HfrI 30FILOSOFIE

DE SECUruffiPffiCele maiprovocatoare

6i mai captlvante idei filosofles,fiee*r* explieatE intr-o jumEtate

de mlm*lt

Coordonator

Barry Loewer

Prefa!5

Stephen Law

Autori

Julian Baggini

KatiBalogJames Garvey

Barry Loewer

Jeremy Stangroom

o EE TTTE LTTEFIABucuregti

2017

CUPRINS

6 Prela!i

B Introducere

U LUM 5A CEVI T IOSOI,.,

tz Limbaj 5i logic5

r4 cLOSAR

t6 Silogismele lui Aristotel

tB Paradoxul lui Russell

;i logicismul ui Frege

2O profil:Aristotel

z2 Teoria l-i Rtssel desore desc.ipti

z4 ?uzze-u lui Frege

z6 Teorema lui Codel

zB Epimenide 5i paradoxu mincinosu ui

lo CrEmada lui Eubu ide

lz $tiin!S giepistemologie

J4 cLOSAR

36 CSndesc, deci exist

3B Contraexemplul lui Cettler

4o profil: Karl Popper

42 lte eru ntr-o cuva

44 Probema ui Hume privind lnduclia

46 ,,Verdastrul" lui Coodman

4B Prezum!ii e 1i infirmErile

lui Popper

5o Revolu!iile ;tiin!ifice ale lui Krhn

52 Minte 5i metafizict

54 CLOSAR

56 Dualismu cartezian

5B lntenlionalitatea lui Brentano

6o Fodor ;i limbajul gAndirii

62 Persoane e lui Parfit

64 profil, Ren6 Descartes

66 Tomoi lui Cha mers

5B Pa'adoxu'i e lu Zeno^

/O M6na stAng5 a ui Kant

/2 LOraDra rur rezeLl

/ 4 DeTtar, oeleTml-'S-n

;l liber-arbitru a Laplace

76 Fantoma din masinE a lui Ryle

78 EticE 5i filosofie politicE

Bo crosaR

Bz ELica lui Aristolel

Br SrE'r e nalurale

s conLraclu socia

B6 lmperativu categorlc al lui Kant

BB profil, lmmanuel Kant

9o Ulir rarismul rui lVi'l

9z \laLer alismul isLor c al lu, Varx

94 P-eplsna lramvaiulu'

95 Religie

!B ui O\AP

rOO Ce e cinci c5i ale lui d'Aquino

to2 ArgumentuL ontologic al lui Anselm

to4 profil, Toma d'Aquino

l0b Paradoxul lur Lprcur

Ceasornicarul lui Paley

Pariul lui Pascal

Hume impolriva miracolelor

Momente-cheie

C LOSAR

\letoda,r SocraLe

Pestera lui Platon

Cele patru cauze arisrotelice

ALomismul lui Lucre! u

profil: Ludwig Wittgenstein

ldealismul lui Berkeiey

A priori-ul sintetic al lui Kant

Dlalectica lui Hegel

P.agmatrsmul lur .James

Simlul co-nun al lui Moo-e

Teoria limbajului ca imaginela Witrger-stein

Filosof ie continentalS

C -OSAR

Slpraomu, lui NieLzsche

profil: Friedrich Nietzsche

Deconstruc[ia lui Derrida

l\eIilnla Iur Heroegger

Reaua-credin!5 a lui Sartre

Uespre a rlor.

Bibliogratie selectivE

lndice

Mullumirl

toB

il0112

II4rr6

IB120

tll

124

126

t2B

130

132

t34r36

r3B

r40)42

144

146

r48

r50

1\2

r54

r56

r58

r6o

:

LIMBAJ SI TOGICA

GLOSAR

concluzie Afirmalia pe care ralionamentul

incearc5 sE o demonstreze. in ralionamentul

,(r) Toli oamenii sunt muritori; (z) Socrale este

om, (:) Socrate este muritor", (3) este concluzia,

deduc$ie Inferen!5 care porneSte

de la o afirmalie generalS pentru a ajunge

la o concluzie particularS. De exemplu,

loli melcii mEnAncE frunze de salatE,

aceastE fiin!E este un melc, dec;

aceast; fiinlE m;ninci frunze de salatE.

descrip[ie definit5 Expresie care cjesemneazE

o anumitE persoanE, loc sau obieci, de exemplu,

,,Ultimul care rEmane in picioare".

form5 logici Aceasta este revelatS,

conlorm unor filosofi, prin analizarea

structurii logice ascunse pe care se sprfinE

stratul de suprafa!5 al sintaxei propoziliilor.

