docfoc.com 281529305 creanga de aur v1 james frazer.pdf

8/18/2019 Docfoc.com 281529305 Creanga de Aur V1 James Frazer.pdf

1/183

1


2/183

2

James Frazer

Creanga De Aur Vol. 1

PREFAȚĂDeşi savantul britanic James George Frazer a avut o orma!ie

universitar" #n $rimul r%n& 'uri&ic"( şi)a &e&icat #ntreaga via!" stu&iilor

etnologice( c%ştig%n&u)şi o celebritate mon&ial" ca etnogra( antro$olog şiolclorist( &ar şi ca scriitor care a contribuit( $rin eectele &e or&in artisticale o$erelor sale( la constituirea a ceea ce se numeşte *stilul tra&i!ional* alliteraturii engleze. A ost &e asemenea un clasicist eru&it( care( $rinscrierile sale originale ca şi $rin tra&ucerile &eosebit &e artistice &in autoriclasici( a aruncat o lumin" vie( l"muritoare asu$ra vie!ii &in antic+itate )mai ales asu$ra celei greceşti , #n variatele ei as$ecte( &e la celeeconomice( legate &e con&i!iile social)istorice( $%n" la arta( religia şimitologia lumii euro$ene antice. - J. G. Frazer a c"l"torit $u!in( &ar şi)a $etrecut $este şaizeci &e ani#n biblioteci $entru a &"r%ma , &u$" cum cre& unii comentatori ai o$ereisale )bazele literale ale ibliei şi a ace cunoscute i&eile religioase şisu$ersti!iile $o$oarelor $rimitive( iin& &u$" a$recierea ilosouluiamerican /illiam James , cea mai mare autoritate a tim$ului s"u #nAnglia( &u$" 0lor( #n aceast" materie. Dar $"rerile #n leg"tur" cuatitu&inea lui Frazer a!" &e religie sunt &estul &e #m$"r!ite. 2n antro$olog

britanic cu im$ortante contribu!ii la stu&iul miturilor ca E&3ar& Evans)

Pritc+ar& scrie c" sco$ul $rinci$al al lui Frazer a ost &iscre&itarea religieirevelate( iar un alt antro$olog &e notorietate , J. 4. Jarvie , #lcaracterizeaz" &re$t ar+i)ateu. 5n sc+imb R. A. Do3nie( biograul luiFrazer şi colaborator a$ro$iat al s"u( airm" c" acesta nu a ost nicio&at"&estul &e categoric sau &e anga'at $entru a $utea i socotit ateu. 6ricum(#nsuşi a$tul c" analizeaz" enomenul religios ca obiect al antro$ologieisociale şi olclorului ne $ermite s" tragem concluzia c" $unctul &e ve&ereal lui Frazer este( &ac" nu &irect $otrivnic religiei revelate( cel $u!in a)religios. Dealtel a7a l)au şi #n!eles $e Frazer masele largi &e cititori. Esterelevant" relatarea scriitoarei Jane 8arrison( care $ovesteşte cum un


3/183

3

oarecare $oli!ist cu nivel cultural relativ ri&icat i)a m"rturisit c" #n&eobştecre&ea tot ce i se s$unea 9#n leg"tur" cu religia:( &ar c"( &u$" ce 1)a citit $eFrazer( a r"mas $entru tot&eauna liber cuget"tar.

4ea mai im$ortant" &intre o$erele ştiin!iice ale lui Frazer( 4reanga

&e aur a c"rei inluen!" asu$ra antro$ologiei şi ştiin!elor #nru&ite cu ea aost tot at%t &e uriaş" ca şi inluen!a ei asu$ra g#n&itorilor şi scriitorilor &inalte &omenii şi a c"rei ertilitate a $utut i com$arat" cu cea a 6riginiis$eciilor a lui Dar3in a a$"rut ini!ial #n &ou" volume #n anul 1; Volume( #ntre 1


4/183

4

&umbr"vii - Virbius( şi c" uci&erea lui era consi&erat" &re$t moarteazeului. Aceast" #m$re'urare ri&ic" #ntrebarea care era sensul obiceiuluioarte r"s$#n&it &e a uci&e oameni şi animale socoti!i &ivini. Am a&unatnumeroase eCem$le ale acestui obicei şi $ro$un o nou" eC$lica!ie a sa. H#nt

convins c" $ot ar"ta c" 4reanga &e aur( era v#scul( şi cre& c" legen&a( #n#ntregimea ei( $oate i $us" #n leg"tur"( $e &e o $arte( cu venera!ia &rui&ic"

$entru vise şi cu sacriiciile umane care #nso!eau cultul &ruizilor şi( $e &ealt" $arte( cu legen&a norvegian" a mor!ii lui al&er. Des$re mo&ul #n careasociez 4reanga &e aur cu $reotul &in Aricia voi s$une numai c" $entru a)ll"muri am ost obligat s" $ro$un o nou" eC$lica!ie a sensului totemismului.Acesta este( #n linii mari( rezumatul c"r!ii şi cre& c"( oricum ar i a$reciateteoriile ei( se va recunoaşte c" ea cu$rin&e un num"r oarte mare &eobiceiuri &intre cele mai curioase( multe &intre ele $oate necunoscute c+iar antro$ologilor &e $roesie.I

Aşa&ar conce$!iile cu$rinse #n 4reanga &e aur se bazeaz" $e o legen&"ce se reer" la succesiunea $reo!ilor &in &umbrava sacr" a Dianei &e laAricia( &e a$t &e $e malurile lacului emi( &in Ktalia( - şi nu $ot i#n!elese &ec#t #n ca&rul acesteia.

Fascinat &e legen&"( Frazer #şi $une &ou" #ntreb"ri #n $rimul r#n&( &e ce $reotul Dianei &e la emi( Regele Dumbr"vii( trebuia s")şi uci&" $re&ecesorul şi( #n al &oilea r#n&( &e ce( #nainte &e a)l uci&e( trebuia s" ru$"

&intr)un arbore sacru o creang" &e v#sc $e care cei vec+i o i&entiicau cu4reanga &e aur a lui Vergiliu 4reanga &e aur #ncearc" s" &ea r"s$unsacestor #ntreb"ri.

4+iar #n $rimele $agini ale c"r!ii sale( Frazer $ro$une celebra sa&istinc!ie #ntre magie şi religie. Du$" Frazer magia este un el &e

$seu&oştiin!" cu a'utorul c"reia omul $rimitiv #ncearc" s" intervin" #nmersul naturii s$re a)l sc+imba #n avoarea sa( un als sistem &e legenatural"( un g+i& #nşel"tor al com$ort"rii( o als" conştiin!" şi o art"neizbutit">. 6mul $rimitiv $resu$une $e &re$t cuv#nt c" natura este

uniorm"( &ar cre&e #n mo& greşit c" la baza acestei uniormit"!i se al"similitu&inea cauzelor şi eectelor. agia este bazat" $e &ou" $rinci$ii

$rimul este &enumit &e Frazer legea similitu&inii şi se bazeaz" $e i&eea c"similarul $ro&uce similarul( iar al &oilea este &enumit legea contactului saua contagiunii şi se bazeaz" $e i&eea c" lucrurile care au ost o&at" #ncontact continu" s" ac!ioneze unele asu$ra altora( la &istan!"( şi &u$" cecontactul izic a #ncetat. Vr"'ile bazate $e legea similitu&inii $ot i&enumite magie +omeo$atic" sau imitativ". Vr"'ile bazate $e legea

contactu)lui sau a contagiunii $ot i &enumite magie contagioas".Am#n&ou" ramurile magiei( cea +omeo$atic" şi cea contagioas"( $ot i


5/183

5

cu$rinse sub numele general &e magie sim$atetic"( &eoarece am#n&ou" $resu$un c" lucrurile ac!ioneaz" unele asu$ra altora $rintr)o sim$atiesecret"( im$ulsul iin& transmis $rin ceea ce ar $utea i imaginat ca un el&e me&iu eteric invizibil.

Primitivul cre&e c" regulile artei sale magice s#nt i&entice cu legilenaturii şi c" #n&e$linin& un anumit gest se vor $ro&uce #n natur" anumiteconsecin!e ale acestuia. De aceea( el #şi imagineaz" c" $oate nimici sau r"nio $ersoan" alc"tuin&u)i o imagine $e care o &istruge sau o vat"m".agicianul nu solicit" avoarea nici unei iin!e su$erioare( a nici unui zeu&e temut( - el singur are $uterea &e a &omina lumea( &ar nu i se #ng"&uienici o eroare( trebuin& s" se conormeze unei reguli oarte stricte. Astelmagia ar avea #n comun cu ştiin!a a$tul c" am#n&ou" se bazeaz" $ecre&in!a #n or&ine ca $rinci$iu un&umental al tuturor lucrurilor( &ar or&inea $resu$us" &e magie este cu totul &ierit" &e cea care ormeaz"legea ştiin!ei. Deosebirea &ecurge #n mo& natural &in mo&urile &ierite #ncure s#nt conce$ute cele &ou" or&ini. 6r&inea $e care se s$ri'in" magia estemai &egrab" o eCtin&ere( $rintr)o als" analogie( a or&inii #n care se#nl"n!uie i&eile #n mintea noastr"( #n tim$ ce or&inea $e care se bazeaz"ştiin!a &eriv" &in observarea minu!ioas" şi r"b&"toare a enomenelor #nseşi.

0otuşi( cu toat" greşita #n!elegere a or&inii naturale( magia a avut( &u$"Frazer( #n $ers$ectiv" istoric"( un rol $rogresist şi( consi&erat" #n #ntregul

ei( a a&us mari servicii omenirii. agicienii $rimitivi( oric#t" #nşel"torie ar i $racticat( aveau un stimul $uternic #n urm"rirea a&ev"rului şi #n#nlocuirea unei cunoştin!e ictive( cu una real" gri'a $entru $ro$ria lor via!"( $e care $uteau s" o $iar&" la &esco$erirea c+iar a unei singuregreşeli. Astel magi)cienii au ost $re&ecesorii &irec!i nu numai aiizicienilor şi c+irurgilor &in tim$urile mai noi( ci şi al cercet"torilor şi&esco$eritorilor #n toate ramurile ştiin!elor naturii. Pe &e alt" $arte(

$racticile magice au avut consecin!e sociale im$ortante #n culturile $rimitive. Puterea $utea trece #n m#nile unui in&ivi& eCce$!ional care #şi

asuma rolul &e magician al tribului şi( #n cele &in urm"( rolul &e rege. Aicise al"( airm" Frazer( originea su$rema!iei sociale şi a reven&ic"rilor in&ivi&uale - am#n&ou" necesare evolu!iei omului.

Religia se bazeaz" $e o i&ee cu totul &ierit"( c+iar o$us". Deinin&conce$tul &e religie olosit #n lucrarea sa( Frazer arat" c" #n!elege $rinreligie o #ncercare &e a c#ştiga bun"voin!a( &e a #m$"ca or!ele su$erioareomului( &es$re care se $resu$une c" ar con&uce şi controla cursulevenimentelor naturale şi umane. 5n religie conce$!ia ştiin!iic" a

uniormit"!ii naturii nu)şi g"seşte locul. 6mul trebuie s" im$lore şi s"conving"( eventual s" intimi&eze $uterile su$erioare s$re a le obliga s"


6/183

6

mo&iice cursul evenimentelor. Frazer a$reciaz" c" religia nu $oate a$"rea&ec#t #n cli$a c#n& omul atinge un gra& su$erior &e inteligen!"( c"ci eltrebuie s" ia cel $u!in cunoştin!" &e sl"biciunea sa. Este &eci $robabil c" #nevolu!ia omenirii religia a a$"rut &u$" magie şi #n consecin!" Frazer

$ro$une sc+ema magie - religie - ştiinB" ca mo&el al evolu!iei omeniriis$re niveluri &e g#n&ire su$erioare. Dar acest mo&el $rivin& azele $e carele str"bate g#n&irea( generalizat &e Frazer la toate $o$oarele lumii( a ostviu comb"tut sub &iverse as$ecte. Din acest $unct &e ve&ere caracteristic"ni se $are #n&eosebi observa!ia "cut" &e aC GlucLmann( #n stu&iul s"u&in l


7/183

7

cre&in!a #n &re$tul &e $ro$rietate şi #n caracterul sacru al c"s"toriei.0abuurile av#n& &re$t sco$ a$"rarea regelui &ivin trebuiau res$ectate &eomul)zeu sub $e&ea$sa ostraciz"rii sau c+iar a mor!ii. H"n"tatea şisu$ravie!uirea #ntregii comunit"!i &e$in&ea &e acesta. Din acest motiv

comunitatea nu negli'a nici un el &e eort $entru a)i am#na moartea sau a)leri &e boal".

