curs audit amffe

5/13/2018 Curs Audit Amffe - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curs-audit-amffe 1/49

IIII '

IIIIIIIIIIIIII

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMI~OARA

FACULTATEA DE ECONOMIE ~I DE ADMINISTRARE A AFACERILOR

DEPARTAMENTUL DE CONTABILITATE ~I AUDIT

MASTER: AUDITUL ~I MANAGEMENTUL FINANCIAR AL FONDURILOR

EUROPENE

ANUL II SEM I

DISCIPlINA: PROCEDURIDE CONTROL~I AUDIT INTERN

Prof.Univ. dr. Ion PERE~

III



IIIII

CUPRINS:

II

I.Pregatirea misiunii de audit intern;

1.1.Initierea auditului;

1.2.Colectarea si prelucrarea informatiilor;

1.3.Identificarea si analiza rlscurilor;

1.4.Elaborarea programului de audit;

1.5.Sedinta de deschidere;

III.Interventia la fata locului sau munca pe teren;2.1.Colectarea dovezilor;

2.2.Constatarea si raportarea iregularitatilor;

2.3.Revizurea documentelor de lucru;

2.4.Sedinta de inchidere;

I III.Procedurile utilizate in angajamentul de audit financiar;

3.1.Rolul procedurilor de audit;

3.2.Tipurile procedurilor de audit;

3.3.Proceduri de audit utilizate pe faze ale procesului de audit financiar;

3.3.l.Fazele si etapele procesului de audit financiar;

3.3.2.Proceduri de audit utilizate in faza de planificare;

3.3.3.Proceduri de audit utilizate in faza de efectuare a testelor mecanismelor de

control si a testelor substantiale ale operatiunilor si tranzactiilor;

3.3.4.Proceduri de audit utilizate in faza deefectuare a procedurilor analitice si a

testelor substantiale ale soldurilor conturilor;

3.3.5.Proceduri utilizate in faza de finalizare a angajamentului de audit financiar;

3.4.Proceduri de audit ulterioare finalizarii procesului de audit;

3.4.l.Proceduri de prezentare a informatiilor inselatoare din situatiile financiare

dupa emiterea si publicarea raportului de audit;

3.4.2.Proceduri de analizare a angajamentului de audit;

I

III IV.Concluzii;

II

I 2



II

CAPITOLUL.I.PREGA TIREA MISIUNII DE AUDIT INTERN;I In vederea realizarii misiunii de audit intern, in cadrul etapei de pregatire a misiunii de

audit intern, conform cadrului normativ urmeaza a se parcurge urmatoarele proceduri;

I Ll .Initierea auditului:

] .2.Colectarea si prelucrarea informatiilor;

] .3.Identificarea si analiza riscurilor;

l.4.Elaborarea programului de audit;

] .5.Sedinta de deschidere;

II 1.1.Initierea auditului;

I Conform PLANULUI DE AUDIT INTERN aferent anului ,urmeaza a se efectua

misiunea planificata,astfel ca seful compartimentului de audit intern impreuna cu seful

echipei de auditori interni stabileste obiectivele misiunii.

I Procedura de initiere a auditului presupune elaborarea documentelor care autorizeaza

misiunea de audit intern respectiv ordinul de serviciu,informeaza societatea auditata despre

dec1ansarea misiunii de audit intern prin emiterea notificarii privind dec1ansarea misiunii de

audit intern si de asemenea se asigura de independenta auditorilor interni fata de cei auditati

prin completarea declaratiilor de independenta.

II In cadrul procedurii de initiere a auditului intern primul document care se intocmeste

respectiv ordinul de serviciu,care autorizeaza activitatea de audit intern se intocmeste de

catre senti compartimentului de audit intern avand in vedere planul de audit intern al

societatii care a fost semnat de catre conducatorul societatii care a avut drept scop

repartizarea sarcinilor catre auditorii interni nominalizati pentru efectuarea misiunii sistabilirea supervizorului acesteia.

III Conform definitiei date de catre auditori "ordinul de serviciu reprezinta mandatul de

interventie dat de catre structura de audit intern auditoruluilechipei de auditori care va efectua

misiunea ,definirea domeniului si sferei de interventie si informarea responsabililor implicati

in misiunea de audit intern."IOrdinul de serviciu cuprinde:

I .cadrul juridic;

.domeniul auditului;I .obiectivele misiunii de audit intern;

I .modalitatile de interventie la fata locului;

I Marel Ghita-Auditul interneditia a II-a-Editura Economica 2009-pag. I63

II 3

I



III .perioada efectuarii misiunii de audit;

.numele si prenumele auditorilor;

I Ordinul de serviciu se mai utilizeaza si in etapa de urmarire a implementarii

recomandarilor situatie in care ordinul va preciza obiectul deplasarii la societatea care a fost

auditata,iar in cadrul misiunilor adhoc ordinul de serviciu trebuie sa fie aprobat si de catre

conducatorul societatii,avand in vedere ca misiunea nu este cuprinsa in planul anual de audit

intern.

I In cadrul procedurii de initiere a auditului se mai elaboreaza al doilea document

Declaratia de independenta de catre auditorii interni.

I Independenta auditorilor interni care au fost selectati pentru efectuarea misiunii de audit

,trebuie declarata,iar in acest sens fiecare auditor trebuie sa intocmeasca 0declarative de

independenta.

I Sefid compartimentului de audit va veri fica incompatibilitatile personale,astfel ca nu varepartiza un auditor acolo unde exista incompatiblitati personale ,decat daca aceasta devine

imperios necesarasi pentru care trebuie sa furnizeze 0justificare rezonabila,pentru a putea

demonstra obiectivitatea fata de societatea auditata.

I Daca in timpul efectuarii misiunii de audit apare 0 incompatibilitate reala sau presupusa

auditoria au obligatia sa informeze de urgenta conducatorul compartimentului de audit intern.

I In acest caz,solutionarea incompatibilitatii se realizeaza prin schimbarea obiectivelor

intre auditori ,sau prin schimbarea auditorului intern.

I Declaratia de independenta se intocmeste de auditorii interni in fata conducatoruluicompartimentului de audit intern ,inainte de inceperea fiecarei misiuni prin care il asigura pe

acesta ca sunt independent fata de misiunea repartizata,ca nu se afla in nici una din situatiile

de incompatibilitate,prevazute de cadrul normativ,si in consecinta pe parcursul derularii

misiunii vor putea fi obiectivi.

I Structurata sub forma unor intrebari, declaratia de independenta raspunde cu da sau nu

unor probleme legate de incompatibilitati in legatura cu societatea auditata ,si explica

existenta unor incompatibilitati personale,daca pot fi eliminate incompatibilitatile si daca da

se explica cum anume,aceste declaratii se semneaza de catre auditorul intern si de catre

conducatorul compartimentului de audit intern.

I Conducatorul compartimentului de audit intern inainte de a se hotari asupra echipei de

auditori,care vor realiza misiunea ,acesta poate sa adreseze intrebari suplimentare ,cu privire

la cunostiintele suficiente privind problematica domeniului auditat,daca pot selecta

responsabilitatile si problemele ,daca pot stabili riscurile specific activitatilor supuse auditarii

sis a construiasca proceduri specifice de identificare a disfunctiilor si abaterilor.

I De asemenea daca auditorul intern poate evalua eficacitatea proceselor si sistemelor in

raport cu cerintele specificate si conformitatea obiectivelor cu politica societatii,daca acesta

II 4

I



III

poate concepe sisteme de raportare.sa comunice intr-o maniera corecta si obiectiva rezultatele

cercetarilor si sa formuleze puncte de vedere in urma analizelor efectuate.

IAuditorii interni Ie pot fi puse si intrebari din care sa rezulte daca cunosc tehnicile si

metodele de colectare.analiza si interpretarea datelor si informatiilor specific unui audit al

conformitatii.

I In cadrul procedurii de initiere a auditului se elaboreaza si se transmite societatii care

unneaza a fi auditata un al treilea doeument,respectiv Notificarea privind declansarea

misiunii de audit intern.I Compartimentul de audit intern are obligatia notificarii societatii comerciale auditate cu

]5 zile calendaristice.inainte de data prevazuta in planul anual de audit intern.pentru

declansarea misiunii.II

Notificarea societatii auditate despre declansarea misiunii de audit intern are scopul de a

se asigura despre inceperea misiunii la data stabilita prin plan si desfasurarea corespunzatoare

a acesteia.

I Notificarea privind declansarea misiunii de audit intern trebuie sa cuprinda:

.domeniul si sfera soeietatii comerciale auditate;

I .informatii privind scopul misiunii de audit intern;

I .principalele obiective stabilite in vederea auditarii;

.perioada de derulare a misiunii de audit intern;

I .informarea cu privire la interventiile la fata locului care vor avea loe pe parcusul

misiunii de audit intern si al caror program va fi stabilit ulterior;

I .solicitarea de date.informatii si documente;

ILa misiunile de audit ad-hoc termenul de notificare poate fi diminuat,dar nu mai putin de

3 zile calendaristice.

IPrin notificarea privind dec1ansarea misiunii de audit intern de intentioneaza sa se asigure

desfasurarea corespunzatoare a procedurilor de audit.scopul notificarii fiind acela ca

societatea care unneaza a fi auditata sa fie instiintata asupra misiunii de audit

intern.obiectivele.durata misiunii .interventiile la fata locului ,persoanele implicate in

derularea misiunii de audit intern.II

Daca exista motive intemeiate ,entitatea auditata sa aiba posibilitatea sa obtina 0amanare

/suspendare a inceperii misiunii de audit intern.

IMisiunile de audit ad-hoc sunt misiuni de audit care se desfasoara in conformitate cu

cadrul normativ in vigoare si au caracter exceptional in sensul ca nu sunt cuprinse in planul

II 5

I



III anual de audit intern ,deoarece au fost propuse pe parcursul derularii planului ,dupa ce acesta

a fost aprobat.

IPentru aceste misiuni nu se creeaza nici 0 exceptie de la cadrul normativ,ele se

desfasoara cu respectarea cadrului metodologic general si al normelor proprii de exercitare a

activitatii de audit intern ,aprobate de conducerea societatii comerciale.

I o data cu notificarea privind declansarea misiunii de audit intern societatii

comerciale auditate ii vor fi transmise si carta auditului intern,document prin care i se

comunica drepturile si obligatiile pe care Ie au auditorii pe parcursul desfasurarii misiunilor

de audit intern.II 1.2.Colectarea si prelucrarea informatiilor;

IProcedura de colectare si prelucrare a informatiilor consta in culegerea de informatii cu

caracter general despre societatea auditata ,dar si in pregatirea informatiilor in vederea

efectuarii analizei de rise si a identificarii informatiilor necesare ,fiabile,utile si pertinente

vizand atingerea obiectivelor misiunii.

I Aceasta procedura contribuie in mod substantialIa cunoasterea domeniului auditabil si il

ajuta pe auditor sa se familiarizeze cu societatea auditata.

I a)colectarea informatiilor;

IIn cadrul acestei proceduri auditorii interni solicita si colecteaza informatii cu caracter

general despre societatea auditata ,informatii care se refera la activitatile care ce vor fi

examinate si include:

I .obiective,scopuri;

.planuri,practici,proceduri,legi,norme de reglementare;

I .informatii orgazitionale cu privire la numarul si numele angajatilor,fisele

posturilor.schimbari recente in cadrul societatii auditate .inclusiv in cadrul sistemului;

I .informatii financiare despre activitatea ce va fi examinata;

I .rezultatele altor misiuni de audit intern sau rezultatele controalelor efectuate de organele

de control din afara societatii;

.dosare de corespondenta;

I Sursele pentru colectarea informatiilor sunt:

I +dosarele permanente ale societatii auditate care cuprind organigrama .descrierea

operatiilor.informatii despre personalul de conducere si executie.legi.norme de aplicare a

Iegilor,rapoarte etc.

III 6

I



•II <t>dosarelemisiunilor de audit anterioare care cuprind foi de lucru.rapoarte de

audit.raspunsuri la obligatiile si recomandarile auditului.note de instiintare.programe de

audit.analiza riscurilor.matrice de control.diagrame de circulatie etc.

I <t>registrelede corespondenta cu entitatile externe;

I <t>interviurile cu managementul prin care se furnizeaza puncte de vedere cheie asupra

operatiilor auditate si pentru a putea cunoaste ansamblul mediului de control obtinute pa baza

chestionarelor de lucru -CLC.

I Pentru ca auditorii sa inteleaga modul de function are a proceselor pot fi foloste doua

metode respectiv:

I .metoda narativa care presupune descrierea proceselor si procedurilor si furnizeaza

inventarul si explicatiile activitatilor de control intern utilizate;

I.diagramele de circulatie sau pistele de audit.care descriu procedurile unui proces in

format grafic si faciliteaza intelegerea si comunicarea de informatii.

