1

GHID

DE ELABORARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ

2010-2011

Universitatea Româno–Americană

Facultatea de Informatică Managerială

Bd. Expoziţiei, nr. 1B, Sector 1,

Bucureşti, cod 012101, România

Telefon: +4-0725.120.140

Fax: + 40-21-318.35.66

Web: www.rau.ro

Romanian American University

Faculty of Computer Science for

Business Management

1 B Expoziţiei Bd., sector 1,

Bucharest, 012101, Romania

Telefon: +4-0725.120.140

Fax: + 40-21-318.35.66

Web: www.rau.ro

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI

SPORTULUI

2

I. ALEGEREA TEMEI PENTRU LUCRAREA DE LICENŢĂ

1. Despre Examenul de licenţă

La finalizarea studiilor universitare de licenţă, ciclul de 3 ani, studenţii susţin examenul de

licenţă, prin care trebuie să demonstreze gradul de însuşire şi aprofundare a cunoştinţelor

teoretice ce definesc specializarea în domeniul informaticii economice, dar şi capacitatea de a le

folosi în soluţionarea unor probleme concrete din cadrul societăţilor comerciale, abilitatea de a

proiecta şi realiza practic un produs software care să răspundă unor cerinţe reale, formulate de

absolvent împreună cu coordonatorul ştiinţific al lucrării de licentă. Examenul de licenţă constituie

deci actul final al studiilor universitare de licenţă.

Examenul de licenţă organizat de Facultatea de Informatică Managerială cuprinde, conform

metodologiei aprobate de Senatul Universităţii Româno – Americane, două probe şi anume:

Proba 1 – Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de Specialitate – examen scris;

Proba 2 – Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă elaborată de absolvent.

Lucrarea de licenţă este realizată de absolvent sub îndrumarea unui cadru didactic, pentru o

temă aleasă din lista temelor orientative (vezi “Teme propuse pentru lucrarea de licenta”) şi

acceptată de coordonatorul ştiinţific. Ea va fi susţinută în faţa unei comisii de licenţă, formată din 3

membri si un secretar.

Lucrarea de licenţă este o lucrare scrisă, de anvergură, realizată de absolvent cu un scop precis

şi pe baza unui plan prestabilit şi riguros, conform unei structuri cadru (vezi “Conţinutul cadru al

lucrării de licenţă”). Ea trebuie să conţină, în mod obligatoriu, un produs software realizat pentru

tematica respectivă, într-un limbaj de programare ales de absolvent.

Cererea prin care se solicită aprobarea temei şi a coordonatorului lucrării de licenţă va fi

avizată de coordonatorul ştiinţific ales şi va fi aprobată de decanul facultăţii.

Lucrarea de licenţă nu trebuie privită ca un act formal necesar încheierii studiilor universitare, ci

ca o încununare a întregii activităţi de instruire desfăşurată de absolvent. Lucrarea de licenţă are

un caracter aplicativ, prezintă şi rezolvă din punctul de vedere al specialistului în informatică, o

problemă reală de evidenţă economică, propunând soluţii de proiectare, realizare, dezvoltare şi

implementare a unui produs software. Programul trebuie realizat conform metodologiilor studiate,

fiind evaluat din punct de vedere al eficienţei economice, al posibilităţilor de exploatare curentă şi

de dezvoltare ulterioară. Toate acestea dau măsura, în cel mai înalt grad, a calităţii şi nivelului

pregătirii teoretice şi aplicative de specialitate a studentului, a probităţii lui profesionale. Pornind de

la probleme reale, specifice domeniului de evidenţă economică şi bazându-se pe pregătirea

ştiinţifică anterioară, absolventul analizează situaţia existentă şi cerinţele beneficiarului, formulează

probleme, identifică oportunităţi, concepe şi proiectează strategii de prelucrare automată a datelor şi

verifică veridicitatea lor. Mai mult, prin competenţele de economist, absolventul estimează costurile

investiţiei aferente platformei hardware şi software pe care o proiectează şi o propune, calculează

eficienţa economică a acesteia. Scopul lucrării de licenţă este de a pune în evidenţă cunoştinţele

3

acumulate, discernământul, deprinderile practice, inventivitatea şi creativitatea, absolventului, fiind

un atestat al performanţelor dobândite de absolvent în anii pregătirii universitare.

2. Alegerea temei pentru lucrarea de licenţă

Alegerea temei pentru lucrarea de licenţă presupune mai întâi alegerea unei firme reale, a

unui domeniu sau sector de activitate din cadrul acesteia, ca obiect de studiu, ce va fi investigat

pentru informatizare, pentru prelucrarea automată a datelor pe o platformă hardware şi/sau software

ce va fi propusă de absolvent, la încheierea cercetării şi proiectării realizate de acesta.

O etapă foarte importantă în realizarea lucrării de licenţă o constituie alegerea temei, pentru că

implică o anumită cunoaştere a domeniului ales şi a problemelor concrete ce se pot ridica în

decursul cercetării şi studiului, a posibilităţilor practice de a utiliza tehnologii informatice adecvate

şi bine stăpânite de absolvent.

De aceea, pentru a conduce la o soluţie corectă şi la o realizare de succes a lucrării de licenţă,

opţiunea autorului trebuie să aibă o bună motivaţie, să aibă la bază un minimum de informaţie

asupra specificului domeniului sau problematicii abordate. Procesul efectiv de alegere a temei

lucrării de licenţă este propriu fiecărei persoane, în acord cu personalitatea, scopurile, posibilităţile

de documentare şi aptitudinile fiecăruia.

Astfel, acesta poate alege o temă din lista cu teme orientative (vezi lista “Teme propuse pentru

lucrarea de licenţă“), după o documentare sumară cu caracter exploratoriu, sau poate propune o

temă pentru care studentul manifestă un interes deosebit sau pe care o cunoaşte din practica sa la un

loc de muncă; în ambele situaţii tema trebuie să fie în concordanţă cu specializarea de Informatică

Economică.

Însemnătatea „primului pas” pentru munca de elaborare a lucrării de licenţă impune respectarea

riguroasă a următoarelor reguli:

a) domeniul ales spre cercetare să aibă o strânsă legătură cu specializarea

absolventului;

b) delimitarea, în cadrul domeniului ales, a segmentului de activitate de care absolventul

consideră că este atras şi pe care îl poate aborda cu cele mai bune rezultate;

c) segmentul de activitate pentru care optează autorul şi problemele alese pentru

soluţionare din punct de vedere informatic ar trebui să vizeze activităţi cu perspective

de dezvoltare, în care absolventul se va putea integra şi lucra; lucrarea de licenţă

constituie, astfel, un prilej de completare şi desăvârşire profesională a absolventului,

menită să-i ofere acestuia o experienţă reală suplimentară.

d) absolventul ar trebui să fie sigur de existenţa surselor şi posibilităţilor practice de

documentare şi informare în domeniul şi la firma aleasă;

e) alegerea temei lucrării de licenţă poate fi făcută personal de către autor, la sugestia

cadrului didactic coordonator sau la cererea expresă a anumitor agenţi economici sau

instituţii .

4

Sunt recomandate, pentru a facilita alegerea temei lucrării de licenţă, următoarele criterii:

- înclinaţii deosebite pentru o anumită problematică studiată în anii de studiu, aptitudini de

cercetare, analiză, abilităţi de modelare, de imaginaţie etc.;

- documentare uşor accesibilă, la care se adaugă criterii personale, specifice sau chiar

conjuncturale;

OBS: Opţiunea studentului pentru tema lucrării de licenţă se face la sfârşitul anului II (20 mai)

sau cel mai târziu până la data de 20 octombrie anul III şi se aduce la cunoştinţa decanului printr-

o cerere în care solicită aprobarea temei şi, eventual, a coordonatorului dorit. Studenţii care nu

depun cererile de opţiune până la termenul stabilit vor fi repartizaţi din oficiu la alte cadre

didactice, care mai au locuri libere pentru coordonarea de lucrări de licenţă.

3. Alegerea coordonatorului ştiinţific al lucrării de licenţă

În primul rând este ales coordonatorul ştiinţific al lucrării de licenţă şi apoi, împreună şi în

consens cu acesta, este aleasă tema.

Lucrările de licenţă pot fi coordonate numai de cadre didactice care au titlul didactic

de lector, conferenţiar sau profesor universitar.

