Transcript
Page 1: Sala, M - Enc Lb Romanice Dalmata

ill subd. moldo"ean (S"·,.. zer). fricativclc' S. iin subd. bar.atean (ser, ier). africatele "du.re l,gin subd. maramure)ean (lii,·. gar). africata surdaIS ~i fricativa sonora in subd. cri)ean (cer. jer)."ubd. de tip nordic (moldovean, banate<:in, cri<jean~i maramure~ean) au 0 serie .de particularitaticomune. intre care mai importante slnt: pronult-tarea dura a consoanelor s. z (~i dz). Is, in celemai multe ili S. 3, dupa care e>:J, i>i· ~i ~a>a. iar-i ~optit amllte~te (sac. singltr,' z(tr. zi,' {iis. {in,'"ad, $i,' '/(r~·. tot); exi.>'tenta consoal1ei [dz] ineJemente rno~tenite « lat. d + e, i: or~) ~i de sub-.'itrat (~ara); pastrarea lill d3 (netrecut la 3)<

<lat. d + e, i in hiat ~i i + o. u (gas, goe),' meu-tiuerea lui i fad adaos palatal in cine. pine. mine,?i pI. mini; art, pas. in variabil (a) " auxiliarul 0

la pf. c. 3 sg. In cadrul tipului nordic unele par-ticularitati grupeaza intre ele numai subel. vestice(bi"na~ean. cri~ean ~i maramure~ean): palatalizarea·dentalelor. topica lill mai in constructii cu a finu-i mai bun "nu mai e bun") sau cu protl.

neaccentuat ,?i gr. verbal (nu.-l mai a pz{lltt "nuI-a mai putut"). Vechimea configuratiei dial.actuale a d. controversata: datata de unii ccrce-tiltori din protoromana. de altii din sec. 14-15,iar de altii dupa sec. J 5. In sec. 16 se pot distingecel putin 0 arie sudica ili una nordieil (1. Ghetie),eventual ili una de tranzitie, reprezentatii de subd.banatean (AI. Rosetti), precllm ~i una cri~eaua-maramure~eaua (G. Ivanescu).

Istoria d. (dupa perioada protoromanii) incepe<cu 0 perioadii preliterara, sec. 10/12-15, numitad. comun;, de cercetatorii (E. Petrovici) care con-siderii mai recenta formarea subd.; cunoscutapartial din putinele atestiiri de cuvinte (mai alesnume proprii. unele provenite din apelative) saugr. de cuvinte inserate in texte aloglote - inspecial sl. (slavo-romane*) ~i lat. (latino-rol11ane*)d. din aceastii perioar1{, este in buna parte recon-struita pornind de la elementele arhaice din tex-tele ulterioare ~i de la graiurile populare; Lde cultura in tarile rom. era in acest timp sla-vona. Cel mai vechi text continuu scrb in d. cares-a pastrat este Scrisoarea lui Neac~tt, din 1521.De la aceastii data incepe perioada literarii, in cared. devine treptat I. de cultura. de cult ili de admi-nistratie. Pentru d. literara vezi ro/mina. Bogata~i variata literatura popularii (dupii notari spora-dice, numeroase culegeri incepind din primeledecenii ale sec. 19). :t n ciuda apartenentei inde-lung ate (cca 6 sec.) la cel putin 3 organi7,atii sta-tale d iferite (Moldova, Tara ROl11aneasca ~i Tran-silvania), unitate de limba ~i de cultura. Faptul cagranitele politice nu an coincis Ctt cele lingvisticea favorizat aparitia tirnpurie a con~tiilltei unitatiiJingvistice ~i etnice ~i a conferit ulterior l. un rolimportant in pregatirea ~i realizarea unitatii na-'tionale (1859 ~i 19(8). De la sfirilitul sec. 19 in-fluenta crescinda a L literare asupra graiurilorlocale, active ~i azi. Argouri: I. cirlitorilor, gomo-'te(\scii, pilsareasca, ~mechereasciL jl1'.A.