I Colectarea de informatii reprezinta 0continuare a strangerii de informatii incepute inca

din etapa de pregatire a misiunii de audit intern .prin care auditorii interni:

I .discuta cu conducerea societatii pentru a Ii se prezenta cadrul general de functionare al

societatii.prin care se solicita conducerii societatii ;Iegislatia aplicabila activitatii

auditate,organigrama,regulamentul intern de organizare si functionare;

I .discuta obiectivele misiunii pe care si le-au propus ,cu conducerea societatii si cu

responsabilii compartimentului;

I .se deplaseaza la fiecare compartiment implicat in misiunea de audit.unde se desfasoara

activitatile cuprinse in plan si cauta sa inteleaga activitatea si specifivul societatii .sa se

familiarizeze cu personalul structurii ce va fi auditata,ocazie cu care vor solicita documentele

care caracterizeaza activitatea serviciului,dupa cum urmeaza:

I -fisele posturilor;

-circulatia documnetelor si situatia de la fata locului;

I -modul de derulare a activitatii cu caracter general;

I -procedurile operationale de lucru,registrele de riscuri,ordinele si circularele,iar daca

acestea nu exista sua nu sunt forrnalizate.auditoria vor avea in vedere aceste probleme in faza

de analiza a riscurilor

I Prin intermediul acestor activitati auditorii interni isi completeaza informatiile culese

privind cadrullegislativ .referitoare la organizarea si functionarea societatii comerciale,cadrul

normativ,respectiv normele metodologice de aplicare,instructiunile si alte acte normative care

reglementeaza domeniul auditat ,si cadrul procedural ,respectiv procedurile de lucru finalizate

si cele in curs de elaborare si registrele de riscuri.III 7

I



III Auditorii interni se mai informeaza de pe internet.intranet.din mass-media ,din rapoartele

altor organe de control .din rapoartele auditorilor externi.de oriunde este cazul.

I b)Prelucrarea informatiilor;

Auditorii interni in aceasta etapa realizeaza un studiu preliminar pentru prelucrarea de

informatii.fara 0 verificare detaliata a activitatilor ce urmeaza a fi auditate.ceea ce presupune:I " -studiul documentelor obtinute cu ocazia deplasarilor pentru obtinerea unei priviri de

ansamblu asupra operatiilor auditabile si pentru stabilirea modului in care sete organizat

auditatul;I-stadiul realizarii procedurilor operationale de lucru;

I -schitarea de note descriptive ale proceselor care se deruleaza in cadrul societatii auditate

Ipe baza informatiilor obtinute;

I-analiza procedurilor analitice pentru 0mai buna intelegere a operatiunilor ,avertizarea

despre potentialele zone cu probleme specific;

I-intocmirea de chestionare de control intern- CCI-care contin intrebari despre diferitele

obiective si componente ale sistemului de control intern;

I-testarea limitata a sistemului pentru a se obtine 0 intelegere initiala,generala,a gradului

de eficienta in operarea sistemelor si functionarea controlului intern;"

IPrelucrarea informatiilor in faza preliminara are ca scop identificarea obiectivelor

auditabile care vor intra in procesul misiunii de audit.

IAstfel ca in aceasta faza se deschid si se completeaza Fisele de identificare si analiza a

problemei (FIAP-urite) pe baza discutiilor avute cu ocazia identificarii.analizarii.clasarii si

ierarhizarii informatiilor urmare a discutiilor cu seful structurii auditate .realizandu-se astfel

intocmirea FIAP-ului,supervizarea FIAP-ului ,confirmarea pentru obiectivitatea constatarii la

societatea auditata.I In aceasta faza a procedurii ,daca se impune seful compartimentului de audit intern

organizeaza 0 sedinta care are ca scop reanalizarea obiectivelor de audit intern,identificarea

obiectivelor auditabile si stabilirea criteriilor de rise ,cara vor fi avute in vedere ,inafara celor

prevazute de normele metodologice in vigoare.I 1.3.Identificarea si analiza riscurilor;

I Auditul intern trebuie sa sprijine conducatorul societatii comerciale in identificarea si

evaluarea riscurilor semnificative,el trebuie sa contribuie la imbunatatirea sistemelor de

management al riscurilor,el trebuie sa supravegheze si sa evalueze eficacitatea acestui sistem.

I Marcel Ghita-Auditul interneditia a Il-a-editura Econornica- 2009 pag.174

II 8

I



III Auditul intern trebuie sa evalueze riscurile aferente operatiilor si sistemelor informatice

ale societatii comerciale,privind:

-fiabilitatea si integritatea informatiilor financiare si operationale;

I -eficacitatea si eficienta operatiilor;

I -protejarea patrimoniului;

-respectarea legilor,reglementarilor si procedurilor;

I Riscul reprezinta orice eveniment ,actiune,situatie sau comportament cu impact

nefavorabil asupra capacitatii societatii de a-si realize obiectivele.

I Principalele categorii de riscuri sunt:

I.riscuri de organizare sau de functionare cum ar fi;neformalizarea procedurilor,lipsa unor

responsabilitati precise,insuficienta organizare a resurselor umane,documentatia insuficienta

si neactualizata;

I .riscuri operationale cum ar fi;neinregistrarea in evidentele contabile,arhivarea

necorespunzatoare a documentelor justificative,lipsa unui control asupra operatiunilor cu rise

ridicat;I .riscuri financiare ,cum ar fi:plati nesecurizate,nedetectarea operatiilor cu rise financiar;

I .riscuri legislative;

.riscuri comerciale,riscuri juridice,riscuri sociale;

I .riscuri legate de mediu;

I .riscuri ce privesc securitatea informatiilor;

Masurarea riscului este determinate de doua componente:

I -probabilitatea de aparitie a riscurilor;

-impactul apreciat de gravitatea consecintelor evenimentului;

I Pentru masurarea riscurilor,in conformitate cu prevederile cadrului normativ in vigoare,se

utilizeaza urmatorii factori sau criterii de rise:

I +aprecirea controlului intern care este factorul de rise eel mai complex dintre cei trei

factori de rise .deoarece cuprinde:factorul de frauda,riscul neimplementarii recomandarilor

din misiunile anterioare de audit .riscul inexistentei proceduriloe operationale de lucru s.a si

in consecinta va avea 0 pondere insemnata in cadrul factorilor de rise.II Factorii de rise pentru aprecierea controlului intern evalueaza functionalitatea sistemului

de control intern pe baza probabilitatilor de aparitie.care variaza de la imposibiltate la

certitudine,si este structurat pe 0 scala pe trej niveluri,dIlpa CHm HnneaZW

II 9

I



II

-corespunzator;I -insuficient;

I -cu lipsuri grave:

I+aprecierea cantitativa se realizeaza prin analiza efectelor riscului in cazul in care s-ar

produce si nivelul impactului acestuia se poate exprima pe 0 scala valorica .pe trei

niveluri.astfel:

I -impact scazut;

-impact moderat;

I -impact ridicat;

IMasurarea nivelului impactului unui rise reprezinta modalitatile de exprimare cele mai

pertinente ale consecintelor riscului materializate in termini de costuri .calitate.imagine.etc

Riscurile care apar vor fi legate de eel putin unul din termenii impactului mentionat.

I +aprecierea calitativa se realizeaza prin examinarea probabilitatii de aparitie a

riscurilor,luand in considerare factorii de incidenta ,respectiv resursele umane,complexitatea

operatiilor,mijloacel tehnice etc si se exprima prin vulnerabilitatea domeniului auditabil

,structurata pe scala a trei nuveluri dupa cum urmeaza:II -mica;

-medie;

I -mare;

I Procedura de analiza a riscurilor -P05 din cadrul etapei de pregatire a misiunii de audit

intem,implica parcurgerea mai multor faze,pominid de la obiectivele misiunii.stabilite

anticipat care se concretizeaza in elaborarea unor documnte specifice fiecarei faze dupa cum

urmeaza:I a)identificarea obiectelor auditabile;

I b)identificarea riscurilor associate obiectelor auditabile;

c)stabilirea factorilor.ponderilor si nivelurilor de apreciere a riscurilor;

I d)elaborarea chestionarului de luare la cunosctiinta-Cl.C;

I e)stabilirea nivelului riscului si determinarea punctajului total al riscurilor;

f)clasarea obiectelor auditabile pe baza punctajelor riscurilor;

I g)ierarhizarea obiectelor auditabile in functie de analiza riscurilor;

II 10

I



Ih)elaborarea Tematicii in detaliu a misiunii de audit;

I a)Identificarea obiectelor auditabile;

I Identificarea obiectelor auditabile reprezinta prima faza a procedurii de analiza a

riscurilor operatiune care se realizeaza prin structurarea fiecarei activitati in operatii

successive si om ogene ,descrie procesul de initiere pana la realizarea si inregistrarea acestora

inclusiv circuitul auditului.II

Ulterior se vor identifica riscurile fiecarei operatiuni si se vor clarifica conditiile pe care

trebuie sa Ie indeplineasca in vederea determinarii modalitatilor de functionare a controlului

intern necesar pentru eliminarea riscurilor si atingerea obiectivelor.

I Aceasta activitate este foarte importanta pentru misiunea de audit ,ea trebuie sa se

realizeze cu toata responsabilitatea ,pornind de la analiza Listei activitatilor din cadrul

societatii auditate realizata inca din faza de planificare a activitatii de audit intern,din care se

vor alege activitatile auditabile.

IAuditorii interni intocmesc Lista centralizatoare a obiectelor auditabile structurata pe

obiectivele misiunii de audit,stabilite in procedura de initiere a auditului.,ea reprezentand

primul document care se elaboreaza in cadrul procedurii de analiza a riscurilor.

I In cadrul societatilor comerciale stabilirea obiectivelor auditabile de realizeaza prin

analiza cadrului legislativ respectiv:

-organigrama;

-regulamentul de organizare si functionare;

I -normele metodologice de aplicare a cadrului normative care reglementeaza activitatea;

I -fisele posturilor;

-proceduri le;

-circuitul documentelor;

-pistele de audit;

I -diagrama de circulatie;

I -dec izii,circulare, instructi uni s.a.

IDaca in cadrul societatii comerciale auditorii nu constata existenta procedurilor scrise si

formalizate si a Listei activitatilor pe compartimente identificarea operatiilor successive

pentru realizarea activitatilor se obtine pe baza analizei cadrului legal si normative si a

documentelor interne existente si se finalizeaza cu Lista centralizatoare a obiectivelor

auditabile,intocmita de auditoria interni.I

I 11

I



III

Auditorii vor recomanda cu prioritate elaborarea Listei activitatilor pe compartimente si

scrierea procedurile operationale de lucru pentru activitatile curente si formalizarea si

respectarea acestora.

I Ulterior acestia vor monitoriza elaborarea acestor documente .care sunt elemente ale

cadrului procedural.pe parcursul procedurii de urmarire a recomandarilor.discutate si

acceptate cu factorii de management al societatii auditate.I Aceste recomandari ar trebui sa nu lipseasca din rapoartele auditorilor interni.cu

precadere pentru activitatile care sunt auditate pentm prima data si unde s-a constatat

inexistenta procedurilor operationale de lucru.II Auditorii interni vor avea sarcina dificila .delicate si plina de responsabilitate de a evalua

corectitudinea si completitudinea acestora in vederea asigurarii societatii auditate.

b)Identificarea riscurilor asociate obiectelor auditabile;

I Reprezinta a doua faza a procedurii analizei riscurilor si se realizeaza prin analiza

activitatilor si operatiilor cuprinse in lista centralizatoare a obiectelor auditabile la care se

ataseaza riscurilor asociate acestora 0data cu functionalitatea activitatilor de control.II

In faza de identificare a riscurilor in practica sunt situatii in functie de care riscurile nu

sunt cuprinse in analiza dupa cum urmeaza:

I.operatii la care activitatile de control intern sunt stabilite.dar acestea nu functioneaza caz

in care riscurile prezinta importanta si trebuie luate in analiza ,si care se numesc riscuri

inerente;

I .operatiile la care activitatile de control intern exista si functioneaza,caz in care riscurile

sunt minime ,fiind posibile chiar sa fie tolerate ,in cadrul apetitului de rise stabilit de

societate,si sa nu fie avute in vedere la analiza.si se numesc riscuri reziduale;

I .operatii la care activitatile de control nu sunt stabilite,dar functioneaza,caz in care se

recomanda formalizarea lor prin proceduri operationale de lucru;

I .operatii la care controalele interne nu sunt stabilite si nici nu functioneaza caz in care

riscurile sunt majore si vor fi avute in vedere ,in mod obligatoriu in analiza riscurilor;

I Exemplificam in continuoare operatii din structura activitatilor la care nu se identifica nici

o activitate de control sau se identifica mai multe dupa cum urmeaza:

I a)operatii la care se constata inexistenta activitatilor de control intern intrand in aceasta

categorie de regula operatiile pentru actualizarea procedurilorsi pentru care de regula nu se

constata modificari de legislatie.Ib)operatii la care se pot identifica mai multe activitati de control,spre exemplu:

III 12

I



III

.operatii de exercitare a vizei de control financiar preventiv care presupune existenta mai

multor activitati de control intern pentru corecta inregistrare in contabilitate si in conturile

anuale a acestor operatii si care trebuie;

I .sa fie contabilizate in perioada eorespunzatoare,respectand principiul independentei

exercitiilor financiare;

I .sa fie coreet evaluate,adica sumele sa fie bine determinate aritmetic corect.exacte.sa

respecte toate regulile si principiile contabile.precum si metodele de evaluare .

I • sa fie inregistrate in conturile corespunzatoare ,conform planului de conturi.

I.sa fie corect totalizate.centralizate astfel incat sa li se asigure 0prezentare in conturile

anuale conform regulilor in vigoare.