Na $rima ve&ere gri'a acor&at" $reotului)rege &e la emi $are s" ie #ncontra&ic!ie cu legen&a $otrivit c"reia regele trebuia s" ie ucis &e c"tresuccesorul s"u. Frazer arat" #ns" c" aceste &ou" atitu&ini s#ntcom$lementare. El a constatat #n cursul cercet"rilor sale asu$ra societ"!ii

$rimitive c" regele era eCecutat ori #şi lua singur via!a c#n& a'ungea #nv#rst" şi #nce$ea s")şi $iar&" $uterile. Declinul $uterii seCuale eraconsi&erat &re$t un sim$tom al &eca&en!ei sale. Elimin#n&u)l $e rege #ncli$a c#n& or!ele #nce$eau s")i sca&" i se elibera suletul #nc" #n a$ogeul

$uterii sale( iar acesta trecea la un succesor viguros. Aceasta este( &u$"Frazer( tema alat" la baza succesiunii $reo!ilor &e la emi.

Frazer #şi s$ri'in" i&eile $e numeroase a$te culese &in mitologie( &inolclor şi &in literatura religioas" a e&iteranel orientale. El #ncearc" s"reconstituie eorturile omului &e a #n!elege şi &omina natura( la #nce$ut $rinmagie( a$oi $rin cultul zeilor &es$re care cre&ea c" st"$#nesc or!ele naturii.a'oritatea cultelor şi ritualurilor se baza $e vegeta!ie şi $e sc+imbarea

anotim$urilor. Astel A&onis( Attis şi 6siris erau zei ai vegeta!iei - moartea şi re#nvierea lor erau legate &e succesiunea anotim$urilor şi &ea$ari!ia şi &eclinul vegeta!iei. Frazer stu&iaz" tema i&entiic"rii mor!ii şire#nvierii zeilor cu &ieritele aze ale vegeta!iei la &iverse $o$oare şi #nca&rul mai multor religii. El insist" asu$ra similitu&inii obiceiurilor at#torientale c#t şi occi&entale şi o atribuie unor cauze similare care ac!ionauasu$ra constitu!iei similare a s$iritului uman( oriun&e s)ar i alat el. 5naceast" lumin"( Frazer &esco$er" originea enomenului ţapului ispăşitor #ni&eea $rimitiv" c" s$iritele r"u"c"toare care s"l"şluiesc #ntr)un cor$ #n

suerin!" $ot trece #n alte obiecte( #nsule!ite sau ne#nsule!ite. El eCtin&eaceast" i&ee la cre&in!a $rimitiv" &u$" care s$iritul r"u"c"tor $oate itranserat &e la o #ntreag" comunitate la un singur in&ivi& a c"rui moartesalveaz" comunitatea &e relele care o b#ntuie. 2ci&erea *zeului muribun&Ieste solu!ia natural" a acestei $robleme. 6mor#rea sa $ermite( &e asemenea(&u$" cum am v"zut( s" i se $"streze $uterile( eliber#n&u)i suletul.

Knter$retarea inal" o #ntregii legen&e a 4rengii &e aur este &at" &eFrazer cu $rile'ul analizei mitului Oal&er cel FrumosI( ultima $arte a

4rengii &e aur. al&er era un zeu scan&inav $e care nimeni şi nimic nu)l $utea uci&e #n aara unei ramuri &e v#sc care i)a şi $ricinuit moartea.


8/183

8

Potrivit i$otezei lui Frazer( al&er era re$rezentat &e un ste'ar sacru( iar suletul zeului scan&inav( la r#n&ul s"u( era re$rezentat &e v#scul(#ntot&eauna ver&e( care creştea $e ste'ar. Aşa&ar $entru a)l $utea uci&e $ezeul #n"!işat &e arbore trebuia s" ru$i mai #nt#i v#scul &e $e acesta.

Arborele 'uca &eci( rolul !a$ului is$"şitor şi #l re$rezenta #n acelaşi tim$ şi $e zeul care murea. Frazer consi&era c" eul P"&urii &e la emi era analogcu al&er cel Frumos şi c" era #ncarnarea lui Ju$iter( eul 4erului( carecobor#se $e $"m#nt şi tr"ia #n v#scul &e $e ste'arul sacru &in &umbravaDianei( soa!a sa. R"s$unz"tor nu numai &e $ro$ria sa via!"( ci #n $rimulr#n&( &e cea a lui Ju$iter( Regele P"&urii trebuia s" ie sacriicat c#n&

$uterile sale sl"beau.4u aceste concluzii 4reanga &e aur se termin".H)a s$us c" inter$retarea legen&ei 4rengii &e aur nu este &ec#t un

accesoriu al acestei o$ere. 4iu&ata legen&" nu este &ec#t un sc+elet como&care a $ermis autorului s" reconstituie evolu!ia g#n&irii şi obiceiurileomenirii #n &ezvoltarea ei $rogresiv". Frazer #nsuşi conirm" aceast" o$iniec#n& s$une c" #n tim$ ce nominal a investigat o $roblem" $articular" avec+ii mitologii( a &iscutat #n realitate $robleme &e un interes mult maigeneral( care $rivesc evolu!ia tre$tat" a omenirii &e la $rimitivitate laciviliza!ie.

Q5n 4reanga &e aur( Frazer aminteşte şi unele cre&in!e r"s$#n&ite $evastul teritoriu ocu$at o&inioar" &e traci. Analiz#n& ceremoniile legate &ecultul lui Dionsos( zeu al vi!ei &e vie şi al ciorc+inilor s"i( &ar #n acelaşitim$ al arborilor #n general şi c+iar al agriculturii şi gr#ului( Frazer acce$t"concluzia c" originea sa era trac"( cu toate marile asem"n"ri $e carelegen&a şi cere)moniile sale le au cu cele ale lui 6siris. 5n leg"tur" curitualurile &ionisiace( Frazer men!ioneaz" c" bacantele &in 0racia $urtaucoarne ca s")şi imite zeul( re$rezentat ca taur sau !a$.

0ot cu reerire la obiceiurile $racticate &e traci( Frazer relev" c" oraşulAb&era era $uriicat #n mo& $ublic o &at" $e an şi un cet"!ean( ales anume#n acest sco$( era ucis cu lovituri &e $ietre( ca ţap ispăşitor sacriicat $entruasigurarea vie!ii celorlal!i locuitori ai oraşului.

De asemenea( #n &iverse ca$itole ale stu&iului s"u( Frazer se reer" launele as$ecte ale olclorului rom%nesc şi al unor na!ionalit"!i conlocuitoare

$e teritoriul Rom%niei( com$ar#n&u)le cu obiceiurile şi cre&in!ele similareale altor $o$oare.

un"oar" el citeaz" #n ca$itolul &estinat controlului magic al vremii94a$. V: un obicei transilv"nean $racticat #n tim$ &e secet". 4#teva ete


9/183

9

tinere( #n&rumate &e o emeie mai #n v#rst"( toate &es$uiate( ur" o gra$" şio trag $#n" la r#u un&e #i &au &rumul $e a$". He aşaz" a$oi $e gra$" şia$rin& #n iecare col! al ei o l"c"ruie care trebuie s" ar&" tim$ &e o or"(a$oi se #ntorc acas". Frazer i&entiic" unele $ractici asem"n"toare #n #ntreg

su&)estul euro$ean( $recum şi #n multe alte $%rBi &in Euro$a şi #n lume( $#n" #n #n&e)$"rtata Kn&ie.

2rm"rin& vestigiile cultului arborilor #n Euro$a mo&ern" 94a$. :(Frazer arat" c" la !igani( #n Rom%nia( s"rb"torirea lui G+eorg+e cel Ver&e

- s$iritul arborelui - este ceremonia cea mai im$ortant" a $rim"verii( $ecare unii o !in #n lunea Pa7telor( al!ii la >? a$rilie. Este &escris" #n am"nunt#ntreaga &es"şurare a s"rb"torii( #n cursul c"reia se taie o salcie t#n"r"( se#mbrac" un l"c"u &in ca$ $#n" #n $icioare #n runze şi lori şi se arunc"#ntr)un r#u un manec+in "cut &in ramuri şi runze( constatin& c" #n aceast"versiune a unui obicei r"s$#n&it #n Anglia( 4arintia( Elve!ia etc. se atribuies"lciei $uterea &e a asigura emeilor o naştere uşoar" şi &e a &a s"n"tate şienergie b"tr#nilor şi bolnavilor( iar &ublul uman al s$iritului co$acului - G+eorg+e cel Ver&e - asigur" +rana vitelor şi c#ştig" bun"voin!a s$iritelor a$ei( $un#n&u)le in&irect #n leg"tur" cu co$acul.

5n leg"tur" cu inluen!a seCelor asu$ra vegeta!iei 94a$. K: se arat" c"unii germani &in 0ransilvania res$ect" regula ca nici un b"rbat s" nu&oarm" cu emeia sa $e tim$ul sem"natului. Aceeaşi regul" este cunoscut"

şi #n 2ngaria( &ar $oate i #nt#lnit"( #n #m$re'ur"ri similare( şi #n Australia4entral" şi #n unele insule &in elanesia.Printre $ericolele la care este su$us suletul omenesc 94a$. VKKK: este

şi acela &e a)şi $"r"si cor$ul #n tim$ul somnului - absen!" tem$orar"( saual mor!ii - absen!" $ermanent". 4re&in!ele #n leg"tur" cu absen!asuletului şi cu mi'loacele &e a)l rea&uce s#nt r"s$#n&ite( sub &iverse orme(

$ractic #n #ntreaga lume. Frazer citeaz"( #n acest sens( şi o cre&in!" &in0ransilvania( $otrivit c"reia nu trebuie s" laşi un co$il s" &oarm" cu gura&esc+is"( altel suletul i)ar ugi sub #n"!işarea unui şoarece şi co$ilul nu

se va mai trezi nicio&at".5n acelaşi ca$itol( trec#n& #n revist" cre&in!ele reeritoare la sulet ca

umbr" şi relectare( Frazer airm" c" $oate nic"ieri #n lume ec+ivalen!a&intre umbr" şi via!" sau sulet nu a$are cu mai mult" claritate &ec#t #nunele obiceiuri su&)est euro$ene. 5n Grecia mo&ern"( &e eCem$lu( c#n& se#nal!" o nou" construc!ie( constructorul atrage un om la locul un&e se al"

$iatra &e temelie( #i m"soar" $e ascuns cor$ul( sau o $arte a acestuia( oriumbra şi #ngroa$" m"sura sub $iatra &e temelie sau aşaz" $iatra &e temelie

$este umbra omului. He cre&e c" cel a c"rui umbr" a ost astel #ngro$at" vamuri #n cursul anului. 6biceiul - s$une Frazer - are un ec+ivalent la


10/183

10

rom%nii &in 0ransilvania care cre& c" cel a c"rui umbr" se zi&eşte #n acestel va muri $#n" #n $atruzeci &e zile. De aceea cei ce trec $e l#ng" o cl"&irealat" #n construc!ie $ot auzi *Fereşte)te s" nu)!i ia umbra SI Du$" Fruzer(acest obicei #nlocuieşte vec+ea $ractic" &e a uci&e un om sau &e a)l z&robi

sub $iatra &e temelie a unei cl"&iri noi( $entru a)i asigura soli&itate şistabilitate.

Deosebit &e interesant este ca$itolul 4rengii &e aur $rivin& obiecteletabu 94a$. K:. Na saşii &in 0ransilvania( eCem$liic" Frazer( c#n& oemeie se al" #n c+inurile acerii( se &esc+i& #n cas" toate #ncuictorile &e lauşi şi l"zi( urm%rin&u)se ca $rin acest mi'loc s" se uşureze naşterea.Aceast" $ractic" se #nca&reaz" #n cre&in!a multor oameni &in &ierite $"r!iale lumii( care se eresc s" aib" vreun no& $e ei #n anumite $erioa&e critice(mai ales #n tim$ul le)+uziei( la c"s"torie şi la moarte.

5ntr)un ca$itol &e mari $ro$or!ii 94a$. VKKK: Frazer trece #n revist"cre&in!ele şi $racticile reeritoare la uci&erea s$iritului arborelui. El#nm"nunc+eaz" unele &intre aceste $ractici( r"s$#n&ite #n numeroase $"r!iale lumii sub titlul Înmormîntarea Carnavalului. 2n obicei &e acest eleste cunoscut şi #n 0ransilvania un&e( &e iercurea)4enuşii sau &e N"sata)Hecului( saşii &in comuna ruiu( l#ng" Hibiu( s$#nzurau 4arnavalul(#n"!işat ca un om &e $aie #nvelit #ntr)o $#nz" alb" şi &us $rin sat( #ntr)osanie tras" &e &oi cai albi şi &oi cai murgi. 5n aceeaşi comun" se $ractica &e

c"tre saşi obiceiul *Alung"rii or!iiI( o mic" &ram"( 'ucat" &e ete şi b"ie!i( re$rezent#n& #ntoarcerea Verii sau a Vie!ii. 4eremonii oarteasem"n"toare se $racticau şi #n satele germane &in oravia.

