Download - Renal - Curs 1
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
1/19
P R TUL REN L
FUNCŢIILE PRINCIPALE ALE RINICHILOR
Rinichiul îndeplineşte funcţii esenţiale:
1. filtrarea şi excreţia cataboliţilor solubili şi a toxinelor
ex.: -substanţe azotate -rezultate din metabolismul intermediar (uree, creatinină)
-substanţe neazotate -pigmenţi biliari, resturi lipidice, fosfaţi, bicarbonaţi
2. menţinerea echilibrului hidro-electrolitic
-echilibrul osmotic se realizează i prin inter!enţia hipotalamusului, hipofizei,
glandelor suprarenale (ce acţionează prin intermediul rinichilor)
". menţinerea echilibrului acido-bazic:
-sisteme tampon ce neutralizează bazele i acizii la ni!el renal
#. funcţie endocrină
-rinichiul produce hormoni, acti!ează hormoni
$. reglarea presiunii arteriale şi a fluxului sanguin
MACROSCOPIC
-rinichii -organe pereche, situate retroperitoneal, de o parte i de alta a coloanei
!ertebrale
-rinichiul -polul superior la ni!elul !ertebrei %12
-polul inferior la ni!elul !ertebrei &"
-11-12 cm lungime, $-' cm lăţime
-12$-1' g
-conturul -lateral -con!ex -medial -conca!
-acoperit de o capsula fibroasă -inextensibilă -hilus -la ni!elul zonei centrale a părţii conca!e
-ser!ete ca -zonă de intrare pentru -artera renală -ner!i
-zonă de ieire pentru -!enele renale
-!ase limfatice -ureter
-se deschide n sinusul renal ȋ
1
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
2/19
-sinusul renal - nconurat de parenchimul renal ȋ
(excepţie -zona de conectare cu ureterul)
-include zonele de acumulare a urinei: -pel!isul renal -calicele mari
-calicele mici
-străbătut de !ase i ner!i
Secţiune frontală:
-parenchimul: -cortex -strat extern cu aspect granular (glomeruli i tubi contorţi)
-medulara -regiunea internă de culoare mai nchisă ȋ
-conţine tubii renali aranaţi n paralel i !ase de s*nge ȋ
-1-1+ piramide conice (piramidele alpighi)
-cu baza orientată spre cortex
-cu !*rful spre pel!isul renal
-!*rful piramidei conţine mici
perforaţii, aproape in!izibile cu
ochiul liber, orificii prin care
urina se scurge n calicele mic ȋ
din sinusul renal
V SCUL RIZ ŢI REN LĂ
-abundentă
-artera renală pătrunde n rinichi la ni!elul hilului i se di!ide n ȋ ramuri anterioare i
posterioare ce dau natere la:
-artere interlobare -se ndreaptă spre corticala renală printre piramidele alpighi
-sunt !ase de tip terminal -obstruarea uneia duce la necroza
ţesutului tributar (nu există anastomoze)
-artere arcuate (arciforme) -se nasc n unghi drept din arterele interlobare ntre
corticală i medulară
-formează un plex arterial foarte dens
2
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
3/19
-artere interlobulare -se desprind n e!antai i formează arteriola aferentă
glomerulară ce !a forma glomerulul
-capilarele glomerulare -se reunesc apoi pentru a forma arteriola eferentă
Nefronii situaţi ȋ n zona corticală superficială prezintă arteriole eferente ce dau natere
la o reţea capilară peritubulară (ce asigură 2 i nutrienţii necesari tubilor renali
corticali), reţea ce se !arsă apoi n ȋ venele interlobulare i n venele renale.
Nefronii situaţi ȋ n zona ce delimitează cortexul de medulară (nefroni juxtamedulari)
primesc s*ngele pentru filtrare prin arteriola aferentă (ce pro!ine din mici ramificaţii
ale arterei arcuate sau din porţiunea proximală a arterei interlobulare). Arteriola
aferentă !a da natere glomerulului renal, iar acesta se continuă cu arteriola eferentă
care !a pătrunde ad*nc n medulară p*nă la ni!elul papilei renale, form*nd ȋ vasa recta.
/in vasa recta se desprind capilare ce formează reţeaua capilară peritubulară. 0ceste
capilare se continuă cu venele interlobulare i venele renale.
