dimle media literacy chap 1 rom with inserts · educatia in privinta mediei in romania, aceasta...
TRANSCRIPT
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
1
MEDIA LITERACY Cheile principare pentru Interpretarea Mesajlor de Media
Art Silverblatt, Rebekah Jorgensen & Bodgan Ciuta
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
2
CAPITOL 1: Media Literacy
Mass-media asuma un rol din ce in ce mai important in stilul de viata al romanilor.
Educatia in privinta mediei in Romania, aceasta ramura de știință a comunicarii care se ocupa
cu studiul limbilor mass-media, este aproape necunoscuta. Situatia este complet opusa in tarile
vorbitoare de limba engleza, în special în Canada, Statele Unite ale Americii, Australia, Anglia,
deasemenea și in Europa de Nord.
In secolul XXI nu este suficient doar sa dobândesti competențele de baza; acestea fiind, prin
definitie, scrisul si cititul. Definitia traditionala trebuie schimbata odata cu raspandirea
mijloacelor de comunicare in masa, cum ar fi imprimarea, fotografia, cinema, radio, televiziunea,
și media digitala. Noile tipuri de media schimba obiceiurile sociale și procesele cognitive ale
oamenilor.
Adoptarea unei perspective mass-media necesită o abordare educațională a comunicării și
culturii. Aceasta abordare, pe de o parte ar trebui sa problematizeze preponderența culturii
scrise în educația formală, iar cealalta incadreaza studiul de strategii și convenții oficiale ale
diferitelor forme de comunicare (nu doar presa) într-o înțelegere mai largă a aspectelor sociale,
economice și istorice în care aceste forme sunt produse, distribuite și adoptate.
Consiliul Național Telemedia definește termenul ’Media Literacy’ ca fiind "capacitatea de a
alege și de a înțelege conținutul, forma, stilul, impactul, industrializarea și producția de
prezentari mass-media, punând întrebări critice. O persoana va putea intelege aspecte ca si
evaluarea, crearea, producerea acestui continut și să răspundă în mod conștient la mass-media
pe care o consumăm. " (Silverblatt & Elicieri, 1997). La Conferința Națională de Media Literacy,
care a avut loc în decembrie 1992 la Institutul Aspen, experții de învățământ de media au
convenit asupra unei definiții de Media Literacy de baza: "Capacitatea unei persoane de a
accesa, analiza și produce informații pentru scopuri specifice "(Index Harper ianuarie 1996).
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
3
Definiție noastră este construita pe principiile definițiilor anterioare, subliniind în special
următoarele elemente:
1. Media Literacy promovează abilitățile de gândire critică care permit oamenilor să
aleagă în mod independent: 1) selectia programului de mass-media; și 2) interpretarea
informațiilor primite prin intermediul mass-media.
Media Literacy este, înainte de toate, capacitatea de a dezvolta gândirea critică, atunci când
primim informații prin intermediul mass-media. Pentru un număr de motive pe care le vom
discuta mai târziu în acest capitol, de cele mai multe ori vom accepta pasiv informațiile pe care
le primim de la mass-media, ignorând consecințele grave pe care acestea le au asupra unei
persoane și a societății in general. Am devenit consumatori fideli de branduri care de multe ori
nu se raporteaza la calitatea produsului achiziționat. Votam pentru candidații politici bazandu-ne
pe reclamele lor și campanii lor politice inventate în detaliu de către profesioniști de comunicare.
În loc de a porni televizorul pentru a viziona un program specific, de multe ori telespectatorul
incepe sa navigheze canalele in cautare de televiziune care sa ii satisfaca dorinta de a uita in
general. Pentru a deveni o persoană educată in secolul XXI, aceasta implică dezvoltarea de
competențe critice care ne permit să înțelegem mediul în care trăim - un mediu din ce în ce
format de mass-media. Cum observa Bill Moyers (1989), "acolo se afla conceptia noastră a
sensului și a limbii, democrației, cetățeniei, precum și noțiunea noastră de frumusețe și adevăr.
2. Înțelegerea procesului de comunicare în masă.
