dezvoltarea serviciilor de telecomunicaŃii în concordanŃă ...old.unitbv.ro/portals/31/sustineri...

Universitatea Transilvania din Braşov Şcoala Doctorală Interdisciplinară

Departamentul de Electronică şi Calculatoare

ing. László MOLNÁR

Dezvoltarea serviciilor de telecomunicaŃii în

concordanŃă cu efectul lor psiho-social

Development of the Telecommunication Services According to Their Psycho-Social Effects

Rezumatul tezei de doctorat PhD Thesis Summary

Conducător ştiinŃific: Prof. univ. dr. ing. Iuliu SZÉKELY

Braşov, 2013

MINISTERUL EDUCAłIEI NAłIONALE UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

Bd. Eroilor 29, 500036 Braşov, Romania, Tel: +40 268 413000, Fax: +40 268 410525 RECTORAT

_________________________________________________________________________

D-lui (D-ei) .......................................................................................................

COMPONENłA

Comisiei de doctorat Numită prin ordinul Rectorului UniversităŃii „Transilvania” din Braşov

Nr. 6040 din 18.09.2013

PREŞEDINTE: - Conf. univ. dr. ing. Carmen GERIGAN DECAN - Fac. de Inginerie Electrică şi ŞtiinŃa Calculatoarelor Universitatea „Transilvania” din Braşov

CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC:

- Prof. univ. dr. ing. Iuliu SZÉKELY Universitatea „Transilvania” din Braşov

REFERENłI: - Prof. univ. dr. ing. Monica BORDA Universitatea Tehnică din Cluj Napoca

- Prof. univ. dr. ing. Radu VASIU Universitatea „Politehnica” din Timişoara

- Prof. univ. dr. ing. Florin SANDU Universitatea „Transilvania” din Braşov

- Prof. univ. dr. Marcela Rodica LUCA Universitatea „Transilvania” din Braşov

Data, ora şi locul susŃinerii pubice a tezei de doctorat: vineri, 29.11.2013, ora 15.00, sala N.II.1, corpul N. În cazul în care doriŃi să faceŃi aprecieri sau observaŃii asupra conŃinutului lucrării, vă rugăm să le transmiteŃi în timp util pe adresa [email protected]. Totodată vă invităm să luaŃi parte la şedinŃa publică de susŃinere a tezei de doctorat. Vă mulŃumim.

Introducere

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 3

Cuvânt înainte

„În lume-s multe mari minuni! Minuni mai mari ca omul nu-s. ... Şi-i iscusit cum nici gândeşti, Spre rău o ia, spre bine-apoi.” Corul din Antigona de Sofocle, 442 Î.d.H.

Cuvintele lui Sofocle, scrise acum 2455 de ani, nasc o întrebare de mare actualitate:

Suntem responsabili de aplicările iscusinŃei noastre? Greu de spus, şi în teza de faŃă nici nu se răspunde la întrebare în totalitate. Totuşi, această nelinişte a avut un rol însemnat în realizarea prezentei lucrări.

În tot decursul istoriei transmiterea la distanŃă a informaŃiei, tele-comunicarea a avut un rol deosebit de important în viaŃa şi activitatea umană. Momente remarcabile au reprezentat inventarea telegrafului, a telefonului, a radioului, a televiziunii şi a calculatorului. Radioul şi mai ales televiziunea au influenŃat în mod remarcabil mediul psiho-social al vieŃii, dar impactul cel mare a venit odată cu apariŃia calculatoarelor. A început o dezvoltarea rapidă a informaticii, a reŃelelor de calculatoare şi de telecomunicaŃii, a început şi s-a realizat convergenŃa acestora. Încă două procese de convergenŃă au avut loc, cea spre reŃelele de generaŃie nouă, şi cea a mediei electronice cu reŃelele de (info)telecomunicaŃii. S-a ajuns la premisele formării societăŃii informaŃionale.

Serviciile de telecomunicaŃii, prin performanŃă, facilitează toate activităŃile umane, le face mai eficiente şi mai interesante. Lumea şi viaŃa oamenilor au ajuns mult schimbate. Dacă o parte din aceste schimbări sunt incontestabil benefice, altele dimpotrivă... Există benefic în acest context? Sau există diferite puncte de vedere, nesupuse unui sistem de valori. Dezvoltarea tehnicilor şi serviciilor de telecomunicaŃii se poate face după un sistem de valori?

Prezenta teză studiază, cercetează, dezbate şi intervine pe această idee. În primul rând doresc să-i aduc mulŃumiri îndrumătorului meu, d-nului profesor doctor

inginer Székely Iuliu. Sprijinul, încurajările, sfaturile şi comentariile Dânsului, şi mai ales încrederea primită, m-au ajutat pe tot parcursul acestui drum.

MulŃumesc d-lor profesor doctor inginer Sandu Florin, profesor doctor inginer OgruŃan Petru şi conferenŃiar doctor inginer Alexandru Marian pentru îndrumările privind elaborarea prezentei teze.

ReferenŃilor din comisia de evaluare şi susŃinere a tezei de doctorat le mulŃumesc pentru onoarea făcută.

Doresc să mulŃumesc colegilor şi prietenilor cu care am colaborat la realizările prezentate. Cel mai mult mulŃumesc familiei şi prietenilor pentru sprijin, încredere, ajutor şi

înŃelegere.

Introducere

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 4

Cuprins

Introducere ................................................................................................................................8

Capitolul 1. Activitatea de telecomunicaŃii...........................................................................11 1.1. TendinŃe în telecomunicaŃii............................................................................................11

1.1.1. Creşterea şi globalizarea pieŃelor de telecomunicaŃii ..............................................11 1.1.2. Creşterea complexităŃii reŃelelor de telecomunicaŃii ...............................................12 1.1.3. Liberalizarea şi privatizarea ....................................................................................12 1.1.4. Integrarea comunicaŃiilor şi a serviciilor .................................................................12 1.1.5. Orientarea către client..............................................................................................13

1.2. Servicii de telecomunicaŃii, scurt istoric ........................................................................13 1.2.1. Telegraful ................................................................................................................13 1.2.2. AplicaŃie proprie: Concentrator de date specializat pentru echipamente de telecomunicaŃii ..................................................................................................................14 1.2.3. Telefonul..................................................................................................................16 1.2.4. Radioul ....................................................................................................................17 1.2.5. Televiziunea ............................................................................................................18 1.2.6. Internetul..................................................................................................................18 1.2.7. ConvergenŃa în telecomunicaŃii ...............................................................................19 1.2.8. AplicaŃie proprie: Implementarea originală a serviciului de ConvergenŃă Fix -Mobil .................................................................................................................................21

1.3. Criterii de categorisire a serviciilor de telecomunicaŃii .................................................22 1.3.1. Servicii publice şi private ........................................................................................22 1.3.2. Categorii pe baza Modelului de nivele de servicii ..................................................23

Capitolul 2. Tehnici de realizare a serviciilor de telecomunicaŃii ......................................24 2.1. Servicii bazate pe dialog ................................................................................................24

2.1.1. Elemente de bază obligatorii ...................................................................................24 2.1.2. Elemente adiŃionale obligatorii................................................................................25 2.1.3. Elemente opŃionale ..................................................................................................25 2.1.4. AplicaŃie proprie: InterfaŃarea centralei telefonice analogice la un sistem de culegere şi prelucrare automată a datelor ..........................................................................25 2.1.5. Servicii suplimentare în reŃelele PSTN ...................................................................28 2.1.6. AplicaŃie proprie: Automatizarea prin sisteme cu logică programată a unor servicii suplimentare de telefonie...................................................................................................29 2.1.7. ReŃele ISDN, servicii suplimentare specifice ..........................................................31 2.1.8. ReŃele mobile, servicii suplimentare oferite ............................................................32 2.1.9. Subsistemul multimedia IP (Multimedia Subsystem - IMS)...................................34

2.2. Servicii de reŃele inteligente IN (Intelligent Network) ..................................................35 2.2.1. Arhitectura IN..........................................................................................................35 2.2.2. Servicii IN de translatare a numerelor (Number Translation Services) ..................36

Introducere

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 5

2.2.3. Servicii de taxare şi facturare preferenŃială (Alternate Billing and Charging)........36 2.2.4. Servicii personalizate...............................................................................................36 2.2.5. Servicii de grup........................................................................................................36

2.3. Servicii realizate în echipamente terminale ...................................................................36 2.4. Servicii de conŃinut informaŃional..................................................................................37

Capitolul 3. Metodă pentru măsurarea corelată a utilizării serviciilor de telecomunicaŃii şi a unor factori psihologici...........................................................................................38

3.1. Elaborarea unui instrument de măsurare combinată ......................................................38 3.1.1. Aplicarea metodei Delphi în formă adaptată...........................................................39 3.1.2. Rezultatele consultării Delphi .................................................................................40

3.2. Testarea chestionarului elaborat.....................................................................................41 3.2.1. FuncŃii statistice utilizate.........................................................................................41 3.2.2. Întrebări despre utilizarea telefonului fix (POTS - Plain Old Telephone System)..41 3.2.3. Întrebări referitoare la utilizarea telefonului mobil .................................................42 3.2.4. Întrebări despre utilizarea mobilului în alte scopuri decât convorbiri şi SMS-uri ..42 3.2.5. Întrebări referitoare la timpul de ascultare a programelor radio..............................43 3.2.6. Întrebări referitoare la timpul de urmărire programe TV ........................................43 3.2.7. Întrebări referitoare la utilizarea Internet-ului .........................................................44

3.3. Aplicarea chestionarului elaborat...................................................................................47

Capitolul 4. Abordări noi în analiza utilizării serviciilor de telecomunicaŃii....................48 4.1. Modele introduse............................................................................................................48

4.1.1. Analiza cluster a datelor legate de folosirea serviciilor de telecomunicaŃii ............49 4.1.2. Analiza discriminantă a clasificării obŃinute din clasificarea cluster folosind factorii psihologici .........................................................................................................................50 4.1.3. Analiza factorială (generarea componentelor principale) .......................................53 4.1.4. Model bazat pe coincidenŃe (potriviri simultane)....................................................56

Capitolul 5. Controlul de către utilizatori al conŃinutului accesat prin servicii de telecomunicaŃii ...............................................................................................................58

5.1. Cine deŃine controlul? ....................................................................................................58 5.2. AplicaŃie proprie: Forumul PC CONCRETe .................................................................59

5.2.1. PC CONCRETe, secŃiune de revistă, listă de discuŃii şi pagină web ......................59 5.2.2. Obiectivele tehnice ale forumului PC CONCRETe ................................................60 5.2.3. Administrarea şi moderarea forumului....................................................................61 5.2.4. Participarea utilizatorilor la administrarea şi dezvoltarea forumului ......................62

5.3. AplicaŃie proprie: Cuvinte cheie ponderate obŃinute pe baza navigării pe Internet .......62 5.3.1. Arhitectura sistemului .............................................................................................62 5.3.2. Clientul de monitorizare WebMonitor ....................................................................63 5.3.3. AplicaŃia REST server .............................................................................................67 5.3.4. Serverul de bază de date (MySql) ...........................................................................69 5.3.5. AplicaŃia de cuvinte cheie ponderate (Ranked Keyword Manager)........................69 5.3.6. Testarea aplicaŃiei ....................................................................................................70

Capitolul 6. Concluzii finale...................................................................................................72 6.1. Concluzii finale ..............................................................................................................72 6.2. ContribuŃii originale .......................................................................................................76 6.3. DirecŃii viitoare de cercetare ..........................................................................................79

Bibliografie selectivă...............................................................................................................80

Introducere

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 6

Table of contents

Introduction...............................................................................................................................8

Chapter 1. Telecommunications Activity .............................................................................11 1.1. Tendencies in telecommunications ................................................................................11

1.1.1. Increasing and globalization of telecom markets ...................................................11 1.1.2. Increasing telecom networks complexity ................................................................12 1.1.3. Deregulation and privatization ................................................................................12 1.1.4. Integration of telecommunications and services .....................................................12 1.1.5. User orientation .......................................................................................................13

1.2. Telecommunication services, short history....................................................................13 1.2.1. Telegraph .................................................................................................................13 1.2.2. Application: Data Concentrator for Equipment used in Telecommunications........14 1.2.3. Telephone ................................................................................................................16 1.2.4. Radio........................................................................................................................17 1.2.5. Television ................................................................................................................18 1.2.6. Internet.....................................................................................................................18 1.2.7. Convergence in telecommunications.......................................................................19 1.2.8. Application: Original implementation of the Fix - Mobile Convergence service...21

1.3. Criteria for categorizing the telecommunication services..............................................22 1.3.1. Public and private services ......................................................................................22 1.3.2. Categories based on Service value model ...............................................................23

Chapter 2. Techniques to implement telecommunication services ....................................24 2.1. Dialogue based services .................................................................................................24

2.1.1. Basic mandatory elements .......................................................................................24 2.1.2. Additional elements.................................................................................................25 2.1.3. Optional elements ....................................................................................................25 2.1.4. Application: Interfacing crossbar analog exchanges to data processing systems ...25 2.1.5. Supplementary services in PSTN networks.............................................................28 2.1.6. Application: Telecom supplementary services automation using programmable logic systems .....................................................................................................................29 2.1.7. ISDN networks, specific supplementary services ...................................................31 2.1.8. Mobile networks, offered supplementary services ..................................................32 2.1.9. IP Multimedia Subsystem - IMS .............................................................................34

2.2. Intelligent Network (IN) services...................................................................................35 2.2.1. IN architecture .........................................................................................................35 2.2.2. Number Translation Services ..................................................................................36 2.2.3. Alternate Billing and Charging services..................................................................36 2.2.4. Personalized services...............................................................................................36 2.2.5. Group services .........................................................................................................36

Introducere

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 7

2.3. Services implemented in terminal equipment ................................................................36

2.4. Content services .............................................................................................................37

Chapter 3. Simultaneous measurement of the usage of some telecommunication services and some psycho factors.........................................................................................................38

3.1. Implementing a tool for combined measurements .........................................................38 3.1.1. Application of the adapted Delphi method..............................................................39 3.1.2. Results of the Delphi consultation...........................................................................40

3.2. Testing of the implemented questionnaire .....................................................................41 3.2.1. Used statistical functions .........................................................................................41 3.2.2. Questions about POTS (Plain Old Telephone System) ...........................................41 3.2.3. Questions about mobile calls...................................................................................42 3.2.4. Questions about mobile usage .................................................................................42 3.2.5. Questions referring to radio usage...........................................................................43 3.2.6. Questions referring to TV watching ........................................................................43 3.2.7. Questions about the Internet usage..........................................................................44

3.3. Applying the implemented questionnaire ......................................................................47

Chapter 4. New approaches analyzing usage of the telecommunication services.............48 4.1. Introduced models ..........................................................................................................48

4.1.1. Cluster analysis of the data related to the usage of media.......................................49 4.1.2. Discriminant analysis of the obtained classification from cluster classification using psychological factors ...............................................................................................50 4.1.3. Principal component analysis (generating the principal components) ....................53 4.1.4. Model based on coincidences (simultaneous bursts)...............................................56

Chapter 5. Content accessed by telecommunication services kept under the user’s control ......................................................................................................................................58

5.1. Who keeps control?........................................................................................................58

5.2. Application: PC CONCRETe forum..............................................................................59 5.2.1. PC CONCRETe, journal section, mailing list and webpage ...................................59 5.2.2. Technical objectives of the PC CONCRETe forum................................................60 5.2.3. Administration and moderation of the forum..........................................................61 5.2.4. Users’ contribution to the administration and development of the forum...............62

5.3. Application: Ranked keywords gained from the visited web-pages ..............................62 5.3.1. System architecture..................................................................................................62 5.3.2. The WebMonitor client application.........................................................................63 5.3.3. The REST Server application ..................................................................................67 5.3.4. The database server (MySql)...................................................................................69 5.3.5. The Ranked Keyword Manager application............................................................69 5.3.6. Testing of the application ........................................................................................70

Chapter 6. Final conclusions..................................................................................................72 6.1. Final conclusions............................................................................................................72

6.2. Contributions..................................................................................................................76

6.3. Future directions.............................................................................................................79

Selective references .................................................................................................................80

Introducere

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 8

Introducere

Dezvoltarea dinamică a tehnologiilor din ultimul deceniu a creat oportunităŃi noi, şi a influenŃat dezvoltarea economică şi socială. Tehnologiile informaŃionale şi de telecomunicaŃii au devenit prezenŃă cotidiană în viaŃa oamenilor, şi asigură introducerea de servicii noi şi utile, aplicabile în mai toate ariile de activitate. O societate nouă este în formare, societatea informaŃională, care este în strânsă legătură cu tehnicile de telecomunicaŃii noi aplicate şi în implementare.

Societatea informaŃională nu este o paradigmă de viitor, ea este o realitate prezentă. Din convergenŃa telecomunicaŃiilor, a informaticii şi mediei rezultă aplicaŃii de generaŃie nouă, care modifică procesele de activităŃi, modul de viaŃă şi comunicarea socială. A apărut cerinŃa de comunicare oriunde şi oricând, folosindu-se oricare din tehnicile de telecomunicaŃii în forme consacrate, dar şi integrate.

Pentru o infrastructură de generaŃie nouă este nevoie de o reŃea unitară care este capabilă să transporte şi să comute (ruteze) trafic divers, cum ar fi voce, date, multimedia, şi altele, pe o singură tehnologie de suport. Comutarea de pachete bazată pe tehnologia IP (Internet Protocol) s-a dovedit a fi aceasta. Sub aspectul impactului produs, cele mai importante se dovedesc a fi cele de promovare a mediei prin tehnici şi servicii de telecomunicaŃii, şi cele de conŃinut informaŃional individualizat.

ViaŃa pătrunsă de posibilităŃile create şi informarea realizată este mai interesantă, activităŃile pot fi mai eficiente. Au apărut totuşi şi aspecte negative. Tehnicile de manipulare şi de promovare a unor interese pentru obŃinerea de avantaje economice, şi control asupra populaŃiei sunt foarte sofisticate. Ele sunt legale, sau dacă nu sunt, ocolesc uşor legislaŃia.

Altă problemă este cantitatea imensă a informaŃiei vehiculate. Echilibrul mental şi psihic al omului, creativitatea lui nu depind de cantitatea de informaŃii stocate în creier. Important este ca pornind de la informaŃiile, fenomenele şi situaŃiile date, să se găsească soluŃii, altele decât marea majoritate. Această capacitate se datorează faptului că respectivul dispune de o lume interioară evoluată, complexă şi originală, care s-a format prin trecerea informaŃiilor stocate prin filtrele individuale emotive şi sentimentale. Explozia informaŃională încarcă creierul mult peste cel optim, şi nu lasă timp pentru activităŃile aferente de punere la loc şi asimilare a informaŃiilor într-adevăr utile. În acest fel creierul lucrează stresat şi superficial [27].

În dezvoltarea serviciilor de telecomunicaŃii vor trebui avute în vedere aceste aspecte. În etapa actuală conŃinutul transportat şi consumat nu mai poate fi separat de tehnica şi ingineria realizării serviciului.

Introducere

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 9

În lumina celor de mai sus, este necesar: • A se studia într-o manieră interdisciplinară serviciile de telecomunicaŃii în contextul

dezvoltării lor, şi prognoza evoluŃiile probabile pe termen scurt, mediu şi lung. • A se cerceta măsura în care serviciile de telecomunicaŃii armonizează cu profilul

psihologic general, individual şi colectiv al omului. • A se interveni cu instrumente personalizate puse în slujba şi sub controlul utilizatorilor

cu scopul de a individualiza accesul la conŃinut informaŃional. Această individualizare (personalizare) se va face în funcŃie de profilul fiecăruia, cu influenŃă benefică asupra eficienŃei, echilibrului şi gradului de mulŃumire din urma utilizării serviciului.

Pe baza nevoilor enunŃate au fost identificate obiectivele de cercetare şi pentru întocmirea tezei de doctorat.

Obiectivele proiectului de cercetare şi a tezei de doctorat 1. Trecerea în revistă a activităŃilor de telecomunicaŃii şi a stadiului actual de dezvoltare

ale acestora. 2. Prezentarea serviciilor de telecomunicaŃii în evoluŃia lor istorică, cu prelevarea unor

rezultate proprii convergente spre tematica tezei. 3. Studiu asupra tehnicilor prin care serviciile de telecomunicaŃii sunt realizate, cu

accent pe realizări integrate în cercetarea doctorală. 4. Pregătirea şi elaborarea unui instrument interdisciplinar de sondare a utilizării

serviciilor de telecomunicaŃii corelat cu însuşiri psihologice ale utilizatorilor, şi aplicarea acestui instrument.

5. Analiza într-o modalitate neconvenŃională, originală şi interdisciplinară a rezultatelor de la punctele anterioare, deschiderea de orizonturi noi de cercetare.

6. Pe baza rezultatelor obŃinute realizarea de instrumente personalizate puse sub controlul utilizatorilor cu scopul de a îmbunătăŃi eficienŃa, mulŃumirea şi confortul psihic în urma accesării de conŃinut oferit prin servicii de telecomunicaŃii.

Lucrarea de faŃă prezintă realizarea acestor obiective.

Organizarea tezei Teza este organizată pe şapte capitole: Introducere, Activitatea de telecomunicaŃii,

Tehnici de realizare a serviciilor de telecomunicaŃii, Metodă pentru măsurarea corelată a utilizării serviciilor de telecomunicaŃii şi a unor factori psihologici, Abordări noi în analiza utilizării serviciilor de telecomunicaŃii, Controlul de către utilizatori a conŃinutului accesat prin servicii de telecomunicaŃii şi Concluzii finale.

După această introducere, Capitolul 1 se referă la activitatea de telecomunicaŃii în general cu referire accentuată pe tendinŃele actuale care o caracterizează. În continuare se trec în revistă serviciile de telecomunicaŃii în dezvoltarea lor istorică, evidenŃiind pietrele de hotar din această evoluŃie: telegraful (aici se poate citi despre o aplicaŃie alternativă teleimprimatorului care a îmbunătăŃit un serviciu diferit), telefonul, radioul, televiziunea şi Internetul. Este subliniată convergenŃa care caracterizează telecomunicaŃiile actuale, ilustrată printr-o aplicaŃie proprie. Capitolul se încheie cu aducerea în atenŃie a unor criterii conform cărora serviciile de telecomunicaŃii pot fi categorisite.

Capitolul 2 este consacrat prezentării tehnicilor de realizare a serviciilor de telecomunicaŃii. Se pleacă de la serviciile bazate pe dialog, şi se prezintă elementele de bază şi opŃionale ale acestor servicii. Se prezintă realizări la care autorul prezentei lucrări a luat parte,

Introducere

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 10

şi care au contribuit la ridicarea nivelului calităŃii serviciilor de taxare şi întreŃinere din centralele telefonice automate. Sunt amintite serviciile suplimentare, serviciile cu valoare adăugată şi serviciile de reŃea inteligentă (IN). Una din serviciile suplimentare, cel de apel telefonic la ora cerută de abonat este exemplificată printr-o realizare proprie. ReŃelele ISDN şi cele mobile au deschis calea unor servicii sofisticate, la care furnizarea de conŃinut are rol primordial, şi care conŃinut se integrează cu serviciul însuşi.

În Capitolul 3 se prezintă elaborarea unui instrument interdisciplinar de cercetare şi sondaj adecvat pentru măsurarea corelată a utilizării serviciilor de telecomunicaŃii şi a unor trăsături psihologice ale utilizatorilor. Se face prezentarea metodei Delphi adaptate prin care s-a elaborat chestionarul, testarea şi aplicarea acestui chestionar.

În Capitolul 4 sunt prezentate bazele teoretice de statistică matematică pentru prelucrarea rezultatelor sondajului efectuat după metodologia şi instrumentul elaborat la consultarea Delphi. Metodele matematice utilizate au fost regresia multiliniară, analiza cluster (de grupare), analiza discriminantă a clasificării, analiza factorială cu generarea componentelor principale, şi analiza pe baza unui model nou introdus, modelul bazat pe coincidenŃe (potriviri simultane). În continuare sunt descrise analizele şi prelucrările concrete. Prin analiza cluster s-au identificat diferite grupuri de comportament privind utilizarea serviciilor de telecomunicaŃii. Folosind analiza discriminantă s-a studiat relaŃia dintre factorii psihologici şi clasificarea obŃinută prin tehnica de grupare. Prin analiză factorială au fost extraşi 6 factori principali cu referire la utilizarea serviciilor de telecomunicaŃii. Pentru a mări puterea de explicare a informaŃiilor din sondaj s-au creat o serie de variabile transformate care exprimă existenŃa coincidenŃelor la răspunsurile date la diferitele perechi de întrebări, construindu-se astfel un model nou.

Capitolul 5 începe printr-o analiză privind conŃinutul furnizat prin serviciile de telecomunicaŃii, şi a controlului efectuat asupra acestuia. Se demonstrează necesitatea preluări controlului, măcar parŃial, de către utilizator. Se prezintă un caz de control colectiv inconştient al calităŃii serviciului de telefonie IP de către utilizatori. O realizare proprie, un sistem de control colectiv conştient al conŃinutului este adus în atenŃie. În continuare se studiază aplicaŃii de monitorizare a navigării pe Internet, şi se propune una nouă. Acesta este sub controlul individual şi conştient al utilizatorului şi construieşte o bază de date personalizată de cuvinte cheie ponderate extrase din paginile vizitate.

Capitolul 6 cuprinde o sinteză a celor expuse în lucrare, originalitatea şi valoarea de nou a rezultatelor obŃinute, şi direcŃii viitoare pentru continuarea cercetării.

Toată teza este străbătută de linia după care autorul şi-a desfăşurat activitatea în anii de pregătire şi în anii de efectuare a cercetării doctorale şi elaborare a tezei: îmbunătăŃirea serviciilor ca performanŃă şi comfort creat pentru utilizator. Acest deziderat s-a putut realiza prin metode interdisciplinare de ultimă generaŃie, lucrând pe date de volum şi diversitate mare. Maximizarea profitului realizat în urma activităŃii de telecomunicaŃii, în mod conştient nu a fost un punct de vedere de prioritate maximă pentru autor, câştigându-se astfel un mai mare grad de libertate. Oricum, de acest aspect se ocupă destui.

Activitatea de telecomunicaŃii

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 11

Capitolul 1. Activitatea de telecomunicaŃii

Cuvântul telecomunicaŃii în sine înseamnă şi presupune activitate. Pentru a înŃelege mai bine acest cuvânt, este benefic să fie studiat în context cu noŃiunea de comunicare [25]. Comunicare înseamnă ştire, o afirmaŃie, rezultat ştiinŃific împărtăşit, prezentarea unui proces de cercetare-dezvoltare sau a unor informaŃii stocate într-o bază de date. Enumerarea ar putea continua. TelecomunicaŃiile în schimb reprezintă activitatea de transport al informaŃiilor de la sursa acestora la una sau mai multe destinaŃii. Cu toate că unii autori afirmă că despre telecomunicaŃii se poate vorbi numai din momentul din care informaŃiile au început să fie transportate de semnale electrice sau electromagnetice, este mai bine a se considera telecomunicaŃii activitatea de transport a informaŃiilor în orice mediu. În consecinŃă prin activitatea de telecomunicaŃii se va înŃelege transportul comunicării la distanŃă.

Finalitatea activităŃilor de telecomunicaŃii este prestarea de servicii. Serviciile sunt cele pentru care plătesc utilizatorii, şi oricât de complexe ar fi sistemele tehnice şi economice prin care activitatea de telecomunicaŃii şi prestarea de serviciu se desfăşoară, veniturile realizate din vânzarea serviciilor sunt cele care se distribuie după convenŃii specifice între toŃi actorii peisajului de telecomunicaŃii. Implementarea de servicii este deci scopul direct sau indirect al tuturor activităŃilor din ramură: cercetare-proiectare, dezvoltare, fabricaŃie, exploatare, vânzare, marketing, reglementare, etc. [79]. Serviciile nu se pot realiza niciodată de sine stătătoare, ele sunt rezultatul mai multor acŃiuni simultane. Sunt considerate servicii de telecomunicaŃii acele activităŃi care există numai prin includere de activităŃi de telecomunicaŃii, fără de care nu se pot realiza.

1.1. TendinŃe în telecomunicaŃii Dezvoltările spectaculoase a tehnicilor şi reŃelelor de telecomunicaŃii au un impact

permanent asupra tuturor categoriilor şi grupurilor de consumatori de servicii. Viteza cu care apar şi se transformă serviciile de telecomunicaŃii şi cele informaŃionale este în creştere. Serviciile de voce au necesitat 50 ani pentru o pătrundere semnificativă în societate, televiziunea în 15 ani a schimbat modul de viaŃă al majorităŃii oamenilor şi comunităŃilor, iar Internetul şi serviciile aferente au transformat toate practicile economice, comerciale, culturale, etc. în general toate sferele vieŃii colective şi private în şi mai puŃini ani.

TendinŃele din telecomunicaŃii sunt analizate sub următoarele aspecte considerate importante: [78].

1.1.1. Creşterea şi globalizarea pieŃelor de telecomunicaŃii Numărul de consumatori creşte pentru serviciile existente, servicii noi sunt lansate pe

infrastructura existentă, servicii complet noi sunt dezvoltate pe infrastructuri noi. Cu toate că


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 12

tendinŃa generală este de trecere de la comutarea de circuite la comutarea de pachete, reŃelele funcŃionând pe tehnici bazate pe comutare de circuite au încă pondere importantă.

