SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A STUDENŢILOR„Evoluţia statului şi dreptului în perioada post-aderare”

THE ANALYSIS OF PERSONAL RELATIONSHIPS BETWEEN SPOUSES

St. Corina SÂRBUSpecializarea Drept, anul al IV-lea

Coord.: Lect.univ.dr. Andreea DRĂGHICI

Marriage is the fundamental institution around which social relationships are formed, primary way of perpetuating the species, and the only family life stucture recognized by the law and the church. At the beginnings, there were Adam and Eve. Today, there are all the persons around us. From family relationship issues all other legal relationships. The end of marriage produces effects between spouses, effects of personal but also financial consequences. Thus arises the obligation of loyalty between the two, the obligation of moral, but also material support, the right to have a common name or a name of their choice (this evokes the idea of belonging to each other), the obligation to live together. Also, marriage produces economic (patrimonial) effects, that are considered the result of mutual affection and friendship between the two spouses. Methods of disposal or dissolution of marriage does not always stop the relationships between spouses, the most important ones being those concerning children, a connection that could never be dissolved. Although marriage is made for life, this characteristic seems to be forgotten by the couples of our days, who are increasingly turning to divorce, serious issue that affects both the image of the institution of marriage, and social relationships.

Casatoria este institutia in jurul careia se formeaza relatiile sociale intre oameni, principala forma de organizare a vietii in comun, recunoscuta atat de legi, cat si de Biserica. Ea ar putea fi definita ca ” uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie, incheiata in concordanta cu dispozitiile legale, in scopul intemeierii unei familii si reglementata de normele imperative ale legii.”1

Initial, in epoca romana, casatoria era modalitatea prin care femeia intra sub puterea barbatului, scapand astfel de sub autoritatea lui pater familias. Urmare a evolutiei sociatatii, acest tip de casatorie-cu manus- incepe sa-si piarda din aplicabilitate, luandu-i locul casatoria fara manus, in care sotia ramanea sub autoritatea lui pater familias de origine.2

Astazi, in schimb, vorbim despre o libertate poate excesiva, casatoria nu mai are acelasi efect ca odinioara, acela de o lega pentru o viata doua persoane, iar sotii au aceleasi drepturi si obligatii cu privire la sarcinile casatoriei si la copii.3 Uniunea libera dintre doua persoane incepe sa fie din ce in ce mai uzitata, dat fiind faptul ca ea creeaza numai un statut privilegiat pentru cei doi parteneri, un statut in care nu se datoreaza obligatii. Actul casatoriei este sfant, unic. Acest aspect insa este din ce in ce mai ignorat, rata divortialitatii atinge cote ridicate, iar inconstienta parintilor afecteaza iremediabil personalitatea copiilor care platesc pentru greselile inaintasilor. Scopul dreptului familiei este sa asigure un cadru legal corespunzator tuturor acestor relatii care se nasc sau decurg din

1 A se vedea Ion P.Filipescu, Andrei I. Filipescu Tratat de dreptul familiei, ed. a VIII-a revazuta si completata, editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006, p.25.2 Emil Molcut Drept roman, editura Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti 2000, p.99. 3 Art. 1, alin 3 C.fam prevede ca “in relatiile dintre soti, precum si in exercitiul drepturilor fata de copii, barbatul si femeia au drepturi egale.”

123

SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A STUDENŢILOR„Evoluţia statului şi dreptului în perioada post-aderare”

incheierea casatoriei, sau chiar si din desfacerea ei. In sprijinul acestei ramuri vin si dreptul civil, dreptul penal, dreptul administrativ etc.

Dreptul familiei nu reuseste sa analizeze toate problematicile ce pot aparea la un moment dat in legatura cu o casnicie, dar isi gasesc reglementare o buna parte din ele, poate cea mai importanta. Astfel, legiuitorul reglementeaza in cap.3 al codului familiei efectele personale si patrimoniale dintre soti, dispozitii care se coroboreaza cu dreptul comun in materie.

Exista pareri care considera ca relatiile patrimoniale dintre soti decurg din relatiile personale, data fiind specificitatea lor.4 Acest aspect este foarte adevarat, pentru ca legatura de prietenie si de afectiune dintre cei doi soti sta la baza celorlalte raporturi, care in lipsa casatoriei nu ar exista.

