CAP 1 DOCTRINE JURIDICEDef totalitatea teoriilor, curentelor, scolilor cu privire la fenomenul juridicDoctrina- clasica (exegeza textelor legale ideologia liberala)-moderna(analizeaza prb noi aparute in practicacomentariul sau nota de jursiprudenta si se observa tendinta interdisciplinaritatii)Locul si rolul Contribuie la mai buna intelegere a evolutiei si a altor discipline juridice; nu are forta legii si nici a jurisprudentei, dar poate ghida jurisprudenta sau influenta pe legiuitor; contribuie la crearea dreptului prin solutiile, modelele si principiile pe care le formuleazaCAP2 ANTICHITATEGRECIA ANTICADEFINITIA DREPTULUIPLATONDefinitia dreptului e corelata cu notiunea de justitie si cu rolul juristului in societate. Juristul nu are doar rolul de a aplica legea, ci de a face justitie.O lege injusta nu e lege, nu e drept. Justitia are rolul de a da fiecaruia ce e al sau.Scopul legii e virtutea,iar obiectul: prop, succesiunile, contractele, bunele moravuri si educatia.Prima misiune a dr e educatia.Regimul constitutional just e acela unde oamenii sunt subordonati curajului si ratiunii.Drept=MoralaDIKAION- termen ce desemneaza atat dreptul, cat si justitiaARISTOTELJustitia e o virtute universala, e distincta de morala. Nu orice lege e si lege juridica. JustitiaMoralaDIKAION termenul dobandeste nuante diferite: just si dreptIZVOARELE DREPTULUIPLATONDreptul, al doilea sens al lui DIKAION, are sensul de lege doar cand e relevat de oamenii de arta, printr-o stiinta speculativa. Metoda e fondata pe natura,pune in centrul conceptiei tot ce vine din lumea exterioara. Singurul legiutor e filosoful, care trebuie sa aiba studii de matematica, dialectica, pt a vedea ideile.Descoperirea legilor presupune un proces de purificare, de apropiere de divinitate.Asadar, un izvor e RELIGIA.ARISTOTELSursele dr sunt dreptul natural si legile scrise ale statului. Primul moment in elaborarea legii scrise e studiul naturii, e un mom intelectual. Natura= lume exterioara, finalitate. Omul e un animal social, numai cetatea e naturalaIn "Politica" analizeaza mai multe constitutii si considera ca cel mai potrivit regim se afla intre aristocratie si democratie: fiecare cetatean trebuie sa aiba posibilitatea de a participa la viata publica, dar distributia onorilor se fa face in functie de bogatie, capacitate si varsta.Dreptul e dedus din principii apriorii sau definitii abstracte ale naturii umane.TEORIA LEGILOR POZITIVEPLATONDreptul are un puternic caracter normativ, legile trebuie sa fie exigente si sunt create de un filosof cu o putere absoluta. Filosoful-rege nu poate elibera prizonierii caverneiInitial, e impotriva legii scrise demostrand ca e plina de defecte, iar filosoful nu poate sa comunice celui vulgar fructul cercetarii sale.Orice lege scrisa se dovedeste injusta odata cu aplicarea ei.Aceasta justitie perfecta ar putea exista doar intr-o cetate perfecta, unde tiranul ar imprumuta puterea sa unui filosof.Isi schimba conceptia, insa legile nu vin de la popor, ci de sus, prin intermediul filosofului care devine legiuitor. Ele trebuie precedate de un preambul, iar poporul va participa prin intermediul legilor la justitia propusa de filosof.Legile sunt o copie proasta a justitiei perfecte.Judecatorii trebuie sa aplice cu strictete legile scrise,insa printul e scutit de supunere in fata legiiARISTOTELDr e obiect de cercetare bazata pe dialectica si observatie.Puterea legislativa sau judecatoreasca o detine cel care conduce afaceri publice, conteaza situatia materiala pe carea o are.Legile pot lua nastere si datorita cutumei, jurisprudentei sau emanand direct de la poporROMA ANTICACICEROPune accentul pe studiul jurisprudentei si a formulat noi obligatii: de a respecta in fiecare om ratiunea,umanitatea,sinceritatea,pietatea in raporturile familiale.Dr nu e rezultatul vointei libere,ci e dictat de natura, nu se fondeaza pe o pura pozitivitate.Din jus naturale decurge jus gentium, care e folosit in rel reciproce dintre popoare. Jus civile= dr pe care il are fiecare popor in particularRecunoaste necesitatea dr natural, dar sustine ca poate fi ameliorat cu ajutorul legiuitorului.Fundamentele dr se gasesc in natura lucrurilor, jus naturale e legat de aequitas. Dr natural ajuta la formularea principiilor generale, unul din cele mai importante fiindca oamenii sunt egali si liberi.Sclavia e considerata fireasca datorita existentei lui jus gentium.Jus gentium-concept roman, jus naturale- concept grec.Initial, cetatenia aparea in prim-plan cu ocazia litigiilor privind dobandirea sau pierderea cetateniei, iar dupa aparitia codurilor a devenit un statut social.Egalitatea a devenit o egalitate juridica in fata legii civile si una politica in fata functiilor legislative si executive.Apar privilegiile, ereditatea obligatorie in exercitarea anumitor profesii, inegalitatea in pedepse si procedura. Cetatenia e un statut superior diferentiat,neunitar si se afla la baza distinctiei dr public de dr privat.CAP 3- DREPTUL MODERNSFANTUL AUGUSTIN1)teoria legilor profaneIn " De civitate Dei" critica toate institutiile statului,sociale,judiciare si militare. Dreptul nu poate fiinta decat daca e just, iar justitia consta in a da fiecauia ce e al sau. Justitia trebuie sa il aiba in centru pe Dumnezeu, Autorul si Stapanul tuturor lucrurilor, precum si onoarea si respectul datorate. Justitia romana e injusta pt ca nu are la baza credinta crestina, iar unde nu e justitie,nu e nici drept.Ramane fidel, cel