~dalmald, l. romanicii vorbitil pe coasta Dal-matiei (V R.S.F. Iugoslavia), disparuta la sfir~itul-ec. 19. Pormarea d. este consecinta lingvistica acuceririi de ciitre romani a triburilor i.-e. ale ili-

rilor, care locuiau re:;. din mileniul I J.e.n. (prezentilromana incepind din 229 Le.n., defiuitiv sup use .9 e.n.) L. acestora, putin cunoscutii, constitillesubstratu! d. (urme in toponimie, de ex. denumirUeins. Lastovo, Kopi;'t). Terit. in care s-a constituitd. este reprezentat de fosta provo romanii Dal-matia (actualele Croatia, Bosnia ili Hertegovina,Muntenegru, 0 parte din Serbia ili din Albania),dupa separarea, in timpul Iui Diocletian, a provoPraevalitana (actualuIMuntene,l.,'Tu ili N Albaniei),Dupa 395 (scindarea Imp. Roman), Dalmatiaapartine Imp. Roman de Apus, din 535 Imp.Bizantin. Iustalarea in masii a sl. in sec. 6-7,precedata in sec. 5-6 de raidttri ostrogote ~i avare,modificii profund fizionomia etnica ~i lingvisticaa Dalmatiei, pierduta in cea mai mare parte pentruromanitate (slavizatr,), cu exceptia unor punetedisparate de pe coasta ili din ins. vecine, in caresupravietuie~te d.: actualele ora)e iugoslave Krk(pe ins. omonimii), Osor (pe ins. Cres), Rab (peins. ol1lonimii), Zadar, Trogir. Split, Dubrovnik,Kotor, ramase inca pentru citeva sec. sub auto-ritatea bizantinii. Intre presiunea SCL (acestecentre de romanitate sint inconjurate ~i despartiteprin terit. de poplllatie croatii. majoritatea lotsint ceelate in sec. 10-11 administratiei ~i ap Isuveranitatii regilor croati) ~i cea venetianii (Ve-netia i~i extinde din sec. II stapinirea asupracoastei d., pe care ~i-o disputii cu Croatia ~i apoicu Ungaria ili pe care 0 dobindeilte la jumiitateasec. 15, cu exceptia Dubrovnikului, mentinind-opinii la sfir~itul sec. 18), d. se stinge in cele maimulte din aceste centre, croatizate. pinii spre sflr-~itul sec. 14. A rezistat doar in ora~ul-stat Du-brovnik (it. Ragusa) pina la sfir~itul sec. 15 sauinceputul sec. 16 ~i in ora~ul Krk (it. Veglia)pina in sec. 19. Putini vorb. (nttmarul maxim esti-mat la cca 50000), pentru care, cu exceptia d. dinRagnsa. utilizat pin{t spre sfir~itul sec. IS in de;~-baterile senatului local. idiomul matern nu a CO:l-stituit niciodata un mijloc de comunicare in viatapublica, unde se foloseau venetialla coloniala (vezilo'rr, raulleo). scr., iar in scris ili lat. Ultimul vorb.,Tuone Udaina (it. Antonio Udina) supranumitBurbur, a constituit principala sursa de cunoa~terea d., ca informator al lui l\I. Bartoli, a carui con-tributie, prin stuelierea acestui idiom, la il11boga-tirea lingvisticii romanice comparate a fost consi-deratii similara aceleia a <1escifrarii textelor toha-rice pentru reconstructia i.-e. (Y. :\lalkiel). Alte

. Sttrse: documente medievale din ora~ele de pecoasta dalmata in lat.. scr., venetian a, care contin~i elemente d., top. ale litoralulni iugoslav ~i cuv.in-tele patrunse in scr. ~i venetian{l. Pozitia d. incadrul Romaniei a constituit unul din subiecteleviu disputate in lingvistica romanica. Majoritateacercetatorilor au recunoscut pozitia ei de limba-punte intre cele 2 gr., considerlnd-o insii fie 0 ariemarginalii a italorom. (cei mai multi lingvi~ti it.),fie 0 reprezentanta. alaturi de rom., element Ietat. din l. sl. merid. ~i ngr .. a balcanoromanic i(P. Skok, B. E. Vielos, G. Solta). 0 polemicii depeste 4 decenii i-a opus pe C. Merlo ~i ;\0£. Bartoli,ambii adepti ai italienitatii d., vazuta iusa ca 0

veriga de legatura intre rom. ~i d. it. merid. (M,Bartoli), sau intre rom. ~i ret. (C. Merlo). Pozitia