5n ca$itolul KKK - rădinile lui !donis 9re$rezentate $rin coşurisau oale #n care se seam"n" gr#u( orz( l"$tuc"( m"rar( lori etc. şi care se#ngri'eau tim$ &e o$t zile - aceste *gr"&iniI iin& #n esen!" vr"'i menite s"asigure creşterea vegeta!iei: - Frazer se reer" şi la obiceiurile $racticates$re a a&uce $loaie $entru recoltele viitoare( ilustr#n&u)le( şi $rin urm"torulobicei eCistent la rom%ni c#n& o at" vine acas" $urt#n& o cunun" #m$letit"

&in ultimele s$ice &e gr#u &e la seceriş( cei ce o #nt#lnesc o stro$esc cu a$" $entru ca recoltele anului viilor s" nu ie nimicite. He cunosc ec+ivalenteale acestui obicei( at#t #n Germania( Fran!a şi Anglia( c#t şi #n Prusia.

4a$itolul NKKK stu&iaz" #n"!iş"rile animale $e care le #mbrac" s$iritulgr#ului la &iverse $o$oare şi elurite mo&alit"!i ale uci&erii acestuia.2rm"rin& concretiz"rile acestei teme #n !ara noastr"( Frazer scrie *5ncomuna ruiu 9amintit" &e Frazer $entru a treia oar":( c#n& secer"toriia'ung la ultimul sno$ &e gr#u( se strig" ) Aici vom $rin&e cocoşul SO 5n

a$ro$ierea oraşului 4lu')a$oca se #ngroa$" un cocoş $e ogor( l"s#n&u)i)seca$ul aar". 2n t#n"r #n)cearc" s" taie( cu o singur" lovitur" &e coas"( ca$ul


11/183

11

cocoşului &ac" nu reuşeşte( i se &" $orecla &e 4ocoşul Roşu( $e care o $oart" tim$ &e un an( şi se cre&e c" recolta anului urm"tor va i slab". 5ninsula on secer%torii estonieni cre& c" omul care taie $rimele s$ice &egr#u va c"$"ta &ureri &e şale. Pentru a sc"$a &e asemenea &ureri( saşii &in

0ransilvania #şi #ncing şalele cu $rimul bra! &e s$ice $e care #l secer". Aici(conc+i&e Frazer( se recurge la a'utorul s$iritului gr#ului $entru a ob!inevin&ecarea( &ar sub orma sa vegetal" originar"( nu sub #n"!işarea unuianimal.

4a$itolul NKKK are ca obiect #mbl#nzirea animalelor s"lbatice &e c"trev#n"tori( &ar se reer" şi la mo&ul #n care omul #şi $oate asigura şi

bun"voin!a altor animale. Kat" eCem$liic"rile lui Frazer #n leg"tur" cuaceast" tem"( care $rivesc olclorul &in Rom%nia

- Na saşii &in 0ransilvania( $entru a #n&e$"rta vr"biile &e $e lanurile &egr#u( sem"n"torul arunc" $rimul gr#u &e s"m#n!" #na$oi( $este ca$( rostin&cuvintele *Asta)i $entru voi( vr"biiI.

- Pentru a a$"ra gr#ul &e $"&uc+i( sem"n"torul azv#rle trei $umni &egr"un!e #n &irec!ii &ierite.

- Pentru a a$"ra gr#ul #m$otriva tuturor $arazi!ilor( animalelor sauinsectelor( secer"torul transilv"nean( &u$" ce a #ns"m#n!at( mai trece #nc" o&at" &e la un ca$"t la cel"lalt al ogorului( imit#n&( &ar acum cu m#na goal"(gestul &e #m$r"ştiere a semin!elor( s$un#n& #n acelaşi tim$ *Hem"n acum

$entru animale( sem"n $entru tot ce umbl" şi st" #n $icioare( $entru to!i ceice c#nt" şi sar( #n numele 0at"lui etc.I6 ultim" reerire a lui Frazer la olclorul transilv"nean este cea &in

ca$itolul $rivin& suletul $"strat #n aara tru$ului( #n $ovestirile $o$ulare94a$. NVK:. 5ntr)un basm $ovestit &e saşi se s$une c" gloan!ele trase &eun l"c"u #ntr)o vr"'itoare trec $rin ea "r" s%)i ac" nici un r"u( c"cisuletul vr"'itoarei nu se al" #n tru$ul ei( ci un&eva &e$arte. Fl"c"ul g"seştesuletul a&"$ostit #ntr)un ou( sub #n"!işarea unei lumini!e. Hting" lumini!aşi o&at" cu ea şi via!a vr"'itoarei.

Reeririle lui Frazer la temele olclorice &in Rom%nia $ot $"rea $u!innumeroase( mai ales &ac" !inem seama &e imensul inventar &e cre&in!e(obiceiuri şi a$te citate #n 4reanga &e aur( &ar s#nt im$ortante. EC$lica!ianum"rului lor relativ re&us $oate i g"sit" #n materialul &ocumentar şiinormativ limitat &e care $utea &is$une Frazer #n e$oca #n care scria4reanga &e aur. 6ricum aceste reeriri $ot oeri o $ers$ectiv" asu$railoanelor olclorice i&entiicate &e Frazer #n !ara noastr"( asu$ra elului #ncare savantul englez a v"zut şi inter$retat #nru&irea sau a$ro$ierea lor cu

temele olclorice ale $o$oarelor su&)est euro$ene( ale celor &in restulcontinentului euro$ean şi c+iar &in #ntreaga lume.


12/183

12

Q

4#teva cuvinte &es$re celelalte scrieri mai im$ortante ale lui JamesGeorge Frazer.

Htu&iul Totemism and "#o$amy 90otemism şi eCogamie:( $ublicat #n

1


13/183

13

#nclina s$re teoria ormulat" &e N. 8. organ( $otrivit c"reia institu!iaeCogamiei a ost intro&us" #m$otriva c"s"toriei sau coabit"rii ru&elor &es#nge( #n s$ecial a ra!ilor şi surorilor( obişnuit" #ntr)un sta&iu $rimar &e

$romiscuitate.

Deşi conce$!ia sa nu a ost acce$tat" unanim &e antro$ologi( Frazer acontinuat s" str#ng" &ate asu$ra totemismului şi a $ublicat( #n 1


14/183

14

conirmat" &e stu&iul literaturii evreieşti( bogat" #n reerin!e la cre&in!e şi $ractici care cu greu ar $utea i eC$licate "r" a acce$ta i$oteza c" s#ntr"m")şi!e ru&imentare $rovenin& &e la un nivel &e cultur" mult mai#na$oiat. Hco$ul stu&iului *olclorul în .ec%iul Testament este tocmai

ilustrarea şi eC$licarea c#torva asemenea r"m"şi!e &in vremuri mai $rimitive.

Frazer stu&iaz" #n $rimul r#n& cele &ou" relat"ri contra&ictorii alecrea!iei omului #n Genez"( cu concluzia c" teoriile crea!iei şl ale evolu!ieiau &ivizat #n &ou" tabere o$use nu numai lumea civilizat" ci( tim$ &e multesecole( şi convingerile omului $rimitiv. Kntr)a&ev"r( cre&in!e similare cucele cu$rinse #n Genez" #n leg"tur" cu a$ari!ia omului $e $"m#nt s#ntr"s$#n&ite $e scar" larg" la $o$oarele $rimitive şi $ovestiri asem"n"toare se#nt#lnesc #n vec+iul olclor &in abilonia( Egi$t şi Grecia( la australienii(maorii şi ta+itienii &in tim$urile mai noi şi( &e a$t( #n $"r!i oarte &ierite şi#n&e$"rtate ale globului. Pe &e alt" $arte( mul!i $rimitivi( mai ales triburiletotemice care #şi imagineaz" c" str"moşii lor au a$"rut &in animalele sau

$lantele lor totemice( cre& c" omul nu a ost creat( ci a evoluat &in ormemai $rimitive &e via!" animal". 5n continuarea stu&iului s"u Frazer su$uneanalizei mituri biblice cum s#nt *c"&erea omuluiO( *semnul lui 4ainI(Omoştenirea lui KacobI - &re$tul sau obiceiul ultimogeniturii #n contrastcu &re$tul sau obiceiul $rimogeniturii( *c"s"toria lui KacobI - acest ultim

mit $ermiB#n&u)i o incursiune ancit" #n &omeniul regalit"!ii şi alc"s"toriei etc. 4artea se #nc+eie cu stu&iul Negii evreieşti( cu concluzia c"legisla!ia Pentateucului nu a $utut i $romulgat" &e oise #n &eşert( cia$ar!ine unei $erioa&e mult mai t#rzii( &u$" cucerirea Kerusalimului &e c"tre

abuco&Unosor( #n anul M;= #naintea erei noastre. Htu&iin& consecin!eleco&iic"rii legii evreieşti( Frazer &emonstreaz" c" re&actarea 4o&ului&euteronomic #n orm" scris" marc+eaz" o er" nu numai $entru $o$orulevreu( ci $entru #ntreaga umanitate.

Primul volum al stu&iului T%e (ors%ip o& /ature 94ultul naturii:( a

c"rui tez" general" este c" o mare $arte a religiei( cel $u!in #n azele ei maitim$urii( era bazat" #n mo& &irect $e $ersoniicarea naturii( a a$"rut #n anul1=. Acest volum urm"reşte cultul cerului astel cum $oate i #nt#lnit lain&ienii Ve&elor( la greci şi romani( la vec+ii babilonieni( asirieni şiegi$teni( la $o$oarele &in 4+ina( 4oreea şi Assam şi la in&igenii &inArica. Autorul $roce&eaz" #n acelaşi el #n leg"tur" cu cultul $"m#ntului şial soarelui. Primului volum al 4ultului naturii nu i)a urmat un altul şiinten!ia lui Frazer &e a com$leta cercetarea sa #n leg"tur" cu cultul soarelui

şi &e a stu&ia $ersoniicarea şi cultul şi ale altor as$ecte ale naturii(#nsule!ite şi ne#nsule!ite nu a ost realizat".


15/183

15

4ele trei volume ale lucr"rii T%e *ear o& t%e )ead in t%e Primitive Reli$ion 90eama &e moarte #n religia $rimitiv": au a$"rut res$ectiv #n1


16/183

16

Q

6$era lui J. G. Frazer a ost $rimit" cu viu interes( c+iar cu entuziasm(mai ales &e c"tre $ublicul nes$ecialist #n antro$ologie( im$resionat #n

$rimul r#n& &e elocven!a stilului lui Frazer( &e umorul şi claritatea sa.Printre antro$ologi lucr"rile sale au suscitat #ns" comentariile şi a$recierilecele mai variate. Astel $e c#n& G. E. Hmit+ airm" c" acestea nu cu$rin&&ec#t *$rostii savanteI( celebrul re$rezentant al 7colii engleze( .alinovsLi #l consi&er" $e Frazer &re$t cel mai &e seam" antro$olog ale$ocii( iar biograul s"u R. Angus Do3nie observ" c" *Hcrierile lui Frazer au &us la o l"rgire a orizontului( astel #nc#t i&ei $rimitive cum s#nt tabuul(totemismul( eCogamia( cultul naturii au a'uns s" ac" $arte &in g#n&irea

banal"( coti&ian"I. Acelaşi biogra a&aug" *Na $rima ve&ere Frazer nuocu$" &ecit $u!in loc #n antro$ologia mo&ern" şi ma'oritatea c"r!ilor mo&erne a$ar!in#n& acestui &omeniu nici nu)i amintesc numele. Dar cineoare se aştea$t" s" #nt#lneasc" numele lui A&am Hmit+ #ntr)o lucrarecontem$oran" &e economie sau $e cel al lui Dar3in( #ntr)un manual &e

biologie 6 mare $arte &in g#n&irea lui Frazer( la el ca #n cazul lui A&amHmit+ şi al lui Dar3in( a ost absorbit" #n subiectul $e care l)a stu&iat şi st"(nem"rturisit( la baza investiga!iei ulterioare.I > Pe &e alt" $arte unii #lconsi&er" $e Frazer oarecum *inactualI( c+iar O&esuetI( im$ut#n&u)i mai

ales a$tul c" *nu a avut contact cu terenulI. Aceştia nu !in #ns" seama c"(la s#rşitul secolului al K)lea şi la #nce$utul secolului al )lea(cercet"rile &e teren erau #nc" relativ $u!ine şi c" Frazer a eectuat( $e baze&e scrieri( o *munc" &e cabinetO( alc"tuin& o mare sintez" care s)a im$us $e

$lan mon&ial( iin& una &intre $rimele mari sinteze ale e$ocii mo&erne.Este a&ev"rat c" &u$" Frazer s)a a'uns la &ezvoltarea etnograiei &e teren şila &iscre&itarea *muncii &e cabinetI( &ar şi #n aceste con&i!ii noi aşa)zisaOc"&ere #n &esuetu&ineO a lui Frazer nu se reer" la activitatea sa $ro$riu)zis ştiin!iic"( ci este numai un releC al unei lu$te $rivin& meto&a lu$ta

&intre antro$ologii *&e cabinetI şi cei &e teren. Dealtel #nsuşi Frazer eraconştient c" $artea $ur s$eculativ" a o$erei sale este cea mai ca&uc" şi c"va i &e$"şit" mai &evreme sau mai t#rziu ca rezultat al noilor &ate( mai

bogate( obBinute $e teren - cu c#t mai &evreme cu at#t mai bine $entrua&ev"r( s$unea Frazer. 5n nici un caz #ns" nu se $oate uita c" Frazer a $usla &is$ozi!ia cercet"torilor o sursa &ocumen)tar" &e anvergur" şi c" o$erasa a intrat #n cultura general" a umanit"Bii. 5n $oi&a unor as$ecte &e$"şite&e cercetarea ştiin!iic" actual" 7i a altora $ar!ial criticabile( nu eCist"

etnogra care s" nu treac" $rin o$era lui Frazer( aceast" uriaş" resc" a&ezvolt"rii ştiin!ei &es$re cultur" la #nce$uturile secolului nostru.


