomvrie 1850, ibid., 'bid., piesa CCXCIX, p. 332.3) Acela$ ultra Brenier,dela 26 Octomvrie 1850 si 31 lanuar 1851, ibid.. ibid., piesele CCXCVIII,p. 332. si CCCIV, p. 338.

148

Tata 'Azul ce'l Thcea Rusia de autoritatea .si-oinsusise asuprra tárilor noastre i spiritul de care eraaninbalA Ta-t4 d Orile ee) ar fi trebuit sil le ocro-teascA.

In luna M'aiu 1851. trupele rusesti i turcesti eva-cuau cu tot dinadinsul principatele. dupil o ocupatiede ,aproape trei ani.

...Purtarea celor douà armate in cursul miclrii lorde retragere este departe de a merita acelea§i elogii_Pe cInd Turcii mentin o ordine i o disciplind parfecte§i plItesc pe§in tot ce iau prin satele ce le strdbal, solda-tii ru§i ieu cu ei vitele ce le gasesc In catea lor i prada..cri§mele fard ca ofiterii lor sd caute a-i Impiedeca de acomite aceste exactiuni1)...

Aici se opresc rapoartele consulare franceze. publi-cate Ide Academia Rominä in colectia Hurniuzaki.§i. duçt cIt§tiu, nu s'au mai primit copii de pe aceleate consulatului general din Bucuresti, posterioaredatei de 8 Iulie 1851. iar pe acele ale consuhtuluidin Iasi, dela 1848 IncoaCe.

Din ele dealtmintrelea n'am putea afla decil am6-nunte asupra unor fapte de acei4 natufá acele-expuse in capitolele din urmd.

iacum iatà ce reiesil din rapoartele concordante,.adresate ministerului afacerilor strAine din FrantaL,de ciltrA toti consulii si agentii oficiali francezi carisi-au succedat In prile noastre dela 1834 pin'a'1851.

Rusia, duph" ce a inscris in tratatul dela Adria-nopol autonomia desAvirsith' ì. grilor romine, cu

1) Huet catrd Baroche, dela 6 Maiu 1851, ibid., ibid., piesa CCCVILp., 356.

149

regim rerrezentativ. drept intern de legiferare4omni runInteni. alesi pe viatä.:

A suprimal de fapt aulonornia tarii In materie(le impunere a impozilelor prin dispozitiunile din Re-gulamentul Organic cari fixau natura i citimea da-rilor In chip invariabilc ce nu putea fi sporite rarade Invoirea celor douà curti.

-A mai suprimat de fapt autonomia 1ririi. intro-due:Md. In acelas regulament prin frand-1 ci pr'nfa4, dispozitia finalà, care inlerzice organelor °Ch.-muirii pdmintene, domnului i Adunarii Obstesti,4reptul de a ihtroduce vr'o schimbare la acea alca-luirc fundamentan a lied In viata constitutionala a,tarii. Para de invoirea acelorasi doua curti,_hind aslfel viata polilica i economica a tärilornoastre intr'un cerc de fier. din caire eran osInditesa nu mai iasa.

A suprimat de fapt dreplul de legiferare al Ob-s,teAilor Adun'iri. de oarece impuse,se. In chip abso-lut arbitra.r. umbrelo'r de domni ce le lasa pa scau-nele rrincipatelor, sa nu sanctioneze nici o lege vo-tatA de adundri pana ce acea lege nu obtinea In-cuviintarea cabinetului rusesc.

A surrimat de fapt once urma de sistem repfe-.zentativ rrin senedul dela Balta Liman, smuls delamieIia Turcilor §i care suspenda Adunarile ObstestiPC timp de sapte ani. Inlocuindu-le prin adunärinotabili. numite de domni.

A suprimat de fapt dreptul de alegere al domnu-lui. impunInd la 1834 Portii numirea unor domniAesemnati de eat destituind la 1842 pe AlexandruGhika Impotriva dispozitiunilor regulamentului

S'a incercat. Intre f839 § i 1841, prin intrigimasuri piezise. dar antiregulamentare, sá aduca Inlocal lui Alexandru Ghika. In scaunul Tärii

150

nesti. pe Kisselev, ademenind adunarea sä."1 incetä-täneascá i sä."-i dea titlul ;le Maro Ban. p,-mtru a'lface eligibil si a párásit acest plan numai In tataopunerii hotärite a cabinetului britanic.

