(fao-lccs) şi sistemul informatic geografic al blocurilor ......
TRANSCRIPT
1
MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE,
AGROCHIMIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI – ICPA, BUCUREŞTI
Raport de cercetare
ADER 12.2.1. Sistem informatic geografic al resurselor de sol
armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor
(FAO-LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice
Etapa 2 „Sistem Informatic Geografic (SIG) al resurselor de sol
1:200 000 îmbunătățit prin luarea în considerare a datelor privind
acoperirea terenurilor”
Încheiat între
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,
în calitate de ordonator de credite şi
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protecţia
Mediului - ICPA Bucureşti
în calitate de executant
Contractul 12.2.1/2015
Faza 2
1 noiembrie 2016
PROIECT ADER 12.2.1/2015
2
PROIECT ADER 12.2.1/2016
Etapa II „Sistem Informatic Geografic (SIG) al resurselor de sol 1:200 000 îmbunătățit
prin luarea în considerare a datelor privind acoperirea terenurilor”
Pe parcursul acestei faze de execuție din cadrul proiectului ADER 12.2.1, au fost derulate 6
activităţi, toate aceste fiind în conformitate cu planul de realizare, și anume:
Activitatea II.1 Realizarea SIG al resurselor de sol conform metodologiei elaborate în
cadrul Activității I.3;
Activitatea II.2 Actualizarea indicatorilor ecopedologici utilizați în metodologia
elaborării studiilor pedologice și armonizarea cu metodologiile internaționale;
Activitatea II.3 Elaborarea metodologiei pentru cuplarea datelor georeferențiate din SIG
realizat în Activitatea II.1 cu datele din blocurile fizice delimitate în Sistemul Integrat de
Administrație și Control (IACS);
Activitatea II.4 Elaborarea metodologiei unitare la nivelul țării de transpunere în format
digital a hărților de sol scara 1:10 000 (1:5 000) realizate de oficiile județene pentru
pedologie și agrochimie (OSPA) pentru terenurile agricole la nivel de unitate
administrativ teritorială (UAT);
Activitatea II.5 Elaborarea criteriilor pentru selectarea UAT pentru care se vor realiza
transpunerea din suport letric în suport digital a hărților de sol scara 1: 10 000 (1:5 000);
Activitatea II.6 Diseminarea rezultatelor.
Obiectivele acestei etapei au fost:
Elaborarea metodologiei de agregare a informaţiilor geo-referenţiate de sol cu
informaţii din alte surse. Acest obiectiv a fost realizat în cadrul activităților II.2
Actualizarea indicatorilor ecopedologici utilizați în metodologia elaborării studiilor
pedologice și armonizare cu metodologiile internaționale; II.4 Elaborarea metodologiei
unitare la nivelul ţării de transpunere în sistem digital a hărţilor de sol la scara 1:10.000
(1:5.000) realizate de oficiile judeţene pentru studii pedologice şi agrochimice (OSPA)
pentru terenurile agricole la nivel de unitate administrativ – teritorială (UAT );
Dezvoltarea SIGSTAR200+ al resurselor de sol 1:200.000 actualizat cu informaţii din
alte surse, care a fost realizat în cadrul activității II.1 SIG al resurselor de sol (1:200.000)
îmbunătăţit prin luarea în considerare a datelor privind acoperirea terenurilor;
Cuplarea datelor georeferenţiate din SIGSTAR200+ cu datele din blocurile fizice
delimitate în sistem IACS. Aceasta s-a realizat în cadrul activității II.3 Elaborarea
PROIECT ADER 12.2.1/2015
3
metodologiei pentru cuplarea datelor georeferenţiate din SIG realizat în Activitatea II.1
cu datele din blocurile fizice delimitate în Sistemul Integrat de Administraţie şi Control
(IACS);
Dezvoltarea Sistemului Informatic Geografic pentru resursele de sol la nivel de UAT la
scări mari SIGSTAR10K, SIGSTAR5K. s-a realiza în Activitatea II.5 Elaborarea
criteriilor pentru selectarea UAT pentru care se va realiza transpunerea din suport letric în
suport digital a hărţilor de sol scara 1:10.000 (1:5.000);
Diseminarea rezultatelor a fost realizată în cadul activității II.6 Diseminarea rezultatelor
Introducere
Dezvoltarea şi actualizarea unor sisteme informatice geografice (SIG) al resurselor
resurselor de sol (scara 1: 200 000) cu informaţii privind modul de utilizarea al terenurilor şi
cuplarea de date georeferenţiate din blocurile fizice delimitate implică o abordare complexă şi
unitară în vederea armonizării diferitelor straturi de date. Pe parcursul activităților derulate
anterior, în cadrul etapei I “Evaluarea surselor de date privind solul şi utilizarea terenurilor şi a
compatibilităţii dintre straturile de informaţii”, s-a realizat o corelare a informaţiilor referitorare
la datele din harta resurselor de sol scara 1:200 000 şi harta georeferenţiată privind utilizarea
terenurilor realizată după metodologia FAO-LCCS. În această etapă de execuţie a proiectului s-a
urmărit cuplarea sistemului informatic (SIG) al resurselor de sol SIGSTAR200+ cu informațiile
privind utilizarea terenurilor date de către sistemul informatic al resurselor privind acoperirea
terenurilor (FAO-LCSS). De asemenea se va urmări realizarea SIG din date georeferențiate prin
cuplarea bazei de date rezultate în faza precedentă cu unităţile de teren reprezentate ca blocuri
fizice în sistemul IACS. Materialele care vor fi utilizate pentru atingerea acestui obiectiv vor fi:
harta digitală de soluri 1:200 000, harta blocurilor fizice în sistemul IACS; harta folosinţei
terenurilor FAO-LCCS; modelul digital al terenului SRTM90.
Conform principiilor Directivei INSPIRE de a dezvolta proceduri şi metode noi de
colectare şi gestionare a datelor, de evaluare, control al calităţii şi de armonizare a transferului de
informaţii din format analog/letric către baze de date electronice georeferenţiate, acest lucru se
va realiza prin elaborarea unei metodologii de transpunere a materialului cartografic colectat în
decursul timpului în cadrul Sistemului naţional de monitorizare sol-teren de către OJSPA.
Metodologia de lucru va fi specifică cuplării datelor de pe suporturi diferite, în prima fază se va
scana materialul cartografic, ulterior urmând a se transpune (cu ajutorul criteriilor stabilite) prin
georeferenţiere într-un sistem unitar la nivel naţional (STEREO70), vectorizare, definire straturi,
digitizare, corectare erori, construire topologie, încărcare straturi cu atribute primare, care toate
PROIECT ADER 12.2.1/2015
4
acestea vor ajuta la dezvoltare unui Sistem Informatic Geografic pentru resursele de sol la nivel
de unitate administrativ teritorială (UAT) pentru scări mari (scara 1: 5 000 pentru unităţile
administrative situate în zonele de deal sau munte respectiv 1: 10 000 pentru cele din câmpie sau
zone puţin fragmentate).
Activitatea II.1 Realizarea SIG al resurselor de sol conform metodologiei elaborate în
cadrul Activității I.3
Sistemul informatic geografic al resurselor de sol SIGSTAR200 cuplat cu sistemul
informatic privind acoperirea terenurilor FAO – LCCS a fost dezvoltat în cadrul etapei a IIa,
conform planului de realizare a proiectului ADER 12.2.1 fiind prevăzut a fi executat în prezenta
activitate.
Obiectivul principal a fost de a furniza seturi de geodate îmbunătățite prin cuplarea celor
două baze de date în vederea elaborării de hărţi și materiale cartografiate în format digital la
scară mică pentru întregul teritoriu al ţării, care să poată fi utilizate la adoptarea deciziilor la
nivel naţional şi regional pentru evaluarea terenurilor agricole, stabilirea intensităţii şi extinderii
diferitelor procese de degradare a solului şi de deşertificare, promovarea în practica agricolă a
unor componente din cadrul sistemelor tehnologice în acord cu specificul local, dezvoltarea unei
agriculturi durabile.
Pentru a realiza acest obiectiv central, s-a urmărit: corelarea şi actualizarea diferitelor
hărţi existente şi a diferitelor baze de date, realizându-se astfel o hartă unitară care să includă
întreaga informaţie accesibilă, precum şi a informaţiei (atributelor) existente pentru aceste hărţi;
elaborarea şi validarea de funcţii de pedotransfer pentru estimarea unor atribute absente şi
introducerea în harta unificată a caracteristicilor astfel estimate; elaborarea unor hărţi şi evidenţe
de suprafeţe privind acoperirea terenurilor agricole și non-agricole, zonare pentru diferite
folosinţe agricole, corelarea acestei informaţii cu sisteme suport de decizie.
II.1.1 Materiale și metoda
Materialele utilizate pentru a realiza sistemul informatic geografic al resurselor de sol
SIGSTAR200 cu sistemul informatic privind acoperirea terenurilor FAO –LCCS au fost
următoarele:
harta de soluri scara 1:200 000 din SIGSTAR200;
harta privind acoperirea terenurilor FAO-LCCS.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
5
Pe lângă aceste două baze de date s-au mai folosit:
harta unităţilor administrative la nivel de comună, oraş, municipiu – NUTS5;
modelul digital al terenului SRTM90.
Metodologia utilizată a fost dezvoltată în primul an de execuție a proiectului, respectiv în
cadrul activității I.3 și a urmărit în primul rând o descriere complexă şi unitară a resurselor de sol
pentru fiecare poligon cuprins în baza de date. Pentru a realiza acest lucru, s-au urmat paşii
descrişi în continuare:
s-a realizat o bază de date centralizată cu toate hărţile necesare;
s-a decupat conturul conform hărții administrative a României;
cu ajutorul suitei de programe ArcGIS și a funcțiilor în meniul ArcView Geoproccesing
(funcţia crop), s-a decupat teritoriul țării în parte de pe hărţile (temele) luate în
considerare: harta de soluri scara 1:200 000 din SIGSTAR200 şi harta privind acoperirea
terenurilor FAO-LCCS.
în urma suprapunerii stratului georeferenţiat al resurselor de sol cu stratul cuprinzând
acoperirea terenurilor, fiecărui poligon i-a fost atribuit unul sau mai multe tipuri de sol.