Debitul sanguin renal:
-adult n repaus - 1,2 - 1, l s!nge"min, adică 2# - 2$% din debitul circulator
-debitul sanguin renal ridicat este necesar pentru a ntreţine un ni!el nalt de filtrareglomerulară
-corticala renală: &2% s*nge-medulara externă: '% s*nge-medulara internă: 1 % s*nge
(asele limfatice renale
-drenează fluidul interstiţial din cortex (fluid ce conţine hormoni renali -ex.
eritropoietina)
-părăsesc rinichiul urmărind traseul arterelor, prin hilul renal
-!asele limfatice sunt absente la ni!elul medularei renale (dacă ar fi prezente, ar drena
fluidul interstiţial hiperosmotic, ce este necesar pentru producerea urinei concentrate)
"
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
4/19
Măsurarea debitului sanguin renalMăsurarea debitului sanguin renal
-metode directe -debitmetre electromagnetice -ncălzirea unui segment de arteră i urmărirea căldurii pe traseul
arterial
-metode indirecte -la om
a -metodă indirectă bazată pe principiul lui Fick:
cantitatea de substanţă trasoare preluată de rinichi n unitatea de timpdebit renal
diferenţa arterio-!enoasă renală
-rinichiul extrage substanţa trasoare din plasmă, o elimină n urină i cantitatea de trasor
preluată n unitatea de timp se dozează n urină
-trasor orice substanţă ce se dizol!ă n plasmă, se elimină pe cale renală i care
ndeplinete următoarele condiţii:
-să nu fie toxică -să poată fi măsurată n plasma arterială i !enoasă -să nu fie metabolizată, stocată sau produsă de rinichi -să nu influenţeze circulaţia sanguină
)ăsurarea debitului plasmatic renal
-dozarea concentraţiei plasmatice i urinare a unei perfuzii i.!. de
*A+ acid paraaminohipuric sau
diodrast iodopiracet
-cele două substanţe sunt filtrate prin glomerulul renal, coeficientul lor de extracţie la
concentraţii sanguine reduse fiind foarte mare:#,
pentru 304 i#,$
pentru
iodopiracet
-fluxul plasmatic renal măsurat astfel reprezintă clearance-ul renal:
x ( 5 concentraţia urinară a substanţei (mg6ml)l / 0000 7 !olumul de urină eliminat ntr-un minut (ml6min)
* 3 concentraţia plasmatică a substanţei (mg6ml)
Clearance ( indice de epurare ) !olumul !irtual de plasmă (ml) din care rinichiul
elimină complet o anumită substanţă n unitatea de timp
#
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
5/19
1# x ,8 5304 1# mg6ml Debitul plasmatic renal *A+ # ml"min 7304 ,8 ml6min ,2 3304 ,2 mg6ml
3entru a obţine !aloarea reală a debitului plasmatic renal, rezultatul se mparte cu
un coeficient mediu de extracţie a PAH = 0,9 9" Debitul plasmatic renal real *A+ '## ml"min ,8
7alori medii: ## - ## ml"min
-dacă se cunoate !aloarea 4t-ului, debitul sanguin renal poate fi calculat folosindformula:
1 'Debitul sgv renal debitul plasmatic renal real • 12' ml"min 1 4t ,$$
-schimbările rapide n circulaţia renală nu pot fi detectate prin procedee de clearancedeoarece proba durează $-1$ minute i indică o medie a !alorilor
b -gaze inerte radioacti!e -in: soluţie de $r (;ripton) sau 13e (
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
6/19
AUTOREGLAREA CIRCULAŢIEI RENALE
-debitul sanguin renal este constant la !ariaţii ale presiunii arteriale sistemice, !ariaţii
cuprinse ntre ȋ #-2## mm4g
-creterea bruscă a 30 debitul renal dar după # 4 # secunde apare omodificare internă n zona arteriolară aferentă ce readuce debitul renal la !aloarea
iniţială (dei 30 se menţine crescută)
- teoria miogenă - substanţele ce alterează activitatea musculaturii netede (papa!erina,