1.1.2. Creşterea complexităŃii reŃelelor de telecomunicaŃii Datorită diversificării rapide şi creşterii în volum a serviciilor, nu există timpul necesar

pentru a dezvolta infrastructuri noi specifice, combinând infrastructurile deja consacrate cu altele nou dezvoltate. În acest context, dacă pe vremea telefonie publice clasice PSTN (Public Switched Telephone Network) elementele de reŃea care necesitau administrare, operare şi întreŃinere (management) erau 1 la 10000 de utilizatori, prin introducea tehnicilor noi de transport şi comutare distribuite, care conŃin software complex şi inteligenŃă locală, numărul de elemente de reŃea care necesită management a crescut, ajungând la 1 la 100 de utilizatori.

Există o puternică tendinŃă de a centraliza activităŃile: mentenanŃa este concentrată în centre OMC (Operation and Maintenance Center) sau TAC (Technical Assistance Center) sau NOC (Network Operation Center) care deservesc întreŃinerea şi administrarea tehnicii şi a serviciilor pe arii foarte mari. La fel şi politica comercială şi ofertele de servicii se elaborează ultracentralizat.

Pe de altă parte, tehnologic, puterea de procesare şi complexitatea echipamentelor se distribuie din ce în ce mult, iar aşteptarea ca să existe posibilitatea de a negocia serviciile şi pachetele de servicii individual aproape la nivelul fiecărui client este din ce în ce mai mare. Nevoia de centralizare şi descentralizare în egală măsură a generat o situaŃie paradoxală.

1.1.3. Liberalizarea şi privatizarea Pentru început prestarea de servicii de telecomunicaŃii a fost mai mult sarcină

guvernamentală. Liberalizarea pieŃei de telecomunicaŃii a început în Statele Unite ale Americii în anii 80 ale secolului XX. La iniŃiativa şi sub presiunea Comisiei Europene privatizarea şi liberalizarea pieŃei de telecomunicaŃii se desfăşoară cu mare avânt şi în Europa. CompetiŃia este omniprezentă, reŃele pentru comunicaŃii la mare distanŃă, reŃele locale, reŃele de acces. Tehnologiile cu care sunt operate aceste reŃele de asemenea sunt foarte variate. Pentru a face faŃă noii situaŃii de mare dinamism, operatorii şi furnizorii trebuie să se adapteze continuu şi să fie flexibili. Ca priorităŃi în acest sens se pot evidenŃia:

• Grija pentru consumator (customer care) bazată pe înregistrările de utilizare a resurselor;

• Taxarea convergentă: toate tipurile de servicii, voce, date, video, Internet, etc. sunt incluse pe o singură factură;

• Introducerea rapidă a serviciilor noi bazându-se pe folosirea unor concepte şi tehnologii noi cum ar fi reŃelele inteligente, IN (Intelligent Network);

• DiferenŃierea serviciilor.

1.1.4. Integrarea comunicaŃiilor şi a serviciilor Liberalizarea şi tehnologiile avansate au dus la convergenŃa şi integrarea serviciilor şi

tehnologiilor suport. Utilizatorii preferă să contracteze mai multe servicii de la acelaşi furnizor. Drept urmare se oferă voce, Internet dar şi televiziune pe suport de perechi de cupru, suport care iniŃial a fost proiectat şi introdus numai pentru comunicaŃii vocale. Cablul coaxial, care iniŃial a transportat numai semnal TV analogic, acum transportă şi semnal TV digital dar şi pachete de date (cu ajutorul modemurilor de cablu) şi voce. În acest fel acele servicii de bază care constituie noŃiunea „triple play” adică voce, date, televiziune se pot realiza şi pe


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 13

cablu coaxial la nivelul reŃelei de acces. Fibra optică, şi ea poate servi ca mediu suport în reŃelele de acces, chiar preferat de la introducerea tehnologiilor FTTx.. Datorită benzii foarte mari cu care se poate opera pe fibra optică, serviciile oferite pentru persoane private, dar mai ales pentru corporaŃii, sunt consistente, substanŃiale şi variate. Nu în ultimul rând menŃionăm accesul radio. De la deja clasică radiodifuziune, drumul care s-a parcurs este lung. Tehnicile de telefonie mobilă au evoluat mult, cele actuale permiŃând servicii multiple, până la aplicaŃii care rulează pe sistemele de operare ale telefoanelor mobile inteligente (IOS, Android, Windows Phone 7), şi care fac posibile servicii de mare diversitate. Se observă deci că există o convergenŃă în ceea ce priveşte diferitele servicii, toate transportate laolaltă pe acelaşi suport, acesta putând fi cablu telefonic cu perechi de cupru, cablu coaxial, fibră optică sau radio. Dar există şi o altă tendinŃă puternică, cea de a opta pentru tehnici de încapsulare şi transport în pachete de date al informaŃiei (voce, date, media) împreună cu pachetele deja consacrate pentru transportul datelor pe Internet. Prin transformarea reŃelelor de telecomunicaŃii în scopul mai înainte amintit se ajunge la reŃele bazate pe conceptul NGN (next generation network), toate reŃelele clasice convergând spre reŃele bazate pe tehnologii IP.

1.1.5. Orientarea către client CompetiŃia a determinat furnizorii de servicii de telecomunicaŃii să ridice la nivel superior

şi să adauge valenŃe noi orientării către client. Calitatea, service-ul, preŃul, toate sunt elemente care se supun unei atenŃii deosebite, toate se pun în slujba menŃinerii clienŃilor şi a aducerii de unii noi. Se diversifică interfeŃele cu clienŃii (de exemplu acces Internet la datele, serviciile, facturile, etc. proprii), se tinde spre un tratament diferenŃial al clienŃilor, în funcŃie de importanŃa economică, veniturile realizate prin ei.

În ultima vreme activităŃile cu caracter comercial ale furnizorilor de servicii de telecomunicaŃii au fost revoluŃionate de noua abordare a reŃelelor, cu aplicaŃii în economie şi în viaŃa de zi cu zi [8], precum şi de dezvelirile despre izbucnirile şi tiparele ascunse comportamentale (care determină tot ceea ce facem) [7], ale cercetătorilor conduşi de A. L. Barabási.

1.2. Servicii de telecomunicaŃii, scurt istoric TelecomunicaŃiile există de mii de ani, şi ele au apărut ca alternativă la modalitatea de a

transmite informaŃii, ştiri, date prin curieri. La început s-au folosit semnalele optice. Fumuri de semnalizare la indieni, focuri de semnalizare, oglinzi care reflectau razele soarelui. Aceste activităŃi pot fi considerate telecomunicaŃii şi în cea mai modernă accepŃiune a cuvântului. Debitul de informaŃii era foarte mic, de obicei, lansarea semnalului optic (de exemplu aprinderea unui foc sau unei torŃe de semnalizare) însemna o singură informaŃie prestabilită. De exemplu, căderea Troiei a fost semnalizată de către regele Agamemnon soŃiei sale printr-un lanŃ de focuri de semnalizare lung de 600 km. Totuşi, au existat şi sisteme mai sofisticate, care permiteau transmiterea mai multor simboluri şi coduri. Codurile de fum de semnalizare ale indienilor reprezintă o tehnică digitală de transmisiuni.

1.2.1. Telegraful Un moment foarte interesant al tecomunicaŃiilor a reprezentat telegraful hidraulic al lui

Aeneas, folosit în secolul 4 înainte de Hristos în Grecia. Comunicarea se făcea între două puncte îndepărtate, dar care aveau vizibilitate reciprocă, preferabil locuri înalte din teritoriu.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 14

Ideea de bază a tehnicii folosite a fost funcŃionarea sincronizată a două instalaŃii identice, unul la operatorul care transmitea informaŃia, unul la cel care o recepŃiona.

Au funcŃionat şi multe alte sisteme semafor optice, dintre care trebuie remarcat telegraful proiectat de Claude Chappe (1763 – 1805). De fapt el a fost cel care a introdus termenul de telegraf în anul 1794. După ce a fost testat pe un tronson de 26 km în 1793, sistemul a început sa funcŃioneze pe relaŃia Paris – Lille, pe o distanŃă de 226 km, având 20 de repetoare (relee).

Adevăratul salt în ce priveşte transmiterea informaŃiei la distanŃă mare au fost introducerea treptată la sistemelor acŃionate electric.

Pictorul Samuel Finley Breese Morse (1791 – 1872) a fost cel care a inventat telegraful electric care s-a răspândit cel mai mult şi alfabetul ce-i poartă numele în perioda 1836-1838.

Serviciul de telegrafie a devenit un serviciu de bază printre serviciile poştale. În scurt timp s-a văzut însă, că sistemul Morse nu este adecvat pentru a face faŃă la nevoile comerciale crescânde. [9].

Profesorul de muzică David Edward Hughes (1831 - 1900) a fost cel care a rezolvat problema mai sus amintită inventând teleimprimatorul (1854). Sistemul inventat de el s-a întors la principiul telegrafului hidraulic al lui Aeneas, realizând sincronizarea sistemelor de transmisie şi recepŃie. FaŃă de telegraful hidraulic al lui Aeneas, teleimprimatorul lui Hughes nu transmitea mesaje prestabilite, ci literele din alfabet şi cifrele.

Mai târziu, mai ales după inventarea de către Jean-Maurice-Émile Baudot (1845 - 1903) a codului ce-i poartă numele (în 1870), teleimprimatoarele au avut rol important în transmiterea la mare distanŃă (punct la punct şi punct la multipunct) a mesajelor text. Teleimprimatoarele au fost folosite şi ca terminal text pentru calculatoare mainframe, mini şi micro timpurii. Unele teleimprimatoare au fost dotate cu perforatoare/cititoare de benzi de hârtie. Acestea au fost primele medii de stocare de date fie ele telegrame, fie date şi programe(!) folosite în calculatoarele timpurii.

Autorul prezentei lucrări a condus un colectiv care a realizat un microcalculator specializat pentru automatizarea serviciului de apel telefonic la oră programată (alarmă) [63]. Dispozitivul de apel telefonic la oră programată a fost brevetat [62] şi a stat la baza produsului de serie DATOP, care a fost fabricat la ICRET Bucureşti şi generalizat în România în anii 1985-2000. Ca şi interfaŃă om-maşină, dispozitivul folosea teleimprimator, iar numerele de telefon ale abonaŃilor serviciului, şi orele la care au solicitat apelarea, erau înregistrate pe benzi de hârtie perforată. O turnură foarte interesantă în dezvoltarea tehnologiei a fost momentul în care microcalculatoare de proces specializate au preluat rolul mai multor teleimprimatoare, înlocuindu-le în regim de multiplexare. Concentrator de date specializat pentru echipamente de telecomunicaŃii de tip SV 32/48 [64] a fost un dispozitiv în acest sens, realizat de un colectiv condus de autorul prezentei lucrări.

1.2.2. AplicaŃie proprie: Concentrator de date specializat pentru echipamente de telecomunicaŃii

O utilizarea interesantă a teleimprimatoarelor, care iniŃial au fost proiectate ca terminale telex, este cea de terminale ale sistemelor de calcul. Până la inventarea terminalelor de generaŃie mai nouă, teleimprimatoarele telex erau larg folosite.

Echipamentul SV 32/48 era folosit pentru serviciul de înregistrare a traficului de abonat pentru prevenirea convorbirilor adiŃionale (taxarea se făcea pe bază de impulsuri înregistrate de contoare electromagnetice) şi a rezolvării corecte ale unor eventuale reclamaŃii. Fiecare din aceste dispozitive SV 32/48 se putea conecta la bucla locală a 32 abonaŃi individuali, sau 48


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 15

abonaŃi din care 16 cuplaŃi. Ele se puteau conecta pe firele a, b şi c ale abonaŃilor din centralele telefonice automate electromecanice. În acest fel erau capabile, ca pe baza citirii potenŃialelor acestor fire să înregistreze numărul format de abonat şi numărul de impulsuri de taxare care au fost aplicate în timpul convorbirii. Aceste echipamente descărcau înregistrările pe teleimprimatoare (într-o formă perfecŃionată pe mini-imprimante matriciale de 40 caractere - MIM 40), pe role de hârtie. Listele erau sortate, post-prelucrate, îndosariate şi evidenŃiate manual.

Dispozitivul (Riccardo) [64] inventat de un colectiv condus de autorul prezentei lucrări a înlocuit 30 astfel de teleimprimatoare (Figura 1.1), având funcŃia de buffer şi interfaŃă între un microcalculator şi aparatele SV32/48. InterfaŃarea era necesară pentru că dispozitivele SV 32/48 erau echipate cu interfaŃa de telegraf cu viteza de 50 baud (într-o variantă perfecŃionată 800 baud) Dispozitivul multiplexa în timp comunicarea cu până la 30 echipamente supervizoarele de trafic SV32/48 (adică le accesa secvenŃial), descărca datele de trafic ale abonaŃilor, le înmagazina într-un buffer şi la cerere le pasa unui microcalculator (s-a folosit un Junior).

Acesta rula sistem de operare CP/M, şi avea posibilitatea de a înregistra informaŃiile pe disc flexibil. Toate post-procesările necesare erau realizate prin program de calculator dedicat (program de asamblare I8080/Z80 folosind funcŃiile de intrare ieşire ale sistemului de operare CP/M). În acest fel abonaŃii erau serviŃi cu date de taxare de acurateŃe ridicată (factură detaliată), ridicând calitatea serviciului (QoS - quality of service) şi a gradului de mulŃumire (QoE - Quality of Experience).

Figura 1.1. Concentrator de date specializat pentru echipamente de telecomunicaŃii

Concentratorul de date Riccardo a fost proiectat să funcŃioneze într-o carcasă de aparat SV32/48 şi folosea sursa de alimentare a acestuia. El se compunea dintr-o cartelă procesor şi două cartele interfaŃă.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 16

Cartela procesor Procesorul aparatului a fost realizat cu un sistem Zilog Z80. Cele mai importante componente erau microprocesorul Z80 CPU, circuitul de

comunicaŃie serială SIO, circuitul de temporizare CTC, memoria RAM şi memoria EPROM [80].

Memoria EPROM de 4kB se afla la începutul zonei de adrese, şi conŃinea programul cod maşină pentru Z80 CPU (În varianta limbaj de asamblare se numeau RICC.MAC şi RICC6.MAC, aceasta din urmă pentru Bucureşti, unde numerele locale aveau 6 cifre). Acest program realiza controlul echipamentelor SV conectate, le programa ora şi data, liniile de supraveghere, citea şi depunea în BUFFER datele de trafic citite. Riccardo lucra după comenzile primite de la microcalculatorul cu care era conectat (Junior), dar majoritatea timpului nu era necesară această conexiune, lucrând off-line.

Cartela de interfaŃă Fiecare cartelă de interfaŃă făcea legătura cu 15 aparate SV 32/48, în concentrator putând

fi două astfel de cartele. Aceste legături se realizau pe două fire, şi era posibilă conectarea la distanŃă de până la 10 km prin reŃeaua de distribuŃie. Astfel, concentratorul de date Riccardo putea concentra aparate SV situate în puncte diferite ale unui oraş.

Microcalculatorul de management şi postprocesare Concentratorul de date se conecta la un microcalculator (concret s-a folosit un Junior) pe

interfaŃă serială standard de 9600 bps. Acesta era dotat cu unităŃi de floppy disk şi imprimantă. Exista posibilitatea ca listarea să se facă prin modem, la distanŃă, de exemplu în biroul directorului unde audienŃele aveau loc. Mai mult, calculatorul se putea accesa de la distanŃă (tastatură şi monitor) în regim de teleprelucrare.

Microcalculatorul era dotat cu procesor Z80, şi rula sistemul de operare CP/M. Pentru lucrul cu Riccardo, avea scris un program în limbaj de asamblare Z80 dedicat (RICM respectiv RICM6). Acest program avea aproximativ 11 kB, era rezident pe floppy disk, şi se putea lansa de acolo. AplicaŃia conŃinea toate comenzile necesare pentru asigurarea bunei funcŃionări a concentratorului de date, şi programării acesteia. Datele de trafic ale abonaŃilor, culese şi înmagazinate de Riccardo erau transferate la microcalculator şi înscrise pe dischete floppy.

Sistemul inventat reprezintă o cotitură foarte interesantă într-o etapă a dezvoltării tehnicii şi serviciilor. FuncŃionau echipamente cu microprocesor, care erau comandate de pe maşini telex folosite ca terminale. În replică, s-a introdus un dispozitiv şi mai sofisticat, care a fost introdus să înlocuiască cea mai slabă verigă a sistemului de până atunci, terminalele. De aici au rezultat o serie de avantaje, de ordin tehnologic, de post-procesare, de fiabilitate, şi nu în ultimul rând, de ridicarea calităŃii serviciului oferit într-o zonă în care se înregistrau cele mai multe reclamaŃii şi nemulŃumiri.

Dispozitivul a funcŃionat 14 ani fără defecŃiune sau oprire tehnică şi a fost oprit în 2001 pentru re-tehnologizare.

Autorul mulŃumeşte d-lor Székely Zoltán şi Terdik Róbert pentru colaborarea pe acest proiect.

1.2.3. Telefonul O altă piatră de hotar în dezvoltarea serviciilor de telecomunicaŃii a însemnat

transportarea vocii la mare distanŃă, adică inventarea telefonului. Ca o continuare a eforturilor


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 17

de perfecŃionare a telegrafului, mai mulŃi cercetători au experimentat realizarea unui telegraf vorbitor. Alexander Graham Bell (1847 - 1922) a continuat experimentările în această direcŃie. A studiat urechea umană şi rolul timpanului, şi a înŃeles că pentru transferarea semnalului acustic este necesar a se transmite simultan o plajă mai mare de frecvenŃe. Eforturile sale au fost încoronate cu succes în 10 martie 1876, când Bell s-a adresat asistentului său prin aparat: "Watson, come here! I want to see you!"„. Şi a fost auzit. Ne-a rămas înregistrarea din agenda lui Bell despre acest eveniment.

Primul comutator manual a fost realizat în 1877 de Edwin T. Holmes. Centrala telefonică brevetată a fost realizată în laboratoarele de la Menlo Park ale lui Thomas Alva Edison (se pare că la sugestia lui Puskás Tivadar). ReŃelele de telefonie manuală au fost implementate pe scară largă. Dar comutatoarele manuale erau deservite de operatori (telefoniste) şi un întreprinzător de pompe funebre din Kansas City (Almon Brown Strowger 1839 -1902), avea suspiciuni că telefonista, o rudă apropiată al unui competitor, avantajează firma concurentă prin deservirea preferenŃială a apelurilor. El a hotărât să construiască un comutator care să facă legătura între abonaŃi, comandat de abonatul chemător însuşi. Cu un mic grup de specialişti în electromecanică au realizat prima centrală automată în 1889, iar prima centrală a fost pusă în funcŃiune în 1892 în oraşul La Porte, la 60 de kilometrii de Chicago.

Centralele automate au fost introduse treptat, fiind utilizate în paralel cu cele manuale timp îndelungat. Ultimele centrale manuale au fost înlocuite în reŃeaua publică în anii’90.

Tehnicile care stau la baza digitizării şi reconstruirii semnalului analogic au permis revoluŃionarea tehnicilor de comutaŃie şi transmisiuni. Tot atât de important este că digitizarea a deschis premisele ca nu numai informaŃia vocală să fie transmisă, ci şi date, care pot reprezenta aproape orice informaŃii. A fost o revoluŃie similară cu cea declanşată de John von Neumann (Neumann János), care a fost cel care a propus ca la calculatoare datele de prelucrat, rezultatele prelucrării şi instrucŃiunile de procesare să fie mânuite în acelaşi format şi pe acelaşi suport. Ideea ca orice informaŃii să fie codate prelucrate, transmise, comutate digital, a dus la reconsiderarea fundamentală a tehnicilor şi serviciilor de telecomunicaŃii, ducând la conceptul de NGN (Next Generation Network), care în cea mai largă accepŃiune înseamnă convergenŃă totală spre tehnici şi protocoale de comutare de pachete, şi la servicii profund interactive, cu conŃinut de importanŃă cardinală pentru starea de mulŃumire, emotivă, chiar şi psiho-socială al utilizatorilor. Problema dezvoltării serviciilor de telecomunicaŃii nu mai este doar problemă ştiinŃifică, tehnică, economică, de profitabilitate, dar şi de responsabilitate şi răspundere morală, poate din ce în ce mai mult şi juridică.

1.2.4. Radioul Inventarea radioului a însemnat un alt pas important. Transmisiile nu se fac pe circuite

fizice, ci prin unde electromagnetice. Pentru început radioul a fost dezvoltat ca telegraf fără fir. ContribuŃii deosebite au adus Guglielmo Marconi (1874 - 1937), Nikola Tesla (1856 - 1943), şi Alexander Stepanovich Popov (1859 - 1906).

Începând din 1895 se fac experienŃe de transmisii radio având scop primordial folosirea undelor radio pentru a transmite semnale telegrafice. Rezultatele apar repede, prima transmisie radiotelegrafică transatlantică realizându-se în 1901. Tot în 1901 Reginald A. Fessenden (1866 - 1932) inventează modulaŃia în amplitudine pentru comunicaŃii radio, iar în 1902 are loc prima transmisiune radio a vocii umane. În 1920 la Pittsburg se instalează prima staŃie comercială. În anii 1920 procesul se extinde la nivel global, serviciul de radiodifuziune fiind prima prezenŃă media masivă în viaŃa oamenilor.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 18

1.2.5. Televiziunea Transmiterea la distanŃă a imaginilor statice şi dinamice a fost o altă mare provocare. Paul

Nipkow a fost primul care în 1884 s-a gândit la un sistem care să scaneze mecanic imaginea, cu ajutorul unui disc rotativ (găuri aplicate în spirală). Semnalul luminos recepŃionat prin găurile discului de fotocelule au fost transmise serial, iar la recepŃie imaginea era generată prin găurile unui disc identic ce se rotea sincron cu primul. Următorul pas a constituit inventarea de către Karl F. Brown a tubului catodic cu ecran fluorescent în 1897. În 1908 în revista Nature Apare articolul intitulat Distant Electric Vision scris de Alan Archibald Campbell-Swinton, care descrie o metodă de teletransmisie a imaginii în mişcare prin utilizarea de tub catodic cu deflexie magnetică atât la cameră cât şi la recepŃie, punând bazele teoretice ale televiziunii moderne. Cel care a inventat iconoscopul, şi a realizat practic primul sistem electronic de televiziune în 1923 a fost Vladimir Kosmich Zworykin (1888 - 1982).

În 1932 RCA prezintă un sistem electronic de televiziune construit pe rezultatele teoretice ale lui Campbell-Swinton şi practice ale lui Zworykin. După acest moment televiziunea, ca serviciu comercial se răspândeşte repede. În anii 1950 apare televiziunea în culori NTSC în SUA, iar în anii 1960 sistemele PAL şi SECAM în Europa. După anii 1970 se digitizează semnalul TV, deschizând drumul spre transportul semnalului TV ca date digitale, care la rândul lor se transmit şi se rutează din ce în ce mai mult ca pachete comutate în loc de circuite TDM comutate. Cu toate că realizările şi rezultatele tehnice care au făcut posibile serviciile oferite prin televiziune sunt spectaculoase, adevăratul spectacol, şi la propriu şi la figurat, este fenomenul de pătrundere a televiziunii în viaŃa oamenilor. Aceste fenomene sunt aprofundat studiate, sunt considerate pozitive şi/sau negative, se poartă dispute asupra gradului în care televiziunea a penetrat şi s-a ramificat în social, psihic, economie, politică, educaŃie, cultură, sănătate, etc.

1.2.6. Internetul O altă revoluŃie, cea care a desăvârşit cele anterioare, a fost apariŃia şi răspândirea

Internetului. Câteva din momentele importante [25] ar fi: În anii 1964-65 Paul Baran (1926-2011) şi Donald Davies (1926-2000) inventează

comutarea de pachete. Tot atunci, apare ideea e-mail-ului la MIT. Donald Davies construieşte primele reŃele experimentale de comutarea a pachetelor de date, Mark I şi Mark II în 1967 respectiv în perioada 1973-1986. Important a fost proiectul ARPANET (Advanced Research Projects Agency Network) condus de Lawrenence Roberts, început în 1967 şi finalizat în 1972. A fost prima reŃea de calculatoare (constituit din 15 noduri). În 1972 s-a introdus e-mail-ul în reŃeaua Arpanet, iar Robert M Metcalfe a inventat ETHERNET-ul, care va sta la baza reŃelelor locale LAN (Local Area Network). Începând cu 1973, ca o extindere al Arpanet-ului, Vinton Gray Cerf şi Robert Kahn au realizat sistemul de reŃele interconectate denumit Internet. Tot ei, împreună cu Gerard Lelann, Robert Metcalfe şi alŃii, introduc şi pun la punct protocoalele IP (Internet Protocol) şi TCP (Transmission Control Protocol).

În 1982 France Telecom introduce servicii de conŃinut prin sistemul Minitel. Ultima piatră de hotar a fost 1990, când Tim Berners Lee lansează World Wide Web (www) la Laboratorul de Fizică de la CERN, Geneva. După acest moment Internetul s-a extins foarte mult, şi ca număr de utilizatori, dar şi ca servicii oferite. Personalizarea serviciilor este o altă caracteristică a serviciilor moderne. Ea a început prin telefonia mobilă. Dacă numărul de


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 19

telefon (adresa) în telefonia fixă însemna o locaŃie, cum ar fi o locuinŃă, sediul unei societăŃi, etc., în cazul telefoniei mobile ea înseamnă o persoană, fie că persoana respectivă are calitatea de persoană privată sau reprezintă o funcŃie dintr-o structură de activitate. [9]. Această personalizare a câştigat noi valenŃe odată cu ridicarea complexităŃii aparatelor telefonice mobile, ajungându-se astăzi la telefoane „deştepte sau inteligente” (Smart Phone) care dispun de resurse hard şi soft complexe pentru a asigura caracter accentuat de personalizare a serviciilor de telecomunicaŃii accesate.

1.2.7. ConvergenŃa în telecomunicaŃii S-a ajuns să avem la nivel mondial o reŃea automată de telefonie fixă cu cca. 1 miliard de

abonaŃi din care cca. jumătate au şi acces broadband, o reŃea de telefonie mobilă cu aproximativ 6 miliarde de abonaŃi din care 1 miliard transferă şi date broadband, iar numărul utilizatorilor Internet este estimat la 2.5 miliarde, cu rata probabilă de creştere anuală de 8% (date de la finele anului 2012 sintetizate din diferite surse).

Se poate vorbi de convergenŃă sub cel puŃin 3 aspecte.

ConvergenŃa reŃelelor de telecomunicaŃii şi de calculatoare ReŃelele de telecomunicaŃii s-au dezvoltat la început ca reŃele telegrafice şi ca reŃele locale

de telefonie. Ulterior, a apărut telefonia multiplă, aceasta s-a dezvoltat pe baza tehnicilor de multiplexare în frecvenŃă. Cu toate că aceste tehnici au fost (şi sunt) folosite şi pentru a transmite informaŃie binară (mai ales în reŃelele de acces) şi de semnalizare de linie, ele nu au corespuns (din cauza vitezei scăzute) să fie utilizate pentru transfer de date digitale. Odată cu apariŃia telefoniei digitale multiple şi a tehnicilor de multiplexare corespunzătoare (PDH, SDH, xDSL, etc.) transportul în aceeaşi reŃea a informaŃiei telefonice şi de date a devenit posibilă, iar reŃelele de telefonie şi de calculatoare sunt inseparabile [69] [67] [77].

ConvergenŃa către NGN (Next Generation Network) a tehnologiilor Tehnologiile de telecomunicaŃii (PSTN, ISDN, SDH, ADSL, etc.) şi cele de date (X25,

Frame Relay, etc.) mai vechi sau mai noi, împreună cu semnalizările (PSTN, DSS1, SS7, etc.) şi serviciile corespunzătoare sunt preluate de o reŃea bazată pe comutare şi transport de pachete de date bazat pe tehnologie IP.

EvoluŃia spre NGN înseamnă de fapt convergenŃa reŃelelor, a tehnologiilor şi arhitecturilor de reŃea folosite la migrarea reŃelelor de voce şi date într-o singură reŃea.

Conform cu ITU-T, Next Generation Network este o reŃea ce transportă şi comută (rutează) pachete de date, şi prin care se oferă servicii de telecomunicaŃii independent de tehnologiile de transport. De altfel, aceste servicii, ca de exemplu folosirea Internetului pentru apeluri de voce (VoIP), sau Video la cerere - VOD (Video On Demand), sau convergenŃa fix mobil - FMC (Fixed Mobile Convergence), sau Mobile to Mobile Convergence (Cellular - WiFi).

Înainte de NGN, reŃelele erau construite pe structuri paralele specializate pe servicii separate (Figura 1.2) [21]. Arhitectura era rigidă, eficienŃa de utilizare scăzută. ReŃeaua era inadecvată pentru oferirea de servicii integrate.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 20

Figura 1.2. Înainte de NGN - reŃele paralele pentru servicii paralele

În NGN se utilizează tehnologia IP pentru integrarea tehnicilor şi serviciilor de telecomunicaŃii, folosind o arhitectură comună de reŃea (Figura 1.3), la care reŃelele de acces diferite se conectează prin gateway-uri [21], [22].