Atribuirea a fost făcută standardizat, cu excepţia cazurilor în care un tip de sol se
suprapunea integral peste limitele poligonului din harta FAO-LCSS. Acolo unde a fost
cazul, prin raţionamente de tip expert, prin care se atribuie poligon unui tip de sol luând
în considerare utilizarea principală a terenurilor, tipurile de sol dominante din poligon,
precum şi informațiile date de modelul digital al terenului SRTM90.
în cazul în care unui poligon nu i-a putut fi atribuit un singur tip de sol, unităţii
cartografice respective i-au fost atribuite mai multe tipuri de sol în funcţie de procentul
pe care acestea îl ocupă în poligonul respectiv.
sunt comparate distribuţia utilizării terenului evaluată prin metodologia FAO-LCCS
corelată cu harta resurselor de sol scara 1:200 000.
Se corelează cele două baze de date georeferenţiate şi se asociază unul sau mai multe
tipuri (asociaţii) de sol unui poliogon al hărții privind acoperirea terenului.
II.1.2 Rezultate și discuții
Sistemul informatic geografic a fost realizat conform metodologiei, acesta fiind dezvoltat
la scară medie (1:200 000) și este valid la intregul teritoriu al României, în conformitate cu
condițiile de relief, diversitate pedologică și acoperire a terenurilor.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
6
Ca etape preliminare, realizarea suprapunerii şi a decupării hărții privind acoperirea
terenurilor, au fost comparate dimensiunile exterioare ale României conform hărții
administrative a țării cu cele ale hărții FAO-LCCS, deoarece cea din urmă are o marjă cu rol de
tampon ca parametrii constructivi.
Poligoanele hărții privind acoperirea terenurilor sunt reprezentate într-un număr mult mai
mare, ceea ce conduce la detalierea hărţii de sol prin luarea în considerare a folosinţei terenurilor
(ex. atribuirea de soluri specifice pădurilor, păşunilor permanente, stâncăriilor) în urma corelării
celor doua baze de date georeferenţiate. Se constată, de asemenea, detalierea hărţii de sol în
unităţile cartografice aflate la limita dintre folosinţe (pădure/pajişte, pajişte/teren arabil, etc.).
PROIECT ADER 12.2.1/2015
7
Figura nr. II.1.1. Rularea bazei de date SIGSTAR200 în suita de programe ArcGIS
PROIECT ADER 12.2.1/2015
8
Figura nr. II.1.2. Atributele bazei de date SIGSTAR200
PROIECT ADER 12.2.1/2015
9
Figura nr. II.1.3. Rularea bazei de date privind acoperirea terenurilor FAO-LCCS în suita de programe ArcGIS
PROIECT ADER 12.2.1/2015
10
Figura nr. II.1.4. Atributele bazei de date privind acoperirea terenurilor FAO-LCSS
PROIECT ADER 12.2.1/2015
11
Figura nr. II.1.5. Realizarea și rularea SIG al resurselor de sol cuplat cu acoperirea terenurilor FAO-LCCS în suita de programe ArcGIS
PROIECT ADER 12.2.1/2015
12
Figura nr. II.1.6. Atributele bazei de date a sistemului informatic geografic realizat în urma cuplării
PROIECT ADER 12.2.1/2015
13
Activitatea II.2 Actualizarea indicatorilor ecopedologici utilizați în metodologia elaborării
studiilor pedologice și armonizarea cu metodologiile internaționale.
În România există în vigoare o metodologie de elaborare a studiilor pedologice încă din
anii 80 ai secolului trecut, numită ca atare, respectiv, Metodologia de Elaborare a Studiilor
Pedologice, fiind compusă din trei volume distincte (primul furnizează informații generale, al
doilea este un suport pentru realizarea studiilor pentru diferite scopuri, iar cel de-al treilea este un
volum care se referă strict la indicatorii ecopedologici utilizați în realizarea studiilor pedologice).
Acestă metodologie se bazează pe evaluarea parametrică a indicatorilor cuprinși și este suport în
determinarea notelor de bonitare ale terenurilor agricole pentru 4 tipuri de folosințe agricole ale
ternurilor (arabil – AR, legumicultură – LG, pășuni – PS, fânețe – FN) și cele 21 de plante
cultivate (măr – MR, păr – PR, prun – PR, cireș și vișin – CV, cais – CS, piersic – PC, vie – vin
– VV, vie – struguri de masă – VM, grâu – GR, orz – OR, porumb – PB, floarea soarelui – FS,
cartof de toamnă – CT, sfeclă de zahăr – SF, soia – SO, mazăre-fasole – MF, in-ulei – IU, in-
fuior – IF, cânepă – CN, lucernă – LU, trifoi – TR), în evaluarea pretabilității terenurilor la
principalele categorii de folosințe agricole și în stabilirea favorabilității culturilor.
Cercetările ulterioare efectuate de-a lungul anilor în cadrul Institutului Național de
Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București au
dus la completarea informațiilor curente privind evaluarea terenurilor, mai cu seamă a celor
agricole, a durabilității utilizării acestor terenuri (identificarea de riscuri de degradare),
dezvoltarea funcțiilor de pedo-transfer și a unor modele de simulare a proceselor din sol precum
și formarea recoltelor pentru principalele culturi. Ca urmare, o serie de noi indicatori cu
destinație sau funcție ecopedologică au fost identificați și utilizați, fapt care impune pe viitor un
up-grade al actualei metodologii cu noii indicatori.
Importanța tot mai crescută de transformare a metodologiilor existente în instrumente în
cadrul sistemelor de suport – decizie (SSD) în vederea analizării de către specialiști și furnizarea
de informații cu un nivel de acurațe ridicată administrațiilor județene și naționale, crează
premisele unui amplu proces de completare și actualizare a indicatorilor ecopedologici din
Metodologia pentru Elaborarea Studiilor Pedologice, care poate fi concretizat la sfârșitul
actualului proiect de cercetare într-un act normativ asumat de către ministerele de resort, in speță
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și probabil Ministerul Mediului. De aceea, va trebui
să se țină cont de resursele existente în evaluarea terenurilor, acestea fiind tot mai multe și tot
mai diverse, cum ar fi:
PROIECT ADER 12.2.1/2015
14
- baze de date pentru diferite scopuri, diferite scări de detaliere, diferite metodologii,
sisteme informatice (GIS), ortofotoplanuri, modele digitale de teren (DEM), sisteme de
cartografiere digitală a solului (DSM), date de teledetecție (inclusiv cele dinamice);
- indicatori, modele și metode de evalure deja existente/elaborate;
- instrumente informatice existente care funcționează deja în evaluare terenurilor;
- standarde implicate în evaluare terenurilor: standardele ISO, reglementări, directive,
recomandări, rezultate preluate din metodologiile rulate in cadrul altor proiecte internaționale
(ex. Directiva INSPIRE, Directiva Cadru Apă, Strategia Tematică pentru Protecția Solului,
Proiectul MEDALUS sau ENVASSO etc.).
II.2.1 Indicatori privind structurarea spațială a datelor:
Prin Directiva INSPIRE se dorește creșterea gradului de accesibilitate la date și
informații spațiale a potențialilor utilizatori sau părți interesate, de aceea este deosebit de
importantă introducerea unor indicatori care să crească gradul de acuratețe a fiecărui element,
aceștia putând fi identificați prin referire la poziția georeferențiată. Aceasta poate fi facută cu
ajutorul unui receptor GNSS (cunoscute mai mult ca GPS-uri) în sistem geografic cum este cazul
proiecției WGS84, sau numeric utilizîndu-se in cazul acesta proiecția STEREO 1970.
In vederea stocării în viitor a hărților de sol-teren sub formă digitală în structuri de tipul
sistemelor informatice georgafice (SIG), pe toate hărțile de sol-teren vor fi evidențiate un număr
minimum de patru puncte fixe identificabile pe teren, pentru cre se vor preciza coordonatele lor,
corespunzătoare scării de lucru (scara1:5 000 sau 1:10 000). De asemenea, este de dorit ca atât în
cazul grid-urilor standardizate sau randomizate utilizate în efectuarea studiilor și cartărilor
agrochimice, precum și cele pentru diferite scopuri și folosințe, să fie realizate în sisteme de
coordonate.
II.2.2 Indicatori privind informațiile fizico-geografice despre teritoriu/amplasament
topografia se stabileşte ţinând seama de panta generală a teritoriului.
Tabel nr. II.1
Categorii de relief după panta generală (regională) a teritoriului (SOTER – 1993)
Cod Simb
.