A pregAtit, la 1841, desordini noue in impilrätia.otomand si nu si-a ascuns mInia cind a vilzut cá_guvernul lui Alexandru Ghika. In loc de a Inchide-,ochii, a Impiedecat cu torta bandele de aventurierirecrutate i armate de agenlii Rusiei. de a trect.Duran-ea spre a propaga räscoala in Bulgaria.

A pedepsit pe Alexandru Ghika. pentru purtarealui coreetä cu destituirea ce a izbutit s'o smulgiidela slábiciunea Poitii, dei aceastá destituire eraabsolut antireguLamentarl

A aratat In tot timpul respect pentru litera re-gulamentului, fatá de acei ce nu-i erau supusistau cind observarea acestei alcátuiri li venia la so-cotealä, fárá cea mai mica sfialá, In chipflagrant, de cite ori era vorba sá multilmeascà o,creaturá sau era in interesul ei al calce.

A Incercat sá. rusifice biserica Moldovei. ciáulindprin fel de fel de intrigi si de uneltiri sä. aducà Incapul ei pe un arhiereu rus.

A lucrat cu intentie, In chip metodic, la discon-siderarea guvernului pdmintean. cáutind puieIn neputintá de a ocIrmui. facil ridicol si odios,uneltind necontenite intrig-i Mire domni. adunäriboeiri. ,atItInd vesnic si In chip sistem'atic pe uniiImpotriva celorlalti. exploatInd patimile lor cele räle.Aceste. In scop de a dovedi lumia si chiar t'Afilarnoastre, cá ele nu sint In stare a se ocirmui singure

spre a le indemna sà caute liman de scapare in.stápinirea rusascd.

A .cäutat sá Impieclece clucerei tineretului romlni

151

la studii hr foearele de lumina' ale apusului, incer-cind al aduc,A. In scolile ei.

A fäcut tot ce i-a stat In putintà pentru a oprionce desteptare a constiintii si a simtimintului na-tional, once desvoltare ant a acestor simtiminte citsi al acelui al demnittitii omenesti In popor.

A tägAduitc La 1848, prin organul cancelaruluiImpä'rätesc, pana i fiinta unei nationalitäji romine.

A proclamat. tot atunci i printeacelas organ, catärile noastre nu se Impärtäsesc de dreptul publiceuropean. ci. ele existä numai pe temeittl tratatelorimpuse Portii de Rusia.

Proclamare,a. de cittrti guvernul provizoriu dela1848, a principiuhti suveranittitii poporului a indig-nat guvernul rusesc Inteatita. incit._ el a denuntataceastà proclamare de principiu ca o atingere ladrepturile sultanului.

A incercat creeze un monopol asupra sub-solului Tärii Rominesti prin faptul 61 a impus o-cirmuirii lui Bibescu. Impotrivit prescriptiunilor re-gulamentului. acordarea concesiunii Trandafirov.

Dar a interzis. la 1851, Mil absolut nici un drept,guvernului Moldovei. sti acorde unui consortiu ger-man concesiunea unei bänci ipotecare si de credit,Cu capital de, 21 milioane tie franc'. care ax fi datftirä Indoialti un uries avhit desvoltärii noastre eco-nomice.

In rezumat. odios era Reg,ulamentul Organic, darmult mai odios fost-au chipul in care Rusia l'a a-

Mi se pare cti toate aceste binefaceri ale regimu-lui ruso-regulamentar. din care nici macar una nupoate fi ttigdduitä. Indreptiitiau cu desävirsire do-rinta pArintilor nostri de a fi mintuiti de acest re-gim cumplit. El. In inimile lor, hräniau sperantavie cä puterile apusene, Franta si Anglia, li vor

152

mintui de cercul de fier ce Ingrädia i iniThusid acestneam vor opri pe povIrnisul care 11 ducea dreptla stárinirea rusaselt. Mulli din ei prevedeau ea' pla-nurile Imparatului Neculai asupra I urciei se vor lovide hotà.'rirea apusului. a nu Ingádui ca Rusiapuje mina pe strimtori ì sä desävirsascá. robia 'rrt-säritului. Evenimentele dovedirà c5." prevederile lorerau intemeiete.