Figura 1.3. ReŃele de acces convergente în NGN

Motivele pentru trecerea la NGN sunt din ce în ce mai multe: • Serviciile de date cer debite din ce în ce mai mari. • Se cere QoS şi securitatea serviciilor transportate prin reŃea ridicate [30], [81]. • Se cere disponibilitate ridicată a reŃelelor şi serviciilor. • Accesibilitatea serviciilor trebuie să fie cât mai largă (oricând şi de oriunde).


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 21

• Este necesară integrarea serviciilor clasice cu cele moderne de tip multimedia. ReŃelele PSTN/PLMN se conectează la NGN prin Media Gateway pentru conŃinut şi prin

Signalling Gateway pentru semnalizare (SS7 peste IP). Această reŃea oferă capabilităŃi de asigurare de parametri de calitate a serviciului (QoS -

Quality of Service; [71]), dar serviciile tind să fie realizate mai transparent, direct în aparatul terminal (telefon, PC, modem ADSL, etc.) al abonatului, independent de reŃeaua de acces. Această proprietate permite alte facilităŃi, şi o premisă de personalizare sofisticată a serviciilor oferite.

ConvergenŃa mediei electronice cu serviciile de telecomunicaŃii Se vor considera elementele media „clasice”, radioul şi televiziunea care au un impact

social şi psihologic mare. Dar se vor considera accentuat şi diversitatea de servicii personalizate care se accesează prin Internet, care nu numai că au influenŃă psiho-socială, dar transformă puternic situaŃiile şi relaŃiile uzuale de viaŃă, creând o lume (lumi) virtuale, mergând până la alternativă (de exemplu Second Life realizat de Linden Lab - http://secondlife.com/).

1.2.8. AplicaŃie proprie: Implementarea originală a serviciului de ConvergenŃă Fix -Mobil

În era NGN au devenit posibile noi servicii, din care unele au apărut ca urmare a convergenŃei unor tehnici de telecomunicaŃii care înainte deserveau servicii diferite. Astfel, după ce au fost elaborate metode management şi control integrat al reŃelelor, a apărut posibilitatea integrării telefoniei fixe cu cea mobilă prin convergenŃa fix-mobil - FMC (Fixed Mobile Convergence).

Figura 1.4. Schema sistemului de redirecŃionare a apelurilor prin Internet


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 22

O variantă a acestui serviciu a fost implementată nu la nivelul reŃelei, ci în echipamentele terminale de un colectiv condus de autorul prezentei lucrări. [56]

Este de dorit ca utilizatorul să fie accesibil pentru apelurile de sosire pe telefonul fix (PSTN) de acasă sau de la serviciu, chiar dacă nu se află în perimetrul terminalului. O simplă redirectare (redirijare) nu este întotdeauna benefică. În consecinŃă s-a propus o soluŃie de tip „reŃea inteligentă locală” care să controleze această situaŃie. Sistemul este prezentat în Figura 1.4.

Telefonul fix PSTN este conectat la un PC care are funcŃia de server. Acest server rulează Linux, şi are instalat Asterisk ([24], [49]) ca program PBX. În Asterisk sunt implementate un număr mare de protocoale TDM pentru telefonia tradiŃională, dar lucrează şi cu protocoale VoIP, cum ar fi SIP (Session Initiation Protocol) [36], protocol de semnalizare care a fost folosit în această aplicaŃie.

InterfaŃa dintre Asterisk şi linia PSTN este realizată de o cartelă X100P FXO PCI pentru Digium Asterisk VoIP PBX [84]. Acesta conectează o linie analogică ca joncŃiune PBX.

Un apel de intrare prin FXO va fi rutat de programul Asterisk fie la calculatorul distant (desktop sau notebook), fie la mobil:

1. Dacă utilizatorul este prezent în biroul din oficiul distant, calculatorul distant şi telefonul mobil purtat de utilizator se vor detecta reciproc prin WiFi. În acest caz clientul SIP care rulează pe calculatorul distant va prelua apelul.

2. Dacă utilizatorul nu este prezent, calculatorul distant nu va putea detecta telefonul mobil prin WiFi (5 PING-uri succesive la intervale de 5 secunde eşuează). În acest caz va iniŃia o sesiune SSH către calculatorul care rulează Asterisk, prin care deschide o sesiune FTP şi editează tabela de rutare de acolo. Ca urmare Asterisk va ruta apelurile, tot VoIP, de această dată către clientul SIP care rulează pe telefonul mobil. Această secvenŃă are loc şi la redetectarea mobilului, tabela de rutare se va modifica la loc.

În acest fel apelul de intrare de acasă sau birou va fi prezentat VoIP la calculatorul distant la care lucrează chematul dacă el se află acolo. Dacă este absent, apelul va fi rutat la telefonul lui mobil, şi preluat de clientul SIP care rulează pe acesta.

În concluzie, apelurile de intrare sunt rutate flexibil la utilizatorul chemat. Calculatorul de la locaŃia distantă scanează prezenŃa telefonului mobil în proximitate, şi preia apelul rerutat numai dacă detectează prezenŃa chematului prin telefonul mobil al acestuia. Altfel apelul este rerutat către telefonul mobil al chematului. Prin această metodă apelul nu se pierde în nici-o situaŃie. Prin creşterea accesibilităŃii are loc o îmbunătăŃire a serviciului pe sistemul integrat linie telefonică, calculator distant şi telefon mobil.

Autorul mulŃumeşte d-ului Boda-Langa Bogdan pentru colaborarea pe acest proiect.

1.3. Criterii de categorisire a serviciilor de telecomunicaŃii Serviciile de telecomunicaŃii pot fi categorisite din mai multe puncte de vedere. Cele mai

des folosite categorii sunt:

1.3.1. Servicii publice şi private Odată ce telecomunicaŃiile nu au mai fost considerate monopol de stat, au apărut mai

mulŃi operatori, şi mai multe reŃele. Unele sunt construite cu acoperire naŃională şi/sau globală şi sunt considerate strategice. Altele operează local sau pe arie mai restrânsă, şi se bazează pe


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 23

cele strategice. Acelaşi lucru se poate afirma şi despre cele private, acestea de obicei se bazează pe cele publice [78].

1.3.2. Categorii pe baza Modelului de nivele de servicii Pornind de la nivelurile (straturile) sistemului de referinŃă OSI (Open Systems

Interconnection), s-a definit o stratificare similară şi pentru serviciile de telecomunicaŃii. Această înrolare s-a făcut pornind de la Modelul de ReferinŃă OSI şi s-a căutat ca un serviciu de telecomunicaŃii să fie încadrat la nivelul corespunzător nivelului OSI care-l realizează [78]. În ultima vreme se observă migrarea serviciilor cu valoare adăugată tradiŃionale spre servicii oferite prin Internet. Această trecere se realizează prin consolidarea tehnicilor de realizare spre TCP/IP.

Tehnici de realizare a serviciilor de telecomunicaŃii

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 24

Capitolul 2. Tehnici de realizare a serviciilor de telecomunicaŃii

Serviciile de telecomunicaŃii au putut fi implementate şi dezvoltate în urma şi în strânsă legătură cu tehnicile inventate şi dezvoltate. Din acest motiv vor fi prezentate tehnicile cardinale care reprezintă infrastructura pentru serviciile de telecomunicaŃii, cu accentuarea acelor care au condus la apariŃia reŃelelor de tip NGN, şi a serviciilor sofisticate care se bazează pe acestea.

2.1. Servicii bazate pe dialog Serviciul de telefonie reprezintă serviciul de telecomunicaŃii cel mai comun şi cel mai

răspândit. Permite utilizatorilor să dialogheze chiar dacă se află la distanŃă mare. A fost introdus şi serviciul de video-telefonie, ceea ce presupune transportul de imagine în mişcare pe lângă transportul vocii umane. [79]

Elementele care compun serviciul de telefonie se pot considera: elemente de bază obligatorii, elemente adiŃionale obligatorii şi elemente opŃionale.

2.1.1. Elemente de bază obligatorii Acestea sunt elementele fără de care serviciul de telefonie nu se poate realiza: • Setarea de conexiuni naŃionale, internaŃionale între utilizatori • Apeluri de urgenŃă • RelaŃii cu clienŃii • Deranjamente • InformaŃii • Taxare Există multe scenarii de facturare: după timpul de conectare, după traficul realizat, abonament cu timp de conectare şi / sau trafic incluse, taxare diferenŃiată după palierul orar al realizării traficului, etc. La centralele electromecanice, serviciul de taxare se realiza pe baza unor impulsii periodice aplicate pe contoare electromecanice. Pentru îmbunătăŃirea acestei situaŃii, un colectiv condus de autorul prezentei lucrări a elaborat un Sistem de culegere şi prelucrare automată a datelor de trafic din CTA (Centrală Telefonică Automată) [54], care împreună cu Metoda de interfaŃare a centralei telefonice la un sistem de culegere şi prelucrare automată a datelor [51] au reprezentat o premisă pentru înregistrarea datelor de taxare detaliată în cazul convorbirilor interurbane. Mai târziu, după proiectarea unui sistem Microcalculator pentru controlul joncŃiunilor de intrare în CTA interurbană, şi pentru prevenirea reclamaŃiilor de convorbiri adiŃionale [52] au fost deschise premisele controlului centralelor electromecanice Crossbar de microcalculatoare


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 25

de proces. Aceste sisteme, numite call collection au fost general implementate, şi au permis îmbunătăŃirea calităŃii întreŃinerii şi taxării, introducând taxarea detaliată a fiecărei convorbiri. • Managementul reŃelei Se compune din operare, întreŃinere, ridicare deranjamente şi dezvoltare reŃea. O contribuŃie importantă la întreŃinerea centralelor electromecanice crossbar Pentaconta a fost sistemul de Conectare echipamentului TX 8 la microcalculator local [68] realizat de un colectiv din care autorul prezentei lucrări a făcut parte.

2.1.2. Elemente adiŃionale obligatorii Acestea sunt elementele legal prescrise pentru operatori: • Posturi publice • Selectarea transportatorului • Portabilitatea numărului de telefon

2.1.3. Elemente opŃionale Serviciile suplimentare şi cele cu valoare adăugată fac serviciile de telecomunicaŃii mai

atractive, şi acoperă o gamă din ce în ce mai bogată de activităŃi. • Servicii suplimentare • Servicii cu valoare adăugată • Servicii IN (Intelligent Network)

2.1.4. AplicaŃie proprie: InterfaŃarea centralei telefonice analogice la un sistem de culegere şi prelucrare automată a datelor

Centralele telefonice automate (CTA) electromecanice folosite în a doua jumătate a secolului XX au reprezentat o piatră de hotar importantă în dezvoltarea telecomunicaŃiilor dar şi a relaŃiilor interpersonale.

Un aspect foarte important reprezenta taxarea. Aceasta era realizată după distanŃă şi durată, convorbirile interurbane la mare distanŃă fiind taxate la un tarif ridicat. Taxarea se făcea pe bază de „impulsuri” de taxare, adică pe un contor acŃionat electromagnetic se aplicau impulsuri (la cadenŃe diferenŃiate) pe durata convorbirilor. Cele mai multe situaŃii de nemulŃumire precum şi de disconfort emoŃional şi material al abonaŃilor proveneau din neîncrederea în legătură cu acest sistem grosier de taxare. Datele de convorbire (număr chemat, palier, zonă, durată) nu erau înregistrate, şi nu puteau fi prezentate abonatului.

ApariŃia în anii 1980-1990 a microprocesoarelor au pus bazele realizării unor echipamente electronice / calculatoare de proces ale căror capacitate de procesare şi fiabilitate au reprezentat un salt remarcabil.

• Un astfel de sistem a fost conceput de un colectiv condus de autorul prezentei lucrări [51].

• Prin acest sistem s-a optimizat o structură şi metodă de interfaŃare a componentelor din CTA la un sistem electronic de culegere şi prelucrare automată a datelor.

În principiu, un modul de interfaŃare are în componenŃă o unitate terminală (încorporată în CTA) şi o unitate de prelucrare (Figura 2.1)


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 26

Figura 2.1. Schema bloc a dispozitivului modular de interfaŃare

Sistemul a fost astfel conceput, încât un modul de interfaŃare putea să lucreze independent, sau subordonat unui calculator dispecer. Cu ajutorul modulului de interfaŃare se putea urmări funcŃionarea unor componente: trunk-uri de intrare, organe din unitatea de control, etc.

Unitatea terminală (Figura 2.2) a fost încorporată în centrală.

Figura 2.2. Schema unităŃii terminale


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 27

Câmpul matricial de observaŃie era elementul de bază al unităŃii. Pentru citirea stării unui punct observat, el se adresa pe verticală şi se sesiza starea lui pe orizontală. Stările punctelor erau transmise la unitatea de prelucrare succesiv (serial), cu un debit de până la 50 kbps.

Unitatea de prelucrare (Figura 2.3) era un microcalculator de proces (microsistem de calcul), coordonat de un microprocesor de 8 biŃi (de exemplu Zilog Z80). Generatorul de adrese funcŃiona sincron cu cel din unitatea terminală. În acest fel citirea punctului observat dintr-un subansamblu din centrală se făcea corect.

Unitatea de prelucrare conŃinea un dispozitiv de memorare a 5 eşantioane anterioare pentru fiecare punct observat în parte, şi o logică din aceste eşantioane succesive recunoştea dacă a avut loc un eveniment în punctul respectiv.

Dacă da, se cerea concursul microcalculatorului de proces pentru analiza, validarea şi înregistrarea evenimentului respectiv.

Dacă nu, microcalculatorul era scutit de la a consuma timp de procesare. Prin această metodă s-a reuşit să se ajungă la o capacitate de 32x32=1024 puncte de observare pentru o pereche de unitate terminală / unitate de prelucrare.

Figura 2.3. Structura unităŃii de prelucrare

În cazul în care modulul de interfaŃă lucra independent, se conecta la un teleimprimator pentru dialog cu personalul de întreŃinere. Dacă lucra sub controlul calculatorului dispecer, informaŃiile prelucrate erau comunicate acestuia.

Pentru realizarea unei metode de întreŃinere unitare şi care să acopere în totalitate evenimentele relevante dintr-o centrală telefonică automată electromecanică era indicat a se folosi şi un calculator dispecer. Acesta prelucra date de ansamblu privind funcŃionarea centralei.

Autorul mulŃumeşte d-lor Ágoston László, Péterffy Attila şi Mátyás József pentru colaborarea pe aceste proiecte.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 28

2.1.5. Servicii suplimentare în reŃelele PSTN Serviciile suplimentare în reŃelele PSTN sunt realizate de centrala telefonică împreună cu

echipamentele terminale prin semnalizări având suport bucla locală (pereche de fire de Cu torsadate). Echipamentele terminale folosite în reŃele PSTN sunt aparate telefonice de diferite complexităŃi, dar şi alte echipamente cum ar fi maşini FAX, modem-uri, etc. [20]

Semnalizările de pe bucla locală analogică care fac funcŃionale aceste servicii se realizează în curent continuu (DC), în banda vocală (300-3400 Hz) şi în afara benzii vocale.

Semnalizări de linie în curent continuu (DC) în bucla de abonat analogică Se realizează prin închiderea (ridicarea microreceptorului - pick up the phone - off hook)

respectiv deschiderea buclei de abonat (închiderea microreceptorului - hang up the phone - on hook).

Semnalizări de linie în banda vocală (300-3400 Hz)

Se realizează prin semnale în spectrul 300-3400Hz. Astfel de semnale sunt tonul de disc (350Hz + 440Hz în America de Nord şi Marea Britanie, şi 425Hz în Europa), tonalitatea de revers apel, de ocupat, de congestie etc. Tot din această categorie fac parte şi mesajele vocale care pot semnaliza starea reŃelei (congestie de exemplu), sau situaŃia abonatului chemat sau a numărului format (abonat deranjat, număr nealocat, şi altele). Semnalizarea numărului apelat se poate realiza şi în tonalităŃi (pushbutton), prin sistemul DTMF (Dual-tone multi-frequency) [29] [37]. Se foloseşte o matrice de 4 frecvenŃe joase, 697, 770, 852, 941Hz, şi 3 sau 4 frecvenŃe mai înalte, 1209, 1336, 1477 şi eventual 1633Hz. Combinând câte două, una din setul de joase şi alta din setul de înalte se obŃin 12 sau 16 combinaŃii. Aceste semnale digitizate prin DFT (Discrete Fourier Transform) şi ulterior decodate prin algoritmul Goertzel se folosesc nu numai pentru formarea numărului abonatului chemat, dar pe scară largă şi în timpul apelului. Astfel de aplicaŃii ar fi formarea unui interior, alegerea unei opŃiuni dintr-un meniu vocal, accesarea unei căsuŃe vocale, etc.

Protocoale de semnalizare în banda vocală, bazate pe modularea FSK (Frequency Shift Keying) au fost implementate pentru afişarea unor informaŃii pe aparatul telefonic al abonatului, cum ar fi numărul chemătorului, indicarea unor mesaje în aşteptare, sau chiar mesaje scurte similare cu mesajele SMS din sistemul GSM.

Semnalizări de linie în afara benzii vocale

Semnalul (curentul) de sonerie are frecvenŃa de 25Hz, şi este folosit pentru apelare. Cum tensiunea este relativ mare (40-150V), circuitele sensibile din echipamentul de linie (cum ar fi codec-urile) trebuiesc protejate. Se pot folosi cadenŃe diferenŃiate pentru serviciul de număr multiplu, dar şi pentru alte servicii. Pentru informaŃii de taxare cum ar fi început de taxare, sau impulsii de taxare (teletax) se pot folosesc trenuri de impulsuri de 12 sau 16kHz.

Servicii suplimentare pe bucla de abonat analogică.

Serviciile suplimentare PSTN pot fi diferite de la furnizor la furnizor. Cele mai importante sunt: [79]

• Call forwarding; RedirecŃionarea apelurilor • Call waiting; Apel în aşteptare (până la terminarea unei convorbiri în desfăşurare) • 3 party conference call; Stabilirea legăturii (conferinŃă) între 3 abonaŃi


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 29

• Do not disturb, call rejection; Refuzarea tuturor apelurilor de intrare • Call restriction permanent/ with password; RestricŃionarea permanentă sau cu parolă a

apelurilor de ieşire • Abbreviated dialing; Apelare cu numere scurte • Hot line; Telefon „fierbinte” • Calling line identification presentation (CLIP), Prezentarea numărului de identificare

al abonatului chemător • Calling line identification restriction (CLIR); Interzicerea rezentării numărului de

identificare al abonatului chemător • Completion of call to busy subscriber (CCBS); Completarea apelului pierdut din cauză

că abonatul chemat a fost ocupat • Wake up call single / regular, Apel ocazional / regulat la oră programată

• Carrier selection; Selectarea transportatorului

2.1.6. AplicaŃie proprie: Automatizarea prin sisteme cu logică programată a unor servicii suplimentare de telefonie

Serviciul de apel telefonic la oră programată (ocazional sau regulat) a fost unul din cele mai vechi servicii suplimentare de telefonie. Întotdeauna oamenii au preferat în locul unui ceas deşteptător un apel telefonic de atenŃionare / deşteptare. O intervenŃie de la o altă persoană, operatorul în acest caz, inspira mai multă încredere, şi o tentă personală.

Dispozitivul de apel telefonic la oră programată (OLGA1000) [63] proiectat şi realizat de un colectiv condus de autorul prezentei lucrări a automatizat serviciul în cauză, şi a extins mult numărul abonaŃilor care au putut beneficia de apel la oră programată.

Schema bloc a dispozitivului Structura dispozitivului de apel este prezentată în Figura 2.4.

Figura 2.4. Schema bloc al dispozitivului de apel telefonic la oră programată


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 30

Acesta se compune dintr-un microcalculator de proces special proiectat (OLGA 1000), o consolă, şi un cititor de bandă de hârtie perforată.

Microcalculatorul se compune din: • Unitate de control şi procesare (CPU). • InterfaŃa consolă şi cititor. se bazează pe un circuit serial de tip USART, şi realizează

comunicaŃia cu teleimprimatorul (pe post de consolă) şi cititorul de bandă de hârtie perforată.

• Memoria program este realizată cu circuite EPROM. Aceste memorii conŃin programul dispozitivului de aproximativ 3200 octeŃi.

• Memoria RAM este memoria de date a sistemului şi este organizată în module de 8 K. Un modul poate memora datele necesare pentru aproape 1000 de abonaŃi.

• Panoul frontal al dispozitivului afişează ora exactă şi starea joncŃiunilor de apelare. O soluŃie tehnică remarcabilă pentru dezvoltarea sistemului este proiectarea unui panou frontal de depanare.

• Generatorul de frecvenŃe realizează cele cinci frecvenŃe MFCR2 necesare apelului. • InterfeŃele dispozitivului sunt conectate pe joncŃiuni de operatoare, şi sunt proiectate

să respecte acest protocol. Logica de apelare a dispozitivului este prezentată în Figura 2.5.

Figura 2.5. Logica de apelare la „OLGA 1000”


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 31

Programul microcalculatorului Programul scris în cod sursă Intel 8080, asamblat şi transformat în cod maşină are

comenzi de introducere de abonaŃi, de listare de abonaŃi, de potrivire a ceasului intern, şi se caracterizează printr-un mod de operare simplu şi comod. Partea de program care conduce desfăşurarea apelurilor lucrează pe bază de întreruperi, operatorul nu are acces direct la ea, el putând vedea numai rezultatele apelurilor.

Dispozitivul a fost brevetat ([62]), omologat şi asimilat în producŃie de serie sub denumirea DATOP, fabricat la ICRET Bucureşti. Prototipul a funcŃionat 15 ani fără oprire tehnică, şi a fost oprit din motiv de re-tehnologizare în 1998.

Autorul mulŃumeşte d-lor Székely Zoltán, Ágoston László, Erhan Nicolae şi Kászoni Tivadar pentru colaborarea pe acest proiect.

2.1.7. ReŃele ISDN, servicii suplimentare specifice Un salt calitativ impotant în utilizarea buclei locale a fost introducerea sistemului ISDN

(Integrated Services Digital Network, Integriertes Sprach- und Datennetz). Prin acest sistem au devenit posibile transmisiuni simultane de voce şi date în format digital ([14]), ceea ce a condus la creşterea calităŃii şi diversificarea serviciilor în reŃelele de acces PSTN.

Traficul ISDN este reglementat la 3 nivele: fizic, nivel legătură de date şi nivel reŃea. CorespondenŃa cu nivelele modelului OSI se observă în Figura 2.6.

Figura 2.6. Nivelele fizic, legătură de date şi reŃea la semnalizarea ISDN

• Nivelul 1 (fizic). La ISDN PRI la nivel fizic semnalul este HDB3 şi este reglementat de ITU-T G.703 şi ITU-T I431 ([38], [40]), adică respectă caracteristicile fizice şi electrice ale semnalelor E1 (T1) din ierarhia digitală. Pentru ISDN BRI, reglementat la nivel fizic de ITU-T I.430 [39] la nivelul interfeŃei U se foloseşte codul de linie 1B1Q.

• Nivelul 2 (legătură de date) este numit LAPD - Link Access Procedure on D channel şi este reglementat de ITU-T Q.921 [41]. LAPD răspunde de organizarea mesajelor din canalul D în cadre, şi de transferarea acestor cadre fără erori.

• Nivelul 3 (reŃea) este adesea numit DSS1 - Digital Subscriber Signalling System No. 1, cu toate că DSS1 este de fapt ansamblul celor 3 nivele ISDN, nu numai nivelul 3. Este reglementat de ITU-T Q.931 [42].

Un număr mare de servicii suplimentare ISDN se realizează utilizând semnalizare DSS1.

Servicii suplimentare oferite pe reŃelele ISDN Introducerea reŃelelor ISDN a ridicat calitatea serviciilor oferite faŃă de reŃelele PSTN.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 32

Serviciile individuale şi standardizate oferite contribuie într-un grad mai mare la gradul de mulŃumire al utilizatorilor.

2.1.8. ReŃele mobile, servicii suplimentare oferite O caracteristică importantă a serviciilor oferite prin telefonie mobilă este posibilitatea de

personalizare a serviciilor. La telefonia fixă PSTN/ISDN echipamentul terminal poate fi utilizat de mai multe persoane care au acces la acest echipament. În schimb telefoanele mobile de obicei se utilizează de o singură persoană, şi pot fi programate conform cu necesităŃile individuale ale fiecărui utilizator. O altă diferenŃă majoră reprezintă mobilitatea. Dacă până la apariŃia reŃelelor de telefonie mobilă un serviciu de telecomunicaŃii se putea accesa doar în puncte bine definite, acolo unde erau instalate echipamentele terminale, odată cu apariŃia telefonului mobil utilizatorul devine mereu „conectat (on line)”, ceea ce înseamnă un mod de viaŃă schimbat, aspecte psihologice şi sociale marcante.

Sistemul GSM (Groupe Spéciale Mobile, mai târziu Global System for Mobile Telecommunication)

ReŃelele de prima generaŃie de (1G) de telefonie mobilă erau sisteme analogice, incompatibile între ele. FaŃă de 1G, sistemul GSM reprezintă o serie de avantaje. Sistemul este unitar, reŃelele (europene) compatibile permiŃând serviciul de roaming. Conceptul de SIM (Subscriber Identity Module) este atrăgător, utilizatorul se identifică prin cartela SIM, putând înlocui telefonul mobil folosit mult mai uşor. Sistemul de semnalizare se bazează pe DSS1/ SS7, care erau bine elaborate, performante şi generalizate pentru ISDN. Posibilitatea de plată înainte (pre-paid) de asemenea au făcut sistemul foarte popular. Folosirea benzii de 900 MHz au făcut acoperirea naŃională posibilă de la bun început. În prima fază (începutul anilor 1990) s-a pus la punct transmiterea digitală a vorbirii, conceptul SIM, SMS, roaming, şi transfer de date la 9.6 kbps. La mijlocul anilor 90, în faza a doua, a fost elaborat principiul de compatibilitate înapoi, s-au introdus serviciile de apel în aşteptare, afişarea numărului chemătorului, conferinŃă, s-au elaborat codec-uri HR (Half Rate). În etapa 2+, sfârşitul anilor 1990, au fost dezvoltate tehnicile de transfer date (HSCSD, EDGE, GPRS), VPN, a fost perfecŃionat SIM-ul, şi a fost pregătită trecerea către UMTS (3G) în general.

Sistemul GPRS (General Packet Radio Service)

GPRS (2.5G) a fost proiectat ca o extensie a sistemului GSM şi realizează transfer de pachete de date cu alocarea dinamică a resurselor. Traficul de voce este comutat în circuite, iar cel de date în pachete. În GPRS aceleaşi resurse radio sunt folosite în comun de toate staŃiile mobile (MS) dintr-o celulă, oferind astfel o utilizare eficientă a resurselor limitate. Prin introducerea GPRS a devenit posibilă taxarea după traficul de date în loc de timpul de ocupare a resurselor. A fost un moment revoluŃionar în ce priveşte diversificarea serviciilor accesibile. [1]. In GPRS există mai multe scheme de codare a canalelor, care permit viteze de bit diferite. Deşi GPRS a oferit viteze de transfer mai mari pentru date, în scurt timp acestea s-au dovedit insuficiente pentru a satisface nevoile crescânde ale aplicaŃiilor. Ca urmare, din 2003 s-a introdus o variantă îmbunătăŃită a sistemului GPRS, numită EDGE (Enhanced Data Rate for Global/GSM Evolution). S-a ajuns în acest fel la o rată de biŃi aproximativ triplă faŃă de cea de la GPRS. Creşterea s-a realizat prin îmbunătăŃirea tehnicii de modulare, folosindu-se 8PSK (Phase Shift Keying 8). Acesta foloseşte 8 simboluri (3 biŃi pe simbol) faŃă de 1 bit per simbol în GMSK (Gaussian minimum shift keying) cum este în GPRS.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 33

Sistemul UMTS (Universal Mobile Telecommunications System) UMTS este un nume generic pentru tehnologii radio de telefonie digitală din generaŃia a

treia -3G, dezvoltate prin 3GPP (3rd Generation Partnership Project). UMTS este folosit pentru servicii de voce şi date, şi pentru vitezele de transfer pe care le poate asigura, se poate folosi pentru videotelefonie, TVoIP, TV on demand, monitorizare video, etc.

AplicaŃia „killer”, care a impus UMTS a fost navigarea pe Internet cu telefonul mobil. Utilizarea telefonului mobil şi navigarea pe Internet au devenit posibile pe acelaşi echipament terminal (care este şi mobil!). S-a ajuns astfel la un stil de viaŃă complet modificat, mai ales la tineret [61], cu impact semnificativ asupra mediului lor psiho-social. Sistemul UMTS este prezentat în Figura 2.7.

Accesul la nivel fizic al UMTS se numeşte UTRA (UMTS Terrestrial Radio Access), şi sunt implementate două soluŃii pentru duplexare. Unul utilizează Frequency Division Duplex (FDD) [2], iar celălalt Time Division Duplex (TDD) [3]. FDD necesită alocarea a două benzi de frecvenŃă pentru cele 2 sensuri de comunicaŃie. FrecvenŃele mai mari, acolo unde atenuarea este mai mare, se folosesc în downlink. Exemplu FDD: 1920-1980 MHz (up) şi 2110-2170 MHz (down). La aceste frecvenŃe celulele pot avea 3-5 km diametru. Benzile se împart în canale de 5 MHz în care se foloseşte modulaŃie în cod. Exemplu TDD: 1885-(1900-)1920 MHz (sub 1900 poate fi DECT) şi 2010-2025 MHz. Se foloseşte aceeaşi bandă pentru up, şi down alocând canale de timp distincte pentru cele două sensuri.