Valoare
pantă
Denumire Corelare
cu unități
1 W 0-2% Tabular/umed (flat, wet) (50-90% acoperit
permanent cu apă)
L
2 F 0-2% tabular (flat) C,T, L
3 G 2-5% Slab ondulat (gently undulating) C, P
4 U 5-10% Ondulat (undulating) P
5 R 10-15% Vălurit (rolling) P, D
6 S 15-30% Moderat accidentat (moderately steep) D
7 T 30-60% Accidentat (steep) D, M
8 V >60% Foarte accidentat (very steep) M
PROIECT ADER 12.2.1/2015
15
fragmentarea reliefului reprezintă un indicator calitativ pentru estimarea căruia se
utilizează densitatea reţelei de drenaj natural. Se presupune că adâncimea fragmentării creşte
odată cu creşterea densităţii reţelei de drenaj natural şi accentuarea pantei versanţilor. Invers, o
densitate mare a reţelei de drenaj pe un teren plat (pante <2%) nu este în mod necesar legată de
fragmentarea reliefului dar poate fi un indicator de exces de umiditate al teritoriului. În practică
pot fi făcute doar estimări calitative (prin folosirea hărţilor topografice, fotografiilor aeriene,
imaginilor satelitare s.a ) exprimate prin lungimea reţelei de drenaj natural km/km2, conform:
Tabel nr. II.2
Intensitatea fragmentării reliefului (SOTER, 1993)
Cod Caracteristici Denumire
1 < 10 km/km2 Slab fragmentat
2 10-25 km/ km2 Fragmentat
3 25 km/ km2 Puternic fragmentat
II.2.3 Indicatori privind scurgerea de suprafață
Acest concept exprimă poziţia sitului (locului) profilului în peisaj, în raport cu mişcarea
apei de suprafaţă, locul aflându-se fie în poziţia de recepţie, fie în cea de evacuare
Tabel nr. II.3
Tipuri de scurgere la suprafaţă – (FAO, 1994)
Cod Simb. Denumire
1 A Areic (sit de recepţie şi reţinere)
2 N Nici recepţie din lateral nici evacuare (teren plan, orizontal, pante
0,5%)
3 S Scurgere slabă (pante 0,5-2%)
4 M Scurgere moderată – rapidă (pante 2-10 %)
5 R Scurgere rapidă (pante10%)
II.2.4 Indicatori privind apa freatică prin care se pot estima mineralizarea si calitatea
acesteia, conform:
Tabel nr. II.4
Calitatea apei freatice (FAO – 1994)
Cod Simb. Denumire Cod Simb. Denumire
1 D Dulce 4 P Poluată
2 M Salmastră 5 O Oxigenată
3 S Sărată 6 R Stagnantă (redusă)
PROIECT ADER 12.2.1/2015
16
II.2.5 Indicatori privind natura materialul parental se înregistrează atât materialul
parental neconsolidat din care este format solul cât şi materialul neconsolidat sau consolidat:
Tabel nr. II.5
Materiale (depozite) de cuvertură (de suprafaţă)x) sau materiale parentale pentru sol (M
(rezultate prin alterare, rămase in situ şi/sau transportate şi redepozitate, în genere în
holocen, cu excepţia loessului, depozitelor loessoide şi a unor nisipuri de dune) )(SRTS-
2003, indicator 21a)
Simbol Cod Denumire
S 100 Materiale de dezagregare-alterare in situ sau puţin transportate
Sr 110 Materiale reziduale (de regulă preholocene) (bauxite, terra rossa)
Ss 120 Materiale de dezagregare-alterare in situ (materiale eluviale) (de regulă pe
culmi, creste, platouri)
121 carbonatice
122 necarbonatice
Sp 130 Materiale de dezagregare-alterare de pantă (materiale deluviale-coluviale)
131 de pantă carbonatice
132 de pantă necarbonatice
133 coluviale carbonatice
134 coluviale necarbonatice
So 140 Materiale organice (turbe) formate in situ
T 200 Materiale transportate şi redepozitate
Tf 210 Depozite fluviatile, proluviale şi fluviolacustre
211 Materiale fluviatile carbonatice (include pietrişuri, nisipuri, luturi,
argile)
212 Materiale fluviatile necarbonatice (include pietrişuri, nisipuri, luturi,
argile)
213 Materiale lacustre carbonatice
214 Materiale lacustre necarbonatice
215 Materiale lacustre calcaroase (cu peste 40 % CO3Ca)
Tm 220 Depozite marine şi lagunare
221 Materiale marine carbonatice (include nisipuri, luturi, argile)
222 Materiale marine necarbonatice (include nisipuri, luturi, argile)
223 Materiale lagunare carbonatice
224 Materiale lagunare necarbonatice
225 Materiale lagunare calcaroase (cu peste 40 % CO3Ca)
Te 230 Depozite eoliene
231 Loessuri şi depozite loessoide carbonatice
232 Loessuri şi depozite loessoide necarbonatice
233 Depozite nisipoase de dune (remaniate eolian) carbonatice
234 Depozite nisipoase de dune (remaniate eolian) necarbonatice
Tg 240 Depozite glaciare
Ta 250 Depozite antropice
251 Materiale (roci) sedimentare remaniate carbonatice
252 Materiale (roci) sedimentare remaniate necarbonatice
253 Materiale pământoase remaniate (mixice) carbonatice
254 Materiale pământoase remaniate (mixice) necarbonatice
255 Halde de steril, gangă, zgură, cenuşi etc. (Materiale spolice)
256 Deşeuri urbane (moloz, resturi domestice etc.) (Materiale urbice)
257 Deşeuri organice, umpluturi predominant cu materiale organice
(Materiale garbice)
PROIECT ADER 12.2.1/2015
17
II. 2.6 Indicatori privind tipurile de eroziune în funcție de agent și mecanism:
Tabel nr. II.6
Tipurile de eroziune după agent şi mecanism (FAO, 1994; SSM, 1993)
Cod Simb. Denumire Caracteristici
10 EA Eroziune prin apă Îndepărtarea particolelor de sol de către apele de
suprafaţă
11 EAS Eroziune de
suprafaţă (în pânză)
Solul este mai mult sau mai puţin uniform
îndepărtat fără o dezvoltare evidentă de rigole şi
şanţuri. Apar şiroiri subţiri şi întortocheate
excesiv de numeroase şi instabile. Ele se lărgesc
şi capătă alură rectilinie pe măsură ce creşte
volumul scurgerii.
Eroziunea de suprafaţă este mai puţin aparentă
în primele stadii decât alte tipuri de eroziune.
Ea poate fi serioasă chiar pe pantele care au un
gradient al pantei de numai 1 sau 2 procente;
totuşi ea creşte în intensitate odată cu
accentuarea pantei.
12 EAR Eroziune de şiroire
(în rigole)
Îndepărtarea solului are loc prin formarea de
numeroase rigole mici dar evidente pe care se
concentrează scurgerea.
Eroziunea prin rigole este intermediară între cea
de suprafaţă şi cea de adâncime (de ravenare).
Rigolele sunt destul de puţin adânci încât pot fi
uşor nivelate prin arătură
13 EAA Eroziunea de
adâncime (în ravene)
Îndepărtarea solului are loc prin formarea de
ogaşe şi ravene de-a lungul liniilor de
concentrare a scurgerii. În contrast cu rigolele
acestea nu pot fi nivelate prin arătură obişnuită.
Ravenele adânci nu pot fi trecute cu tipurile
obişnuite de echipamente agricole.
14 EAT Eroziunea subterană
sau prin tunelare
Acest tip de eroziune rezultă prin circulaţia
subterană a apei şi apare în solurile cu orizonturi
sau strate de subsuprafaţă care sunt mai
susceptibile la îndepărtare decât orizonturile sau
stratele de la suprafaţă. Rezultatul este formarea
de “tunele” care se lărgesc şi se unesc,
determinând prăbuşirea solului de deasupra şi
formarea de “pâlnii” sau adâncituri (sufoziuni)
20 EV Eroziune prin vânt Îndepărtarea prin spulberare (deflaţie) a
particulelor de sol în perioadele uscate ale
anului. Materialul este depus în locurile
adăpostite de vânt. Areale mai mici cu soluri în
care orizontul superior a fost îndepărtat pot fi
asociate în mod complicat cu zone de depuneri
încât nu pot fi redate separat pe hartă. Eroziunea
prin vânt este caracteristică climatelor calde,
secetoase şi afectează în special solurile
nisipoase. În condiţii extreme peisajul
caracteristic este cel de nisipuri mişcătoare.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
18
30 EL Eroziunea prin
alunecări
Acest termen se referă la deplasările în masă a
solului. Se disting două tipuri principale:
alunecări şi curgeri. Deplasările de teren prin
alunecări sunt categorisite în slab şi puternic
deformante depinzând de intensitatea rearanjării
materialului iniţial.
În deplasările tip curgere masa solului
acţionează ca un fluid vâscos. Pentru categoriile
de alunecări se utilizează tabelul 36
II.2.7 Indicatori privind gradul de eroziune a solului:
Tabel nr. II.7
Grade generale de eroziune (FAO – 1994)
Cod Simb. Denumire Criterii
1 N Nulă Absenţa eroziunii observabile
2 S Slabă Este evidentă o anumită îndepărtare parţială a orizontului de
suprafaţă. Funcţiile biotice originale ale solului sunt practic
intacte
3 M Moderată Se constată o pierdere evidentă a orizonturilor de suprafaţă.
Funcţiile biotice originale sunt parţial afectate.
4 P Puternică Orizonturile de suprafaţă sunt îndepărtate în întregime şi sunt
aduse la zi orizonturile subiacente. Funcţiile biotice originale
sunt intens afectate
5 E Extremă Dispariţia şi a orizonturilor subsuperficiale mai profunde
(badland). Funcţiile biotice originale sunt complet distruse.
II.28 Indicatori privind caracteristicile de suprafață ale solului:
Indicatori privind crusta: reprezintă stratul întărit de < 1 până la 10 cm grosime care se
formează la suprafaţă după uscarea părţii superficiale a solului. Se caracterizează după grosime
şi consistenţă conform:
Tabel nr. II.8
Grosimea crustei (FAO, 1994)
Cod Simbol Descrierea Valoare
1 A Absentă -
2 S Subţire 2 mm
3 M Mijlocie 2 – 5 mm
4 G Groasă 5 – 20 mm
5 E F. groasă 20 mm
Tabel nr. II.9
Consistenţa crustei (F.B.-1998)
Cod Simbol Descriere
1 S Uşor dură
2 H Dură
3 V Foarte dură
4 E Extrem de dură
PROIECT ADER 12.2.1/2015
19
II.2.9 Indicatori privind gradul de alterare a fragmentelor de roca:
Tabel nr. II.10
Gradul de alterare a fragmentelor de rocă (scheletului) (FAO, 2006)
Simbol Cod Denumire Criterii
SA 1 Nealterat sau slab alterat Fragmentele nu prezintă alterare sau sunt slab alterate
AP 2 Alterat parţial O decolorare şi o pierdere a formei cristalelor în
zonele externe ale fragmentelor, în timp ce centrul
rămâne relativ proaspăt şi fragmentele nu au pierdut
decât o mică parte din rezistenţă.
PA 3 Puternic alterat Toate mineralele chiar şi cele mai rezistente sunt
alterate, puternic decolorate chiar în interiorul
fragmentelor care tind să se dezagrege chiar şi la o
presiune moderată.