Asistentul universitar care este doctorand sau doctor în domeniul de referinţă poate

îndruma lucrări de licenţă numai sub coordonarea unui profesor sau conferenţiar universitar.

In cazul asistenţilor cu drept de îndrumare, planul, urmărirea muncii studentului, evaluarea

finală a lucrării, întocmirea referatului şi stabilirea notei se va face numai în urma consultării directe

a profesorului coordonator, acesta semnând referatul şi documentele oficiale.

Coordonatorul poate sugera acea temă pentru care asigură maximum de asistenţă şi, în

cunoştinţă de cauză, care sunt cele mai importante şi interesante aspecte care să fie abordate în

lucrarea de licenţă, deci poate sugera un titlu specific care să personalizeze lucrarea. Fără a stabili

criterii riguroase pentru alegerea coordonatorului lucrării de licenţă, putem aprecia că o alegere

bună ar trebui să ţină seama de următoarele aspecte:

- modul, gradul şi profunzimea comunicării pe care absolventul a realizat-o în perioada anilor

de studiu (sau intuieşte că o poate realiza) cu cadrul didactic coordonator, astfel încât să-şi poată

exprima liber opiniile personale în domeniul abordat în cadrul lucrării de licenţă.

- domeniul disciplinei agreate sau însuşite într-o mai mare măsură în perioada studiilor

universitare;

- experienţele anterioare de colaborare cu cadrele didactice în cadrul cercurilor ştiinţifice.

OBS: Fiecare cadru didactic are alocat un număr de lucrări de licenţă ce pot fi coordonate.

Cererile de îndrumare sunt aprobate în ordinea depunerii lor la secretara de an din cadrul

secretariatului facultăţii. În cazul în care se completează numărul stabilit pentru un anumit

profesor coordonator, cererile suplimentare vor fi repartizate altor cadre didactice.

5

4. Structurarea planului lucrării de licenţă

Planul sau structura reprezintă concret “cuprinsul” lucrării, capitolele şi subcapitolele care

să confere conţinut lucrării de licenţă şi care să se deruleze logic. Planul lucrării de licenţă se

întocmeşte împreună cu coordonatorul de lucrare, astfel încât absolventul să-şi poată prezenta cât

mai bine rezultatele cercetării şi proiectării.

În general, indiferent de temă, structura unei lucrări de licenţă cuprinde:

- o introducere de 1- 2 pagini în care se prezintă oportunitatea şi importanţa temei lucrării

de licenţă, se motivează alegerea ei;

- un capitol despre entitatea luată în studiu ca bază de cercetare (scurt istoric, obiect de

activitate, structura organizatorică, rezultate înregistrate, direcţii de dezvoltare a activităţii). În acest

capitol o importanţă deosebită o prezintă studiul sistemului informaţional, modelarea datelor şi a

prelucrărilor, analiza critică a sistemului existent şi stabilirea direcţiilor de perfecţionare a

sistemului informaţional existent.

- unul sau două capitole cu conţinut teoretic, metodologic în care se prezintă definiţii,

noţiuni, concepte, metodologii, reglementări, puncte de vedere existente în literatura de specialitate

naţională şi internaţională, în legătură cu tematica abordată sau tehnologiile informatice utilizate.

- un capitol cu aplicabilitate practică la unitatea cercetată, care constă în proiectarea

aplicaţiei sau sistemului informatic propus, cu descrierea tuturor componentelor (intrări, ieşiri,

algoritmi de prelucrare, codificare, validare şi securitate a datelor, interfaţă, etc). Practic, aceasta

este soluţia de proiectare propusă de autor.

- un capitol final în care se descrie produsul software realizat, se precizează condiţiile şi

modalităţile de implementare şi exploatare curentă, se estimează eficienţa economică a acestuia. Tot

aici pot fi adăugate concluziile autorului şi aportul personal la soluţionarea problemelor ridicate de

tema de cercetare.

Fiecare capitol va fi structurat pe subcapitole, paragrafe şi subparagrafe, al căror titlu trebuie

să concorde cu conţinutul lor şi să fie menţionate în cuprins.

Studentul va trebui să acorde atenţie maximă capitolelor în care se realizează studiul şi

analiza sistemului existent şi apoi proiectarea noului sistem, care pun în evidenţă aportul său

personal, constatările şi observaţiile proprii, propunerile şi soluţiile formulate.

Planul prestabilit pentru realizarea lucrării trebuie să evidenţieze pregătirea teoretică,

metodologică, aptitudinea de a interpreta rezultatele investigaţiei efectuate, capacitatea de a formula

propuneri de perfecţionare a domeniului abordat şi, nu în ultimul rând, capacitatea de a efectua o

aplicaţie practică, concretă, specifică domeniului abordat în lucrare.

Structura planului trebuie să asigure omogenitatea lucrării şi coerenţa, succesiunea logică a

capitolelor, conducând în final la realizarea obiectivului stabilit prin tema aleasă pentru lucrarea de

licenţă.

Un exemplu de conţinut cadru pentru realizarea lucrării de licenţă la specializarea

Informatică Economică, este următorul:

6

CONTINUTUL CADRU AL LUCRARII DE LICENTA

(Continut cadru orientativ)

. Pagina de titlu

. Cuprins

INTRODUCERE

- Obiectivele si oportunitatea temei propuse

- Stadiul actual de tratare a temei in literatura de specialitate si sublinierea

contributiei personale in abordarea acestei teme.

Cap. 1 STUDIUL SI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT

1.1 Prezentarea succinta a unitatii economico-sociale

1.2 Activitatile desfasurate in unitatea economica (caracteristicile generale ale sistemului

economic din unitate)

1.3 Studiul sistemului de conducere

1.4 Studiul sistemului condus

1.5 Studiul sistemului informational

1.5.1. Schema fluxului informational aferent temei

1.5.2. Aria de cuprindere; circuitului informational aferent temei in cadrul sistemului

informational general al unitatii

1.5.3. Descrierea documentelor utilizate. Modelul conceptual al datelor (MCD).

1.5.4. Proceduri de prelucrare a datelor utilizate. Modelul conceptual al

prelucrarilor (MCP)

1.5.5. Analiza critica a sistemului actual si identificarea neajunsurilor (punctelor

critice) existente in functionarea sistemului existent

1.5.6. Directii de perfectionare a sistemului actual

Cap. 2. PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI INFORMATIC (daca este cazul)

2.1 Obiectivele si oportunitatea aplicatiei informatice

2.2. Locul aplicatiei informatice in sistem

2.3. Definirea situatiilor (rapoartelor) finale

2.4 Definirea sistemului de codificare

2.5 Modelarea datelor si modelarea prelucrarilor (model conceptual, logic si fizic)

2.6 Diagrama Entitate-Asociere

2.7 Stabilirea colectiilor de date

2.8 Alegerea tehnologiei de prelucrare (stabilirea platformei hardware, software si de

comunicatii)

2.9 Estimarea necesarului de resurse si a calendarului de realizare

7

Cap. 3. PROIECTAREA DE DETALIU A APLICATIEI INFORMATICE

3.1 Definirea aplicatiei informatice

3.2 Proiectarea logica si fizica a iesirilor

3.3 Proiectarea logica si fizica a intrarilor

3.4 Proiectarea sistemului de codificare a datelor

3.5 Proiectarea bazei de date

3.6 Schema de sistem a aplicatiei

3.7 Proiectarea interfetei aplicatiei

3.8 Schema de flux informational a noului sistem

3.9 Propuneri de dotare cu echipamente IT si costuri aferente

Cap. 4. PREZENTAREA PRODUSULUI SOFTWARE

4.1 Consideratii generale privind:

. Cerintele platformei hardware si software ale produsului program;

. Instalarea si lansarea in executie

4.2 Descrierea functiunilor aplicatiei

. Prezentarea sistemului de meniuri al aplicatiei

Cap. 5. EFICIENTA SI UTILITATEA APLICATIEI INFORMATICE

5.1. Conditii privind implementarea aplicatiei

5.2. Exploatarea curenta a aplicatiei (operatii de executie)

5.3. Considerații privind eficiența aplicației informatice

ANEXE

Anexa nr. 1: Secvente din codul sursa

Anexe……: Machete videoformat de preluare date;

Rapoarte de iesire cu date de test;

Rezultatul unei rulari cu date de test

BIBLIOGRAFIE (manuale universitare, cărţi, articole, site-uri)

OBS: Capitolul 2 PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI INFORMATIC nu este

necesar în cazul proiectării unei aplicații informatice, astfel că poate fi înlocuit cu un capitol de

prezentare a tehnologiilor informatice utilizate pentru realizarea aplicaţiei.