Mediul în sine nu este pur și simplu un canal prin care comunicarea are loc, prin urmare, poate
fi dăunătoare și benefica. Mai mulți factori dertermina impactul unei prezentari mass-media,
inclusiv cunoștințele noastre asupra elementelor care interactioneaza în timpul procesului de
comunicare: 1) comunicatorul mass-media: persoana care face prezentarea; 2) funcția
motivatiei pentru a produce prezentarea; 3) medii comparative - caracteristicile distinctive ale
fiecărui mediu; și 4) publicul prezentarii mass-media (se poate citii mai in detaliu despre acestea
in capitolele 2-5)
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
4
3. Conștientizarea impactului mass-media asupra unei persoane și a societății in general.
Mass-media a transformat modul în care vedem lumea, pe altii și pe noi înșine. Prezentarile
mass-media transmise in această formă reflectă și consolideaza atitudinile, valorile,
comportamentele, preocupările și miturile care definesc o cultură. În acest sens, unele studii,
cum ar fi aceea privind "Utilizarea campaniilor mass-media pentru schimbarea
comportamentelor sanitare" (Dors, 2010), arată modul în care mass-media poate produce
schimbări pozitive sau preveni schimbări negative în aspecte sanitare (fumatul , abuzul de
alcool și droguri, sex, siguranța rutieră, etc.).
4. Strategii, prin care se analizeaza și se discuta mesaje mass-media.
Alfabetizarea mediei oferă strategii, sau chei, pentru a analiza și a interpreta "practici
discursive" transmise de mass-media. Aceste chei ne ofera posibilitatea sa incepem simplu și
accesibil un dialog sau o dezbatere cu privire la conținut cu producătorii de prezentari/programe
mass-media, precum și în situații informale cu prieteni sau colegi.
5. O conștientizare a conținutului mass-media ca "texte", prin care sa înțeleagem cultura
contemporană și despre noi înșine.
După cum vom vedea în capitolul șase, prezentările media reflectă adesea atitudinile, valorile,
comportamentele, preocupările, liniile de gândire și miturile care definesc o cultură; in sens
invers, o cultură familiara ne poate ajuta să înțelegem mai bine natura prezentarilor mass-
media. Aceste concluzii pot fi cauzate si de alegerile anumitor tehnici de producție și conținut.
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
5
6. Fun, să înțeleagă și să aprecieze conținutul mass-media.
Media Literacy nu ar trebui să fie înțeles greșit ca si o activitate îndreptată exclusiv spre critica
de mass-media. Dimpotrivă, analiza critică a mesajului de mass-media care face parte din viața
noastră de zi cu zi (articole, știri, filme, reclame, postere, fotografii, etc.) Dacă este făcută prin
prisma competenței mediatice, poate deveni o activitate distractiva, dinamica și mai aproape de
experiențele tinerilor. Veti putea descoperi o oportunitate de a extinde cunostinta voastră asupra
lumii din jurul nostru și a aprecia conținutul mass-media care consumăm și producem.
7. Comunicator mass-media: capacitatea de a produce mesaje într-un mod responsabil și
eficient.
Pentru a fi comunicatori de succes, trebuie să cunoastem culisele procesului de comunicare,
persoanele implicate, precum și tehnicile și strategiile de producție. Mai mult decât atât, pentru
a îmbunătăți calitatea domeniului de comunicăre și mass-media trebuie să înțeleagă care sunt
interesele publicului și sa produca programe care îndeplinesc cel mai bine dorintele lor de
informare.
Obstacole în calea mediatică
Unii oameni cred că, odată cu dezvoltarea, distribuirea și accesibilitatea mijloacelor de
comunicare în masă, putem elimina barierele, cum ar fi analfabetismul. Educația prin mass-
media, cum ar fi de televiziunea, filmele, YouTube, Internet, blogging-ul este cu siguranță o
tendință a tinerilor în secolul XXI și un mod mai interactiv și captivant în comparație cu lecția
clasică prin cărți școlare. Pe de altă parte, în ciuda omniprezenței mass-media și promițătoarea
perspectiva pentru educație prin conținut media, domeniul mass-media este încă o problemă
din mai multe motive:
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
6
Elitism
Într-un studiu în care a fost întrebat: "? În ce măsură mass-media influențează societatea", 80%
din populație a răspuns "foarte de acord" că mass-media are un impact asupra "întregii
societăți. Cu toate acestea, doar 12% dintre persoanele din studiu au recunoscut că mass-
media a influență puternic comportamentul și atitudinea lor (Tiedge, 1980). Implicațiile acestui
studiu sunt atât de intrigante, pe cat sunt de nelinistitoare. Participanții nu au avut nici o
dificultate în interceptarea influenței pe care mass-media are asupra vietii lor. În plus, intr-un al
doilea studiu s-a dovedit că diferența de percepție a influenței mass-media asupra altora și a
societății, precum și individual, nu este cauzat de nivelului de educație al persoanelor (Tiedge,
Silverblatt, si Havice 1991). Absolvenții, si elevii de liceu au negat influenta mass-media are
asupra vieții lor personale. O posibilă explicație pentru aceste rezultate este că oamenii nu vor
să recunoască public ca vizioneaza anumite programe de televiziune ca si pe un "pe
forum". Rezultatul este o lipsă generală de conștiență și de conștientizare a populației
(indiferent de distrugerea acesteia).