Page 2: Sala, M - Enc Lb Romanice Dalmata

lui C. Merlo pune sub semnul intrebi'irii ins,'l:;;i "ali-ditatea clasificiirii *genetice curente a I. rOlllanice,a divlziunii in Romania oriental,i ~i Romania occi-dentalii, negatii 9i de R. Hadlich, care a eYidentiatyocalismul de tip romanic occidental 9i consonan-tlsmul de tip romanic oriental al d. AI~i cereetiltoriau caracterizat d. ca 0 ri'iscruce a influentelor inter-adrlatice (F. SchUrr) sau au vorbit (t;. ;,luljaci6)despre schimbarea locului d. in cadrul Romanieiin cursul evolutiei ei ce a indepiirtat-o progresivde rom. (de care este definitiv iwlata de la sfir9itulsec. 6 - inceputul sec. 7 9i cu care are in comunmai ales fenomene de conservare), apropiind-ode marele gr. al romaniti'itH medit. (a:;;a-llumitaRomania con.tinua), ciireia i se alilturii prin inovatii.. In lumina actualelor CUl1o:;;tinte despre d. nueste posibilii precizarea riguroasii a structurii eidial. 0 serie de evolutii fonetice par a contura(B. Rosenkranz) 3 arH dial.: sept. (cu celltrul laVeglia), eentralil (principal punct: Zara, scr. Zadar),merid. (centru: Ragusa). ",Iajoritatea descrierilord. se bazeazii pe cele 2 d. mai bine cunoscute, con-siderate principale: vegl. 9i rag. )<u exist'l nid untext in rag., iar texte integral scrise in veg1. (nieiunul eu caracter literar) abia de la !llijlocul sec.19. Prima atestare a d. (cu excep1ia citorva cuvinteintr-un inYentar din sec. 10 redact"t ill lat.) -citeva documente venetiene din DuhroVJLik, c1a-tate (G. Folena) la eca 1280, cu 1111lltetrdsilturid. Se adaugii, in 1325 9i 1397, :2 scri"ori dinZara. Compor'tamentul d. in dezvoltarea siste-mului lingvistic lat. justificil aprecierea ei ca limbil-punte (cele mai multe date privesc vegl., singuruld. d. cunoscut in to ate compartimentcle). Difton-garea lat. e, i5>je, wo in siJabil deschisil ~i inchisil,ulterior cu tratament diferit in fUllc\ie de naturasilabei: in silabil deschis{l je, 11'0>i, U (liiJ'ore >Yegl.lipro, bOue>vegl. bu; pelaglls>rag. pilago, locus>>rag. lugo) , in silaba inchisil in vegl. j" uo>ja,wa (fiirrum>fiar, c611wn>llIIal), in rag.>e. 0 (cae-'" [l1tum>Jlimenat, portus >})orat). Tratamentul lat.a diferit in cele 2 d.: in Yegl. ,e labializeazii :;;ifuzioneazii cu 6, participind la aeela9i tip de dif-tong are (placet>ptul" falslIs>fl!als; dup'" P. GLl-berina diftongarea lat. a, e 9i 6 in ~jJab[l bchisileste un fenomen tirziu, datorat illfluen1ei scr.);in rag. labializarea lui a>Q. in siJabi'i inchisii (con-secinta a evolutiei lat. au >av sub influentil grec. ;in cursui sec. 15 av>o, wo dupa model \'elletian:paucHs >poko, puoko), cu rezultatul com plel11elltaral palatalizarii lui in le in silab{l deschi:i[l, cele 2alofone fonologizindu-se ulterior, einc1 distinc1iadintre cele 2 tipuri de silaba capi'itii va]oare 10no-logicii (pamws >*paJIlIo >po.JI, l'a!lis >*ta:ne >pm, enre>e sub influenFl Yenetianii); consen'area lat.au in vegl. (pauC1ls>pallil). 17uzionarea lat. e,<>e 9i ii, u>~ (trils'lturii care deoscl)c~te d. de rom.),9i c1iftongarea lor in silabii dcschisil >vegi. ai, ay(acetum>akait, lIepote>lIepaut), rag. ei, O~( (JIIe(n)-sis>meise, diice>dollxe); in silabii inchis[l in yegl.~,9 >a, U (c1-esce1te>k1'as!?ro, diYectu'H~>drat). 111 rag.>>e, 0 (identice cu rezultatul ruolloftongarii lul je,t(o>~, g, ceea ce duce la c1efonologizarea opozitiilor~e/, p/~). In veg1. se diftongheaza in silaM deschisa~i lat. 'i >i>ei >a! (amicus >a1'llaih ; f aza allterioar"atestata in documente: top. Cichereine< lat. Ci-