17/183

17

Km$resionant" at#t $rin noutatea ei tematic" c#t şi $rin imensul materialilustrativ $rezentat.

Aceasta este neştirbita actualitate a lui Frazer.

Q

Dac" acesta era James Frazer( savantul şi scriitorul cum ni se #n"!işeaz"James Frazer( omul

iograul s"u Do3nie #l caracterizeaz" ca iin& &e o timi&itate eCcesiv"(motiv $entru care nu se l"sa nicio&at" antrenat #n vreo controvers" şi asistala &iscu!iile a$rinse #n leg"tur" cu conce$!iile sale( $urtate #n ca&rulşe&in!elor Knstitutului Regal &e Antro$ologie sau #n alte $"r!i( "r" s")şiac" auzit" vocea. Din aceeaşi cauz" nu era $rea str"lucit #n conversa!ii şi#şi im$unea un mare ormalism #n rela!iile sale sociale.

iograul #l &escrie $e Frazer ca av#n& #n esen!" s$iritul şi mentalitateaunei $ersoane a$ar!in#n& secolului al o$ts$rezecelea. O5n tinere!ea sa a

$racticat scrima şi c"l"ritul. Deşi str"b"tea &istan!e res$ectabile $e şes sau $rintre &ealuri( nu s)a urcat nicio&at"( &u$" c#te ştiu( $e vreun munte.Poetul s"u avorit era 4o3$er şi $roza sa este $uternic inluen!at" &eGibbon. A ost omul acelei $erioa&e şi $rin convingerea sa c" ra!iuneauman" este un instrument suicient $entru a &esc+i&e toate uşile( a

r"s$un&e la toate #ntreb"rile.IODu$" cum am v"zut( a res$ins i$oteza lui Einstein şi( &e asemenea( nua maniestat nici o sim$atie aB" &e nici o alt" g#n&ire #naintat" &in zilelesale. 5ntr)un eseu asu$ra lui 4on&orcet şi)a $"r"sit &rumul s$re a con&amnamarCismul şi eC$erimentul rus 9aşa cum era $e atunci: "r" s" i "cuteortul &e a le #n!elege.1 Freu& a ost atras s$re antro$ologie &e scrierile luiFrazer( &ar c#n& Freu& i)a trimis un eCem$lar &in Totem 2i Tabu( Frazer nua recunoscut cartea 7i nici nu a $rivit mai &e$arte #n aceast" &irec!ie. 5ncinci ani nu l)a men!ionat &ec#t o singur" &at"( numin&u)l Waceast" creatura

Freu&.IOu avea nici un interes a!" &e scriitorii contem$orani sau a!" &e ceea

ce #ncercau aceştia s" ac". 4#n& Denis Haurat( &irectorul KnstitutuluiFrancez( i)a vorbit &es$re T%e (aste Land end t%er Puems 90"r#m $ustiit7i alte $oeme:( #n care 0. H. Eliot #şi recunoa7te &atoria a!" &e Crean$a deaur ( am #nce$ut s")i citesc $oemul lui Frazer( &ar am renun!at #n cur#n&consterna!i.

4aracterul sau nu era com$leC şi ar i $rea uşor s" mergi $rea a&inc #n

c"utarea motivelor. 8"rnicia sa nu era rezultatul vreunui im$uls &emonic alconştiin!ei şi nici al vreunei &orin!e &e a)7i #ntemeia $ro$riul $unct &e


18/183

18

ve&ere era obişnuit" 7i constitu!ional" şi $onte i com$arat" cu cea amarilor leCicograi /. A. 8. 4raigie 7i /. A. urra( savan!i ai $ro$riuluis"u tim$ şi ai $ro$riei sale !"riI.

Portretul este veri&ic. Dar $entru a i com$let şi a arunca #nc" o raz" &e

lumin" asu$ra omului Frazer( vom scoate #n evi&en!" şi alte tr"s"turi ale $ersonalit"!ii sale.

- Marea stăpînire de sine.Frazer a ost lovit &e orbire #n mo& &ramatic la 11 mai 1


19/183

19

Eroare &e $ers$ectiv" istoric" şi eroare &e inter$retare a a$telor istorice(&ar nu rar #nt#lnite #n g#n&irea alat" #n aara ilozoiei marCiste.

5nt#lnim aici $oate o alt" aB" a limit"rii im$use g#n&irii lui Frazer(#n&re$tat" mai mult s$re trecut &ec#t s$re viitor( &e re&usa ei $ermeabilitate

a!" &e conce$!iile $olitice #naintate ale contem$oraneit"!ii. - Spirit de răspundere ştiinţifică şi de exigenţă față de sine împinse

la extrem.2n eCem$lu &eosebit &e gr"itor *5n 6vi&iu al s"u a tra&us se#ta luna

&re$t luna a şasea( ec+ival#n&)o cu iunie. /ar&e Fo3ler a ar"tat c" estevorba &e o eC$resie i&iomatic" latin" $entru a şasea zi a lunii. Frazer şi)ascris ime&iat &emisia &in $ostul &e agregat &e la 0rinit 4ollege şi a#nm#nat)o lui 8enr ontagu uttler( $e atunci &irector al 4olegiului.Directorul a ascultat eC$lica!iile lui Frazer şi i)a restituit &emisia $un#n& $eea rezolu!ia ) O pecca &ortioreO.

Acesta era Frazer - savantul( şi Frazer - omul. Pun#n& #n cum$"n"toate tr"s"turile sale $ozitive - ale #nv"!atului şi ale omului( şi toatene&es%v#rşirile sale( at#t caracterizarea $e care i)a "cut)o . alinovsLi *cel mai &e seam" antro$olog al e$ocii noastreO( c#t şi cea a lui Ra&cli)ro3n *unul &intre cei mai mari şi #nsule!itori &intre li&erii a ceea ce

$oate i numit noul umanism( $ar a i - cum $rano salis - #n&re$t"!ite.

Q

4um a ost rece$tat" o$era lui J. G. Frazer #n Rom%nia Dac" #n li$saunor tra&uceri - şi cu at#t mai bine venit" a$are ini!iativa *ibliotecii

$entru to!iO &e a re&a #n rom%neşte volumul $rescurtat al 4rengii &e aur -(marele $ublic &in !ara noastr" nu a avut $#n" acum un contact nemi'locit cuea( o$era marelui etnogra britanic nu a r"mas necunoscut" s$ecialiştilor(&u$" cum nu le)au r"mas necunoscute nici ten&in!ele un&amentale şimeto&ele etnograiei şi olcloristicii acelor vremi. Astel &ac" #nc" #n 1;@@

Naz"r X"ineanu $ublic" la ucureşti o lucrare #ntitulat" 'elele- Studiu demitolo$ie comparativă( este ne#n&oielnic c" *meto&a com$arativaI #i estecunoscut"( c+iar &ac" numai im$licit( c#n&( &u$" cum am ar"tat( acesttermen $are s" nu i a$"rut ca atare &ec#t #n 1;M( #n cartea lui 8enraine( $e care am citat)o. Este - &ac" nu mai mult - un enomen &esincronizare &emn &e relevat a g#n&irii rom%neşti cu g#n&irea euro$ean" #na &oua 'um"tate a secolului al K)lea( cu at#t mai mult cu c#t #n 1;


20/183

20

romanice( cu accentuarea #n subtitlu stu&iu com$arativ. Dealtelcontem$oraneitatea noastr" cu eorturile etnograilor &in #ntreaga lume

$oate i &emonstrat" şi amintin& c" bogata o$er" &e olclorist şi cercet"tor a lui Himeon Fl. arian #nce$e #nc" #n 1;;( cu volumul &e culegeri

$ublicat la Hibiu Tradi4iuni poporale rom5ne( şi c" acelaşi autor $ublic" #nl; volume şi #n s$ecial Partea K( vol. K( !rtama$ică Partea a KKK)a( 9eul murind Partea a KV)a( !donis, !ttis, sirisPartea a V)a( Spiritele $rîului( K şi KK. Eminentul cercet"tor icolaePetrescu $ublic" #n 1


21/183

21

Autorul oloseşte bogatul material &ocumentar &in stu&iile lui Frazer #nleg"tur" cu subiecte cum ar i totemismul( organizarea $olitic" şi ierar+ia#n societatea $rimitiv"( amilia( c"s"toria( con&uita a!" &e ru&e( situa!iaemeii( magia( religia( mentalitatea $rimitiv"( conce$!iile morale şi

obiceiurile( semniica!ia tabuurilor etc. 5n ceea ce $riveşte meto&a &e lucru( . Petrescu aminteşte c" J. G. Frazer recoman&" &ou" categorii &ecercet"tori $entru stu&iul $rimitivelor observatori &e teren care culegmaterialul şi cercet"tori care #l cola!ioneaz" şi #l com$ar". F"r" a)l combaterontal $e Frazer( autorul &eclar" c" nu a $utut #m$"rt"şi $"rerea celor &u$"care realitatea social" #n genere şi a $rimitivilor #n s$ecial arat" #n&eosebi o&ezvoltare unilinear" şi airm" c" ea $resu$une mai &egrab" un $ro&usmultilinear şi &iscontinuu( bazat $e caracterul $luralist şi s$ontan alrealit"!ii sociale. Astel( conc+i&e autorul( orice sc+ematism nu $oate &ec#tz"&"rnici #n!elegerea enomenelor stu&iate. Dintr)un alt $unct &e ve&ere .Petrescu acce$t" s$iritul o$erei lui Frazer $otrivit c"ruia eCisten!a anumeroase asem"n"ri şi i&entit"!i #ntre $rimitivii &e azi şi civiliza!i neoblig" s" recunoaştem c" ele $resu$un un acelaşi substrat $ermanent alnaturii omeneşti.

5n ultimele &ecenii ale secolului nostru lucr"rile &e s$ecialitate care sereer" la Frazer &evin mai numeroase. Astel( #n ene:a sacrului( $ublicat"#n 1


22/183

22

autorul se reer" la Frazer $entru a argumenta c" magia a ast #n $rimulr#n& nu o &octrin"( ci o te+nic" const#n& &intr)o mul!ime &e mi'loacemateriale şi simbolice - mai ales verbale - olosite analog cu uneltele #nve&erea st"$#nirii or!elor su$ranaturale( iar $rin interme&iul acestora şi a

celor naturale. Reeritor la rela!ia &intre literatur" şi religie( 0raian 8ersenise s$ri'in" $e Frazer $entru a ar"ta c" minunile s"v#rşite &e oameni( &u$"

$rinci$ii care nu au nimic comun cu realitatea( $e baza unor $uterisu$ranaturale( a c"ror eCisten!" este airmat" at%t &e mozaism c#t şi &ecreştinism( s#nt ac!iuni $ro$riu)zis magice care( &u$" o$inia unor cercet"tori( au $reigurat şi antici$at te+nica mo&ern" şi #ns"şi ştiin!a.Acelaşi cercet"tor( #n volumul *orme străvec%i de cultură rom5nească-Studiu de paleo6etno$ra&ie a cetelor de &eciori din 8ara ltului ( a$"rut #n1


23/183

23

PREFA[Ă Hco$ul $rimor&ial al acestei c"r!i este &e a eC$lica legea ieşit" &incomun care reglementa succesiunea $reo!ilor Dianei &e la Aricia. 4%n& am

abor&at $entru #nt%ia &at" ceast% $roblem"( cu mai bine &e treizeci &e ani #nurm"( socoteam c" solu!ia ei $oate i #n"!işat" oarte $e scurt( &ar mi)am&at cur%n& seama c"( $entru a o ace verosimil" sau şentru a i $ur şisim$lu #n!eleas"( este necesar" &iscutarea anumitor $robleme mai generale(&intre care unele a$roa$e c" nici m"car nu useser" atinse $%n" atunci. 5ne&i!iile care au urmat( &iscutarea acestor $robleme şi a altora asem"n"toarea ocu$at &in ce #n ce mai mult loc( cercetarea s)a ramiicat #n &irec!ii &in ce#n ce mai numeroase( $%n" c#n& cele &ou" volume ale lucr"rii originale au&evenit &ou"s$rezece( #ntre tim$ s)a maniestat a&esea &orin!a ca aceast"carte s" ie $ublicat" sub o orm" mai succint". E&i!ia &e a!"( $rescurtat"(este o #ncercare &e a satisace aceast" &orin!"( $un%n& astel cartea la#n&em%n" unui cerc mai larg &e cititori. Re&uc%n& consi&erabil&imensiunile lucr"rii( m)am str"&uit( s")i $"strez i&eile &irectoare( cu unnum"r &e eCem$le #n&estul"tor $entru clariicarea lor. Nimba'ul teCtului original a ost $"strat #n cea mai mari $arte( &eşi(ici şi colo( eC$unerea a ost #ntr)o anumit" m"sur" con&ensat". Pentru a

$"stra &in teCt c%t mai mult cu $utin!"( am sacriicat toate notele şi( o&at"

cu ele( toate reerin!ele $recise la s$ecialiştii $e care m" s$ri'in. 4ititoriicare ar &ori s" veriice sursa unei anumite airmaBii vor trebui &eci s"consulte e&i!ia com$let" a lucr"rii( cu cu$rin&e toat" &ocumentareanecesar" şi este #nso!it" &e o bibliograie com$let"Q.