Figura 2.7. Structura sistemului UMTS

HSPA (High-Speed Packet Access) HSPA, denumit şi 3.5G este o dezvoltare a sistemului UMTS. Se compune din: HSDPA (High Speed Downlink Packet Access) prin care se poate ajunge la descărcare cu

14 Mbps, multiplexând mai multe canale de downlink, şi HSUPA (High Speed Uplink Packet Access) care permite viteză de încărcare 5.7 Mbps.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 34

Pasul următor a reprezentat HSPA+ (Evolved High-Speed Packet Access) cu vitezele de transfer de date de 42 Mbps (down) respectiv 22 Mbps (up).

Începând cu UMTS release 5 comutarea informaŃiei de voce din CS din cadrul sub-sistemului de bază trece de la comutare de circuite la rutare de pachete IP. În acest fel sistemul devine all IP conectabil la IMS (IP Multimedia Subsystem). Din acest moment şi partea de reŃea radio migrează la IP, dar rămâne compatibil ATM.

LTE (Long Term Evolution), 4G LTE sau 4G reprezentat pasul următor al evoluŃiei reŃelelor globale de bandă largă

dezvoltate de 3GPP. [4]. ReŃeaua de acces radio a fost reproiectată, la nivel fizic s-au implementat tehnologii eficiente de modulaŃie Orthogonal Frequency Division Multiplexing (OFDM) şi sistemele de acces Multiple-Input Multiple-Output (MIMO). [6] LăŃimea de bandă rezultată este ridicată. Rata de download poate atinge 100 Mbps, iar cea de uplink 50 Mbps, dar un sistem 4x4 MIMO sporeşte rata teoretică de downlink până la 326 Mbps.

Servicii în reŃelele mobile Prin reŃelele mobile se realizează serviciile de bază, şi servicii suplimentare [85]. Serviciile de bază realizate din punctul de vedere al informaŃiei transportate sunt:

transmisii de voce, transmisii de date, şi combinaŃia acestora. Prin prisma utilizatorului, se oferă teleservicii cum ar fi: telefonie, apeluri de urgenŃă, SMS, acces videotext, teletex, fax. Serviciile suplimentare sunt oferite în gamă largă.

În concluzie, primele tehnologii, GSM şi GPRS au realizat viteze relativ mici pentru

transferul de date. Totuşi GPRS a reprezentat un salt calitativ introducând taxarea după trafic realizat şi nu după durata legăturii. Prin EDGE s-a ajuns la mărirea în continuare a vitezei de acces la date, acestea ajungând să fie de ordinul sutelor de kbps.

Cu ajutorul introducerii UMTS au fost mărite în continuare vitezele de acces, mai ales în cazul HSPDA, prin care viteza oferită prin reŃeaua mobilă devine comparabilă cu vitezele oferite de obicei prin tehnologiile de acces folosite în reŃelele fixe (10-20 Mbps) Au devenit astfel disponibile servicii ca, videotelefonie, TVoIP, TV on demand, etc. şi cel cu impactul cel mai mare, accesul la Internet.

Următorul pas pentru reŃelele UMTS, dar şi pentru cele CDMA2000 reprezintă tehnologia de generaŃia a patra LTE.

2.1.9. Subsistemul multimedia IP (Multimedia Subsystem - IMS) Sub-sistemul multimedia bazat pe IP este o arhitectură proiectată pentru realizarea reŃelei

core pentru sisteme de telefonie fixe (mai ales VoIP) şi mobile. IMS este un set de specificaŃii care descrie o structură NGN (Next Generation Network) pentru implementarea de servicii de telefonie IP şi multimedia. InformaŃiile circulă în pachete IP prin routere. Pentru interfaŃarea cu alte reŃele este necesară conversia datelor şi semnalizărilor. Există servere dedicate pe aplicaŃii (AS - application server) pentru realizarea acestor funcŃiuni. În IMS există interfeŃe standard pentru integrarea serviciilor existente şi crearea unora noi. ConvergenŃa între voce şi date duce la creşterea eficienŃei comunicaŃiei. Mobilitatea şi reŃeaua IP este cardinală pentru introducerea unor astfel de servicii.

Pentru utilizator, IMS înseamnă introducerea de echipamente terminale IP. Acestea au proprietăŃi multimedia avansate, de unde rezultă o redefinire a serviciilor. [72] La nivelul


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 35

echipamentelor terminale, IMS permite o mare varietate de astfel de echipamente: calculatoare, PDA-uri, telefoane mobile, etc. Acestea au capabilitatea de a se conecta la reŃeaua IP nemijlocit. Alte echipamente care nu comunică prin protocoale IP se conectează prin PSTN Gateway.

2.2. Servicii de reŃele inteligente IN (Intelligent Network) ReŃele Inteligente - „Intelligent Network” (IN) – a fost conceput de arhitectură de reŃea

pentru reŃele PSDN/ISDN şi PLMN (PLMN). Adăugarea inteligenŃei peste funcŃiunile acestor reŃele la început a avut scopul controlului cât mai flexibil al serviciilor de tip voce, dar ulterior a reprezentat premisa conceperii şi introducerii de noi tipuri de servicii cu ciclu de implementare scurt. Dacă acum câŃiva ani introducerea unui serviciu nou putea să dureze luni, chiar ani, datorită instrumentelor oferite de reŃelele inteligente această perioadă se poate reduce foarte mult, ceea ce se impune în condiŃiile actuale de pe piaŃa de telecomunicaŃii.

Operatorii concurează în a oferi servicii noi, personalizate pe utilizator, care are posibilitatea de a alege dintr-o gamă largă de tipuri de servicii, cum ar fi din domeniul media, distracŃie, sau activităŃi de la distanŃă. [15], [17], [16]

2.2.1. Arhitectura IN Structura distribuită este unul din cele mai importante principii prin care reŃelele

inteligente sunt realizate. În acest sens, serviciile de reŃele inteligente sunt realizate pe platforme dedicate în noduri separate numite SCP (Service Control Point). Bazele de date pentru funcŃiile de control sunt implementate în componenta SDP (Service Data Point SCP) al SCP. FuncŃiile de comutare sunt realizate în centrale digitale cu funcŃionalităŃi specifice extinse numite SSP (Service Switching Point). Calea de voce este comutată prin elementele SSP ale PSTN/ISDN sau PLMN, dar comanda şi controlul apelului sunt realizate de SCP.

Atunci când abonatul accesează un serviciu, elementul de reŃea SSP declanşează un dialog de tip IN adresând nodul SCP corespunzător serviciului invocat. Astfel sistemul este în măsură să acceseze resurse distribuite în noduri distribuite ale întregii reŃele.

În Figura 2.8 este prezentat un exemplu de topologie a unei reŃele inteligente. [70].

Figura 2.8. Arhitectură de reŃea inteligentă (IN)


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 36

Protocoalele de semnalizare folosite în reŃelele inteligente se bazează pe SS7 (Signaling System No. 7), Sigtran sau SIP (Session Initiation Protocol).

Protocoalele cele mai importante din sistemul SS7 pentru retele inteligente sunt MTP (Message Transfer Part), SCCP (Signaling Connection Control Part), TCAP (Transaction Capability Application Part) şi INAP/CAP (Intelligent network Application Part / CAMEL Application Part). Primele sunt necesare pentru ramura de conexiune din reŃeaua SS7 iar INAP/CAP se bazează pe TCAP şi realizează comunicare suplimentară între SSP şi SCP.

Pentru efectuarea taxării serviciilor, în IN se folosesc informaŃii de taxare. Exemple în acest sens ar fi Send Charging Info (SCI), prin care se trimit parametrii specifici de la SCP la SSP, sau Apply Charging (AC) care poate determina taxarea în SSP.

2.2.2. Servicii IN de translatare a numerelor (Number Translation Services) Din această clasă de servicii fac parte cele mai cunoscute servicii de IN. Numerele de apel

prin care se accesează aceste servicii sunt în plaje dedicate din plenul de numerotaŃie, şi sunt translatate în timpul desfăşurării apelului. Câteva exemple:

• Freephone (green numbers) • Shared cost services (blue numbers) • Universal Access Number • Premium Rate Service • Televoting

2.2.3. Servicii de taxare şi facturare preferenŃială (Alternate Billing and Charging)

Tarife scăzute pentru apelurile dintre anumite reŃelele mobile şi anumite reŃele fixe sunt din ce în ce mai uzuale, şi fac parte din politica de preŃuri şi marketing a furnizorilor de servicii.

• Mobile Local Call • Prepaid Service

2.2.4. Servicii personalizate • Personal Service Number • Control of Use • Friends&Family

2.2.5. Servicii de grup • VPN (Virtual Private Network)

2.3. Servicii realizate în echipamente terminale De la începuturile telecomunicaŃiilor, echipamentele terminale au avut importanŃă

hotărâtoare. Pentru susŃinerea acestei afirmaŃii, este suficient să ne gândim că marile invenŃii din domeniul telecomunicaŃiilor (telefonul, telegraful, radioul, televizorul) au fost de fapt echipamentele terminale. Ulterior, pe baza acestora s-au implementat serviciile cunoscute. ImportanŃa echipamentelor terminale nu s-a micşorat, ci dimpotrivă, s-a mărit în ultima vreme. Şi asta nu pentru faptul că dezvoltarea tehnologică a permis realizarea de aparatură


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 37

care satisface din ce în ce mai mult standardele de calitate din domeniu, ci pentru că serviciile au ajuns să fie interactive şi de mare complexitate.

FaŃă de aparatul telefonic clasic, terminalele de ultimă generaŃie (în special telefoanele mobile şi calculatoarele) realizează servicii incomparabil mai sofisticate. Ele sunt încărcate cu sisteme de operare, şi pot rula o mare diversitate de aplicaŃii. O parte din serviciile clasice de telecomunicaŃii sunt realizate prin soft dedicat, şi prin intermediul accesoriilor standard multimedia. Ca exemple se pot considera telefonia IP (VoIP), televiziunea IP (IPTV) sau video la cerere (Video on Demand, VoD).

Dacă în cazul telecomunicaŃiilor clasice serviciul oferit este determinat în primul rând de funcŃionalitate, odată cu procesele de convergenŃă multiplă care au loc, accentul se mută pe conŃinutul oferit, şi caracterul interactiv al acestuia.

În Capitolul 5 se va prezenta o aplicaŃie care rulează în echipamentul terminal al utilizatorului, şi pregăteşte intervenŃia acestuia asupra conŃinutului „consumat”.

2.4. Servicii de conŃinut informaŃional În decursul istoriei informaŃiile au avut întotdeauna importanŃă deosebită. Pentru ca

informaŃia să circule, au fost inventate reguli şi medii de stocare (de la desenele care se făceau pe stânci, trecând prin scris pe diferite suporturi, şi până la cele mai moderne medii şi codificări) şi tehnici de transport. Etape remarcabile au reprezentat inventarea tipografiei, a telegrafului, a telefonului, a presei scrise, a radioului, a televiziunii şi a calculatorului. Cu apariŃia calculatoarelor a început o dezvoltarea rapidă şi a informaticii, şi a început procesul de convergenŃă cu telecomunicaŃiile. S-au creat astfel premisele unei noi ere de furnizare de conŃinut, şi a apariŃiei societăŃii informaŃionale.

Libera circulaŃie a informaŃiei este un drept fundamental. În acelaşi timp, unele conŃinuturi pot leza interesele individuale sau colective ale indivizilor sau grupurilor, sau pot fi periculoase pentru anumite categorii. O parte din aceste conŃinuturi sunt declarate ilegale, altele dăunătoare, mai ales pentru copii şi tineri. Există legislaŃie şi tehnici elaborate pentru îngrădirea accesului la conŃinuturi nedorite.

Totuşi, problema nu este nici de departe rezolvată. Am identificat două aspecte care susŃin această afirmaŃie: • Tehnicile de manipulare şi de promovare a unor interese pentru obŃinerea de avantaje

economice, şi control asupra populaŃiei sunt foarte sofisticate, şi ocolesc uşor legislaŃia. • Altă problemă este cantitatea imensă a informaŃiei vehiculate. Creativitatea unui om nu

depinde de cantitatea de informaŃii stocate în creier. Persoana creativă, pornind de la informaŃiile, fenomenele şi situaŃiile date, găseşte soluŃii, altele decât marea majoritate. Acesta se datorează faptului că dispune de o lume interioară evoluată, complexă şi originală, care s-a format prin trecerea informaŃiilor stocate prin filtrele individuale emotive şi sentimentale. Explozia informaŃională încarcă creierul cu mult peste nivelul optim, şi nu lasă timp pentru activităŃile aferente de punere la loc şi asimilare a informaŃiilor într-adevăr utile. În acest fel creierul lucrează stresat şi superficial [27]. Inundarea cu informaŃie excedentară şi inutilă constrânge creierul la reacŃii de adaptare (chiar biologice), unele accentuat nedorite (mutarea în afara conglomeratelor mari, neutilizarea telefonului, televizorului sau a Internetului, până la strategii extreme: alcool şi droguri). Iată cum cele mai recente rezultate ale microbiologiei, cercetării creierului, psihologiei, sociologiei, etc. confirmă maxima antică de pe templul lui Apollo din Delphi: Μηδὲν ἄγαν (Mēdèn ágan), adică: Nimic în exces!

Metodă pentru măsurarea corelată a utilizării serviciilor de telecomunicaŃii şi a unor factori psihologici

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 38

Capitolul 3. Metodă pentru măsurarea corelată a utilizării serviciilor de telecomunicaŃii şi a unor factori psihologici

Folosirea serviciilor de telecomunicaŃii a devenit o componentă esenŃială a vieŃii. Ele nu mai sunt doar utilizate, ci au început să însemne un mod de viaŃă. Prin urmare studierea efectelor psiho-sociale ale utilizării serviciilor, mai mult, a interdependenŃelor din această realitate este inevitabilă. Pentru dezvoltarea serviciilor de telecomunicaŃii (şi) din această perspectivă, se impune o cunoaştere profundă a acestor relaŃii.

3.1. Elaborarea unui instrument de măsurare combinată ReŃelele de telecomunicaŃii din zilele noastre evoluează spre reŃele construite conform

conceptului NGN (Next Generation Network) [50]. Toată informaŃia transportată este încapsulată în pachete de date, ceea ce reprezintă premisa unor servicii sofisticate şi din ce în ce mai personalizate pe grupuri şi indivizi.

Fenomenele rezultate din utilizarea serviciilor de telecomunicaŃii sunt studiate în principal din punctul de vedere al psihologiei, şi al marketing-ului de telecomunicaŃii.

Prima abordare pune accent pe efectele negative apărute, cum ar fi dependenŃă, nelinişte, frică, etc. [83]. Recomandările emanate sunt de obicei de a se reduce cât mai mult timpul de conectare la servicii de telecomunicaŃii.

A doua abordare doreşte maximizarea timpului de utilizare şi a venitului / profitului realizat. Cele două abordări sunt contradictorii. Cercetarea a trebuit efectuată într-o manieră în care să nu fi fost captivi de vreuna din abordările mai înainte amintite.

Studii din anii 1990 [12] demonstrează că folosirea la începuturi a Internetului şi în general a reŃelelor interactive de calculatoare nu determinau o reducere semnificativă a timpului petrecut cu alte forme de media cum ar fi presa tipărită, radio sau televiziune. Dacă acesta totuşi s-a întâmplat, a fost în detrimentul urmăririi programelor de televiziune. Fenomenul a fost interpretat, prin faptul că cei interesaŃi în reŃele interactive de calculatoare (Internet) renunŃau mai uşor la conŃinut distractiv decât informaŃional.

SituaŃia s-a schimbat după 2000. Studii din această perioadă [18] arată că tinerii între 15 şi 24 ani petrec zilnic între 1 şi 3 ore pe Internet. Scopul principal al conectării ar fi ascultarea de muzică şi distracŃia. Internetul este preferat pentru conŃinut informaŃional (în principal motoare de căutare) şi pentru construirea de relaŃii interpersonale, pe când televiziunea este urmărită mai mult pentru ştiri.

După 2005 au început să apară studii (de exemplu [33]), care nu mai neglijează aspectele de personalitate în modelele de preferinŃe media. Se apreciază că preferinŃele de acces la


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 39

conŃinut de servicii de telecomunicaŃii sunt primordial afectate de doi din cei cinci factori ai Modelului Big-Five: Extraversie (extraversion) şi Nevrotism (neuroticism).

Conform cu Allport (1991), o trăsătură de personalitate este repetarea anumitor comportamente conform cu o motivaŃie internă (motivaŃie intrinsecă) sau prin beneficiile aduse individului (motivaŃie extrinsecă) [47]. Aceste trăsături pot fi măsurate prin chestionare, iar în urma unor prelucrări statistice pot fi identificate şi separate diferite componente ale personalităŃii (factori). Există mai multe modele în acest sens. La baza modelelor de personalitate stă ipoteza lexicală, care enunŃă că stabilirea şi menŃinerea relaŃiilor inter-personale sunt codificate în limbaj, prin termenii care descriu comportamentul uman (Lewicki, 1986) [47]. Allport şi Odbert în 1936 găsesc 17593 termeni de personalitate în dicŃionarul limbii engleze. Acestea au fost grupate în patru grupe, care nu erau disjuncte. Cattell a redus la 171 cuvinte lista lui Allport şi Odbert eliminând sinonimele, după care le-a împărŃit în 35 de grupuri majore de trăsături de personalitate (a mai adăugat 10 trăsături pe alte considerente). Au fost concepute chestionare pentru aceste 45 de trăsături. Analizând factorial rezultatele, au rezultat 16 factori majoritari (primari) de personalitate. Cattell consideră factorii primari ca subfactori ai factorilor Big-Five, pe care le consideră globali [47]. Ulterior, Tupes şi Christal identifică constant 5 factori ai personalităŃii din cei 35 de grupuri ale lui Cattell: extraversie, agreabilitate, dependenŃă , emoŃionabilitate, cultură. În urma cercetărilor lui Costa şi McCrae (1990) şi Goldberg (1990) se cristalizează structura sistematizată de cinci factori. Astfel se emite paradigma, că toate trăsăturile de personalitate pot fi reduse la 5 factori independenŃi. Cei 5 mari factori denumiŃi de Goldberg sunt: „Surgency” (sens de izbucnire) - extravertit, vorbăreŃ; Agreabilitate - plăcut, cooperant; Conştiinciozitate - organizat, sistematic; Stabilitate emoŃională - neemotiv, lipsit de invidie; Intelect - creativ, intelectual ([47]). După Howard ([35]), factorii Modelului Big-Five sunt:

1. Nevrotism (neuroticism) - N 2. Extraversie (extraversion) - E 3. Deschidere către experienŃă (openness to experience) - O 4. Agreabilitate (agreeableness) - A 5. Conştiinciozitate (conscientiousness) - C

O direcŃie interesantă de cercetare (de ex. Faber et al. [26]) este cea prin care se caută a se identifica prototipuri de caracter (arhetip - archetype) prin studiul preferinŃelor de conŃinut utilizat prin servicii de telecomunicaŃii. Se demonstrează că există cinci grupuri (cluster) de arhetipuri cu care oamenii rezonează, şi se pot face preziceri asupra preferinŃelor de accesare a conŃinutului media.

Sunt semnificative studiile care cercetează cauzele din care anumite forme de relaŃii sunt preferate în forma lor clasică, sau la distanŃă (muncă versus muncă la distanŃă, învăŃământ clasic sau la distanŃă [31]), etc. În general factorul extraversie al personalităŃii este cel care este găsit că ar corela semnificativ cu aceste preferinŃe.

Pentru elaborarea chestionarului combinat s-a apelat la o metodă de consultare performantă, metoda Delphi [60].

3.1.1. Aplicarea metodei Delphi în formă adaptată Metoda Delphi este o tehnică de grup elaborată de O. Helmer de la Rand Corporation in

anii 1960. În varianta originală, metoda este folosită pentru a alege o ipoteză din mai multe prealabil elaborate, sau a face previziuni pe termen mediu sau lung. Acesta este motivul pentru care metoda este numită Delphi, de la oracolul din Delphi. Metoda este performantă


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 40

prin prezumŃia demonstrată că judecata de grup este mai eficientă şi penetrantă decât cea individuală. În acest sens, un grup de experŃi este consultat în două sau mai multe runde. ExperŃii nu se întâlnesc, ba mai mult, nici nu cunosc faptul că fac parte din acelaşi grup. Prin aceasta se evită ca talentul oratoric, reputaŃia ştiinŃifică sau titlurile să devină mai convingătoare decât puterea raŃionamentului şi valoarea judecăŃii. [11]. După fiecare rundă, moderatorul elaborează o sinteză a rundei anterioare, pe care o retrimite la experŃii participanŃi. Desigur că sinteza este anonimă. În acest fel membrii îşi pot adapta şi reaşeza părerile şi consideraŃiile pe baza părerilor celorlalŃi, în cazul în care se conving că este oportun. După câteva runde opiniile devin convergente, consultarea îşi atinge scopul şi se poate opri. La consultarea Delphi au fost invitaŃi 13 participanŃi, conform cu Tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. Structura pe arii de activitate a comitetului de consultare Delphi A. Profesor universitar, matematică şi statistică H. Profesor universitar, inginerie telecomunicaŃii B. Inginer, telecomunicaŃii I. Diriginte, profesor de liceu C. Lector universitar, inginerie telecomunicaŃii J. Student D. Psiholog K. Inginer cercetător, telecomunicaŃii E. Inginer. telecomunicaŃii L. Profesor universitar, matematică F. Inginer, laborator telecomunicaŃii M. Profesor universitar, inginerie electrică G. Sociolog

Membrii comitetului au fost aleşi astfel încât să se acopere cât mai echilibrat

componentele interdisciplinare ale studiului. Pentru a lansa prima rundă de consultări Delphi, s-a folosit un chestionar de start. Acesta

conŃine întrebări referitoare la utilizarea serviciilor de telecomunicaŃii grupate din punctul de vedere al echipamentelor prin care sunt accesate (telefonie fixă - Plain Old Telephone System, telefonie mobilă, radio, televizor şi calculator), dar şi al serviciului şi conŃinutului accesat. Au fost şi întrebări referitoare la factori psihologici, şi despre perceperea şi satisfacŃia legată de utilizarea telecomunicaŃiilor. Întrebările au fost formulate în formă deschisă, dar şi cu răspuns multiplu la alegere. [61]

3.1.2. Rezultatele consultării Delphi După ce s-a primit acceptarea de participare de la specialişti, prima rundă a consultării

Delphi fost lansată in noiembrie 2011. Chestionarul de start, precum şi explicaŃiile privind obiectul, metodologia şi scopul

consultării au fost trimise prin e-mail. O selecŃie a intervenŃiilor din prima rundă este prezentată mai jos: • Presupunând că utilizarea serviciilor de telecomunicaŃii se face după o distribuŃie

exponenŃială, ar fi bine de cunoscut cât de des utilizatorii plătesc mai mult şi cu cât, decât suma din contract.

� Această întrebare a fost adăugată. • Ar fi bine ca să se testeze chestionarul, pentru ca întrebările deschise să poată fi

transformate în unele cu răspuns multiplu � S-a implementat

• O întrebare despre locul în care tinerii utilizează telecomunicaŃii ar fi binevenită. � De asemenea s-a realizat.

• În cazul accesării de conŃinut prin mobil, ar fi necesară o mai mare detaliere a răspunsurilor posibile (browsing, e-mail, chat).


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 41

� De asemenea s-a implementat. • În locul indicării timpului exact de utilizare (de exemplu 10 min, 70 min, ...), ar trebui

sugerate spre alegere intervale prestabilite. � Nu s-a aplicat în prima şi a doua rundă Delphi, dar s-a introdus în forma

finală a chestionarului. După primul tur de consultaŃii, chestionarul a fost îmbunătăŃit, adăugându-se sugestiile

primite. Întrebările au fost codate. Structura chestionarului după primul tur de consultare Delphi se găseşte în Anexa C a prezentei lucrări.

După a doua rundă, care a avut loc în decembrie 2011, chestionarul a fost apreciat ca stabilizat, şi pregătit pentru a fi testat.

3.2. Testarea chestionarului elaborat Testarea a avut loc la începutul anului 2012, rezultatele fiind prezentate în subcapitolul

următor. Testarea s-a realizat pe un număr de n=40 tineri, elevi de liceu.

3.2.1. FuncŃii statistice utilizate Rezultatele au fost analizate statistic ([73]). FuncŃiile statistice ([13], [19], [46], [74])

analizate au fost:

• Media (Average):

n

xx

i∑= (3.1)

• Mediana (Median): Valoarea elementului central • Abaterea standard (Standard deviation):

∑ −⋅−

=2

_2 )(

1

1xx

ns i (3.2)

• Kurtosis: Caracterizează cât de ascuŃită sau plată este funcŃia de distribuŃie. • VarianŃa/Dispersia (Variance):

∑ −⋅−

=2

_

)(1

1xx

nv i (3.3)

3.2.2. Întrebări despre utilizarea telefonului fix (POTS - Plain Old Telephone System)

Un rezultat remarcabil al testării chestionarului a fost faptul că tineretul nu mai utilizează telefonul fix aproape deloc. Ar fi interesant de studiat cauza acestui fenomen, şi dacă este reversibil, cunoscând faptul că un element al multiplelor convergenŃe din telecomunicaŃii este cel între telefonia fixă şi cea mobilă.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 42

3.2.3. Întrebări referitoare la utilizarea telefonului mobil Tabelul 3.2 conŃine rezultatele privitoare la apeluri şi SMS-uri efectuate prin mobil. SMS-

ul este tipul de comunicaŃie cel mai utilizat (73.71%), urmat de Comunicare personală de scurtă durată (10.94%) şi Rezolvarea problemelor personale (10.41%).

Tabelul 3.2. Apeluri de voce şi SMS-uri prin telefon mobil

Activitate Suma % Media Mediana Abaterea standard

AscuŃimea VarianŃa

SMS 687 73.71 24.54 12.50 28.43 0.77 808.3 Comunicare personală

scurtă 102 10.94 3.64 0.00 7.02 7.54 49.35

Rezolvarea problemelor personale

97 10.41 3.34 0.00 4.51 0.28 20.31

Comunicare personală lungă

39 4.18 1.22 0.00 2.18 7.60 4.76

Comunicare lungă 7 0.75 0.23 0.00 0.62 5.15 0.38 Nr. apeluri: 932

Se observă valoarea mare a varianŃei. Exceptând SMS-urile, valoarea medianei este 0,

ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din subiecŃi nu utilizează serviciul deloc.

3.2.4. Întrebări despre utilizarea mobilului în alte scopuri decât convorbiri şi SMS-uri

Conform cu opiniile experŃilor exprimate în consultarea Delphi, a fost realizată o mai mare detaliere a răspunsurilor posibile (browsing, e-mail, chat) pentru conŃinutul Internet accesat prin telefonul mobil. În Tabelul 3.3 este prezentată utilizarea telefonului mobil pentru accesarea diferitelor servicii. Un procent remarcabil de timp (31.9%) este petrecut cu ascultare de muzică (horribile dictu, acesta nu este un serviciu de telecomunicaŃii propriu, cu toate că transferul prealabil prin Wi-Fi, Bluetooth sau ascultarea on-line sunt). În poziŃia următoare se află chat prin Internet (20.73%), urmat de navigare (15.17%), şi jocuri (10.25%). Mediana a fost găsită 0 la majoritatea serviciilor şi în acest caz. Foto/video, planificator (care de fapt nici nu sunt servicii de telecomunicaŃii) şi MMS (se percep ca SMS-uri) au fost foarte puŃin utilizate, şi au fost şterse din chestionarul final.

Tabelul 3.3. Utilizarea mobilului în alte scopuri decât apeluri de voce



Muzică 1135 31.90 36.6 30.0 47.8 10.6 2280 Acces Internet, chat 880 20.73 29.3 0.0 58.2 5.3 3385

Acces Internet, navigare 644 15.17 21.5 0.0 37.5 4.8 1406 Jocuri 435 10.25 14.0 0.0 20.4 0.5 415.7

Acces Internet, e-mail 202 4.76 7.0 0.0 14.6 5.4 214.2 Planificator 150 3.53 5.0 0.0 27.4 30.0 750.0 Foto/video 95 2.24 3.2 0.0 7.9 4.8 62.9

MMS 17 0.40 0.5 0.0 2.0 18.8 3.9 Minute: 3558


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 43

Dispersia datelor este mare şi în acest caz, ceea ce poate fi din cauza unei dispersii realmente mari, sau denotă o dificultate de auto-apreciere a timpului petrecut prin accesare.

3.2.5. Întrebări referitoare la timpul de ascultare a programelor radio Din Tabelul 3.4 rezultă că muzica este în top şi în acest caz (43.09%), urmată de sport

(18.69%). Programele interactive sunt nepopulare, şi au fost şterse ca opŃiune din chestionarul final. La fel şi programele mondene.