Un prim pas în procesul educațional pe domeniul mass-media este să admită că fiecare dintre
noi este expus la mesaje în fiecare zi de la multe tipuri de mass-media, și că acestea pot
influența atitudinile noastre, valorile și comportamentele.
Natura afectivă-emoțională a Fotografiei, Filmului, Radio-ului și mediei digitale
Imaginați-vă ca va uita în sus de carte și uitati-va pe fereastră. Dintr-o dată veți vedea un copil
mic rătăcind în stradă. Prima reacție ar putea fi:
§ Sariti de pe scaun pentru ca sistemul nervos a trimis informațiile la creier.
§ Simtiti o senzație de disconfort la nivelul stomacului.
§ Sudoare rece.
§ Va uitati la toate căile de a traduce aceste sentimente în cuvinte și acțiuni pentru a
aduce alinare copilului.
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
7
Stimulii vizuali și auditivi în comparație cu scrisi, au un impact mai mare asupra individului
afectiv sau emoțional. Așa cum s-a observat de către istoricul de artă E. H. Gombrich (1974)
în discutarea impactul imaginii vizuale,
"Puterea ilustratiilor pentru a trezii emoțiile noastre a fost observat de agențiile de
publicitate din cele mai vechi timpuri ... învățători au precedat cunoștințe moderne a
modul în care imaginea vizuală neafecteaza pe noi înșine, indiferent dacă l-am dori sau
nu. Fructul suculent, nud, seducător, respingător, îngrozitor, poate juca cu emoțiile
noastre, și atenția noastră.” (pag. 244)
Având în vedere caracterele de mass-media vizuale și auditive eficace, poate parea accesat
mai natural si simplu la emoțiile noastre, printr-o melodie sau un film, în schimb
conceptualizeaza, articuleaza și analizeaza răspunsurile noastre emotionale. Acest raționament
a redus foarte mult discursul programelor mass-media, astăzi se înțeleg de cele mai multe ori
doar ca stimulatori pentru răspunsurile noastre emoționale. Aprecierea unui program va devini
direct proporțional cu nivelul de stimulare affetiva-emoționale care acesta îl are la un individ. Cu
cat un program ne face mai fericit, cu atat mai mult il apreciem si ne amintim de el.
Deoarece aparent raspunsurile-afective emoționale nu necesită un mare efort din parte
telespectatorului (ca programele mass-media sunt legate de stimularea emotionala), de multe
ori acestea nu sunt un stimulent pentru a începe o discuție. Cei care practică domeniul mass-
media inteleg ca acesta nu este conținut doar pentru a primi stimuli din programele mass-
media; dimpotrivă, explorează natura conținutului vizualizat, sa va mirati de ce ati avut acea
reacție în timp ce ati vizionat acel program (Citește mai mult pe acest subiect in capitolul 4,
Proces: Răspunsuri afective.)
Modele de comportament ale audientelor
În timpul procesului de comunicare, publicul sau spectatorii selecteaza și stocheaza doar o
parte din informațiile pe care le consideră cele mai importante. Se poate întâmpla să efectueze
activități multiple simultan, de exemplu, condusul în timp ce ascultați radio, răspunsul la telefon
sau de a părăsi sala în timpul unui program de televiziune. În aceste și multe alte circumstanțe
exista riscul de apariție a interferențelor în procesul de comunicare, informațiile pe care le
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
8
primesc sunt modificate și consecință a riscului este de a nu înțelege nuanțele subtile ale
mesajelor pe care le primiți, un mesaj complet diferit de cea a dorit inițial comunicatorul.
(Citește mai mult pe acest subiect in capitolul 4, Proces: publicul.)