4. Întocmirea calendarului de elaborare a lucrării de licenţă

După stabilirea planului lucrării de licenţă – conform temei alese se va proceda la elaborarea

unui grafic care să precizeze termenele de realizare a diferitelor părţi (capitole) componente din

lucrare. Acest desfăşurător al activităţilor desfăşurate de absolvent şi al etapelor de validare a lor de

către coordonatorul ştiinţific, permite ritmicitatea elaborării lucrării de licenţă, intervenţia

8

coordonatorului în timp real şi evitarea stresului în legătură cu finalizarea elaborării lucrării, fiind

evidenţiate în ”Fişa de evidenţă a lucrării de licenţă”.

Există termene stabilite conform planului de învăţământ, astfel:

primele 2 capitole ale lucrării de licenţă sunt prezentate la colocviul din sesiunea din iarnă

(semestrul I), deci în săptămâna a 14-a a semestrului I, la disciplina Proiecte I Elaborarea

lucrării de licență, în faţa unei comisii formată din 3 cadre didactice, dintre care unul este

coordonatorul lucrării de licenţă. Studentul trebuie să aibă evaluarea acestei părţi a lucrării

de licenţă de către coordonatorul ştiinţific al lucrării, exprimată prin nota înscrisă pe ”Fişa

de evidenţă a lucrării de licenţă”.

- Lucrarea în totalitate, cu produsul software realizat, pe semestrul II, în sesiunea de vară, la

colocviul de la disciplina Proiecte II Elaborarea lucrării de licență. Lucrarea va fi prezentată

şi susţinută în faţa unei comisii formată din 3 cadre didactice, dintre care unul este

coordonatorul lucrării de licenţă. La acest colocviu se va susţine şi o probă scrisă, constând

dintr-un test grilă, la care studentul trebuie să obţină nota ≥5. Din notele obţinute la cele 2

probe (scris şi oral) se va calcula media, care va fi nota pentru disciplina Proiecte II

Elaborarea lucrării de licență. Pentru a promova această disciplină nota obţinută trebuie să

fie ≥5.

II. DOCUMENTAREA PENTRU REALIZAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

1.Documentarea teoretică

Acest tip de documentare are în vedere consultarea literaturii, a legislaţiei referitoare la

subiectul abordat în lucrare, pentru o bună fundamentare teoretică, de natură să „garanteze”

fezabilitatea studiului.

Documentarea teoretică presupune mai întâi identificarea şi depistarea surselor de

documentare şi apoi culegerea, selectarea şi sistematizarea informaţiei.

În sfera documentaţiei teoretice se include şi studiul bibliografiei de specialitate, adică a

acelor materiale şi publicaţii care tratează direct, concret problemele cercetate. Bibliografia de

specialitate este reprezentată de cursuri, manuale de specialitate, monografii, anchete, analize,

culegeri de studii, studii de caz, buletine informative.

Documentarea trebuie făcută într-o manieră globală, care să valorifice cât mai multe

informaţii referitoare la temă, utilizând orice sursă aflată la îndemână (bibliografia indicată de

coordonator, reviste de specialitate, Internet, analizele efectuate în domeniu de firme specializate,

etc), cu o vechime maximă de 10 ani.

Evidenţierea surselor documentare se va face în cadrul lucrării la subcapitolul

„BIBLIOGRAFIE”.

9

Modul de lucru pentru realizarea studiului documentar este propriu fiecăruia, reliefând atât

capacitatea de analiză şi sinteză a absolventului, cât şi abilitatea de a reţine acele informaţii care

sunt utile pentru soluţionarea problematicii propuse de tema lucrării de licenţă.

2. Documentarea practică (aplicativă)

Documentarea practică vizează investigarea fenomenelor aşa cum se prezintă ele în viaţa

reală. În această fază studentul vine în contact direct cu realitatea (entitatea) pe care şi-a propus să o

cerceteze. Ea constituie unul dintre punctele „forte” în programul de elaborare a lucrării de licenţă,

întrucât de calitatea şi profunzimea documentării practice depind conţinutul principal al lucrării,

gradul de fundamentare a concluziilor, propunerilor şi soluţiilor emise.

Documentarea practică se realizează, în principal, la sediul societăţii comerciale alese ca

obiect de studiu şi trebuie să includă aspectele tehnice, de management, circuitul informaţional,

latura financiară, juridică, inclusiv relaţiile interumane, comunicarea.

Lucrarea de licenţă trebuie să demonstreze capacitatea şi abilitatea absolventului de a

elabora soluţii concrete – într-un domeniu operaţional - bazate pe interpretarea datelor culese, pe

valorificarea cunoştinţelor teoretico – metodologice şi pe experienţa practică de lucru într-un mediu

de programare.

Documentarea la o firmă tip societate comercială, firmă non-profit, bancă, instituţie

bugetară, birou notarial sau de avocatură, cabinet de audit financiar, instituţie a statului etc. se face

diferit, în funcţie de tema lucrării de licenţă. Motodologiile de proiectare studiate, instrumentarul

tehnic al acestora pun la dispoziţia viitorilor absolvenţi tehnici şi metode de investigare adecvate

complexităţii problemelor reale întâlnite în mediul economic.

Prezentarea concretă (efectivă) a aparatului ştiinţific se poate realiza cel puţin în două moduri:

prin utilizarea notelor de subsol (trimiterea la notă făcându-se în text);

prin inserarea în text a numărului de ordine al sursei bibliografice listată la sfârşitul

lucrării.

Se recomandă să se utilizeze numere pentru trimiterile bibliografice (de ex. [7]) şi simbolul

(x) pentru notele personale, precizând însă, că aparatul ştiinţific al lucrării de licenţă nu trebuie să

constituie un obiectiv în sine, ci doar un instrument care accentuează nota de acurateţe

metodologică.

III. RECOMANDĂRI PRIVIND REDACTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

1. Aspecte generale

Redactarea finală a lucrării de licenţă se va face cu un program de tehnoredactare (Microsoft

Word sau altul similar), respectând următoarele caracteristici:

Textul va fi redactat la 1.5 randuri pentru intreaga lucrare.

10

Marginile paginii (A4) vor fi stabilite astfel: 2.5 cm sus, jos şi dreapta. Marginea din stânga

va fi de 3 cm, pentru a permite ulterior legarea lucrării.

Se poate alege orice tip de caractere (fonturi), iar mărimea acestora să fie de 12 (Cel mai

folosit este fontul Times New Roman de 12);

Semnele de punctuaţie (".", ";", ",", "?", "!") sunt urmate în mod obligatoriu de un spatiu.

Alinierea textului va fi la ambele margini ale paginii ("justify").

Pentru titluri, subtitlurile capitolelor si tabelelor, notele de subsol, lista figurilor şi

bibliografie se pot folosi alte formatări .

Nu sunt acceptate prescurtări ale cuvintelor; în cazul utilizării acronimelor, la prima apariţie

în text se specifică atât termenul în limba de origine, cât şi pe cel în limba română.

2. Detalii privind stilul de redactare

Stilul trebuie sa fie clar şi concis.

Presupuneţi de la început că scrieţi lucrarea pentru a o trimite la o revistă de ştiinţă.

O mulţime de detalii de formatare pot fi învatate urmărind tehnoredactarea folosită de

edituri la cursurile, tratatele universitare şi cărţile de specialitate.

Evitaţi folosirea termenilor "eu", "mie", "a mea", "al meu", precum şi propoziţii de genul

"Din punctul meu de vedere", "După părerea mea" etc.

Daţi lucrarea prietenilor sau familiei să o citească înainte de o prezenta coordonatorului.

Dacă ei nu inteleg, înseamnă că, mai mult ca sigur, stilul de exprimare suferă şi lucrarea

trebuie revizuită.

3. Referinţele din text

Dacă folosiţi cuvintele sau ideile cuiva se impune să citaţi autorul. Este foarte important,

deoarece pedepsele pentru plagiat sunt foarte severe.