Tabelul 3.4. Timpii petrecuŃi ascultând programe radio



Muzică 1125 43.09 36.29 30 41.14 1.26 1692.9 Sport 488 18.69 13.56 0 31.54 5.97 994.8

Concursuri cu premii

245 9.38 7.21 0 32.22 27.04 1038.2

ŞtiinŃă 220 8.43 6.67 0 22.03 23.21 485.4 Ştiri 216 8.27 6.55 0 13.36 7.52 178.5

InformaŃii 126 4.83 3.71 0 10.95 22.28 120.0 Monden 70 2.68 2.19 0 10.70 30.11 114.4 Politică 65 2.49 1.86 0 10.15 34.47 103.1 Cultură 53 2.03 1.56 0 6.10 16.98 37.2

Emisiuni interactive

3 0.11 0.09 0 0.51 35.00 0.3

Minute: 2611 Mediana este 0 la aproape toate tipurile de programe. Transpare din ce în ce mai mult

nevoia unei noi cuantificări a timpului estimat.

3.2.6. Întrebări referitoare la timpul de urmărire programe TV Tabelul 3.5 include timpul estimat consumat cu urmărirea programelor TV. Televizorul

este mult mai popular decât radioul, raportul fiind 10146/2611= 3.9. Comediile sunt cele mai populare (11.66%), urmate de seriale preferate (10.89%) şi muzică („De la musique avant toute chose, ... De la musique encore et toujours!” Paul Verlaine). InformaŃii şi monden au fost excluse din chestionarul final.

Tabelul 3.5. Timpii de urmărire a programelor TV



Comedii 1183 11.66 39.43 0.00 57.06 -0.59 3256.39 Seriale preferate 1105 10.89 39.46 0.00 54.23 0.06 2941.37

Muzică 1048 10.33 37.43 25.00 50.72 8.93 2572.55 Horror 817 8.05 29.18 0.00 52.98 3.00 2807.04

Filme de acŃiune 791 7.80 26.37 0.00 54.28 7.58 2946.38 Filme romantice 764 7.53 23.88 0.00 49.61 2.80 2460.95

Videoclipuri 623 6.14 21.48 0.00 67.26 25.06 4524.12 Ştiri 598 5.89 19.29 1.00 24.29 -1.02 589.81

Filme artistice 560 5.52 17.50 0.00 41.58 4.05 1729.03 Reality show 489 4.82 17.46 0.00 28.34 0.15 803.00

Erotic 350 3.45 11.29 0.00 30.30 15.12 918.28


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 44



Documentare 315 3.10 9.55 0.00 33.03 23.65 1091.19 Sport 299 2.95 10.31 0.00 21.18 2.10 448.51

Concursuri cu premii

270 2.66 7.94 0.00 32.45 25.68 1053.21

ŞtiinŃă 265 2.61 8.03 0.00 22.91 18.68 524.91 Emisiuni

interactive 224 2.21 6.79 0.00 23.78 17.16 565.48

InformaŃii 200 1.97 6.06 0.00 21.50 26.52 462.12 Politică 94 0.93 2.76 0.00 7.89 7.88 62.31 Cultură 77 0.76 2.26 0.00 10.52 29.72 110.75 Monden 50 0.49 1.52 0.00 5.66 21.31 32.01

Drame/teatru 24 0.24 0.77 0.00 3.96 30.44 15.65 Minute: 10146

Pentru a obŃine graficul din Figura 3.1, timpii petrecuŃi cu urmărirea conŃinuturilor

diferite au fost individual sortate. Astfel se poate observa funcŃia de distribuŃie a utilizării conŃinuturilor (programelor).

Figura 3.1. DistribuŃia timpilor de urmărire a programelor TV

PrezenŃa mai masivă a comediilor, a serialelor şi a muzicii se poate observa şi pe această figură.

3.2.7. Întrebări referitoare la utilizarea Internet-ului Internetul este cel mai popular serviciu de telecomunicaŃii prin care se oferă conŃinut

interactiv. (Tabelul 3.6). Cele mai utilizate au fost aplicaŃiile de tip messenger (18.34%), paginile de socializare (11.83%) şi ascultarea de muzică (10.38%).

AplicaŃiile de tip messenger şi paginile de socializare împreună totalizează mai mult de 30%, ceea ce denotă o mare afinitate a tineretului pentru relaŃii inter-personale, chiar şi atunci când acestea nu se desfăşoară faŃă în faŃă.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 45

Telemedicina, munca la distanŃă, mondenul, şi politica, fiind foarte nepopulare, au fost înlăturate din chestionarul final.

Tabelul 3.6. Utilizarea Internet-ului



Messenger (ex. Yahoo)

1846 18.34 71.00 55.00 91.03 3.26 8286

Socializare (ex. Facebook)

1190 11.83 42.50 0.00 77.06 10.5 5938

Muzică 1045 10.38 40.19 25.00 59.29 5.04 3516 Comedii 819 8.14 30.33 0.00 51.56 1.66 2659

Filme romantice 750 7.45 25.00 0.00 41.75 0.54 1743 Jocuri 636 6.32 20.52 0.00 46.11 8.41 2126 Horror 550 5.47 18.97 0.00 49.16 7.08 2417 Erotic 380 3.78 13.10 0.00 37.14 5.78 1379

Documentare 370 3.68 12.76 0.00 32.50 7.37 1056 Filme de acŃiune

340 3.38 12.59 0.00 29.03 3.78 843

Poştă electronică

335 3.33 10.81 0.00 35.87 17.8 1287

Sport 325 3.23 11.61 0.00 27.39 8.94 750 InformaŃii 308 3.06 10.27 0.00 24.40 14.2 595

Enciclopedii (ex Wikipedia)

280 2.78 9.66 0.00 25.32 13.3 641

În activitatea profesională

248 2.46 7.75 0.00 16.63 4.75 277

Videoclipuri 234 2.33 8.07 0.00 17.14 4.73 294 Filme artistice 162 1.61 5.40 0.00 22.23 26.6 494

ŞtiinŃă 90 0.89 3.21 0.00 12.49 17.4 156 Cumpărături

(comerŃ electronic)

61 0.61 2.03 0.00 7.60 23.1 58

Drame/teatru 32 0.32 1.07 0.00 5.48 29.7 30 CărŃi, manuale

electronice 20 0.20 0.63 0.00 3.54 32 13

Cultură 20 0.20 0.65 0.00 3.59 31 13 Matrimoniale 20 0.20 0.67 0.00 3.65 30 13

Ştiri 1 0.01 0.03 0.00 0.19 29 0 Monden 1 0.01 0.03 0.00 0.19 29 0

Telemedicină 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0 Muncă la distanŃă

0 0.00 0.00 0.00 0.00 0

Politică 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0 Minute: 10063

Pentru a obŃine o funcŃie empirică de densitate s-au definit 7 categorii de valori (0-50, 50-100, ... 300-350) şi am încadrat valorile în aceste categorii. Rezultatul este reprezentat în Figura 3.2. Se observă că aplicaŃiile de mesagerie, paginile de socializare, ascultarea de muzică şi vizionarea comediilor sunt „mai puŃin nefolosite”.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 46

Figura 3.2. FuncŃia empirică de densitate pentru utilizarea Internetului

Din cauza distribuŃiilor aleatoare şi a unor valori înalte a dispersiei datelor, s-a impus folosirea unei alte forme de cuantificare a răspunsurilor posibile. În acest sens, răspunsurile au fost cuantificate în 6 clase distincte:

0=deloc, 1=foarte puŃin, 2=puŃin, 3=mediu, 4=mult, 6=foarte mult. În concluzie, au fost identificate cele mai mult şi cele mai puŃin folosite echipamente şi

servicii de telecomunicaŃii. AplicaŃiile de tip messenger şi de socializare sunt foarte populare, la fel şi ascultarea de muzică prin canale care presupun telecomunicaŃii. Se confirmă constatările făcute şi de alŃi autori (ex. [44]), conform cărora telefonia fixă este din ce în ce


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 47

mai puŃin folosită, pe când conŃinutul accesat prin telefonul mobil este din ce în ce mai divers şi popular.

Forma cea mai adecvată a chestionarului de utilizare a serviciilor de telecomunicaŃii a fost stabilit.

3.3. Aplicarea chestionarului elaborat Pentru măsurarea utilizării serviciilor de telecomunicaŃii s-a folosit chestionarul elaborat

prin consultare Delphi. Pentru măsurarea unor factor psihologici, trăsături de personalitate şi stări emoŃionale s-

au folosit [75]: • Inventarul pentru anxietate - State Trait Anxiety Inventory STAI, Spielberger C.,

1970, cu două componente: o Anxietate ca trăsătură STAI-T o Anxietate ca stare STAI-S

• Inventarul de depresie Beck - Beck Depression Inventory, BDI, Beck A. T., 1961 (BECK_DEPR)

• Chestionar de comportament social - Social Behavior Questionnaire, SBQ, Clark D., 1996 (SBQ)

• Chestionarul de investigaŃie a copingului în situaŃii stresante - Coping Inventory for Stressful Situations, CISS-48, Endler N. S., Parker J. D. A., 1994 (COP_PROBLEM, COP_EMOTION, COP_AVOID)

• Inventarul sistemului de imunitate psihologică - Psychological Immune System Inventory, PISI, Oláh, A., 1996 (PISI01-PISI16)

• Chestionarul de Personalitate Eysenck - Eysenck Personality Questionnaire, EPQ, Eysenck H. J., 1975 (EPQ_P, EPQ_E, EPQ_N, EPQ_L)

Chestionarul combinat astfel elaborat a fost aplicat pe un eşantion de 270 studenŃi. Opt din chestionare au fost declarate necorespunzătoare pentru prelucrare. Restul de 262 au fost introduse în bază de date SPSS şi a început prelucrarea lor.

Autorul mulŃumeşte celor care au participat la consultarea Delphi. MulŃumiri deosebite sunt adresate d-lor Dósa Jenı, András Szilárd, Krizbai Tímea şi Horváth Sándor.

Abordări noi în analiza utilizării serviciilor de telecomunicaŃii

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 48

Capitolul 4. Abordări noi în analiza utilizării serviciilor de telecomunicaŃii

În urma consultării interdisciplinare de tip Delphi [60], s-a elaborat un instrument (chestionar) interdisciplinar care a fost aplicat pe un eşantion de studenŃi.

Pentru prelucrare s-a folosit regresia multiliniară, analiza cluster (de grup), analiza discriminantă a clasificării cluster, analiza factorială cu generarea factorilor principali, şi analiza pe baza unui model nou, modelul bazat pe coincidenŃe (potriviri simultane) [55].

4.1. Modele introduse Pentru identificarea diferitelor tipuri de comportament în folosirea serviciilor de

telecomunicaŃii am aplicat metoda clasificării (clustering) şi astfel am reuşit să identificăm trei tipuri semnificativ diferite:

1. Preponderent socializare; 2. Consumator pragmatic; 3. Consumator „înrăit”; Descrierea detailată a acestor tipuri de comportament o vom da în subparagraful 4.1.1. Folosind analiza discriminantă am studiat relaŃia dintre factorii psihologici obŃinuŃi din

testele psihologice standard (PISI, COPING, EYSENCK, ...) şi clasificarea obŃinută prin tehnica clustering precum şi puterea de identificare a diferitelor categorii de vârstă, de sex, din informaŃiile referitoare la folosirea serviciilor de telecomunicaŃie. Am constatat că:

• Factorii psihologici explică o parte minoră din clasificare; • Există o diferenŃă semnificativă între categorii de vârstă foarte apropiate cum ar fi

categoria de vârstă 19-20 ani şi 21-22 ani; • Există diferenŃe semnificative între bărbaŃi şi femei în privinŃa folosirii serviciilor de

telecomunicaŃii; • Având în vedere diferenŃele de mai înainte am refăcut analiza cluster pe subcategorii

predefinite (femei 19-20 de ani, femei 21-22 de ani, bărbaŃi 19-20 de ani, bărbaŃi 21-22 de ani) şi am arătat diferenŃe semnificative în evoluŃia celor două subcategorii (femei şi bărbaŃi) în funcŃie de vârstă.

Vom detalia aceste rezultate în subparagraful 4.1.2. Folosind analiza factorială am extras 6 factori principali (prin metoda varimax) din datele

referitoare la serviciile de telecomunicaŃii. Aceşti factori pot fi folosiŃi pentru a proiecta un alt sondaj, cu mult mai puŃine întrebări şi cu rezultate la fel de relevante. Descriere factorilor o vom detalia în subparagraful 4.1.3.

Pentru a mări puterea de explicaŃie a informaŃiilor din sondaj am creat o serie de variabile

transformate care exprimă existenŃa coincidenŃelor la răspunsurile date la diferitele perechi de întrebări. Folosind aceste variabile transformate am reuşit să construim un model care exprimă în jur de 85% din clasificare cu ajutorul a 17 astfel de coincidenŃe. Acest model este descris în subparagraful 4.1.4.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 49

4.1.1. Analiza cluster a datelor legate de folosirea serviciilor de telecomunicaŃii

Clasificarea cluster s-a efectuat pe baza utilizării serviciilor şi a conŃinuturilor, 61 posibilităŃi în 5 grupe. Pentru datele obŃinute din chestionarul privind folosirea serviciilor de telecomunicaŃie am aplicat diferite tehnici de clustering (hierarchical, K-means) şi diferite tipuri de distanŃe (euclidian, Minkowski, etc.) pentru a compara clasificările obŃinute.

Aceste experimentări numerice au avut scopul de a identifica numărul categoriilor folosite la clasificare şi de a studia (cel puŃin la nivel intuitiv) stabilitatea categoriilor formate. Am constat că numărul categoriilor semnificativ diferite şi care nu se reduc la grupuri foarte restrânse (la schimbarea tehnicilor de clasificare) este între 2 şi 4.

Analizând diferenŃele dintre categorii la nivelul fiecărei întrebări am decis să folosim 3 categorii pentru că acestea sunt semnificativ diferite aproape la nivelul fiecărei întrebări (analiză ANOVA).

Pentru o vizualizare mai sugestivă am calculat centrul de greutate pentru fiecare categorie, am calculat ecuaŃia planului care trece prin aceste centre de greutate şi am proiectat fiecare individ pe acest plan. Acest pas a fost realizat cu MATLAB ([10], [48]) deoarece aplicaŃia folosită pentru restul calculelor (SPSS ver. 21) nu dispune de această funcŃie.

Astfel am obŃinut Figura 4.1 în care punctele verzi corespund categoriei de socializare, cele albastre categoriei consumatori şi punctele galbene categoriei celor pragmatici iar cercurile roşii marchează centrele de greutate.

Figura 4.1. ProiecŃia punctelor corespunzătoare indivizilor pe planul determinat de centrele de greutate ale celor 3 categorii

Având în vedere rezultatele de la finalul subparagrafului 4.1.2. privind posibilitatea de identificare a categoriilor de vârstă şi de sex am analizat şi categorizarea cluster pe


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 50

următoarele subcategorii: femei 19-20 ani (21), femei 21-22 ani (22), bărbaŃi 19-20 ani (11) şi bărbaŃi 21-22 ani (12).

Ambele clasificări (cu 2 clase) arată că la nivel de subcategorie se pot identifica două comportamente (comparativ cu cele trei comportamente identificate pentru populaŃia întreagă): La subcategoria 21 se poate diferenŃia un comportament de socializare mai accentuat pentru o parte a populaŃiei iar restul populaŃiei (incluzând o parte din categoria de socializare, toŃi cei pragmatici şi toŃi consumatori din această subcategorie) poate fi considerată ca şi o categorie separată. La subcategoria 22 grupul accentuat de socializare devine semnificativ mai mare şi include o parte (mică) din consumatori iar cealaltă parte este alcătuită dintr-un nucleu semnificativ de pragmatici, o parte din consumatori şi o parte neglijabilă din categoria de socializare.

BineînŃeles că aceste rezultate ridică şi aici o serie de întrebări: cum evoluează în timp această structură a folosirii serviciilor, de care parametrii externi depinde această evoluŃie, ce relaŃii există între această structură şi alte caracteristici sociale (de exemplu faptul că cineva este implicat într-o relaŃie sau nu) etc.

4.1.2. Analiza discriminantă a clasificării obŃinute din clasificarea cluster folosind factorii psihologici

Analiza discriminantă dintre factorii testelor psihologice şi rezultatele analizei cluster obŃinut în subparagraful precedent oferă un model care arată puterea de explicaŃie a factorilor psihologici în clasificarea obŃinută din utilizarea serviciilor de telecomunicaŃii.

Din tabelul valorilor proprii rezultă că sunt suficiente două funcŃii şi acestea au o putere relativ mare de explicaŃie în varianŃa variabilei Ńintă (59% respectiv 41%)

Valorile obŃinute la testul Wilks’ Lambda arată că există diferenŃe semnificative între funcŃiile construite. Am efectuat şi testul Box pentru egalitatea matricilor de covarianŃă şi rezultatele arată că setul de date nu diferă semnificativ de o distribuŃie normală multivariată, deci analiza discriminantă se poate aplica.

Tabelul 4.1 conŃine coeficienŃii funcŃiilor discriminante. Valorile acestor funcŃii ne vor da o categorizare bazată pe variabilele explicative şi această categorizare va fi comparată cu cea iniŃială definită prin variabila Ńintă.

Putem observa şi impactul variabilelor iniŃiale asupra celor două funcŃii discriminante. Cu verde sunt însemnaŃi factorii cu aport ridicat în funcŃia de discriminare 1, iar cu galben cei cu aport mare în funcŃia de discriminare 2.

Tabelul 4.1. CoeficienŃii funcŃiilor discriminante canonice standardizate

Function

1 2 STAI_S -.114 .188 STAI_T -.099 .504

BECK_DEPR -.150 .111 SBQ .083 -.183

COP_PROBLEM -.343 .051 COP_EMOTION .680 .284

COP_AVOID .474 -.301 PISI_01 -.413 .478 PISI_02 .048 -.358

Function

1 2 PISI_03 .339 -.182 PISI_04 -.403 -.022 PISI_05 -.116 -.182 PISI_06 .173 .010 PISI_07 .198 -.536 PISI_08 -.240 .673 PISI_09 .287 -.366 PISI_10 .027 -.068 PISI_11 .670 .321


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 51

Function

1 2 PISI_12 .003 -.104 PISI_13 -.008 .107 PISI_14 -.170 -.628 PISI_15 .540 1.014 PISI_16 .047 -.132

Function

1 2 EPQ_P -.196 .147 EPQ_E .134 -.151 EPQ_N .226 -.084 EPQ_L -.096 .463

Valorile funcŃiilor discriminante calculate pe media celor trei categorii (Tabelul 4.2) arată

că acestea au comportamente diferite (aceste tipuri de comportament pot fi identificate cu vectori planari având direcŃii diferite, primul fiind în primul cadran, al doilea în cadranul IV şi al treilea în cadranul II).

Tabelul 4.2. FuncŃiile în centrele de greutate ale grupurilor Function Cluster

1 2 1 .473 .454 2 .124 -.646 3 -1.107 .244

Următorul grafic (Figura 4.2) arată valorile funcŃiilor discriminante şi clasificarea

obŃinută pe baza acestora.

Figura 4.2. Valorile funcŃiilor discriminante pentru fiecare individ al populaŃiei

Valorile funcŃiilor discriminante pentru fiecare individ al populaŃiei: fiecare cerculeŃ reprezintă un individ al populaŃiei, cele 2 coordonate sunt valorile celor 2 funcŃii discriminante, iar culoarea se obŃine prin categorisirea bazată pe aceste funcŃii.

Pe baza factorilor calculaŃi din testele psihologice putem clasifica corect 55.7% din totalul populaŃiei.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 52

Studiind structura funcŃiilor discriminante s-a constatat că nu toŃi factorii psihologici sunt relevanŃi în această analiză. Din acest motiv construim încă două modele, primul bazat pe factorii din testul PISI şi COPING iar al doilea doar pe câŃiva factori selectaŃi dintre acestea. BineînŃeles prin selectarea acestor variabile vom pierde din puterea de explicaŃie însă după cum arată ultimul tabel, vom obŃine o clasificare corectă pentru 48,5% din populaŃie pe baza a doar 4 factori psihologici în loc de 27.

Modelul bazat pe factorii PISI şi COPING Tabelul 4.3 conŃine valorile proprii şi puterea de explicare în acest caz:

Tabelul 4.3. Valori proprii Function Eigenvalue % of Variance Cumulative % Canonical Correlation

1 .262 64.0 64.0 .455 2 .147 36.0 100.0 .358

Testele Wilks’ Lambda, Chi-square şi Box au dat rezultate pozitive. Tabelul 4.4 prezintă coeficienŃii astfel calculaŃi:

Tabelul 4.4. CoeficienŃii funcŃiilor discriminante canonice standardizate

Function 1 2

COP_PROBLEM -.299 .316 COP_EMOTION .504 .014

COP_AVOID .458 .714 PISI_01 -.249 -.410 PISI_02 .028 .278 PISI_03 .304 .179 PISI_04 -.346 .062 PISI_05 -.237 .262 PISI_06 .169 -.048

PISI_07 -.016 .612 PISI_08 .031 -.578 PISI_09 .293 -.018 PISI_10 .254 -.114 PISI_11 .479 -.037 PISI_12 -.021 .347 PISI_13 .032 .038 PISI_14 -.330 .342 PISI_15 .558 -.311 PISI_16 -.156 .203

De aici putem extrage factorii cu aport relativ mare (culoarea verde). Următorul model va

fi construit pe aceşti patru factori. Şi în acest caz valorile funcŃiilor discriminante calculate în centrele de greutate ale celor

trei categorii s-au separat în 3 cadrane: FaŃă de modelul anterior, unde s-au putut clasifica 55.7%, şi în această situaŃie pot fi

clasificate 54.6% din cazuri:

Modelul bazat pe cei mai relevanŃi 4 factori

• COP_EMOTION - Coping centrat pe emoŃii (Coping este procesul activ prin care un individ face faŃă unei situaŃii stresante şi reuşeşte să o stăpânească [66].)

• COP_AVOID - Coping centrat pe evitare

• PISI_11 - Puterea de creaŃie socială

• PISI_15 - Controlul sentimentelor În mod similar s-au reconstituit paşii anteriori pornind numai de la cei patru factori cei

mai relevanŃi.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 53

Metoda se poate aplica (valorile Wilks lambda sunt peste 0.8). Matricea de covarianŃă calculată pentru cei patru factori relativ la cele trei categorii arată faptul că cei patru factori se pot considera ca şi factori necorelaŃi.

Şi în acest caz valorile funcŃiilor discriminante calculate în centrele de greutate ale celor trei categorii s-au separat în 3 cadrane.

FaŃă de modelul anterior, unde s-au putut clasifica 54.6%, şi în această situaŃie pot fi clasificate 48.5% din cazuri (Tabelul 4.5):

Tabelul 4.5. Rezultatele clasificării Predicted Group Membership Cluster

1 2 3 Total

1 47 42 13 102 2 32 52 13 97 Count 3 12 23 28 63 1 46.1 41.2 12.7 100.0 2 33.0 53.6 13.4 100.0

Original

% 3 19.0 36.5 44.4 100.0

48.5% of original grouped cases correctly classified În consecinŃă prin reducerea factorilor psihologici de la 27 la 4 pierdem numai 7.2% din

puterea de explicare.

4.1.3. Analiza factorială (generarea componentelor principale) S-a aplicat pentru a extrage componente principale care descriu natura utilizării

conŃinuturilor accesate prin servicii de telecomunicaŃii. Valoare pentru testul Bartlett şi măsura Kaiser-Meyer-Olkin arată că matricea de corelaŃie

este semnificativ diferită de matricea identitate şi că coeficienŃii de corelaŃie pot fi explicaŃi relativ bine prin corelaŃiile parŃiale, deci nu este nevoie de Anti-Image Correlation Matrix şi analiza factorială poate fi folosită.

Tabelul 4.6 al comunalităŃilor arată cât la sută din varianŃa fiecărei variabile iniŃiale poate fi explicată prin folosirea celor 6 factori extraşi prin metoda PCA (şi rotirea acestora folosind procedeul Varimax):

Tabelul 4.6. ComunalităŃi - Communalities

Initial Extraction Mobil, apeluri

Rezolvarea problemelor personale 1.000 .304

Comunicare personală scurtă 1.000 .353

Comunicare personală lungă 1.000 .423

Comunicare lungă 1.000 .393 SMS 1.000 .382 Mobil Muzică 1.000 .316 Acces Internet, navigare 1.000 .683

Acces Internet, chat 1.000 .662

Initial Extraction Acces Internet, e-mail 1.000 .582 Jocuri 1.000 .325 Radio InformaŃii 1.000 .649 Ştiri 1.000 .572 Politică 1.000 .566 Cultură 1.000 .674 ŞtiinŃă 1.000 .649 Muzică 1.000 .544 Sport 1.000 .574 Concursuri cu premii 1.000 .496 TV Ştiri 1.000 .409


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 54

Initial Extraction Politică 1.000 .526 Cultură 1.000 .584 ŞtiinŃă 1.000 .449 Muzică 1.000 .576 Sport 1.000 .468 Concursuri cu premii 1.000 .452 Emisiuni interactive 1.000 .430 Videoclipuri 1.000 .595 Filme artistice 1.000 .487 Seriale preferate 1.000 .550 Documentare 1.000 .448 Filme de acŃiune 1.000 .520 Comedii 1.000 .705 Drame/teatru 1.000 .561 Filme romantice 1.000 .655 Reality show 1.000 .544 Horror 1.000 .525 Erotic 1.000 .567 Internet Activitatea profesională 1.000 .382

Poştă electronică 1.000 .515 Jocuri 1.000 .423 Messenger (ex. Yahoo) 1.000 .384

Initial Extraction Socializare (ex. Facebook) 1.000 .445

InformaŃii 1.000 .501 CărŃi, manuale electronice 1.000 .545

Enciclopedii (ex Wikipedia) 1.000 .509

Cumpărături (comerŃ electronic) 1.000 .501

Ştiri 1.000 .541 Politică 1.000 .498 Cultură 1.000 .557 ŞtiinŃă 1.000 .560 Muzică 1.000 .444 Sport 1.000 .397 Matrimoniale 1.000 .456 Videoclipuri 1.000 .370 Filme artistice 1.000 .451 Documentare 1.000 .538 Filme de acŃiune 1.000 .599 Comedii 1.000 .524 Filme romantice 1.000 .441 Horror 1.000 .560 Erotic 1.000 .561 Extraction Method: Principal Component Analysis.

Tabelul 4.7 conŃinând puterea de explicaŃie globală a factorilor arată că factorii extraşi (6

factori) pe baza criteriului lui Cattell (Scree test) şi a graficului obŃinut din valori proprii (Scree plot) explică 50,65% din varianŃa totală.

Tabelul 4.7. Valorile proprii şi puterea de explicare a factorilor corespunzători VarianŃa totală explicată - Total Variance Explained

Initial Eigenvalues Extraction Sums of Squared Loadings

Rotation Sums of Squared Loadings

Compo-nent

Total % of Variance

Cumulative %

Total % of Variance

Cumulative %

Total % of Variance

Cumulative %

1 15.706 25.748 25.748 15.706 25.748 25.748 7.820 12.820 12.820 2 4.170 6.837 32.584 4.170 6.837 32.584 5.687 9.323 22.143 3 3.736 6.124 38.709 3.736 6.124 38.709 5.195 8.517 30.660 4 2.722 4.463 43.171 2.722 4.463 43.171 4.316 7.076 37.736 5 2.672 4.381 47.552 2.672 4.381 47.552 4.072 6.675 44.412 6 1.892 3.101 50.653 1.892 3.101 50.653 3.807 6.241 50.653

Extraction Method: Principal Component Analysis. BineînŃeles analiza poate fi repetată şi pentru a extrage mai mulŃi factori, însă în acest caz

vom avea două probleme: fie că nu putem explica factorii, fie metodele pentru a calcula rotaŃiile optimale nu sunt convergente.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 55

În Tabelul 4.8 sunt trecuŃi coeficienŃii de descompunere ai variabilelor după cele 6 componente principale. Rezultă necesitatea calculării unor rotaŃii pentru a pune în evidenŃă posibilele interpretări ale factorilor.

Folosind procedeul Varimax am obŃinut corelaŃii mai sugestive între factori rotiŃi şi variabilele iniŃiale:

Tabelul 4.8. CorelaŃii între factori şi variabilele iniŃiale Matricea componentelor rotite - Rotated Component Matrix

Component 1 2 3 4 5 6

Mobil Acces Internet, navigare .778

Acces Internet, chat .758 Acces Internet, e-mail .720

Radio InformaŃii .719

Ştiri .697 Politică .621 Cultură .711 ŞtiinŃă .699 Sport .633 TV

Cultură .602 Muzică .693

Videoclipuri .692 Seriale preferate .708

Comedii .746 Drame/teatru .604

Filme romantice .747 Reality show .661

Internet Poştă electronică .654

Socializare (ex. Facebook) .635 CărŃi, manuale electronice .720

Enciclopedii (ex Wikipedia) .686 Cultură .625

Filme de acŃiune .725 Horror .689

Extraction Method: Principal Component Analysis Rotation Method: Varimax with Kaiser Normalization Rotation converged in 8 iterations

Astfel primul factor înglobează în mare folosirea serviciilor pentru cultură (cultură, piese

de teatru, filme, muzică, etc.). Al doilea factor este mai mult legat de informare (informaŃii, politică, ştiinŃă, sport, ştiri). Al treilea factor se refera la informaŃiile accesate electronic, al patrulea factor de folosirea Internetului pentru mail, chat, căutări, al cincilea factor este legat de filmele de acŃiune şi horror iar al şaselea factor de socializare.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 56

4.1.4. Model bazat pe coincidenŃe (potriviri simultane) Pentru a creşte puterea de explicaŃie pentru clasificarea iniŃială am construit pentru fiecare

pereche de variabile iniŃiale o variabilă nouă care măsoară potrivirile simultane în cele două variabile iniŃiale [55]. Astfel noua variabilă poate lua valorile -2,-1,0,1 sau 2 în funcŃie de valorile variabilelor iniŃiale după următoarele reguli:

• Valoarea este 2, dacă variabilele iniŃiale au aceeaşi valoare; • Valoarea este 1, dacă modulul diferenŃei dintre valorile variabilelor iniŃiale este 1; • Valoarea este -1, dacă modulul diferenŃei dintre valorile variabilelor iniŃiale este cu o

unitate mai mică decât valoarea maximală posibilă; • Valoarea este -2, dacă modulul diferenŃei dintre valorile variabilelor iniŃiale este

maxim posibil; • Valoarea este 0, în toate celelalte cazuri.