Tehnicile cele mai utilizate pentru identifiearea riscurilor sunt urmatoarele:

I -intervievarea responsabililor strategic si operationali;

-esantionarea si efectuarea sondajelor;I -chestionarea nivelurilor de management;

I -realizarea de brainstorming-uri pe activitati/compartimente;

-workshop-uri.ateliere de lueru pentru analiza riscurilor;

I -organizarea grupurilor focus-grupuri de dezbatere-coordonate de un moderator specializat

pentru obtinerea unor obiective stabilite anticipat;

I Identificarea riscurilor asociate obiectelor auditabile presupune atasarea riscurilor

senificative la operatiile stabilite in Lista centralizatoare a obiectelor auditabile in prima faza

a procedurii Analiza riscurilor.I Auditorii interni asociaza in practica unul sau mai multe riscuri in cadrul procedurii de

colectare si prelucrare a informatiilor,astfella un obiect auditabil se ataseaza mai multe

riscuri,analiza acestora se va putea realize pentru fiecare rise in parte sau pe total obiect

auditabil.ei finalizeaza aceasta faza prin elaborarea documentului Identificarea riscurilor.

I Este cel de al doilea document care se realizeaza in cadrul procedurii Analiza riscurilor si

s-a intocmit prin atasarea riscurilor asociate obiectelor auditabile din Lista centralizatoare aobiectelor auditabile .I c)Stabilirea factorilor,ponderilor si nivelurilor de apreciere a riscurilor

I Stabilirea factorilor.ponderilor si nivelurilor de apreciere a riscurilor reprezinta faza a treia

a procedurii de analiza a riscurilor.

I Societatile eomerciale ca si entitatile publice recomanda pentru analiza activitatii de audit

utilizarea urmatorilor factori sau criterii de rise:

II 13

I



II

-aprecierea controlului intern;

I -aprecierea cantitativa;

I -aprecierea calitativa;

IDesi acesti factori se considera a acoperi problematica acestora .in practica, auditorii

interni mai utilizeaza si alti factori de rise specifici activitatii auditate ,pentru corecta evaluare

a particularitatii activitatilor cum ar fi:

I -nivelul de frauda;

-schimbarile legislative;

I -tluctuatiile de persona;;

I" Factorul de rise este elementul utilizat pentru a identifica probabilitatea ca evenimetele

sa aiba un impact negative asupra unui obiect auditabil;

INivelul de apreciere a riscului reprezinta efectele produse si modificarile impactului

riscului asupra activitatii analizate.

IPentru aprecierea riscului in functie de factorii de rise se stabileste ponderea factorilor de

rise in cadrul activitatii auditate,in functie de importanta si greutatea acestora,astfel:

F I-Aprecierea controlului intern 50%

I F2-Aprecierea cantitativa 30%

F3-Aprecierea calitativa .20%I Total 100%"

I In practica se recomanda ca ponderea cea mai mare sa 0 aiba factorul de rise -Aprecierea

controlului intern-,Iuand in considerare toata activitatea auditabila.

I In aceasta faza a procedurii analizei de rise se elaboreaza documntul Stabilirea

factorilor,ponderilor si nivelurilor de apreciere a riscului .

I d)Elaborarea Chestionarului de luare la cunostinta -CLC

IAcest document de elaboreaza in faza a patra a procedurii Analiza riscurilor care se

adreseaza managementului general si celui de executie cu privire la specificul societatii

pentru care auditorii au inca aspecte neclarificate dar si pentru observatiile realizate pe baza

analizei documentelor colectate in procedura Colectarea si prelucrarea infonnatiilor.

I In practica se recomanda ca la elaborarea CLC care este structurat pe obiectivele misiunii

de audit intern ,sa se construiasca intrebari pentru problemele neclare in aceasta faza.

IMarcel Ghita -Auditul intem-editia a Il-a-editura Economica-pagina 190

II 14

I



II

Intrebarile vor fi formulate incat sa ajute in unnatoarea faza a Analizei riscurilor sa

facem aprecierea nivelurilor riscurilor pe factori de risc,pe baza documntelor colectate pana

in acel moment,prin raspunsurile primite de DA sau NU .

I Auditorii interni astfel vor avea confinnarea rasp unsuril or celor auditati ,existentei

controlului intern si a functionalitatii acestuia si mentinerea sau nu a riscurilor.

I Chestionarul de luare la cunostinta este un document care va fi luat in considerare si in

etapa interventiei la fata locului,cand se vor efectua testarile pe teren si va include si

feedbackul la unele intrebari adresate nivelurilor de management prin obtinerea punctelor de

vedere ale personalului de executie,in unna testelor efectuate.Ie}Stabilirea nivelului riscului si determinarea punctajului total al riscurilor;

Considerata a fi a cincea faza a procedurii analiza riscurilor,care se materializeaza in:

I.aplicarea la ponderile factorilor de rise a nivelului de apreciere a riscului,pe factorii de

risc,pe baza evaluarilor realizate de auditori cu privire la functionalitatea controlului intern

,influenta elementelelor cantitative(valoare,volum etc.) si a elementelor de natura

calitativa(vechimea personalului,schimbari legislative s.a).

IAceasta activitate poate avea un mare grad de subiectivitate,mai ales daca activitatea nu

este cunoscuta de auditori,dar poate fi corectata pe parcursul derularii misiunii de audit

intern;

.detenninarea punctajului total al riscului reprezinta 0 suma de ponderi intre nivelul de

apreciere a fiecarui rise si ponderile factorilor de risc,confonn formulei de calcul,prezentate

in Nonnele generale de exercitare a activitatii de audit intern si se detennina astfel:

I n

I Prorxt, = L Pi X Ni unde:

i=I

I Ptotal=punctajul total;

Pi =ponderea riscului pentru fiecare criteriu;

Ni =nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat;

I In aceasta faza se elaboreaza documentul Stabilirea nivelului riscului si determinarea

punctajului total al riscurilor,pe baza infonnatiilor colectate in fazele anterioare.

I t)Clasarea obiectelor auditabile pe baza punctajelor riscului:

IClasarea activitatilor san operatiilor in functie de punctajul riscurilor este a sasea faza

a procedurii analiza riscurilor ,in care riscurile se impart in mari,medii sau mici.

I 15

I------------------ --



II

Impartirea riscurilor in cele trei categorii se realizeaza tinand cont de importanta riscurilor

si de resurseIe de audit de care dispunem ,respectiv numarul de auditori interni si numarul de

ore efectuate pentru desfasurarea misiunii de audit.

I Activitatea de impartire a riscurilor pe cele trei categorii trebuie sa tina cont de resursele

allocate misiunii .sa aiba in vedere volumul riscurilor pe care Ie poate audita sis a renuntepentru moment la riscurile care pot fi neglijate.I Numarul riscurilor medii se recomanda sa fie foarte redus ,riscurile medii se acorda

pentru operatiile pe care auditorii interni nu Ie cunosc bine in practica si care vor fi cuprinse

in auditare.IAceasta faza se finalizeaza prin elaborarea documentului Clasarea obiectelor auditabile.

g)Ierarhizarea obiectelor audita bile in functie de analiza riscurilor

IConsiderata a fi a saptea faza in procedura Analiza riscurilor si se realizeaza pe baza

informatiilor concretizate in elaborarea documentului Clasarea obiectelor auditabile.

I Acest document sta la baza obtinerii documentului Tabelul puncte tari si puncte slabe,prin

care evalueaza operatiile analizate in vederea stabilirii daca pot fi considerate pentru entitate

puncte tari si puncte slabe.

I Un punct tare sau un punct slab trebuie sa fie exprimat in functie de un obiectiv de control

intern sau de 0 caracteristica urmarita,pentru a asigura buna functionare a societatii auditate.

IDocumentul Tabelul puncte tari si puncte slabe contine atat gradul de incredere al

auditorului intern in functionarea controlului intern,cat si consecintele functionarii sau

nefunctionarii acestuia care va conduce la minimizarea riscului,atunci cand gradul de

incredere este mare (punct tare)si la maximizarea aparitiei riscului atunci cand gradul de

incredere este mic(punct slab).

I Documentul Tabelul puncte tari si puncte slabe reprezinta cel mai important document

din procedura Analiza riscurilor.

I h)Elaborarea Tematicii in detaliu a misiunii de audit;

I Tematica in detaliu a misiunii de audit este ultimul document care se elaboreaza in

procedura Analizei riscurilor si se realizeaza prin selectarea obiectelor auditabile,pornind de

la documentul Tabelul puncte tari si puncte slabe,care au fost evaluate ca fiind puncte slabe

si care vor fi avute in vedere,in continuare ,pentru auditare.

IIn practica sunt avute in vedere toate obiectivele care au fost c1asificate ca puncte

slabe,dar pot fi cuprinse si obiective calificaate ca fiind puncte tari,daca auditorul considera

ca se impune verificarea functionalitatii sistemului de control intern,sau activitatile auditate

care nu au fost evaluate 0 data la trei ani.

II

16

I



---------------- -

III

Documentul semnat de echipa de auditori si de supervizorul misiunii,respectiv de seful

compartimentului de audit intem,va fi adus la cunostiinta principalilor responsabili ai

societatii auditate in cadrul Sedintei de deschidere.

I 1.4.Elaborarea programului de audit;

IProgramul de audit este un document intern de lucru la compartimentului de audit

intern,care se intocmeste pe baza Tematicii in detaliu a misiunii de audit prin care se

realizeaza ordinea de parcurgere a procedurilor misiunii de audit pe timpul derularii acesteia.

I Scopul elaborarii Programului de audit este acela de a oferi,atat sefului compartimentului

de audit intern asigurarea ca au fost luate in considerare toate aspectele referitoare la

obiectivele misiunii de audit intern,cat si supervizorul misiunii ,asigurarea repartizarii

sarcinilor si planificarii activitatilor de auditori intemi.II

Programul de audit presupune un plan detaliat al activitatii ce trebuie realizat in etapa de

Interventie la fata locului si care trebuie sa cuprinda procedurile necesare atingerii

obiectivelor misiunii de audit.

I Acesta trebuie sa fie finalizat inainte de interventia la fata locului si este aprobat de seful

compartimentului de audit intern.

I Pe parcursul desfasurarii misiunii de audit,programul de audit se poate modifica .pe

principiul compensarii,in conditiile pentru care anumite operatii timpul de interventie la fata

locului nu s-a putut aprecia correct,insa cu incadrarea in programul stabilit initial.

I Programul de audit intern cuprinde numarul total de ore afectate misiunii de audit

structurat pe etapele si procedurile acesteia si repartizate pe membrii echipei de auditori

interni ,cu mentionarea locului de desfasurare a actiunii,care se completeaza cu un program

detaliat de interventie pe teren.

I Programul de interventie la fata locului sau programul preliminar se elaboreaza pe

baza programului de audit si prezinta detaliat lucrarile pe care auditorii interni isi propun sa Ie

efectueze,tipurile de teste si esantioanele pe baza carora se vor realize acestea.locul si durata

testarii.II

Testarile constau in interviuri.chestionare.teste pe baza de esantioane .liste de control.foi

de lucru.note de relatii.analize.evaluari.studii si cuantificari ale unor rezultate formate din mai

multe componente,validari ale constatarilor pe baza materialelor probante s.a.

I Pentru efectuarea unor testari auditoria intocmesc Liste de verificare(L V) care vor

cuprinde operatiile din structura activitatilor auditabile in ordinea din Programul interventiei

la fata locului,tipul si numarul testarilor,precum si rezulatele obtinute.I Listele de verificare se elaboreaza pe fiecare obiectiv in parte si contin ansamblul testelor

care se vor efectua si rezultatele acestora,respectiv necesitatea elaborarii FlAP-uri si/sau

FCRI-uri ..

II 17

I



II

Realizarea unui grad mai mare de detaliere a testarilor,care se vor efectua in etapa de

lnterventie la fata locului prin completarea Programului intermediar cu modalitatile concrete

de determinare a esantioanelor si prin diversificarea tipurilor de testari ce se vor realiza de

auditorii intemi.

I 1.5.Sedinta de deschidere;

I Sedinta de deschidere a interventiei la fata locului serveste ca intalnire de inceput a

misiunii de audit,se planifica si se deruleaza la societatea auditata iar la aceasta participa

auditoria interni desemnati pentru efectuarea misiunii,seful compartimentului de audit intern

si personalul implicat in auditare.

IScopul principal al sedintei de deschidere este acela de a discuta cu reprezentantii

societatii obiectivele stabilite pentru realizarea misiunii de audit intern,prezentarea Tematicii

in detaliu a operatiilor auditate si a modalitatilor de lucru ,precum si acceptarea Programului

de interventie la fata locului in vederea stabilirii calendarului intalnirilor.

I Ordinea de zi a sedintei va cuprinde:

-prezentarea auditorilor;

I-prezentarea Cartei auditorului pentru luarea la cunostinta a obligatiilor si responsabilitatii

acestora;

-prezentarea obiectivelor misiunii de audit;

-stabilirea termenelor de raportare a stadiului verificarilor;

-prezentarea in detaliu a tematicii de audit;

-acceptarea calendarului intalnirilor:

I -comunicarea modului de realizare a interventiei la fata locului;

-asigurarea conditiilor materiale necesare derularii misiunii;

Auditorii interni contacteaza societatea auditata si stabilesc data organizarii Sedintei de

deschidere .