Există numeroase căi pentru a formaliza o referinţă în text. De exemplu: "text ... (nume de

familie, anul).", "nume de familie (anul) nota că ...." sau " în anul ..., nume de familie,

spunea că ...".

Prima data când este citată o referinţă in text, scrieţi toate numele de familie ale autorilor.

De exemplu: "Radu, Miclea, Nemes, Albu, Modovan & Dxsmodkoxi (1993) sustin că ...".

Dacă articolul are trei sau mai mulţi autori, folosiţi abrevierea s.a.. Când referinţa este citată

a doua sau a treia oară, se va trece numai primul autor şi anul publicării articolului.

Citaţiile multiple din paranteză sunt aşezate in ordine alfabetică şi separate prin ";" urmat de

un spaţiu, ca in exemplul următor: "text ... (Alexandrescu, 1970; Miclea, 1968; Zamfirescu,

1980).

Pentru citatele directe trebuie să precizaţi numărul paginii. Spre exemplu: Popescu (1970)

nota ca "... (p.12)".

11

Daca aţi trecut in text mai mult de trei sau patru citate in 10 pagini, trebuie sa ştiţi că aţi

depăşit limita superioară admisă.

Asezaţi citatul care are mai mult de 40 de cuvinte, ca un bloc independent de text, la cinci

spaţii distanţă de marginea din stânga. In acest caz omiteţi ghilimelele şi includeţi numărul

paginii in paranteze după ultimul punct. Dacă citatul se întinde pe mai multe paragrafe,

atunci de la al doilea paragraf folosiţi aliniatul de 5 spatii.

Exemple de referinţe:

Ionescu, B.; Popescu, A. & Dumitrescu, J. (2007). Titlul cărţii, Editura, ISBN, Localitate

Ionescu, B.; Popescu, A. & Dumitrescu, J. (2005). Titlul articolului, Proceedings of xxx xxx, pag.

14-17, ISBN, locaţia conferinţei, perioada de desfăşurare, Editor, Bucureşti

Kusiak, A. (2006). Numele lucrării. Titlul revistei, Vol., Nr., (luna şi anul ediţei) numere de pagină

(prima-ultima), ISSN

Ionescu, B.; Popescu, A. & Dumitrescu, J. (2007). Numele lucrării, În: Numele lucrării, numere de

pagină (prima-ultima), Editor, ISBN, Locul publicării

Ionescu, B.; Popescu, A. & Dumitrescu, J. (2007). Numele lucrării, Disponibile la:

http://www.adresa-exacta-a-site-ului Accesat la: AAAA-LL-ZZ

4. Pagina de titlu

Este o pagina separata nenumerotată.

În partea de sus a paginii se va scrie cu majuscule UNIVERSITATEA ROMÂNO-

AMERICANĂ şi, pe rândul următor, FACULTATEA DE INFORMATICĂ

MANAGERIALĂ.

Titlul lucrării trebuie aşezat in centrul primei pagini şi tipărit cu litere mari şi/sau mici; el

trebuie să cuprindă aproximativ 10-12 cuvinte.

Titlul trebuie sa ofere informatii despre continutul lucrarii. Trebuie sa fie scurt, cel mai

obisnuit fiind acela care enunta concis variabile dependente si cele independente.

Numele şi gradul didactic al coordonatorului trebuie trecut sub titlul lucrării, în partea stângă

a paginii.

Numele autorului trebuie trecut sub numele coordonatorului , în partea dreaptă a paginii.

În partea de jos a paginii se va scrie anul redactării lucrării şi oraşul ( ex. BUCURESTI 2008)

Aceleaşi informaţii trebuie imprimate şi pe copertă cu prilejul legării. Titlul lucrării nu apare

pe copertă , el fiind înlocuit cu sintagma LUCRARE DE LICENŢĂ.

5. Cuprinsul

Se scrie pe o pagină separată, numerotată cu numărul 2. El precizează numele capitolelor,

subcapitolelor, a tuturor componentelor lucrării de licenţă şi pagina acestora.

Capitolele şi subcapitolele se identifică distinct şi unitar (ex. CAPITOLUL 1. Titlu capitol 1;

1.1 Titlu subcapitol1; 1.2. Titlu subcapitol2;

12

6. Conţinutul lucrării

Incepe cu pagina 3 sau imediat următoare celei care încheie cuprinsul.

Pagina începe prin tiparirea titlului capitolului, centrat, apoi continuă cu titlul subcapitolului

(pe următorul rând, la 1,5 rânduri), folosind paragrafe normale si aliniate de 5 caractere.

La început informaţi cititorul despre problema cercetata, explicaţi de ce este importantă şi

oportună tematica abordată, prin ce se remarcă analiza efectuată (Introducere).

Lucrarea se continuă cu celelalte capitole, conform cuprinsului stabilit;

In cazurile in care cititorul se aşteaptă la rezultate semnificative şi acestea nu pot fi

evidenţiate, atunci trebuie să discutaţi acest aspect.

Nu prezentaţi date brute decât dacă, din anumite motive, analizaţi un singur subiect. Altfel,

acestea vor fi trecute la ANEXE.

7. Tabelele

Tabelele mari, continând informaţiile brute, vor fi asezate la sfârşitul lucrării, ca anexe;

celelalte se pot insera în textul lucrării.

Fiecare tabel trebuie să apară, pe cât posibil, pe o pagină separată şi va fi notat consecutiv.

Alegeti titluri relativ scurte, dar consistente. Nu se pune punct după numărul sau numele

tabelului.

Când folosiţi coloane cu numere zecimale, aliniati virgula (punctul zecimal).

Dacă faceţi trimiteri din text, puteti indica acest lucru astfel "datele din Tabelul nr. 3 ..." şi

nu "Tabelul de mai sus, de la pagina 2, ...".

8. Figurile

Fiecare figură trebuie poziţionata pe cât posibil pe o pagină separata, exceptând situaţia în

care dimensiunea ei nu impune acest lucru, caz in care pot fi grupate mai multe figuri pe o

pagină, împreună cu explicaţiile însoţitoare.

Cuvantul "Figura" este un termen tehnic prin care inţelegem un ansamblu de materiale

iconografice utilizate de autor, după cum urmeaza: grafice, hărţi, desene şi

ilustraţii/fotografii.

Figurile pot fi reproduse prin mijloace specifice in alb/negru sau color.

Rezoluţia şi dimensiunile reprezentării trebuie să fie suficiente pentru a putea transmite

mesajul conţinut.

Centraţi fiecare figură pe pagină

Tastaţi numărul graficului şi apoi numele lui. Nu se pune punct după numărul sau numele

graficului.

Daca faceti trimiteri din text, puteţi indica acest lucru astfel "datele din Graficul nr. 3 ..." şi

nu "Graficul de mai sus, de la pagina 2, ...".

13

9. Anexele

Conţin date brute si instrumente utilizate care nu pot fi prezentate in interiorul

lucrării, dar care determină şi susţin concluziile ei.

10. Bibliografia

Bibliografia se tehnoredactează la sfârşitul lucrării, pe pagini distincte

Toate referinţele şi notele de subsol rebuie să aibă corespondent în cadrul bibliografiei.

Pentru fiecare autor daţi numele de familie urmat de virgula şi apoi initialele şi prenumele

urmate de puncte. Ex.: Popescu, I.Vasile.

Separaţi autorii prin virgulă, iar ultimul autor este introdus dupa semnul & dacă textul este

redactat in limba engleză.

După introducerea numelui autorului se trece titlul lucrării, editura, anul publicării, orasul şi

tara, toate cu virgulă între ele.

Pentru citarea unei reviste se specifică: titlul revistei, numărul volumului, numărul revistei.

Scrieti titlul cu litera mare, in romană, sau în limba de origine.

Bibliografia se întocmeşte obligatoriu în ordinea alfabetică a NUMELUI autorilor ( ex.

BARBU, Ion; MARIN, Vasile; POPESCU, Andrei, etc).

Sursele bibliografice cu autor colectiv precum şi adresele web se trec la finalul listei

IV. RECOMANDĂRI PRIVIND SUSŢINEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Susţinerea lucrării de licenţă constă în prezentarea acesteia în faţa comisiei de examen de

licenţă la care absolventul a fost repartizat.

În expunerea lucrării, autorul demonstrează membrilor comisiei aptitudinile şi calităţile sale

de cercetător, capacitatea de a-şi susţine ideile, părerile şi propunerile.