putin in terminologie, doctrinei clasice greco-romane care afirma ca dreptul e ceea ce e just.Legile profane trebuie respectate pt ca trebuie sa dam Cezarului ce e al Cezarului.Crestinul are nevoie de stat si de legile profane pt ca ele ajuta la pacea cetatii.Supunandu-ne legilor umane, ne supunem implicit unui plan divin pt ca ele isi au rostul in planul lui D-zeu, nimic nu se intampla fara voia Lui.Doctrina sa se apropie de pozitivism si promoveaza notiuni precum ordine publica,respectarea istoriei, respectarea legilor pozitive.2) continut, izvoareJustitia nu inseamna egalitate, ci caritate, gratuitate si generozitateTrasaturi:a.caracter subiectiv. Contine reguli imprecise, care se aplica diferit.Justitia e informulabila, nu poate fi reala, adevarata decat daca are la baza credinta in D-zeu.b.scopul e perfectiunea. Nu admite realizarea niciunui interes personal. Sustine ideea prop private, dar dezvolta si ideea prop comune, obstesti, prin punerea in comun a bunurilor de crestini, mai ales de calugari. Primele comunitati de crestini au renuntat la prop privata, impartind unii cu altii bunurile proprii si experimentand o alta forma de prop.Nimic nu e just fara mila, iar judecatorul e just daca se afla in gratia lui D-zeu.c.lipseste sanctiunea. Nu poate sanctiona si nu poate fi sanctionat pe pamant.Dr crestin poate coexista cu dr laic, nu se opun unul altuia. Dr crestin pune accent pe indepartarea omului de cele materiale, iar celalalt se ocupa de lucrurile trecatoare.Izvoare:a.dr natural : ajuta sa cunoastem ceea ce e just si modul de functionare al justititei. Doctrina sa ramane marcata de sent religioase,dar armonie cu intre dr natural si cel crestin. D-zeu a impus o ordine in natura, iar justitia oamenilor nu ar trebui decat sa execute aceasta ordine naturala. Dr nat- bun inainte de caderea in pacatul originar. Dr natural e legea paganilorb.legea lui Moise : sustine modelul promovat de Tora pt ca e fundamental diferite de legea crestina.Provine de la D-zeu , a fost data direct in mainile lui Moise, dar e depasita de legea crestinac.Legea lui Hristos: e singura capabila sa-i duca pe oameni spre justitie, se regaseste in cele Evanghelii.Ce e just isi are originea in credinta deoarece ea e principiul cunoasterii. "Inteligenta umana e prea corupta pentru a descoperi ea insasi continutul justului".Legile si cutumele au valoare cand textele divine tac, au rol de lex specialia.3)teoria statului Statul trebuie sa se bazeze pe legile crestine,sa pedepseasca atingerile aduse bisericii chiar si cu forta.Legile omenesti trebuie sa fie in concordanta cu legile crestine.Crestinii trebuie sa respecte legile omenesti, chiar daca sunt rele pt ca sunt o parte din intregul odinii divine. Justul poate fi cunoascut prin credinta si revelatie divina.Statul crestin trebuie sa evolueze spre crearea unei cetati divine, un refugiu al crestinilor.TOMA D"AQUINO1) teoria dr naturalFace distinctia intre dr natural si legile omenesti.Dr natural nu se confunda cu morala si e muabil deoarece natura umana e muabila,schimbatoareNecesitatea legii nu se justifica prin faptul ca e un remediu al raului, ci prin faptul ca provine din natura umana pe care o reflecta. Legea omeneasca are in continut nu numai dispozitii represive, ci si permisive si preventiveOriginea legii e legata de regimul politic si cuprinde dispozitii pt monarh,bogati, intelepti si popor.Legile concentreaza un maximum de virtute.Continuitatea legii: orice lege provine din dr natural. Calitatile legii: trebuie sa fie justa, sa reflecte binele comun si nu interesele personale ale legiuitorului, si corespunzatoare conditiilor de spatiu si timp, in conformitate cu justul natural.Autoritatea legii nu poate exista decat daca e justa si corespunde justului natural. Daca legea e injusta, trebuie sanctionata de judecator. Asadar, e conditionata.Termenul de drept se confunda cu cel de just, e vb de un just natural,flexibil, care nu ofera reguli fixe.Dr natural are rolul de a oferi reguli generale,imprecise.Cand legea pozitiva tace, jud trebuie sa solutioneze cazul prin aplicarea acestor reguli.2)contributia crestinismuluiTermenul drept are semnificatia de obiect al justitiei.Legea suprema e legea eterba.Legea naturala e sursa moralei si poate fi cunoascuta de orice om, crestin sau pagan. Legea omeneasca deriva din cea naturala, e o prelungire a acesteia.Izvoarele:Vechiul si Noul Testament.Ele dezvaluie o dimensiune spirituala om plus, a existentei divinitatii,prin care ne putem salva sufletul.Fara credinta , refuzand sa respectam legile divine, nu putem accede la aceasta lume noua, pe care D-zeu vrea sa o imparta cu noi.Legea noua e total diferta de legea umana, nu are continutul clasic si forma legii scrise. Legea crestina e atipica, presupune o revolutie interioara, o permanenta lupta pentru a ne schimba, e o stare de spirit pe care trebuie sa o traim in permanenta.Face distinctie intre legea crestina si drept, ultimul fiind la indemana tuturor,inclusiv a necredinciosilor.Pt dr public, sustine teoria laica a suveranitatii. Suveranitatea e pt toti, si pt necredinciosi si e explicata prin intermediului teoriei dr natural. Ea deriva din natura, dominatia politica e naturala.Suveranitatea nu e considerata o consecinta a pacatului,un remediu.Regele ramane sub puterea Papei si se ocupa de lucruri mai terestre.Dr privat e marcat de teoria prop private, respingandu-se teoria prop obstesti din planul dreptului. Face referire