I Sedinta de deschidere se finalizeaza prin elaborarea Minutei sedintei de deschidere in care

se consemneaza :perioada in care se va desfasura misiunea;descrierea general a si concise anaturii teste lor ce vor trebui efectuate;participantii;alte aspecte importante discutate,printre

care si eventualele asteptari din partea celor auditati,data sedintei de inchidere.ICAPITOLUL II.INTERVENTIA LA FATA LOCULUI SAU MUNCA PE TEREN;

IEtapa interventiei la fata locului sau munca pe teren consta in colectarea

documentelor.analiza si evaluarea activitatii si cuprinde urmatoarele proceduri:

2.I.Colectarea dovezilor;

II 18

I



I2.2.Constatarea si raportarea iregularitatilor;

I 2.3.Revizuirea documentelor de lucru;

I2.4.Sedinta de inchidere;

IInterventia la fata locului reprezinta un proces sistematic de colectare obiectiva a

probelor,de analiza si de evaluare a acestora.

IProbele de audit trebuie sa se caracterizeze prin suficienta,adecvarea si relevanta acestora

baza pentru rezonabilitatea constatarilor si concluziilor auditorilor interni.

In etapa Interventiei la fata locului auditoria interni au in vedere urmatoarele aspecte:

I .cunoasterea activitatii/sistemelor/proceselor supuse verificarii si studierea modalitatilor

de realizare a acestora;

.intervievarea personalului implicat;

.verificarea inregistrarilor contabile;

I .analiza datelor si informatiilor;

I .evaluarea eficientei si eficacitatii controalelor interne;

.realizarea de teste pe baza de esantioane,interviuri,chestionare;

I .verificarea modului de implementare a recomandarilor aprobate prin rapoartele de audit

interioare;

In aceasta etapa auditoria interni au ca scop principal producerea probe lor de audit in baza

carora sa formulize constatari,recomandari si concluzii.

I 2.l.Colectarea dovezilor;

IProcedura de colectare a dovezilor de audit consta in continuoarea colectarii

informatiilor,dar si a documentelor,analizei si evaluarii acesteia activitate inceputa inca din

etapa de pregatire a misiunii de audit intern,in cadrul procedurii de colectare si prelucrare a

informatiilor.

I Scopul acestei procedure il constituie pregatirea si efectuarea testarilor stabilite prin

Programul de interventie la fata locului si obtinerea probelor de audit competente si relevante

pentru formularea constatarilor,concluziilor si recomandarilor.IProbe Ie de audit intern sunt dovezi de audit asupra constatarilor efectuate si trebuie sa fie

adecvate,suficiente,concrete,convingatoare si de incredere.IProbele de audit intern pot fi:

-dovezi fizice:obtinute in urma observarii;

II 19



--------------

I-dovezi testimoniale:reprezentand declaratii ca raspuns la interviuri si chestionare;

I -dovezi documentare:forma eel mai des intalnita 0 reprezinta documentele in baza carora

se realizeaza constatarile de audit;

I -dovezi analitice:reprezinta analize si comparatii pe baza de rationamente cu operatiuni

similar sau cu operatiuni efectuate anterior.

La realizarea procedurii de colectare a dovezilor contribuie auditorii si

supervizorul, fiecare avand atributii specifice,astfel:

I .auditorii:

I -efectueaza testarile si procedurile prevazute prin program;

-apreciaza dovezile obtinute din punct de vedere al adecvarii,suficientei si relevantei;

-colecteaza documentele si pentru celelalte obiective ale misiunii de audit;

-numeroteaza documentele;

I -transmit FlAP-uri Ie spre avizare supervizorului;

I -analizeaza comentariile scrise ale supervizorului si iau in considerare eventualele

elemente pe care la accepta;

-pregatesc si finalizeaza FlAP-uri Ie ,impreuna cu supervizorul;

-discuta FIAP-urile cu cei auditati;

I -indosariaza documentele utilizate in cadrul misiunii;

I-eticheteaza.numeroteaza si indosariaza testele si FlAP-urile in dosarul permanent-

sectiunea A.

• supervizorul:

I -analizeaza FlAP-uri Ie si probele de audit care la sustin;

-intocmeste un comentariu privind probele si testele ce sustin FIAP-ul,care se pastreaza

in dosarele de lucru;

-revede si supervizeaza FlAP-uri Ie.

I Pentru realizarea obiectivelor care stau in fata auditorilor interni in etapa interventiei pe

teren,acestia vor apela la tehnicile si instrumentele specific muncii de audit si anume:

I a)Tehnici de audit intern;

II 20



- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -III

(l)Verificarea presupune confinnarea adevarului.acuratetei.sinceritatii sau actualitatii

subiectului.compararea decIaratiilor unei persoane cu discutiile avute cu alte persoane,a

concordantei cu legile si regulamentele,precum si a eficacitatii controalelor interne.

I Tehnicile de verificare sunt:

I.comparatia:confinna identitatea unei infonnatii dupa obtinerea acesteia din doua sau

mai multe surse diferite;

.examinarea:unnarirea in special a detectarii erorilor sau a iregularitatilor;

I .recalcularea:refacerea calculelor matematice;

I .confinnarea:solicitarea infonnatiei din doua sau mai multe surse independente in

scopul validarii acesteia;

.punerea de acord:procesul de potrivire a doua categorii diferite de inregistrari;

.garantarea:examinarea documentelor de la articolul inregistrat cu documentele

justificative in scopul verificarii realitatii tranzactiilor inregistrate;I .unnarirea:examinarea documentelor justificative cu documentele de la articolul

inregistrat,avand scopul de a stabili daca toate tranzactiile reale au fost inregistrate.

I (2)Observarea fizica presupune vizualizarea,remarcarea,ascultarea,comparatia cu

standardele.Reprezinta 0modalitate prin care auditorii interni si fonneaza 0 parere proprie.

I (3)Intervievarea reprezinta tehnica cea mai raspandita,poate fi orala sau scrisa.In

practica intervivarea se realizeaza prin chestionarea persoanelor

auditate/implicate/interesate,iar infonnatiile primate terbuie sa fie confinnate prin documente

cum ar fi chestionare sau interviuri.

I Interviul poate sa contina si 0componenta de investigare ,care reprezinta ancheta

efectuata pentru descoperirea de fapte ascunse si pentru stabilirea adevarului si presupune 0

cercetare aprofundata pentru a detecta neregulile.

I (4)Analiza consta in descompunerea unor activitati/tranzactii in elementele

componente,care pot fi izolate,identificate,cuantificate si masurate distinct.

I Aceasta analiza presupune evaluarea sau estimarea elementelor analizate prin prisma

uneijudecati profesionale si sta la baza formularii si recomandarilor si concIuziilor auditului

intern.

IIn practica auditorii nu veri fica tranzactiile in totalitatea lor pentru a putea evalua

functioanalitatea sistemului de control intern.

IIn acest sens auditoria trebuie sa se familiarizeze cu tehnicile de esantionare si sa

utilizeze cele mai potrivite modalitati pentru obtinerea probelor de audit.

II 21

I



I

IEsantionarea reprezinta procesul de aplicare a procedurilor de audit asupra unor

segmente dintr-o populatie pentru a trage concluzii asupra intregului ,ceea ce permite

obtinerea unui volum mare de informatii prin analiza unui volum mic de date.

ITehnica esantionarii este utilizata pentru obtinerea sigurantei asupra functionalitatii

activitatilor de control.

I Pentru alegerea esantioanelor exista doua modalitati:

.esantionarea orientata,cand auditorii suspecteaza existent unor erori sau fraude si

indreapta esantionarea pentru a gasi dovezi in acest sens;

I.esantionarea statistica poate permite formularea unei concluzii asupra intregii populatii

cu 0marja mica de eroare si permite auditorilor sa masoare riscurile esantionarii.

IPentru a putea obtine un esantion reprezentativ trebuie sa fie cunoscuta populatia ,sa fie

definita unitatea esantionata in functie de obiectivele auditului si fiecaruia dintre elementele

populatiei sa-i fie acordate sanse egale pentru a fi selectate.

Tipuri de esantionare:

I-esantionarea numeric aleatorie,care conduce la obtinerea de unor esantioane

representative deoarece fiecare esantion are aceeasi sansa de a fi selectat;

I-esantionarea aleatorie stratificata,cand populatie este compusa dintr-o varietate de

elemente;

-esantionarea in manunchi,cand se selecteaza unul sau mai multe obiecte care vor fi

verificate complet;

-esantioanarea aleatorie sau la intamplare ,cand se selecteaza e1emente .fara a fi influentata

de idei preconcepute;

I -esantionarea rationala,utilizata in cazurile in care exista anumite motive si suspiciuni.

I Dimensionarea esantioanelor in sondajul statistic urmareste obtinerea unei estimari

credibile ,nu a unor rezultate exacte.

Nivelul de incredere sau probabilitatea ca 0 anumita concluzie sa fie corecta creste in

functie de dimensiunile esantionului .

I Cu cat se impune ca precizia sa fie mai mare cu atat va fi mai mare dimensiunea

esantionului.

I Decizia referitoare la dimensiunile esantioanelor se bazeaza pe obiectivele auditului

,esantioanele pot fi de tip rational,daca evaluarea preliminara indica faptul ca sistemul de

control este adecvat ,sau de tip statistic,daca sistemul de control pare neadecvat.

"Auditarea obiectivelor societatii trebuie sa asigure validitatea(proprietatea,sinceritatea

etc),acuratetea (cantitaOOa,calitat@a,clasifiearea

II 22



III

etc )conformitatea(legilor,regulamentelor,normelor etc.)si eficacitatea instrumentelor de

control-obiectivele,m ijloacele,sistem ul informational ,organizarea,proceduri Ie si acti vitatile

de control(respectiv ,gradul in care riscurile sunt neutralizate),prin utilizarea unor combinatii

adecvate de tehnici si instrumente de audit intern,care sa reprezinte probe de audit in sprij inul

concluziilor si reconadarilor auditorilor.

I Instrumentul de control reprezinta orice actiune intreprinsa de conducere,de Consiliul de

administratie sau de alte grupari pentru gestionarea riscurilor si pentru a spori probabilitatea

atingerii obiectivelor stabilite."

I Definitiile au fost formulate de catre acelasi autor MARCEL GHIT A in lucrarea sa

Auditul intern editia a II-a.

I Tipurile de instrumente de control se c1asifica astfel:

I.instrumente de control preventiv -concepute pentru a limita posibilitatea ca un rezultat

nedorit sa se materializeze .respectiv intentioneaza prevenirea erorilor inainte ca acestea saaiba loc;

I .instrumente de control corectiv-concepute sa corecteze rezultatele nedorite care s-au

materializat ,respectiv intentioneaza sa detecteze erorile dupa ce acestea au fost comise;

I .instrumente de control directiv -concepute sa asigure realizarea unui anumit rezulat-

respectiv remediaza problema identificata de controalele effective;

I .instrumente de control detective-concepute sa identifice situatiile sau rezultatele

nedorite care au avut loc-respectiv destinate sa produca rezultate positive.

Principalele instrumente de control sunt:

I-planificarea,obiective SMART,existenta unor instrumente de masura ,indicatori eficace

,monitorizarea progresului castigarea asigurarii asupra fiabilitatii si integritatii informatiilor

privind performanta.luarea unor masuri corrective acolo unde performanta este

redusalnesatisfacatoare ,analiza economicitatii .eficientei .eficacitatii activitatii.asigurarea

calitatii ,imbunatatirea permanenta .instruirea si imbunatatirea

abilitatilor/competentelor,studii privind gradul de satisfactie al clientilor etc.

b)Instrumente de audit intern

I(1)Chestionarele si Iistele de verificare sunt instrumente care cuprind intrebarile pe care Ieformuleaza auditorii interni si sunt de mai multe tipuri:

I.chestionarul de luare la cunostinta(CLC)cuprinde intrebari referitoare la contextual

socioeconomic,organizarea interna,functionarea societatii sau structurii auditate;

I.chestionarul de control intern(CCI)este 0metoda de descriere si analiza a activitatilor

de control si contine intrebari despre diferitele obiective si component ale

II 23

I



I

Icontrolului.Ghideaza auditoria intemi in activitatea de identificare obiectiva a disfunctiilor si

a cauzelor reale ale acestora;

I.lista de verificare(L V)este utilizata pentru stabilirea conditiilor pe care trebuie sa Ie

indeplineasca fiecare domeniu auditabil.cuprinde un set standard privind obiectivele

definite,modalitatile concrete de derulare,responsabilitatiIe,mijloacele financiare,tehnicile deinformare,resursele umane existente.

(2)Tabloul de prezentare a circuitului documentelor auditului-pista de audit-care

permite:

I -stabilirea fluxurilor informatiilor,atributiilor si responsabilitatilor;

I -stabilirea documentatiei justificative complete;

-reconstruirea operatiunilor de la suma total a pana la detalii individuale si invers.

I (3)Formularele constatarilor de audit intern se utilizeaza pentru prezentareafundamentata a constatarilor auditorilor si sunt:

I .Formularul de identiflcare si analiza a problemei (FIAP)se intocmeste pentru orice

disfunctionalitate sau iregulariate constatata.

I In cadrul acestui document sunt prezentate constatarile ,cauzele,consecintele si

recomandarile auditorilor interni pentru rezolvarea deficientelor constatate .

FIAP-ul se semneaza de auditorii interni si de supervizor si se aduce la cunostinta

reprezentatilor societatii auditate.

I Auditorii raporteaza constatarile semnificative realizate cu ocazia auditarii obiectivelor

propuse .la raporatea constatarilor informatiile trebuie sa fie competente si relevante pentru

sustinerea intelegerii acestora si pentru furnizarea probelor de audit convingatoare.