Astfel din cele 61 de variabile iniŃiale am construit 61 60

18302

⋅= variabile noi (folosind

programarea sintactică din SPSS - [56]) la care am adăugat şi factorii obŃinuŃi din evaluarea testelor psihologice. După acest pas prin construirea unor modele regresive succesive am eliminat (iterativ) variabilele care nu prezentau o contribuŃie semnificativă la puterea de explicare a modelului. În urma acestui procedeu iterativ (după 9 paşi) am obŃinut un set de 21 variabile semnificative care împreună au o putere de explicare de 85%. Aceste variabile fiind numerotate în ordinea generării lor automate au fost decodate şi am obŃinut Tabelul 4.9.

Tabelul 4.9. Decodarea variabilelor noi

NewVar i j

384 7 K.2.2 K.5.15 52

422 8 K.2.3 K.5.1 38

423 8 K.2.3 K.5.2 39

429 8 K.2.3 K.5.8 45

579 11 K.3.1 K.5.8 45

646 13 K.3.3 K.3.7 17

739 15 K.3.5 K.4.1 19

757 15 K.3.5 K.4.19 37

767 15 K.3.5 K.5.10 47

806 16 K.3.6 K.5.5 42

1463 35 K.4.17 K.5.16 53

1492 36 K.4.18 K.5.21 58

1502 37 K.4.19 K.5.8 45

1508 37 K.4.19 K.5.14 51

957 20 K.4.2 K.4.9 27

961 20 K.4.2 K.4.13 31

978 20 K.4.2 K.5.11 48

993 21 K.4.3 K.4.6 24

1628 43 K.5.6 K.5.17 54


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 57

Pentru a selecta dintre aceste variabile cele care au o contribuŃie semnificativă în explicarea categorizării s-a calculat coeficientul de corelare între aceste variabile şi variabila Ńintă şi s-a testat semnificaŃia fiecărui coeficient. În urma acestei analize s-a obŃinut Tabelul 4.10 şi astfel în tabelul de decodare s-au marcat cu verde variabilele semnificative. Astfel din model s-au eliminat 9 variabile şi s-a obŃinut un model de regresie liniară care are o putere de explicaŃie de 74% bazat pe 2 factori psihologici (PISI_11, COP_EMOTION) şi 10 coincidenŃe la întrebările referitoare la folosirea serviciilor de telecomunicaŃii (generat de program în limba engleză):

Tabelul 4.10. RelaŃii între variabilele semnificative şi variabila Ńintă

Unstandardized Coefficients

Standardized Coefficients

95.0% Confidence Interval for B

Model

B Std. Error Beta

t Sig. Lower Bound

Upper Bound

(Constant) 4.108 .435 9.435 .000 3.248 4.967

NewVar423 -.291 .068 -.273 -4.279 .000 -.425 -.157

PISI_11 -.036 .009 -.187 -3.798 .000 -.055 -.017

NewVar422 .198 .055 .191 3.621 .000 .090 .307

NewVar757 -.194 .056 -.212 -3.490 .001 -.303 -.084

NewVar1463 -.169 .054 -.173 -3.119 .002 -.276 -.062

NewVar993 -.151 .054 -.162 -2.778 .006 -.258 -.044

NewVar429 .158 .060 .158 2.651 .009 .040 .276

NewVar384 -.115 .044 -.119 -2.581 .011 -.203 -.027

NewVar961 -.172 .068 -.185 -2.516 .013 -.306 -.037

NewVar767 -.111 .044 -.119 -2.507 .013 -.199 -.024

NewVar978 -.139 .056 -.119 -2.493 .014 -.250 -.029

NewVar579 -.122 .053 -.123 -2.289 .023 -.228 -.017

NewVar1492 -.135 .063 -.154 -2.150 .033 -.260 -.011

NewVar1628 .098 .046 .098 2.124 .035 .007 .189

NewVar739 .122 .059 .127 2.056 .041 .005 .238

COP_EMOTION -.009 .005 -.135 -2.043 .043 -.019 .000

NewVar957 -.112 .057 -.114 -1.971 .050 -.224 .000

Aceste rezultate pot fi folosite atât pentru crearea unui nou chestionar, cât şi pentru

identificarea apartenenŃei unor indivizi la categoriile identificate. Pe lângă aceste aspecte practice procedeul descris mai sus ridică o serie de întrebări teoretice privind posibilitatea generalizării acestui procedeu pentru a obŃine factori bazaŃi pe coincidenŃe în general, respectiv testarea apriori a posibilităŃii obŃinerii unei îmbunătăŃiri prin crearea variabilelor de tip coincidenŃă. Aceste întrebări depăşesc cu mult cadrul tezei de faŃă şi vor fi subiectul unor cercetări ulterioare.

Autorul mulŃumeşte d-lor András Szilárd şi Kotta Ibolya pentrul aportul substanŃial adus la realizarea acestei analize.

Controlul de către utilizatori al conŃinutului accesat prin servicii de telecomunicaŃii

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 58

Capitolul 5. Controlul de către utilizatori al conŃinutului accesat prin servicii de telecomunicaŃii

5.1. Cine deŃine controlul? Tehnicile de telecomunicaŃii actuale au făcut posibilă implementarea unor servicii care au

penetrat în toate activităŃile umane. Aceste servicii au fost inventate şi dezvoltate cu bună credinŃă, şi într-adevăr au făcut activităŃile umane mai performante, informarea mai eficientă. În general lumea a devenit mai interesantă şi viaŃa oamenilor mult schimbată. O parte din aceste schimbări sunt incontestabil benefice, dar există multe altele, care sunt cel puŃin discutabile. Se poartă controverse vaste şi aprinse pe aceste teme.

Omul zilelor noastre ar trebui să fie mai liber decât era în trecut. Dar nu este sigur că este aşa. El este manipulat într-o manieră în care să „poată face ce vrea, dar să nu poată să vrea ceea ce vrea” El este determinat să gândească într-un anumit mod, dorit de vârfurile de putere [76].

Serviciile de telecomunicaŃii, prin performanŃa lor, facilitează foarte mult comunicarea, informarea, dar şi dezinformarea şi manipularea. Este spectaculos, cum au devenit realitate analizele critice ale lui Noam Chomsky asupra tendinŃelor puterii care s-au manifestat acum două decenii. Aceste aprecieri sunt cunoscute ca cele zece reguli de spălare ale creierului ale lui Chomsky, şi reprezintă strategiile de diversiune prin media ale cercurilor puterii şi financiare [32].

În continuare vor fi prezentate succint aceste 10 puncte. 1. AtenŃia publicului trebuie distrasă de la adevăratele probleme sociale. 2. Trebuie create (false) probleme, care vor fi rezolvate. 3. Măsurile nepopulare trebuie luate în degradeu. 4. Oamenii trebuie convinşi că răul prezent este preŃul care trebuie plătit pentru ca în viitor să

fie mult mai bine. 5. Oamenii trebuie dezobişnuiŃi să gândească raŃional. 6. De fiecare dată trebuie făcut apel mai mult la partea emoŃională decât la gândire. 7. PopulaŃia trebuie menŃinută în neştiinŃă, ignoranŃă, prostie şi subcultură. 8. PopulaŃia trebuie să se complacă în mediocritate. 10. Oamenii trebuie cunoscuŃi mai bine decât se cunosc ei înşişi.

Aceste tehnici de manipulare, şi în mod preponderent punctele 1-9 sunt realizate atât prin presa scrisă, (sub)cultură, relaŃii sociale etc., cât şi prin servicii de telecomunicaŃii (radio, televiziune). Pentru realizarea punctului 10, Internetul şi serviciile de furnizare de conŃinut bazate pe Internet, s-au dovedit extrem de eficiente. O cantitate impresionantă de date sunt culese şi procesate de către centrele de putere politică şi mai ales cele de putere economico-


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 59

financiară. „Cunoaşterea”, astfel obŃinută este folosită pentru realizarea de avantaje economice, dar şi pentru întărirea controlului societăŃii.

Toate măsurile de combatere ale acestor practici trebuie să plece de la cunoaşterea şi conştientizarea a ceea ce se întâmplă. Aşa cum afirmă Farfuridi în piesa O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale: „trădare să fie dacă cer interesele partidului, dar s-o ştim şi noi.”

Nu trebuie să se uite nici maxima de pe templul Apollo din Delphi: γνῶθι σεαυτόν (gnōthi seauton), adică: Cunoaşte-te pe tine însuŃi. În secolul al 21-lea este mai actuală ca oricând: ne-ar ajuta mult dacă ne-am (auto)cunoaşte obiceiurile online media.

Utilizatorii vor trebui să conştientizeze adevărata faŃă a sistemului (sistemelor) în care se desfăşoară viaŃa lor, să fie în cunoştinŃă de cauză când „consumă” conŃinut accesat prin servicii de telecomunicaŃii. Trebuie să se redobândească cât mai mult control asupra activităŃii proprii.

Controlul de către utilizator poate fi efectuat cu un grad de conştientizare mai mic sau mai mare. Ar fi interesantă studierea profundă (şi desigur interdisciplinară) a acestui aspect, şi introducerea unor variabile şi modele care să caracterizeze gradul de conştientizare în utilizarea serviciilor.

Alt punct de vedere din care s-ar putea studia acest control este cel individual sau colectiv.

O realizare extrem de interesantă a controlului asupra calităŃii unui serviciu de telecomunicaŃii (telefonie VoIP) efectuate de către utilizatori este lucrarea lui Gáspár Z. „Metode statistice pentru determinarea calităŃii apelurilor VoIP” [28]. Acest tip de control este inconştient (pentru utilizator) şi colectiv.

Control colectiv asupra conŃinutului „servit”, dar de această dată efectuat în mod conştient de către participanŃi este exemplificat în forumul PC CONCRETe.

5.2. AplicaŃie proprie: Forumul PC CONCRETe PC Concrete [53] este un „brand” cuprinzând o activitate desfăşurată pe durata a câŃiva

ani de zile în zona serviciilor de suport IT, reŃele de calculatoare şi de telecomunicaŃii. • A apărut ca secŃiune de revistă în PC Report (ulterior PC Magazine) în 1996. • La scurt timp după apariŃie s-a dezvoltat ca listă de mail-uri (NoutăŃile lui Merlin) şi

prezenŃă web (www.pcconcrete.ro). • Forumul a funcŃionat electronic şi după încetarea apariŃiei revistei PC Magazine (mai

2003). • Forumul a dezbătut 24230 probleme de utilizare a calculatoarelor şi de

info(tele)comunicaŃii, şi a fost activ până în 29.08.2010.

5.2.1. PC CONCRETe, secŃiune de revistă, listă de discuŃii şi pagină web SecŃiunea PC Concrete din reviste, lista de discuŃii „NoutăŃile lui Merlin” şi pagina web

www.pcconcrete.ro, apariŃii cu multe trăsături originale în peisajul de infocomunicaŃii al epocii - au fost, în cea mai mare măsură, rezultatul determinării „părintelui” său, Merlin.

Niciodată pe deplin deconspirat, Merlin a fost cel care a fost tot timpul partea definitorie a brandului, având atât rol de decizie în ceea ce priveşte modalităŃile de funcŃionare puse la dispoziŃia publicului cât şi un rol activ şi extrem de important în partea de moderare şi selecŃie. Se poate afirma că maniera de moderare şi de selecŃie au fost cele care au dat specificul forumului şi au determinat eficienŃa, funcŃionalitatea şi atmosfera caracteristică. Marea încredere a lui Merlin în bunătatea şi bunăvoinŃa participanŃilor a revelat bunătatea şi


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 60

bunăvoinŃa acestora, închegându-se un colectiv larg de eficienŃă ridicată în rezolvarea de probleme.

5.2.2. Obiectivele tehnice ale forumului PC CONCRETe Au fost mai multe obiective importante pentru pagina web PC Concrete: • Să fie uşor de folosit. • Să fie rapid chiar şi când e vizitat de pe un acces Internet modest ca viteză. • Să permită o întreŃinere cvasi-automată pentru cât mai multe din sarcinile repetitive.

Simplitatea în folosire S-a mers de la bun început pe o grafică minimală; culorile au fost folosite ca purtătoare de

informaŃii, albastrul în text (şi numai el) fiind folosit consecvent pentru marcarea linkurilor, titlurile sau celelalte elemente structurale ale articolelor (autor, dată,...) fiind afişate consecvent cu aceleaşi fonturi pe toate paginile.

S-au folosit cu consecvenŃă diacriticele în toate textele, pentru o limbă română cât mai corectă în exprimare şi afişare; textele scrise fără diacritice venite de la utilizatori au fost revizuite şi publicate numai după „diacritizare” (la nevoie, corectate).

Rapiditate Pe de o parte, s-a avut grijă ca fiecare pagină din portal să fie cât mai scurtă cu putinŃă.

Asta a însemnat optimizarea tuturor elementelor grafice, pentru a găsi formatul cel mai economicos, dar şi optimizarea HTML-ului folosit pentru crearea paginilor; (diferenŃele între un HTML de „mână” şi unul obŃinut dintr-un editor complex sunt uneori foarte mari chiar şi acum, când editoarele au devenit mult mai puternice). Ideea de bază: cât mai puŃin „metatext” cu putinŃă la prezentarea informaŃiei. Nu trebuie uitat că în anii 1990 accesarea Internetului se făcea în primul rând prin intermediul modemurilor la viteze de până la câŃva zeci de kbps.

Automatizarea sarcinilor repetitive Pentru procesare, s-a adoptat o tehnică originală, cu host pentru aplicaŃie în tandem cu

serverul Internet, ca în Figura 5.1.

Figura 5.1. Tandemul host-server al forumului PC CONCRETe


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 61

În Figura 5.2 se pot observa butoanele care apelau macrourile VisulBasic de prelucrare a Concretelor (Pnou, Rnou, CorecŃie, Înlocuiri, AutoHTML, etc).

Figura 5.2. Butoane de apelare a macrourilor de procesare PC CONCRETe

5.2.3. Administrarea şi moderarea forumului De la început PC Concrete a pornit cu ideea de a oferi răspunsuri concrete la probleme

concrete - de unde i se trage şi numele. ContribuŃiile – întrebări sau răspunsuri – ele treceau obligatoriu prin mâna moderatorului

înainte de a fi publicate apoi pe portal. Prelucrarea „manuală” a tuturor textelor - deloc uşoară - a fost unul din elementele determinante pentru succesul şi calitatea „concretelor”.

În continuare vor fi enumerate câteva din componentele administrative şi funcŃionale ale forumului.

Probleme şi rezolvări Problemele şi rezolvările noi ajungeau la [email protected] prin poştă electronică.

Pentru eficienŃă, rezolvările noi primite erau trimise şi pe adresa mail a autorului problemei respective, imediat, înainte să fi fost moderate şi făcute publice. În cadrul moderării, documentele noi erau corectate, „dotate” cu diacritice şi aduse în format cu elemente de structură (număr, subiect, autor, adresa mail, data) standardizate. Aceste operaŃiuni erau în mare măsură automatizate, prin rularea unor aplicaŃii Visual Basic dedicate.După moderare, prin lansarea macroului dedicat (AutoHtml), se generau fişierele HTML, care erau sincronizate către serverul de Internet, deci publicate.

Căutarea Căutarea a fost şi este unul din punctele forte al forumului. ConŃinutul a fost indexat pe

baza cuvintelor din textele problemelor şi rezolvărilor. Problematica cuvintelor cheie care să însoŃească problemele şi rezolvările apărute a fost repetat şi îndelung discutată în forum. Ideea de a impune formularea unor cuvinte cheie care să însoŃească fiecare postare sau problemă cu răspunsurile aferente, s-a găsit a fi restrictivă (de exemplu: R13999b -Merlin), şi nu a fost adoptată. S-a preferat eventuala încadrare facultativă a problemei într-o categorie (sisteme, componente, telecomunicaŃii, software, etc.)

Arhiva PC CONCRETe este şi astăzi (19.08.2013) funcŃională, conŃine 24230 probleme cu rezolvările aferente, şi este o oglindă a preocupărilor globale şi româneşti privind calculatoarele, reŃelele de calculatoare şi de telecomunicaŃii din perioada 1996-2010.

NoutăŃile lui Merlin Instrumente deosebit de puternice pentru promovarea conŃinutului forumului au fost cele

două liste „NoutăŃile lui Merlin”, unul în format text, iar din 10.04.1999. şi în format HTML. NoutăŃile erau trimise către abonaŃi în zile lucrătoare, prin e-mail.

Concurs În cadrul forumului s-a desfăşurat un concurs în ediŃii lunare. Rezolvarea cea mai bună

din luna curentă câştiga concursul. Un fragment dintr-un interviu acordat de Merlin revistei


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 62

PC Report la un an după apariŃia PC CONCRETe-lor ilustrează mecanismul prin care se desemna câştigătorul: Reporter: De unde veŃi şti care este cea mai bună rezolvare?

Merlin: Nu vom şti. Va câştiga acela care va primi cele mai multe voturi din partea

cititorilor.

5.2.4. Participarea utilizatorilor la administrarea şi dezvoltarea forumului Cea mai mare forŃă a forumului, care i-a conferit o eficienŃă deosebită, un ton cooperant,

prietenos, şi longevitate remarcabilă, a fost responsabilitatea colectivă pe care Merlin a delegat-o către cititori. Astfel au fost dezbătute probleme de structurare a documentelor, rapiditatea publicării intervenŃiilor noi, adică probleme tehnice de funcŃionare. Dar în aceeaşi măsură şi aspecte de adaptare a forumului la condiŃiile (rapid) schimbătoare din mediul tehnologic, financiar, social, etc.

Autorul prezentei lucrări (Merlin) mulŃumeşte în primul rând miilor de participanŃi la

forumul PC CONCRETe. În mod deosebit mulŃumeşte d-lor Fettich Iosif, Sabău Mircea, Bocicor Dorel, Pop Adrian şi Maier Romulus.

5.3. AplicaŃie proprie: Cuvinte cheie ponderate obŃinute pe baza navigării pe Internet S-a propus un instrument personalizat de accesare selectivă la conŃinutul oferit prin

servicii de telecomunicaŃii. Acesta este un exemplu de control conştient individual. Ca prim pas s-a realizat o aplicaŃie (WebMonitor) care, sub comanda şi controlul

utilizatorului monitorizează navigarea pe Internet a acestuia, şi construieşte o bază de date individuală cu cuvinte cheie ponderate. Aceste cuvinte cheie sunt extrase din conŃinutul vizitat, şi sunt ponderate de relevanŃă dar şi de timpul petrecut pe conŃinutul respectiv. Pentru extragerea cuvintelor cheie s-au folosit algoritmii de procesare a limbajului natural (Natural Language Processing). Prin post-procesarea cuvintelor cheie obŃinute, se pot obŃine informaŃii şi cunoştinŃe de nivel înalt asupra obiceiurilor de navigare, ce vor putea fi folosite pentru implementarea unor filtre personalizate de căutare şi navigare [57].

5.3.1. Arhitectura sistemului În această etapă aplicaŃia a fost proiectată pentru sistemul de operare Windows, ulterior ea

se va adapta pentru sistemele Linux şi Android. Pentru a exista posibilitatea de postprocesare a datelor, acestea sunt înregistrate în baze de

date externe. Pentru o întrebuinŃare judicioasă a resurselor, au fost separate activităŃile de monitorizare, de înregistrare şi de extracŃie de cuvinte cheie.

În acest sens, aplicaŃia are trei componente principale (Figura 5.3): • Clientul de monitorizare WebMonitor • Serverul REST (Representational State Transfer) şi de bază de date • AplicaŃia de cuvinte cheie ponderate (Ranked Keyword Manager) AplicaŃia client-server bazată pe WebMonitor şi REST Server trebuie să filtreze şi să

transmită către serverul de baze de date informaŃiile relevante. Serverul de monitorizare procesează cererile de la aplicaŃiile client care rulează pe mai multe calculatoare. Monitorizarea trebuie să se efectueze fără pierderi de date, iar înregistrările să fie de acurateŃe


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 63

ridicată. Datele sunt înregistrate într-o bază de date centrală. Se înregistrează URL-ul paginilor vizitate, împreună cu momentul de început şi de sfârşit al vizitei.

AplicaŃia de cuvinte cheie ponderate rulează de sine-stătător, şi extrage cuvinte cheie ponderate de la paginile vizitate folosind capabilităŃile de procesare a limbajului natural de la Alchemy API (Application Programming Interface) [5].

Figura 5.3. Arhitectura sistemului de monitorizare şi extragere a cuvintelor cheie ponderate

5.3.2. Clientul de monitorizare WebMonitor AplicaŃia client este dezvoltată în limbajul de programare C# şi rulează pe sistemul de

operare Windows. În acest fel pot fi utilizate clasele şi funcŃiile de la nivelul sistemului de operare pentru a regăsi aplicaŃiile în rulare şi procesele şi ferestrele focusate. AplicaŃia client este dezvoltată pentru a monitoriza navigarea cu cinci dintre cele mai populare navigatoare: Google Chrome, Mozilla Firefox, Internet Explorer, Opera şi Safari.

AplicaŃia client WebMonitor, conform cu diagrama din Figura 5.4, se compune din următoarele clase:

• 4 interfeŃe grafice de utilizator (GUI - graphical user interface) • 5 clase procesoare de evenimente primite de la interfeŃele grafice (event handler

classes): SignUpWindow şi LoginWindow, folosite pentru înregistrarea utilizatorilor


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 64

noi respectiv celor care au deja cont, IPSetWindow pentru setarea adresei IP al serverului REST, LoginManager prelucrează preferinŃele utilizatorului în procesul de logare şi MonitorWindow care este fereastra principală a aplicaŃiei client, şi prin care se porneşte, respectiv se opreşte monitorizarea navigării.

• Clasa Monitor extrage adresele URL de la navigatoarele web. • Clasa HttpMessage construieşte cererile HTTP necesare. • Clasa RestClient trimite cererile HTTP GET la server. • Clasa Program este clasa de bază a aplicaŃiei.

Figura 5.4. Diagrama de clase a aplicaŃiei WebMonitor

După lansarea aplicaŃiei, sistemul creează un fir de execuŃie (thread), care iniŃializează clasa Program. După aceasta se lansează LoginWindow, de unde pot fi accesate ferestrele de înregistrare, de setare a IP-ului şi clasa MonitorWindow. MonitorWindow, printr-un alt fir de execuŃie lansează clasa Monitor, care monitorizează navigarea şi trimite datele către server.

Clasa Program Clasa principală a aplicaŃiei, este primul iniŃializat la lansare. IniŃializează clasele

LoginWindow şi MonitorWindow. După ce s-a lansat LoginWindow şi valoarea variabilei publice „flag” este setată la „adevărat”, se apelează MonitorWindow cu variabila userName setată. Clasa Program este clasa „Parent”; toate celelalte sunt derivate din aceasta.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 65

LoginWindow Clasa LoginWindow este modul de tip WinForm şi este în esenŃă alcătuită din două clase

“parŃiale”: LoginWindow.Design şi LoginWindow. Clasa Design determină aspectul ferestrei, iar LoginWindow procesează evenimentele (Figura 5.5).

Clasa Design a fost realizată în interfaŃa grafică a aplicaŃiei Visual Studio C# 2010 Express. Utilizatorul se poate loga (cu preferinŃe pentru logările viitoare), se poate înregistra în caz că este utilizator nou. Din meniul „Options” se poate accesa fereastra SetIp.

Figura 5.5. InterfaŃa de înregistrare / logare a aplicaŃiei client

Clasa LoginWindow procesează evenimentele, cele două funcŃii legate de căsuŃele de bifare (checkbox) înscriu setările într-un fişier settings.xml. Procesorul de evenimente al ferestrei, după lansare încarcă şi interpretează aceste setări. Dacă „Sign in automatically” este bifat, în mod automat se setează şi „Remember my user”. La logare utilizatorul trebuie să-şi completeze datele înregistrate. Aceste date sunt pasate funcŃiei login, sunt validate, şi dacă validarea reuşeşte, se apelează clasa MonitorWindow.

În situaŃia în care datele introduse sunt greşite, se va semnaliza cu ferestre MessageBox. Dacă logarea se realizează corect, LoginWindow se închide.

Clasa LoginManager Sarcina acestei clase este înscrierea şi citirea în/din fişierul settings.xml. ConŃine numai

metode publice, şi o metodă realizează setarea unui singur parametru. ExcepŃie este metoda ClearAllNodes() care şterge toate setările din settings.xml dacă căsuŃa „Remember User” nu este bifată. Fiecare metodă foloseşte clasă de tip XmlDocument, ceea ce uşurează în mare măsură manipularea fişierelor xml.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 66

IpSet Window Prin această fereastră se poate programa adresa IP a serverului la care datele vor putea fi

trimise (Figura 5.6).

Figura 5.6. InterfaŃa pentru setarea adresei IP a serverului

Dispune de două metode mai importante, una de validare, ca toate câmpurile să fie completate, şi a doua, care din datele introduse construieşte o secvenŃă valida IP-port, pe care o înscrie întru-un fişier de configurare config.cfg.

SignUp Window La înregistrare pe lângă numele de utilizator şi parolă se mai cer două informaŃii, vârsta şi

sexul utilizatorului (Figura 5.7). Pe baza informaŃiilor primite, se construieşte un mesaj XML, care se trimite spre salvare la server printr-o cerere HTTP POST.

Figura 5.7. InterfaŃa pentru înregistrare

Dacă salvarea a fost reuşită, se semnalizează printr-un mesaj, fereastra se închide, şi se trece înapoi pe fereastra Login.

MonitorWindow Această clasă comandă clasa Monitor, cea prin care se monitorizează navigatoarele. Prin

această fereastră poate fi pornită sau oprită monitorizarea (Figura 5.8).


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 67

Figura 5.8. Fereastra de monitorizare

Clasa Monitor Este parte esenŃială a aplicaŃiei, realizează monitorizarea programelor de navigare şi

filtrarea adreselor web. Se lansează pe fir separat de execuŃie. Sarcina clasei este realizarea de „activităŃi”, şi trimiterea acestora la server. Activitatea

este un obiect XML care conŃine adresa paginii deschise, momentul de start al focusului pe fereastra respectivă, şi momentul de pierdere a focusului.

Clasa HttpMessage Cu ajutorul acestei clase se construiesc mesajele XML care sunt trimise la server. Fiecare

tip de mesaj (Activity, User) se construieşte de funcŃia proprie. Datele cu care se încarcă obiectele XML sunt parametrii.

5.3.3. AplicaŃia REST server AplicaŃia rulează pe un server Tomcat (Tomcat Web Container) ca Serviciu Web ([23],

[43]) bazat pe sistemul cadru Spring (Spring Framework) [82]. Este construită conform unei arhitecturi REST (Representational State Transfer). Comunicarea se face prin cereri HTTP, fără a se intra în sesiune.

Spring foloseşte tehnica de programare denumită „dependency injection”, care înseamnă că declarăm entităŃi prin fişiere XML. Acestea sunt interpretate de Spring la lansare, şi pe baza acestora se iniŃializează un registru „factory”. Ulterior, clasele declarate în XML sunt accesibile fără a fi nevoie ca ele să fie re-create. În XML au fost declarate numai clasele necesare serverului REST şi a sistemului cadru Hibernate.

În Spring există posibilitatea folosirii aşa ziselor adnotări cunoscute din limbajul Java. La clasele proprii s-au folosit adnotări. În proiect există 4 fişiere de configurare XML:

Pom.xml Este descriptorul managerului de proiect Maven, cel care procesează fişierele .jar

necesare proiectului în cadrul Java.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 68

Web.xml Este cel mai important XML declarativ, şi este primul interpretat de Spring. Aici sunt

declarate cele două clase de cea mai mare importanŃă a proiectului: sistemul cadru Hibernate şi serverul REST.

Servlet-context.xml Acesta descrie clasele proprii. Având în vedere că s-au folosit adnotări, aici nu a mai fost

nevoie decât să se semnalizeze către Spring pachetul în care adnotările să fie interpretate. applicationContext-hibernate.xml ConŃine setările pentru framework-ul Hibernate. Acestea (driver, URL, user, password,

dialect) sunt încărcate din fişierul „jdbc.propreties”. În conformitate cu tiparul de proiectare MVC (model-view-controller), au fost realizate

patru pachete de clase (Figura 5.9).