procaina, etanolul) abolesc autoreglarea renală
-temperatura scazută blochează autoreglarea
-hemoragia i anoxia deprimă autoreglarea- sistemul renină-angiotensină -inter!ine n autoreglare ȋ
- 30 sistemice filtrarea renală i fa!orizează reabsorbţia electroliţilor n
tubii renali
- =l> n urină stimulează celulele maculei densa determin*nd dilatarea
arteriolei aferente n!ecinate i eliberarea de renină din celulele
uxtaglomerulare
-angiotensina ?? ce se formează determină vasoconstricţie pe
arteriola eferentă mărind presiunea intraglomerulară i sporind
filtratul glomerular
-autoreglarea -asigură o filtrare glomerulară constantă: la creteri ale presiunii arteriale
sistemice, rezistenţa apare n !asele preglomerulare, presiunea n !asele
glomerulare răm*n*nd nemodificată
-apare doar n zona corticală
-dispare n: -efort fizic -influenţele ner!oase i umorale debitul
sanguin
(noradrenalina determină !asoconstricţie pe arterele
interlobulare i arteriolele aferente reduc*nd
debitul sanguin renal)
-febră -substanţele piretogene debitul sanguin renal
9
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
7/19
INERVAŢIA RENALĂ
-nervii renali pătrund n rinichi cu !asele sanguine
-rinichii conţin numeroase fibre simpatice (din coarnele laterale %12 &2) ce iner!ează
arteriolele aferente, eferente, celulele uxtaglomerulare
-rinichii conţin fibre colinergice ce se termină pe arteriola eferentă a nefronilor
uxtamedulari i n !asa recta ce controlează presiunea de filtrare
-stimularea nervilor renali reduce debitul sanguin renal prin mărirea rezistenţei
!asculare i scade diureza prin redistribuirea s*ngelui din zona corticală spre cea
medulară
-funcţia renală se desfăoară normal i la persoanele cu transplant renal ceea ce punesub semnul ntrebării rolul iner!aţiei renale
RINICHIUL – ORGAN CU FUNCŢIE ENDOCRINĂ
-produce renină -la ni!elul celulelor granulare ale aparatului juxtaglomerular
-secretată continuu
-secretă eritropoietină -celulele interstiţiale din cortex şi din medulara externă
secretă eritropoietină ca răspuns la scăderea 32 n ţesutul renal ȋ
-eliberează prostagladine i anumite 5inine -agenţi paracrini ce controlează circulaţia
la ni!el renal
substanţe !asodilatatoare ce pot a!ea i
rol protector c*nd fluxul sanguin renal este
compromis
-celulele tubulare pot elibera n lumenul tubular: - ȋ angiotensină-bradi5inină
-cA)* -A6*-celulele tubului contort proximal -con!ertesc 2$-4-!it / n metabolitul acti! ȋ
1,2$-78+92-vit D
'
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
8/19
NEFRONUL
unitatea morfologică i funcţională a rinichilor
corpuscul renal alpighi @ tub urinifer
ACorpuscul renal Malp!"
-diametru B 2## m -situat n corticala renală
-format din -glomerul renal -$ de anse capilare nfăurate n urul unor tieintercapilare care formează ţesutul mesangial
-s*ngele capilarelor glomerulare pro!ine dintr-oarteriolă aferentă i părăsete glomerulul printr-o
arteriolă eferentă (ce are diametrul de 2 ori mairedus faţă de arteriolele aferente)
-capsula ;o
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
9/19
Tubul contort proximal (TCP -lungime: 1= - 2= mm
-diametru: $$ m
-un strat de celule (nefrocite) pe o membrană bazală
prelungită din zona capsulei CoDman
-celulele -cilindrice
-pol apical -numeroase micro!ilozităţi E
E aspect: Fmargine n perieG
-pol bazal -in!aginaţii ce delimitează micicompartimente n care se află n
paralel numeroase mitocondrii
!nsa lui "enle (!"