O indatorire foarte importanta este aceea cu privire la numele sotilor, si anume posibilitatea ca dupa celebrarea casatoriei cei doi sa aiba un nume comun format din numele lor reunite, ambii sa poarte numele unuia dintre ei sau fiecare sa-si pastreze numele avut anterior incheierii casatoriei.5

Aceste trei posibilitati sunt expres si limitativ prevazute de lege. Noul cod civil aduce o noutate in ceea ce priveste alegerea numelui, si anume ca “un sot poate sa-si pastreze numele de dinaintea casatoriei, iar celalalt sa poarte numele lor reunite.”6 Acest caz este intalnit in special in Spania, unde sotia poarta numele ei asociat cu numele sotului, iar acesta isi pastreaza numele. In Romania, regula este ca sotia poarta numele sotului. In ipoteza in care sotii poarta acelasi nume, acest element de identificare are caracteristica de a evoca, in cazul sotilor, ideea de apartenenta a unuia asupra altuia, legatura indisolubila dintre ei.

Obligatia de sprijin moral reciproc se poate duce la indeplinire prin ajutorul oferit de unul dintre soti celuilalt, ce poate fi concretizat in sfaturi, sustinere morala, ingrijire necesara datorita unei stari de sanatate mai putin bune sau chiar a infirmitatii. Sprijinul pe care ei trebuie sa si-l acorde tinde catre satisfactia unei vieti sociale implinite, iar concesiile si compromisurile sunt puncte-cheie in depasirea obstacolelor ce pot surveni.7 Neindeplinirea acestei obligatii poate fi sanctionata penal, fapta constituind abandon de familie, sau chiar administrativ.

Una dintre obligatiile ce constituie insasi esenta casatoriei este fidelitatea dintre soti, aspect relativ rar intalnit in zilele noastre, dat fiind faptul ca cele mai multe cupluri se despart, increderea in celalalt partener fiind afectata de relatiile extraconjugale ale respectivului. Ce inseamna fidelitatea? Ar putea avea diverse definitii, dar cea mai relevanta se refera la ideea de statornicire in sentimente, convingeri, in atitudine. Aceasta obligatie este reciproca, in sensul ca atat barbatul, cat si femeia datoreaza fidelitate unul altuia in virtutea principiului egalitatii dintre soti.8 Desi nu este prevazuta expres, legiuitorul a reglementat-o prin instituirea prezumtiei de paternitate din art.53 C.fam.9

Consecinta fireasca a acestei obligatii este ca sotii trebuie sa intretina intre ei relatii sexuale, fara a intretine asemenea relatii in afara familiei.10

Anterior anului 2006, obligatia de fidelitate era ocrotita prin incriminarea faptei de adulter in art.304 C.pen., actualmente abrogat. Biserica Ortodoxa condamna adulterul, acesta fiind considerat “o indepartare de la curatia vietii conjugale”11, Mantuitorul mergand chiar mai departe, spunand ca

4 A se vedea I.P.Filipescu, A.I.Filipescu, op.cit.,p. 50.5 Art.27, alin 2 C.fam.6 Art. 282 din noul cod civil.7 A se vedea Mihaela Gotea, Relatiile de familie in context contemporan, Buletinul Universitatii de Petrol –Gaze din Ploiesti, vol. LVII, Seria Stiinte Socio-Umane si Juridice, nr.1/2005. 8 A se vedea I.P.Filipescu, A.I.Filipescu, op.cit., p.53 9 “Copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.”10 Alexandru Bacaci, Viorica-Claudia Dumitrache, Cristina Codruta Hageanu, Dreptul familiei, editia a 6-a, editura C.H.Beck, Bucuresti, 2009, p.37. 11 Ne vorbeste Parintele Arsenie, vol.3, editura Manastirea Sihastria, 2004, p.46

124

SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A STUDENŢILOR„Evoluţia statului şi dreptului în perioada post-aderare”

“oricine se va uita la o femeie spre a o pofti, a si infaptuit adulterul cu ea in inima sa.” 12 Bigamia13

este o alta fapta care, prin existenta ei, ocroteste institutia casatoriei, ea reprezentand o incalcare grava a principiului monogamiei, real prejudiciu adus reletiilor de familie care sunt afectate in integralitatea lor, pornind de la respect, incredere, fidelitate pe care sotii sunt datori sa si le acorde.