Așteptările publicului
În cele mai multe cazuri, motivația care ne indruma sa interacționam și de a fi într-o activitate
mass-media coincident nu are nimic de-a face cu analiza critică a conținutului media. De
exemplu, după o lungă și stresantă zi ne odihnim și avem dorința normala de a porni televizorul
și de a ne elibera mintea de gândurile ei. Această formă de "electronic Mediazone" transmite
semnale altora că în acest moment nu suntem pregătiți să avem o conversație cu altii, doar noi
și televizorul! Este clar că în momente ca acestea, nu vom fi înclinați să analizam conținutul
mass-media.
Cum incepem procedurile de investigație ale educației media? Pentru a descoperii mesajele
multimedia trebuie sa mergem in cautarea lor.
Natura Programarii
Sistemul presei române se orienteaza din ce in ce mai mult inspre piață și profit. Cinema,
muzica pop și ziarele trebuie să atragă in mod continu atenția privitorului pentru pentru a
supraviețui regulilor pieței. Jurnaliștii sunt tot mai des solicitati să prezinte știri în format care
reflecta stilul de programe de ’infotainment’, un amestec de informare și divertisment, care a
condus la informații spectaculare, si care in general a compromis grav calitatea conținutului a
multor rapoarte de știri. Programele nu au intenționat niciodată să educe publicul, ele arata lumii
o imagine a adevarului, sugerând acele tipare de comportament acceptabil sau condamnabil de
societate, și consolidarea definiției culturale construite social pe sensul de succes sau eșec.
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
9
Credibilitatea mass-media
Telespectatorii au tendința de a crede tot ceea ce văd în mass-media. Una dintre cele mai
periculoase presupuneri este că transmisia informațiilor televizate sau din ziare, care se
presupune a fi surse de obiective și de încredere, este intotdeauna adevărata. În ultimii ani,
România (Europa), se confruntă de multe ori cu informațiile emisiune de proasta credibilitate.
Apariția noilor medii digitale și capacitatea de a auto-produce și cota informatia prin trecerea
logica de mass-media de sus în jos, a afectat de asemenea foarte mult credibilitatea informatiei
transmise de mass-media.
Fotografia este un alt mediu care ne permite să punem la îndoială credibilitatea mass-media,
creând o iluzie de plauzibilitate asupra unui subiect într-un mod similar așa cum o vedem în
realitate. Dar trebuie să ne amintim că ceea ce vedem reprezentat nu este altceva decât un
simulacrum, o imagine distorsionată a realității. În cazul în care fotograful ia o imagine, ea
surprinde doar un scurt moment din viata și nu tot contextul înconjurător. Defapt, vedem doar
ceea ce fotograful sau directorul vrea să vadă, fără acces la ceea ce este în exteriorul zonei de
lentila al aparatului foto sau camera foto. De asemenea, odată cu apariția technologiei digitale și
software-ului pentru a edita imagini (de exemplu, Photoshop), a devenit chiar mai greu pentru
sa accesam o reprezentare fidelă a realității.
Interferența mass-media modifică, fără îndoială, evenimentul pe care doriți să capturați. Ca
exemplu sa luam situatia unui fotograf de nunta, care nu ezita in timpul nuntii sa opreasca
ceremonia pentru a face poze tinerilor casatoriti. Ca si instruiti, mirele si mireasa sunt prezinti.
Arunca buchetul, se pregătesc să taie tortul, se poziționeaza pentru o fotografie de grup cu
familia. Întreaga ceremonie și experiența reală a căsătoriei a fost mediata prin lentila aparatului
de fotografiat și s-a transformat într-un eveniment fotografic care urmează să fie retrăit în
răsfoirea albumelor de poze. (Fotografii de nunta)
În acest sens, ca Asociatia Canadiana pentru Mediatice (3), una dintre cele mai importante
aspecte ale competenței mediatice este ideea că "toate elementele si productiile mass-media
sunt o construcție a realitatii":
Aceasta presupunere este una dintre cele mai importante concepte. Nici o productie mass-
media nu reflectă pur și simplu realitatea din afara. Mai degrabă, ele sunt construcții ale realității
care sunt fabricate cu mare atentie, si care reflectă numeroase decizii. Acestea sunt rezultatul
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
10
mai multor factori. Alfabetizare mediei doreste să deconstruiască aceste clădiri (de exemplu,
extrapolarea de la contextul lor și expunerea elementelor care in esența, le reprezintă).