II.2.10 Indicatori privind cimentarea solului: reprezintă apariţia cimentării în strate
sau alte forme și este descrisă după: continuitate, structură, agent şi grad (intensitate). Materialul
compact este dens şi prezintă o împachetare strânsă a particulelor. Materialele cimentate nu se
sfărâmă (nu se dispersează) după o scufundare de o ora în apă. Clasele de cimentare se apreciază
în teren conform:
Tabel nr. II.11
Continuitatea cimentării/compactării (FAO 2006)
Simbol Cod Denumire Caracteristici
F 1 Fragmentară Stratul este cimentat sau compact în proporţie de
<50% şi prezintă o configuraţie neregulată
D 2 Discontinuă Stratul este cimentat sau compact în proporţie de 50-
90% şi prezintă o configuraţie relativ regulată
C 3 Continuă Stratul este cimentat sau compactat>90% şi este
doar local întrerupt de crăpături
Tabel nr. II.12
Structura (organizarea) stratelor cimentate (FAO, 2006)
Simbol Cod Denumire Caracteristici
L 1 Lamelară Părţile cimentate sau compactate sunt lamelare şi
au o orientare orizontală sau suborizontală
V 2 Veziculară Stratul prezintă goluri echidimensionale care pot fi
umplute cu material necimentat
P 3 Pisolitică Stratul este constituit predominant din noduli
sferici
N 4 Nodulară Stratul este constituit predominant din noduli sau
concreţiuni cimentate.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
20
Tabel nr. II.13
Natura agentului de cimentare, compactare (FAO, 2006)
Simbol Cod Denumire Cod Denumire
K 1 Carbonaţi C 8 Argilă
Q 2 Silice Gs 9 Gips
KQ 3 Carbonaţi-silice Cs 10 Argila-sesquoioxizi
F 4 Fier (oxizi) M 11 Mecanic
FM 5 Fier –Mangan
(sesquioxizi)
P 12 Arătură (plug)
FO 6 Material ferohumic Nc 13 Necunoscut
G 7 Silicaţi
Tabel nr. II.14
Clase de cimentare (FAO, 2006)
Simbol Cod Denumire Descriere
N 1 Necimentat Nu se observă cimentare sau
compactare
Y 2 Compact dar necimentat Masa compactată este semnificativ
mai tare sau mai sfărâmicioasă decât
alte materiale de sol (se dispersează în
apă)
W 3 Slab cimentat Masa cimentată este sfărâmicioasă şi
tare dar poate fi sfârâmată în mâini
M 4 Moderat cimentat Masa cimentată nu poate fi sfărâmată
în mâini dar este discontinuă (<90%
din masa solului)
C 5 Cimentat Masa cimentată nu poate fi sfărâmată
în mâini şi este continuă (>90% din
masa solului).
I 6 Întărit (indurat) Masa cimentată este continuă (>90%
şi nu poate fi sfărâmată prin greutatea
corpului (75 Kg pedolog standard)
II.11 Indicatori privind densitatea de împachetare:
PD = DA + 0,009*Argila
unde:
PD - densitatea de împachetare (g/cm-3)
DA - densitatea aparentă (g/cm-3)
Argila - conţinutul de argilă<0,002 mm (%)
Tabel nr. II.15
Clase privind densitatea de împachetare
Simbol Cod Clasă Valoare PD (g/cm-3)
L 1 Mică <1.40
M 2 Medie 1.40 – 1.75
H 3 Mare >1.75
PROIECT ADER 12.2.1/2015
21
II.2.12 Indicatori privind susceptibilitatea la compactare:
Tabel nr. II.16
Clase privind susceptibilitatea la compactare
Simbol
clasă texturală Cod
Valoare PD (g/cm-3)
mică medie mare
<1.40 1.40 – 1.75 >1.75
NG NM NF
UG UM UF 1 Foarte mare Mare Medie1
SG SM SF SS SP 2 Mare Medie Medie
LN LL LP 3 Medie ( mare) Medie Mică2
TN TT TP 4 Medie3 Mică4 Mică
AL AP AA AF 5 Medie Mică Mică
O 6 Foarte mare Mare
1 Cu excepţia solurilor nisipoase compactate natural sau cimentate pentru care
susceptibilitatea la compactare este foarte mică
2 Aceste soluri sunt deja compactate
3 Aceste valori pentru densitatea de împachetare se găsesc în solurile aluviale recente cu
densităţi aparente cuprinse între 0.8 – 1 g/cm-3 sau în straturile de la suprafata solurilor cu >
5% carbon organic
4 Solurile aluviale din această categorie au susceptibilitatea la compactare medie
II.2.13 Indicatori privind stresul de precompresie: reprezintă presiunea mecanică
exterioară corespunzătoare tranziţiei de la proprietăţile elastice la cele plastice ale solului.
Tabel nr. II.17
Clase privind stresul de precompresie
Cod Simbol Clase Interval de valori (kPa)
1 VL Foarte mic <30
2 L Mic 30 - 60
3 M Mediu 60 - 90
4 H Mare 90 - 120
5 VH Foarte mare 120 - 150
6 EH Extrem de mare >150
II.2.14 Indicatori biofizici privind numărul de zile de creştere: reprezintă numărul de
zile cuprinse între data medie a ultimului îngheţ din iarnă / primăvară şi data medie a apariţiei
primului îngheţ toamna/iarna, în care creşterea plantelor nu este limitată de deficitul de apă din
sol. O zi este considerată a nu fi limitată de deficitul de apă dacă temperatura medie a aerului
este mai mare de 5oC şi raportul dintre cantitatea de apă accesibilă din sol şi evapotranspiraţia
potenţială este mai mare de 0.5. In calculul apei accesibile din sol trebuie incluse şi aportul
freatic (ascensiune capilară) şi apa drenată.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
22
Tabel nr. II.18
Clase privind numărul de zile de creștere
Cod Simbol Clase de interpretare Numărul de zile de creștere
1 VS Constrângeri foarte severe ≤ 60
2 S Constrângeri severe >60 şi ≤ 75
II.2.15 Indicatori privind caracterizarea intensității secetei și deșertificării: definit ca
raportul dintre precipitatii si evapotranspiratia potential (P/ETP0) utilizat de FAO-UNESCO,
caracterizeaza deficitul/excesul de apa dintr-o anumita regiune.
Tabel nr. II.19
Clasele diferentiate ale regimului de umiditate
Cod P / ETP0 Clasa regimului de umiditate
1 0.0002 – 0.03 Desert
2 0.031 – 0.2 Arid
3 0.201 – 0.5 Semi-arid
4 0.501 – 0.65 Uscat Sub-umed
5 0.651 – 0.75 Sub-umed
6 0.751 – 1.25 Umed
7 1.251 – 2.5 Foarte umed
8 2.51 - 6 Extrem de umed
II.2.16 Indicele de ariditate ombrotermic Bagnouls-Gaussen (BGI) este utilizat in
numeroase proiecte europene privind aridizarea si desertificarea (CORINE, MEDALUS,
ENVASSO). Acest indicator caracterizeaza stresul hidric care se manifesta asupra dezvoltarii
plantelor si formarii biomasei fiind utilizat pentru evaluarea sensitivitatii ecosistemelor fata de
schimbarile climatice. Gradele de aridizare evaluate in functie de acest indicator sunt:
Tabel nr. II.20
Clase privind indicele de ariditate ombrotermic Bagnouls-Gaussen (BGI)
Cod Domeniu BGI Indice aridizare
1 < 50 neafectat
2 50 – 75 slaba
3 75 - 100 medie
4 100 - 125 mare
5 125 – 150 foarte mare
6 > 150 critica
PROIECT ADER 12.2.1/2015
23
II.2.17 Indicele sensibilitatii ecosistemelor fata de procesele de desertificare
(Environmentally Sensitive Area to Desertification Index) ESAI este folosit la nivelul UE ca
un indicator complex pentru caracterizarea sensibilității fata de deșertificare a ecosistemelor. In
functie de valorile acestui indicator se disting urmatoarele stadii privind degradarea terenului si
riscul de desertificare:
- critic: arii care sunt deja degradate ca urmare a utilizarii defectuase din trecut. Aceste arii
reprezinta un pericol pentru regiunile invecinate. Exemple pot fi zone cu eroziune puternica in
care scurgerile si pierderile de sol pot fi considerabile
- fragil: suprafete in care orice modificari in echilibrul delicat dintre procesele naturale si
cele induse de activitatea umana pot conduce la procese de desertificare. In aceste zone secetele
pot conduce la procese de desertificare in cazul unui management necorespunzator al terenului.
Spre exemplu, ca urmare a schimbarilor climatice sau a variabilitatii fenomeneleor
meteorologice este posibila reducerea potentialului de crestere a biomasei in mod deosebit in
zonele sensibile la seceta cu implicatii asupra cresterii eroziunii solului si trecerea zonelor
respective in categoria « critica ». In mod similar modificarea folosintei terenului sau a structurii
de culturi poate conduce la cresterea scurgerilor si a eroziunii cu consecinte legate de cresterea
pierderilor fertilizantilor pe pante.
- potential: suprafete amenintate de desertificare in cazul unor schimbari climatice
semnificative si/sau in cazul unor structuri specifice a folosintei terenului. In aceasta categorie
pot fi incluse si terenurile abandonate sau cele care nu sunt gestionate corespunzator. Pentru
aceste suprafete este necesara o planificare corespunzatoare a activitatilor agricole.
II.2.18 Indicatori privind activitatea biologică a solului: se apreciază în termenii
descriptivi, conform:
Tabel nr. II.21
Intensitatea activităţii biologice(FAO, 1994)
Simb. Cod Apreciere % din masa
orizontului
A 1 absentă <5
S 2 mică 5-25
C 3 mijlocie 25-50
I 4 mare >50
PROIECT ADER 12.2.1/2015
24
II.2.19 Indicatori privind evaluarea stării de calitate a solului din punct de vedere
biologic: indicatori microbiologici de caracterizare a parametrilor ecologici ai solului, pe baza
cărora pot fi acoperite aspectele privind calitatea, sănătatea, gradul de poluare și de evoluție a
materiei organice în condiții variate de mediu.