I Pe baza constatarilor realizate si sustinute cu probe auditorii interni isi formuleaza

concluziile.

I Valabilitatea concluziilor depinde de calitatea dovezilor care sustin constatarile,cat si de

logica formularii si argumentarii acestora.

IAuditorii formuleaza recomandari pentru actiuni necesare corectarii problemelor si

imbunatatirea operatiunilor ,pentru situatiile de nerespectare a cadrului normative sau pentru

eventualele puncte slabe ale activitatilor de control intern.

IRecomandarile nu trebuie sa reprezinte atributii de serviciu sau prevederi ale cadrului

normative nerespectate,ci modalitati concrete de remediere a acestora.

Acestea trebuie sa fie constructive,sa se refere direct la rezolvarea cauzei problemelor

identificate ,sa fie specific si orientate pe actiuni,sa fie adresate partilor care au autoritatea sa

actioneze sis a fie realizabile.

II 24



III

.Formularul de constatare si raportare a iregularitatilor(FCRI)care se intocmeste in

cazul in care auditorii interni constata abateri de la regulile procedural si

metodologice,respectiv de la prevederile legale aplicabile societatii auditate si care au produs

sau ar putea produce prejudicii societatii.

Iregularitatile constatate se transmit eel mai tarziu a doua zi sefului compartimentului deaudit ,care va inform a in trei zile ,conducatorul societatii auditate si structura de control

abilitata pentru continuoarea verificarilor.

In acest caz procedura presupune implicarea auditorilor si a supervizorului astfel:

I -auditorul raporteaza sefului comprtimentului de audit intern,cel mai tarziu a doua

zi,iregularitatile constatate care pot fi abateri de la regulile procedurale si

metodologice,respectiv de la prevederile legale,aplicabile societatii auditate si care ar putea

produce prejudicii pe seama fondurilor prin netransmiterea FCRJ-ului;

-supervizorul informeaza in termen de trei zile conducatorul societatii auditate si structurade control abilitata pentru continuarea verificarilor.

II

In concluzie in etapa Interventiei la fata locului in cadrul procedurii Colectarea

dovezilor se continua activitatea de strangere a probelor de audit,inceputa in etapa de

Pregatire a misiunii de audit ,cu ocazia efectuarii mai multor categorii de teste si intocmirii

FIAP-urilor ,care vor fi avute in vedere la elaborarea Raportului de audit intern.

2.2.Constatarea si raportarea iregularitatilor;

I In situatia descoperirii unor iregularitati exista 0 procedura speciala de raportare a lor.din

cauza gravitatii ,catre conducerea societatii,dar si pentru stoparea rapida a efectelor negative

pe care eventual Ie pot produce.

IAuditorii interni,cand ajung la concluzia ca s-a comis 0 iregularitate sau ca exista

semnalmentele aparitiei iminente a unei iregularitati,sunt obligati sa raporteze pana eel mai

tarziu a doua zi,sefului compartimentului de audit intern prin transmitrea Formularului de

constatare si raportare a iregularitatilor-FCRI.I Cu aceasta procedura a derularii misiunii de udit intern s-a incheiat Etapa de interventie

pe teren,respectiv activitatile de colectare a dovezilor,de efectuare a testarilor si de formulare

a constatarilor .in vederea elaborarii formularelor de constatare (FlAP si FCRI)pe baza

probe lor de audit obtinute,elemente care vorfitranspuse in proiectul Raportului de audit

intern.I 2.3.Revizuirea documentelor de lucru;

I Revizuirea documentelor de lucru se realizeaza in mai multe moment dupa cum urmeaza:

.constituirea dosarelor de audit intern:

II 25



III

.dosarul permanent cuprinde urmatoarele sectiuni si documente,care au fost elaborate

pana in acest moment,sau urmaeaza sa fie elaborate in continuare:

sectiunea A.Raportul de audit intern si anexele acestuia:

I -ordinul de serviciu:

I -declaratia de independenta;

-rapoarte(intermediar,final,sinteza raportului de audit intern);

I -teste;

-fisele de identificare si analiza problemelor(FIAP);

I -formularele de constatare si raportare a iregularitatilor(FCRI);

I-programul interventiei la fata locului;

sectiunea B.Administrativa:

I -notificarea privind declansarea misiunii de audit intern;

-minuta sedintei de deschidere;

I -minuta reuniunii de conciliere;

-minuta sedintei de inchidere;

-corespondenta cu entitatea/structura auditata;

I sectiunea C.Documentatia misiunii de audit intern:

-strategii interne;

I -reguli.regulamente si legi aplicabile;

-proceduri de lucru;

I-materiale despre entitatea/structura auditata (indatoriri,responsabilitati,numar de

angajati.fisele posturilor.graficul organizatiei,natura si locatia inregistrarilor contabile);

-informatii financiare;

I -rapoarte de audit intern anterioare si rapoarte de audit externe;

-informatii privind posturile-cheie Ifluxuri de operatii;

I -documentatia analizei de rise;

-documentatia privind sistemul de control intern(aprobari,autorizari,separarea

sarcinilor,supervizarea,reconcilierea,rapoarte etc.).

II 26



II

seetiunea D.Supervizarea si revizuirea desfasurarii misiunii de audit intern si a

rezultatelor aeesteia:

-!ista de supervizare a doeumentelor;

I .dosarul documentelor de lueru cuprinde copii ale documentelor justificative.extrase din

aeestea,eare trebuie sa confirme sis a sprijine eoncluziile auditorilor interni.

IDosarul este indexat prin atribuirea de litere si/sau eifre pentru fieeare seetiune/obieetiv

de audit din eadrul Programului de audit intern,Indexarea trebuie sa fie simpla si usor de

urmarit;

b)revizuirea propriu-zisa a documentelor de lucru

I Revizuirea se efectueaza de auditoria interni.inainte de intoemirea proieetului Raportului

de audit intern,pentru a se asigura ca documentele de lueru sunt pregatite in mod

eorespunzator si ea aeestea furnizeaza un sprij in adecvat pentru munea efectuata si pentru

dovezile Iprobele adunate in timpul misiunii de audit intern.

I In aeest seop auditori revad FIAP-urile si documentele de lucru din punet de vedere al

formei si al eontinutului .asigurandu-se ea dovezile de audit prezentate in aetele dosarului pot

trece testul de evident si pareurg urmatoarele faze:

I -etieheteaza si numeroteaza documentele pe masura ce auditul progreseaza;

I -apreeiaza daea FlAP-uri Ie si documentele de lueru asigura un sprijin eorespunzator

pentru misiunea de audit intern;

-revizuiese luerarile din punetul de vedere al eontinutului si at formei si apreeiaza daeaFIAP-urile si documentele de lueru pot treee testul de evidenta;

-efeetueaza modificarile neeesare la doeumente;

I -intoemese Nota eentralizatoare a documentelor de lueru in dosarul permanent sectiunea

c.

I 2.4.Sedinta de inchidere;

ISedinta de inehidere a interventiei la fata locului are drept scop prezentarea opiniei

auditorilor interni.a eonstatarilor si a recomandarilor din proieetul Raportului de audit

intern,precum si discutarea Planului de actiune,insotit de Calendarul de implementare a

recomandarilor.

IIn cadrul sedintei de inchidere auditoria urmaresc sa se asigure ca constatarile si

reeomandarile sunt c1are,obiective,fundamentate .relevante.usor de inteles si nu vor permite

interpretari.

Constatarile trebuie sa fie fundamentate pe probe de audit,documnte doveditoare si sa

faca trimitere la reglementarile nerespectate.

II 27



III

De asemenea .aspectele semnalate trebuie sa ajute conducerea entitatiilstructurii auditate

in luarea unor decizii manageriale pentru eliminarea deficientelor constatate.

In aces sens,auditoria intemi planifica sedinta de inchidere cu acordul entitatii auditate si

invita supervizorul si conducatorii entitatii/structurii auditate.

Sedinta de inchidere se finalizeaza prin Minuta sedintei de inchidere .in care se

consemneaza data sedintei,participantii,discutiile efectuate si concluziile finale.

ICAPITOLUL I1I.PROCEDURILE UTILIZATE IN ANGAJAMENTUL DE AUDIT

FfNANCIAR;

3.1.Rolul procedurilor de audit;

I Pentru a putea veri fica veridicitatea declaratiilor conducerii cuprinse in situatiile

financiare,in vederea fundamentarii opiniei de audit auditorul financiar utilizeaza diverse

proceduri prin care obtine probele de audit.

IProbe Ie de audit reprezinta informatiile obtinute de auditorul financiar din documente

primare si contabile pe care se fundamenteaza situatiile financiare(facturi,contracte,register

etc.)din surse colaterale sistemului contabil sau din surse exteme referitoare la societatea

auditata.

I Probele de audit stau la baza formularii opiniei de audit,majoritatea probelor de audit

rezulat ca urmare a procedurilor aplicate in cadrul societatilor auditate.

I Sursele colaterale si exteme de informatii pot fi:

.din exteriorul societatii auditate;(confirmari de la terti,banci etc.)

.din interiorul societatii auditate;(discutii cu angajatii care pot infirma sau confirma

datele din situatiile financiare).

I Prin procedurile de audit,auditorul financiar trebuie sa colecteze probe de audit:

I .suficiente respectiv sa fie destule din punct de vedere cantitativ,pentru fundamentarea

opiniei de audit,pentru ca aceasta sa asigure nivelul de incredere dorit;

.adecvate,respecteiv probele de audit sa fie de calitate avand in vedere:

I-relevanta,anume sa fie pertinente pentru auditoruI financiar,proband sau infirmand

declaratiile conducerii entitatii;

I-credibilitatea.prezentand un grad de incredere ridicat pentru auditorul financiar si

utilizatorii situatiilor financiare.

3.3.Tipurile procedurilor de audit;

I Procedurile de audit pot fi cIasificate dupa mai multe criterii:

I 28

I



III

.dupa destinatia pe care 0 au in procesul de audit;

-proceduri de intelegere a controlului intern;

-testele mecanismelor de control;

-testele substantiale ale operatiunilor,tranzactiile;

III

-procedurile analitice;

-teste le substantiale ale soldurilor;

.in functie de tipul de rise evaluat:

-proceduri de evaluare a riscului de control;

*proceduri de intelegere a controlului intern;

*testele mecanismelor de control;

*testele substantiale ale operatiunilor,tranzactiilor;

I -proceduri de evaluare a riscului de nedetectare:

II

*testele substantiale ale operatiunilor,tranzactiilor;

*testele substantiale ale soldurilor conturilor;

I*proceduri analitice.

Clasificand mai sintetic procedurile de audit ele se impart in:

-teste de fond( de fundamentare);

I -teste de control;

I-proceduri complementare;

Testele de fond( de fundamentare )folosite pentru obtinerea probelor de audit constituie

teste efectuate cu scopul detectarii erorilor semnificative care afecteaza situatiile financiare.

Testele de fond se impart in trei categorii:II

.teste substantiale ale operatiunilor,tranzactiilor;

.teste substantiale ale soldurilor conturilor;

I .procedurile anal itice;

Testele substantiale ale operatiunilor,tranzactiilor se folosesc pentru evaluarea

tranzactiilor derulate in entitate si inregistrate in rulajele debitoare si creditoare ale conturilor.I

I 29

I



IObiectivele unnarite prin aceste proceduri de audit au in vedere examinarea

documentelor care stau la baza inregistrarilor,asigurand:

I.verificarea exhaustivitatii inregistrarii evenimentelor petrecute in entitate,a

corectitudinii inregistrarii lor in contabilitate, vizand identificarea subevaluarii situatiilor

financiare datorita neinregistrarii unor operatiuni,tranzactii;

.confinnarea realitatii tranzactiilor,verificand derularea acestora in realitate si probarea

lor cu documnte justificative,pentru depistarea eventualelor tranzactii nereale,fictive,care au

generat supraevaluarea situatiilor financiare;I .verificarea modului de respectare a principiului independentei exercitiilor etc.

I Testele substantiale ale soldurilor conturilor au ca obiectiv soldurile conturilor existente

la un moment dat si nu activitatea,rulajele tranzactiilor care au detenninat acele solduri.

Exemplu:Se veri fica soldul creantelor prin confinnarea tertilor,fara a unnari tranzactiile

cu acel client.

I Procedurile analitice sunt folosite pentru analiza infonnatiilor din situatiile

financiare,anume a relatiilor existente intre:

I -diferite categorii de infonnatii;

-informatiile curente si cele precedente(comparabile);

-infonnatiile curente si cele din bugetele previzionate.

Procedurile analitice au ca scop analiza corelatiilor existente ,a tendintelor elementelor

infonnationale analizate.

IEle se aplica in faza de planificare a auditului,dar si in etapa de examinare finala,scotand

in evident domeniile cu rise ridicat,pentru care ulterior auditorul financiar utilizeaza

proceduri mai detaliate(teste substantiale).

Prin procedurile analitice se evalueaza daca soldurile,in ansamblullor sunt rezonabile.

Se pot folosi si pentru evaluarea declaratiilor conducerii,fiind mai putin costisitoare,desi

nu permit obtinerea unor probe de audit suficiente,motiv pentru care sunt folosite impreuna

cu alte proceduri.