Bertrand Russell, de exemplu, a susginul

cE o persoanE poate dep55i anumite

probleme legate de referinlele

Ia ceva ce nu existi prin scoaterea

la suprafa!5 a formei logice ascunse

a anumitor exprimEri dubitabile.

induc[ie lnferen!5 care porne;te de la mai

multe afirmalir particulare pentru a alunge

La o concluzie generalS sau ia alte concluzii

particulare. De exemplu, acest melc minAncE

frunze de salatS, 5i acest melc mEn6nci frunze

de salatE, ca 5i acesta etc., deci toti melcii

mEnlncE frunze de salatE.

inferen!5 Operalie logica de trecere dinspre

premise spre o concluzie Se foloseSte uneori

ca sinonlm pentru ,,ralionament".

logicd Studiu al inferenlei. Logica are

o mullime de ramurl, de 1a logica informalE

(care studraz5 structura argumentaliei

in limbajele naturale) pAnE la logica formalS

(sludiul structurii pur abstracte, formale

a inferenlei), precum 5i la studiul altor

domenii, ca, de pildE, ralionamentul

matematic, modalitatea, informatica,

erorile logice, probabilitatea 5i multe altele.

14 O Limbaj gi logici

paradox Acesta implicS un anumit gen

de tensiune inlre douE afirmalii care par

a fi in mod evident adev5rate- Problemele

se ivesc atuncictnd afirmalii conflicluale

decurg in mod logic din alt5 premisE

consideratE ca fiind adev5ratS.

predicat' Par.te a unei'propozifii, care atribuie

ceva subiectului. Ceea ce se spune despre

subiect, De exernplu, in propozilia ,,Socrate

este beat.; ,beat'este piedicatul logic.

premist: Afirmatie meniti sE suslinE

o concluzie. in ralionamentul ,trlToti oamenii

sunt muiitsri, {zJ Socrate este om; {3) Socrate

este muritor", {r} ;i {z} sunt premlsele.

rationament SumE de premise care susfin

o concluzie. De exemplu, ,(r) Totl oamenii

sunt muritori; {z} Socrare este om;(3) Socr,ate este muritor".

referinfE Obiect la care se face trimitereprintr-o expresie - dupE unii filosofi

ai limba.lului ;l unii logicieni De exemplu,

referinla ,,Mark Twain' este chiar scrritorul

Mark Twain.

sens Semnrficalie cognltivE a unei expre-

sii sau mod in care ceva este exprimat -in concordanli cu ce ne spun unli filosofi

ai limbalului, precum 5i unii logicieni.

De exemplu, expresiile ,,Mark Twain"

;i ,Samuel Clemens" se referi la acelaSi lucru,

la exact aceea;i persoanJ (N/ark Twain fiind

pseudonrmul lui Samuel Clemens) Diferenla

dintre cele douE expresii are de-a face,

in acest caz, cu sensurile lor diferite.

subiect Parte a propoziliei despre care

se afirmE ceva. De exemplu, in propozilia

,,Socrate este beat', ,Socrate" este subiectul.

validitate Modalitate in care premisele

;i concluzrile se leagE in mod logic in ralio-

namente convrngEtoare. DacE premisele

sunt corecte ;i ralionamentul este valid,

atunci ;i concluzia trebuie sE fie adeviratS.

Glosar o 15

NOTA DE 3 SECUNDE

0 inferen!5 este validiatunci cSnd este imposibil

ca premisele sale

sb fie adevdrate,

iar concluzia, fals5.

GAND DE 3 MINUTE

in secolul XX au fostdemonstrate doud mari

concluzii matematice

privind logica de ordinul

intSi: ea este completE

5i indecidabilE. Kurt Godel

a demonstrat cE po!i

sE programezi un computer

sd listeze toate inferenfele

posibile (completitudine),

iar Alonzo Church

a demonstrat c5 este

imposibil sE programezi

un computer sE determine

dac5 fiecare inferen!E

este sau nu validd

(indecidabilitate).