Tabel nr. II.22
Indicatori biologici propuși privind evaluarea stării de calitate a solului
Scop Parametrul
ecologic al solului
Indicator microbian propus
Calitatea
solului
Biomasa Biomasa microbiană: Metode indirecte
(SIR, CFE)
Circuitul carbonului Descompunerea materiei organice
Circuitul azotului Mineralizarea azotului
Specii indicatoare Micorize, Soluri supresive
II.20 Indicatori privind rolul solului în cadrul ecosistemelor biologice terestre și
acvatice
Tabel nr. II.23
Indicatori propuși privind rolul solului in cadrul ecosistemelor
Categorii de servicii
asigurate de sol Ecosisteme Indicatori
Reglare și întreţinere
Lacuri Depozite de nutrienţi /
Bioremediere realizată de
microorganisme, alge,
plante și animale Râuri
Reglare și întreţinere
Lacuri Depozite de nutrienţi /
Filtrare, sechestrare, stocare
sau acumulare de
ecosisteme Râuri
Reglare și întreţinere
Lacuri Depozite de nutrienţi /
Filtrare, sechestrare, stocare
sau acumulare de plante și
animale Râuri
Reglare și întreţinere Zone umede Capacitatea de stocare a
apei în sol
Reglare și întreţinere Zone umede
Stocarea carbonului pe
unitatea de suprafaţă /
Bioremediere realizată de
microorganisme, alge,
plante și animale
Reglare și întreţinere Zone umede
Mineralizare potenţială sau
descompunere /
Bioremediere realizată de
microorganisme, alge,
PROIECT ADER 12.2.1/2015
25
plante și animale
Reglare și întreţinere Zone umede
Stocarea carbonului pe
unitatea de suprafaţă /
Filtrare, sechestrare, stocare
sau acumulare de
ecosisteme
Reglare și întreţinere Zone umede
Mineralizare potenţială sau
descompunere / Filtrare,
sechestrare, stocare sau
acumulare de ecosisteme
Reglare și întreţinere Zone umede
Stocarea carbonului pe
unitatea de suprafaţă /
Filtrare, sechestrare, stocare
sau acumulare de plante și
animale
PROIECT ADER 12.2.1/2015
26
Activitatea II.3 Elaborarea metodologiei pentru cuplarea datelor georeferențiate din SIG
realizat în Activitatea II.1 cu datele din blocurile fizice delimitate în Sistemul Integrat de
Administrație și Control (IACS).
Scopul acestei activități prevăzute în planul de realizare a proiectului ADER 12.2.1 l-a
constituit elaborarea unei metodologii de cuplare a datelor georeferențiate din sistemul
informatic geografic (SIG) al unităților de sol din SIGSTAR 200 care în activitatea II.1 au fost
agragate cu informațiile privind acoperirea terenurilor furnizate de baza de date FAO-LCCS, la
care s-au adăugat informațiile furnizate din baza de date a blocurilor fizice delimitate în Sistemul
Integrat de Administrație și Control (IACS).
II.3.1 Materiale utilizate şi metoda de cuplare a datelor:
Materialele constituite din bazele de date ale sistemelor informatice care s-au utilizat
pentru atingerea obiectivului în vederea realizării metodologiei propuse au fost următoarele:
harta de soluri 1:200 000 din SIGSTAR200;
harta privind datele din blocurilor fizice delimitate în Sistemul Integrat de Administrație
și Control (IACS);
harta folosinţei terenului FAO-LCCS.
harta unităţilor administrative la nivel de comună, oraş, municipiu – NUTS5;
modelul digital al terenului DTM100;
Prin metodologia utilizată în vederea cuplării datelor georeferențiate din SIG al resurselor
de sol și cel privind folosința terenului s-a încercat menținerea tipologiei privind descrierea
complexă şi unitară a resurselor de sol pentru fiecare areal. Pașii prin care s-a realiza acest lucru
sunt descriși în continuare, și anume:
realizarea unei baze de date georeferențiate centralizată cu toate hărţile necesare în
vederea cuplării informațiilor cuprinse de acestea;
cu ajutorul extensiei Geoproccesing și a funcției Clip s-au decupat conturul fiecărei
comune analizate din harta administrativă a României la nivel de comună, oraş,
municipiu – NUTS5;
cu ajutorul funcţiilor prevăzute de suite de programe informatice furnizate de ArcGIS
10.1 (funcţia crop), s-au decupat teritoritoriile aferente unităților administrativ -
teritoriale în parte din cadrul fiecărui shape al hărţilor folosite in vederea cuplării datelor:
harta de sol, harta privind acoperirea terenului (FAO-LCCS). şi harta blocurilor fizice în
sistemul IACS;
PROIECT ADER 12.2.1/2015
27
în urma suprapunerii stratelor georeferenţiate, în funcție de mărimea și amplasarea
conform unităților de relief – informații furnizate de către stratul DEM100, fiecărui bloc
fizic i-au fost atribuite prin corespondență cu amplasamentul unul sau mai multe tipuri de
sol. Atribuirea a fost facută, cu excepţia cazurilor în care un tip de sol se suprapunea
integral peste limitele blocului fizic, prin raţionamente de tip expert, prin care se atribuie
blocului fizic un sol luând în considerare utilizarea terenului, tipurile de sol dominante
din blocul fizic şi din zonele vecine, precum şi modelul digital al terenului din zona.
în cazul în care datorită unor inadvertențe în timpul procesului de cuplare a datelor, unui
bloc fizic nu i s-a atribuit un singur tip de sol, în funcţie de procentul pe care acestea îl
ocupă în cadrul blocului fizic, prin analiză de tip expert unităţii cartografice respective i-
au fost atribuite mai multe tipuri de sol.
pe parcursul rulării aplicației metodologice s-a avut în vedere prin comparare distribuţia
utilizării terenului evaluată prin metodologia FAO-LCCS şi datele georeferențiate privind
folosinţa primară, dar uneori și cea secundară acolo unde existau suspiciuni, a terenurilor
din blocurile fizice delimitate în sistemul IACS, cu referire la acelaşi parametru –
acoperirea terenului.
s-au corelat cele două baze de date georeferenţiate principale, respectiv sistemul
informatic realizat prin cuplarea informațiilor de sol din SIGSTAR 200 cu datele din
Sistemul Integrat de Administrație și Control, prin acest procedeu asociindu-i-se fiecărui
bloc fizic în parte unul sau mai multe tipuri de sol, iar acolo unde a fost cazul asociații de
soluri.
II.3.2 Rezultate şi discuţii
Metodologia care a fost propusă poate fi rulată în diferite scenarii pentru toate tipurile de
comune, indiferent de situarea lor, în condiţii diferite de relief (munte, deal, câmpie), ea având
caracter unitar și putând fi aplicată la nivel de țară. Totuși din motive strict tehnice privind
spațiul destinat acestei rulări metodologice în această etapă privind elaborarea metodologiei
pentru cuplarea datelor georeferențiate din SIG realizat în Activitatea II.1 cu datele din blocurile
fizice delimitate în Sistemul Integrat de Administrație și Control (IACS) s-au simulat și prezentat
rezultatele la nivel de comună, respectiv Arefu din judeţul Argeş, situată în condiții de relief de
munte, ceea ce implică condiții complexe privind distribuția poligoanelor în unitățile de relief –
vale, versant, platou, culme.
După primul pas în care s-au suprapus stratele utilizate, s-a decupat conturul comunei
Arefu, putând fi comparate cele două modele privind distribuţia utilizării terenului evaluată prin
PROIECT ADER 12.2.1/2015
28
metodologia FAO-LCCS şi atributele privind folosinţa primară a terenurilor din blocurile fizice
delimitate în sistemul IACS.
Sub formă detaliată, în hărțile care au fost realizte, sunt prezentate rezultatele din cadrul
simulării pentru comuna Arefu - județul Argeş, rezultatul fiind că prin cuplarea datelor din cele
două baze de date sunt identificate rezultate similare, cele mai mari diferenţe fiind pentru
terenurile cu folosinţă neagricolă, respectiv păduri pentru domeniul silvic și stâncării – bad lands.
Acest lucru denotă că informaţiile privind utilizarea terenurilor conform metodologiei FAO-
LCCS al căror regim de utilizare nu este restrictiv pot fi folosite în studiile la nivel naţional,
regional și chiar local, acestea putând deveni sistem de suport decizie - SSD.
Figura nr. II.3.1. Harta solurilor comunei Arefu, jud.Arges, conform scării 1:200.000
PROIECT ADER 12.2.1/2015
29
Figura nr. II.3.2. Harta solurilor com. Arefu, jud.Arges, conform scării 1:200.000 – detaliu
Figura nr. II.3.3. Harta solurilor com. Arefu, jud.Arges, conform scării 1:200.000 – detaliu
PROIECT ADER 12.2.1/2015
30
Figura nr. II.3.4. Harta solurilor com. Arefu, jud.Arges, conform scării 1:200.000 – detaliu
Figura nr. II.3.5. Harta solurilor comunei Arefu, jud.Arges, conform scării 1:200.000 cu
informația privind folosința terenurilor din blocurile fizice ale sistemul IACS
PROIECT ADER 12.2.1/2015
31
Figura nr. II.3.6. Harta solurilor comunei Arefu, jud.Arges, conform scării 1:200.000 cu
informația privind folosința terenurilor din blocurile fizice ale sistemul IACS – detaliu
Figura nr. II.3.7. Harta solurilor comunei Arefu, jud.Arges, conform scării 1:200.000 cu
informația privind folosința terenurilor din blocurile fizice ale sistemul IACS – detaliu
PROIECT ADER 12.2.1/2015
32
Figura nr. II.3.8. Harta solurilor comunei Arefu, jud.Arges, conform scării 1:200.000 cu
informația privind folosința terenurilor din blocurile fizice ale sistemul IACS - detaliu
Figura nr. II.3.9. Analiză comparativă privind distribuţia utilizării terenului conform
metodologiei FAO-LCCS şi cea atribuită blocurilor fizice IACS, comuna Arefu – judeţul Argeş
PROIECT ADER 12.2.1/2015
33
Figura nr. II.3.10. Analiză comparativă privind distribuţia utilizării terenului conform
metodologiei FAO-LCCS şi cea atribuită blocurilor fizice IACS, comuna Arefu – detaliu
Figura nr. II.3.11. Analiză comparativă privind distribuţia utilizării terenului conform
metodologiei FAO-LCCS şi cea atribuită blocurilor fizice IACS, comuna Arefu – detaliu
PROIECT ADER 12.2.1/2015
34
Activitatea II.4 Elaborarea metodologiei unitare la nivelul țării de transpunere în format
digital a hărților de sol scara 1:10 000 (1:5 000) realizate de oficiile județene pentru
pedologie și agrochimie (OSPA) pentru terenurile agricole la nivel de unitate administrativ
teritorială (UAT)
Sistemele informatice geografice pot integra uşor diferite tipuri de date. În vederea
stabilirii unei metodologii unitare la nivelul țării de transpunere în format digital a hărților de sol
scara 1:10 000 (1:5 000) realizate de către oficiile județene pentru pedologie și agrochimie
pentru terenurile agricole la nivel de UAT, datele provenite de la diverse surse se vor putea
prelucra şi analiza, cu ajutorul SIG, pentru a se obţine noi nivele de informaţii, şi pentru a se
scoate în evidenţă informaţia ascunsă în conţinutul datelor din format letric sau pe hârtie.
