curs_26

7/25/2019 Curs_26

http://slidepdf.com/reader/full/curs26 1/7

Curs 26 – 2015 –

Alimentaţia porcilor

Particularităţile valorificării hranei de către porci

Porcii sunt animale monogastrice omnivore, cu particularităţi dedigestie şi de valorificare a hranei diferite de ale altor specii de animale

Capacitatea relativ mai redusă a tu!ului digestiv şi gradul mai mic devalorificare al celulo"ei !rute impune folosirea unor cantităţi mari denutreţuri concentrate, cel mai adesea #n e$clusivitate %cest lucru se#nt&mplă #n sistemul intensiv de creştere, unde se folosesc nutreţuricom!inate complete, administrate, cel mai adesea, 'ad li!itum', cum este

ca"ul porcilor la #ngrăşat şi scroafelor #n lactaţie(ealtfel, porcii valorifică mult mai !ine nutreţurile concentrate faţăde rumegătoare, cu p&nă la )0* %ceasta nu #nseamnă că #n raţiile porcilor,crescuţi #n sistem gospodăresc, nu pot fi introduse şi unele nutreţuri devolum, precum tu!erculii, rădăcinile, nutreţurile ver"i, cele care au unconţinut #n celulo"ă !rută mai mic şi, implicit, o digesti!ilitate mai mare Ponderea acestora #n + a raţiilor nu tre!uie să depăşească #nsă 25-.0*

/n legătură cu celulo"a !rută ea se limitea"ă #n raţiile destinate acesteispecii, la .-)* la tineret şi la -* la animalele adulte

+pre deose!ire de rumegătoare, porcii solicită raţii mai !ineechili!rate, inclusiv #n aminoaci"i şi #n vitamine, ei fiind dependenţi #ntotalitate de pre"enţa acestora #n hrană ste cunoscut #n acest sens căaminoacidul limitativ pentru producţia de carne este li"ina, care tre!uieasigurată la un nivel corespun"ător, evident alături de ceilalţi aminoaci"i şide celelalte elemente nutritive

/n intestinul gros, #n special #n cecum şi colon, se sinteti"ea"ăvitamine din comple$ul 3, #nsă gradul de a!sor!ţie al acestora este foarte

redus 4ot aici se produc, #n urma degradării glucidelor re"iduale şi %,asemănător ca la rumegătoare, #nsă aceştia furni"ea"ă o parte mult maimică din energia a!sor!ită

+pecificul digestiei la porci determină şi un anumit mod de preparareşi administrare al hranei 7utreţurile concentrate măcinate, fierte sauumectate, e$trudate sau e$pandate sunt, #n general, mai !ine valorificate

7/25/2019 Curs_26


n rol important #n alimentaţia acestei specii #l au şi #nsuşirilegustative şi olfactive ale hranei, porcii av&nd mai de"voltate aceste simţuridec&t alte specii de animale ste motivul pentru care, #n anumite condiţii,şi mai ales la tineret, nutreţurile sunt supuse unor procese de "aharificare,de aromati"are

Alimentaţia scroafelor gestante

Cel mai important aspect referitor la scroafele gestante este acela căhrănirea lor se face restricţionat

%ceastă modalitate de hrănire are efecte favora!ile at&t #n ca"ulscroafelor primipare c&t şi #n ca"ul scroafelor multipare, asupra număruluişi greutăţii purceilor la fătare, asupra consumului de hrană #n viitoarele

lactaţii, asupra mortalităţii em!rionare+croafele gestante crescute #n sistem intensiv, #n comple$eindustriale, sunt hrănite numai cu nutreţuri com!inate

%semenea nutreţuri com!inate tre!uie să ai!ă anumiţi parametrinutritivi, specifici acestei categorii de animale

Parametrul energetic, cel mai adesea este #n 8ur de 2900 :cal ;<:g 7C

+croafele gestante pot primi nutreţuri com!inate şi mai diluate din punct de vedere energetic, către 200 :cal ;<:g 7C, cum sunt cele #n

care, alături de materiile prime de !a"ă se introduc şi unele nutreţuri cu unconţinut mai mare #n celulo"ă !rută =făină de lucernă, pulpă de sfeclădeshidratată> %vanta8ele unor asemenea nutreţuri com!inate sunt acelea căstimulea"ă peristaltismul intestinal =evită riscurile constipaţiilor cătresf&rşitul gestaţiei> şi asigură o mai !ună sen"aţie de saţietate (e"avanta8ulconstă #n creşterea consumului de hrană

+e pot administra şi nutreţuri com!inate care să ai!ă către .000 :cal;<:g 7C Cu asemenea nutreţuri com!inate poate scădea consumul dar

animalele acu"ă sen"aţia de foame +e agită, şi cum, cel mai adesea, suntcrescute #n grup se pot produce avorturi/n orice ca", nivelul parametrului energetic al nutreţurilor com!inate

se sta!ileşte #n aşa fel #nc&t să permită un spor net de gestaţie apro$imativegal cu cel pierdut #n momentul fătării, apreciat la cca 25-.0 :g

7ivelul parametrului proteic al nutreţurilor com!inate destinatescroafelor gestante este de 12-1.*

2

7/25/2019 Curs_26


Pentru a putea atinge parametrii nutritivi menţionaţi structuranutreţurilor com!inate este apro$ următoarea?