La susţinerea lucrării de licenţă poate participa şi coordonatorul ştiinţific, dacă acesta nu este

membru în comisia de examen.

Rezultatul final al susţinerii lucrării de licenţă, exprimat de comisie depinde de mai mulţi

factori, şi anume:

- de conţinutul lucrării scrise, validat de coordonator şi apreciat prin nota pusă în referatul

întocmit;

- de calitatea expunerii absolventului, care demonstrează în ce măsură autorul cunoaşte şi

stăpâneşte întregul conţinut al lucrării şi poate susţine soluţia propusă prin produsul software

realizat.

Întrucât este de dorit ca lucrarea de licenţă să fie prezentată în mod liber în faţa comisiei,

absolventul trebuie să-şi facă un inventar al ideilor de bază, ordonate logic şi cronologoic, care să-i

permită să prezinte esenţa lucrării de licenţă.

14

Deşi partea de prezentare diferă în funcţie de tipul lucrării, de personalitatea absolventului, de

unele condiţii conjucturale, se recomandă ca absolventul să se prezinte în faţa comisiei, să precizeze

titlul şi obiectivele lucrării de licenţă, structura acesteia, enumerând pe scurt obiectivele specifice pe

capitole (cu un foarte scurt comentariu).

Este posibil ca membrii comisiei de examinare să solicite renunţarea la detalieri, fiind mai

degrabă interesaţi de natura soluţiilor proiectate, de produsul software realizat, de contribuţia

personală a absolventului, de evaluarea efortului economic, de modalităţile de implementare a

soluţiilor propuse şi de estimarea efectelor economice.

Pentru partea de prezentare se recomandă o prezentare în Power Point a problematicilor

arătate, a obiectivelor lucrării şi caracteristicilor soluţiei de informatizare propuse, în circa 8-10

slide-uri.

Urmează apoi prezentarea programului realizat la calculator, demonstraţia practică a

funcţionării lui cu date de test, vizualizarea rezultatelor execuţiei.

La acest ghid se pot consulta următoarele ANEXE:

1. TEMATICA EXAMENULUI DE LICENŢĂ

2. BIBLIOGRAFIA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ

3. TEME PROPUSE PENTRU LUCRAREA DE LICENTA

4. FISA de EVIDENŢĂ a LUCRĂRII DE LICENTA

5. CERERE pentru înscriere şi alegere LUCRARE DE LICENTĂ

15

ANEXA 1

TEMATICA EXAMENULUI DE LICENŢĂ

DISCIPLINELE LA CARE SE SUSŢINE EXAMENUL DE LICENŢĂ

I. PROIECTAREA APLICAŢIILOR CU BAZE DE DATE

1. Metodologii de proiectare şi realizare a aplicaţiilor/sistemelor informatice

Sisteme informatice şi aplicaţii informatice: obiective; componente; tipuri. Baze de date; clasificare.

Principii de realizare a sistemelor informatice; metodologii; metode şi tehnici; etapele de realizare;

activităţile specifice metodologiilor IBM şi SSADM.

2. Modelarea structurată a sistemelor informatice

Modelarea conceptuală a datelor (modelul entitate-asociere, studiul dependenţelor funcţionale,

reguli de validare a modelului, reguli de trecere de la modelul entitate-asociere la schema

conceptuala a bazei de date). Modelarea logică a datelor (modelul relaţional, ierarhic, reţea, orientat

pe obiecte, distribuit). Modelarea fizică a datelor (organizarea fizică a datelor). Modelarea

conceptuală a prelucrărilor (diagrama de flux a datelor, tehnici de descriere a prelucrărilor:

pseudocod, scheme logice, tabele de decizie). Modelul fizic al prelucrărilor (ciclul de viaţă al

entităţii, diagrama fluxului de date fizice –DFDF, reguli de construire şi validare a diagramelor),

modelul logic al prelucrărilor (Diagrama fluxului de date logice – DFDL, proceduri şi prelucrări

specifice). Integrarea modelului datelor şi modelului prelucrărilor. Utilizarea modelelor în

metodologiile IBM şi SSADM.

3. Studiul şi analiza sistemelor existente

Obiective şi activităţi. Delimitarea ariei de cuprindere. Investigarea sistemului (studiul

caracteristicilor generale ale unităţii, studiul activităţilor, studiul sistemului de conducere, studiul

sistemului informaţional). Sistematizarea informaţiilor (tehnici/metode de reprezentare a

informaţiilor culese). Analiza sistemului existent. Direcţiile de perfecţionare a sistemului (cerinţele

noului sistem, stabilirea soluţiei de realizare).

4. Proiectarea sistemelor/aplicaţiilor informatice

Obiective şi activităţi. Structurarea sistemului informatic. Definirea şi proiectarea ieşirilor

informaţionale. Proiectarea sistemului de codificare a datelor. Definirea şi proiectarea intrărilor

informaţionale. Proiectarea fişierelor de date. Proiectarea bazei de date: schema conceptuală

(tehnica normalizării), schema logică şi schema fizică. Proiectarea prelucrărilor şi a interfeţei cu

utilizatorii.

5. Realizarea aplicaţiilor cu baze de date

Sisteme de gestiune a bazelor de date: FoxPro, SQL, Access. Instrumente de realizare a aplicaţiilor:

limbaje de programare specifice SGBD-urilor (FOX, PL/SQL, VBA); generatoare de componente

ale aplicaţiilor: generatorul de videoformate, generatorul de rapoarte, generatorul de meniuri,

generatoare de proiecte / aplicaţii.

16

II. LIMBAJE DE PROGRAMARE

1. Concepte de bază în limbajul C++. Constante, variabile, identificatori, clase de memorie,

constante simbolice, secvenţe de evitare, şiruri.

2. Operatori, expresii, instrucţiuni. Operatori de adresare, aritmetici, operatori raţionali şi de

egalitate, operatori logici, operatori pe biţi, atribuire etc. Evaluarea expresiilor, conversii,

valori.

3. Implementarea structurilor fundamentale de programare.

4. Masive şi pointeri. Aritmetica pointerilor. Masive de pointeri şi pointeri la pointeri.

5. Funcţii. Mecanisme de transmitere a parametrilor; pointeri la funcţii şi funcţii ca argumente

în funcţii. Recursivitate. Biblioteci standard de funcţii C. Lucru cu şiruri de caractere.

6. Structuri şi reuniuni de date. Structuri şi funcţii de prelucrare; masive de structuri;

pointeri la structuri; structuri autoreferite. Funcţiile de intrare / ieşire cu şi fără format.

7. Programarea pe obiecte în limbajul C++. Clase. Constructori. Destructor. Moşteniri

simple şi multiple. Polimorfism. Clase derivate. Supra definirea operatorilor. Funcţii şi clase

virtuale. Clase abstracte. Clase template.

17

ANEXA 2

UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA

FACULTATEA DE INFORMATICA MANAGERIALA

BIBLIOGRAFIA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

Cornelia Botezatu Proiectarea sistemelor informatice. Metode sistemice.

Editura ProUniversitaria, Buc, 2005

Virgil Chichernea, G.

Garais

Baze de date. Sistemul FoxPro vol.II, Editura

Prouniversitaria, 2006

Daniela Crisan Limbajul C / C++. Fundamente, Vol. 1, Editura

PROUNIVERSITARIA, 2006

Daniela Crisan Limbajul C / C++. Programare orientata obiect, Vol.2 ,

Editura UNIVERSITARA, 2006

Ionel Iacob SGBD Oracle – Ghid aplicativ pentru realizarea

solutiilor informatice, Editura ProUniversitaria, 2007,

pag 11-195

I. Smeureanu, I. Ivan, M.

Dârdală

Limbajul C/C++ prin exemple, Ed. CISON, Bucureşti,

1995, pag.43-60;

79-134; 239-254

I. Smeureanu, I. Ivan, M.

Dârdală

Structuri şi obiecte în C/C++, Ed. CISON, Bucureşti,

2000, pag. 8-40,

72-127

I. Muşlea C/C++ pentru avansaţi, Ed. Microinformatica, Cluj,

1995, pag. 9-150

BIBLIOGRAFIE OPŢIONALĂ

C. Botezatu, Ionel Iacob Proiectarea sistemelor informatice. Studii de caz pentru

managementul activităţii unei societăţi. Editura

Universul Juridic, 2005

V. Chichernea, C.

Botezatu, I. Iacob, C.