Principala caracteristică a metodologiei este dată de achiziţia (sau introducerea) datelor,
prin care se înţelege procesul de obţinere a datelor de la o sursă externă, în cazul nostru hărțile de
sol în format letric şi de transformare a acestora într-un format compatibil exigenţelor
informatice ale SIG (format digital).
Ca prim pas în derularea unui nou proiect SIG, achiziţionarea datelor este:
- una din cele mai importante faze ale unui proces SIG (de calitatea şi cantitatea lor depinde
tipul de analiză care se poate realiza)
- faza cea mai mare consumatoare de timp (aproximativ 80% din totalul timpului)
- şi de bani, mai ales dacă se referă la locuri greu accesibile sau la tehnici de observare şi
măsurare de la distanţă.
Datele cartografice care vor fi prelucrate cu ajutorul sistemelor informatice (SIG) sunt:
- date grafice
- date tip atribut
Fiecare din aceste două tipuri de date va fi preluat în format digital în mod diferit.
Pentru datele (geo)grafice, achiziţionarea datelor se poate realiza prin:
- digitizare,
- baleiere automată (scanare),
- transfer electronic de date
Un alt pas important în cadrul metodologiei de lucru pentru transpunere în format digital
al hărților de sol 1:10 000 (1:5 000), va fi trecerea acestora printr-un proces de a fi
georeferenţiate.
Datele non-grafice (datele atribut – cele provenite din legenda hărții, materiale de lucru
etc.) sunt tratate în acelaşi mod în care sunt tratate de orice sistem informatic obişnuit de baze de
date, adică de SGBD-urile clasice. Ele vor putea fi preluate din:
PROIECT ADER 12.2.1/2015
35
- baze de date deja existente pe calculator;
- pot fi introduse direct de la tastatură.;
În cazul în care sunt preluate din alte proiecte, trebuie transformate într-un format
compatibil cu cel al programului SIG utilizat.
II.4.1 Metode de achiziționare a datelor grafice
In cadrul metodologiei de lucru este importantă precizarea obiectivului proiectului SIG şi
tipurile de rezultate care vor fi transmise către beneficiar, respectiv în cazul acesta, în
instrumente ale sistemelor de suport decizie - SSD.
Foarte importantă este conceptualizarea modelului şi la definirea factorilor naturali şi
umani care intervin în zona de studiu.
Conceptualizarea modelului presupune elaborarea unui algoritm care să cuprindă
proceduri, tipuri de analize şi fazele care vor trebui urmărite pas cu pas.
Metodologia și procedura de lucru va ține cont totuși de faptul că pentru specificarea
datelor necesare în realizarea proiectului SIG, vor exista 2 tendinţe contrare foarte des întâlnite:
- restrângerea datelor la strictul necesar pentru a economisi timp şi bani; sau
- definirea unui evantai mai larg de date necesare deoarece există posibilitatea de a fi
utilizate şi către alte aplicaţii.
Principalele surse de date pentru SIG vor fi:
- hărţile şi planurile deja existente elaborate de către OJSPA;
la care se vor putea adăuga:
- imagini din satelit şi aerofotograme;
- rapoarte statistice;
- baze de date existente;
- relevee şi ridicări de planuri.
II.4.2 Organizarea informației
Geodatele aferente unui perimetru terestru (foaie de plan) vor putea fi organizate (pe
verticală) tematic, pe strate (coverages în ARC/INFO). Fiecare strat va conţine un anumit tip de
obiecte geografice, deci va fi un strat de tip punct, linie sau poligon. În plus, zonele mai largi
(care nu pot încăpea pe digitizor sau scaner) vor putea fi împărţite pentru lucru pe zone mai
înguste care, ulterior, vor fi alipite pentru a obţine întreaga arie de studiu.
Stratele ARC/INFO. Fiecare strat va conţine:
- un anumit tip de obiecte geografice – deci este un strat de tip punct, linie sau poligon;
- datele descriptive asociate;
PROIECT ADER 12.2.1/2015
36
- un număr de puncte de control de registraţie (tic-uri) şi de puncte de etichete (label point).
II.4.3 Procedeele de prelucrare a datelor/informațiilor geografice în format digital
Procedeele de preluare a datelor geografice în format digital în cadrul metodologiei de
lucru vor fi:
- digitizarea,
- scanarea,
- transferul de date digitale din alte formate în formatul cerut de programul SIG utilizat.
II.4.3.1 Digitizarea datelor cartografice
Digitizarea este definit ca fiind un procedeu simplu şi uzual de achiziţionare a datelor
geografice, prin convertirea obiectelor geografice spaţiale de pe o hartă în format digital.
Rezultatul acestei activităţi va fi o hartă digitală în modul vector. Toate obiectele geografice de
pe hartă (puncte, linii, suprafeţe) vor fi convertite în coordonatele x, y digitizarea este
procedeul de capturare a seriilor de puncte şi linii.
Prin digitizare se introduce geometria obiectelor, obţinând date grafice (spaţiale), care se
vor lega ulterior de atributele non-grafice. Prin digitizare se achiziţionează date de pe:
- hărţi, planuri, diverse materilae cartografice în format letric;
la care se pot adăuga:
- aerofotograme,
- schiţe,
- documente desenate în teren,
- profile cartografice,
- grafice.
În cadrul procedurii de lucru se dorește posibilitatea efectuării metodei de digitizare
directă pe ecranul (monitorul) calculatorului – digitizarea on screen. Pentru aceasta se vor
executa următoarele operaţiuni:
- harta se va scana iniţial, cu ajutorul unui scaner cartografic de precizie şi se va obţine un
fişier imagine.
- acesta va fi afişat pe ecran ca fundal (background)
- în loc de digitizor, se va utiliza un program care permite realizarea elementelor vector cu
ajutorul mouse-ului urmând imaginea afişată în fundal pe monitor.
Un avantaj important al acestei metode este posibilitatea de utilizare a funcţiei zoom, care
va putea permite mărirea unor elemente greu de distins pe harta în format analog, şi deci o
precizie mai mare decât în cazul altor proceduri de lucru (digitizarea cu tableta digitizoare).
PROIECT ADER 12.2.1/2015
37
II.4.3.2 Scanarea hărților sau a materialelor cartografice
O altă procedură in cadrul metodologiei de lucru în vederea transpunerii în format digital
va fi procesul de scanare este adeseori mai rapid decât cel de digitizare - mai ales pentru hărţile
cu multe arce.
Scanerul este un instrument de transformare a fluxului luminos în imagine foarte sensibil
şi de aceea pregătirea hărţii este mult mai importantă decât în cazul digitizării – de aceea vor
trebui eliminate orice linie, marcaj sau text care nu fac parte din strat, şi acest lucru poate
consuma tot atâta timp cât procesul de digitizare, mai ales în cazul hărților vechi la care întâlnim
un procent ridicat de degradare fizică a suportului (hârtia), dar și chimică a culorii.
În cazul în care programul dedicat proiectului lucrează cu date grafice în format vector,
operaţia de scanare trebuie urmată fie de o operaţie de digitizare on screen, fie de o operaţie de
vectorizare, adică de trecere de la un mod de reprezentare raster a datelor digitale la modul
vector.
Există posibilitatea utilizării programe care permit vectorizarea semi-automată, caz în
care procesul de vectorizare poate fi urmărit şi corijat în anumite momente de către operator.
II.4.3.3Transferul de date din alte formate în formatul cerut de programul SIG
utilizat.
Conform procedurii de lucru metodologia prevede că decizia privind modul de capturare
a datelor grafice aparţine programatorului şi expertului proiectului SIG respectiv şi va ţine cont
de nevoile speciale ale programului.
Pentru compararea diferitele căi de capturare a datelor, va trebui să se ţină cont de
următoarele lucruri:
- cât de mult timp necesită pregătirea datelor;
- cât de mult timp necesită introducerea datelor;
- în ce mod afectează acurateţea datelor capturate procesele ulterioare de editare şi procesare.
Totuți este posibil ca pe parcursul derulării procedurii să apară probleme cauzate de:
- coruperea datelor prin deteriorarea suportului lor;
- incompatibilitatea care există între hardware, software şi sistemul de codificare (formatul de
transfer).
Cauzele de incompatibilitate pot proveni din diferențele care apar între:
- caracteristicile diapozitivelor de citire/scriere la nivelul fizic de stocare;
- sistemele de operare sau SGBD-urilor;
- sistemele de caractere diferite (binar, ASCII, etc.);
- sistemele de codificare diferite (codificare în linie, în lanţ sau în bloc, etc.);
PROIECT ADER 12.2.1/2015
38
- structura diferită a fişierelor;
- modelele diferite de date spaţiale (raster sau vector);
- sistemele diferite de referinţă geografică (coduri poştale, coordonate rectangulare sau
geografice);
- scara, rezoluţia spaţială, nivelul de generalizare a datelor diferite;
- definiţii, clasificări şi valori măsurate pentru entităţile spaţiale diferite.