ceriJIae) ~i lat. U >oj (prin intermediul unei fazelyJ neatestate, evic1entiata de palataJiZ3rca con-soanei precedente: tucem>loiJ,. obsCUruS>SlSoiY';in silabii inchisa 'i, u>e, 0 (mTlte>mel, suctus>sot) ;in rag. diftongarea deseendentii este blocata tiemodelul Yenetian sub a carui presiune diftoll~ii ei.0Y<~, 9 se nl0110ftongheaza in i, u,o i, u prltL:lriramin nemodificati (conservarea, in consecint:c,mai mult timp a consoanelor geminate dupa acestevocale). Caderea tuturor vocalelor finale ne:;lCCell-tuate cu exceptia lui a ~i a morfemelor de pI. Jat.;in cazul gr. consonantice greu de pronuntat vo-calil de sprijin 0, in rag. 9i in cazul consoauelorsimple urmatc initial de e (fra!er>vegl. /,.;1;1'0,mete>rag. melo). Sincopa frecventi'i a vocLdelGratone in vegI. in pozitie pretonica initia]6. (euexceptia lui a, piistrat in toate pozitille) :;;igeneraliiin pozi~ie posttonicii mediala (duraciJIus >drukllO,ciicel'e >deh1'0, pectil!e> piakJIo), evolutia acestora 1a[~J in rag. (unde ulterior este substituit prin "ocaJevenetiene). Proteza lui j (mai raspindita) :;;i tv invegl. in cawl cllvintelor cu ini1ia1{l vocalicii accen-tuatii, care duce frecvent la pierderea semiconsoa-·nei diftongilor ascendenti (GI'bole >juG.l'bul, ja.· j!;t.a1!1Ius>jan, jaill, ain, oculus>uakl 9i, cu consonan-tizarea :iunetului protetic, vakl); conseryarea oc1u-sivelor surde intervocalice lat.:;;i lui -s- (rita>vegI. Yaipa, amica>vegJ. amaica, co(n)su8I'e>vegLcoser, nepote>,regl. 1/f:;jJaut, rag. '}lepu!, facerf .>ra~.Jochir) ; sil1lplificarea consoanelor geminate, atri-buiti'l influentei Ser. pentru vegl., venetian:':;:iscr. pentru rag. (se/la>\'egl. siala, OSSUIlt)\,,;.:l.vuas, uas, palllli>rag. ~piiniJ >pan); palataliza.rea.lat. -tl-, -ilJI- in ra;!:.; Hlen~inerea apendicelui labi"-velar al lat. k"', gW ul'Inate de vocala in rag., cli-pa-ri~ia hli in Yegl., unde l~n',gW urnleaza tratHl1lcntuIlat. ii, g ('1/1i>\'eg1. IJi, Q,l1guitla>vegl. and:-,ota) "cea 111aiconscr',ratoare 1. ronlanic;i in trat2.1IlelltuIgr. consonantiee lat., toate pastrate. Eingnra. incare lit, ks sint conservate (in ambele d.), CUUl 0

do\'edesc imprullluturile scr. din d.: flekta, !mkla.liilsija (sub influentii venetiana, kt >tt >t: 110l"lem '>