- C =porum!, or", gr&u> @ 5-5*- CP =şroturi, ma"ăre, tăr&ţe, făinuri animale>@ 15-20*- +; =car!onat Ca, fosfat Ca, sare> @ 2-. *

- P; @ 0,5-1*Cu asemenea parametri nutritivi şi cu asemenea structură, necesarul

scroafelor gestante poate fi acoperit de cca 2,5 :g 7C<"i #n primele 2<. alegestaţiei şi cu . :g 7C<"i #n ultima treime a gestaţiei

Cantităţile preci"ate sunt vala!ile #n condiţii de neutralitate termică=temperatura critică inferioară de 20oC la ca"are individuală şi 15oC laca"are #n grup> Aa 10oC, de e$emplu, consumul de 7C creşte cu 00 g<"ila ca"are individuală şi cu 200 g<"i la ca"are #n grup iar la 5oC cu 1000

g<"i, respectiv cu )00 g<"i(acă scroafele gestante sunt crescute #n sistem gospodăresc atunci elesunt hrănite, tot restricţionat, cu amestecuri de concentrate =porum!, or",tăr&ţe, ma"ăre şa> şi cu nutreţuri de volum =faină de lucernă, cartofi,sfeclă, nutreţuri ver"i etc, cu specificaţia că ponderea nutreţurilor devolum din structura raţiilor poate a8unge p&nă la 25-.0*

Alimentaţia scroafelor în lactaţie

/n perioada de lactaţie, scroafele tre!uie hrănite la discreţie, numaiaşa put&ndu-se acoperi necesarul pentru #ntreţinere şi pentru producţia delapte şi să se prevină o scădere a greutăţii corporale peste anumite limite

Producţia medie de lapte a scroafelor este de cca 6- :g<"i, cu ocaloricitate de apro$ 1100 :cal<:g, ceea ce #nseamnă că o scroafa'e$portă' "ilnic prin lapte 000-000 :cal

(atorită necesarului energetic ridicat, scroafele #n lactaţie, chiar hrănite la discreţie, nu pot consuma suficientă hrană pentru a-şi acoperi #n

totalitate cerinţele Be"ultatul este o pierdere #n greutate, estimată la 10-25:g, varia!ilă #n funcţie de prolificitate, de greutatea purceilor şi de starea de#ntreţinere a scroafelor

in&nd seama de aceste date, nivelul parametrului energetic alnutreţurilor com!inate, folosite #n hrana scroafelor #n lactaţie, este de cca.000 :cal ;<:g, cu limite de la 2900 la .100 :cal, mai mult la de!utul

.

7/25/2019 Curs_26


lactaţiei şi mai puţin #n ca"ul includerii #n structura lor şi a unor nutreţuricu un conţinut mai mare #n celulo"ă !rută

7ivelul parametrului proteic din 7C #n decursul lactaţiei este legat,#nainte de toate, de nivelul producţiei de lapte şi de concentraţia acestuia #n proteină =cca 5,*> şi este #n medie de cca 1)-15* P3

Pentru a putea reali"a asemenea parametri nutritivi, structura medie aunei reţete de 7C folosite #n hrana scroafelor #n lactaţie este apro$următoarea?

- C @ 0-0*- CP @ 20-25*- +; @ 2-.*- P; @ 0,5-1*(eşi scroafele #n lactaţie sunt hrănite la discreţie tre!uie totuşi

anticipat care este consumul de 7C %cest lucru se poate face pe !a"agreutăţii corporale a scroafelor =se acordă 1 :g 7C<"i<100 :g C> şi pe !a"a numărului de purcei alăptaţi =se acordă 0,5 :g 7C<"i<purcel>

(e e$emplu o scroafă #n greutate de 200 :g şi care alăptea"ă 10 purcei va avea un consum mediu "ilnic de cca :g 7C =2D1E10D0,5>