Metodologia de transpunere a identificat că soluţia poate fi dată prin crearea unor sisteme
de interfaţă care să permită conversia datelor necesare dintr-un sistem sursă într-un format
acceptat de SIG. Uneori un sistem informatic geografic trebuie să aibă funcţii de export-import,
în cazul în care datele există în formă digitală, dar în format diferit de cel al proiectului care este
în timpul rulării.
Acolo unde transferul direct de date nu este posibil – se realizează prin intermediul unui
al treilea sistem cu care cele două sunt compatibile – de exemplu, DXF. Există și alte standarde
la nivel naţional şi internaţional: Marea Britanie – National Transfer Format NTF, Europa –
European Transfer Format ETF, USA – National Committe for Digital Cartographic Data
Standards.
Activitatea II.5 Elaborarea criteriilor pentru selectarea UAT pentru care se vor realiza
transpunerea din suport letric în suport digital a hărților de sol scara 1: 10 000 (1:5 000)
Tendinţele din ultimele decenii în plan internaţional arată că harta pedologică clasică, pe
hârtie (in format letric) nu mai poate funcţiona ca un document independent. În această eră a
informaticii ea a devenit un simplu component al bazelor digitale de date, integrate sau nu într-
un sistem GIS. Actualele studii pedologice sunt tot baze de date, dar încă neorganizate conform
regulilor informatice – ca baze de date digitale sau în sistem GIS. Harta de sol este şi va continua
să constituie componenta esenţială a oricărui tip de bază de date privind resursele de sol ale
oricărui teritoriu, începând de la nivel comunal la cel naţional, regional sau continental.
În plan intern, harta de soluri, în special cea la scara 1:200 000, poate fi apreciată ca
satisfăcătoare cât priveşte conţinutul asigurat de MESP – 1987 şi mai recent de Sistemul Român
de Taxonomie a Solurilor – 2012. Însă, frecvent lasă de dorit corectitudinea cartografică a
unităţilor de sol (US) determinată în special de utilizarea în teren a unei baze cartografice
(planuri cadastrale fără curbe de nivel) cu totul neadecvate cartării pedologice. Sistemul complex
de hărţi interpretative prevăzut de MESP – 1987, permite în cea mai mare parte, depăşirea
deficienţelor de comunicare cu beneficiarii datelor pedologice determinat de limbajul complicat
folosit în terminologia taxonomică. O deficiență majoră a hărților realizate la nivel local este
PROIECT ADER 12.2.1/2015
39
prezența lor doar în format letric, fapt ce face greoaie agreagarea datelor la nivel regional
național, manipularea rapidă a datelor cartografice existente într-un anumit areal în diferite
scopuri. Ca urmare a acestui fapt a aparut necesitatea transferării datelor cartografice existente
din format letric în format digital.
Figura nr. II.5.1. Schema de transpunere și realizare a hărților de sol
La baza selectării unităților administrativ teritoriale pentru care se vor realiza
transpunerea din suport letric în suport digital a hărților de sol scara 1:10 000 (1:5 000) vor fi
următoarele 3 grupe de criterii generale:
- complexitatea informațiilor din punct de vedere geografic și pedologic;
- bazele de date existente;
- alte informații auxiliare.
II.5.1 Criterii privind complexitatea informațiilor din punct de vedere geografic și
pedologic
Acest set de criterii vor face ca dezvoltarea bazei de date a sistemului informatic
geografic să dețină geo-date din zonele cu complexitate naturală ridicată, așa încăt zona
geografică pentru care se va dezvolta va conține unități administrativ teritoriale amplasate în
condiții diferite de relief. Criteriile care vor fi utilizate sunt:
- complexitate din punct de vedere al unităților de relief (câmpie, deal, munte);
Identificarea studiilor pedologice si
agrochimice existente la nivelul
OJSPA
Elaborarea modelului (conceptiei) de realizare a hartii de sol si a
bazei de date (atribute) aferente UAT
Crearea unei baze de date (atribute
pentru caracterizarea unitatilor de sol) Digitizarea, corelarea si
unificarea hartilor de sol
Completarea informatiilor privind invelisul
de sol si a folosintei terenurilor agricole
neincluse in hartile existete
Elaborarea hartilor de sol pentru scări mari (1:5 000
și 1:10 000) la nivel de UAT
Validarea hartilor intr-un
perimetru pilot
PROIECT ADER 12.2.1/2015
40
- complexitatea învelișului de sol;
- amplasarea selecției de UAT-uri într-un singur bazin hidrografic (de regulă de ordinul I);
- situarea UAT-urilor în zone cu condiții contrastante din punct de vedere al fragmentării
reliefului. Este de dorit prezența unor UAT-uri în zone cu energie de relief mare, urmărindu-se
prin aceasta variabilitatea unităților de sol în areale mici.
II.5.2 Criterii privind existența și calitatea informațiilor pedologice în bazele de date
existente
Proiectarea, realizarea, dezvoltarea și întreținerea unui sistem informatic este
indispensabilă fără existența informației specifice într-o formă care să o facă să fie transformată,
transpusă și accesată într-o formă arhivată sau cât mai apropiată de acest mod de păstrare. Se
urmărește acest lucru deoarece o mare cantitate de timp, între 20 – 50% din timpul alocat
dezvoltării unui SIG este direcționat spre identificarea a cât mai multor informații care să crească
gradul de acuratețe a produsului. Din acest punct de vedere în procesul de selecție a UAT-urilor
se va tine cont de următoarele criterii:
- existența a cât mai multor informații în baza de date a unităților sol – teren (BDUST);
- existența studiilor pedologice și agrochimice cu hărțile aferente acestora în cadrul Oficiilor
Județene pentru Studii Pedologice și Agrochimice (OJSPA);
- calitatea suportului pe care este pusă informația pedologică;
- actualitatea datelor (vechimea studiului);
- accesibilitatea operatorului sistemului informatic la informație.
II.5.3 Alte criterii și informații auxiliare
Acest set de criterii face referire mai mult la scopul rezidual pentru care vom realiza
sistemul informatic geografic pentru hărțile de sol la scară 1: 10 000 (1:5 000). Totodată criteriile
desemnate, pe lângă tipurile de informații care le definesc (cu privire la pondere, utilizare etc.),
va ține cont totuși și de utilizarea ulterioară a datelor furnizate, in așa fel in care zona pentru care
au fost selectate UAT-urile să poată avea un set de informații concrete și cu un grad de acuratețe
ridicat, care să servească admnistrațiilor locale, județene și poate chiar regionale.
Criteriile luate în considerare sunt:
- diversitatea utilizării terenurilor din cadrul UAT;
- folosința terenurilor din cadrul UAT;
- suprafața agricolă la nivel de UAT;
- existența unor interese speciale – necesitatea unor studii locale care să confirme o regulă
generală – desemnarea zonelor afectate de constrângeri naturale, a zonelor vulnerabile la
PROIECT ADER 12.2.1/2015
41
poluarea cu nitrați – desemnarea unor arii de interes special – delimitarea și definirea unor
zone contaminate din diferite surse de poluanți etc.
Activitatea II.6 Diseminarea rezultatelor
Pe parcursul derulării etapei a II a din cadrul proiectului, s-a avut în vedere organizarea
unor întâlniri de informare cu privire la scopul proiectului ADER 12.2.1, obiectivele propuse și
rezultatele scontate.
În acest scop în perioada 19-22.04.2016, la sediul Oficiului Județean pentru Pedologie și
Agrochimie Satu Mare , și între 30.05-1.06..2016 la sediul Direcției de Agricultură a județului
Maramures au avut loc întâlniri cu pedologi dar și agrochimiști din cadrul oficiilor mai sus
amintite, de asemenea, la întâlniri au participat și specialiști din cadrul Direcțiilor pentru
Agricultură a județelor Satu Mare și Maramures.
La cele două întâlniri avute au fost făcute prezentări ale proiectului ADER 12.2.1 “Sistem
informatic geografic al resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării
terenurilor (FAO-LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice”, în care s-au arătat
gradul de noutate pentru România, scopul proiectului privitor la furnizarea de e-servicii către
autoritățile locale, județene și într-un context mai larg a tuturor părților interesate. De asemenea
au fost dezbătute aspecte teoretice și practice cu privire la modul de execuție a fazelor care vor
urma, participanții fiind interesați de modul de transpunere a informației cartografice din format
letric pe suport digital dar si de modul de scanare, georeferențiere și digitizare a materialelor. Un
punct deosebit de important a fost reprezentat de expunerea privind versatilitatea foarte mare a
bazei de date care se va dezvolta, cele mai multe oficii județene fiind tributare încă cartografierii
pe format letric, fapt care, așa cum s-a concluzionat la finalul celor două întâlniri, este depășit
pentru momentul actual. Specialiștilor din cadrul celor două direcții le-au fost prezentate și
discutate mai amplu rezultatele scontate ale proiectului, aceștia arătându-se încântați de
oportunitatea furnizării unor date cu acuratețe crescută.
De asemenea pe parcursul anului 2016, mai precis în data de 7 – 8.10.2016 am fost
invitat de către Asociația geo-spațial.org care împreună cu OSGeo România au organizat un
seminar cu titlu “Soluții libere open source pentru prelucrarea și prezentarea datelor
geospațiale”. În cadrul întâlnirii au fost discutate cu participanții la întâlnire o serie de domenii
care sunt deosebit de importante în dezvoltarea aplicabilității sistemelor informatice geografice,
dintre care se pot enumera: analiza și manipularea datelor spațiale, geoprocesare, servicii
cartografice WEB, cartografie, teledetecție, standardizarea informației în domeniul spațial, date
deschise.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
42
Bibliografie
1. Chendeş V., Dumitru Sorina, Simota C., 2009. Analyzing the landforms - agricultural land-use
types relationship using a DTM-based indicator, Scientific Papers, U.S.A.M.V. Bucharest, Series
A, Agronomy, Vol. LII, 2009, ISSN 1222-5339: 135-140.
2. Crăciunescu V., 2008. Datele Corine Land Cover 2000 reproiectate în Stereo70,
http://earth.unibuc.ro/download/datele-corine-landcover-reproiectate-in-stereo70.