5n aceasta e&i!ie $rescurtat" n)am a&"ugat nimic nou şi nici n)ammo&iicat o$iniile eC$rimate #n ultima e&i!ie c"ci a$tele &e care am luatcunoştin!" #ntre tim$ au servit( #n ansamblu( ie la conirmarea concluziilor mele anterioare( ie la a&ucerea &e noi &ovezi #n s$ri'inul vec+ilor $rinci$ii.

De eCem$lu( #n $roblema &ecisiv" a obiceiului &e a uci&e regii ie la

sirşitul unei $erioa&e &eterminate( ie atunci c#n& s"n"tatea şi or!a lor #nce$eau s" sl"beasc"( $robele care &ove&esc c#t &e larg r"s$#n&it este acestobicei s)au #nmul!it consi&erabil. 2n eCem$lu izbitor &e monar+ie limitat"&e acest el este urnizat &e $uternicul regat me&ieval al Lazarilor( &insu&ul Rusiei( un&e regii $uteau i ucişi ie la #m$linirea unui interval &e

* Pentru in&icarea surselor $rinci$ale &e inorma!ie bibliograice ale lui Frazer a ost consultat" e&i!ia #n&ou"s$rezece volume a lucr"rii


24/183

24

tim$ &at( ie c#n& o calamitate $ublic" oarecare - secet"( oamete(#nr#ngere #n r"zboi -( $"rea s" in&ice o sl"bire a $uterilor lor naturale.

Am a&unat #n alt" $arte1 a$tele culese &in $ovestirile vec+ilor c"l"tori arabi( care &ove&esc obiceiul uci&erii sistematice a regilor Lazari.

Arica a urnizat( &e asemenea numeroase noi eCem$le ale unei $racticisimilare a regici&ului cel mai remarcabil este( $oate( obiceiul urmato&inioar" #n unoro &e a alege #n iecare an( &intr)un anumit clan( un regeals &es$re care se $resu$unea c" #l #ncarneaz" $e r"$osat şi &e a i se

$ermite s" coabiteze cu v"&uvele acestuia #n mausoleul s"u. Du$" o&omnie &e o s"$t"m%n" alsul monar+ era sugrumat>. 6biceiul acesta seaseam"n" oarte mult cu vec+ea s"rb"toare babilonian" Hacaea( cu $rile'ulc"reia un als rege era #mbr"cat #n veşmintele regale( i se #ng"&uia s" se

bucure &e concubinele a&ev"ratului rege( şi( &u$" o &omnie &e cinci zile ise smulgeau +ainele( era biciuit şi ucis. Aceast" s"rb"toare $us" #ntr)o nou"lumin" cu a'utorul unor inscri$Bii asiriene?( ce $ar s" conirme inter$retarea

$e care i)am &at)o o&inioar"( şi anume aceea &e a i ost o cele a Anuluinou şi originea s"rb"toririi evreieşti a PurimuluiT. Alte cazuri analoge celor ale regilor)$reo!i &in Aricia( &esco$erite nu &emult( sunt ale $reo!ilor şiregilor aricani( care erau uci7i &u$" 7a$te sau &oi ani &e &omnie 7i care

$uteau i atacaBi 7i omor%Bi #ntre tim$ &e c"tre un b"rbat viguros( acestamo7tenin&u)le uncBia &e $reot sau &e regeM.

Av#n& #n a!" toate acestea( c#t şi alte eCem$le ale un obiceiuriasem"n"toare( nu mai $utem $rivi regula succesiunii $reo!ilor Dianei #nAricia &re$t eCce$!ional" ea nu ace &ec%t s" eCem$liice #n mo& clar oinstitu!ie larg r"s$#n&it"( cele mai numeroase 7i cele mai asem"n"toarecazuri iin& &esco$erite $#n" acum #n Arica. u a7 $utea s$une #n cem"sur" a$tele in&ic" o inluen!" tim$urie Aricii asu$ra Ktaliei( sau c+iar eCisten!a unei $o$ula!ii aricane #n Euro$a meri&ional". Rela!iile

$reistorice #ntre cele &ou" continente sunt #nc" obscure şi continu" s" ieobiecte &e cercetare.

1 J. G. Frazer. 0+e >illin$ o t+e >%a:ar >in$s


25/183

25

Nas $e seama viitorului sarcina &e a &eci&e &ac" eC$licaBia $e caream $ro$us)o $entru aceast" instituBie este sau nu corect". Voi i#ntot&eauna gata s" o $"r"sesc &ac" se va sugera una mai ban". 5ntre tim$(oerin& cartea #n noua sa orm" 'u&ec"!ii $ublicului( &oresc s" $revin

cititorul contra unei conce$!ii greşite &es$re obiectul ei( conce$!ie care $area i #nc" r"s$#n&it"( &eşi am #ncercat s)o corectez #nc" mai &emult. Dac" #n

$rezenta lucrare am st"ruit #n&elung asu$ra cultului arborilor( nu am "cut)o ca s")i eCagerez im$ortan!a #n istoria religiilor 7i( cu at#t mai $u!in( $entrua &e&uce &in el un #ntreg sistem mitologic( ci numai $entru c" nu $uteamtrece cu ve&erea acest subiect c#n& #ncercam s" eC$lic t#lcul unc!iunii unui

$reot care $urta numele &e Rege al P"&urii şi care #şi ciştiga unul &intretitlurile ce)i &"&eau &re$tul s")şi eCercite unc!ia ru$#n& o creang" - 4reanga &e aur - &intr)un arbore al &umbr"vii sinte. H#nt #ns" at#t &e&e$arte &e a cre&e c" cultul arborilor ar avea vreo im$ortan!" su$rem" #nevolu!ia religiilor( #nc#t #l consi&er ca iin& cu totul subor&onat altor actori(şi mai ales ricii &e moarte a omului( care( la urma urmei( a ost $robabilor!a $re$on&erent" #n $rocesul &e constituire a religiei $rimitive. H$er c"&u$" aceast" &eclara!ie eC$licit" nu voi mai i #nvinuit c" #mbr"!işez unsistem mitologic $e care)l consi&er nu numai als( &ar şi nera!ional şiabsur&. H#nt #ns" $rea &e$rins cu +i&ra erorii $entru a cre&e c"( retezin&unul &in ca$etele monstrului( voi $utea o$ri ca altul( sau $oate c+iar

acelaşi( s" creasc" la loc. Hingurul lucru $e care #l $ot ace este s" m"#ncre&in!ez im$ar!ialit"!ii şi sagacit"!ii cititorilor mei( rug#n&u)i s" rectiiceaceast" grav" ne#n!elegere a conce$!iilor mele $rintr)o com$ara!ie cu

$ro$ria mea &eclara!ie eC$res"@.

J. G. FRAER

@ rirL 4ourt. 0em$le. Non&ra( iunie 1>.


26/183

26

4APK06N2N 1 REGENE PĂD2RKK

1. Diana şi irbius. 4ine nu cunoaşte tabloul 4reanga &e Aur al lui

0urner Hcena( luminat" &e lucirea aurie #n care imagina!ia şi mintea&ivin" a lui 0urner #nv"luia( transigur%n&u)l( c+iar şi cel mai minunat

$eisa' natural( este o ve&ere a micului lac $ier&ut #n $"&urea &e la emi )*oglin&a DianeiO( cum #l numeau cei vec+i. 4ine i)a v"zut o &at" a$acli$ocin& calm( #ntr)o vale #nrunzit" &in colinele albane nu)l va mai uitanicio&at". 4ele &ou" sate( ti$ic italieneşti( z"c%n& a!i$ite $e malurile sale( şi

$alatul tot at%t &e italienesc( cu gr"&ini #n terase ce coboar" abru$t $%n" lalac( abia reuşesc s" #ntreru$" nemişcarea 7i c+iar singur"tatea scenei. Diana#ns"şi $oate mai z"bove7te #nc" $e acest t"r%m solitar( $oate mai r"t"ceşte

$rin s"lbaticele $"&uri &e aici.

5n antic+itate acest $eisa' #m$"&urit era scena un trage&ii stranii(mereu re#nnoite. Pe malul &e miaz"noa$te al lacului( c+iar sub st%ncile

$line &e $rime'&ii sub care se $iteşte mo&erna aşezare emi( se al"&umbrava s#nt" 7i sanctuarul Dianei emorensis( Diana P"&urii. Nacul şi&umbrava au ost cunoscute uneori sub numele &e lacul şi &umbrava &e laAricia.

Dar ora7ul Aricia( ast"zi Na Riccia( era situat la vreo trei mile mai#ncolo( la $oalele muntelui alban( &es$"rBit $rintr)un cobor#7 abru$t &e laculascuns #ntr)o mic" ancitur" ca un crater $e $ov#rnişul muntelui. 5naceast" &umbrav" sacr" creştea un arbore #n 'urul c"ruia $utea i v"zuturiş#n&u)se #n tot ceasul zilei( 7i $oate şi t#rziu #n noa$te( un $ersona' cu#n"!işare amenin!"toare. 5n m#n" Binea o sabie scoas" &in teac" 7i scruta

b"nuitor #m$re'urimile ca şi cum #n iecare cli$" s)ar i aşte$tat s" ie atacat&e vreun &uşman. Era $reot şi ucigaş şi omul $e care se str"&uia s")lz"reasc" urma s")1 uci&"( mai cur#n& sau mai t#rziu( şi s" &e!in"

sacer&o!iul #n locul s"u. Aceasta era legea sanctuarului. 2n can&i&at lasacer&o!iu nu $utea urma #n unc!ie &ec#t asasin#n&u)1 $e $reot( şi( &u$" ce#l asasina( #şi $"stra unc!ia $#n" c#n& era asasinat la r#n&u)i &e un noucan&i&at( mai $uternic sau mai #n&em#natic.

Postul ocu$at $rin acest $recar mo& &e #nst"$#nire a&ucea &u$" sinetitlul &e rege &ar "r" #n&oial" nici un ca$ #ncoronat nu s)a sim!it vreo&at"mai neliniştit şi nici nu a ost mai c+inuit &e vise mai rele &ec#t acesta. An&e an( ie iarn" ie var"( $e vreme rumoas" ori $e urtun"( trebuia s")şi

continue $#n&a singuratic"( şi &e c#te ori c"&ea #ntr)un somn scurt şi agitat#şi $ericlita via!a. 4ea mai uşoar" sl"bire a vigilen!ei( cea mai ne#nsemnat"


27/183

27

sc"&ere a or!ei membrelor sale sau a #n&em#n"rii cu care m#nuia sabia #l $uneau #n $rime'&ie $"rul #nc"run!it #i $utea $ecetlui sentin!a la moarte.Pelerinilor bla'ini şi cucernici care veneau la altar $utea s" li se $ar" c"ivirea lui #ntunec" minunatul $eisa'( ca şi c#n& #ntr)o zi sc"l&at" #n lumin"

un nor ar aco$eri &eo&at" soarele. Albastrul &e vis al cerurilor italiene(releCele $estri!e ale $"&urile v"ratice( sc%nteierile un&elor #n b"taiasoarelui nu se $uteau armoniza cu aceast" igur" as$r"( #nior"toare. e#n"!iş"m mai &egrab" scena ca iin& v"zut" &e un &rume! #nt%rziat #n una&in acele no$!i s"lbatice &e toamn"( #n care runze veşte&e ca& ca o $loaie&eas" şi v%nturile $ar s" boceasc" anul care moare. Este un tablou sumbru

$e muzic" melancolic" , un&alul $"&urii &es$rinz%n&u)se #ntunecat 7igrunzuros &in cerul cobor%t( $revestitor &e urtun"( &in sus$inul v%ntului

$rintre crengi( &in oşnetul runzelor uscate sub $aşi( &in cli$ocitul a$eireci izbite &e mal( iar #n $rim $lan( $"şin& #ncoace şi #ncolo( c%n& #nsemi#ntuneric( c%n& #n bezn"( o igur" sumbr"( cu o sc%nteiere &e o!el $eum"r( ori &e c%te ori luna $ali&"( a$"r%n& luminoas" $rin s$"rturilor norilor( #l $riveşte !int" $rintre crengile #nc%lcite. 4iu&ata lege a acestui sacer&o!iu nu #şi g"seşte asem"nare #nantic+itatea clasic" şi nu $oate i eC$licat" cu a'utorul acesteia. Pentru ag"si o eC$lica!ie trebuie ca( &e)acum #nainte( s" batem c"i nenum"rate.Probabil c" nimeni nu va nega c" r"m"şi!ele unor asemenea obiceiuri ale

unei e$oci barbare( $"strate $%n" #n e$oca im$erial"( a$ar uimitor &eizolate a!" &e rainata societate italian" &in acele vremuri( asemenea uneist%nci &intr)o er" &e mult a$us" care se #nal!" $e o $a'işte cu iarba cosit"m"runt. 5ns" c+iar as$rimea şi brutalitatea obiceiului ne #ng"&uie s" nutrims$eran!a c" #l vom $utea eC$lica. 4ercet"ri recente ale istoriei tim$urii aomului au relevat mo&uri asem"n"toare #n esen!"( cu toate numeroasele&eosebiri su$ericiale( #n care mintea omeneasc" şi)a elaborat $rimailosoie( #nc" li$sit" &e maturitate( a vie!ii. Aşa&ar( &ac" $utem ar"ta c" unobicei barbar( $recum cel al sacer&o!iului &ela emi( a eCistat şi #n alte

$"r!i &ac" $utem &esco$eri motivele care au &us la instituirea sa &ac" $utem &ove&i c" aceste motive au o$erat $e scar" larg"( $oate c+iar universal"( #n societatea uman"( &%n& naştere #n #m$re'ur"ri variate la ovarietate e institu!ii( &ierite $rin s$eciicul lor( &ar generic i&entice &ac"

$utem ar"ta( #n cele &in urm"( c" tocmai aceste motive şi unele institu!ii&erivate &in ele erau $rezente #n antic+itatea clasic" $utem trage $e &re$tcuv%nt concluzia c"( #ntr)o e$oc" mai #n&e$"rtat"( aceleaşi motive au &atnaştere sacer&o!iului &e la emi. 5n li$sa unei m"rturii &irecte $rivin&

a&ev"rata origine a sacer&o!iului( o asemenea ineren!" nu va alc"tuinicio&at" o &emonstra!ie.