I Procedurile analitice sunt de mai multe tipuri:

.comparatii cu infonnatii din perioade anterioare;

I .analize ale bugetelor;

.comparatii cu indicatori din sectorul de activitate al entitatii auditate;

.comparatii cu piata etc.

II 30



IDerularea procedurilor analitice se face in unnatoarele etape:

I .stabilirea sferei de aplicare;

I.previzionarea infonnati ilor;

.compararea infonnatiilor;

.analizarea rezultatelor.compararea si determinarea abaterilor semnificative.indeosebi a

celor neasteptate;

I .efectuarea modificarilor in programul de audit;

Aplicarea in timp a procedurilor de fond se face astfel:

I .testele substantiale privind operatiunile se aplica pana la inchiderea exercitiului

financiar;

I .testele substantiale ale soldurilor conturilor se aplica.de regula,dupa inchiderea

exercitiului financiar;

I De regula,in practica se aplica testele substantiale ale soldurilor conturilor si inainte de

inchiderea exercitiului financiar,procedandu-se la:

I .asistarea la inventariere a active lor;

I .inspectia fizica a imobilizarilor;

.obtinerea confinnarilor de la terti etc;

Tot pana la inchiderea exercitiului financiar,auditorul financiar efectueaza verificari in

ceea ce priveste riscul aparitiei erorilor semnificative,testand:

I .eficacitatea controlului intern;

.posibilitatea ca managementul sa emita raportari eronate;

I .eficienta sistemului contabil etc.

Daca rezultatele verificarilor sunt pesimiste,auditorul financiar va proceda la verificarea

soldurilor conturilor si la inchiderea exercitiului financiar.

II n cazul in care auditorul financiar apreciaza existenta unor fluctuatii neobisnuite ale

soldurilor conturilor, va aplica proceduri de fond suplimentare.

ITestele de control sunt verificari asupra sistemului contabil si de control intern prin care

se evalueaza riscul de control,furnizand probe de audit necesare evaluarii celor doua sisteme.

Procedurile complementare cele mai utilizate sunt:

II 31



II

.observarea;

.examinarea documentelor si inregistrarilor (documentarea);

I• investigarea;

.confirmarea:

I .verificarea calculelor matematice(recaIcularea);

.reconstituirea (reefectuarea);

I .revizuirea etc.

3.3.Proceduri de audit utilizate pe faze ale procesului de audit financiar;

3.3.1.Fazele si etapele procesului de audit financiar;

I Realizarea procesului de audit vizeaza calitatea probelor necesare verificarii declaratiilormanagementului din situatiile financiare,scop in care auditorul financiar desfasoara

numeroase activitati,teste asupra sistemului de control intem,operatiunilor,soldurilor

conturilor,activitatilor,toate cuprinse intr-un proces de audit.II Procesul de audit poate fi sintetizat in patru faze,fiecare cuprinzand mai multe etape dupa

cum urmeaza:

.faza de planificare:

-etapa de pre-planificare a auditului financiar;

I -etapa de cunoastere a clientului;

-etapa de efectuare a procedurilor analitice preliminare;

I -etapa de stabilire a pragului de semnificatie;

I -etapa de evaluare a riscurilor;

-etapa de intocmire a planului de audit financiar si a programului de audit financiar .

I • faza de efectuare a testelor mecanisme lor de control si a testelor substantiale ale

operatiunilor,tranzactiilor;

I -etapa de efectaure a testelor mecanismelor de control;

-etapa de efectuare a teste lor substantiale ale operatiunilor,tranzactiilor.

I .faza de efectuare a procedurilor analitice si a testelor substantiale ale soldurilor

conturilor.

-etapa de efectuare a procedurilor analitice;

II 32



II

-etapa de efectuare a teste lor substantiale ale soldurilor conturilor.

I .faza de finalizare a angajamentului de audit financiar;

I-etapa de verificare a active lor si datoriilor contingente;

-etapa de verificare a evenimentelor ulterioare;

I -etapa de colectare a probelor finale;

-etapa de evaluare a rezultatelor;

I -etapa de intocmire a raportului de audit;

I -etapa de comunicare a rezultatelor catre comitetul de audit si managementuI entitatii.

3.3.2.Proceduri de audit utilizate in faza de planificare;

IFaza de planificare este etapa in care auditorul financiar rationeaza asupra modalitatilor

in care activitatile de audit trebuie planificate pentru a-si indeplini responsabilitatile,pentru a

fi atinse obiectivele de audit cu un cost cat mai mic al colectarilor probelor de audit.

IIntelegerea activitatii societatii auditate,a ramurii din care acesta face parte este

importanta pentru realizarea riguroasa a angajamentului de audit.

Intelegerea controlului intern si evaluarea lui ca fiind corespunzator determina

planificarea unei cantitati mai mici de probe de audit,decat in cazul in care mecanismele de

control intern sunt considerate inadecvate.

I Procedurile de audit utilizate in faza de planificare ajuta la identificarea mecanismelor decontrol specific adoptate de entitate pentru reducerea probabilitatii aparitiei unor erori sau

fraude care ar putea sa nu fie identificate si corectate.

I Principalele proceduri de audit folosite pentru identificarea,intelegerea mecanismelor de

control aplicate in entitate sunt:

I .chestionarea conducerii entitatii si a personalului acestuia,procedura importanta pentru

intelegerea controlului intern si actualizarea informatiilor despre aceasta,in cazul auditului

recurent;

I.utilizarea cunostintelor anterioare despre entitate,cunostinte obtinute de auditorul

financiar in cazul angajamentului de audit anterior,aceasta pentru ca sistemele,mecanismele

de control intern nu se schimba frecvent:

I.documentarea asupra manualului de proceduri interne,asupra regulamentului de

organizare si functionare a entitatii,organigramei,codului de conduita,asupra altor documente

referitoare la politicile entitatii;

I .analizarea documentelor justificative si a evidentelor contabile-care ar trebui prezentate

in manualele de politici si proceduri ale entitatii-comparand prezentarile acestora din

I 33

I



III

manualele de politici si proceduri cu documentele si evidentele contabile intocmite de

entitate,pentru a obtine probe de audit care indica daca politicile si mecanismele de control au

fost sau nu puse in aplicare;

.observarea activitatilor,operatiunilor entitatii,a modului in care acestea sunt efectuate;

.prezentarea mecanismelor de control intern prin:

I -descriere;

I -intocmirea unor diagrame secventiale de control intern;

Io imagine mai concise si de ansamblu ofera diagramele secventiale,care redau cele patru

tip uri de e1emente simbolic si schematic,prezentand documentul in succesiune cronologica.

Avantajele diagramelor secventiale fata de descrieri sunt cu referire la:

-0 intelegere mai usoara a mecanismelor de control intern in vederea identificarii

punctelor slabe din sistem;

I -0 comunicare mai bun a a trasaturilor sistemului de control intern;

-evidentierea mai clara a separarii sarcinilor;

I -actual izare mai usoara etc.

I Atat descrierile,cat si diagramele secventiale sunt instrumente utilizate de auditul

financiar pentru prezentarea circuitului documentelor si evidentelor dintr-un sistem

contabil,instrumente alese in functie de gradul de intelegere a sistemului de control intern la

care au ajuns auditorii financiari si in functie de costul acestora.I Chestionarele de control intern cuprind intrebari formulate de auditorul financiar la care

in general raspunsul este da sau nu.I Dezavantajul chestionarelor consta in faptul ca acestea ajuta doar la cunoasterea partilor

component ale sistemului de control intern,neoferind 0 imagine de ansamblu asupra

acestuia,asa cum se intampla in cazul diagramelor secventiale.IDe aceea se recomanda utilizarea combinata a celor doua instrumente (diagrame

secventiale si chestionarele de control intern).

IIn cazul in care societatea auditata nu furnizeaza descrieri,diagrame secventiale,auditorul

financiar trebuie sa procedeze la intocmirea lor.

IActivitatile fazei de planificare asigura 0estimare a riscului inerent,a riscului de audit

acceptabil,a riscului de control,precum si stabilirea estimative a pragului de semnificatie.toate

acestea fiind necesare pentru intocmirea:

I .planului de audit:

I 34

I------------------



II

.programului de audit;

3.3.3.Proceduri de audit utilizate in faza de efectuare a testelor mecanismelor de control

si a testelor substantiale ale operatiunilor si tranzactiilor;

I Obiectivele urmarite de auditorul financiar in faza de efectuare a testelor mecanismelor

de control si a teste lor substantiale ale operatiunilor,tranzactiilor sunt:

I .obtinerea de probe pentru mecanismele specifice de control care justifica nivelul

riscului de control estimat in faza de planificare,mai ales atunci cand estimarea facuta este

mai mica de 100%.IProcedura utilizata pentru realizarea acestui obiectiv este cea de testare a mecanismelor

de control.I.obtinerea de probe care sa demonstreze corectitudinea monetara a

operatiunilor,utilizandu-se testarea substantiala a opertaiunilor.

ICele doua tipuri de testari (testele mecanisme lor de control si testarile substantiale ale

operatiunilor)de regula,se efectueaza la auditoria financiari in acelasi timp.

IAceste teste .in cadrul auditarilor recurente,se efectueaza in cursul anului,atentie fiind

acordata eventualelor modificari aduse programelor informatice.

Pentru verificarea functionarii mecanismelor de control intern auditorul financiar poate

utiliza urmatoarele proceduri:

.chestionarea conducerii si a angajatilor societatii;

I Procedura ofera probe de audit,insa acestea trebuie sa fie coroborate cu alte probe

obtinute din surse mai credibile .

I • analizarea documentelor justificative,a evidentelor respectiv documentarea pentru a se

asigura ca documntele sunt adecvat intocmite,complete,contin autorizarile necesarejustificate

prin semnatura persoanelor in drept sa Ie acorde;I .folosirea probelor din auditul precedent,mai ales in situatia in care in angajamentul de

audit precedent s-a identificat un mecanism de control care nu functioneaza eficient;

I.observarea activitatilor de control intern,mai ales a celor care nu lasa 0 urma

documentara pentru ca auditorul financiar sa observe modul in care sunt efectuate aceste

mecanisme de control intern in diferite momente;

I.reconstituirea acti vitati lor de control intern ale societatii,in cazul in care continutul

informative din evidente este insuficient pentru evaluarea mecanismelor de control intern.

IProcedurile de intelegere a mecanismelor de control intern si testele mecanismelor de

control intern se suprapun ,intrucat ambele tipuri presupun

observare,documentare,chestionare ,dar se deosebesc prin urmatoarele:

I 35

I



II

.procedurile de intelegere a mecanismelor de control intern se aplica numai asupra unor

activitati ,in timp ce testarea mecanismelor de control intern foloseste esantioane mai mari

(con stand in peste 50 de elemente);

I.Ia procedurile de intelegere a mecanismelor de control intern observarea se efectueaza

intr-un singur moment de timp,fata de testarea acestora efectuata in mai multe momente detimp;I .cu exceptia reconstituirii (reefectuarii),procedurile de testare a mecanismelor de control

intern sunt 0continuare a procedurilor de intelegere a mecanismelor de control intern;I .procedurile de intelegere a controlului intern sunt aplicate tuturor mecanismelor de

control intern identificate,in timp ce testarea mecanismelor de control intern este aplicata

asupra mecanismelor cheie de control intern si atunci cand riscul de control intern estimat

este sub nivelul maxim.

I Daca riscul de control este estimat sub nivelul maxim,nu se face numai 0 reconstituire aactivitatilor,ci se examineaza un esantion mai mare de documente,se fac observatii mai

aprofundate si in diferite momente de timp.I Daca urmare a testarii primului obiectiv,mecanismele de control sunt evaluate

necorespunzator sau in aplicarea acestora se constata abateri,atunci se vor extinde testele

substantiale ale operatiunilor fie in aceasta faza,fie in faza urmatoare.

I Rezultatele obtinute in aceasta faza influenteaza activitatile auditorului financiar din faza

3 de testare a soldurilor conturilor.

I3.3.4.Proceduri de audit utilizate in faza de efeetuare a procedurilor analitice si a

testelor substantia le ale soldurilor conturilor;

In faza de efectuare a procedurilor analitice si a testelor substantiale ale soldurilor

conturilor se urmareste obtinerea de probe suficiente pentru a verifica daca informatiile

cuprinse in soldurile finale ale conturilor,dar si in anexele si notele explicative ale situatiilor

financiare sunt fidel prezentate.

Amploarea activitatilor din acesta faza depinde de rezultatele activitatilor,fazele

anterioare,procedurile utilizate fiind:I .proceduri analitice prin care se estimeaza caracterul rezonabil al operatiunilor si

soldurilor conturiJor,prin utilizarea comparatiilor si a diversilor indicatori;

I .teste substantiale ale soldurilor conturilor,efectuate cu scopul de a veri fica existenta

unor erori in soldurile finale ale conturilor care stau la baza intocmirii situatiilo r financiare.

IProcedurile analitice-datorita costului scazut-sunt utilizate de regula atat inainte de

inchiderea exercitiului financiar,cat si dupa data inchiderii exercitiului financiar cand acestea

sunt mai utile in efectuarea diferitelor comparatii.

I36

I



III

Procedurile analitice trebuie efectuate inaintea testarii detaliilor soldurilor pentru ca ele

indica cat de profund trebuie efectuate aceste testari asupra informatiilor continute in

soldurile conturilor.

Soldurile conturilor importante trebuie auditate exhaustive,alte conturi pot fi testate prin

aplicarea tehnicii sondajului.