3. FAO – 1994 Directives pour la description des sols, FAO – 1994 73 p.
4. FAO-2006 Guidelines for Soil Description, Rome. 97p.
5. FAO, 2000. The European Soil Information System. Proceedings of a Technical Consultation
Rome, Italy, 2-3 September 1999, Sponsored by FAO and the European Commission. ISSN 0532-
0488, 163 pp.
6. Florea N., Bălăceanu V., Munteanu I. şi colab., 1994. Legenda generală a Hărţii Solurilor României
la scara 1:200 000 (ed. de Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Organizarea
Teritoriului).
7. Haidu I., Haidu C., 1998. SIG. Analiză spaţială. Ed. H. Cr. A Bucureşti, 318 pp.
8. JRC, 2010. JRC European Soil Comission. European Soil Bureau (ESBN). Soil Information
System. http://eusoils.jrc.ec.europa.eu/esbn/EUSIS.html.
9. Kemp K.K., 1993. Environmental modeling and GIS: dealing with spatial continuity. HydroGIS:
10. King D., Jones R.J.A., Thomasson A.J., 1995. European Land Information Systems for Agro-
environmental Monitoring. Office for Official Publications of the European Communities,
Luxembourg, EUR 16232 EN, 285 pp.
11. Kirkby M.J., Jones R.J.A., Irvine B., Gobin A, Govers G., Cerdan O., Van Rompaey A.J.J., Le
Bissonnais Y., Daroussin J., King D., Montanarella L., Grimm M., Vieillefont V., Puigdefabregas
J., Boer M., Kosmas C., Yassoglou N., Tsara M., Mantel S., Van Lynden G.J., Huting J., 2004.
Pan-European Soil Erosion Risk Assessment: The PESERA Map, Version 1 October 2003.
Explanation of Special Publication Ispra 2004 No.73 (S.P.I.04.73). European Soil Bureau Research
Report No.16, EUR 21176, 18pp.
12. Maguire D.J., 1991. An overview and definition of GIS, in geographical information systems.
Volume 1: Principles (Maguire, D.J. et al.). Longman, London, UK: 9 – 20.
13. Maguire D. J., Goodchild M. F., Rhind D., 1991. Geographical Information Systems: Principles
14. , in geo-spatial.org: An elegant place for sharing geoKnowledge & geoData,
http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proiectie, 14 pp.
15. Muntenu I., Florea N., 2009. Ghid pentru descrierea în teren a profilului de sol și a condițiilor de
mediu specifice. Ed. Sitech, Craiova. 230p
16. Munteanu I., Dumitru M., Florea N., Canarache A., Lacatusu R., Vlad V., Simota C., Ciobanu C.,
Roşu C., 2005. Status of Soil Mapping, Monitoring, and Database Compilation in Romania at the
beginning of the 21st Century. în Soil Resources of Europe, second edition. R.J.A. Jones, B.
Houšková, P. Bullock and L. Montanarella (eds). European Soil Bureau Research Report No.9,
EUR 20559: 281-296.
17. Munteanu I., Dumitru M., Florea N., Canarache A., Lăcătuşu R., Vlad V., Simota C., Ciobanu C.,
Roşu C., 2004. State of Art of the Soil Mapping Soil Monitoring and Soil Database in Romania at
the beginning of the 21st century in European Soil Bureau Research Report no. 9, ISPRA-Italy:
251-266.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
43
18. Munteanu I., Dumitru S., Mocanu V., Moise I., 2000a. Tipurile de terenuri din Romania dupa
metodologia SOTER si utilizarea lor pentru fundamentarea strategiei de conservare si protectie a
fondului funciar. Terrain types of Romania using SOTER methodology and their use for the
strategy of land resources protection and conservation. ‘Protectia mediului in Agricultura’ Helicon
Timisoara: 102-121.
19. Munteanu I., Dumitru Sorina, 2001. Harta digitală de soluri şi terenuri a României la scara
1:1.000.000 (după metodologia SOTER). Lucrările celei de-a XVI-a Conferinţe Naţionale pentru
Ştiinţa Solului, Ed. Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, nr. 30B, vol. 2: 189-201.
20. NRCS – USDA – 1998 Schoeneberger, P. J., Wisocky, D. A., Benham, E.C, and Borderson,
W.D., eds) Field Book for Describing and Sampling Soils – USDA Lincoln, Nebraska 177 p
21. NRCS-USDA-2002 Schoeneberger, P. J., Wisocky, D. A., Benham, E.C, and Borderson,
W.D., eds) Field book for describing and sampling soils, Version 2.0, Soil Survey Center,
Lincoln, N E. 212p.
22. Săvulescu C., Bugnariu T., Sârghiuţă R., Turcu L., Abdulamit A., Barbu C., 2000. Fundamente
GIS. Ed. *H*G*A*, Bucureşti, 166 pp.
23. Taină Şt., Munteanu I., Dumitru Sorina, 1998. Utilizarea sistemului informatic geografic în
geobotanică, în Buletinul AGIR anul III, nr. 4: 59-65.
24. Vintilă R., Munteanu I., Cojocaru G., Radnea C., Turnea D., Curelariu G., Nilca I., Jalbă M., Piciu
I., Râşnoveanu I., Sileţchi C., Trandafir M., Untaru G., Vespremeanu R., 2004. Sistem Informatic
Geografic al resurselor de sol ale României “SIGSTAR-200”: metodologie de realizare şi
principalele tipuri de aplicaţii. Publicaţiile S.N.R.S.S., 34A, vol 1: 439-451.
25. Vlad V., Târhoacă E., Popa D., Albu V., Iancu R., Băluţă M., Tăpălagă M., Canarache A.,
Munteanu I., Florea N., Râşnoveanu A., Vlad L., Nache M., 1997. Baza de date a profilelor de sol
(PROFISOL), structură şi funcţiuni. St. Solului, vol. 32, nr. 2: 93 - 118.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
44
CUPRINS
Raport de cercetare .......................................................................................................................... 1
Etapa II „Sistem Informatic Geografic (SIG) al resurselor de sol 1:200 000 îmbunătățit prin
luarea în considerare a datelor privind acoperirea terenurilor” ....................................................... 2
Activitatea II.1 Realizarea SIG al resurselor de sol conform metodologiei elaborate în cadrul
Activității I.3 ................................................................................................................................... 4
II.1.1 Materiale și metoda ........................................................................................................... 4
II.1.2 Rezultate și discuții ............................................................................................................ 5
Activitatea II.2 Actualizarea indicatorilor ecopedologici utilizați în metodologia elaborării
studiilor pedologice și armonizarea cu metodologiile internaționale. ........................................... 13
II.2.1 Indicatori privind structurarea spațială a datelor: ............................................................ 14
II.2.2 Indicatori privind informațiile fizico-geografice despre teritoriu/amplasament ............. 14
II.2.3 Indicatori privind scurgerea de suprafață ........................................................................ 15
II.2.4 Indicatori privind apa freatică prin care se pot estima mineralizarea si calitatea acesteia,
conform: .................................................................................................................................... 15
II.2.5 Indicatori privind natura materialul parental ................................................................... 16
II. 2.6 Indicatori privind tipurile de eroziune în funcție de agent și mecanism ........................ 17
II.2.7 Indicatori privind gradul de eroziune a solului: ............................................................... 18
II.2.9 Indicatori privind gradul de alterare a fragmentelor de roca: .......................................... 19
II.2.10 Indicatori privind cimentarea solului: ............................................................................ 19
II.11 Indicatori privind densitatea de împachetare: ................................................................... 20
II.2.13 Indicatori privind stresul de precompresie .................................................................... 21
II.2.14 Indicatori biofizici privind numărul de zile de creştere ................................................. 21
II.2.15 Indicatori privind caracterizarea intensității secetei și deșertificării ............................. 22
II.2.16 Indicele de ariditate ombrotermic Bagnouls-Gaussen (BGI) ........................................ 22
II.2.17 Indicele sensibilitatii ecosistemelor fata de procesele de desertificare (Environmentally
Sensitive Area to Desertification Index) ESAI ......................................................................... 23
II.2.18 Indicatori privind activitatea biologică a solului: .......................................................... 23
II.2.19 Indicatori privind evaluarea stării de calitate a solului din punct de vedere biologi ..... 24
II.20 Indicatori privind rolul solului în cadrul ecosistemelor biologice terestre și acvatice ..... 24
Activitatea II.3 Elaborarea metodologiei pentru cuplarea datelor georeferențiate din SIG realizat
în Activitatea II.1 cu datele din blocurile fizice delimitate în Sistemul Integrat de Administrație și
Control (IACS). ............................................................................................................................. 26
II.3.1 Materiale utilizate şi metoda de cuplare a datelor: .......................................................... 26
II.3.2 Rezultate şi discuţii .......................................................................................................... 27
Activitatea II.4 Elaborarea metodologiei unitare la nivelul țării de transpunere în format digital a
hărților de sol scara 1:10 000 (1:5 000) realizate de oficiile județene pentru pedologie și
agrochimie (OSPA) pentru terenurile agricole la nivel de unitate administrativ teritorială (UAT)
....................................................................................................................................................... 34
II.4.1 Metode de achiziționare a datelor grafice ........................................................................ 35
II.4.2 Organizarea informației ................................................................................................... 35
II.4.3 Procedeele de prelucrare a datelor/informațiilor geografice în format digital ................ 36
PROIECT ADER 12.2.1/2015
45
II.4.3.1 Digitizarea datelor cartografice ...................................................................... 36
II.4.3.2 Scanarea hărților sau a materialelor cartografice ........................................... 37
II.4.3.3Transferul de date din alte formate în formatul cerut de programul SIG
utilizat. ................................................................................................................................... 37
Activitatea II.5 Elaborarea criteriilor pentru selectarea UAT pentru care se vor realiza
transpunerea din suport letric în suport digital a hărților de sol scara 1: 10 000 (1:5 000) ........... 38
II.5.1 Criterii privind complexitatea informațiilor din punct de vedere geografic și pedologic 39
II.5.2 Criterii privind existența și calitatea informațiilor pedologice în bazele de date existente
................................................................................................................................................... 40
II.5.3 Alte criterii și informații auxiliare ................................................................................... 40
Activitatea II.6 Diseminarea rezultatelor ...................................................................................... 41
Bibliografie .................................................................................................................................... 42