(e la această regulă de sta!ilirea a consumului voluntar fac e$cepţiescroafele imediat după fătare, atunci c&nd apetitul este mai scă"ut +e poate#ncepe de e$emplu cu . :g 7C<"i #n prima "i de lactaţie, apoi cu un plus de0,5 :g 7C #n fiecare din următoarele "ile, aşa #nc&t la consumul ma$im să

se a8ungă după o săptăm&nă de la fătare/n sistemul de creştere e$tensiv, alături de amestecuri de concentrate,

scroafele #n lactaţie primesc #n raţii şi nutreţuri de volum =ma$1<. dinstructura raţiilor> /n perioada de iarnă acestea sunt repre"entate de făina delucernă =1-1,5 :g<"i>, cartofi =.-) :g<"i>, sfecla =)-5 :g<"i> şa, iar #n perioada de vară de lucernă, trifoi verde, recoltate #n primele stadii devegetaţie =6- :g<"i>

Alimentaţia purceilor

P&nă la #nţărcare =la 21, 2, .5, )2 "ile> laptele matern constituie principala sursă de hrană a purceilor Fi aceasta pentru că purceii au unechipament en"imatic foarte diferit faţă de al adulţilor, adaptat numai ladigestia lipidelor, a proteinelor şi a lacto"ei din lapte

)

7/25/2019 Curs_26


Prima alăptare cu colostru se face la 1-2 ore după fătare, c&nd purceilor mai sla!i de"voltaţi li se Greparti"ea"ăH mameloanele pectorale,care produc mai mult lapte Purceii sug foarte des la #nceput =şi de 20ori<"i>, mai ales dacă producţia de lapte a scroafelor este mică

In ca"ul unei agala$ii parţiale sau totale a scroafelor, purceii se pot

hrăni cu un su!stituent de lapte comercial =se reconstituie la 10 g +<:g>sau pot fi reparti"aţi la scroafe care au fătat #n aceiaşi perioadă

(atorită ritmului rapid de creştere al purceilor =#şi du!lea"ă greutateacorporală la cca - "ile de la fătare, cu )-5 :g lapte<:g spor>, laptelescroafelor nu mai poate face faţă cerinţelor tot mai crescute

(eşi de un echipament en"imatic se poate vor!i a!ia după .5 "ile deviaţă, #ncă din a 2-a săptăm&nă purceii tre!uie o!işnuiţi a consuma şinutreţuri solide

In sistemul industrial se administrea"ă nutreţuri com!inate'prestarter' adecvate, compuse din? cereale 50-60*, proteice vegetale 25-.0*, proteice animale 5-10*, alte ingrediente

n asemenea nutreţ com!inat are o concentraţie energetică de cca..00 :cal ;<:g şi 21-22* P3

Pentru atingerea nivelului energetic ridicat se folosesc grăsimi=vegetale sau animale> #n proporţie .-)* Jr"ul, prima cerealărecomandată, se poate pră8i pentru o mai !ună valorificare şi pentru acontracara apariţia diareei

+e aprecia"ă, #n ca"ul creşterii intensive, că dacă #nţărcarea se face la.5 "ile purceii tre!uie să consume cca 0,) :g 7C<cap<"i #n prea8ma#nţărcării

(e-a lungul vieţii lor purceii pot avea c&teva momente mai dificile,cu repercusiuni asupra stării lor de sănătate, motiv pentru care tre!uiesccunoscute şi luate #n consideraţie

Aa cca 10 "ile apare frecvent anemia, soldată uneori cu mortalităţimasive, ca urmare a conţinutului redus #n fier şi cupru al laptelui matern

(eşi nutreţul com!inat conţine aceste elemente minerale =el este #nsăconsumat #n cantităţi prea mici> se procedea"ă la in8ectarea intramuscularăa unor preparate comerciale, care conţin cele 2 minerale

Către 2-. săptăm&ni poate apare rahitismul şi unele hipovitamino"e=%, (, 312> %dministrarea nutreţurilor com!inate reduce la minimriscurile de apariţie a unor asemenea carenţe minerale şi vitaminice

5

7/25/2019 Curs_26


Intre . şi 5 săptăm&ni, datorită reducerii producţiei de lapte ascroafelor şi a cri"ei legate de apariţia dinţilor, apare o perioadă de stressalimentar, concreti"ată #n scăderea consumului de nutreţuri uscate şi o#ncetinire a creşterii

/nţărcarea este un alt moment dificil pentru purcei, cri"a de #nţărcare

fiind acu"ată de ma8oritatea dintre ei(upă #nţărcare, purceii trec #n categoria tineretului porcin, c&nd vor fi

hrăniţi cu alte tipuri de nutreţuri com!inate %ici răm&n p&nă la intrarea la#ngrăşat, la cca 0-90 "ile şi 25-.0 :g