- tub n formă de F5G
-ramura descendentă -subţire-pătrunde n medulară-celule epiteliale turtite
-ramura ascendentă -groasă
-re!ine n corticală n apropierea propriului corpuscul renal,
n spaţiul dintre arteriola aferentă i cea eferentă
-celulele cilindrice -în apropierea arteriolei aferente
de!in: celule -nalte i nguste (mai dense)-in!aginările membranei -puţin ad*nci E macula
-mitocondrii puţine densa
-nefronii -superficiali -04 scurtă: 1= mm ( # - $ % )
-uxtamedulari -04 lungă -p*nă n medulara internă
-2 mm ( 1$ - 2# % )-macula densa -se consideră punctul terminal al 04
-rol: osmo- i chemoreceptor sensibil la fluctuaţiile concentraţiei de Ha@
i =l> din urină
-celulele -stimulate de - Ha@ urinar determină secreţia de renină- =l> urinar din celulele
juxtaglomerulare
8
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
10/19
-celulele uxtaglomerulare -celule mioepiteliale din tunica medie a arteriolei aferente,
bine dez!oltate, ce ngroaă asimetric peretele !ascular ȋ
-prezente i n arteriola eferentă -celule musculare netede
modificate, globuloase, cu granule de renină n citoplasmă
-supuse continuu la ntindere datorită presiunii arteriale
-funcţionează ca baroreceptori ce măresc producţia de renină
c*nd nu sunt destinse, la scăderea 30 sau la reducerea =l> n
urina tubului contort distal
-n spaţiul dintre arteriola aferentă, eferentă i macula densa există lacis-ul 7pernuţele
polare9 -grup de celule (cu sau fără granulaţii) ce se continuă la ni!elul glomerulului cu
celulele mezangiale
-aparatul uxtaglomerular celulele uxtaglomerulare @ macula densa
-situat n zona hilului fiecărui glomerul
Tubul contort distal (TC#
-lungime $ - mm
-diametru # - =# m
-continuă 04 p*nă n tubul colector
-celula epitelială -pol apical -c*te!a micro!ilozităţi (nu prezintă Fmargine n perieG)
1
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
11/19
Tubul colector $ellini (TC -adună urina de la mai mulţi %=/-lungime 2# mm
-străbate corticala i medulara i se adună n porţiuneamedulară a rinichiului deschiz*ndu-se n calicele renale
printr-un orificiu situat n !*rful piramidei alpighi -rol: -n procesele de concentrare a urinii
-un %= drenează urina produsă de %&&& ' &&&nefroni
FILTRAREA GLOMERULARĂ
)>);?A@A BC6?A@6 EC8)>?CA?
-formată din capilare fenestrate alcătuite din:
A endoteliu capilar -grosime =# nm -diametrul orificiilor =# - 1## nm
-pe suprafaţa sa există un strat de glicocalix electronegati!: 12 nm
A membrana baFală -" straturi -lamina rara internă -translucidă -lamina densa -electronoopacă -lamina rara externă -translucidă
A celule epiteliale / podocite -se fixează prin piciorue de lamina rara externă amembranei bazale
-pe suprafaţa membranei bazale ntre zonele de implantare ale pediculilor se află omembrană fină diafragmă de fantă -grosime = - nm -ser!ete la ataarea i menţinerea n poziţie a
pediculilor
-spaţiile libere dintre pediculi fante epiteliale -d 2# - # nm -ser!esc la trecerea filtratului n
capsula CoDman
-pe suprafaţa celulelor epiteliale, a pediculilor i a diafragmei de fantă există un stratgros de glicoproteine polianionice ncărcate electronegati!
11
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
12/19
*>?)>A;BCB6A6>A A*BCA?>C8? EC8)>?CA?>
-capilarele glomerulare au o permeabilitate de $# 4 1## de ori mai mare dec*t capilarele
musculare datorită structurii lor fenestrate
-pentru aprecierea permeabilităţii s-au folosit substanţe trasoare 7feritină, dextran9 cu
diferite mărimi moleculare i sarcini electrice !ariabile
-albuminele ncărcate negati! nu trec n ultrafiltrat datorită sarcinilor electronegati!e
E -raza medie a porilor : - = nm
-ncărcarea electrică a porilor mpiedică trecerea proteinelor plasmatice
-ntre = - nm are loc un proces de cernere moleculară
G*?AAHA D> BC6?A?>
-depinde de numărul nefronilor n funcţie, realiz*nd o suprafaţă de 1,2 - 1,$ m2 pentru
ambii rinichi
-toţi nefronii sunt n acti!itate permanentă
-!ariaţia suprafeţei de filtrare este posibilă prin contracţia celulelor mezangiale sau