la notiunea de vanzare-cumparare,uz, contract,delict.Institutia casatoriei are regim mixt, juridico-religios.Aceasta are un rol divin, de unire cu Hristos si biserica. Sunt interzise divortul,poligamia, incestulINFLUENTE ASUPRA TEORIEI STATULUI1)GROTIUS Crearea statului e precedata de un contract social prin care poporul transmite puterea guvernantilor si isi stabileste forma de guvernamant.Dupa incheierea contractului,poporul pierde dreptul de a-i controla sau pedepsi pe guvernanti.Guvernantii nu trebuie sa isi respecte promisiunile asumate.Forma e cea a tratatului int si nu a actelor interne datorita fortei obligatorii.Poporul are obligatia absoluta si perpetua de a se supune suveranului.2)HOBBESStatul e creat in baza unui contract social pentru a se mentine pacea si siguranta in societate deoarece omul pt om e lup, iar starea naturala e razboiul tuturor impotriva tuturor.Oamenii cedeaza drepturile naturale in schimbul pacii.Contractul se incheie intre stat si poporStatul e singura sursa a dreptului pentru ca el are puterea de comanda, iar legea e un comandament.Puterea statului e un summum imperium, are caracter absolut, e suverana. Legile sunt facute de monarh, dar el nu e supus legilor sale, e ex lege si supram lege3)LOCKEOmul este natural sociabil, se afla intr-o stare de natura care cuprinde dr la libertate,munca, prop privata.Prin contract sunt garantate drepturile naturale.Aut publice sunt investite cu putere si trebuie sa garanteze aceste drepturi. In caz de abuz, poporul isi poate lua inapoi suveranitatea.E considerat fondatorul liberalismului politic, un pact cu majoritatea inseamna un act al intregii societati.Scopul statului e constituirea unui maximum de libertate pentru om.4) ROUSSEAUOmul se afla intr-o stare de natura, nu e animal social,ci un biet animal cu doua tendinte: mila si perfectabilitatea, care-l fac uman. Omul incheie un contract social prin care cedeaza totalitatea dr unei entitati create prin contract, care i le restituie imediat. Astfel devin dr civile.Pactul are la baza totalitatea vointelor individuale care se contopesc intr-o vointa generala si se ajunge la o comunitate politica prin fuziune.Suveranul e rep de ansamblul cetatenilor daca vointa lor poate valora vointa politica. Guvernarea politica e un ideal.DEFINITIA DREPTULUI1)GROTIUS Dreptul e un mijloc rational si natural de a asigura pacea. Dr natural e imuabil, ar fi existat si in lipsa lui Dumnezeu deoarece simpla sociabilitate a omului e suficienta pt crearea dreptului.Ea se realizeaza prin pactul socialSe situeaza intre curentul dogmatic al dr nat crestin, care tinde sa subordoneze dr nat dreptului divin si curentului rationalist al dreptului natural modern,care tinde sa elimine dr pozitiv2)HOBBESDat fiind ca suveranul e unicul legiuitor, legea e cea care determina dreptul. Un act e legal daca e conform cu legea facuta de suveran3 coordonatea.sustine existenta unei legi naturale pe care e fondata pacea si securitatea societatii, legea pozitiva e doar mijlocul prin care se atinge pacea. Legea pozitiva e inevitabil legata de legea naturalab.dreptul nu limiteaza puterea statului deoarece suveranitatea e absoluta si indivizibila, nu i se pot aduce atingeric.nu e pozitivist deoarece legile pozitive au ca scop asigurarea pacii si sigurantei indivizilor3)LOCKEDr trebuie sa asigure libertatea individului, prin toate categoriile de prescriptii: dr comanda,limiteaza,permite,interzice4) ROUSSEAULegea se caracterizeaza printr-o generalizare colectiva, nu are valoare decat prin pactul colectiv.Transfigureaza dr natural, il face analogic natural, are semnificatie prin intermediul ratiunii si al legii pozitive civile.CONCEPTIA LUI KANTSepara dreptul de morala si dr natural de cel pozitiv.Dr natural= ansamblul conditiilor datorita carora preferinta arbitrara a fiecaruia se poate armoniza cu preferinta arbitrara a celorlalti, in cadrul unei legi uneiversale de libertate.Cuprinde intregul drept, dreptul in ansamblu.Dr pozitiv cuprinde normele reglementate si sanctionate de legiuitor, e dependent de vointa legiuitorului, iar un factor in determinarea continutului il constituie cadrul vietii sociale, care inseamna limitarea libertatii individului pentru a coexista cu libertatile celorlalti.Dr natural e bazat pe ratiune, iar cel pozitiv pe inspiratie.Libertatea si egalitatea sunt cele mai importante valori juridice. Ele sunt atat drepturi innascute, dar trebuie si reglementate de dr pozitiv.DR INALIENABILEContinut:Dr la siguranta. Pt ca siguranta sa devina un drept, trebuie indeplinite conditii: puterea politica sa nu aiba drept de viata si de moarte asupra cetatenilor,puterea politica sa nu fie niciodata prop cuiva si suveranul sa nu fie stapanul supusilor.Statul trebuie sa se autolimiteze, puterea lui trebuie limitata de lege.Statul trebuie sa se subordoneze unei ordini obiective, fondata pe solidaritatea obiectiva sau constitutie.Libertatea constiintei e considerata fundamentul tuturor libertatilor publice, e legata de ratiune.Dr la proprietate e o extensie a dr la siguranta: daca un om are dr inalienabil de a-si apropia viata sa ca pe un bun, cu atat mai mult are dr de a-si apropia dr din natura,dar nu oameni.Omului ii apartine ce a produs.Prop permite asigurarea libertatii si egalitatii, simbolizand un dr uniersal la fericire privata.HegelOmul e un produs al istoriei, nu un substrat al acestuia.Dr natural se bazeaza pe o libertate imediata a individului, nu se opune dr