Figura 5.9. Diagrama de clase a aplicaŃiei REST server

Pachetul BO (business object) Aici sunt definite clasele de descriere a tabelelor (Activity, User) şi relaŃiile dintre ele.

Acestea sunt folosite de Hibernate pentru realizarea operaŃiunilor specifice de baze de date.

Pachetul DAO (data access object) ConŃine clasele care implementează activităŃile de baze de date pe tabelele Activity

respectiv Users. ActivityDAO şi UserDAO sunt clasă de interfaŃă, iar ActivityDAOImpl şi UserDAOImpl conŃin implementarea operaŃiunilor de baze de date. Cum s-a folosit Hibernate framework ([34]), nu a fost nevoie decât de apelarea de metode Hibernate.

Pachetul Schema Pachetul Schema conŃine trei clase care definesc trei tipuri de mesaje de comunicare.

ActivitySchema răspunde de mesaje destinate tabelei Activity, UserSchema pentru a cere şi trimite date care sunt stocate în Users. WebMonRs procesează mesaje de eroare de la clasele


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 69

controler. Pentru ca Spring să poată lucra cu aceste clase s-au folosit adnotările @XmlRootElement şi @XmlElement.

Pachetul Controller Pachetul Controller conŃine două clase, una pentru Activity, cealaltă pentru Users. Aceste

clase au fost declarate cu adnotarea @Controller.

5.3.4. Serverul de bază de date (MySql) Pentru aplicaŃie s-a folosit un server de baze de date MySql. Aşa cum se poate vedea în

Figura 5.10, baza de date (webmonitor) conŃine 3 tabele: users, activity şi keywords. Tabela users este conectată la activity respectiv keywords prin legătură 1 - N (one to many).

Tabela users conŃine datele utilizatorilor. Aceste sunt numele de utilizator, parola, data naşterii şi sexul. Tabela activity înmagazinează informaŃii despre paginile vizitate de utilizator (URL, momentul de start şi sfârşit a vizitei), iar tabela keywords memorează cuvinte cheie şi ponderea lor, separat pentru fiecare utilizator în parte.

Figura 5.10. Tabelele bazei de date MySql

5.3.5. AplicaŃia de cuvinte cheie ponderate (Ranked Keyword Manager) AplicaŃia de cuvinte cheie ponderate ([65]) a fost dezvoltată în limbajul de programare

Java, şi utilizează Alchemy API Java SDK (Software Development Kit). Această aplicaŃie accesează aceeaşi bază de date ca aplicaŃia de monitorizare a navigării. Pornind de la URL-urile înregistrate în tabela activity, extrage cuvinte cheie folosind componenta de procesare a limbajului natural de care dispune Alchemy API, apelând metoda URLGetRankedKeywords prin AlchemyAPI REST endpoint.

Cuvintele cheie returnate şi ponderea lor sunt înregistrate în tabela keywords, individual pentru fiecare utilizator. Ponderea este calculată multiplicând scorul de relevanŃă cu timpul petrecut de utilizator pe pagina din care cuvântul cheie a fost obŃinut. Dacă cuvântul cheie


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 70

există deja în baza de date (luat individual pe utilizator), valoarea înregistrată este incrementată corespunzător.

5.3.6. Testarea aplicaŃiei AplicaŃia a fost testată pe toate componentele sale: AplicaŃia client webMonitor, REST

Server, DB Server (MySql) şi Ranked Keyword Manager. Navigatoarele folosite au fost: Mozilla Firefox v. 21 Google Chrome v.26 Internet Explorer v. 9 Opera v. 12.15 Safari v. 5.1.7 S-a efectuat testarea pe perioadă îndelungată a unui navigator dar şi alternarea rapidă a

acestora. La aplicaŃia client webMonitor s-a testat LoginWindow, IpSet Window, SignUp Window şi MonitorWindow.

La testarea aplicaŃiei REST Server s-a testat comunicaŃia cu aplicaŃia client, funcŃionarea corectă a cererilor HTTP GET şi POST. S-a efectuat testarea încărcării cu simulatorul de client REST „WizTools.org RESTClient 3.1”.

La testarea serverului, datele au fost corect salvate în baza de date. Nu s-au înregistrat pierderi. În Figura 5.11 se pot observa utilizatorii de test înregistraŃi în tabela „users”.

Figura 5.11. Tabela „users”

Tabela „activity” din Figura 5.12 conŃine identificatorul de utilizator, data şi ora de început, respectiv de terminare a vizitei, şi desigur identificatorul paginii vizitate.


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 71

Figura 5.12. Tabela „activity”

În tabela „keywords” din Figura 5.13 se poate observa identificatorul de utilizator, identificatorul de cuvânt cheie, cuvântul cheie şi ponderea acestuia.

Figura 5.13. Tabela „keywords”

Autorul mulŃumeşte d-lor Domokos József şi Kovács Zoltán pentru aportul deosebit şi substanŃial adus realizării acestui proiect.

Concluzii finale

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 72

Capitolul 6. Concluzii finale

6.1. Concluzii finale Un cuvânt cheie cardinal al prezentei teze este convergenŃa. După apariŃia primelor

servicii moderne de telecomunicaŃii, convergenŃele au venit val după val. Prima convergenŃă cu efecte profunde a fost convergenŃa reŃelelor de telecomunicaŃii cu cele de calculatoare. S-au pus bazele (tele)comunicării datelor de mare diversitate. A doua mare convergenŃă a fost cea a tehnologiilor de comutare, rutare şi transport către comutarea de pachete de date bazată pe tehnologia IP. Au apărut reŃelele de generaŃie nouă, NGN (Next Generation Network). Al treilea mare val de convergenŃă este cea a mediei electronice şi a reŃelelor de telecomunicaŃii. Tehnicile şi serviciile de telecomunicaŃii nu mai pot fi independente de conŃinutul transportat. Autorul prezentei teze a parcurs aceste trei convergenŃe, şi ca o a patra dimensiune, profesională de această dată, a stat în rezonanŃă activă cu acestea în activitatea proprie predoctorală şi doctorală.

Obiectivele proiectului de cercetare şi a tezei de doctorat au fost:

• Trecerea în revistă a activităŃilor de telecomunicaŃii şi a stadiului actual de dezvoltare ale acestora.

• Prezentarea serviciilor de telecomunicaŃii în evoluŃia lor istorică, cu prelevarea unor rezultate proprii convergente spre tematica tezei

• Studiu asupra tehnicilor prin care serviciile de telecomunicaŃii sunt realizate, cu accent pe realizări integrate în cercetarea doctorală.

• Pregătirea şi elaborarea unui instrument interdisciplinar de sondare a utilizării serviciilor de telecomunicaŃii corelat cu însuşiri psihologice ale utilizatorilor, şi aplicarea acestui instrument.

• Analiza într-o modalitate neconvenŃională şi interdisciplinară a rezultatelor de la punctele anterioare, deschiderea de orizonturi noi de cercetare.

• Pe baza rezultatelor obŃinute realizarea de instrumente personalizate puse sub controlul utilizatorilor cu scopul de a îmbunătăŃi eficienŃa, mulŃumirea şi confortul psihic în urma accesării de conŃinut oferit prin servicii de telecomunicaŃii. În lucrarea de faŃă s-a prezentat realizarea acestor obiective. În acest sens în Capitolul 1 s-a arătat că activitatea de telecomunicaŃii a fost întotdeauna o

prezenŃă pregnantă în viaŃa oamenilor. Prin transportul comunicării, a informaŃiei la distanŃă, se puteau lua decizii de mare importanŃă şi cu efecte profunde. Activitatea economică, socială, culturală, spirituală s-a dezvoltat în strânsă legătură cu posibilităŃile de (tele)comunicare. Prin

Concluzii finale

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 73

serviciile oferite, telecomunicaŃiile însăşi reprezintă o ramură de activitate economică din ce în ce mai importantă, şi prin aceasta, devine încă odată componentă esenŃială a vieŃii indivizilor şi colectivităŃilor de orice natură. Se observă o creştere şi globalizare a pieŃelor de telecomunicaŃii, creşterea complexităŃii reŃelelor în condiŃii de liberalizare şi privatizare accentuată. În condiŃiile concurenŃei puternice, orientarea către client a devenit prioritate de maximă importanŃă, furnizorii de servicii de telecomunicaŃii ridică la nivel superior şi adaugă valenŃe noi acestei preocupări.

TelecomunicaŃiile moderne, şi serviciile care se bazează pe acestea, au început să apară odată cu transportul informaŃiei de către semnale electrice şi electromagnetice. Prima piatră de hotar remarcabil a fost telegraful, care pe lângă funcŃionalitatea de bază, cea de transmitere instantanee a mesajelor scrise la mare distanŃă, şi-a găsit şi utilizări aparte. Primele terminale de calculator au fost teleimprimatoare.

O altă piatră de hotar în dezvoltarea serviciilor de telecomunicaŃii a însemnat transportarea informaŃiei vocale la mare distanŃă, adică inventarea telefonului. Radioul a însemnat un moment important. Transmisiile nu se mai fac pe circuite fizice, ci pe unde electromagnetice.

Transmiterea la distanŃă a imaginilor statice şi dinamice, adică televiziunea, a fost o altă mare realizare. Dar televiziunea nu a fost numai o realizare tehnică şi un serviciu de telecomunicaŃii de succes, prin ea a avut loc primul mare impact asupra societăŃii.

Totuşi, ceea ce a răscolit tot ce a existat înainte, toate feŃele activităŃii umane şi a societăŃii, au fost serviciile bazate pe transmiterea şi rutarea datelor, cu cea mai importantă aplicaŃie, Internetul.

În urma apariŃiei tehnicii de comutare de pachete de date, au început tendinŃe puternice de convergenŃă a tehnologiilor şi serviciilor. Cele mai remarcabile sunt:

• ConvergenŃa reŃelelor de telecomunicaŃii şi de calculatoare Cu apariŃia telefoniei digitale multiple şi a tehnicilor de multiplexare corespunzătoare (PDH, SDH, xDSL, etc.) s-a putut efectua transportul în aceeaşi reŃea a informaŃiei de voce şi de date. Astfel, reŃelele de telefonie şi de calculatoare sunt din ce în ce mai comune. • ConvergenŃa către NGN (Next Generation Network) a tehnologiilor EvoluŃia spre NGN înseamnă convergenŃa reŃelelor de voce (comutare de circuite) şi de date (comutare de pachete) într-o singură reŃea, bazată pe comutarea de pachete de date bazate pe tehnologia IP. Această structură nouă de reŃea reprezintă cheia implementării unei diversităŃi mari de servicii noi. • ConvergenŃa mediei electronice şi a serviciilor de telecomunicaŃii Componentele media „clasice” sunt radioul şi televiziunea care au un impact social şi psihologic mare. Acestea la rândul lor migrează de pe suportul clasic către platformele multimedia multifuncŃionale accesate prin Internet. Dar trebuie avute în vedere în mod accentuat şi diversitatea de servicii personalizate care se accesează prin Internet, care nu numai că au influenŃă psiho-socială, dar transformă puternic situaŃiile şi relaŃiile uzuale de viaŃă, creând o lume (lumi) virtuale, având impact psiho-social puternic. În Capitolul 2 se arată că primele servicii moderne de telecomunicaŃii au fost cele bazate

pe dialog. Elementele de bază obligatorii pentru acest tip de servicii sunt: setarea unei conexiuni, apeluri de urgenŃă, relaŃii cu clienŃii, deranjamente, informaŃii, taxare, managementul şi întreŃinerea reŃelei. Taxarea a fost (şi este şi în zilele de astăzi) un element

Concluzii finale

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 74

sensibil al activităŃii de prestare a serviciului. Realizări la care autorul prezentei lucrări a luat parte, au contribuit la revoluŃionarea tehnicilor corespunzătoare de înregistrare a traficului de acces şi transport şi au ridicat mult nivelul calităŃii serviciilor şi întreŃinere din centralele telefonice automate. Elemente opŃionale ale serviciilor bazate pe dialog sunt serviciile suplimentare, serviciile cu valoare adăugată şi serviciile de reŃea inteligentă (IN). Acestea fac ofertele de telecomunicaŃii mai atractive, şi acoperă o gamă din ce în ce mai bogată de activităŃi. O realizare computerizată a serviciului suplimentar de apel telefonic ocazional sau regulat a fost invenŃia „Dispozitiv de apel telefonic la oră programată”.

Odată cu apariŃia tehnologiei ISDN a devenit posibilă transmiterea digitală a vocii şi a datelor pe bucla de abonat. Totodată, semnalizarea DSS1 a deschis posibilităŃi incomparabil mai mari, punând bazele unor servicii complexe şi personalizate.

Personalizarea serviciilor a continuat după apariŃia şi răspândirea reŃelelor mobile. Vitezele de acces digital din ce în ce mai mari şi mobilitatea au făcut din tehnicile de telefonie mobilă vârful de lance al desăvârşirii convergenŃelor din telecomunicaŃii.

În echipamentele terminale de ultimă generaŃie se realizează servicii sofisticate cu înalt grad de personalizare. ConŃinutul furnizat prin serviciile de telecomunicaŃii nu se mai poate considera o simplă încărcătură, ceva în afara preocupărilor specifice telecomunicaŃiilor. La dezvoltarea serviciilor cu furnizare de conŃinut va trebui avut în vedere acest fapt. Au mai fost identificate două aspecte care întăresc cele afirmate: • Tehnicile de manipulare şi de promovare a unor interese pentru obŃinerea de avantaje

economice, şi control asupra populaŃiei sunt foarte sofisticate, sunt legale sau ocolesc uşor legislaŃia.

• Altă problemă este cantitatea imensă a informaŃiei vehiculate. Creativitatea unui om nu depinde de cantitatea de informaŃii stocate în creier. Acela este creativ care pornind de la informaŃiile, fenomenele şi situaŃiile date, găseşte soluŃii, altele decât marea majoritate. Acesta se datorează faptului că dispune de o lume interioară evoluată, complexă şi originală, care s-a format prin trecerea informaŃiilor stocate prin filtrele individuale emotive şi sentimentale. Explozia informaŃională încarcă creierul mult peste cel optim, şi nu lasă timp pentru activităŃile aferente de punere la loc şi asimilare a informaŃiilor într-adevăr utile. În acest fel creierul lucrează stresat şi superficial. Inundarea cu informaŃie excedentară şi inutilă . Accentuăm un rezultat de ultimă oră al ştiinŃelor care studiază creierul uman şi funcŃionalităŃile sale: creierul nu este constituit nici biologic, nici genetic pentru a lucra în regim de bombardament cu informaŃii excedentare şi inutile. În asemenea condiŃii este constrâns la reacŃii de adaptare nedorite Iată cum cele mai recente rezultate ale microbiologiei, cercetării creierului, psihologiei, sociologiei, etc. confirmă faptul că maxima antică de pe templul lui Apollo din Delphi este acut de actuală: Μηδὲν ἄγαν

(Mēdèn ágan), adică: Nimic în exces! Acesta trebuie să fie un obiectiv primordial la proiectarea şi implementarea serviciilor cu furnizare de conŃinut. (Exceptând situaŃia în care unicul scop este maximizarea profitului pe termen scurt, indiferent de sacrificii şi costuri pe termen lung. Nu este cazul nostru.) Pe linia acestui principiu, de păstrare a echilibrului şi a măsurii, autorul acestei teze a avut realizări suplimentare în domeniu ([59]), [58]).

În Capitolul 3 s-a arătat că în cercetarea ştiinŃifică contemporană se observă un grad înalt

de specializare şi abordarea domeniilor accentuat interdisciplinare se realizează cu dificultate. Pentru studierea dezvoltării serviciilor de telecomunicaŃii cu furnizare de conŃinut în contextul

Concluzii finale

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 75

mediului psiho-social în care se operează, şi interdependenŃele existente, s-a experimentat şi aplicat o metodă originală de abordare interdisciplinară, metoda de consultare interdisciplinară Delphi adaptată la problematica în cauză. S-a obŃinut astfel un instrument pentru studiul serviciilor cu furnizare de conŃinut combinat cu teste standard de psiho-sociologie. Instrumentul a fost testat, şi perfecŃionat în urma prelucrării rezultatelor. Chestionarul combinat astfel elaborat a fost aplicat la un eşantion de studenŃi. Metoda de abordare şi cercetare interdisciplinară elaborată are valoare generală şi se va putea utiliza şi la alte proiecte.

În Capitolul 4 s-au prezentat prelucrările efectuate în urma măsurătorii combinate, şi

rezultatele obŃinute. Pentru prelucrare s-a folosit regresia multiliniară, analiza cluster (de grup), analiza discriminantă a clasificării cluster, analiza factorială cu generarea componentelor principale, şi analiza pe baza unui model nou introdus, modelul bazat pe coincidenŃe (potriviri simultane).

S-a constatat că majoritatea factorilor psihologici (din testele clinice) nu au o relevanŃă semnificativă pentru utilizarea serviciilor de telecomunicaŃii, cu excepŃia factorilor COP_EMOTION (Coping centrat pe emoŃii - Coping este procesul activ prin care un individ face faŃă unei situaŃii stresante şi reuşeşte să o stăpânească) şi PISI_11 (Puterea de creaŃie socială). Pentru o cercetare ulterioară este nevoie de identificarea altor factori psihologici.

În folosirea serviciilor de telecomunicaŃii se pot diferenŃia trei mari categorii de utilizatori: cei axaŃi pe socializare, consumatorii „înrăiŃi” şi cei pragmatici. Aceste categorii prezintă o dinamică destul de interesantă dacă le analizăm pe diferite subcategorii (femei-bărbaŃi, categorii de vârstă). Studiul mai detaliat al acestui fenomen ar merita atenŃie suplimentară.

Pentru construcŃia unor filtre de conŃinut accesat prin servicii de telecomunicaŃii este indicat excluderea celor pragmatici (sau abordarea lor într-o formă alternativă).

În Capitolul 5 s-a arătat că serviciile de telecomunicaŃii moderne, prin performanŃă şi

penetrare în toate laturile vieŃii, accentuează atât efectele pozitive, dar şi cele negative ale comunicării prin mijloace de telecomunicaŃii. În acest context, mai ales serviciile cu furnizare de conŃinut, reprezintă suport pentru activităŃile de manipulare şi control efectuat de anumite cercuri asupra oamenilor.

Toate măsurile de combatere a acestor practici trebuie să plece de la cunoaşterea şi conştientizarea de către utilizator a ceea ce se întâmplă. Nu trebuie să se uite maxima de pe templul antic al lui Apollo din Delphi: γνῶθι σεαυτόν (gnōthi seauton), adică: Cunoaşte-te pe tine însuŃi (şi vei cunoaşte întregul Univers, cu energiile şi forŃele sale ascunse). În secolul al 21-lea este mai actuală ca oricând. Utilizatorii vor trebui să conştientizeze adevărata faŃă a sistemului (sistemelor) în care se desfăşoară viaŃa lor, să fie în cunoştinŃă de cauză atunci când „consumă”. Trebuie să se redobândească cât mai mult control asupra activităŃii proprii.

Controlul efectuat de către utilizator poate fi efectuat cu un grad de conştientizare mai mic sau mai mare. Ar fi interesantă studierea profundă (şi desigur interdisciplinară) a acestui aspect, şi introducerea unor variabile şi modele care să caracterizeze gradul de conştientizare în utilizarea serviciilor.

Alt punct de vedere din care trebuie studiat acest control este cel individual sau colectiv. Control colectiv conştient asupra conŃinutului „servit”, este exercitat de participanŃii la

forumul PC CONCRETe.

Concluzii finale

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 76

Control individual al conŃinutului „consumat” are loc în sistemul de monitorizare WebMonitor. Acesta este un sistem nou de monitorizare a navigării pe Internet. AplicaŃia construieşte o bază de date personalizată de cuvinte cheie ponderate extrase din paginile vizitate. Controlul este deŃinut în totalitate de utilizatorul final. Se urmăreşte conştientizarea şi înlesnirea navigării. Prin înlesnire se înŃelege deopotrivă eficientizare şi obŃinerea de confort psihic. Baza de date a aplicaŃiei rămâne deschisă pentru diverse utilizări ulterioare.

6.2. ContribuŃii originale Activitatea autorului prezentei lucrări s-a concentrat pe obiectivul primordial ca serviciile

de telecomunicaŃii oferite să crească calitativ, să fie croite cât mai mult pe aşteptările clienŃilor, iar utilizarea lor să aducă un grad de mulŃumire ridicat şi o stare emoŃională pozitivă. Realizări de dinaintea elaborării tezei, importante teoretic şi practic şi în sine, au câştigat valoare nouă prin cercetările ocazionate de studiile doctorale. Beneficii au fost nu numai formarea şi antrenarea experienŃei şi intuiŃiei de inginer cercetător, dar şi un mare volum de date (de exemplu să ne gândim la forumul PC CONCRETe) pe care autorul le-a administrat, le-a prelucrat, şi cu ocazia studiilor doctorale le-a integrat pentru prelucrări cu instrumente teoretice şi tehnice de ultimă oră. Au fost dezvelite informaŃii interdisciplinare (meta-date) surprinzătoare, au fost elaborate concepte noi şi s-au deschis orizonuri noi de cercetare.

ContribuŃiile referite în prezenta lucrare sunt:

• Concentrator de date specializat pentru echipamente de telecomunicaŃii. [64] Prin inventarea acestui echipament s-a automatizat prelucrarea informaŃiilor de trafic de acces oferite de dispozitivele supervizoare, ceea ce a însemnat un salt calitativ privind oferirea de date detaliate de facturare clienŃilor, tratarea reclamaŃiilor şi realizarea de baze de date utilizabile comercial şi tehnic.

• Metodă de interfaŃare a componentelor din centrala telefonică la un sistem de culegere şi prelucrare automată a datelor. [51]

• Sistem de culegere şi prelucrare automată a datelor de trafic din centrale telefonice. [54]

• Microcalculator pentru controlul joncŃiunilor de intrare în centrala telefonică interurbană, şi pentru prevenirea reclamaŃiilor de convorbiri adiŃionale. [52]

• Conectarea echipamentului TX 8 la microcalculator local. [68] Aceste studii şi realizări au contribuit la revoluŃionarea întreŃinerii centralelor telefonice electromecanice, şi au deschis calea pentru prelucrarea globală şi statistică a datelor de facturare, trafic şi întreŃinere cu efecte remarcabile pentru ridicarea calităŃii serviciilor, şi a comfortului psihic al abonaŃilor.

• Automatizarea prin sisteme cu logică programată a unor servicii suplimentare de telefonie. [63], [62]

Această invenŃie a automatizat serviciul de apel telefonic la ora cerută de abonat, şi a extins cu mult numărul abonaŃilor care au putut beneficia.. S-au creat primele baze de date pe medii externe pentru servicii prestate zilnic. Dispozitivul a fost brevetat, omologat, fabricat în serie şi utilizat la scară naŃională.

Concluzii finale

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 77

Realizări din perioada studiilor doctorale (după 2010): • Implementarea originală a serviciului de ConvergenŃă Fix-Mobil de tip NGN. [56] Este o realizare implementată în echipamentele terminale a serviciului de integrare a telefoniei fixe cu cea mobilă prin convergenŃa fix mobil - FMC (Fixed Mobile Convergence). Acest serviciu, cu mare impact psihic şi social, face posibil ca utilizatorul să fie accesibil pe fix dacă se află în proximitatea calculatorului personal, sau prin mobil în caz contrar. În ambele situaŃii, apelul se realizează prin VoIP, tehnică specifică NGN. • Elaborarea unui instrument ştiinŃific pentru efectuarea de studii interdisciplinare:

metoda Delphi în formă adaptată [60], [61] Cercetarea ştiinŃifică contemporană prezintă un grad înalt de specializare şi fragmentare. Ariile de preocupare sunt în general disjuncte iar cercetările interdisciplinare se realizează cu dificultate. Pentru elaborarea unui instrument de sondare a utilizării serviciilor de telecomunicaŃii corelat cu însuşiri psihologice ale utilizatorilor, s-a apelat la o tehnică de tip Delphi. Această abordare originală a făcut posibilă ca judecata de grup al unui comitet ales să acopere cerinŃele interdisciplinare ale studiului să fie foarte eficientă şi productivă. Metoda propusă s-a aplicat pentru elaborarea unui instrument de măsurare concomitentă a utilizării serviciilor de telecomunicaŃii şi a unor factori psihologici. Ea se va putea aplica şi în alte cercetări interdisciplinare. • Studiul legăturii dintre factorii psihologici şi comportamentul privind utilizarea

serviciilor de telecomunicaŃii [55] O abordare şi analiză nouă şi originală utilizând regresia multiliniară, analiza cluster (de grup), analiza discriminantă a clasificării cluster şi analiza factorială cu generarea factorilor principali. • Identificarea categoriilor de consumatori prin analiza cluster a datelor. [55]

Au fost identificate trei categorii de consumatori de conŃinut accesat prin servicii de telecomunicaŃii semnificativ diferite: 1. Preponderent socializare; 2. Consumato pragmatic; 3. Consumator „înrăit”.

• Modelul nou de statistică matematică, conceput pe baza potrivirilor simultane

(„ErupŃii” - „Bursts”) care are o putere mai mare de explicare decât celelalte modele (obŃinute din analiza factorială, analiza discriminantă) [55]

Pentru a creşte puterea de explicaŃie pentru clasificarea iniŃială s-a construit un sistem de variabile noi care măsoară potrivirile simultane în câte două variabile iniŃiale. Pornind de la aceste variabile, şi factorii iniŃiali, folosind modele regresive pentru eliminarea variabilelor care nu prezentau o contribuŃie semnificativă la puterea de explicare a modelului, după 9 iteraŃii succesive s-au obŃinut un set de 21 variabile semnificative, care împreună au o putere de explicaŃie de 85%. Modelul este un concept nou, poate fi studiat teoretic, şi poate fi testat şi utilizat şi în alte aplicaŃii. • Analiza cluster comparată pe populaŃia întreagă şi pe subpopulaŃii relevante (stabilite

prin analiză discriminantă). [55] S-a stabilit că există o diferenŃă semnificativă între categorii de vârstă foarte apropiate cum ar fi categoria de vârstă 19-20 ani şi 21-22 ani. În acelaşi timp există diferenŃe

Concluzii finale

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 78

semnificative între bărbaŃi şi femei în privinŃa folosirii serviciilor de telecomunicaŃii. Refăcând analiza cluster pe subcategorii predefinite (femei 19-20 ani, femei 21-22 ani, bărbaŃi 19-20 ani şi bărbaŃi 21-22 ani) s-au găsit diferenŃe semnificative în evoluŃia celor două subcategorii (femei şi bărbaŃi) în funcŃie de vârstă. • Demonstrarea necesităŃii studierii gradului de conştientizare în actul de consum al

conŃinutului furnizat prin servicii de telecomunicaŃii. [65] Utilizatorul este supus la tendinŃe de manipulare (un exemplu remarcabil de descriere a acestor tendinŃe sunt cele 10 reguli ale lui Chomsky) prin conŃinutul accesat prin servicii de telecomunicaŃii. Pe de altă parte el este inundat cu informaŃii excedentare şi inutile care îi încarcă creierul mult peste punctul optim de funcŃionare. Ca replică este necesar ca el să preia controlul conştient asupra consumului de conŃinut. • Conceperea, organizarea, realizarea, administrarea şi moderarea unui forum (PC

CONCRETe) privind utilizarea calculatoarelor, a reŃelelor şi de infocomunicaŃii. Construirea şi exploatarea multidisciplinară a bazei de date a forumului. [53]

Forumul PC CONCRETe şi listele de discuŃii „NoutăŃile lui Merlin” sunt servicii de telecomunicaŃii de oferire de conŃinut, conŃinut care el însuşi este de info-(tele)comunicaŃii. Vasta bază de date a forumului a oferit şi oferă în continuare noi şi noi provocări pentru validarea unor modele de statistică matematică privind utilizarea serviciilor, în vederea identificării de comportamente, de grupuri de interese, posibile parteneriate, comutăŃi virtuale pe profile psihologice, dar şi alte domenii. Acest forum, la scrutinul organizat pentru acordarea premiilor Best of CERF 2000, a fost atât de bine cotat la secŃiunea Promovarea Tehnologiei IT în România, încât a fost felicitat şi premiat de PreşedinŃia României. • Elaborarea şi implementarea unei structuri tandem host-server pentru administrarea şi

găzduirea forumului PC CONCRETe. Pentru administrarea, moderarea şi procesarea optimă a conŃinutului de pe forumul PC CONCRETe, s-a implementat o structură originală de tandem în două trepte: host şi server de Internet. • Elaborarea unui sistem client-server, aflat sub controlul exclusiv al utilizatorului final,

pentru înregistrarea navigării pe Internet, construirea unei baze de date individuale din datele de navigare, şi din cuvinte cheie ponderate extrase din paginile vizitate, în vederea implementării unor filtre individuale inteligente care să faciliteze şi să optimizeze navigări ulterioare. [65], [57] AplicaŃia este deschisă spre clasificare, detectare de structuri de comportament şi profile psihologice în vederea unor asocieri bazate pe metadate.

S-a realizat o aplicaŃie care funcŃionează sub controlul individual al utilizatorului, monitorizează navigarea pe Internet a acestuia, şi construieşte o bază de date cu adresele URL vizitate şi momentele de timp de început şi de sfârşit al vizitei. Pe baza acestor adrese, se construieşte o bază de date individuală cu cuvinte cheie ponderate. Aceste cuvinte cheie sunt extrase din conŃinutul vizitat, şi sunt ponderate de relevanŃă dar şi de timpul petrecut pe conŃinutul respectiv.