Obligatia de coabitare reprezinta o alta obligatie inerenta casatoriei, multitudinea si complexitatea relatiilor familiale determinand existenta ei. De cele mai multe ori, locuinta sotilor reprezinta bunul comun cu valoarea cea mai ridicata, locuinta ce nu se confunda cu domiciliul lor comun, ei putand avea domicilii separate, dar si o locuinta comuna.14 Aceasta obligatie de domiciliu comun decurge din prezumtia conform careia minorul locuieste la parintii sai.15 Alungarea din locuinta comuna a unui sot de catre celalalt, parasirea acestuia, astfel incat acesta este supus unor suferinte fizice si morale, constituie infractiunea de abandon de familie.16 Dar in ipoteza in care convietuirea celor doi este imposibila pentru ca apar acte de violenta fizica ori psihica, astfel incat viata, sanatatea sau integritatea unui sot ori a altui membru al familiei este pusa in pericol, este posibila evacuarea sotului care manifesta un atare comportament.17 In sustinerea acestei opinii exista si interdictia de a reveni in locuinta familiei- masura de siguranta instituita de C.pen- in cazul persoanei condamnate la pedeapsa privativa de libertate de cel putin un an pentru loviri sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice ori psihice sau pentru vatamare corporala, act sexual cu un minor, coruptie sexuala.18 Refuzul nejustificat al unui sot de a locui cu celalalt sot poate constitui motiv temeinic de divort, 19 si este foarte logic sa fie asa, dat fiind ca relatiile de familie se pot desfasura normal numai in ipoteza in care cei doi convietuiesc efectiv. Este singurul mod in care pot asigura o familie si un camin stabil copiilor, care au nevoie de educatie din partea ambilor parinti.

Indatoririle conjugale ale sotilor exista si se manifesta fie ca locuiesc impreuna, fie ca locuiesc separat20, aceasta obligatie fiind strans legata de realitatea biologica a familiei, atractia dintre barbat si femeie fiind inerenta fiintei umane. De asemenea, scopul primordial al casatoriei il reprezinta intemeierea unei familii, care se face prin procreere.21 Dorinta fireasca a omului este aceea de a lasa urmasi, de a avea si de a creste copii, pentru ca personalitatea parintilor sa poata fi dusa mai departe. Copiii reprezinta singurul liant intre soti ce nu poate fi sters de nicio lege umana sau cereasca, pentru ca sotii, daca nu mai au aceasta calitate in urma desfiintarii casatoriei, raman in continuare parinti.22

O obligatie cu caracter patrimonial, dar care se naste in virtutea relatiilor de afectiune si de prietenie dintre soti este obligatia de intretinere, atat intre cei doi, cat si fata de copiii lor. Astfel, intretinerea reprezinta o indatorire fundamentata pe solidaritatea ce trebuie sa existe intre persoane apropiate prin raporturi de familie ori prin raporturi asimilate acestora.23 Aceasta obligatie are o configuratie speciala, ea avand drept scop asigurarea existentei celui indrituit la intretinere prin

12 Mt. 5, 2813 Art.303 C.pen. prevede: ”Bigamia reprezinta incheierea unei noi casatorii de catre o persoana casatorita.”14 A se vedea drd. Cristina Nicolescu, Coeziunea patrimoniala a cuplului- finalitate a regimului matrimonial primar(II), in Curierul Judiciar, nr.7/2008, p.6115 Art.100, alin 1 C.fam16 A se vedea Florinita Ciorascu, Andreea Draghici, Lavinia Olah, Dreptul familiei si acte de stare civila, editura Paralela 45, Pitesti 2005,p. 5217 A. Bacaci, s.a., op.cit, p.43.18 Fl.Ciorascu s.a., op.cit, p.53-54. 19 A. Bacaci s.a., op.cit , p.38.20 I.P.Filipescu, A.I.Filipescu, op.cit., p.54.21 Ion Albu, Dreptul familiei, e ditura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975, p. 7.22 Andreea Draghici, Andreea Tabacu, Amelia Singh, Relatiile minorului cu parintii si familia extinsa.Aprecierea interesului superior al copilului. Criterii de apreciere., articol, p.2.23 Ioan Dogaru, Intretinerea, drept si obligatie legala, editura Scrisul Romanesc, Craiova 1978, p.12

125

SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A STUDENŢILOR„Evoluţia statului şi dreptului în perioada post-aderare”

satisfacerea nevoilor alimentare, nevoii de locuinta, tratament medical, precum si alte necesitati socio-culturale.24 Astfel, intretinerea dintre soti este o problema ce nu isi face simtita prezenta in ipoteza unor relatii normale, dat fiind faptul ca cei doi trebuie sa contribuie in comun la cheltuielile casatoriei. In situatia ivirii unor neintelegeri, chiar daca nu s-a introdus actiunea de divort, sotul ce se afla in nevoie va putea cere obligarea celuilalt partener la a-i presta intretinerea necesara.25 In cazul sotilor, intretinerea este asimilata ideii de trai decent, apreciata concret in fiecare caz in parte, in functie de dezvoltarea societatii la un moment dat, dar si de nivelul de trai avut anterior de sotul ce solicita intretinere. Chiar si dupa desfacerea casatoriei, sotii isi datoreaza intretinere, in virtutea acelorasi legaturi care i-au legat la un anumit moment, si anume afectiunea, respectul si prietenia reciproca. Evident, aceasta obligatie este valabila numai in ipoteza solicitarii si in cazul existentei concrete a starii de nevoie a unui sot.26 Intretinerea dintre parinti si copii ocupa un loc central in cadrul raporturilor dintre aceste persoane, deoarece a fost instituita pentru a asigura conditii materiale de buna crestere si educare a minorilor.27 In doctrina a fost pusa problema daca aceasta obligatie este una reciproca sau unilaterala. Dar aceasta obligatie este una unica, ce are caractere specifice, in functie de categoriile de persoane intre care este ea instituita.28 Fundamentul obligatiei de intretinere intre parinti si copii ramane chiar relatia parinte-copil, varsta majoratului schimband doar circumstante ca starea de nevoie ori situatia materiala a copilului.29 Asadar, minorul este doar creditor al obligatiei de intretinere pana la varsta la care este apt a desfasura o activitate profesionala, deci pana la momentul la care si-a terminat perioada studiilor, iar dupa acest moment devine si debitor al obligatiei de intretinere fata de parintii sai, sau numai debitor.30 Codul familiei31 arata ca parintii trebuie sa aiba grija de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului, de invatatura, educatia si formarea lui profesionala, asigurandu-i conditii propice materiale si spirituale, la nevoie asigurandu-i chiar spatiu locativ.