Rásboiul Crimeei mintui tärile romine de pro-tectoratul Rusiei i trahatul dela Paris. din 1856,Inlocui protectoralul zugrumátor al tarului prinrantia autonomiei lor de cátrá. Europa. iar Conven-tia dela 1857 li dildu o aledluire Intemeietà pe prit-cipii ancli e.

Uriesele progrese fácute de atunci de [ará.toate rqmurile activitátii omenesti. arará cit de mttlta fost Intlrziet mersul Inainte al acestui neam. atitde accesibil civilizatiunii. prin alcátuirea impusd luide Rusia la 1832 si. mai ales, prin. chipul pedid Incare aceastd aleAtuire a fost aplicatá sub protecto-ratul rusesc. Regimul regulamentar a tinut 25 de,ani, dela 1832 la 1857. Facá.-se asamanarea int:eprogresele realizate de tarq In acesti 25 de aniacele indeplinite In sfertul de veac urmátor. adic5,dela 1857 páná. la 1882. si se va constata elt degrea i Cit de impiedecátoare a desvoltárii si a pro-pAirii era povara binefacerilor rusesti.

X. Incheiere.

Extractele de mai sus sInt luate din rapoarteleinemoriile Intregului sir al agentilor politici francczicari au stat In tárile noastre; le-du strábátut In misitt-ttea oficialà sau au avut sä.' se ocupe de ImprejuráriIe

153

ion precum si din instructiunile si din memoriile al-cauite la ministerul francez al afacerilor strAine-pentru uzul ion adicA din cele serse de mai binede patruzeci de persoane oficiale deosebite.

Faptul ca intr'insele nu se gaseste absolut nielo nota discordanta, ca acesti patruzeci si mai bine

barbati au judecat. cu totii, actiunea politicA' aRusiei In principate absolut la fel. alcAtuieste o do-vacll de toat'A temeinicia In sprijinul seriozitAtiia veracitätii tuturor celor raportate de ei. precum 5ia sigurantei judecAtilor ce le glsim in acele rapoarte.Iar din aceast:I. corespondentAr IncepInd chiar ea me-moriul dela 1766 aflat In artoanele ministerului afa-cerilor strAine din Paris si terminind cu. rapoarlele

4zIe1a 1849 -51 ale lui Poujade. reiesA In chip p citluminos pe atit de nelndoelnic acela, fapt: nota"-

airea nestramutata a Rusiei de a pune stáipinire pe la-rde romine cit mai neintirziet i prin once mijloace.

RAsboiul Crimeei a aminat Inteadevár. pe maimulte generatii, Indeplinirea acestei nkuinti rusesti,lar ImpArAtia dreptcredincioasA, spize a se rAsbuna,ni-a fAcut atunci rAu de cite ori i-a fost cu putintA

ne pAg,ubeascA.,RUSid a sprijinit pretentiu.nile mArdistirilor inchi-

nate asupra averilor secularizate cu tot dreptul deCuza;

Rusia a sechestrat, in folosul ei pro priu, averiledin Basarabia ale eparhiilor si ale mAnAstirilor mol-.dovenesti neInchinate. sub pretext de a opri guvernulromIn s'A si le aproprieze;

Rusia a Incercat s'A desfacA unirea tArilor romine.punind la cale, prin agentii ei, miscarea separatistA..dela 3 April 1866;

Rusia, cAlcind angajamentul formal, luat prin-Ieo con.ventiune In reg-u1A. ne-a silit sA-i cedám cele

154

-trei tinuturi ale Basarabiei restituite noud prin trata-tul dela Paris;

Rusia slingurd din toate puterile semnatare ale Ira-tatului dela Beriin s'a opus s'id ni se dea o grani.14cu putintd de a fi aparan'. despre Bulgaria;

Rusia ai incercat, prin uneltirile reprezentantuluiei de aici. Hitrovo, sA rdscoale la 1888 poporul dejos impotriva claselor avute;

Rusia ne-a oprii. In iarna anului 1912 1913, sdintrdm In Bulgaria spre a ne face de pe atuncifruntarie adevaratd;

Rusia a fost acea din indemnul cäreia. conferenta_dela Peterburg din primavara anului 1913. ni-a arun-cat ca o pomand ridicola §i drept once rectificare de-granint. oraul Silistra cu un perimetru de 3 kilo-metri.