Cei care practică competența mediatica au învățat cum sa studieze informațiile transmise și
prezentate prin intermediul mass-media cu un scepticism sănătos și dezvoltarea unei
conștientizari critice pentru a verifica validitatea conținutului media.
Complexitatea limbajului de mass-media
În general, spectatorul este capabil să identifice unele strategii, semne și simboluri care
alcătuiesc suportul sistemului. Dacă ne gândim la film, ne dăm seama că, deși secvența
narativa într-un film este, de obicei, prezentata în ordine cronolgica, directorul poate utiliza
diferite strategii narative, în scopul de a organiza relațiile dintre actori, locuri și evenimente.
Flashback la tehnicile narative utilizate pentru montarea de timp secvențial manipulate într-un
film.
Deși spectatorul este capabil să înțeleagă, deși într-un mod superficial, unele dintre tehnicile,
semnele și simbolurile care constituie sistemul mass-media, însă de foarte multe ori nu
foloseste "limbaj" media. Oamenii petrec timp privind reprezentarea imaginilor fără a investiga
semnificatia semnelor și simbolurilor care constituie prezentările mass-media.
De exemplu, mulți copii nu sunt capabili să detecteze consecințele spațiale și temporale
reprezentate pe ecran, cum spune Daniel Anderson (1985), ’incapacitatea copiilor de a intelege
tranzițiile cinematigrafice ii lasa să înțeleagă naratiunile lungi. Numai crescand și dobândind
experiențe vizuale mai mari, copilul poate sa înceapa să asocieze mai rapid și în mod automat
sa se faca conexiunile necesare.
Niveluri de Înțeles: Mesaje evidente și latente
§ Think Different (Apple)
§ Just Do It (Nike)
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
11
Există de asemenea, indirect, mai multe mesaje ascunse şi adesea atentia noastra ne scapa.
Acestea sunt numite "mesaje latente." Mesajele latente pot consolida sensul evident al
mesajelor sau pot comunica sensuri complet diferite de cele originale. Pentru a înţelege mai
bine acest concept, putem sa luam ca si exemplu linia de jucării americana "G.I. Joe." În Statele
Unite a existat întotdeauna o legătură între jucării, la Festivalul de Film de la Hollywood şi
Ministerul Apărării.
Generații de copii au crescut admirând soldatii si super-eroii, cum ar fi Spiderman și Batman în
lupta pentru democrație și pentru valorile patriotice americane. Jucăria soldat GI Joe s-a născut
în anii optzeci în timpul Războiului Rece. Reflectand valorile timpului, acesta arata mușchii
armatei americane, avand funcția de a încuraja băieții să se înroleze în armata SUA. Strategia a
fost de a prezenta războiul într-o formă glorioasă și fascinanta, mai ales după anii șaptezeci,
când s-a mobilizat o mare mișcare socială împotriva participării SUA în războiul din Vietnam.
Mesajul latent care este ascuns în spatele lui GI Joe este apoi dat de industriile din spate,
cinema și armata, și de asemenea de motivația istorica, politica, economica, precum și
domeniul social pentru producerea acestui tip de jucărie.
Efectele cumulate ale MEDIEI
Mesajele mass-media, care au avut efect cumulativ sunt cele care oferă spectatorului o viziune
comună a lumii. Mesajul transmis de către mijloacele de comunicare în masă, cum ar fi
televiziunea, poate se omogenizeze o anumită cultură, prin crearea unui sistem coerent în care
definesc în mod clar care sunt valorile culturale și ce este bine si rau. Efectele cumulative sunt
deosebit de vizibile în prezentările mass-media in care se reprezintă rolurile de gen (masculin și
feminin). În aceste programe, stereotipurile pe o scară largă social pun rolurile femeilor ca si
femeile ca si obiecte, în fața imaginii unui barbat care prezinta o conotație de putere, tărie,
bogăție și succes. Mesajele de media, care au efecte cumulative au tendința de a justifica
anumite stereotipuri culturale și rasiali, presupunând că acestea sunt valabile și universale.
Putem intelege mai bine conceptul efectelor cumulative ale mesajelor mass-media, dacă ne
gândim la imaginea creata de straini despre romani . Noi analizăm campania secvențelor.