Fabian R. Mihalca, S.

Goron

Proiectarea sistemelor informatice. Metode de realizare,

Ed. Sylvi, Bucureşti 2001

Gh. Sabău, C. Ioniţă, G.

Bădescu, V. Avram, P.

Oprea, C.Cârstea

Baze de date relaţionale. Aplicaţii în turism, Editura

CISON, 1998, pag. 2-3, 41-150

L. Negrescu Limbajul C/C++ pentru începători, Ed.

Microinformatica, Cluj,1996, pag.300-361, 394-592

I. Lungu, C. Bodea, C.

Ioniţă, G. Bădescu

Baze de date. Organizare, proiectare şi implementare,

Ed. All, 1995, pag.2-22, 26-57, 60-162, 164-196, 218-

244, 330-352

18

ANEXA 3

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

FACULTATEA DE INFORMATICĂ MANAGERIALĂ

TEME PROPUSE PENTRU LUCRAREA DE LICENTA

1 ACTIVITATEA BURSIERĂ. MODELE UTILIZATE ÎN GESTIONAREA PORTOFOLIILOR

2 ANALIZA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU ACTIVITATEA DE

APROVIZIONARE ŞI DISTRIBUŢIE

3 ANALIZA, PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU

ACTIVITATEA DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR IT

4 ANALIZA, PROIECTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU MANAGEMENTUL UNEI

UNITĂŢI SANITARE

5 APLICAREA MODELELOR MATEMATICE ÎN TRANZACŢII CU OPŢIUNI LA BURSĂ

6 APLICATIE INFORMATICA PENTRU EVALUAREA RISCULUI BANCAR FOLOSIND TEORIA

“ROUGH SET”

7 APLICATIE INFORMATICA PENTRU MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

8 APLICATII DE OPTIMIZARE A REŢELELOR DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE

9 APLICATII INFORMATICE PENTRU EVIDENŢA CREDITELOR BANCARE LA O BANCĂ

COMERCIALĂ

10 APLICATII INFORMATICE PENTRU CREDITAREA BANCARĂ INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ

11 APLICAŢIE CLIENT-SERVER ÎN DOMENIUL STOCURILOR PENTRU O SOCIETATE

COMERCIALĂ

12 APLICAŢIE CLIENT-SERVER ÎN DOMENIUL GESTIUNII MATERIILOR PRIME ŞI

MATERIALELOR PENTRU O SOCIETATE COMERCIALĂ

13 APLICAŢIE FINANCIAR CONTABILĂ PENTRU INTERNET /INTRANET

14 APLICAŢIE INFORMATICĂ PENTRU OPTIMIZAREA MANAGEMENTULUI UNEI FIRME

15 APLICAŢIE INFORMATICĂ PENTRU URMĂRIREA ACTIVITĂŢILOR DIN INTERIORUL

DEPARTAMENTULUI DE TRANSPORT AL UNEI FIRME

16 APLICAŢIE PENTRU ADMINISTRAREA UNEI REŢELE LOCALE IMPLEMENTATE ÎNTR-O

COMPANIE MULTINAŢIONALĂ

17 APLICAŢIE PENTRU ADMINISTRAREA UNEI REŢELE LOCALE ÎNTR-O SOCIETATE

COMERCIALĂ DE TIP INTERNET - CAFÉ

18 APLICAŢIE WEB DEZVOLTATĂ ÎN PHP ŞI My-SQL

19 APLICAŢIE WEB DEZVOLTATĂ CU PRODUSE ORACLE 10g (Discoverer, Developer)

20 APLICAŢIE WEB TELEMARKETING

21 APLICAŢIE INFORMATICA PENTRU MONITORIZAREA UNEI REŢELE DE CALCULATOARE

22 APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE IMPLEMENTAT PENTRU EDITURI ELECTRONICE

23 APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE PENTRU ASISTAREA DECIZIILOR DE CREDITARE ŞI

STABILIREA SCORINGULUI BANCAR PENTRU PERSOANELE FIZICE/JURIDICE

24 APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE PENTRU GESTIONAREA CĂRŢILOR ŞI CITITORILOR DINTR-

O BIBLIOTECĂ

25 APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE PENTRU REZERVAREA DE LOCURI ŞI VÂNZAREA DE

BILETE LA O SC. DE TRANSPORT

26 APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE PENTRU VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL

19

MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

27 APLICAȚIE INFORMATICĂ ON-LINE PENTU GESTIUNEA CONTRACTELOR ŞI FURNIZORILOR

28 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU ACTIVITATEA DE MANAGEMENT

29 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU ACTIVITATEA DE REALIZARE A ORARELOR

UNIVERSITARE PE FACULTĂŢI/UNIVERSITATE

30 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU ADMINISTRAREA OPERAŢIUNILOR DE CREDITARE ÎN

CADRUL UNEI BĂNCI COMERCIALE ŞI STABILIREA RESTANŢELOR BANCARE

31 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU ASIGURAREA DE BUNURI

32 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU ASIGURAREA DE BUNURI LA O AGENŢIE DE ASIGURĂRI

33 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU CONTABILITATEA DE GESTIUNE ŞI CALCULAŢIA

COSTURILOR ÎN CONDIŢIILE APLICĂRII METODEI GLOBALE PE EXEMPLUL UNEI SOCIETĂŢI

34 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU CONTABILITATEA ŞI GESTIUNEA LEASING-ULUI

35 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU DESCHIDEREA ŞI URMĂRIREA DEPOZITELOR LA O

SOCIETATE BANCARĂ

36 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU EFECTUAREA ŞI URMĂRIREA DECONTĂRILOR

INTERNAŢIONALE LA O S.C. DE COMERŢ EXTERIOR

37 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU EVIDENŢA CONSUMURILOR DE COMBUSTIBIL ŞI A

INCASĂRILOR LA O SOCIETATE DE TRANSPORTURI

38 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA ACTIVITĂŢII LA O FIRMĂ DE PARIURI

SPORTIVE

39 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA ACTIVITĂŢII UNEI BIBLIOTECI

40 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA CERTIFICATELOR MEDICALE

(MANAGEMENTUL) LA UN CABINET MEDICO-VETERINAR

41 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA CERTIFICATELOR MEDICALE LA NIVELUL

DOCTORILOR DE FAMILIE

42 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA POLIŢELOR DE ASIGURARE A PERSOANELOR

FIZICE

43 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU O AGENŢIE IMOBILIARĂ

44 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU PLANIFICAREA ŞI URMĂRIREA PRODUCŢIEI DE

SOFTWARE LA FIRMA…..

45 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU PLANIFICAREA, REALIZAREA ŞI URMĂRIREA