Deci. dela mintuirea noastra de protectoratul ei, la1856 §i pdnd astdzi. Rusia, de cite ori a putut sá neloveasck ne-a lovit.

Si dacd, la urmd, ea ne-a Impins sá. inträm inBulgaria ca sA ne facem granita de care avearnnevoie. a Mcut-o numai spre a. pedepsi pe Bulgaricari; nu voiau sA asculte de poroncile ei.

In rezumat. istoria legáturilor noastre Cu ImpArA-tija ni dovede§te a.' Rusia a fost§i. Rusia este du§manul de cdpetenie al neamuluinostru. Rusia este pentru noi du§manul nostru celde cdpetenie, Rusia este primejdia cea grozavd, deRusia trebuie sA ne pAzim inainte de toate.

Si. acuna intreb :Dupa altea fapte de o rea credintii atit de väditd,

dupd atitea in§dláciuni, dupd atitea umilintidupd ripire,a a un.ei jumdtAti de tard. dupit o continud§1 vederatd actiune pentru anexarea tdrilor noastre

455

ctrà .impArátia ei, mai este oar,e, permis Romînilor-sá de buna lor voie, impreuná cu Rusia, pen-tru ea sà colitribue la sporirea puterii rusesti si lainvingerea singurei natiuni astäzi in stare sä-i tiecumpána In Europa ?

San c'ä mi se va ráspunde: alte vremuri, alle im-prejurári.

Dacä. vremile sint Inteadevár altele, Imprejura-rea esentialäi, acea care alcátuieste primejdia, a i a-mas aceias.

Astäzi ca i acum dota sute de ani uriesul terito-riu al Rusiei este cuprins mire märi Inghetate. Ger-mania i Austro-Ungaria rivale el, pustiurile Aziei

Marea Neagrá inchisä, prin strimtorile Bosforu-iui si a Dardanelelor. Astázi incá. mai mult d.ecit oricIndi. Rusia, spre atinge desvoltareaare nevoie sä. ajungä, cit mai repede la marea caldá

liberä. cea mai apropietà de centrele ei: la MareaEgee. Astäzi mai ales are ea fievoie s'A puie cit maicurind stápinire pe Bosfor i pe Dardanele. Zic.,mai ales" si cit mai curind", fiindcá Germaniaeste pe cale de a desävirsi cucerirea economic5. aAziei Mici Cu acea a regiunilor Invecinate si va Ingrá-mádi deci de acuma inainte. din an In an mai multepiedeci la luarea In stäpInire de cátrá Rusia a strim-toriloi, amenintind chiar sá facá cu neputintä, In pu-tin timp aceastä. luare In stápinire care, pentru Im-pärátia tarilor.. este o conditie sine qua non spr_.-la dobindit. In iSolitica mondialä, o situatie in raporkCu intinderea teritoriuldi i cu numárul populatiuniisale.

In drumul ei pe tärmul european spre Bosfor,atará de Romini, Rusia intilneste numai Slavi. Co-munitatea Lie origine si de religier dibácia Rusieiin mInuirea intrigii, In arta de a samana discordia,

156

de a provoca competitiuni, de a se servi de diho-niile dintre particle. de a face uz clnd de desmier-ddri §i de daruri. clnd de ameninpri, nestind la In-ctoiatä: pentru a latita revolte militare §i a alcátui so-cietdli secrete,. nedinduse Inapoi nici dela mijloaco§1 mai drastice. Ii permit a se servi de popoarele slavedin peninsula balcanicd ca de ni§te auxilian i adeseapretio§1. In caz de izb)mi'd a Rusiei. nu incape indo-lalá ele se vor trezi. pe nea§teptate §i MI...a' a fi fostIntrebate. supuse ale tarului dreptcredincios, iac pändatunci '1, or fi fast oarbele lui unelte. Si aceste cuceririale Rusiei se vor face rdpede spre a fi desdvir§iteInainte ca Germania sd se fi putut reculege.