alterarea podocitelor
-contracţia celulelor mezangiale este determinată de angiotensina II, TxA2
-n scleroze renale distrugerea unor nefroni E suprafaţa de filtrarenefrectomii parţiale
*?>GB@>A >>6B( D> BC6?A?> *?B@ EC8)>?C
-filtrarea glomerulară rezultă din diferenţa dintre presiunea hidrostatică din interiorul
capilarului glomerular (ce mpinge lichidul prin membrana capilară n capsula
CoDman)
i presiunea coloidosmotică (3= ) a s*ngelui mpreună cu presiunea hidrostatică (3h) dincapsula CoDman, ce mpiedică ieirea lichidului din capilare
-n urina primară -proteinele ," gI E 3= capsula CoDman poate fi considerată 12
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
13/19
presiunea efectivă = Ph glomerulară – P h capsulară – Pco sanguină
-presiunea hidrostatică glomerulară =$ mm 4g-presiunea hidrostatică capsulară 1# mm 4g
-presiunea coloidosmotică sanguină n arteriola aferentă 2$ mm 4g la o
proteinemie de $ 4 g %
3resiunea efecti!ă de filtrare #$ 1 2$ 1# mm 4g
-3hidrostatică -scade de-a lungul capilarelor glomerulare cu B 1 4 2 mm 4g
-n urma filtrării glomerulare 3= crete progresi! de-a lungul capilarului, ating*nd
!alori maxime n arteriola eferentă
-spre capătul eferent al capilarelor glomerulare presiunea efecti!ă de filtrare aunge la #
E -filtrarea are loc p*nă la un punct de echilibru c*nd proteinele aung suficient de
concentrate pentru a se opune filtrării
-punctul de echilibru se deplasează spre capătul eferent al capilarului
1"
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
14/19
Fl%rarea preFintă variaţii c*nd:
A presiunea arterială sistemică depăşeşte limitele de )& * +&&
mm "g
-filtrarea -ncetează -n colaps
- -la constricţia arteriolei aferente: catecolamine
- -la constricţia arteriolei eferente: angiotensina ??
A PC, 'se modi-că n -deshidratare
-hipoproteinemie
A creşte presiunea din capsula $o.man -filtrarea este mpiedicată
-n -obstrucţii ureterale capsula renală fa!orizează
-edemul parenchimului renal inextensibilă comprimarea
tubilor uriniferi
)G?A?>A BC6?A6CB EC8)>?CA? DB@ I@6?>EC ?B@B+B
-cu metode indirecte
-trasori -substanţe ce -se elimină exclusi! prin filtrare glomerulară
-nu se secretă i nu se reabsorb
-perfuzie i.!. apoi se dozează -concentraţia lor plasmatică i
-cantitatea excretată n unitatea de timp
-calcul: -după formula clearance-ului filtratului glomerular
INULINA -cel mai bun trasor -polimer de fructoză extras din tuberculii de dalie -conţine "2 molecule de hexoză -perfuzie i.!. -pentru a menţine o concentraţie arteriolară constantă
-apoi se colectează urina ntr-o perioadă de timp-la milocul perioadei de recoltare se mai prele!ează o probă de s*nge
-se determină concentraţia inulinei -n plasmă #,2$ mg6ml -n urină 1 mg6ml !olumul urinar 1 ml6min
1#
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
15/19
5x7 "1 x 1
E =l ?nulinic 12= ml6min 3 ,2$
CREATININA ENDOGENĂ
-creatinina se filtrează dar se i elimină prin secreţie
-creatinina endogenă -rezultă din metabolismul creatinfosfatului din muchi
VITAMINA B12 MARCATĂ CU COBALT (9=o )
-circulă n plasmă legată de o J1-globulină
-nainte de determinare, proteina fixatoare trebuie saturată prin administrarea unor doze
mari de !itamină C12 neradioacti!ă
-astfel, !itamina C12 marcată se fixează infim pe J1-globulină, elimin*ndu-se prin filtrare
glomerulară, fără a fi secretată sau resorbită n tubul renal
MANITOL
-clearance-ul cu anitol este cu 1#% mai mic dec*t clearance-ul inulinei
Cl nulnc 12# - 1# ml6min !aloarea filtratului glomerular
7ariaţii: -femei -cu 1#% mai mic
-la o oră: ',$ l6oră
-la 2# ore: 1# l62# ore din care se elimină urinar doar 1,$ l
-energia filtrării glomerulare -este furnizată de presiunea arterială
-capilarele glomerulare au ne!oie de 2 pentru a-i menţine calităţile fizice de filtru
-filtrarea glomerulară este alterată n:
-obstrucţii complete ale unei artere renale -se blochează producerea de urină
-după nlăturarea obstacolului- prima