Toate aceste obligatii sunt prevazute pentru a sublinia si a atrage atentia asupra raporturilor dintre soti, raporturi ce stau la baza societatii, familia fiind structura sociala cea mai mica ce poate determina schimbari majore. De familie depinde perpetuarea speciei, nu se poate vorbi de familie decat in ipoteza casatoriei. De aceea, chit ca in prezent exista numeroase cupluri care se afla angrenate in asa-zisele uniuni libere, ele nu pot constitui un cuplu similar sotilor, concubinajul nu poate produce efecte juridice asemeni casatoriei, iar copii nascuti din asemenea relatii au statut de copii nascuti in afara casatoriei. Logodna, desi prevazuta in noul cod civil32, nu naste niciun efect, ea este facultativa si vine sa intareasca semnificatia pe care o avea odinioara. Desi prevazuta de lege, aceasta promisiune de casatorie este perceputa ca avand un caracter mai mult moral, Biserica fiind cea care o foloseste in cadrul celebrarii casatoriei religioase, a Tainei Nuntii.

In concluzie, acest regim special al relatiilor personale dintre soti este vazut si de lege ca o consecinta fireasca ce curge din incheierea casatoriei, moment cu care persoanele au un alt statut si o alta pozitie in societate, aspect ce le confera drepturi, dar si obligatii, atat intre ei, cat si fata de ceilalti membri ai societatii.

24 A.Bacaci s.a., op.cit.,p. 23425 A. Bacaci s.a., idem,p. 24726 I.P.Filipescu, A.I.Filipescu, op.cit., p. 566-567.27 A.Bacaci s.a., op.cit.,p. 251.28 I.Dogaru, op.cit, p.175-176.29 A.Bacaci s.a., op.cit., p.253 30 I.Dogaru, op.cit, p.201 si urm.31 Art.101, alin.2 si art.123,alin.2 C.fam.32 Art.266-270 din noul cod civil

126

SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A STUDENŢILOR„Evoluţia statului şi dreptului în perioada post-aderare”

BIBLIOGRAFIE

1. Ion Albu, Dreptul familiei, editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 19752. Alexandru Bacaci, Viorica-Claudia Dumitrache, Cristina Codruta Hageanu, Dreptul familiei, editia a 6-a, editura C.H.Beck, Bucuresti, 20093. Florinita Ciorascu, Andreea Draghici, Lavinia Olah, Dreptul familiei si acte de stare civila editura Paralela 45, Pitesti 20054. Ioan Dogaru, Intretinerea, drept si obligatie legala, editura Scrisul Romanesc, Craiova 19785. Andreea Draghici, Andreea Tabacu, Amelia Singh, Relatiile minorului cu parintii si familia extinsa.Aprecierea interesului superior al copilului. Criterii de apreciere., articol6. Ion P.Filipescu, Andrei I. Filipescu Tratat de dreptul familiei, ed. a VIII-a revazuta si completata, editura Universul Juridic, Bucuresti, 20067. Mihaela Gotea, Relatiile de familie in context contemporan, Buletinul Universitatii de Petrol –Gaze din Ploiesti, vol. LVII, Seria Stiinte Socio-Umane si Juridice, nr.1/2005. 8. Emil Molcut Drept roman, editura Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti 20009. Drd. Cristina Nicolescu, Coeziunea patrimoniala a cuplului- finalitate a regimului matrimonial primar(II), in Curierul Judiciar, nr.7/200810. Ne vorbeste Parintele Arsenie, vol.3, editura Manastirea Sihastria, 200411. Noul cod civil12. Codul familiei13.Codul penal14. Biblia

127