REPARAŢIILOR CAPITALE

46 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU REZERVAREA DE LOCURI ŞI VÂNZAREA DE BILETE LA O

SC. DE TRANSPORT PERSOANE ÎN STRĂINĂTATE

47 APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU VÂNZĂRI AUTO

48 APLICAȚIE INFORMATICĂ PRIVIND GESTIUNEA ŞI PRODUCŢIA MATERIILOR

PRIME/MĂRFURILOR

49 APLICAŢIE INTERNET - SUPORT PENTRU DESFĂŞURAREA CURSURILOR ŞI SEMINARIILOR

50 APLICAŢII ALE SIMULĂRII ÎN STUDIUL FENOMENELOR DE AŞTEPTARE

51 APLICAŢII ALE STRUCTURILOR DE DATE ÎN GESTIUNEA DOCUMENTELOR ECONOMICE

52 APLICAŢII DESTINATE DISPOZITIVELOR MOBILE REALIZATE ÎN .NET

53 APLICAŢII JAVA DESTINATE DISPOZITIVELOR MOBILE

54 APLICAŢII SOFTWARE PENTRU FUNDAMENTAREA DECIZIILOR ÎN AFACERI

55 ASIGURAREA SECURITĂTII INFORMAŢIEI ÎN REŢELE DE CALCULATOARE

56 BAZE DE DATE ON-LINE PENTRU PROMOVAREA REGIUNILOR GEOGRAFICE

20

57 BAZE DE DATE PENTRU ACTIVITATEA DE IMPORT-EXPORT DINTR-O SOCIETATE DE

TRANSPORT MĂRFURI

58 BAZE DE DATE PENTRU URMĂRIREA OPERATIVĂ A ACTIVITĂŢII DE COMERŢ EXTERIOR

59 BAZE DE DATE PENTRU EVIDENTA ACTIVITATILOR UNUI SPITAL/POLICLINICĂ

60 BAZE DE DATE ON-LINE PENTRU REZERVAREA LOCURILOR ŞI GESTIUNEA VÂNZĂRILOR

DE BILETE PENTRU O SOCIETATE DE TRANSPORT FEROVIAR/RUTIER

61 CHIOŞC INFORMAŢIONAL DESTINAT STUDENŢILOR

62 COORDONAREA PROIECTELOR COMPLEXE CU AJUTORUL METODELOR DE PLANIFICARE ŞI

CONTROL ÎN REŢEA

63 DEZVOLTAREA APLICAŢIILOR FINANCIAR-CONTABILE ÎN MEDII INTEGRATE

64 DEZVOLTAREA APLICAŢIILOR WEB PRIN PHP

65 DEZVOLTAREA APLICAŢIILOR WEB UTILIZÂND CONCEPTELE DOT.NET

66 DEZVOLTAREA PAGINILOR WEB UTILIZÂND DHTML

67 DEZVOLTAREA PLATFORMELOR COLABORATIVE ÎN INSTRUIREA ASISTATĂ

68 DEZVOLTAREA UNEI APLICAŢII DISTRIBUITE UTILIZÂND STANDARDUL JAVA PENTRU

PRODUSELE ORACLE

69 DEZVOLTAREA UNUI JOC ÎN REŢEA FOLOSIND TEHNOLOGII PHP MYSQL

70 DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE COMERŢ ELECTRONIC FOLOSIND PHP ŞI MYSQL

71 DEZVOLTAREA UNUI SITE UTILIZÂND JAVA PENTRU UN COMERŢ ELECTRONIC

72 GESTIONAREA UNUI PORTOFOLIU DE ACTIVE FINANCIARE PRIN APLICAREA DE MODELE

MATEMATICE DE ESTIMARE A PROFITABILITĂŢII

73 GESTIUNEA ACTIVITĂŢII DIDACTICE PENTRU INSTITUŢII DE INVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

74 GESTIUNEA DOCUMENTELOR ŞI SEMNĂTURA ELECTRONICĂ LA NIVEL DE

INTREPRINDERE

75 GESTIUNEA RELAŢIEI CU CLIENŢII PENTRU OPERATORII DE TELEFONIE MOBILĂ

76 GESTIUNEA TRANZACŢIILOR DE TIP E-SHOP PE INTERNET

77 IMPLEMENTAREA ŞI UTILIZAREA COMPONENTELOR DE E-GUVERNMENT IN

ADMINISTRATIA LOCALA

78 IMPLEMENTAREA ŞI UTILIZAREA COMPONENTELOR DE E-LEARNING

79 INFORMATIZAREA ACTIVITĂŢII UNEI SOCIETĂŢI DE TRANSPORT PERSOANE

80 MAGAZIN VIRTUAL PENTRU ACHIZIŢIE DE ECHIPAMENTE

81 MAGAZIN VIRTUAL BAZAT PE TEHNOLOGIE ASP, CU COMENZI ACCEPTATE PE BAZĂ DE

CREDIT CARD VERIFICAT DE APLICAŢII EXTERNE

82 MAGAZIN VIRTUAL BAZAT PE TEHNOLOGIE SSP

83 MAGAZIN VIRTUAL FOLOSIND PHP SI My-SQL

84 METODE DE SECURIZARE A TRANSMISIILOR DE DATE PRIN INTERMEDIUL CRIPTĂRII CU

ALGORITMI AVANSAŢI

85 MODELAREA ACTIVITATILOR INTREPRINDERII PRIN TEHNICI COMPARATIVE (OMT, SADT,

UML)

86 MODELAREA ECONOMICO-MATEMATICA LĂ A ACTIVITĂŢII DE APROVIZIONARE-

DESFACERE

87 MODELAREA TEHNOLOGIILOR ŞI INTERFEŢE MULTIMEDIA PENTRU CONDUCEREA DE

PROCESE

88 MODELE ŞI PROGRAME PENTRU ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

89 MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII DE TRANSPORT A UNEI COMPANII

21

90 OPTIMIZAREA ACTIVITĂŢII DE APROVIZIONARE ŞI DESFACERE A SOCIETĂŢII….

91 OPTIMIZAREA ACTIVITĂŢII DE TRANSPORT LA S.C…..

92 OPTIMIZAREA GESTIUNII STOCURILOR PRIN SIMULARE. STUDIU DE CAZ LA SC…

93 PLANIFICAREA FABRICAŢIEI PENTRU ANTREPRIZE DE CONSTRUCŢII-MONTAJ

94 PORTAL DESTINAT COMERŢULUI ELECTRONIC UTILIZÂND MICROSOFT CMS SERVER

95 PORTAL PENTRU COMERŢ ELECTRONIC GESTIONAT MICROSOFT E-COMMERCE SERVER

96 PORTAL WEB CU FACILITĂŢI AUDIO-CONFERINŢA ŞI VIDEO-CONFERINŢA BAZATE PE

APLICAŢII DE LA TERŢI

97 PRODUS SOFTWARE PENTRU MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ÎN CADRUL UNUI IMM

98 PROGRAM PENTRU GESTIUNEA UNUI DEPOZIT DE COMPONENTE ŞI PRODUSE IT

99 PROIECTARE ŞI REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU OPTIMIZAREA

PRODUCŢIEI LA S.C…….

100 PROIECTAREA DE SISTEME DE INSTRUIRE INTERACTIVĂ ONLINE

101 PROIECTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE DE GESTIUNE A

PROIECTELOR PENTRU O SOCIETATE COMERCIALĂ

102 PROIECTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU O AGENŢIE DE

PRESĂ

103 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APICAŢII DESTINATE EVIDENŢEI CONTABILE

104 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU ACTIVITATEA DE

DECONTARE CU FURNIZORII ŞI BENEFICIARII ÎN CADRUL S.C……..

105 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU ACTIVITATEA DE

RECEPŢIE LA NIVEL ORGANIZATIONAL

106 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE DE GESTIUNE A POLIŢELOR

DE ASIGURĂRI

107 PROIECTAREA ŞI GESTIONAREA UNEI BAZE DE IMAGINI LA O AGENŢIE DE PUBLICITATE

(IN VB 6.0)

108 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU ACTIVITATEA DE

DISTRIBUŢIE A UNEI FIRME

109 PROIECTAREA SI PROGRAMAREA UNUI JOC IN C++

110 PROIECTAREA SI REALIZAREA UNUI SITE DE VÂNZĂRI AUTO

111 PROIECTAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNEI REŢELE LOCALE ŞI A UNEI APLICAŢII DE

CONTORIZARE A ACTIVITĂŢII REŢELEI.

112 PROIECTAREA ŞI MONITORIZAREA UNEI REŢELE LAN

113 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI AFACERI ELECTRONICE, METODOLOGIE ŞI STUDIU DE

CAZ

114 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE CU BAZE DE DATE PENTRU

ACTIVITATEA DE MARKETING A UNEI FIRME

115 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE DE GESTIUNE A

MIJLOACELOR FIXE LA S.C…..

