curs_pag5.pdf
TRANSCRIPT
-
8/17/2019 Curs_pag5.pdf
1/1
leriloriale
munciipot
agriculturii
qi
inalt
grad
de
componente
de
experienfa,
ce
Ie
conlin
obiceiuri
de
natural,
intre
construit,
dependente
de
Sisteme
teritoriale
-
conceqt
si
caractefistici
2.2.
Ctracteristicile
sistemului
teritorial.
Cornplexitatea
tinui
sistem teritorial
rezidddin
nunreroasele
sale
subsisteme,
conectate
prin
relafii
de
interdependenfr
gi
cooperare,
care se stabilesc
dup[
legi
cosnrice,
geogmfice,
frzice,
chimice,
biologice
ptc.,
din comportamentul
specific
al
fiecirei
componente,
din tipul
gi
viteza
de
reac{ie
diferiti
a
acesteia
la
modificlrile
interne
sau
externe
ale ansamblului.
Integrarea componentelor
acestuia
poate
fi
fIcutl
pe
verticald
gi
orizontali
(spa[ial[),
parfialS
sau totalS, permanenti. sau
temporard.
Abordarea
sistemic[
a ansamblurilor
teritoriale
are
particularitalile
sale,
ce
fin
de
modul in
care
este
concepu.t6,
avind in vedere
coexistenfa
paraleli
a
subsistemelor
naturale
(omogene)
gi
subsistemelor
antropice
(heterogene).
In
general,
orice
sistem
teritorial
se
comportf, caun
sislem
tertnodinamic
Si
infornzalional
optimal
deschis
gi
are
o
structurd
disipativd.
Respectiv,
nu poate
fi
conceput
in afara
fluxurilor
de
materie,
energie
qi
infonna(ii, pe
de o
pafie,
iar
pe
de
alti
parte
prezinti
structuri prin
care pierde
cantitili importante din acestea.
Caracterul deschis,
intre
limite
optimale,
explici posibilitalile
sale
interne de
autoorganizare,
de a
fi
ceea ce este gi
de
apartenenlS la alte sisteme
teritoriale,
situate
pe
o
scard
ierarhici superioari. Prin
pierderea
de
mas5.
gi
energie
sistemul respectiv
evolueazi
pe
o traiectorie
ireversibila,
reiatoarcerea
la stadiul
inilial,
Ia
aceleaqi
componente
(variind
intre parametrii
unui momentanterior),
fiind imposibila.
Faptul cd
sistemul
teritorial
este
conceput
ca
unul dintre cele mai complexe
sistenre geografice
se
demonstreazl
gi
prin
rezistenya
foorte
nxare
pe
core
o
ore la
schintbare,
respectiv
nu
orice
intereventie
sau set
de inten,entii conduc la o schimbare
fundamental[
a
sa sau
a unei perti
din
acesta.
intreaga sa
organizare interni.,
structurali gi
funclionali,
contribuie
Ia
menlinerea aceieiagi
ordini
in conditiile
diferitelor
tipuri
de
agresiune
extern6.
Numeroasele
contponente
gi
caracteristica dat6
de
extinderea
spatiald
fac
sistemul
teritorial
sd
reac{ioneze
la
orice
schimbare,
provenind
din
mediu, printr-o
serie
de
rnodificdri
in directie
opusi
gi
de mirime e_eal6
aceleia
care
i-a
dat
nagtere .
impactul
se
atenueaz5,
treptat, prin
capacitatea
de
comunicare
rapidd
dintre
subsistemele
teritoriale,
parand
cd, practic,
nimic
nu
se
intAmpld
Ia nivelul
ansamblului
teritorial.
Datoritl
vitezelor
diferite
de transmitere
a
modificirilor,
rezistenla
la
schimbare
este
ntult
mai mare.in
cazul
sistemelor
teritoriale
puternic
antropizate
decAt
in
cazul
celor
naturale'',
ornogene
din punct
de
vedere
fizionomic.
pentru
prima
categorie,
reacfia
componentelor
este rapidd qi
cu
efecte
atenuante
ate
oricirei
inten'entii,
existand
mai
multe
variante
de
r:espuns
gi
posibilitnti
de adaptare.
Procesele
de
difuziune
in
lanf
a^efectelor
gi
de
atenuare-a
impactului
eliminaiocul
generat_de
intervenlie
(fi-e.7).
i'n cazul
sistemelor
teritoriale naturale
(onrogene)
numirul
variantelor
de
r5.spuns
este
mult
nrai restr6ns,
iar
la
atenuarea
unei
inten entii
participa
doarcomponentele
din aria
limitrof[
loculuide
irnpact
gi
nu
toate
re-eiupea
ca
in
cazul.
regiunilor
heterogene
(fig.8).
in
cazul
sistemilor
naturale
anlropizate,
cotrcretizate
in
peisaj
printr-un
peisaj
heterogen,
are loc un
proces
de asimilare
a
schimblrii,
pe
cdnd
in
cazul
celor
onrogene,
Jschimbare
loca'le,
poate
conduce
la
o
detalare
a
unui
subsistem
teritorial
de
sislemul
initial.
)1
procesil
de
2.2.1.
Complexitatea
sistemului teritorial.