28/183

28

Dar ea va &eveni mai mult sau mai $u!in $robabil"( $otrivnit gra&ului&e $erec!iune cu care va satisace con&iBiile $e care le)am in&icat.6biectul acestei c"r!i este ca( cercet%n& aceste con&i!ii( s" oere o eC$lica!iec%t &e c%t $robabil" a sacer&o!iului &e la emi.

Voi #nce$e $rin $rezentarea c%torva a$te şi legen&e #n leg"tur" cusubiectul( nostru( care au a'uns $%n" la noi.

Du$" o $ovestire( cultul Dianei &e la emi a ost instituit &e 6restecare( &u$" ce 1)a omor%t $e 0+oas( regele 4+ersonesului 94rimeea &east"zi: a ugit #m$reun" cu sora sa #n Ktalia( &uc#n& cu el c+i$ul Dianei( &in0auri&a( ascuns #ntr)un m"nunc+i &e nuiele. Du$" moartea lui 6reste(osemintele sale au ost &use &in Aricia la Roma şi #ngro$ate #n a!atem$lului lui Haturn( $e $ov%rnişul ca$itolin( l#ng" tem$lul 4oncor&iei.Ritualul s%ngeros $e care legen&a 1)a atribuit Dianei &in 0auri&a atribuitDianei &in 0auri&a este amiliar celor obişnui!i cu lecturile clasice 1. Hes$une c" orice str"in care &ebarca $e mal era sacriicat $e altarul zei!ei.Dar( a&us #n Ktalia( ritualul a luat o orm" mai blin&". 5n incintasanctuarului &e la emi se #n"l!a un arbore( &in care nu era #ng"&uit s" seru$" nici o ramur". umai un sclav ugar $utea #ncerca s")i ru$" una &increngi. Reuşita acestei #ncerc"ri #i $ermitea s" atace $reotul şi &ac" #luci&ea #n lu$t" &rea$t" lua &omnia #n locul acestuia şi titlul &e Rege alP"&urii 9ReC emorensis:>. Du$" cre&in!a celor vec+i( creanga ati&ic" era

4reanga &e aur $e care Enea( &in $orunca Hibilei( a ru$t)o #nainte &e a#ntre$rin&e c"l"toria sa $lin" &e $rime'&ii #n !ara mor!ilor. Fuga sclavuluire$rezenta( se s$unea( uga lui 6reste lu$ta acestuia cu $reotul era oreminiscen!" a sacriiciilor umane oerite o&inioar" Dianei &in 0auri&a.Negea succesiunii $rin t"işul s"biei a ost res$ectat" $#n" #n e$ocaim$erial" c"ci( $rintre alte ca$ricii ale sale( 4aligula( socotin& c" $reotul&e la emi 7i)a eCercitat $rea mult" vreme unc!ia( a anga'at un t#l+ar maiv#n'os &ec#t acesta $entru a)1 uci&e iar un c"l"tor grec care a vizitat Ktalia#n e$oca Antoninilor observ" c"( $#n% #n vremea sa( sacer&o!iul mai era

#nc" r"s$lata victoriei ob!inute #n lu$t" &rea$t".5n leg"tur" cu cultul Dianei &e la emi mai $utem scoate #n evi&en!"

c#teva caracteristici izbitoare. Astel( aşa cum o &ove&esc oran&ele votiveg"site la aBa locului( zeiBa era consi&erat" mai ales v#n"toriB"( mai multc+iar( ea binecuv%nta b"rbaBii 7i emeile cu co$ii( uşur%n&u)le viitoarelor

1 Negen&a originii cultului &e la emi a$are #n comentariile lui Hervius la "neida, VK


29/183

29

mame c+inurile naşterii. Pe l#ng" aceasta( ocul $are s" i 'ucat un rolca$ital #n cultul s"u. 4u $rile'ul s"rb"torii ei anuale( celebrat" la 1? august(#n toiul celei mai mari ar7iBe a anului( &umbrava #i era luminat" &enenum"rate "clii( a c"ror lumin" roşietic" se relecta #n a$a lacului &e)a

lungul şi &e)a latul Ktaliei( ziua era s"rb"torit" cu ritualuri sinte #n iecarec"min. Htatuetele &e bronz scoase la iveal" #n incint" o #n"!işeaz" $e zei!"

$urt%n& #n m#na &rea$t" ri&icat" o "clie( iar emeile c"rora le #n&e$liniserug%min!ile veneau la sanctuarul ei( #m$o&obite cu g+irlan&e &e lori şi

$urt%n& "clii a$rinse( ca s")7i &uc" leg"m#ntul la bun s#r7it. 2nnecunoscut a &"ruit unui mic altar &e la emi o lam$" cu lac"r" veşnic"

$entru ocrotirea #m$"ratului 4lau&iu şi a amiliei sale. N"m$ile &e $"m%ntars &esco$erite #n &umbrav" $uteau avea o &estina!ie asem"n"toare $entrumuritorii mai umili. Dac" ar i aşa( analogia &intre acest obicei şi $racticacatolic" &e a a&uce ca oran&" lum#n"ri sin!ite #n biserici ar i evi&ent". 5naar" &e aceasta( titlul &e Vesta( $urtat &e Diana la emi( in&ic" lim$e&e#ntre!inerea unui oc s%nt veşnic #n sanctuarul ei. 6 temelie circular" mare #n col!ul &e nor&)est al tem$lului( #n"l!at"

$e trei tre$te( şi $urt%n& urmele unei $ar&oseli #n mozaic( sus!inea $robabilun tem$lu rotun& al Dianei #n calitatea ei &e Vesta( asem"n"tor tem$luluirotun& al Vestei &in Forul Roman. Aici ocul sacru $are s" i ost #ntreBinut&e vestale ecioare( &eoarece la a!a locului a ost g"sit un ca$ &o vestal"

&in teracot"( şi cultul unui oc veşnic( #ntre!inut &e ecioare sinte( eraobişnuit #n Natium &in vec+ime $#n" #n tim$urile cele mai noi. ai mult#nc"( la s"rb"toarea anual" a zei!ei( c#inii &e v#n"toare erau #m$o&obi!i cucununi &e lori şi +"ituirea animalelor s"lbatice #nceta tinerii treceau

$rintr)o ceremonie $uriicatoare #n cinstea ei se a&ucea vin( iar os$"!ul eraalc"tuit &intr)un ie&( turte cal&e servite #nc" aburin& $e runze #n c+i$ &earurii şi mere at#rn#n& #nc" $e ramuri.

Dar Diana nu &omnea singur" #n &umbrava ei &e la emi. Dou" alte&ivinit"!i mai mici #m$"r!eau sanctuarul &in $"&ure #m$reun" cu ea. 2na

era Egeria( nima a$ei lim$ezi( care( g#lg#in& &in st#ncile bazaltice( c"&ea #ncasca&e gra!ioase #n lac #n locul numit Ne ole( &eoarece aici se alaumorile satului mo&ern emi. Husurul $#r#ului s"lt#n& $este $run&iş esteamintit &e 6vi&iu?( care ne s$une c" şi)a ast#m$"rat a&esea setea cu a$a lui.Femeile #ns"rcinate a&uceau oran&e Egeriei &eoarece se cre&ea &es$re eac" $oate( la el ca Diana( s" le asigure o naştere uşoar". 0ra&i!ia s$unea c"nima usese so!ia ori iubita #n!ele$tului rege uma( c" acesta s)a #nso!it cuea #n taina &umbr"vii sacre şi c" legile $e care regele le)a &at romanilor au

3 6v'&iu. *aste, KKK şi 7etamor&o:e, V.


30/183

30

ost ins$irate $rin comuniune cu &ivinitatea ei. Plutar+T com$ar" legen&acu alte $oveşti &es$re &ragostea zei!elor $entru muritori( ca &e eCem$lu&ragostea 4ibelei şi a Nunii $entru atr"g"torii tineri Attis şi En&imion.Du$" unii( locul &e #nt#lnire al #n&r"gosti!ilor nu era #n $"&urile &e la emi(

ci #ntr)o &umbrav" &incolo &e Porta 4a$ena( &in Roma( cea &e $e care $icura a$a şi un&e un alt izvor s#nt al Egeriei !%şnea &in bezna unei $eşteri.5n iecare zi vestalele romane a&uceau a$" &in acest izvor $entru a s$"latem$lul Vestei( $urt%n&)o #n ulcioare &e $"m%nt s$ri'inite $e creştet. Pevremea lui Juvenal st%nca natural" a ost aco$erit" cu marmur"( şi loculs%nt a ost $roanat &e cete &e evrei s"rmani c"rora li se #ng"&uia s")şig"seasc" a&"$ost $e ascuns( ca !iganii( #n &umbrav". Putem $resu$uneizvorul care se v"rsa #n lacul &e la emi era #ns"şi Egeria şi c" $rimiicolonişti care au cobor%t &e $e colinele albane $e malurile 0ibrului au a&uscu ei nima( g"sin&u)i un nou c"min( #ntr)o &umbrav" &incolo &e $or!i.2rmele &e b"i &esco$erite #n incinta s%nt"( #m$reun" cu orme &e $"m#ntars #n"!iş%n& &ierite m"&ulare ale cor$ului omenesc( sugereaz" c" a$eleEgeriei erau olosite #n vin&ecarea bolnavilor( care #şi "ceau cunoscutes$eran!ele sau #şi &ove&eau( recunoştin!a #nc+in%n& zei!ei mula'e( alemembrelor lovite &e boal"( &u$" un obicei urmat şi ast"zi #n multe $"rBi aleEuro$ei. He $are c" izvorul $"streaz" $#n" #n ziua &e azi virtu!i me&icinale.

4ealalt" zeitate secun&ara &e la emi era Virbius. Negen&a s$une c"

Virbius era t%n"rul erou grec 8i$olit( cast 7i ar"tos( care( #nv"!%n& artacinegetic" &e la centaurul 4+iron( 7i)a( $etrecut via!a #n $"&urile #nrunzite(v%n%n& s"lb"ticiuni #m$reun" cu ecioara v#n"tori!" Artemis 9$erec+eagreceasc" a Dianei:( singurul s"u tovar"ş. in&ru &e $rietenia ei &ivin"( elnesocotea iubirea emeilor( a&everin&u)şi astel blestemul. 4"ci Aro&ita(r"nit" &e &is$re!ul s"u( i)a ins$irat mamei lui vitrege( Fe&ra( &ragostea

$entru el iar c%n& 8i$olit i)a res$ins avansurile $erverse Fe&ra i)a a&us#nvinuiri mincinoase #n aBa lui 0eseu( tat"l s"u. 4alomnia a ost crezut" şi0eseu l)a rugat $e $"rintele s"u Posei&on s" r"zbune $"catul #nc+i$uit.