116 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE LA UN SERVICE AUTO

117 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU EVIDENŢA ŞI

GESTIONAREA OFERTELOR IMOBILIARE ÎN CADRUL UNEI AGENŢII IMOBILIARE

118 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA

PRODUCŢIEI

119 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU MANAGEMENTUL

22

AFACERILOR INTERNAŢIONALE

120 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU PRELUCRAREA

STATISTICĂ A DATELOR EXPERIMENTALE

121 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PRIVIND RISCUL BANCAR

122 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA

CONTRACTELOR ŞI CLIENŢILOR

123 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU UN FOND MUTUAL DE

INVESTIŢII

124 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI BAZE DE DATE PENTRU CONDUCEREA ACTIVITĂŢII

UNEI S.C. DE CONSTRUCŢII

125 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI BIBLIOTECI ELECTRONICE

126 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI COMPONENTE DE E-COMMERCE

127 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI PORTAL PENTRU MEDIUL DE AFACERI ONLINE

128 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI PORTAL PENTRU O SOCIETATE DE PUBLICITATE

129 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM DE E-LEARNING UTILIZAT ÎN MEDIUL

UNIVERSITAR

130 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC LA O FIRMĂ DE ASIGURĂRI

131 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PENTRU GESTIUNEA PRODUCŢIEI

132 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SITE TURISTIC PENTRU O AGENŢIE DE TURISM

133 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SITE WEB PENTRU ADMINISTRAREA UNEI BIBLIOTECI

134 PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SITE WEB PENTRU ADMINISTRAREA UNUI MAGAZIN DE

ÎNCHIRIERI DVD-URI

135 PROIECTAREA UNEI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU ACTIVITATEA DE RECEPŢIE A UNUI

HOTEL

136 PROIECTAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU CABINET DE MEDICINA MUNCII

137 PROIECTAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU DEPARTAMENTUL (ACTIVITATEA) DE

DISTRIBUŢIE A UNEI FIRME

138 PROIECTAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PRIVIND DERULAREA ACTIVITĂŢILOR

COMERCIALE

139 PROIECTAREA UNEI REŢELE WAN

140 PROIECTAREA UNOR APLICAŢII PENTRU ACTIVITATEA DE CONTROL-RECEPŢIE A

PRODUSELOR UNEI FIRME

141 PROIECTAREA, REALIZAREA ŞI ADMINISTRAREA UNEI REŢELE LOCALE

142 REALIZAREA SISTEMELOR DE E-LEARNING

143 REALIZAREA ŞI ADMINISTRAREA UNEI REŢELE LOCALE

144 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU PROMOVAREA POTENŢIALULUI

TURISTIC ROMÂNESC

145 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU UN CABINET DE CARDIOLOGIE

146 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU CALCULUL DEVIZELOR LA ………..

147 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA CREDITELOR DE CONSUM

148 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA ON-LINE A CLIENŢILOR

UNEI FIRME

149 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA PORTOFOLIILOR DE

PROIECTE PENTRU UN CENTRU DE CERCETARE

150 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU GESTIUNEA PROCESULUI DE

23

FABRICAŢIE

151 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU MANAGEMENTUL UNIVERSITAR

152 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PENTRU O AGENŢIE IMOBILIARĂ

153 REALIZAREA UNEI APLICAȚII INFORMATICE PRIVIND GESTIUNEA ACTIVITĂŢII DE

PRODUCŢIE LA O S.C.

154 REALIZAREA UNEI APLICAŢII PENTRU GESTIUNEA MĂRFURILOR/PRODUSELOR FINITE

155 REALIZAREA UNEI PAGINI WEB INTERACTIVE FOLOSIND FLASH 8 PRO, PHP, MYSQL

156 REALIZAREA UNUI MAGAZIN INTERNET-CA APLICAŢIE CU BAZE DE DATE

157 REALIZAREA UNUI SISTEM DE GESTIUNE A FONDULUI DE CURSURI ELECTRONICE OFERITE

PRIN SISTEMUL DE INVĂŢĂMÂNT DE TIP IDD

158 REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC CU BAZE DE DATE PENTRU ACTIVITATEA DE

MARKETING A UNEI FIRME

159 REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC MODERN PENTRU MANAGEMENTUL

CONTRACTELOR

160 REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC CU BAZE DE DATE PENTRU CONDUCEREA

ACTIVITĂŢII UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE

161 REALIZAREA UNUI SITE DE COMERŢ ELECTRONIC LA SC....

162 REALIZAREA UNUI SITE DE PREZENTARE ŞI PROMOVARE A PRODUSELOR PENTRU O

ÎNTREPRINDERE INDUSTRIALĂ

163 REALIZAREA UNUI SITE DE PREZENTARE ŞI PROMOVARE A SERVICIILOR PENTRU O

SOCIETATE COMERCIALĂ

164 REZERVĂRI DE LOCURI LA HOTEL PRIN INTERNET - SITE ON-LINE DEZVOLTAT ÎN JAVA CU

ELEMENTE DE FLASH

165 REZERVĂRI DE LOCURI LA HOTEL UTILIZÂND BAZE DE DATE

166 SISTEM DE GESTIUNE ŞI MONITORIZARE A ACTIVITĂŢII DE CERCETARE-DEZVOLTARE LA

NIVELUL ÎNTREPRINDERII

167 SISTEM DE INSTRUIRE ASISTATĂ DESTINAT DOMENIULUI FINANCIAR-CONTABIL

168 SISTEM DE PLANIFICARE A RESURSELOR ÎNTREPRINDERII

169 SISTEM DE WORKFLOW PENTRU GESTIUNEA DOCUMENTELOR

170 SISTEM INFORMATIC DISTRIBUIT PENTRU EVIDENŢA PACIENŢILOR ÎN SISTEMUL

ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE

171 SISTEM INFORMATIC DISTRIBUIT PENTRU EVIDENŢA PACIENŢILOR ÎN SISTEMUL

ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE

172 SISTEM INFORMATIC PENTRU O AGENŢIE DE TURISM

173 SOLUŢII INTRANET / INTERNET PENTRU GESTIUNEA ACTIVITĂŢII UNEI INTREPRINDERI

174 ŞABLOANE DE PROIECTARE ŞI REALIZARE A APLICAŢIILOR JAVA ÎN UML

175 TEHNOLOGII DE INSTRUIRE WEB

176 TEHNOLOGII INTERNET - SUPORT ON-LINE PENTRU INVĂŢATUL LA DISTANŢĂ

NOTĂ:

a. Temele propuse pentru Lucrarea de Licenţă se adresează studenţilor din anul II.

b. Studenţii pot opta pentru una din temele propuse, solicitând aceasta printr-o cerere care va fi depusă

la Decanat

c. Studenţii pot propune şi alte teme, cu condiţia ca tema să fie acceptată de către un Coordonator

Stiinţific.

24

Lista Coordonatorilor Stiintifici pentru realizarea lucrarii de licenta

NR.CRT. Coordonator stiintific

1 Prof. univ. dr. Cornelia Paulina Botezatu

2 Prof. univ. dr. Virgil Chichernea

3 Prof. univ.dr. Maria Moise

4 Prof. univ. dr. Cezar Mihalcescu

5 Conf. univ. dr. Cezar Botezatu

6 Conf. univ. dr. George Carutasu

7 Conf. univ. dr. Daniela Crisan

8 Conf. univ. dr. Cristina Coculescu

9 Lect. univ. dr. Ionel Iacob

10 Lect. univ. drd. Alexandru Tabusca

11 Lect. univ. drd. Lavinia Stanica

12 Lect. univ. drd. Alexandru Enaceanu

13 Lect. univ. drd. Gabriel Garais

25

UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA BUCURESTI Anexa 4

FACULTATEA DE INFORMATICA MANAGERIALA

FISA de EVIDENŢĂ a LUCRĂRII DE LICENTA

TEMA:----------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------

AUTOR: ______________________________________________________

PROFESOR COORDONATOR____________________________________

DATA TITLUL CAPITOLULUI ANALIZAT SEMNATURA

PROFESOR

Nota propusa sem I: …………………………………………………..

DATA TITLUL CAPITOLULUI ANALIZAT SEMNATURA

PROFESOR

Nota propusa sem II: …………………………………………………..

Observatii:

1. In cadrul disciplinelor Proiecte I si Proiecte II se verifica inregistrarea in aceasta fisa a stadiului

elaborarii proiectului, conform calendarului stabilit;

2. Studentii care nu au completata lunar aceasta fisa nu vor avea incheiata situatia la disciplinele

Proiecte I.Elaborarea lucrarii de licenta si Proiecte II.Elaborarea lucrarii de licenta .

26

ANEXA 5

AVIZ INDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC, AVIZ DECAN,

______________________________ ____________

DOAMNĂ DECAN,

Subsemnatul(a)______________________________________________

student(ă) în anul _____ de studii, la Facultatea de INFORMATICĂ

MANAGERIALĂ, vă rog să-mi aprobaţi ca temă pentru

lucrarea..de..licenţă:

____________________________________________________________

____________________________________________________________

____________________________________________________________

avand coordonator ştiinţific pe ____________________________________________

_____________________________________________________________________________

Semnătura student___________________

Nr. Tel. ___________________________________________

Adresa email: ________________________________________

Data___________

DOAMNEI DECAN A FACULTĂŢII DE INFORMATICĂ MANAGERIALĂ