>vegl. n.uat, trac!a>rag. lrata.); conservarea la ini-tialii sau in pozitie interna a lat. pI, ft, N, gl(pleJl"s >\-eg1. plain, flumen >vegl. ftoim. cl"mare>>vegl. ktamuar, glacies>\'egl. glas, singulwJI >\·egl.sa1lglo; in rag. sint tirziu palatalizate); palatali-zarea ocJusivelor velare 9i dentale lat. UImate delot, dar conservarea lor in fata lat. e, i (brachium>>vegl. brats, vinea>veg1. vai"a, ptatea>rag. pia/sa) ;existent a precarii a africatelor din cauza presiuniivelletiene: caenMe >vegl. hem/.,', facel'e >rag. fachir.occidere>rag. anchidel'e; palatalizarea tirzie, dupa'ec. ll, a yelarelor + i in vegl. (*calcina>kaIISair1OJ.;forme sincopate cu yelara conservata (drekno<*1'icillum), atesta 0 faza originara fiira pala.tali-zare) :;;ipalatalizarea 111iI + iot in faza A (patea>>vegI. pu),a); disparitia lat. -s (Plus >vegl. pie.1105, vos >vegJ. noi, voi) ; disparitia fJexiunii cazuale;urme ale pI. vocalic in vegl. (campi>kinp, j'orci>>PUGI!J, sa.nc!i >sint ; prezenta lui -i originar atestatade ae1iunea lui metafonicii asupra vocalei din silabaprecedentii 9i de palatalizarea consoanei finale atemei: ulterior :;;i pI. de tip venetian); art. hot.proclitic; eomparati\'ul cu lat. Plus( >vegl. 1'ie);urme ale pro!1. pers. format ell particula -11.e (vegL

Page 3: Sala, M - Enc Lb Romanice Dalmata

main); sistcm pos. cu forme accentuate (lI1ajo,l'wja, tll!, sui) ~i neaccentuate (me, mi, tu, su) ;pos'.:pnnerea adj. pos.; pron. demo binar; 4 conj:;frecwnta apari~ie a infixelor -ej->-ai- in vegl.'Ii -<sc- >-isc- in rag. la pers. I sg. ~i pI., 2, 3 sg.·~i 3 p1. indo prez. ~i COllj.; singura 1. rOlllanica incare se pastreaza, cu fllnc~ia de viit., viit. pf.lat. (ca'l/tal'o >vegl. ka'l/tuora); pastrarea m.m.c.p£.1:lt. cu valoare de condo (cautaram>vegl. kat/ture) ,.ld. habere ca allX. al verbelor intranzitiYe (yeg1.jaj, stu.ot "am fost"); part. in -atllS, -itns, -utus·(vegl. nasllOit). Caracter conservatur accentuat allexicului de origine lat. ; cuvinte lat. p{lstrate numaiin d.: l/ova l1upta>vegl. u'inapta, unele atestatedoar prin imprumuturile d. din scr. oHgal!j<!ol-ligiue, l'eliesa< recessus, dolies< (pisca.ri) ad acce}/-sum·; concordall~e cu rom. (udlls p{lstrat nU!llaiin rom. ud ~i Yegl. joit) ~i cu alte idiomuri rollla-nice conservatoare (me11sa,>rom. mascr, veg1. maisa,sd. 111eza, eng. 1naisa, sp., pg. 'Juesa), dar i'i inovatii(tata>vegl. tllota, basilica >\·egl. basalka, maior cusensu I lui gm'l/dis>Yegl. maul', fllsclIs>vegl. fose,