pozitiv.Dr omului se transforma in dr cetateanului, nu sunt altceva decat un moment relativ al dreptului.E adeptul prop private, prop colectiva e o contradictie in termeni.Pozitivismul juridicPropune fundamentarea dreptului pe elemente exterioare ratiunii, fiind impotriva naturalizarii si rationalizarii.Curentul idealist sustine ca dr e opera ratiunii, fie speculativa ,fie pura.Exclude justul din definitia dreptului.Curentea.Scoala exegezelor : a aparut in Franta, intre 1830-1880, fiind determinata de procesul de codificare al lui Napoleon. Exclude filosofia dr din studiul jur al dreptului. Promoveaza o filosofie etatista: valoarea absoluta a dr natural s-a transferat dr pozitivb.Scoala engleza : Jeremy Bentham critica sistemul de common law si propune codificarea. Inlatura orice element extrajuridic pentru a construi un dr autonom. DR e un ansamblu de semne de la suveran,iar scopul e binele public.John Austin plaseaza legea si jurisprudenta in stiinta dr pozitivc.Scoala germana: dr isi are origine in creatia populara spontana si inradacinata istoric, e izvorat dintr-un singur comandament statal. Apare ideea codificarii legilor in vigoare.Un sistem rational al dr naturale trebuie sa permita constructia unui sistem poz, sub forma unui cod unic.Savigny nu e de acord cu ideea codificariipt ca dr devine inchis, rigid.Dr e expresia constiintei jur populare,adica vointa istorica si spontana a dreptului care se manifesta in cutumeVolksgeist.Sc istorica e opusa pozitivismuloui si e caracterizata de reelaborarea conceptuala a dr= pandectismCAP 4 CRIZA DREPTULUITEORII FORMALISTE1.JUDICIZAREA DR. TEORIA NORMATIVISTAHANS KELSEN Critica conceptia traditionala conform careia dreptul e produsul fortei statului pt ca el si limiteaza statul, de fapt e o autolimitare prin drept care rezida in vointa statului care nu e altceva decat o transpunere a autonomiei de vointa contractuala din dr privat.Notiunile,conceptele fundamentale ale dr care grupeaza celelalte concepte juridice si se regasesc in varful genealogiei conceptelor trebuie sa fie epurate de orice conceptie etico-politica. Teoria dr trebuie sa fie pur juridica, nu morala, filosofica, politica.Are 2 teze fundamentale:A.TEZA SEPARATIEI DR DE MORALATeoria pozitivista definea dr ca pe un act de comandament al legiuitorului insotit de o sanctiune.E o conceptie imperativista conform careia norma este actul de vointa a legiuitorului care consta in obtinerea de la altul a unui comportament determinat intr-o situatie precisa.Kelsen critica teoria deoarece vointa subiectiva a agentului de a obtine de la altul un comportament adecvat, e semnificatia subiectiva a ce trebuie sa aiba loc. Comportamentul pe care trebuie sa il aiba o pers este independent de subiectivismul incorporat int-un ordin, intr-un comandament.Acest comportament e obiectiv, independent de ratiunile personale ale emitentului ordinului.B. TEORIA NORMATIVISTA PROPRIU-ZISADreptul e un sistem de norme ierarhizate.Legiuitorul e abilitat de o alta norma juridica sa reglementeze o norma. Astfel, omul se supune unei norme si nu unui comandament. El e obedient dreptului, nu actului de enuntare a ordinelor. Ordinele sunt obiective daca o norma le da emitentilor o asemenea putere( Constitutie)Kelsen afirma ca e o norma ipotetica, denumita fundamentala si are o singura prescriptie: destinatarii trebuie sa se conformeze normelor puterii constituante.Respinge teoria dr natural pt ca aceasta norma superioara contine principii de justitie care conditioneaza continutul dr natural.Dr natural e total diferit de dr pozitiv. Dr natural sustine ca validitatea unei norme depinde de preceptelede justitie, ceea ce inseamna existenta unei morale absolute si unice careia trebuie sa i se conformeze dr pozitiv.Validitatea si eficacitatea ordinii jur e data de norma fundamentala. Validitatea= modul de existenta specifica a normelor.Stiinta dr nu are ca obiect stabilirea unei norme, ci descrierea normelor,desemnarea normelor valide ale acestuia2.ETATIZAREA DRCARRE DE MALBERGPreia teoria germana a statului pers juridica si a autolimitarii statului, subliniind ca statul este natiunea organizata juridic, iar Parlamentul, expresie a vointei generale a natiunii, este organul suprem. Legea, ca act jur al Parlamentului, trebuie supusa justitiei. Statul este supus dreptului. Dreptul obiectiv(dr superior dr pozitiv creat de stat, reguli bazate pe regula solidaritatii) Teoria autolimitarii(crearea statului nu e calificata juridic)Kelsen, in spatele dr se afla un fapt nu o norma juridica. Statul este limitat de drept, el nu se poate naste si exista decat printr-o nj organizatie juridica create de ConstitutieKelsen, ordinea juridica nu e ierarhia nj, ci ierarhia de organe in frunte cu Parlamentul. Autoritatile statale cedeaza statului vointa primara. Unitatea e compromisa in lipsa unei autoritati cu putere de decizie mai mare superioritatea autoritatii constituante.Nu exista organe fara drept dreptul este cel ce ierarhizeaza autoritatile si functiile.TEORII ANTIFORMALISTE1.DECIZIONISMUL JURIDICCARL SCHMITT Kelsen, o nj nu poate sa-si creeze conditiile propriei sale aplicari nu exista nj fara interventia unei autoritati care sa decida Teoria decizionistaDoctrina bazata pe primatul politicului asupra juridicului : deiciza judecatorului nu decurge niciodata integral dintr-o norma, iar continutul unei legi nu poate fi dedus numai din disp constitutionale. In varful ordinii juridice nu sta o