Astel( #n tim$ ce 8i$olit con&ucea un car $e coasta Golului Haronic( zeulm"rii i)a scos #n cale un taur ioros( ivit &in valuri. 4aii #ns$"im%nta!i auluat)o la goan"( l)au azv%rlit &in car $e 8i$olit( omor#n&u)l cu co$itele. Dar Diana( #n&emnat" &e &ragostea $e care i)o $urta lui 8i$olit( 1)a #n&u$lecat

$e Escula$ t"m"&uitorul s" i)l rea&uc" la via!" $e rumosul şi t%n"rul eiv%n"tor( cu a'utorul buruienilor lui &e leac. Ju$iter( m%niat c" un muritor sere#ntorcea &e la $or!ile mor!ii( #l zv%rli $e t"m"&uitorul ce se amestecaseun&e nu trebuia #n 8a&es. Dar Diana. #şi ascunse avoritul &e $rivirile

4 Plutar+( .itae parallelae, uma.


31/183

31

zeului m%nios( #nv"luin&u)l #ntr)un nor #ntunecat( #i sc+imb" tr"s"turileobrazului a&"ug#n& ani vie!ii sale( a$oi #l &use &e$arte $%n" la v#lcelele &ela emi( un&e #l l"s" #n gri'a nimei Egeria ca s" tr"iasc" acolo( necunoscutşi solitar( #n a&%ncul $"&urii italiene( sub numele &e Verbius. Acolo a

Ht"$%nit el ca rege 7i tot acolo a &e&icat Dianei o incint". A avut un iuc+i$eş( Virbiuş( care nel"s%n&u)se #nricoşat &e soarta tat"lui s"u( s)aal"turat latinilor #n lu$ta acestora #m$otriva lui Enea 7i a troienilor( m%n%n&o $erec+e &e arm"sari a$rigi. Virbius a ost cinstit ca zeu nu numai la

emi( ci şi #n alte locuri #n 4am$ania auzim &es$re un $reot &estinatanume cultului s"u. 5n &umbrava arician" şi #n sanctuar nu $uteau intra cai

$entru c" 8i$olit usese omor%t &e aceştia. u era #ng"&uit s")i #ntineziimaginea. 2nii cre&eau c" el este soarele. ODar a&ev"rul esteO( s$uneHervius( Oc" 8i$olit este o zeitate asociat" cu Diana( la el cum Attis esteasociat cu uma zeilor( Eri+tonius cu inerva 7i A&onis cu VenusO.2rmeaz" s" cercet"m acum natura acestei asocia!ii. erit" s" observ"maici c"( #n cursul eCistenBei sale #n&elungate şi #ntortoc+eate( acest $ersona'mitic a &at &ova&" &e o neobişnuit" tenacitate #n a)şi $"stra via!a. 4"cia$roa$e nu este nici o #n&oial" c" H%ntul 8i$olit &in calen&arul roman(care a ost z&robit &e cai şi &obor%t la treis$rezece august( c+iar &e ziuaDianei( nu este altcineva &ec%t eroul grec cu acelaşi nume( care &u$" ce amurit &e &ou" ori ca $"c"tos $"g%n a re#nviat( &in ericire( ca s%nt creştin M.

u este necesar" o &emonstra!ie minu!ioas" $entru a convinge c" $ovestirile legate &e cultul Dianei la emi au un caracter istoric. Estelim$e&e c" ele a$ar!in acelei vaste clase &e mituri create $entru a eC$licaoriginea unui ritual religios( neav%n& nici o alt" baz" &ec%t asem"nareareal" sau imaginar"( care $oate i g"sit" #ntre acesta şi un ritual str"in.Kncongruen!a acestor mituri &e la emi este #ntr)a&ev"r evi&ent"( c"ci#ntemeierea cultului este $us" c#n& $e seama lui 6reste( c%n& $e cea a lui8i$olit( &u$" cum urma s" se &ea socoteal" &e cutare sau cutarecaracteristic" a ritualului. Valoarea real" a unor asemenea $ovestiri const"

#n a$tul c" ele servesc la ilustrarea naturii cultului( $un%n& la #n&em%n" un $rototi$ cu care acesta $oate i com$arat şi( $e &e alt" $arte( ele a&uc o&ova&" in&irect" a v%rstei sale venerabile( ar"t%n& c" a&ev"rat origine se

$ier&e #n ce!urile unei antic+it"!i abuloase( acest &in urm" $unct &e ve&erelegen&ele &e la emi s#nt $robabil mai &emne &e crezare &ec%t tra&i!iaa$arent istoric"( c+ez"şuit" &e 4ato cel "trin @( şi anume aceea c"

M 8i$oltus 9c. 1@M)c. >?M: este &e a$t un $ersona' cu eCistenB" real"( teolog şi martir creştin( #n o$era luicea mai im$ortant"( P+iloso$+oumena sau Res$ingerea tuturor ereziilor( se r"&uieşte s" arate c" &ieritele erezii

creştine sunt re&uctibile la ilozoii $"g%ne alse. Este s"rb"torit #n calen&arul catolic la 1? august( iar #n celorto&oC la ?= ianuarie.

@ 4ato cel "tr#n( 6rigines( citat &e Priscian( #n Knstitu!iones KV.


32/183

32

&umbrava sacr" ar i ost #nc+inat" Dianei &e c"tre un anume Egeriusaebius ori Naevius &in 0usculum( un &ictator latin( #n numele cet"!enilor &in 0usculum( Aricia( Nanuvium( Naurentum( 4ora( 0ibur( Pometia şiAr&ea. Aceast" tra&i!ie conirm" #ntr)a&ev"r vec+imea( sanctuarului(

&eoarece $are s")i stabileasc" un&area c%n&va #naintea anului T


33/183

33

s#nt tot at%t &e sim$le. Felul mor!ii sale sugereaz" cu &estul" claritate unmotiv al eCclu&erii cailor &in &umbrav" &ar $rin ea #ns"şi aceast" moartenu $are suicient"( $entru eC$licarea i&entiic"rii. 0rebuie s" #ncerc"m s"

$"trun&em mai anc( eCamin%n& at%t cultul c%t şi legen&a sau mitul lui

8i$olit.El $ose&a un sanctuar aimos la c"minul str"moşesc &e la 0roezen(

situat #n acel gol rumos( #ncon'urat a$roa$e &in toate $"r!ile &e uscat(un&e livezi &e $ortocali şi l"m#i( cu c+i$aroşi zvel!i( ce se av%nt" ca nişteturnuri #ntunecate $este gr"&inile 8es$eri&elor( #nveşm%nteaz" acum %şia&e coast" ertil" &e la $oalele mun!ilor st%ncoşi. Dincolo &e a$a albastr" aliniştitului gol( $e care o a$"r" &e valurile &in largul m"rii( se #nal!" insulasacr" a lui Posei&on cu $iscurile sale #nv"luite #n ver&ele #ntunecat al

$inilor. 8i$olit era a&orat $e aceast" coast" #nc%nt"toare. 5n sanctuar se alaun tem$lu cu un i&ol str"vec+i. 4ultul lui era asigurat &e un $reot care&e!inea aceast" unc!ie $e viaB" #n iecare an se celebra o s"rb"toare#nso!it" &e sacriicii #n cinstea lui( şi moartea lui $rematur" era 'elit" an &ean &e ecioare care v"rsau lacrimi şi intonau c%ntece triste. 0ineri şi tinere#i &"ruiau şuvi!e &in $"rul lor #naintea c"s"toriei. orm%ntul lui a eCistat la0roezen( &ar $o$orul nu voia s")l arate. H)a sugerat( şi i$oteza $are oarteverosimil"( c" c+i$eşul 8i$olit( #n&r"git &e Artemis( &is$"rut #n loareav%rstei şi 'elit an &e an &e etişcane( este unul &in acei muritori #n&r"gi!i &e

o zei!" care a$ar at%t &e &es religia antic" şi $rintre care A&onis este ti$ulcel mai amiliar. Rivalitatea &intre Artemis şi Fe&ra $entru &ragostea lui8i$olit re$ro&uce( se s$une( sub nume &ierite( rivalitatea &intre Aro&ita şiProser$ina $entru &ragostea lui A&onis( &eoarece Fe&ra nu este &ec%t o&ublur" a Aro&itei. 0eoria nu ace $robabil nici o ne&re$tate nici lui8i$olit 7i nici Artemisei. Pentru c" Artemis era la origine o mare zei!" aertilit"!ii şi( $otrivit $rinci$iilor religiei $rimitive( ea #ns"şi( care &"ruiaro&nicia naturii( trebuia s" ie la r#n&ul ei ertil"( şi $entru a #n&e$liniaceast" con&i!ie trebuia s" aib" nea$"rat &re$t tovar"ş un b"rbat. Potrivit

acestei $"reri( 8i$olit era consortul Artemisei la 0roezen şi 7uvitele t"iatece #i erau oerite &e tinerii şi tinerele troezeniene #nainte &e c"s"torie aveausco$ul s" consoli&eze unirea sa cu zei!a( asigur%n& astel ro&nicia

$"m%ntului( a vitelor şi a oamenilor. Aceast" $"rere este conirmat" #nanumit" m"sur" &e a$tul c" #n incinta lui 8i$olit &e la 0roezen eraua&orate &ou" or!e eminine numite Damia 7i AuCesia ale c"ror leg"turi cuertilitatea $"m%ntului sunt #n aar" &e orice #n&oial". 4%n& E$i&aurul era

b%ntuit &e oamete( $o$orul( ascult%n& &e un oracol( cio$lea c+i$urile

Damiei şi AuCesiei &in lemn s%nt &e m"slin şi &in cli$a #n care le #n"l!au $e soclu $"m#ntul &"&ea &in nou ro&. ai mult &ec%t at%t( la 0roezen şi(


34/183

34

&u$" c%t se $are( c+iar( #n interiorul incintei lui 8i$olit avea loc #n cinsteaacestor ecioare( cum le numeau troezenienii( un ciu&at estival al zv#rliriicu $ietre şi se $oate ar"ta cu uşurin!" c" #n multe B"ri se $racticau obiceiuriasem"n"toare #n ve&erea ob!inerii &e recolte bogate.

5n $ovestea mor!ii tragice a t#n"rului 8i$olit $utem #ntrez"ri oanalogie cu alte $oveşti similare &es$re al!i l"c"i cu vino)ncoace( &ar su$uşi mor!ii( care au $l"tit cu via!a( scurtul eCtaz al iubirii acor&ate &e ozei!" nemuritoare. Aceşti aman!i neerici!i nu erau $robabil #ntot&eauna#nc+i$uirea unui mit şi legen&ele care g"seau urmele s%ngelui $e care şi)1v"rsaser" #n violetul to$oraşilor( #n roşul a$rins al anemonelor( ori #nstaco'iul tran&airului nu erau simboluri $oetice ne#ntemeiate ale tinere!ii şirumuse!ii ce $ier ca lorile &e var". Asemenea abule cu$rin& #n ele oilosoie mai $roun&" a rela!iei &intre via!a omului şi via!a naturii , oilosoie sumbr" care a &at naştere unei $ractici tragice. 4e erau aceast"ilosoie şi aceast" $ractic" vom ve&ea mai t%rziu.

?. Recapitulare. Poate $utem #n!elege acum &e anticii #l i&entiicau $e8i$olit( tovar"şul &e via!" al Artemisei( cu Virbius care( $otrivit luiHervius( era legat &e Diana la el ca A&onis &e Venus( ori Attis &e umaeilor. 4"ci Diana asemenea Artemisei( era o zei!" a ertilit"!ii #n general şia naşterii co$iilor #n s$ecial. 4a atare( asemenea $erec+ii ei greceşti( avea

nevoie &e un $artener b"rbat. Dac" Hervius are &re$tate( acest $artener era Virbius. 5n rolul s"u &e#ntemeietor al &umbr"vii sinte şi #n cel &e $rm rege la emi( este c%t se

$oate &e lim$e&e c" Virbius este $re&ecesorul mitic sau ar+eti$ul unui şir &e $reo!i care o slu'eau $e Diana cu titlul &e Regi ai P"&urii şi carea'ungeau unul &u$" altul( asemenea acestuia( la un s%rşit violent. Este(&eci( natural s" $resu$unem c" ei se alau #n acelaşi ra$ort cu zei!a&umbr"vii #n care se ala şi Virbius cu aceasta $e scurt( muritorul Rege alP"&urii avea ca regin" $e #ns"şi Diana P"&urilor. Dac" arborele s%nt $e

care #l $"zea cu $re!ul vie!ii sale era socotit( aşa cum se $are( &re$t#ntru$area zei!ei( $robabil c" $reotul #l a&ora nu numai ca $e zei!a #ns"şi(&ar #l şi #mbr"!işa ca $e o so!ie. u este( #n cele &in urm"( nimic absur& #naceast" $resu$ozi!ie &e vreme ce #n tim$ul lui Pliniu un nobil roman se

$urta #n acest el a!" &e un ag rumos &intr)o alt" &umbrav" sacr" aDianei &e $e colinele albane. 5l #mbr"!işa( #l s"ruta( st"tea lungit la umbralui( #i u&a tul$ina cu vin. Du$" c#t se $are( el lua arborele &re$t zei!a #ns"şi. 6biceiul &e a se

c"s"tori izic b"rba!i şi emei cu arbori se mai $ractic" şi ast"zi #n Kn&ia(


35/183


36/183

36

P"&urii De ce unc!ia sa era socotit" &re$t cea a unui rege 2nirea unuititlu regal cu sarcini $reo!eşti era obişnuit" #n Ktalia şi Grecia antic". NaRoma şi #n alte oraşe &in Natium eCista un $reot numit Regele Jertelor sauRegele Ritualurilor sacre( iar so!ia acestuia $urta 0itlul &e Regin" a

Ritualurilor sacre. 5n Atena re$ublican"( al &oilea magistrat anual alstatului era &enumit Rege( iar so!ia lui Regin" unc!iile am%n&urora eraureligioase. ulte alte &emocra!ii greceşti aveau regi titulari( ale c"ror sarcini( #n m"sura #n care ne sunt cunoscute( $ar a i ost $reo!eşti şicentrate #n 'urul Vetrei comune a statului. 2nele &intre statele greceştiaveau c%!iva asemenea regi titulari( care #şi #n&e$lineau simultan serviciul.Potrivit tra&i!iei( la Roma( Regele Jertelor $are s" i ost numit #n aceast"unc!ie &u$" abolirea monar+iei( $entru a $rezenta 'ertele care useser"oerite anterior &e c"tre regi. 6 $"rere similar" #n ceea ce $riveşte originearegilor)$reo!i $are s" i ost $re&ominant" şi #n Grecia. Aceast" $"rere nueste neverosimil" şi este conirmat" &e eCem$lul H$artei( a$roa$e singurulstat grec autentic care a $"strat #n tim$urile istorice orma &e guvernareregal". 5ntr)a&ev"r #n H$arta toate sacriciile &e stat erau oerite &e regi ca&escen&en!i ai zeilor. 2nul &in cei &oi regi s$artani &e!inea unc!ia &e $reot a lui eusNace&emonianul( iar al &oilea $e cea &e $reot lui eus Divinul.