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
12
Ad VODAFONE
Faceți click aici (2): https://www.youtube.com/watch?v=YZryXoOi92k
Ad BCR, Banca Comerciala Romana:
Faceți click aici (2) https://www.youtube.com/watch?v=Li3eXSSjUXg
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
13
Ad Adeplast
Faceți click aici:
https://www.youtube.com/watch?v=bZ8eUqR_-9Y
https://www.youtube.com/watch?v=a9EauoYIXy4
https://www.youtube.com/watch?v=kVHI70zciCo
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
14
Ad Mamaia:
Faceți click aici: http://catalinpop.ro/blog/wp-content/uploads/2014/08/mamaiapromovare2.jpg
Faceți click aici: http://catalinpop.ro/blog/wp-content/uploads/2014/08/mamaiapromovare3.jpg
Faceți click aici: http://catalinpop.ro/blog/wp-content/uploads/2014/08/mamaiapromovare1.jpg
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
15
Ad Rom Chocolat:
Faceți click aici (2) https://www.youtube.com/watch?v=6-5pVxkoS3Q
Efectul cumulat al acestui mesaj întărește stereotipul oameni romani.
"PUNCT DE VEDERE"
În orice prezentare mass-media, povestea poate fi spusa din mai multe puncte de vedere:
§ De la comunicator media
§ Din caracterele expuse în prezentare
§ Din perspectiva epocii dominante în care a fost produs acest material media și
§ Din punctul vostru de vedere
Punctul de vedere are un impact 1) asupra stilului in care se povesteste; 2) asupra selectiei
informațiilor care trebuie transmise; 3) asupra modului in care telespectatorii răspund la
prezentarea arătata.
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
16
Identificarea opiniei majoritare într-o prezentare media ne permite sa filtram informațiile și să
ajungem la concluziile noastre. De exemplu, în Italia, TG RAI și Mediaset TG, informația este
prezentata din mai multe puncte de vedere. În timp ce TG3 este mai reprezentant al intereselor
stânga, TG5 are o linie ideologică de dreapta. Nu e nimic în neregulă cu persoanele care
urmăresc RAI sau Mediaset, important este ca și disting diferențele lor și ricunosc afilierile lor
politice. Există pericolul ca naivitatea sa intervina si ca spectatorul sa creada că aceste canale
media prezinta știri obiective. (Citește mai mult pe acest subiect in capitolul 12: Jurnalism.)
Prin cheile de interpretare a mesajele mass-media, putem identifica care sunt punctele de
vedere într-o prezentare media.
STRATEGIA afectivă
Așa cum am văzut în acest capitol, cu mass-media vizuala și auditiva (fotografia, cinema,
televiziune, radio și presa digitala) exista posibilitatea de a stimula emoțiile noastre, oferind
comunicatorilor mass-media puterea de a influența atitudinile și comportamentul spectatorilor
pentru a ajunge la orice interes. De exemplu, pentru a vinde un produs agențiile de publicitate
folosesc emotiile, cum ar fi vina, frica sau nevoia de a fi acceptat. Elementele tehnice de
producție ca punerea în scenă, unghiuri, sunetul de impact, lumina, culorile, formele și
dimensiunile produsului, imaginile conotativ, de asemenea, au un impact emoțional asupra
răspunsurilor publicului.
Valorile integrate
Analiza realizată prin prisma competenței mediatice ne invata să înțeleagem care sunt valorile
comunicatorului mass-media. Comunicatorul mass-media da o explicație favorabila la care sunt
posibilile răspunsuri din partea publicului. Nu explicit, acest tip de lectură necesită telespectatorii
să se identifice cu rolul și punctul de vedere al eroului, care, în multe cazuri, și o surogat din
același comunicatorului mass-media. În plus, elementele de producție, cum ar fi muzica,
coloana sonora a unui film, lumina și unghiurile camerei, personajele care se disting prin
antagoniști si eroi, și a modului în care telespectatorii simpatizează cu personajele (în
conformitate cu punctele de vedere ale comunicatorului mass-media).
© www.dimle.org / Digital International Media Literacy eBook Project (DIMLE)
17
Rasism
Alegerea de cuvinte și sloganuri de a utiliza într-un mediu de prezentare și, de asemenea, o
strategie prin care să se înțeleagă punctul de vedere al comunicatorului cu privire la
prezentarea mass-media.
Altex: Apgreidin Reclama Cu Tiganii La Altex
Faceți click aici:https://www.youtube.com/watch?v=aIs-157ruYE
Acest discurs poate fi folosit ca un bun exemplu pentru a intelege mai bine perspectiva romana
decât restul lumii în folosirea un limbaj rasist.