norma fundamentala, ci decizia suveranului, putand fi suveran cel ce decide starea exceptionala, neprev de ordinea jur si permite suspendarea eiDoctrina liberala, statul-legiuitor, separarea soc civile de stat(lege=justitie) stat social2.SCOALA LIBERULUI DREPTFRANCOIS GENY Scoala exegezelor, precede Sc germana care spune ca exista mai multe izvoare de dr, nu numai legeaDecaderea legii: neconcordanta cu trebuintele sociale, legiuitorul nemodificand legea dupa evol socCritica monopolul legii (dreptul=acte si institutii umane, nu ideale) si functia jurisdictionala ( nu doar a aplica legea scrisa, ci de a crea dreptul)Clasificare izvoare : Daturi reale (nj se fundamenteaza pe realitati ec, soc, morale etc)Daturi istorice (traditie si istorie a unei tari)Daturi rationale (dreptul natural, natura umana)Daturi ideale (aspiratiile omului)Primele 2 sunt circumstante de fapt, ultimele 2 precepte normative ce inspira legiuitorulCercetarea libera a dreptului : umplerea lacunelor legii, inlaturarea ambiguitatii interpretare subiectiva, iar in caz de contradicii are prioritate vointa legiuitorului3.REALISMUL AMERICANOLIVER WENDER HOLMESConceptia intrumentalista/functionalista (dreptul este mijloc de realizare a dif politici)Teza nedeterminarii -> nj au termeni imprecisi, continut nedeter precedent judiciarTeoria comportamentalista ->hot jud este rezult institutiilor pers ale fiecarui judTeza anticonceptualista-> faptele din cauze si hot jud au consecinte evitarea conceptualizarii inutile si evitarea jud de valoare asupra modelelor impuse de cei ce aplica dreptul4.REALISMUL SCANDINAVALF ROSSDreptul=fenomen psihic, normativitatea juridica este o constrangere psihologicaForta obligatorie a nj diferentiaza 2 si 35.SOCIOLOGIA DREPTULUIRUDOLPH von IHERINGScopul dreptului este sa corespunda protectiei a ceea ce este necesar pentru afirmarea personalitatii omuluiMAX WEBERDreptul = nj ierarhizate6.PLURALISM JURIDICMAURICE HAURIOU Statul nu poate fi unica institutie producatoare de dreptLEON DUGUITDreptul nu este ceea ce este sanctionat de stat si ceea ce este socialmente necesar. Suveranitatea statului este perimata in fata obligatiilor internationale Teoria seviciului public asigurat de stat. Respinde Teoria EtatistaCAP 5 TEORII IDEALISTEI NEOKANTIANISMULGIORGIO del VECCHIOCritica a pozitivismului. Sist juridice reflecta idealul de justitie care permite realizarea libertatii persoanei.Distincie intre conceptul de drept(obiect al unei cercetari pur logice) si ideea de drept(coresp idealului de drept, obeiect al unei cercetari deontologice)+cercetare fenomenologica(dreptul din punct de vedere istoric si sociologic)Orice persoana este subiect de drept, are drept subiectiv si obligatii corelative ce incumba altuia. Idealului de drept ii corespunde principiul de justitie conform caruia orie pers are posib de a nu fi impiedicata sa-si exercite prorpria libertate. Seamana cu conceptia lui Kant, existand dif asupra conceptului de drept. GdV sustine ca dreptul nu trebuie df prin continutul sau(prin ideile de justitie), ci prin forma sa care trebuie sa fie universala, sa se regaseasca in orice sistem juridic.Conceptul de dr este strans legat de actiunile umane, orice act a unui sub este evaluata dupa cum este compatibila sau incompatibila cu actiunile altui subiect-Domeniul dreptului: actiuni bilaterale si coordonate-Domeniul moralei: actiuni unilaterale si necesareDreptMorala , diferit fata de Kant, deoarece dif nu consta in caracterele actiunii( adeziune la legea morala in cazul moralei si conformitate cu actiunea exterioara in cazul dreptului), ci in trasaturile interne ale unui act (intentionalitatea actiunii). Sunt complementareRUDOLPH STAMMLERDreptul trebuie izolat de factorii istorici si sociologici. Conceptul dreptului nu poate fi cercetat decat de o stiinta pura a dreptului , ca la Kelsen si dreptul este expresia unei vointe inviolabile, coercitive, autonome, suverane. Ca la GdV, dreptul este coresp idealului de justitie, avand la baza doua principii:Principiul respectarii personalitatii fiecaruia ( vointa niciunui om sa nu fie supusa vointei altuia)Principiul participarii (omul nu trebuie sa fie exclus din comunitatea sociala, ci implicat)In lit de spec se apreciaza ca aceste 2 princ au un continut vag si ca reiau def kantiana a dreptului just (libertatea fiecaruia trebuie sa fie in concordanta cu libertatea tuturor)II. FENOMENOLOGIA DREPTULUI intoarcerea la concretul lucrurilor pentru a le obs esenta (eidos)Conceptie introdusa de Edmnund Husserl , critica naturalismul, antinaturalismul, pozitivismul juridic etc. Tendinta -axiologica ( asimilarea cercetarii esentei conc jur cu cea a valorii acestora)-existentialista propriu-zisa (dreptul este exclusiv opera omului)Metoda fen. are caracter descriptiv;constata si evidentiaza esenta si structura dr. 3 categ de eidos care formeaza structura dreptului:-eidos cu caracter generic dreptul = ansamblu de norme-eidos cu caracter special normele= continut etic, vocatie de comandament-eidos cu caracter particular normele= avand vocatie de comandam, conduc comportamentele umaneA. Curentul AXIOLOGICEdmond Husserl dr are la baza cutuma juridica, are un singur izvor determinat: vointa monarhului, a Parlamentului sau a statului. membrii comunitatii se supun in mod constient si voluntar, nu e o simpla subordonare fata de stat, ci in baza consimtamantului poporului. Obedienta fata de drept Dreptul este ceea ce ne obliga din exteriorGerhart