Aceast" combinare &e unc!ii $reo!eşti cu autoritatea regal" este

binecunoscut" tuturora. 5n Asia ic"( &e eCem$lu( se alau numeroase marica$itale religioase $o$ulate &e mii &e sclavi sacri( #n care guvernau $ontiiav%n& at%t $utere tem$oral"( c%t şi autoritate s$iritual"( asemenea $a$ilor Romei me&ievale. Astel &e cet"!i con&use &e Pre!i erau ela şi Pessinus.5n vremurile vec+i ale $"g#n"t"!ii( şi regii teutoni $ar s" i avut rangul şi

$rerogativele unor #nal!i $reo!i. 5m$"ra!ii c+inezi oereau sacriicii $ubliceale c"ror am"nunte erau +ot"r#te #n c"r!ile sinte. Regele a&agascaruluiera mare $reot al regatului. 5n tim$ul marii s"rb"tori a Anului nou( c%n& sesacriic un taur castrat s$re binele regatului( regele lua $arte şi su$raveg+ea

sacriiciul $entru a #n"l!a rugi şi a a&uce mul!umiri zeului( #n tim$ ceslu'itorii s"i uci&eau animalul. 5n statele monar+ice care au continuat s")şimen!in" in&e$en&en!a( la $o$ula!ia galla &in r"s"ritul Aricii( regele oer"

'erte #n v%rul muntelui şi r%n&uia sacriiciile omeneşti iar luminane&esluşit" a tra&i!iei relev" o unire similar" #ntre $uterea tem$oral" şi ceas$iritual"( #ntre sarcinile regale şi cele $reo!eşti #n acea ermec"toareregiune a Americii 4entrale a c"rei vec+e ca$ital"( acum #ngro$at" subvegeta!ia luCuriant" a $"&urii tro$icale( este marcat" &e im$un"toarele şi

misterioasele ruine &e la Palen]ue.


37/183

37

4um s$unem c" regii( antici erau &e obicei şi $reo!i( suntem &e$arte&e a i e$uizat as$ectul religios al oiciului lor. 5n acele vremuri &ivinitateaatribuit" unui rege nu era numai un sim$lu el &e a vorbi( ci eC$resia uneicre&in!e a&ev"rate. 5n multe cazuri regii erau a&ora!i nu numai ca $reo!i( cu

alte cuvinte ca mi'locitori #ntre om şi zei( ci ca zei a&ev"ra!i( av#n& $utereas" &"ruiasc" su$uşilor şi cre&incioşilor lor binecuv#ntarea socotit" &e obiceica ne$ut#n& i atins" &e muritori. Ei $uteau i #n&u$leca!i( &ac" aceast"#n&u$lecare ar i ost #n general cu $utin!"( numai $rin rug"ciuni şisacriicii oerite unor iin!e nev"zute( su$raomeneşti. He aşte$ta a&esea &ela aceşti regi s" &"ruiasc" $loaie şi soare la vremea $otrivit"( s" ac" gr#neles" creasc" şi alte lucruri &e acelaşi el. 6ric#t &e stranie ni s)ar $"rea oasemenea aşte$tare( ea coinci&e #ntru totul cu mo&urile $rimitive &eg#n&ire. Primitivul a$roa$e c" nu #n!elege &eosebirea "cut" #n mo&obişnuit &e $o$oarele mai #naintate #ntre natural şi su$ranatural. Pentru ellumea se al" #n mare m"sur" sub inluen!a unor agen!i su$ranaturali( a&ic"a unor iin!e $ersonale care ac!ioneaz" $otrivit unor im$ulsuri şi motiveasem"n"toare cu ale sale $ro$rii( $ut#n& i( ca şi el( mişcate $rin a$eluri la#n&urarea( la s$eran!ele şi temerile lor. #ntr)o lume conce$ut" astel( el nuve&e nici o limit" #n calea $uterii sale &e a inluen!a cursul naturii #n

$ro$riul s"u olos. Rug"min!i( $romisiuni ori amenin!"ri $ot s")i asigure(&in $artea zeilor( vreme bun" şi recolte bogate şi &ac" s)ar #nt#m$la( aşa

cum cre&e el uneori( ca un zeu s" ie #ncarnat #n $ro$ria sa $ersoan"( numai are nevoie s" a$eleze la vreo iin!" su$erioar" el( $rimitivul( $ose&"toate $uterile necesare $entru a $romova $ro$ria sa bun"stare şi $e cea asemenilor s"i.

Aceasta este o cale $rin care se a'unge la i&eea unui om)zeu. Dar maieCist" una. Pe l#ng" #nc+i$uirea lumii ca iin& $"truns" &e or!e s$irituale(omul $rimitiv mai are o conce$!ie( &ierit" şi $robabil mai vec+e( #n care

$utem &esco$eri #n embrion no!iunea mo&ern" &e lege a naturii oriconsi&erarea naturii ca o serie &e evenimente care au loc #ntr)o or&ine

invariabil" "r" interven!ia unui agent $ersonal. ucleul &es$re carevorbesc este inclus #n magia care $oate i &enumit" sim$atetic" şi care

'oac" un rol &eosebit #n ma'oritatea sistemelor &e su$ersti!ii. 5n societ"!iletim$urii regele este &e multe ori at#t magician( c#t şi $reot #ntr)a&ev"r( el

$are s" i ob!inut a&esea $uterea &atorit" $resu$usei sale $rice$eri #n artaalb" sau neagr". Aşa&ar( $entru a #n!elege evolu!ia regalit"!ii şi caracterulsacru cu care aceast" autoritate a ost investit" #n oc+ii $o$oarelor $rimitivesau barbare( este esen!ial s" ob!inem unele cunoştin!e &es$re $rinci$iul

magiei şi s" ne orm"m o i&ee &es$re eCtraor&inara inluen!" $e care


38/183

38

sistemul antic &e su$ersti!ii 1)a avut asu$ra s$iritului uman #n toate e$ocileşi #n toate !"rile. Pro$un &eci s" cercet"m subiectul mai #n am"nunt.

4APK06N2N KKK AGKA HKPA0E0K4Ă

1. Principiile magiei - Dac" analiz"m $rinci$iile g#n&irii alate la bazamagiei vom constata $robabil c" acestea se re&uc la &ou" #n $rimul r#n&c" similarul $ro&uce similarul( ori c" eectul se aseam"n" cu cauza sa şi(#n al &oilea r#n&( c" lucrurile care au ost o&at" #n contact unele cu altelecontinu" s" ac!ioneze unele asu$ra celorlalte la &istan!" şi &u$" cecontactul izic a #ncetat. Primul $rinci$iu $oate i &enumit legea

similitu&inii( al &oilea legea contactului sau a contagiunii. Din $rimul&intre aceste $rinci$ii( şi anume &in legea similitu&inii( magicianul &e&ucec" $oate $rovoca orice eect &orit $ur şi sim$lu imit#n&u)l &in al &oilea el&e&uce c" orice ar ace cu un obiect material( ac!iunea sa va avea( &easemenea( eect şi asu$ra $ersoanei care a ost o&at" #n contact cu obiectul(ie c" acesta "cea sau nu $arte &in cor$ul ei. Vr"'ile bazate $e legeasimilitu&inii $ot i &enumite magie +omeo$atic" sau imitativ". Vr"'ile

bazate $e legea contactului sau a contagiunii $ot i &enumite magiecontagioas". 0ermenul +omeo$atic este $oate $reerabil $entru a &e)nota

$e cea &int#i &intre ramurile magiei( &eoarece termenul alternativ imitativsau mimetic sugereaz"( &ac" nu im$lic"( un agent conştient care imit"(limit#n& astel mult $rea #ngust sera magiei. 4"ci magicianul cre&eim$licit c" aceleaşi $rinci$ii $e care le a$lic" #n $ractica ariei sale regleaz"şi o$era!iile naturii ne#nsule!ite cu alte cuvinte( el $resu$une #n mo& tacitc" legea similitu&inii şi a contactului se a$lic" universal şi nu s#nt limitatela ac!iunile umane. Pe scurt( magia este un als sistem &e lege natural"

$recum şi un g+i& #nşel"tor al com$ort"rii este o ştiin!" als"( $recum şi o

art" neizbutit". 4onsi&erat" &re$t un sistem &e legi ale naturii( a&ic" &re$tormularea legilor care &etermin" succesiunea evenimentelor #n lume( ea $oate i numit" magie teoretic" consi&erat" &re$t un ansamblu &e $rece$te $e care iin!ele omeneşti le res$ect" $entru a)şi atinge !elurile( ea $oate inumit" magie $ractic"( #n acelaşi tim$ trebuie s" observ"m c" magicianul

$ri)mitiv cunoaşte magia numai sub as$ectul ei $ractic nicio&at" el nuanalizeaz" $rocesul mental $e care #şi bazeaz" $ractica( nu relecteaz"asu$ra $rinci$iilor abstracte im$licate #n ac!iunile sale. Na el( la el ca lamarea ma'oritate a oamenilor( logica este im$licit"( nu eC$licit" el

ra!ioneaz" #ntocmai cum #şi &iger" +rana( ignor#n& cu &es"v#rşire $rocesele


39/183

39

intelectuale şi iziologice( esen!iale şi $entru o o$era!ie şi $entru cealalt".Pe scurt( $entru el magia este #ntot&eauna o art"( nicio&at" o ştiin!" a&ev"rata i&ee a ştiin!ei li$seşte &in mintea sa ne&ezvoltat". 5i revinecercet"torului ilozo sarcina s" urm"reasc" linia &e g#n&ire alat" la

temelia $racticii magicianului s" &escurce $u!inele şi sim$lele ire &in careeste alc"tuit g+emul #nc#lcit s" &ezg+ioace $rinci$iile abstracte &ina$lic"rile lor concrete #ntr)un cuv#nt( s" &iscearn" alsa ştiin!" aliat" #ns$atele artei +ibri&e.

Dac" analiza logicii magicianului "cut" &e mine este corect"( se&ove&eşte c" cele &ou" mari $rinci$ii ale ei nu s#nt &ec#t &ou" a$lic"rigreşite ale asocia!iei &e i&ei. agia +omeo$atic" se bazeaz" $e asocia!ia &ei&ei $rin similitu&ine magia contagioas" este on&at" $e asocia!ia &e i&ei

$rin contiguitate. agia +omeo$atic" comite greşeala &e a cre&e c"lucrurile care se aseam"n" unele cu altele s#nt aceleaşi magia contagioas"comite greşeala &e a cre&e c" lucrurile care au ost o&at" #n contact unelecu altele r"m#n #ntot&eauna #n contact. Dar #n $ractic" cele &ou" ramuri s#nta&esea combinate sau( $entru a i mai eCac!i( #n tim$ ce magia+omeo$atic" sau imitativ" $oate i a$licat" nemi'locit( $rin ea #ns"şi( seconstat" c" #n general magia contagioas" con!ine o a$licare a $rinci$iului+omeo$atic sau imitativ. Deşi #n generalitatea cazurilor cele &ou" ti$uris#nt oarecum greu &e sesizat( ele $ot i #n!elese cu uşurin!" &ac" s#nt

ilustrate cu anumite eCem$le. Ambele #nl"n!uiri &e i&ei s#nt &e a$t eCtrem&e sim$le şi &e elementare. A$roa$e nici nu ar $utea i altel &e vreme ceele cores$un& #n concret( &ar "r" #n&oial" nu şi #n abstract( inteligen!einecoa$te nu numai a $rimit

docfoc.com 281529305 creanga de aur v1 james frazer.pdf

Documents