Alimentaţia porcilor la îngrăşat

/n sistem intensiv, #ngrăşarea se derulea"ă pe 2 fa"e sau pe . fa"e /n

varianta pe 2 fa"e, de la 25-.0 :g la 50-60 :g =hrăniţi cu reţeta KgroLerH>,respectiv de la 50-60 :g la 100-110 :g =hrăniţi cu reţeta KfinisherH> 7ivelul energetic al 7C destinate porcilor la #ngrăşat se poate situa #n

limite destul de largi, ţin&nd cont de aptitudinile acestor animale de a-şicori8a nivelul ingestiei energetice, atunci c&nd hrana este asigurată ladiscreţie Cel mai adesea se situea"ă #ntre .000 şi .200 :cal ;<:g 7C

7ivelul de proteină al reţetelor este #n medie, de 15-16* P3 #n primafa"ă de #ngrăşare şi de 1.-1)* #n a doua fa"ă a #ngrăşării %ceste nivele aleP3 =şi ale aminoaci"ilor> sunt mai ridicate la hi!ri"ii de ultimă generaţie,

care depun mai puţină grăsime #n carcasă 7utreţurile com!inate se administrea"ă cel mai adesea la discreţie,

pentru a permite o!ţinerea unor sporuri #n greutate c&t mai mari /nasemenea condiţii, pe #ntreaga perioadă de #ngrăşare porcii consumă cca 2:g 7C<"i, iar la sf&rşitul #ngrăşării cca .,5 :g 7C<"i Aa un spor mediu de600-00 g<"i, re"ultă un consum specific de .-.,5 :g 7C<:g spor

ste posi!il ca #n ultimă parte a #ngrăşării hrana să se restricţione"emoderat %vanta8ul constă #n depunerea unor cantităţi mai mici de grăsime

#n carcasă, iar de"avanta8ul #n mărirea perioadei de #ngrăşare cu 2-.săptăm&niPentru asigurarea nivelurilor optime ale parametrilor nutritivi se

folosesc nutreţuri com!inate, care au apro$ următoarea structură?C @ 65-0*CP @ 15-25*+; @ 2-.*

6

7/25/2019 Curs_26


P;@ 0,5-1*

Morma de administrare a hranei poate 8uca un rol important asupra performanţelor de creştere

Cel mai adesea, #n comple$ele industriale de #ngrăşare a porcilor, 7C

se administrea"ă su! forma uscată =pul!ere sau granule>%dministrarea umectată a hranei, mai ales #n a 2-a parte a #ngrăşării, a

condus la o!ţinerea unor re"ultate ceva mai !une su! aspectul sporuluireali"at, a consumului specific şi a calităţii carcasei, #nsă ridică unele pro!leme de ordin tehnologic

J variantă a #ngrăşării clasice a porcilor este #ngrăşarea pentru !acon3aconul este un produs alimentar, o!ţinut de la hi!ri"i

ultraspeciali"aţi, cu #nsuşiri deose!ite de frăge"ime şi gust, şi #n urma unei

hrăniri specialeAa acest tip de #ngrăşare se supune tineretul #n greutate de cca 25 :g, p&nă la atingerea greutăţii de 90 :g>

Nrănirea porcilor crescuţi pentru !acon tre!uie făcută #n aşa fel #nc&tsă favori"e"e depunerea de carne, #n detrimentul grăsimii iar grăsimea săfie de o anumită calitate In acest sens, nivelul de proteină al reţetelor denutreţuri com!inate este mai ridicat cu 2-. unităţi procentuale dec&t la#ngrăşarea o!işnuită pentru carne, #n detrimentul scăderii concentraţiei #nenergie cu cca 100 :cal ;<:g 7C

(e asemenea, se folosesc numai anumite nutreţuri, cele care e$ercităo influenţă favora!ila asupra calităţii !aconului (in grupul concentratelor energetice se recomandă? or"ul, #n primul r&nd, care poate fi singurul nutreţdin această grupă, completat, eventual de gr&u Porum!ul, datorită faptuluică favori"ea"ă depunerea de grăsime, şi aceasta de o consistenţă moale, se poate introduce limitat, la 20-25* din structura reţetelor, şi numai #n primafa"ă a #ngrăşării (intre concentratele proteice se recomandă? şrotul desoia, ma"ărea, dro8diile fura8ere, laptele praf sm&nt&nit =faina de peşte

numai #n prima fa"ă a #ngrăşării>Aa creşterea pentru !acon a porcilor, #n a 2-a parte a #ngrăşării, se practică sistemul de alimentaţie restrictiv, prin administrarea hranei #n .-)tainuri<"i

curs_26

Documents