Este ioare de admis cd'. In caz de izbIndä asupraGermanieL, Rusia sd tolereze, In coastele ei, un slatromin sändtos. puternic §i independent, stiipin pe.ucea cetate naturald care se numeste Ardealul? Din-tr'aceastä cetate. statul romin ar putea oricInd sd a-meninte comunicatia. Rusiei cu Tarigradul §i.

cu Germania reculeasd §i cu alte elemente °stilesä devie un potrivnic din cei mai nepldcuti.

Naiv acel poate face asemene iluzii!O Rusie Invingaoare §i o RomInie de sine std-

tAtoare §i Intregitá sint cloud conceptiuni absolutincompatibile. Izbinda Rusiei n'ar putea avea drept-urmare ilecit o Romlnie slabd. vasald a Rusiei, oreinviere a acelai de sub protectoratul anterior eils-Ioiului Crimeei §i menità a fi adusà cit mai curInd,intdiu la stare de oblast;e §i apoi la acea de guberniegeneral- rusascd. Viitorul neamului nostru poate finumai greu pAgubit. iar necum Incheze§luit printr'o

cu Rusia. precum o aratä dealtmintrelea cuprisosintd Intreaga istorie a relatiunilor noastreacea Impärätie.

Viitorul neamului romlnesc poate fi Incheze§luit

157

numai 'prin legAturi de strInsá si sincera pgrieteniecu marea si puternica ImpArätie din centrul EUTO-pei care, departe de a hräni scopuri de márire Im-potriva noastrk are in rásárit interese identice cu:interesele romine: libertatea gurilor Dunärei i acea_a strimtorilor. In care ImpárAtie, la Imprejurare denevoie. sintem asigurati sà gásim sprijinul trebui-tor Impotriva názu(intilor cotropitoare ce ne amenintkdespre miazd-noapte i rásárit.

Ostiqle cari In Flandra. In Franta si In Polonialuptà astázi pentru cauza germaná, apárá. In acelagtimp viitorul nostru amenintat de Rusia. In ajulorutlor se cade deci sä." alergä'm spre a contribui i noi laasvirlirea spre Azia a dusmanului nostru traditional

spre a scapa astfel de piieire cele douà milioane deRomini din Basarabia rupth." acum o sutá de ani dintrupul nostru,. a cAror constiintà de neam, amenintä;a se stinge In obscurantismul Intretinut cu vointä deguvernul rusesc Imprejurul lor.

Cu clt ajutorul nostru va fi venit la momentuLmai oportu.n, cu cit el va fi mai eficace, cu atit maf,mari vor fi drepturile ce le vom putea valora lafacerea pácii.

CUPRINSUL111

Pag.

I. Ce afirmä amiclí Rusiel. Scopul acestei lucräri 3H. Politica rusasc5 In tärile romIne, V scopurile el pia la Noem-

vrie 1806 71II. Politica rusascä in tärile romIne dela 1806 pänä la 1812; anexa-

rea principatelor romIne de citri Rusia ; rIpirea Basarablei . 26IV, Politica rusascä In tärile romIne dela 1812 pänä la 1828 . . 50

Pacea dela Adrianopol. Ocupatia rusasa dela 1828 1834. Re-gulamentul Organic 58Regimul Regulamentar In Tara Romineascä. Domnia lui Ale-xandru Ghika 75

VII Regimul Regulamentar In Tara RomIneasci. Domnia lui Gheor-ghe Bibescu 101

Regimul Regulamentar In Moldova. Domnia luí Mihalu Sturdza 112Mi§cArile dela 1848 In tärile romlne. Regimul Conventlei delaBalta Liman. Domniile lui Grigore Ghyka V a lui Barbu tirbey 134

Incheiere 152

--' ,f' :,,

- ''

;.-... ikt!