urină conţine proteine coagulabile
-orice leziune a glomerulilor datorată unei -circulaţii defectuoase
-oxigenări incomplete a s*ngelui se
-inflamaţii
asociază cu proteinurie
1$
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
16/19
REGL RE FILTRĂRII GLOMERUL RE
1. Gistemul renină-angiotensină aldosteron
-scăderea !olumului sanguin determină stimularea celulelor juxtaglomerulare ce !or
elibera renină protează ce asigură transformarea angiotensinogenului (J2-globulina
sintetizată de ficat) n angiotensină ? ȋ
angiotensinaFa degradare (%162 1-2K)
angiotensinogen renina angiotensina B enzima de angiotensina BB hepatic (1 aa ) con!ersie ( +aa )
-renina glicoproteină secretată de către celulele granulare uxtaglomerulare sub formă
inacti!ă: pre-pro-renină
-este eliberată din aparatul uxtaglomerular n condiţii de: ȋ
-ischemie renală
-hipotensiune arterială
-scăderea concentraţiei urinare de =l>
-există o secreţie permanentă de renină ce menţine autoreglarea funcţiilor
glomerulo-tubulare, secreţie ce este austată n concordanţă cu modificările ce ȋ
apar la ni!elul nefronului
-angiotensina BB intensă !asoconstricţie arteriolară (de # ' ori mai puternică
dec*t noradrenalina) n teritoriul cutanat, splanhnic i renal fără a
influenţa circulaţia cerebrală, coronariană i musculară
presiunii arteriale
stimulează secreţia de aldosteron din =LM
19
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
17/19
stimulează sistemul simpato-adrenergic eliberator de
catecolamine
- patologic -stenozele renale se nsoţesc permanent de concentraţii mari de renină,
angiotensină i aldosteron
-4ipertensiunea de origine renală -este tratată cu medicamente ce inhibă
enzima de con!ersie, duc*nd la reducerea presiunii arteriale
2. ibrele simpatice
-tonusul simpatic la ni!el renal poate crete -fie ca parte a unui răspuns general (ce se
obser!ă n ȋ durere, stres, traumatisme,
hemoragii, efort fizic)-fie ca parte a unui răspuns renal mai
selectiv, apărut la scăderea !olumului
circulator
-eliberează norepinefrină (noradrenalină) n spaţiul interstiţial ȋ
-transmit impulsuri spre celulele tubulare, n urma cărora aceste celule cresc reabsorbţia ȋ
de Ha@
. +ormonul antidiuretic 7AD+9
-eliberat din hipofiza posterioară
-crete reabsorbţia de apă n tubii colectori ȋ
-crete rezistenţa !asculară
-scăderea bruscă i puternică a !olumului circulant (ex. n ȋ oc) determină o eliberare
masi!ă de 0/4 ce !a produce !asoconstricţie sistemică, menţin*d astfel presiunea
arterială sistemică
=. actorul natriuretic atrial
-creterea presiunii arteriale determină miocitele atriale să elibereze factorul natriuretic
atrial
-produce !asodilataţie pe arteriolele aferente i eferente, cresc*nd fluxul sanguin renal i
filtrarea glomerulară
1'
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
18/19
-inhibă secreţia de renină
- n concetraţii crescute, factorul natriuretic atrial reduce presiunea arterială sistemică i ȋ
crete permeabilitatea capilară
ALŢI AGENŢI VA&OACTIVI CE MODULEA'Ă RATA FILTRĂRII
GLOMERULARE
-agenţi !asoconstrictori
-epinefrina (adrenalina)
-leucotrienele
-endotelinele -peptide cu puternică acţiune !asoconstrictoare locală
dar cu durată de !iaţă foarte scurtă
-agenţi !asodilatatori
-@8 oxidul nitric -acţionează mpotri!a efectelor excesi!e ale agenţilor ȋ
!asoconstrictori (epinefrina, angiotensina ??)
-*E prostaglandinele -sintetizate de -fibrele musculare netede !asculare
-celulele endoteliale
-celulele mezangiale
-celulele interstiţiale i tubulare din
medulara renală
-pre!in !asoconstricţia excesi!ă, mai ales n ȋ
urma stimulării simpatice sau a acti!ării
sistemului renină-angiotensină
-sinteza i eliberarea accelerată de 3N asigură
menţinerea aproximati! constantă a fluxului
sanguin renal i a ratei de filtrare glomerulară n ȋ
condiţiile unei concentraţii crescute de
angiotensină BB (ex. operaţii chirurgicale,
hemoragii, reducerea conţinutului de Ha=l)
-dopamina
1+
-
8/19/2019 Renal - Curs 1
19/19