I Testele substantiale ale soldurilor conturilor sunt proceduri aplicate,in mod obisnuit dupa

celelaIte tipuri de proceduri,dupa finalizarea procedurilor analitice ,dupa aplicarea testelor

mecanismelor de control .a testelor substantiale ale operatiunilor.I In majoritatea cazurilor aceste proceduri se efectueaza dupa data finalizarii situatiilor

financiare,cu exceptia cazurilor in care entitatea doreste sa publice situatiile financiare cat

mai curand dupa data inchiderii exercitiului financiar.cand auditorii financiari vor efectua

testele substantia Ie ale soldurilor inainte de sfarsitul exercitiului financiar,fiind necesara 0

actualizare a rezultatelor acestora pentru sfarsitul exercitiului financiar.

II Intre cantitatea de teste substantia Ie ale soldurilor conturilor ,pe de 0 parte,si gradul de

cunoastere al societatii auditate,rezultatele intelegerii controlului intem,ale estimarii riscului

de control ,ale procedurilor sanalitice ,pe de alta parte,exista 0 legatura directa si anume ca

auditorul financiar a concluzionat existenta uni nivel rezonabil de asigurare ca urmare a

celorlalte proceduri,atunci testele substantiale ale conturilor vor fi reduse,fiind necesara

testarea substantial a soidurilor conturilor semnificative din situatiile financiare.

I 3.3.5.Proceduri utilizate in faza de flnalizare a angajamentului de audit flnanciar;

Obiectivele fazei de finalizare a angajamentului de audit sunt:

I .colectarea unor probe suplimentare referitoare la situatiile financiare;

.sintetizarea rezultatelor;

I .comunicarea cu entitatea si emiterea raportului de audit;

Aceste activitati se caracterizeaza prin subiectivism ,bazandu-se pe rationamentul

profesional al auditorului financiar.

I Aceasta faza cuprinde mai multe etape in care:

.se verifica activele si datoriile contingente;

I .se verifica evenimentele ulterioare.produse dupa data situatiilor financiare;

.se colecteaza probele finale;

I .se evalueaza rezultatele;

I .se intocmeste raportul de audit;

.se comunica rezultatele comitetului de audit,managementului.

I 37

I



II

Etapa verificarii activelor si datoriilor contingente

I Activele si datoriile contingente trebuie prezentate in notele explicative ale situatiilor

financiare intr-un mod adecvat.

I Aceste angajamente se identifica in fazele anterioare,iar in aceasta faza se deruleaza

proceduri suplimentare pentru cunoasterea in detaliu a:

.litigiilor in curs legate de incalcarea legislatiei.cum ar fi:

I -drepturi de autor;

-raspunderea privind produsele,activitatile entitatii;

I -fiscalitate etc.

• garantiilor oferite pentru produsele societatii;

I .garantiilor acordate tertilor;

I .efectelor de incasat,efecte scontate;

.acreditivelor neutilizate etc.

Conditiile pentru recunoasterea unei datorii contingente sunt:

I.existenta unei potentiale plati viitoare catre un tert sau a unor restrictii asupra unor

active rezultate dintr-o conditie existenta;

.plata viitoare sau restrictia viitoare sa fie incerta;

I .finalizarea incertitudinii platii viitoare sau restrictiei viitoare sa depinda de unul sau mai

multe evenimente viitoare.

I Gradul de incertitudine poate varia .putand exista mai multe niveluri de

probabilitate,astfel pot exista mai multe niveluri de probabilitate dupa cum urmeaza:

-probabil.adica sanse de a se produce;

-rezonabil de probabil,adica sanse reduse de a se produce;

-incertitudine.adica sanse foarte reduse de a se produce;

I Prezentarea activelor si datoriilor contingente in notele informative ale situatiilor

financiare solicita:

I -descrierea naturii evenimentului contingent;

I-prezentarea opiniei juristului entitatii,a managementului asupra deznodamantului posibil

al evenimentului contingent.

I 38

I



III Identificarea evenimentelor contingente presupune colaborarea managementului,care este

raspunzator de prezentarea si tratamentuI contabil al evenimentelor contingente,obiectivele

auditorului financiar din acest punct de vedere con stand in:

-evaluarea tratamentului contabil aplicat evenimentelor contingente;

I-identificarea in limita posibilului a evenimentelor contingente nedeclarate de

management.

IAuditorul financiar trebuie sa acorde importanta datoriilor contingente si restrictiilor

asupra unor active care rezulta din conditiile impuse.cum ar fi:

-angajarea societatii in a achizitiona active,in a inchiria active la un anumit pret;

I -acceptarea societatii de a vinde active la un anumit pret;

-existenta unor bonificatii planificate;

-acceptarea de societate a unor:

I *planuri de participare a salariatilor la profit;

*planuri de pensii etc.

I Obiectivele auditorilor financiari in astefel de cazuri trebuie sa vizeze daca acceptarea

restrictiilor,a conditiilor a fost efectuata:

I .indiferent de profiturile viitoare ale societatii .

i • fara a fi urmarite propriile interese ale societatii.

Procedurile de audit care vizeaza evenimentele contingente,de regula se desfasoara in

cadrul mai multor angajamente de audit nu numai in faza finala.I In faza finala de realizeaza mai mult 0 sintetizare a evenimetelor contingente,decat 0

identificare a lor.I Procedurile de audit pentru testarea evenimentelor contingente,de regula vizeaza

acivitati mult mai greu de efectuat pentru identificarea evenimentelor neinregistrate,decat

cele de verificare a evenimentelor inregistrate,declarate in documentele societatii.II

Dupa identificarea evenimeteleor contingente se va efectua evaluarea lor in vederea

prezentari i acestora.

IPrincipalele proceduri care pot fi utilizate de auditorul financiar pentru identificarea

evenimentelor contingente sunt:

I-examinarea proceselor verbale ale Adunarii Generate a Actionarilor.Consiliului de

Administratie;

I 39

I



I-obtinerea de lajuristul societatii a unei situatii privind litigiile in curs si a altor eventuale

datorii;

I-analiza cheltuielilor juridice,a situatiilor recapitulative si a facturilor remise de juristii

societatii;

-examinarea rapoartelor de inspectie fiscala din anul curent si precedent;

I -chestionarea managerilor entitatii privind posibilitatea existentei unor evenimente

contingente nedezvaluite,neprezentate;

I -analizarea informatiilor din doeumentele (foile de lucru)care ar indica evenimente

contingente;

-confirmarea soldurilor acreditivelor in vigoare la data inchiderii exercitiului financiar

etc.

I Solicitarea de informatii de lajuristii entitatii auditate constituie 0 procedura

importanta,intrucatjuristii vor cunoaste probabillitigiile si reclamatiile in asteptare,care ar

putea fi omise in a fi prezentate de manageri.IAceasta solicitare se impune a fi efectuata in scris,redactata cu antetul c1ientului si

semnata de un manager al societatii.I Juristilor Ii se poate solicita sa intocmeasca:

-0 Iista cu litigiile in asteptare si litigiile care risca sa fie intentate soeietatii;

I-0 lista cu reclamatiile,despagubirile formulate sau care urmeaza a fi formulate si de care

juristul este informat;

I-comentarii privind fiecare eveniment din liste(numar de actiuni in justitie,probabilitatea

deznodamantului nefavorabil,estimarea absoluta a pierderii etc.)

I-identificarea actiunilor juridice in asteptare care nu au fost cuprinse in liste sau

obtinerea afirmatiei ca lista este incomplete.

In situatia in care juristii societatii refuza sa fumizeze informatii auditorului

financiar,auditorul financiar trebuie sa prezinte in raportul de audit lipsa de probe.

Etapa verificarii evenimentelor ulterioare

I In aceasta etapa se au in vedere evenimentele produse dupa data bilantului .dar inainte de

publicarea situatiilor financiare.

I Aceste evenimente pot sa influenteze informatiile declarate in situatiile financiare.

I In situatia in care are loe un eveniment ulterior important dupa terminarea activitatilor de

audit de pe teren .dar inainte de finalizarea si transmiterea raportului de audit,auditorul

financiar poate proceda in doua moduri:

II 40

I



III .isi extinde testele de audit vizand evenimentele ulterioare pana la data noului

eveniment.caz in care data raportului de audit va fi schimbata cu noua data;

I.isi extinde verificarea suplimentara numai asupra noului eveniment ulterior.situatie in

care raportul de audit va fi dublu datat.adica 0prima data va fi cea la care s-au finalizat

lucrarile pe teren.cu exceptia evenimentului ulterior in cauza.care va fi datat cu 0a doua data.

I Evenimentele ulterioare sunt de doua feluri:

I.evenimente cu impact direct asupra situatiilor financiare,care impun efectuarea unor

rectificari.evenimente carora atat managerii cat si auditorii financiari trebuie sa Ie acorde

importanta;

I .evenimente care nu au impact direct asupra situatiilor financiare,dar a caror prezentare

trebuie facuta in situatiile financiare,chiar daca nu este obligatorie 0 rectificare a conturilor.

I Verificarea evenimentelor ulterioare impune utilizarea de catre auditorul financiar a unor

proceduri de audit care pot fi impartite in doua categorii:

I .proceduri de verificare a soldurilor finale ale conturilor,anume:

I-evaluarea probabilitatii de recuperare a creantelor,pe baza incasarilor din exercitiul

financiar precedent;

I-compararea valorii de inregistrare a stocurilor de materii prime de la sfarsitul

exercitiului financiar cu pretul de cumparare al ace lor materii prime in exercitiul

urmator,pentru a veri fica corectitudinea evaluarii stocurilor etc .

I • proceduri de identificare a evenimentelor ulterioare care trebuie prezentate in situatiilefinanciare (bilant,cont de profit si pierdere sau in note Ie explicative)cum ar fi:

I -obtinerea informatiilor de la juristii societatii despre Iitigiile in curs si despre Iitigiile

posibile.

I -analizarea evidentelor contabile,a jurnalelor si registrelor contabile,a documntelor

contabile justificative intocmite la data de inchidere a exercitiului financiar pentru

identificarea evenimentelor ulterioare care apartin de exercitiul financiar anterior;

I -documentarea aupra proceselor verbale de Consiliului de Administratie si Adunarii

Generala a Asociatilor intocmite dupa data de inchidere a exercitiului financiar;

I -examinarea documentelor interne pentru a gasi eventuale modificari ale

activitatii,schimbari majore in ramura de activitate ,solicitand conducerii societatii informatii

asupra schimbarilor semnificative intervenite in rezultatele societatii;I -chestionarea conducerii societatii si a angajatilor cheie;

I Etapa colectarii probelor finale

II 41

I



II

-proceduri analitice finale;

I -proceduri de evaluare a continuitatii activitatii societatii;

I -obtinerea unei comunicari din parte conducerii societatii;

-documentarea asupra altor informatii din raportul anual.

I Procedurile analitice fmale asigura 0ultima revizuire a informatiilor din situatiile

financiare.

I Ele constau de regula in:

-analizarea caracterului adevarat al probe lor de audit colectate;

I -analizarea evenimentelor neobisnuite,a evolutiilor neobisnuite ale soldurilor unor conturi

etc.

I Evaluarea continuitatii activitatii societatii se realizeaza prin:

I -procedurile analitice;

-discutii cu managerii;

I -examinarea planurilor de perspective ale societatii etc.

Obtinerea unei comunicari din parte a conducerii societatii are drept obiective:

I -punctarea asupra raspunderii managementului in ceea ce priveste

declaratiile,informatiile din situatiile financiare;

I -obtinerea raspunsului scris din partea conducerii societatii la cererea de informatii

privind anumite aspecte ridicate in cursul angajamentului de audit.

I Rolul comunicarii scrise a managementului se concretizeaza in :

I -a semnala conducerii societatii anumite aspecte pe care acestea a omis sa Ie prezinte sau

le-a prezentat intr-o maniera neadecvata;

I -a evita neintelegerile ulterioare intre auditorul financiar si societate,oferind auditorului

financiar 0 comunicare scrisa a afirmatiilor conducerii entitatii.in caz de dezacord sau litigii

intre acestia.

I Documentarea asupra altor informatii din raportul anual are in vedere informatiile care

nu fac parte din situatiile financiare ,dar sunt publicate cu situatiile financiare.

I Procedura folosita de auditorul financiar este compararea informatiilor din declaratia

reprezentantului legal al societatii cu informatiile din declaratia reprezentatului legal al

societatii cu informatiile din situatiile financiare pentru a identifica eventualele

neconcordante.III 42

I



I --~-----------------~---

IEtapa evaluarii rezultatelorI Evaluarea rezultatelor presupune utilizarea urmatoarelor proceduri de audit:

I .testarea suficientei probe lor de audit ,adica verificarea daca toate aspectele importante au

fost probate adecvat;

I .analizarea sintezei prezentarilor eronate identificate in angajamentul de audit

IDescoperirea de auditorul financiar a unor erori semnificative impune a se propune

societatii corectarea situatiilor financiare.

I.determinarea caracterului adecvat al informatiilor prezentate in situatiilor financiare

serveste pentru ca auditorul financiar sa se asigure ca soldurile conturilor din balanta de

verificare sunt coreet prezentate in situatiile financiare .

I• verificarea riguroasa a documentelor de lucru.procedura efeetuata de catre un alt auditor

financiar decat eel care a efectuat angajamentul de audit,dar un auditor care cunoasteactivitatea societatii.