Husserl, A. Reinach esenta dreptului consta in caracterele a priori si necesare ale conceptelor juridice. N.j sunt entitati ideale dar reale, pentru ca se poate studia structura lor interna. Uneori, dr pozitiv deviaza de la esenta sa a priori, punandu-se problema raportului intre oridinea jur(fapt juridic) si valoarea sa (ceea ce trebuie sa fie ordinea juridica). Fundam axiologic al dr pozitiv= Efectivitatea nj (respectarea de catre destinatari)B. Existentialismul juridicM.Scheler, N.Hartmann, E.Fechner etc. sunt princ reprezentantiExistenta precede esenta pt drept, prb nu este aceea de a cunoaste esenta apriorica, pt ca dr si lumea depind de actiunile umane, de experienta, interesele si valorile omului.Valorile calitati obiective ale lucrurilor, a priori si ierarhizate. Valori absolute=fundam princ jur supreme deasupra tuturor:demnitatea persoanei princ libertatii de exprimare, lib econ, dr la viata privata caracter universal si se repeta in fiecare epoca istoricaIzvoarele dreptulu : reale si ideale (separarea kelsiana : sein(fapt) si sollen(valoare))Reabilitarea dr natural: omul descopera valorile si perceptele dr nat dar ramane liber si creator in deciziiDr nat cu un continut variabil, in devenire, omul luand parte la formarea acestui continutCAP 6 REABILITAREA DR NATURALCRIZA MODERNISMULUILeo Strauss- constata criza dr modern care presupune o soc bazata pe egalitatea femei-barbati(un esec) + defecte ale constructiei dr modern : istoricismul si pozitivismulIstoricismul este bun si just ceea ce e consacrat si validat istoric (accent pe sein- ceea ce este si nu pe sollen- ceea ce trebuie sa fie)Pozitivismul sisteme de valori, iar judecatile izvorate din ele sunt rezultatul deciziilor subiective si arbitrare; criticat deoarece in materia dr, eticii si politicii nu este posibila o judecata obiectiva, unviersalaAmbele I si P, cosidera ca subiectul ocupa pozitia centrala in constructia drepuluiModernistii plaseaza in locul divintatii subiectivitatea, omul construind lumea ce il inconjoaraDr nat antic- sub are obl de a indepl ceea ce trebuie (sollen) in fct de ceea ce este (sein) . Dr nu preexista obligatiilor. Dr sunt determ prin raportarea la ordinea si finalitatea acestei lumi ierarhizateLeo Strauss nu respinge doctrina liberala, dar nu accepta democratia de masa care nu permite formarea unei opinii individuale. Propune intoarcerea la antichitate, la trad socratica ce permite omului modern sa devina un cetatean activ constient de problemele comunitatiiScoala germana-exista princ mai puternice decat orice statut juridic : Dr natural sau Dr ratiunii ( care se regasesc in decl dr omului)Reabilitarea dr natural- dupa 2RM cand se pune acc pe resp dr omului in doctrina, jurisp, legislatie; in cazul in care o lege este contrara dr omului ea este nevalida juridic iar pop nu este obl sa o respecte si mai mult, juristii trebuie sa gaseasca curajul sa ii refuze caract juridicValiditatea nj depinde de conf cu morala: daca nu sunt si morale, normele nu sunt juridice, nu sunt dreptScoala anglo-saxona critica sc germana, sustinand separarea dr de morala. Criteriile de validitate ale nj sunt criterii de constatare, descriptive. Norma de recunoastere nu este nici valida, nici nevalida, ea nu rezulta din ratiunea jur precum norma fundam a lui Kelsen.Sustine ca exista un continut minim al dr natural care trebuie sa se regaseasca in mod necesar in orice sist de dr pozitiv.Scoala germana-afirma existenta unui dr superior, Dr. Natural, izvorat din moralitatea interna a dr. DECLINUL MODERNISMULUIMichel Villey-nu este de acord cu dr modern pt ca este individualist si lipsit de realism si obiectivitateInclina spre dr natural, impotriva conceptiei lui Kant si Kelsen.Critica notiunea de dr subiectiv, deoarece dr se afla in relatie cu natura lucrurilor, nu cu un subiect. Individ=subiectIndividualismul face confuzie intre ordinea de dr si politica, anexand dreptul moralei. Altereaza esenta drSubliniaza ca omul trebuie sa se intoarca la dr nat realism juridicCritici majore :-pozitivismului juridic : dr nu poate fi creat de om, el preexista prin natura lucrurilor.-dr natural modern : pleaca de la premisa falsa a starii de natura. Omul trebuie sa graviteze in jurul dr si nu dr in jurul omului. jus naturalismul antic : drept=sollen provenit din seinDoctrina lui MV a fost si ea criticata: -confunda individ cu subiect-sustinerea dr nat clasicinvocarea unui dr rational impracticabil-dr graviteaza in jurul omului nu are sens individualist, ci universalist fondat pe ideea de libertate-promovarea jus naturalismului antic criticata deoarece nu poate fi aplicat in soc actuala, fiind ambiguu si neclar in rap cu lumea moderna si nu poate solutiona prb soc actuale; natura lucrurilor nu este natura dr cum sustine MV ci natura instit romaneDoctrina lui sustine ideea separarii dr de morala ca si pozitivismul juridic pe care il criticaCAP 7NEOPOZITIVISMUL JURIDIC reactie la reab dr natural a scolii anglo-saxoneH.L.A.HART. CONCEPTUL DE DREPT SI STRUCTURA SIST JUR- inversarea piramidei lui KelsenIn definirea dr este f important limbajul juridic, reg de semantica si sintaxa, deoarece pot aparea prb de interpretare. Este imp si contextul aplicarii reguliiNj au un continut deschis: litigii usoare si litigii dificile(in care nu decurge nicio solutie juridca nici din lege nici din jurisprudenta)Numai in litigiile dificile autoritatile care aplica dr dispun de putere discretionara in privinta