: hebdomas>vegl. misedma); impr1lll1uturi din grec.(atestate de elementele grec. clin scr., cele maimulte con~iderate preluate prin intermediul d.),scr. (veg1. Hllloika<scr. 1HOil?o, rag. gniVO(11iva) ~ivene~ian{L (cea mai mare parte a lexicului vegl.mod. apar~ine acestui ultim strat). J.B.IvI.. dallllati'l, iniluell!'l ~. S-a mallifestat asupra

·idiomurilor de adstrat ale dalm., scr. ~i vene~ialla(colonialii), ca urm:1Ye a inclelungatului proces debi-, ~i trilingyism generat de slaYizarea, illcepinddin sec. 6-7. a celei mai mari parti din fosta prov.·romana Dalmatia ~i a stapinirii treptate, illcepinJdin sec. II, cle catre Yenetia, a celei mai mariparti a coastei dalm. "Crme in toponimia Iitora-lului iugoshl\' ~i a ins. vecine (Lakljan, naksa,

· Lokrum) ~i in lexic111d. scr. cakaviene de pe coasta1\1. Adriatice. J.d. a afectat mai ales terminologia

· marina ser. (al doilea strat etill1ologic al acesteiterminologii in d. scr. de coasUl este format, incea mai mare parte, din elemente imprull1utate dinclaIm.), consecinta a adoptiirii 1110dului de via~amedit. al popula~iei dalm. de ciitre croatii stabili~iaicL 0 serie de cuyinte Cllrente de origine dalm.sint inca vii in d. cakayiene (reliesa, kelomna,pilwt, lukijeYlla, mrkijeJlta, raJlketiv, surga/i), unelepatrunse ~i in scr. comuna (racun, band, I'aka).Unele fapte fonetice din aceste d. all fost explicateca rezultat al interferentelor cu dalm., de ex.oscilatii in articularea '/J!b' (Mirba: liurva, brifiJ'me:vrijeme), puse in leg-atur{, Cll cazuri1e cle betacismdin claim. (baltddat. 1I0ce, bualpdat. ttulpe).J.d. s-a manifestat ~i a~upra vene~:enei colonialede pe coasta dalm. (elemente dalm. in d. din \'e-glial. Lexicuilli europeall dalm. i-a dat probabiltermenul pentru "aspic" (rag. galatina< it. galcw-tina, fr. galaJltine, sp. gua!antina), prin intermedilllexportului de pe~te cOllservat in gelatina, in careRagusa a de~inut un loc de frunte in evul mediu.LLB.M.

d"lh·. Unul dintre cele 6 cazuri ale flexiuniinominale 9i prollominale lat. Desinente: clecl.1 -ae la sg., -is la pi; decl. 2 -0 la sg .. -is la pI.,decl. 3, 4 ~i 5 -i la sg., -bus la pI. Func~ia sin-'tactica cea mai frecventa: compl. indirect. In

lat. vulg. tendin~a de a inlocui exprimarea sinteticaprin construc1ii allalitice: ad -I- ac. (ad p,opin-quos restituit, ait ad wm), care a patruns 9i In I.Iiterara .. .dd -I- forma cazualii unica, la ' care s-aajuns ca urmare a simplificarii flexiunii, s-a ex-tins pentru valorile d. in aproape to ate I. romallice:it. parla al suo padre, fr. (il) pat'ie a son pere,sp. habla a su pache. Forme izolate de d. (numitfrecvent in gramatici cazu! compl. indirect) lapron, pel's. 3 sg. 9i pI. ~n rom. subst. 9i adj. fern.,art. ~i cea m ai 111are parte a pron. au 0 forma degenitiv*-d. distincta de cea de nom.-ac. (uneifemei, femeii~o feme ie, femeia), ceea ce face posi-bila exprimarea silltetic· a d. Constructii prepozi-~ionale cu la -I- ac. in conditii sintactice determi-nate: da//. mere la doi copii, in I. vorbita: daua pa. la i.·ile; dialectal cn a -I- forma de gen.-d.:ar0111.I'n day. a t'i{iJllltj,. lJ. se poate folosi in rom.pe Iinga un Sllhst. nearticuiat, rara prep., peiitLla exprima valori specifice gen.: pl'eot de~teJ6i£:!iinoas/re. Citeya prep. se cO:1struiesc In rom. cu U.:datol·ita. fie, gra{ie efo.tuh,i. 5.R.R.