- ''

1?

`-^'

'tel

rt..Fir'

1-ri''',,,I.

'... . ',.

1r,,,,r

.-

.44! ' -

,fir

1. i} '.lc.' ....

ts,

.

,i,....4.

.,,

'.0.,

4`

p-,e tire'f-it,,**IV

:

A,.

,,,',IfY

)'', .-

,,,,,,,

Ai

AG

r.N

r ,.

If, .,

",f.''

" i,', ' ''.1-,,,'"

4.":ei.,,,:.''''

. -.

"..t.,1*,...t1 t ff..

,.1...:k

',' ,,e

.h-.i',

,.

-,i

.>

,,

',,-;,_-k; ,s,

'-v'.

' 'A lb r

''''6"

, ,;,,.

4', P- -11:,.

.* .-...,

_ 4.,.

). 1-

- ....j,.,

,!,,,.

..;,.,.,

l'fr'S.

,,r r.,,,,,,1 ,.....,

e.414:.,

,...C

o..,, ,

4,71",

,z . .- /.,,1 :.,

: \.-', 'N

'' ''

,' ,:11,71

'F,';',7;._ '1.ii

,....',,4.4..

..

,6.f.:',3 .-

A--

A,,,_,,... _,e_

,,,,.

".. '-' ' ...

';

,.,',

K`,7

54'....,..4s¡.,''.7f'

,.7*,1'.kI...,.

,

.!.1,

'..k

p..6.,-,s

-.-4'-' *..f::'

g3? -

f0'

'6 V

.;

r-o

.4,3r

171e

4f

I5 .1'-44.

t-4

o.:,,f,,,,e..

1_,,,..;',', 3,4,e, '.,..'it ,' i-

.,-N:

,

-J.',' ..,...?,74yoki 1

'''' i'.8. ".¡;44:1'4, ,.

i,_q;.,,,ti.,q

" *''f.,/,';¡.;.

.,is,:",

',";

I

....';''';';11."1.:41.,j;i.'4:9:41-,:"...i:fr,

'

' ',it*

et, ,,,,;7;4%

.*'1., .,:.

.,-,..)

'';'`..'^i --,'L

l%

49,1:',

-

v v,.,_,'

L.' ;,.0. ,p,

11,.-', :,,,..,.t' ",' ;itf,'-q4 : 1,

'-!-.\

.-

:,'

- ,-,I. g't,

/1?;;Z-r- '

'''' ,'Ff

(., y

- 1-1

, ,A

l'&N

.,

,'" , ,

.11: ;''''

t.,

,,,lig.. ..,,,.,,

3,,,,,-..z ,,,'

,..7,.. ,,,,

e

,t.j+

,.;

';'i'')qr' ''''

.....

..,

- .,.'.a....,....

,.:, ::y4-4..;:-.,;;,.,,":4:.;',1,-;-1;:.:,

44,''V'&

.--'' ''

4.,,,..

.3-474161., , ,.',..,

..,..,

'''','4'.1:14,',-,:, ;A.

.2.3.2''..:,;.4,,.;

,..,,

,

f.,,,

,-,.1 1,,,t,.,.:,:iit..,.,

7,..:.trr,,,......i

4, .4.,,,c,,,.,,

,-,.., ,,-.

.

*.°'-'''''

;34,- ;:pv

1/. ,..t....,

,,,,,

r

',.%.,,i.0,-,:.;

y.ii'... ..

. k51,).

' tiL

. al' .K4.` -'.1"-,,:".'

r..:,T

.,

to,,,..r.::

-..l

''

2,,...' -

A.

.

pc.........4,..04

r,

'.."6,

:( ,r'' 4 .,,,

...-.

: -,. A

,'

%z`t I vy, rat.4 ..

r.-:>

.,v.

s;', "2,4,64 4i At,'

'II,: ,f,

-,...

, L'-.

...,.

,,,,,i

ig,,,,,,A

9

F,7..

if*rr".ekW4,- `01/).-

'