sensului si a a sferei de aplicare a nj, insa aceasta afecteaza impartialitatea si neutralitatea puterii judec, pt ca aprecierea are caracter subiectiv, fiind fondata pe princ extrajuridice cu un continut soc, pol, ecAplicarea reg de dr depinde de obiectivele urm de legiuitor care a creat regula.Formulele lingv folosite confera un continut deschis care determina tulburari in aplicarea nj daca nu se tine cont de obiectivul urm de legiuitor.Obligatia de obedienta fata de nj este explicata prin obisnuita oamenilor de a se supune legilor. Orice conduita neconforma este dezaprobata, asadar nu este vb de o obisnuinta ci de o acceptare deliberata.Izvoarele dr sunt pe langa cele formale(imperative) si cele facultative care constau in influente cauzale sau materiale ce conditioneaza rezolvarea spetei de catre judec si care tin exclusiv de buna-credinta, insa aceste nu fac parte din sist de dreptStructura sist de dr presupune 2 conditii necesare si suficiente:-nj care sunt cons valide trebuie respectate-o regula de recunoasterecare determina criteriile de validitate juridicaStructura: -norme primare, ce stab modele de comportament care trebuie urmate-norme secundare, care stab modul de identif, modif sau abrogare a normelor primare reg de recunoastere : reguli de creare, de schimbare sau de decizie Ca si Kelsen ce nu cerceta valid normei fundamentale, Hart subl ca nu se pune in discutie validitatea normei de recunoastere. Insa nu este o norma ipotetica, ca la Kelsen, ci un fapt social. Si fata de regula de rec exista obligatia de obedientaValiditatea normei este legata de eficacitatea saNeil MacCormick. NEGAREA JUSNATURALISMULUINeopozitivismul se caract prin negarea puternica a jusnaturalismului. Cel mai repr autor in cadrul sc anglo-saxone fiind scotianul N Mc. neoinstitutionalism juridic.Critica jn deorece nu se fondeaza pe valorile si pe principiile universale.Critica normativismul pur al lui Kelsen deoarece ordinea de dr se bazeaza nu pe sollen(constructie teoretica, ipoteza a ratiunii), ci pe fapte institutionale in care se inscrie actiunea socialaconeventii sociale,juridice, morale , care sunt cunoscute prin intermediul regulilor sociale,morale si juridiceMai mult, prop normative nu pot deriva din prop descriptive (sollen din sein), dar exista totusi o interferenta.Ordinea juridica este un fapt instit compus din reg jur necesare pt det actiunii actorilor sociali, largind sfera pozitiv , ordinea jur nemaifiind compusa doar din reg jur corespunzatoare criteriilor de validitate stab de reg de recunoastere a lui Hart, ci dinnorme care provin din operatiuni logice de interferenta pe baza unor altor norme ale sist de drAsadar, neoinstit nu poate concepe existenta unei instit independent de norme. Nj valide ce form ordinea jur instit stab princ jur generale.CAP 8 RECONSTRUCTIA DREPTULUICritica pozitivismului in gandirea jur nord-americana necesitatea recorelarii dr cu justitia si a reducerii dr la fapteRolul judecatorului nu mai e suficient sa se limiteze la normele de dr, fiind necesare si criterii exterioare dreptului(R.D.)Critica pozitivismului in gandirea autorilor germaniReconstr dr se poate face doar daca dr se fundam pe morala, altfel neputand justifica legitimitatea(J.H.)Critica pozitivismului in Italia- pastrarea normativitatii dr si realismul discursului juridicI.RONALD DWORKINPrima transf a pozitivismului juridic a fost inversarea piramidei lui Kelsen(HART)O alta transformare: extinderea notiunii de ordine juridica. RD sustine ca ea cuprind atat norme emise de legiuitor cat si principii de justitie.Dreptul nu mai este def ca un fapt institutional (N.Mc), ci ca un fapt interpretativCoerenta normativa ( cupr si coerenta deciziei judiciare ) Coerenta narativa (stab faptelor in cursul unui proces)Dreptul, inainte de a fi un ans de norme care se aplica mecanicla cazuri usoare si dificile , este atitudinea interpretativa a unei comunitati care realizeaza justitiaO nj are sens pentru ca ea coresp satisfacerii unui interes material, scop, principiu.Conceptul de dr nu poate fi independent de conceptia asupra fenom juridic si a justitiei. Inainte de a fi ans de reguli, exista ideea de drept, dreptul ca justitieAtitudinea interpretativa este utila in aplicarea dreptului , iar RD provenind din sist anglo-saxon, aplicarea dr presupune dimensiunea istorica(precedentele judiciare). Totusi un inseamna sa continuam ce am facut intotdeauna in dr ci sa examinam sensul nj (normele trebuie intelese, aplicate, extinse, modif si limitate in functie de acest sens). imbinarea dimensiunii istorice cu reconstructia dreptuluiReconstructia dreptului rolul revine judecatorului, care trebuie sa faca o reconst coerenta si gloabala a istoriei juridice principiul unitatii dreptului(principiu de decizie), care det crearea unei conceptii coerente a justitiei si a echitatii o prop de dr este adev daca ea apare ca cea mai buna interpretare a fenomenului juridicDreptul=coerenta narativareluarea istoriei dreptului si reconstr sa interpretativa, care nu se indep nici de continutul acestei istorii, nici de structura institutionalaReguli de interpretare a dreptului:-regula convenientei- in vederea aplicarii sale, dr trebuie mai intai identificat, stabilit concret, autoritatile trebuie sa stab dreptul care convine faptelor. identif ans de norme, precedente si principii care sunt aplicabile in litigii si det sol juridice-regula valorii-odata ce lista de interp posibile ale nj a fost stabilita, se