Concluzii finale

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 79

6.3. DirecŃii viitoare de cercetare S-au identificat patru direcŃii interesante pentru continuarea cercetărilor: 1. În urma studiilor, cercetărilor şi rezultatelor obŃinute şi în prezenta lucrare, transpare

importanŃa crucială a noŃiunilor, a cuvintelor. Există multe dovezi în acest sens. De exemplu, la baza modelelor de personalitate stă ipoteza lexicală, care enunŃă că stabilirea şi menŃinerea relaŃiilor inter-personale sunt codificate în limbaj, prin termenii care descriu comportamentul uman (Lewicki, 1986). Alt exemplu sunt toate căutătoare care funcŃionează pe bază de cuvinte. Dovadă remarcabilă recentă este adusă de psihologia marketingului şi a reclamei: contrar celor afirmate şi promovate în ultimele decenii, efectul de întipărire este mai mare dacă se vede cuvântul scris, decât dacă se vede imaginea obiectului în sine.

În acest sens, baza de date personalizată de cuvinte cheie ponderate descrisă în prezenta lucrare, va fi folosită pentru ridicarea profilului personal pentru fiecare utilizator, şi implementarea unor filtre personale pentru optimizarea navigării. Totul sub controlul conştient al utilizatorului.

2. Apare o avalanşă de probleme privind cercetările viitoare despre cum se pot folosi profilurile descrise în teză pentru a crea o indexare psihologică a conŃinuturilor. Aceasta în condiŃiile în care se vor folosi şi tehnici de recunoaştere facială şi recunoaştere vocală în vederea extragerii reacŃiilor utilizatorilor.

3. Ar fi extrem de interesant ca prin cercetare interdisciplinară să se studieze, modeleze şi măsoare gradul de conştientizare a consumului de conŃinut on-line. Ne-am cunoaşte mai bine.

4. Procedeul de analiză bazată pe coincidenŃe simultane („erupŃii”, „bursts”), care rezonează cu noile teorii ale reŃelelor ([8], [7]) ridică o serie de întrebări teoretice privind posibilitatea generalizării acestui procedeu pentru a obŃine factori bazaŃi pe coincidenŃe în general, respectiv testarea apriori a posibilităŃii obŃinerii unei îmbunătăŃiri prin crearea variabilelor de tip coincidenŃă.

Concluzia finală: faŃă de câte s-au realizat, mult mai multe au rămas de făcut. Totuşi, să

nu uităm ce scria scrie pe templul lui Apollo din Delphi: Μηδὲν ἄγαν (Mēdèn ágan), adică: Nimic în exces!

Bibliografie selectivă

____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 80


1. 3GPP, TS 23.060, Technical Specification Group Services and System Aspects;

General Packet Radio Service (GPRS). 2005 2. 3GPP TS 25.101, Rel-11, RP-59, User Equipment (UE) radio transmission and

reception (FDD). 2013 3. 3GPP TS 25.102, Rel-11, RP-59, User Equipment (UE) radio transmission and

reception (TDD). 2013 4. 3GPP TS 36.413 Rel. 11, RP-59, Evolved Universal Terrestrial Radio Access

Network (E-UTRAN). 2013 5. AlchemyAPI, webpage, http://www.alchemyapi.com/. accessed on 28.07.2013 6. Bălan, T., Solutions for Mobile Computing in Heterogeneous Networks, PhD,

Transilvania University, Brasov, Romania. 2011 7. Barabási, A.L.: Bursts: The Hidden Patterns Behind Everything We Do, from Your E-

mail to Bloody Crusades, Penguin Group US, 2010 8. Barabási, A.L.: Linked: The New Science of Networks, Perseus Pub., 2002 9. Bartolis, István (Stephanus), A távközlés regénye (Novel of the Telecommunication).

Élet és Irodalom, XLIV, 19-28, 2000, w3.tmit.bme.hu/thsz/TavkReg.pdf. 10. Blaga, P.: Statistică prin Matlab, Ed. Presa Universitară Clujeană, 2002 11. Bobancu, S.: Creativitate şi Inventică (Creativity and Inventiveness), Curs Universitar,

Universitatea ‘Transilvania’, Braşov, România, 2009 12. Bromley, Rebekah V; Bowles, Dorothy, Impact of Internet on use of traditional news

media. Newspaper Research Journal, Department of Journalism, University of Memphis. 16(2), 1995

13. Brookes, B. C.; Dick, W. F. L. : Introduction to statistical method, Ed. William Heinemann LTD, London, 1953

14. Carlson, A. B.; Crilly, P.; Rutledge, J.: Communication Systems, 4th Edition, McGraw-Hill Science Engineering, 2001

15. Cazacu, V., IP Based Services in Telecommunication Intelligent Networks, PhD thesis, Transilvania University , Brasov, Romania. 2011

16. Cazacu, V.; Cobarzan, L.; Robu, D.N.; Sandu, F. Localization of the Mobile Calls

Based on SS7 Information and Using Web Mapping Service. 2nd International Conference on Recent Achievements in Mechatronics, Automation, Computer Science and Robotics, Sapientia University, Târgu Mureş, România, 2010

17. Cazacu, V.; Székely, I.; Sandu, F.; Balan, T. C., Performance Metrics for the IT

services portfolio. Bulletin of the Transilvania University of Braşov - Series I: Engineering Sciences. 4, (53)(1), 2011

18. Chan, Kara; Fang, Wei, Use of the internet and traditional media among young

people, Young Consumers: Insight and Ideas for Responsible Marketers. Emerald. 8(4): p. 244-256, 2007


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 81

19. Chen, Ch.; Hardle W.; Unwin, A.: Handbook of Data Visualization, Ed. Springer-Verlag, Berlin Heidelberg, Germany, 2008

20. Ciurea, D.: Transmisiuni Telefonice, Ed.MatrixRom, Bucureşti, 2004 21. Curpen, D. M., Creşterea performanŃelor calităŃii serviciilor de voce în reŃelele cu

comutaŃie de pachete, PhD thesis, Transilvania University, Brasov, Romania. 2009 22. Curpen, D. M., Elements of Modern Telecommunication Infrastructure. Buletin of the

Transilvania University of Braşov. 12 (47) series A1: p. 365, 2005 23. Daigneau, R.: Service Design Patterns: Fundamental Design Solutions for

SOAP/WSDL and RESTful Web Services, 1st edition, Addison-Wesley Professional, 2011

24. Digium company, webpage, Asterix. http://www.asterisk.org/. accessed on 17.06.2013 25. Drăgănescu, M., Istoria telecomunicaŃiilor în România. Sesiunea de comunicări a

Academiei Române. 2003 26. Faber, Michael A.; Mayer, John D., Resonance to archetypes in media: There’s some

accounting for taste. Journal of Research in Personality. 43(3): p. 307-322, 2009 27. Freund, T. Learning Processes and Our Inner World (Hungarian). Magyar Szemle,

XV. 6., Budapest, 2006 28. Gáspár, Z., VoIP Connection Quality: a Statistical Approach, PhD thesis, Transilvania

University, Brasov, Romania. 2011 29. Gibson, J.D.: The Communications Handbook, CRC, 2002 30. Hardy, W.: QoS Measurement and Evaluation of Telecommunications Quality of

Service, John Wiley & Sons, Ltd., 2001 31. Harrington, Rick; Loffredo, Donald A., MBTI personality type and other factors that

relate to preference for online versus face-to-face instruction. Elsevier, Internet and Higher Education. 13(1): p. 89-95, 2010

32. Herman, E; Chomsky, N.: Manufacturing Consent: The Political Economy of the

Mass Media, Pantheon Books, New York, 1988 33. Hertel, G; Schroer, J; Batinic, B; Naumann, S, Do Shy People Prefer to Send E-Mail?

Personality Effects on Communication Media Preferences in Threatening and

Nonthreatening Situations. Social Psychology, Hogrefe & Huber Publishers, Gottingen. 39: p. 231-243, 2008

34. Hibernate, Relational Persistence for Java and .NET. Webpage. http://www.hibernate.org/. accessed on 20.07.2013.

35. Howard, P. J.; Howard, J. M.: The Big Five Quickstart: An Introduction To The Five

Factor Model Of Personality For Human Resource Professionals, Center for applied cognitive Studies (CentACS), Charlotte, North Carolina, USA, 2004

36. IETF, RFC_3261, SIP: Session Initiation Protocol. http://www.ietf.org/rfc/rfc3261.txt. 2002

37. Ioan, L.; Niculescu, G.: ComutaŃie şi rutare în telecomunicaŃii, MatrixRom, Bucureşti, 2011

38. ITU-T, G.703, Physical/electrical characteristics of hierarchical digital interfaces. 39. ITU-T, I.430, Basic user-network interface - Layer 1 specification. 40. ITU-T, I.431, Primary rate user-network interface - Layer 1 specification. 41. ITU-T, Q.921, ISDN user-network interface - Data link layer specification. 42. ITU-T, Q.931, ISDN user-network interface layer 3 specification for basic call

control. 43. Kalin, M.: Java Web Services: Up and Running, 1st edition, O'Reilly Media, 2009 44. Katz, J.E.: Machines That Become Us: The Social Context of Personal

Communication Technology, Transaction Pub, 2003 45. Landau, S.; Everitt, B. S.: Handbook of statistical analysis using SPSS,

Chapman&Hall/CRC, 2004


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 82

46. Lukács, O.: Matematikai statisztika példatár (Mathematical Statistics: Exercises), Ed. Mőszaki Könyvkiadó, Budapest, 1987

47. Macarie, A.; Constantin, T.; Orzan, A.; Constantin, L.; Fodorea, A., Modelul Big Five

al personalităŃii; abordări teoretice şi modelarea empirică a unui chestionar

standardizat. Journal: Psihologia Resurselor Umane. 6(2): p. 62-74, 2008 48. Martínez. W. L.; Martínez, A. R.: Computational Statistics Handbook With MATLAB,

Chapman and Hall/CRC Computer Science and Data Analysis Series, Taylor and Francis, 2008

49. Meggelen, J., Smith, J.W., Madsen, L.: Asterisk: The Future of Telephony, O'Reilly Media, 2005

50. Milne R. ICT quality of service regulation: practices and proposals, ITU website,

2006, [Online]. Available on 1st March 2013: http://www.itu.int/ITU-

D/treg/Events/Seminars/2006/QoS-consumer/documents/SI-2_QOS-bkgpaper-

presentation.pdf. 2006. 51. Molnár, L., Metodă de interfaŃare a organelor din CTA la un sistem de culegere şi

prelucrare automată a datelor, Simpozionul NaŃional de TelecomunicaŃii, Piteşti. 1984

52. Molnár, L. Microcalculator pentru controlul joncŃiunilor de intrare în CTA

interurbană, şi pentru prevenirea reclamaŃiilor de convorbiri adiŃionale. TelecomunicaŃii '85, Electromagnetica Bucureşti, 1985

53. Molnár, L. (Merlin), editor PC Concrete (Journal Section, Brand, Internet forum). PC Report (NET Report), ISSN: 1220-9856, Computer Press Agora, Targu-Mureş, Bucureşti. 1996-2010

54. Molnár, L.; Ágoston, L. Sistem de culegere şi prelucrare automată a datelor de trafic

din CTA. Simpozionul NaŃional de TelecomunicaŃii, Piteşti, 1984 55. Molnár, L.; András, Sz.; Székely, I. Relation between media content usage and known

psychological factors. 4th. International Conference on Recent Achievements in Mechatronics, Automation, Computer Science and Robotics (MACRo2013), Sapientia University, Tg. Mureş, 2013

56. Molnár, L.; Boda-Langa, B. Phone call diverting through the Internet. 3rd. International Conference on Recent Achievements in Mechatronics, Automation, Computer Science and Robotics (MACRo2012), Sapientia University, p.333-336, Tg. Mureş, 2011

57. Molnár, L.; Domokos, J.; Kovács, Z. Selective Telecom Content Delivery according to

User’s Personality Traits. The 7th edition of the Interdisciplinarity in Engineering International Conference (InterEng), "Petru Maior" University of Tîrgu Mureş, 2013

58. Molnár, L.; Nemes, Gy. Economical, nonintrusive ventilation. The 6th edition of the Interdisciplinarity in Engineering International Conference, “Petru Maior” University of Tîrgu Mureş, p. 282-287, 2012

59. Molnár, L.; Papp, S.; Jakab-Farkas, L. Technical and Financial Optimization Of

Photovoltaic Panel Structures. International Conference on electrical and power engineering, EPE Iaşi, Editura PIM, p. II.87-90, 2010

60. Molnár, L.; Székely, I. Adapted Delphi Consultation to Elaborate a Questionnaire for

Measuring the Usage of Different Telecommunication Services. The 6th edition of the Interdisciplinarity in Engineering International Conference (InterEng), "Petru Maior" University of Tîrgu Mureş, p.388-393, 2012

61. Molnár, L.; Székely, I. Simultaneously Measurement of the Usage of some

Telecommunication Services and some Psycho Factors (lb. maghiară). XXIInd Conference on Computers and Education - SzámOkt, Alba Iulia, p. 319-324, ISSN: 1842-4546, 2012


____________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________ 83

62. Molnár, L.; Székely, Z.; Ágoston, L.; Erhan, N., Dispozitiv de apel telefonic la oră

programată: Int.Cl.3: H04 M 3/02, Patent: RO82927. 1984 63. Molnár, L.; Székely, Z.; Ágoston, L.; Erhan, N., Dispozitiv de apel telefonic la oră

programată "OLGA 1000", Simpozionul NaŃional de TelecomunicaŃii, Botoşani. 1983 64. Molnár L.; Székely Z.; Terdik, R. Concentrator de date specializat pentru

echipamente de telecomunicaŃii de tip SV 32/48 şi Tx 8 (Riccardo). SICREPT-Simpozionul Creativitate în Poştă şi TelecomunicaŃii, Ploieşti, 1988

65. Molnár, L; Domokos, J; Kovács, Z. Internet usage characterization based on ranked

keywords (lb. maghiară). XXIIIrd Conference on Computers and Education - SzámOkt, Sibiu, ISSN: 1842-4546, 2013

66. MUT_VITCU&Asociatii, Index de termeni, http://www.mutvitcu.ro/index-de-

termeni/coping/20. 67. Nader, F. M.: Computer and Communication Networks, 2nd. edition, Prentice Hall,

PTR, 2010 68. Péterffy, A.; Molnár, L.; Székely, Z.; Erhan, N.; Mátyás J. Conectarea echipamentului

TX 8 la microcalculator local. SICREPT-Simpozionul Creativitate în Poştă şi TelecomunicaŃii, ConstanŃa, 1989

69. Peterson, L.; Davie, B. S.: Computer Networks: A Systems Approach, 5th ed., Morgan Kaufmann, 2011

70. Price, D. Intelligent Networks. Department of Computer Science and Engineering, Helsinki University of Technology, 1998

71. Rădulescu, T.; Coandă, H. G.: QoS in retelele IP multimedia, Editura Albastra, Cluj-Napoca, Romania, 2007

72. Robu, D. N., Contributions to the Quality of Services in Mobile Communications, PhD thesis, Transilvania University, Brasov, Romania. 2010

73. Soong, T. T.: Fundamentals of Probability and Statistics for Engineers, Ed. Wiley&Sons Ltd, Chichester, UK, 2004

74. Suhov, Y.; Kelbert, M.: Probability and Statistics by Example, Ed. Cambridge University Press, 2005

75. Szokolszky, Á.: Kutatómunka a pszichológiában [Research in Psychology], Ed. Osiris kiadó, Budapest, Hungary, 2004

76. Tagore6699, blog, Strategii de manipulare a maselor. http://tagore6699.wordpress.com/tag/spalarea-creierului/. accessed on 10.08.2013

77. Tanenbaum, A. S.: ReŃele de calculatoare, Byblos, Bucureşti, 2004 78. Terplan, K., Morreale, P.: The CRC Handbook of Modern Telecommunications, CRC

Press, 2001 79. The Scientific, Association for Infocommunications: Telecommunication Networks

And Informatics Services, Editor: Lajtha György, 2002 80. Toacşe, Gh.: Introducere în microprocesoare, Editura ştiinŃifică şi enciclopedică,

Bucureşti, 1985 81. Vegesna, S.: IP Quality of Service-The complete resource for understanding and

deploying IP quality of service for Cisco networks Cisco Press, Indianapolis, USA, 2003

82. Walls, C.: Spring in action, Third Edition, Manning Publications, 2011 83. Widyanto L, McMurran M., The psychometric properties of the internet addiction test.

CyberPsychology & Behavior, 7(4), 443-450, Mary Ann Liebert Inc. 2004 84. X100P.com, webpage, X100P FXO PCI for Digium Asterisk VoIP PBX,

http://www.x100p.com/products/FXO.php. accessed on 12.07.2013 85. Zahan, S.: Telefonia digitala in retelele de telecomunicatii: acces, transport, gestiune,

Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2005

Rezumat - Abstract

__________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________ 84

Dezvoltarea serviciilor de telecomunicaŃii în concordanŃă cu efectul lor psiho-social Conducător ştiinŃific Doctorand Prof.dr.ing. SZÉKELY Iuliu MOLNÁR László

Rezumat

TelecomunicaŃiile au avut întotdeauna un rol însemnat în activitatea umană. După inventarea lor, sistemele electronice de calcul au fost integrate în echipamentele de telecomunicaŃii. În acest sens, contribuŃiile originale pregătitoare cercetării doctorale s-au axat pe ridicarea calităŃii serviciilor prin concentrarea şi prelucrarea datelor de telecomunicaŃii, automatizarea şi perfecŃionarea unor servicii aplicând tehnici de procesare a datelor.

Odată cu convergenŃa reŃelelor de telecomunicaŃii şi de calculatoare, s-au pus bazele tele- comunicării datelor de mare diversitate. Au apărut serviciile noi, sofisticate, care presupun un puternic suport de înregistrare şi procesare. S-a realizat o variantă originală a serviciului de convergenŃă de telefonie fixă şi mobilă.

Cel mai însemnat proces de convergenŃă din domeniu este cel al mediei electronice şi al reŃelelor de telecomunicaŃii. Tehnicile şi serviciile de telecomunicaŃii nu mai pot fi independente de conŃinutul transportat. A apărut necesitatea studierii interdisciplinare a legăturii dintre conŃinutul furnizat şi factori psiho-sociali ai utilizatorilor. S-a elaborat un instrument de măsurare combinată, s-a testat şi s-a aplicat acest instrument. Rezultatele au fost analizate statistic.

S-a arătat că serviciile de telecomunicaŃii moderne, prin performanŃă şi penetrare în toate laturile vieŃii, accentuează atât efectele pozitive ale comunicării, dar reprezintă suport şi pentru activităŃile de manipulare şi control efectuat de anumite cercuri asupra oamenilor.

Interesul utilizatorului este ridicarea nivelului de conştientizare în consumul de conŃinut, şi redobândirea controlului asupra activităŃii on-line proprii. În acest sens, se prezintă două realizări proprii. Forumul PC CONCRETe este exemplu de control conştient colectiv, iar aplicaŃia „Cuvinte cheie ponderate obŃinute pe baza navigării pe Internet” este exemplu de control individual conştient asupra conŃinutului on-line consumat. Ambele aplicaŃii oferă baze de date pentru variate prelucrări ulterioare.

Development of the Telecommunication Services According to Their Psycho-Social Effects

Abstract

Telecommunication has always had a significant role in human activity. After their invention, the computer systems have been integrated with telecommunication equipment. In this sense, the original contributions preparing the doctoral research were focused on raising the quality of services through concentrating and processing of telecommunication data, on automating and perfecting certain services applying processing techniques of data.

Simultaneously with the convergence of telecommunication and computer networks, the basis of tele-communicating data of great diversity has been laid. New, sophisticated services have appeared which assume a powerful recording and processing support. An original version of the fix and mobile convergence has been realized.

The most significant process in the field is the convergence of telecommunication networks and on-line media. The telecommunication techniques and services cannot be independent of the conveyed content. The need for an interdisciplinary study of the relation between the transported content and the users' psycho-social factors has appeared. An instrument of combined measuring has been elaborated; this instrument has been tested and applied. The results have been statistically analyzed.

There has been shown that the modern telecommunication services, through performance and penetration into all walks of life, highlight the positive effects of communication but also mean support for manipulative and controlling activities done by certain circles over people.

The user's interest is raising the level of conscience in content usage and regaining control over their own on-line activity. In this sense two own realizations have been achieved. The PC CONCRETe forum is an example of conscious collective control, and the application “Ranked keywords achieved on the basis of surfing on the Internet” represent an example of conscious individual control over content consumed on-line. Both applications offer data basis for various following processing.

CV

__________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________ 85

Curriculum Vitae (RO)

Date personale Nume, Prenume: Molnár V. László Data, locul naşterii: 19 martie 1956, Târgu-Mureş Starea civilă: Căsătorit Copii: 3 e-mail: [email protected]

EducaŃie şi formare

2010-2013 Studii de doctorat în cadrul UniversităŃii Transilvania din Braşov, în domeniul Inginerie Electronică şi TelecomunicaŃii.

1999 Curs Siemens EWSD, System Specialist TAC (UN1172, UN1173, UN1133, UN1142, UN1134, UN1148), organizat la EMCOM-Siemens Bucureşti.

1998 Curs Siemens EWSD, Delta de la V7.1 -V11, ISDN, CCNC (UN1102, UN1105, UN1122, UN1123), organizat la EMCOM-Siemens Bucureşti.

1995 Curs Siemens EWSD, Specialist O&M (UN 1460, UN1450 şi UN1456), organizat la EMCOM-Siemens Bucureşti.

1995 Curs Siemens EWSD Delta de la V 4 - V7.1 (UN1101E1), organizat la EMCOM-Siemens Bucureşti.

1993 Curs intensiv de ReŃele de Calculatoare NOVELL organizat de Universitatea Tehnică din Budapesta.

1992 Curs de MANAGEMENT organizat de Centrul de Instruire şi Documentare Bucureşti.

1982-1984 Curs postuniversitar de trei ani, ComutaŃia telefonică automată digitală, organizat de Centrul de PerfecŃionare al Lucrătorilor din Transporturi şi TelecomunicaŃii (CID).

1981-1984 Cursuri de integrare, organizate de Centrul de PerfecŃionare al Lucrătorilor din Transporturi şi TelecomunicaŃii (CID).

1976-1981 Institutul Politehnic Bucureşti, Inginer Electronică şi TelecomunicaŃii, PromoŃia 1981.

Activitate profesională

2010-prezent Lector universitar asociat, Universitatea Sapientia, Tg. Mureş

2008-prezent Inginer senior, Romtelecom

2006-2008 Şef Compartiment, Transmisiuni Date, Romtelecom

2005 Inginer la Compartiment Siemens Braşov, responsabil Mureş, Romtelecom

2004 Şef Compartiment Siemens EWSD Mureş, Romtelecom

1993-2003 Şef Centrală Digitală Siemens EWSD, Romtelecom

1983-1993 Şef Laborator Echipamente Electronice, Romtelecom

1981-1984 Inginer stagiar, DirecŃia de TelecomunicaŃii Mureş

CV

__________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________ 86

Activitate didactică şi ştiinŃifică

• 14 de lucrări ştiinŃifice publicate în volumele de proceedings ale unor conferinŃe internaŃionale şi simpozioane naŃionale de specialitate. Prim autor la 13 dintre acestea.

• 1996-2010: Ca senior editor (Merlin) am realizat secŃiunea PC CONCRETe în revistele PC Report, ulterior NET Report şi un for de discuŃii pe Internet (http://www.pcconcrete.ro). Serviciul s-a adresat atât utilizatorilor cât şi celor cu putere de decizie în domeniile IT şi reŃele de telecomunicaŃii. A fost votat ca Best of CERF 2000, pentru promovarea tehnologiei IT în România şi felicitat de PreşedinŃia României.

• 1984-1985: Am lectorat cursul Proiectarea cu microprocesoare la Liceului Bolyai Farkas din Târgu-Mureş. Am proiectat şi realizat un microcalculator (BELLA). Cu această lucrare elevii au câştigat mai multe premii naŃionale şi internaŃionale

• 1984-1989: Ca şi colaborator extern la firma Electromureş, am proiectat atât partea hard cât şi soft a mai multor echipamente şi dispozitive computerizate. Mare parte din acestea au fost în fabricaŃie de serie, având descrierea de fabricaŃie completă. Aş enumera: o Imprimantă matricială de 24 caractere o Imprimantă matricială de 40 caractere o InterfaŃarea microcalculatorului SINCLAIR SPECTRUM la imprimantă standard o Casă de marcat electronică o InterfaŃare cântar electronic la casă de marcat electronică

• Concentrator de Date pentru Echipamente folosite în TelecomunicaŃii (Riccardo) o Proiectat şi realizat între 1987 şi 1988. o Utilizat 14 ani fără opriri tehnice!

• 1984-1985: Am lectorat cursul de 2 ani, Bazele Telefoniei Digitale pentru ingineri şi tehnicieni, organizat de către CID Bucureşti.

• Dispozitiv de Apel Telefonic la Oră Programată (OLGA 1000) o Premiul I la Simpozionul NaŃional de TelecomunicaŃii, Botoşani, 1983. o Înregistrat ca invenŃie la OSIM în anul 1983 (82927/4 iulie 1983). o Din 1985 a fost în fabricaŃie de serie şi utilizat pe plan naŃional.

Limbi străine • Engleză: nivel intermediar-avansat • Franceză: nivel intermediar • Germană: nivel intermediar

CV

__________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________ 87

Curriculum Vitae (EN)

Personal data Name: Molnár, V. László Date, place of birth: 19th March 1956, Târgu-Mureş Marital status: Married Children: 3 E-mail: [email protected]

Education

2010-2013 Doctoral school, PhD exam preparation at Transilvania University Braşov, domain Electronics and Telecommunications Engineering.

1999 Siemens EWSD, System Specialist TAC (UN1172, UN1173, UN1133, UN1142, UN1134, UN1148) training, organized by EMCOM-Siemens Bucharest.

1998 Siemens EWSD, Delta V7.1 -V11, ISDN, CCNC (UN1102, UN1105, UN1122, UN1123) training, organized by EMCOM-Siemens Bucharest.

1995 Siemens EWSD, Specialist O&M (UN 1460, UN1450, UN1456) training, organized by EMCOM-Siemens Bucharest.

1995 Siemens EWSD Delta V 4 - V7.1 (UN1101E1) training, organized by EMCOM-Siemens Bucharest.

1993 NOVELL computer networks, intensive course organized by Budapest University of Technology.

1992 MANAGEMENT training, organized by Staff Qualification Center of the Telecommunication Ministry (CID), Bucharest.

1982-1984 3 years course on Electronic Switching in Telecommunication Equipment organized by CID Bucharest.

1981-1984 Telecom Integration Courses organized by CID.

1976-1981 Diploma Engineer in Electronics & Telecommunication, Institute for Technology Bucharest, graduated in 1981.

Professional Career

2010-present Associate Professor, Sapientia University, Tg. Mureş

2008-present Senior Engineer, Romtelecom

2006-2008 Chief of Compartment Transport Data, Romtelecom

2005 Engineer, Siemens Compartment Brasov, EWSD Mureş, Romtelecom

2004 Chief of Compartment Siemens EWSD Mureş, Romtelecom

1993-2003 Chief of Siemens EWSD digital exchange Târgu Mureş, Romtelecom

1983-1993 Chief of Electronic Equipment Laboratory Tg. Mureş, Romtelecom

1981-1984 Engineer, Mureş Telecommunication Division

CV

__________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________ 88

Didactic and Scientific Activity

• 14 publications in international conference proceedings and national symposiums in the field. First author in 13 cases.

• 1996-2010: As senior editor (Merlin), I realized PC CONCRETe, section in PC Report, (later NET Report) magazines, and Internet forum (http://www.pcconcrete.ro). This service appeals both to computer and networks users and to those who make decisions in the field. This was voted Best of CERF 2000 for IT Promotion in Romania and was congratulated by the Presidency of Romania.

• 1984-1985: I lectured a course on Design with Microprocessors at the Bolyai Farkas College in Târgu Mureş. At the end of the course we designed and made a microcomputer (BELLA). The pupils won some national and international prizes with it.

• 1984-1989: As collaborator, I designed the hardware and software of several processor-based products. Many of them have been produced in the Electromures factory. All these products are fully documented with manufacturing. o 24 characters matrix printer o 40 characters matrix printer o SINCLAIR SPECTRUM interfacing to standard printers o Electronic Cash Register o Electronic scales interfacing to Cash Register

• Data Concentrator for Equipment used in Telecommunications (Riccardo) o It was designed and made during 1987-1988 o It has been working for 14 years without any technical stops!

• 1984-1985: I lectured a 2 years course on Basis of Digital Telecommunication for engineers and technicians, organized by CID Bucharest.

• Programmable Telephone Caller Automaton (OLGA 1000) o First prize at the National Conference on Telecommunication, Botoşani, 1983.

o Patent at National Office for Inventions Bucharest, registration number: 82927/ 4th July 1983.

o Since 1985 it has been manufactured and used on national scale.

Foreign languages • English: intermediate-advanced • French: intermediate • German: intermediate

dezvoltarea serviciilor de telecomunicaŃii în concordanŃă ...old.unitbv.ro/portals/31/sustineri...

Documents