dati \. eti". D at. al pron. pers. 9i refl. neaccentu~tefolo,;it pentru a exprima participarea afecti,'.< alocutorului sau pentru a solicit a interesul i .LS-

10cutorull1i pentru actiunea exprimata de vcr:)(lat. quid mild agil i). Frecyent in rom., rar incelelalte I. romanice; apare in vorbirea cu caraeterpopular sau familiar (frecvent in d.): rom. Ieunde-l1li 1lll1bli", mi ti I-a luat de urechi, fro allez-moi mettre votre blol:'se, je /e vous les prends ..sp. no me Ie calimtes la oreja ala muchacha. 5.1.. R.

dali>' lo"nlh'. Dat. folosit cu valoare locativa.Apare in rom. veche !7i pt.pu!D.r{1 (stai lOCi': Ii).S.R.R.

dali \' posl'''h·. Dat. al pron. pel's. 9i refl. ncac-centuate folosit cu valoare posesiva. Se const a;ain lat. eu esse. constructie continuata, partiaL ~iizolat, numai in rom. ll1i-p foame. In 1. romnnicepron. pel's. ~i refl. in d. oint echivalente cu adj.pos., atunci dnel eletermi:l.J. un subst. (rom. I uli-da-!i jrunte). se afla pe ]juga 0 prep. sau loc. prC'po-zi~ionalii (in JUI'1I-i) sau determina un 't:rb,referiudu-se la subst. legat sintaetic cle acest yerh(mi-am pierdut cI'eionlll, nu !i-am ascuUat l·o"ba.i:;i vede de treaM). Frecyent in rom., mai F 'hfrecvent in celelalte 1. romanice (it. 11'Ii g" (.1)

Ie mani, fr. je me lave les mains, sp. me lao;o I.,,,manos). 5.R.R.

dallllo-upeainie, subel. it. (gr. it. centro-merill..subgr. meriel. de mijJoc, el. pugl.). S Halie: (Xreg. Puglia, zona Tavoliere, pro-". Foggia). Z ... l

dial. neunitara, mult mai eterogena decit Sl "

apulo-barez. Subd. cu un vocalism mai consen"i-tor: putini diftongi, conservarea lill a accentuatin silaba eleschisa (lias a , nasa = it. casa, naso);lat. b, n -I- iot>dd:; (raddza = it. rc,bbia; caueola>>kaddala), lat. bl>/.. (l:e).a = it. nebbia). InCOl'nun cu unele graiuri mol.: conserVhrea lat.-1I- (gallina, havalla = it. gallirea, CUN!!O), lat.sj>S (kaSa = it. cascio), dublu trata'T"ent al lat.f1- (flatare>Satc, clar ~i nata = it. fiatare). Puter-nice influente ale d. cam, an (ma) ales ale subd.irp. ~i nap.) in fonetica (men~inerea lat. iot b.poziti~ initialii:. jolu" jU/,n~'lelia ~ ,;~. gioc:(/;e, gi~!-1I1ella; lat. -mbJ-, -ng- >-im-: kaHl'w, stre!!" a = It.

Page 4: Sala, M - Enc Lb Romanice Dalmata

ENCICLOPED'IA LIl\rIBILORROMANICE'

Mioara AvramJalla Balacciu-Mate'Alexandra CunWiJ. FischerChristian lonescuComan LupuSebastiana Popescu-Fischer

Sanda Reinheimer RipeanuMarius SalaOana Siili~teanu-CristeaIon TomaMflriana TutescuLaura VasiliuIoana Vintilii-Riidulescu

_~EmTURA 9TlINT1F1CA. 91 ENC1CLOPED1CA.1 BUCURE;:>TI, 1989

t5 (JOo U "2)~~ 3~


Top Related