alege cea conforma cu morala politica sau TG a justitieiAcest proces de interp are ca scop asig integritatii dreptului, unitatea sa. Solutiile juridice sunt det de morala politica alegerea celei mai bune interpretari.Elaborarea dreptuluidoar legiuitorul poate crea dreptul. Traduce politica sa in nj avand in vedere binele intregii comunitati.Deciziile dificile motivate nu prin arg politice, ci prin arg de principiu care sa fixeze dr sub ale partilorConceptul de justitie-conceptia liberala:statul intervine doar pt a apara ideea de autonomie. Ideea de justitie are prioritate in fata ideii de bine. Ulterior schimba opinia, ideea de bine nu este numai un concept de dr privat ci si de dr public: statul intervine pt a asigura binele cetateanului; un minim de conditii plecand de la respectarea personalitatii individualesolutia:redistribuirea mai justa a resurselor pt asig unei vieti mai bune, justitia=conditie a posibilitatii saleRolul judec regandit-acesta trebuie sa judece si pe criterii exterioare dreptului.Exista principii deasupra nj de care trebuie sa tina seamacea mai buna solutie Conceptia sa este dominata de ideea de morala , care este la temelia sist de drept. Morala este pusa atat inaintea cat si la finalul crearii dreptului(actului normativ), deoarece orice act de aplicare a dr trebuie motivat.Morala politica=resp egalitatii si atentie egala pt cetateniSeparatia puterilor-legislativa de judecatoreasca este cea mai importantaPolitica-tipul de standard care det un scop de atins dpdv ec ,soc, polPrincipiul-standard ce trebuie observat pt ca el constituie o exigenta a justitiei sau a echitatii sau a unei alte dimensiuni a moralei.Criticat de Neil MacCormick pt distinctia in principii si politica, el afirmand ca moralitatea procesului judiciar nu prov din struct interna a dr ci este impusa din exterior, de o terorie a justitiei al carui criteriu de identificare este conturat de principii obiective izvorate din rel soc existente la un mom dat.II.JURGEN HABERMASReconstr dreptului trebuie sa aiba in vedere in primul rand reanalizarea fundam validitatii njO norma pt a fi valida trebuie sa dea satisfactie in mod universal, intereselor tuturor si sa fie acceptata de toate persoanele vizate de regementare, in sensul ca destinatarii nu prefera alte posib de reglem.Jusitificarea nj vine din procedura de adoptare considerata de cetateni legitima, nu din continutul normativ si din valorile morale care le corespundIl critica pe Max Weber pt ca se opune statului social si dr sociale. Este preocupat de princ statului de drept: al suveranitatii populare(dr politice ale cetatenilor), al protectiei juridice a individului, princ legalitatii actiunii admin, controlului parlam si jurisd, al separatiei statului si soc civileDr politice nu pot fi puse in practica daca libertatile nu sunt garantate.Sustinator al teoriei liberale: prioritatea dr clasice asupra dr politice, fiind si republican: prioritate dr polDreptul actioneaza in doua modalitati:-ca mediu social instr pt coord actiunii soc-institutie- nj care nu-si gasesc legitimitatea in trimiterea pozitivista la procedura. Sunt tipice normele care constituie fundamentele dr constitutional, al dr penal etcNormele cer o justif materiala pt ca apartin unei ordini soc legitime. Desi legatura dr-morala se raporteaza la continutul acestor norme, justificarea nu poate fi facuta independent de proc de adoptare, care trebuie sa fie recunoscuta ca legitimaDreptul, ca mijloc de integrare sociala trebuie sa tina cont de 2 factori:-starea de fapt- provine din sist economiei de piata si sist admin-justificarea validitatii saleIII.SCOALA ITALIANA A DREPTULUIImbina teoria normativista cu cea realista doua ramuri cu acelasi nume. Prima, caracterizata de insusirea teoriei pure a dreptului a lui Kelsen si definirea dr ca un ansamblu de semnificatii obligatorii si cea de-a doua, care pune accent pe studiul limbajului juridic si pe contextul disp normative, bazata pe teoria anglo-saxona scoala italiana este o scoala analiticaDreptul depinde de conditiile in care este cunoscut; preocupare pt stabilirea naturii si statutul stiintei drNorma juridica nu este un act de vointa, actul suveranului, ci ea devine o ordine juridica obiectiv valida. Este o entitate semantica prescriptiva care face obiectul stiintei dr. Influentata de piramida lui Kelsen, nj este vazuta ca obiect singular si autonom, iar mai apoi se presupune luarea in considerare a unui complex de nj ce repr ordinea juridicaReconcilierea ramurii normativiste cu cea realista R.Guastini- propune o def a dr antinormativista, realista- dreptul contine prescriptiile legiuitorului, judec , admin publice care creeaza dr de fiecare data cand sunt chemate sa-l arate intr-un mod sau altulCreatorul normei nu este cel care o elaboreaza, ci numai interpretul ei fie legiuitorul cand interp disp constit, fie judecatorul cand interp legea sau admin publica.Validitatea dreptului nu este decisa de practica judiciaraV.Villa conceptie postanalitica a dr ceea ce inseamna depasirea relatiei sein-sollen(fapt-valoare, descriere si presciprie, limbaj si metalimbaj) prin intermediul unui model epistemologic al constructivismului. Dreptul inainte de a fi un ansamblu de specificatii normative intr-un ansamblu de enunturi(prescriptii) ale legiuitorului, judecatorului sau teoreticianului, este o practica sociala discursiva care se bazeaza pe o anumita conceptie juridica a societatii, inclusiv a justitiei.