I .sintetizarea evaluarii probe lor de audit, care consta in evaluarea probelor de audit pe baza

evaluarii riscului de audit stabilit pentru fiecare cont.pe baza prezentarilor eronate din conturi.

I Etapa intocmirii raportului de audit

I Dupa terminarea tuturor fazelor,etapelor de audit se procedeaza la intocmirea raportuiui

de audit.

IDaca raportul este fara rezerve el va avea 0 forma standard,iar daca sunt exprimate

rezerve se vor purta discutii cu conducerea si unii angajati ai societatii.

Etapa comunicarii rezultatelor comitetului de audit al managementului

I Comitetului de audit,managementului li se aduc la cunostinta constatarile si recomandarile

auditorilor financiari cu referire la:

I .fraude si fapte ilicite descoperite in angajamentul de audit.indiferent daca sunt sau nu la

nivel semnificativ;

I .deficientele semnificative constatate in adoptarea si functionarea sistemului de control

intern;

I .alte informatii obtinute in angajamentul de audit si din alte angajamente de audit.din

reglementarile in vigoare aplicabile societatii auditate;

I Aspecte importante care trebuie sa fie comunicate membrilor guvernantei

corporative,managementului societatii de auditori financiari sunt:

I -responsabilitatea auditorului financiar de a furniza 0asigurare rezonabila,nu absoluta-

II 43

I



I

I -dezacordurile cu conducerea executive a societatii auditate privind intinderea lucrarilor

de audit,continutul raportului de audit;

I-corectiile semnificative,atat cele cuprinse in situatiile financiare,cat si cele propuse de

auditorul financiar,dar neefectuate;

I-dificultati intalnite in angajamentul de audit,cum ar fi nefurnizarea unor informatii,lipsa

de disponibilitate a personalului etc.

I-recomandarile auditorului financiar in ceea ce priveste activitatea societatii,sugestii

privind cresterea eficientei activitatilor etc.

3.4.Proceduri de audit ulterioare finalizarii procesului de audit;

3.4.1.Proceduri de prezentare a informatiilor inselatoare din situatiile financiare dupa

emiterea si publicarea raportului de audit;

I Identificarea de catre auditorul financiar a unor informatii false,inselatoare prezentate in

situatiile financiare ,dupa data emiterii raportului de audit,creeaza responsabilitatea acestuia

de a informa imediat utilizatorii care se bazeaza pe situatiile financiare despre existenta unor

prezentari denaturate (inselatoare)in situatiile financiare.II In acest caz,auditorul financiar va solicita societatii auditate:

-sa emita imediat 0versiune revizuita a situatiilor financiare,cu prezentarea explicatiei

revizuirii;

-sa informeze imediat autoritatile de reglementare;

I -sa pub lice situatiile financiare revizuite,fie separat,fie prin cuprinderea prezentarilor

necesare dezvaluirii informatiilor denaturate in situatiile financiare urmatoare.

I In situatia in care conducerea executiva a societatii refuza sa dezvaluie informatiile

inselatoare.auditorul financiar va inform a consiliul de administratie al entitatii,autoritatile de

reglementare,precum si utilizatorii situatiilor financiare.I Oescoperirea unor informatii inselatoare,care impugn revizuirea situatiilor financiare,se

poate datora unor evenimente care au avut loc.existau inainte de data raportului de audit,dar

nu erau cunoscute de auditorul financiar.

Situatia prezentata constituie 0"constatare ulterioara"a auditorului financiar.fiind diferita

de evenimentele ulterioare ,iar procedurile in cauza nu fac parte din procedurile de auditdin

faza de finalizare a angajamentului de audit.

I Spre deosebire de evenimentele ulterioare care sunt verificate pana la data emiterii

raportului de audit,"constatarile ulterioare"sunt cunoscute dupa data raportului de

audit,fiind,de regula,aflate fie in cursul auditarilor urmatoare,fie sunt comunicate de

managerii societatilor auditate.II

44

I



I -----------------------------

IRaspunderea auditorului financiar in cazul "constatarilor ulterioare"este:I -sa semnaleze utilizatorii care se bazeaza pe situatiile financiare despre existenta in

situatiile fianciare a unor prezentari semnificativ eronate( denaturate,inselatoare);

I -sa solicite conducerii societatii publicarea unor situatii financiare revizuite.

I 3.4.2.Proceduri de analizare a angajamentului de audit;

Dupa finalizarea angajamentului de audit se recomanda ca auditoria financiari:

I -sa efectueze analiza costurilor;

-sa evalueze performantele;

I -sa tina 0 intalnire de informare cu echipa de audit si societatea auditata;

I -sa programeze planul de audit pentru anul urmator.

Analiza costurilor

I Dupa finalizarea angajamentului de audit se impune ca auditorul financiar sa verifice

daca:

I -s-a intocmit factura finala pentru serviciile oferite;

I-factura este completata in conformitate cu conditiile de facturare hotarate impreuna cu

societatea auditata.

-facturarea include orice modificari ale deciziei initiale,aparute ulterior;

I -costurile finale ale angajamentului de audit sunt rezonabile si se incadreaza in bugetul

stabilit initial;

I -costurile au fost monitorizate atent in cursul angajamentului de audit etc.

I Evaluarea performantelor

Scopul principal al evaluarii performantelor este:

I -reliefarea necesitatii de efectuare a angajamentului de udit de catre auditoria financiari

cu experienta;

I -evaluarea abilitatilor echipei de audit;

-descoperirea nevoilor de pregatire profesionala etc.

I Sedinta de informare

I Sedinta de informare cu intreaga echipa de audit si cu entitatea auditata este recomandata

mai ales pentru:

II 45

I



I ..._ - - _ . _ ...._---------------------------

-a evalua perforrnantele:I -a stabili probabilitatea recontractarii;

I-a invata 0 serie de lucruri importante care trebuie luate in considerare in planificarea

continuitatii auditarii in perioada urrnatoare.

I Se recomanda ca sedinta sa fie programata la 0 luna dupa finalizarea auditului

financiar,astfel incat sa fie timp sufficient pentru a ad una datele necesare.

I Ar fi indicat ca sedinta de informare sa fie planificata inca de la inceputul

angajamentului de audit.

La 0 sedinta de informare ar trebui sa fie avute in vedere elementele necesare:

-evaluarii serviciului oferit societatii;

I -evaluarii eficientei angajamentului;

-evaluarii riscului de management;

I -evaluarii managementului proiectului si oamenilor etc.

I Informarea societatii auditate este important a pentru a identifica perceptia acesteia in

legatura cu calitatea serviciilor auditorului financiar si pentru a determina daca i-au fost

indeplinite asteptarilor.

Informarea societatii auditate poate fi sub forma unei discutii forrnale sau informale

si/sau sub forma unui chestionar.

Pregatirea planului de audit pentru urmatorul an

I Pregatirea unui plan de audit pentru urmatorul an ,a unui buget provizoriu pentru anul

urmator,ar trebiu sa constituie 0 actiune imediata pentru conducatorul echipei de audit ca

urrnare a sed intei de informare.

I Identificarea sarcinilor,a pasilor cheie de cuprins in programul viitor de audit constituie

obiectivele sedintei de informare ,care vizeaza stabilirea:

I -responsabilului de angajament,a managerului,a conducatorului de echipa si a unui plan

de succesiune al membrilor echipei de audit;

-scopului si intervalului de timp alocat serviciilor de audit pentru perioada viitoate;

-probabilitatilor de aparitie a unor noi riscuri;

I -probabilitatilor ca vechile riscuri;

I -sa fie reduse;

-sa fie marite;

I46

I



I ------------------------------

I-sa ramana aceleasi;I -schimbarile asteptate in procesele sau sistemele de afaceri ale societatii auditate;

I -schimbarile asteptate in abordarea auditului sau in angajamentele de audit;

-planurilor de imbunatatire a comunicarii cu entitatea auditata etc.

I IV.Concluzii;

I Dupa ce auditorul emite raportul de audit si incheie toate comunicarile cu managementul

si cu comitetul de audit ,se considera ca auditul este terminat.

IUrmatorul contact important dintre auditor si client respectiv societatea comerciala se va

produce in momentul inceperii procesului de planificare a auditului anului urmator.

IAcest lucru se produce foarte rar,daca auditorul constata dupa publicarea situatiilor

financiare auditate ca anumite informatii incluse in aceste situatii sunt semnificativinselatoare auditorul are obligatia de a se asigura ca utilizatorii care se bazeaza pe situatiile

respective sunt informati despre prezentarile eronate continute in ele.I Daca auditorul ar fi fost la curent cu prezentarile eronate care se regasesc in ele inainte de

emiterea raportului de audit acesta ar fi insistat ca managementul sa corecteze erorile sau sa

emita un raport de audit diferit.ICand se produce 0astfel de constatare ea se numeste"constatare ulterioara".I Cel mai probabil caz cand auditorul este confruntat cu 0asemenea problema apare atunci

cand dupa emiterea unui raport fara rezerve ,se constata ca situatiile financiare cuprind0

prezentarea semnificativa eronata ..IPrintre cateva cauze posibile ale aparitiei unor asemenea prezentari eronate se numara:

I -includerea unor vanzari semnificative inexistente,nescoaterea din evident a unor stocuri

nevandabile sau omisiunea unei note informative esentiale.

I Indiferent de faptul daca nedescoperirea prezentarii eronate este 0greseala a auditorului

sau a clientului,raspunderea auditorului ramane aceeasi.

I Cea mai recomandata masura de luat in cazul in care auditorul descopera ca situatiile sunt

inselatoare dupa emiterea lor consta in a cere clientului sa emita 0versiune revizuita a

situatiilor financiare,incluzand si 0explicatie a motivelor revizuirii.IDaca situatiile financiare ale exercitiului urmator sunt intocmite inainte de 0 eventual

publicare a situatiilor financiare precedente revizuite,se permite dezvaluirea prezentarilor

eronate in situatiile financiare intocmite pentru exercitiul urmator.II Cand acest lucru este relevant ,clientul ar trebui sa informeze autoritatile bursiere si alte

agentii de reglementare privind situatiile financiare inselatoare.

II 47

I



III AuditoruI poarta raspunderea de a se asigura ca respectivuI client a intreprins toate

masurile necesare pentru a informa utilizatorii despre publicarea unor situatii financiare

inselatoare.

In cazul in care c1ientul refuza sa coopereze sis a divulge infonnatiile privind prezentarea

eronata,auditorul este obligat sa informeze Consiliul de Administratie.

I Auditorul este obligat de asemenea sa informeze atat agentiile de reglementare in

jurisdictia carora se incadreaza clientul.cat si in masura in care este posibil toate persoanele

care utilizeaza situatiiIe financiare privind faptul ca aceste situatii nu mai sunt demne de

incredere.II

Oaca actiunile c1ientului sunt cotate pe piata de capital ,este permis sa se solicite

CVOB/SEC si administratiei bursei de valori respective sa informeze actionarii c1ientului.

Oescoperirea ulterioara a unor fapte care impun retragerea sau reemiterea situatiilor

financiare nu rezulta din evenimnte economice care s-au produs dupa data raportuluiauditorului.

I Situatiile financiare trebuie retrase sau remise numai cand informatiile care ar putea

demonstra ca ele nu prezentau 0imagine fidela existau deja la data raportului de audit.

I Raspunderea auditorului in ceea ce priveste evenimentele ulterioare incepe la data

bilantului contabil si se incheie la data terminarii lucrarilor de teren

Orice infonnatii pertinente descoperite ca parte a verificarilor finale facute pot fi

incorporate in situatiile financiare inainte de publicarea acestora.

I Auditorii nu poarta nici 0 raspundere privind detectarea faptelor ulterioare de natura celor

discutate .insa daca auditorul descopera ca situatiile financiare emise sunt inadecvat

prezentate.el trebuie sa intreprinda masuri de corectare.

I Raspunderea auditorului de a semnala emisiunea unor situatii financiare inadecvate nu

incepe decat dupa data raportului de audit,de cele mai multe ori 0 prezentarea semnificativ

eronata existenta este fie descoperita in cursu I auditarii exercitiului urmator,fie raportata

auditorului de catre client.

IIIII 48

I



I

IIIII

BIBLIOGRAFIE:

***

***

***III

***

ALVINA.ARENS

JAMES KLOEBBECKE

RANDALJ.ELDER

MARK S.BEASLEY

MARCELGHITAIII

ANAMORARIU

TATIANA DANESCU

ANAMORARIU

EUGENIU TURLEA

VIOLETA TATARU

II

AOPTA DIRECTIVA A CONSILIULUI din 10 aprilie 1984

in temeiul art.54 alin.(3)lit.(g)din Tratatul CEE privind

autorizarea persoanellor raspunzatoare de efectuarea

auditului statutar al documntelor contabile;

Ordonanta nr.37 12004privind auditul intern;

Ordonanta nr.75/1999 privind activitatea de audit financiar

Ordonanta de urgent nr.90/2008 privind auditul statutar al

situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale

consolidate;

Audit-O abordare integrala Editia a 8-a Editura ARC;

Auditul intern-Editia a II-a Editura Economica 2009;

Audit intern si guvernanta coorporativa-Edltura

Universitara,2008;

Proceduri si tehnici de audit financiar-Editura Irecson 2007;

Auditul financiar contabil-Editura Economica 2001;

Auditul financiar-Editura Cavallioti 2007;

I49

curs audit amffe

Documents