SILOC ISM ELELUI ARISTOTEL

j'.

i- ; i .-::- jn ?- : r-a -:

f*!; Iji--J__:r__-r: :{* !i :

.=,. ^l --".!rf r ii :. ;':i,J L- r-- L-l i Lj '-,

f u peste 2 loo de ari ir u'-n5, Arisroter

La obseruat c5, ir cal-l anur'tor ln'eren!e,

este imposibrl ca premrsele acestora s: fieadevErate, iar concluziile, false. Un exemplu

este inferenla care porne;te de la premisele

,To!i oamenii sunt muritori' ;i ,,To!i muritoril

se tem de moarte" ajungAnd la concluzia

,To!i oamenii se tem de moarte". in logica

moderne, despre asemenea inferenle se spune

c: sunt deductlv valide. Aristotel a descoperit

c; va iditatea uner rnferente nu deplnde de ceea

ce este pus in disculie, ci de forma premiselor

5i a conc uzrei. Toate inferenlele de forma

,Toate F-urile sunt C-uri, iar toate C-urile sunt

H-uri, deci toate F-urile sunt H-uri" sunt valide.

E a descris un num:r de asemenea inferenle,

cunoscute sub numele de ,,silogisme'. PAnI

in secolul al XIX-lea, logica s-a rezumat in mare

mEsuri a silogismele aristotelice. ins5 silogisme e

formeazE doar o micE parte din multitudinea

tuluror inferenlelor valide ;i nu includ mu te

dintre tipurlle de inferenle valide care se folosesc

in ;trrnle liin malematrcE in r879, Cottlob Frege

a conceput o caracterizare mult mai general:

a inferenlei vallde, ce este suficientE pentru

a reprezenLa ralioramerLul malenaLic si sL in!ilic

Descendent al sistemului 1ui Frege, ,,calculul

cu predicate de ordin intii" este ast5zi considerat

capabil sE suslin: teorii ;i demonstralii matematlce,

fiind predat in toate facult:1ile de lilosofie.

"-i ,,.-,' , ri-:

FILOSOFII INRUDITE

vez 5i

PARADOXUL LUI RUSSELL

5r LOcrctstvluL LUt FREGE

p.r8

BIOGRAFIIiru 3 securuorARISTOIEL

COTTLOB FRECE

i:liJijl:;i;:ri

ruRr cooEr:i ili ll i.l-.. ! + .:r..::

ALONZO CHURCH

TEXTDE 30 DE SECUNDE

Barry Loewer

Pentru Aristotel,ero un lucru logic -suntem oomeni,

urmeozd sd murim,

o$odor, ne temem

de moorte.

Mullumim, Aristotel!16 o Limbaj gi logicS

:1..

li.:,-

1,!

:r,.3i '*#e+: :. rsq-.:+:

'''i:!-=Jj

:-a=. .

'sI

:

t+

PARADOXUL5r L0crcrsM

LUIRUSSELLUL LUI FREGE

NOTA DE 3 SECUNDE

Mul!imea tuturormullimilor care nu facparte din ele insele face

5i, in acela;i timp, nu face

parte din ea ins5;i.

GAND DE 3 MINUTElat5 un paradox care implicE

un ralionament similar

celui folosit de Russell,

,,Exist5 un b5rbier care

ii rade pe toli cei care

nu se rad singuri, 5i doar

pe acettia". Dace berbierul

se rade singurinseamnE

cE nu se rade singur,

iar dacl nu o face, atunci

o face. Acest paradox este

u;or de rezolvat prin simpla

acceptare a faptului

ci nu poate exista

un asemenea bErbier.

Frege nu a putut accepta

iegirea analogi pentru

mul1imi, deoarece a folositprincipiul sEu pentru

a demonstra existen[a

multimilor matematice.

il-ii*:-*i:* in ;* *,* ,-:*-i-L:il**

[-)erlrard Russe I a propJS un paradox

Dprofund 5i -lir Lo', porrird de a sisrenul logic

al ul Cottlob Frege, care credea c: poate defini

toate conceptele matematrce ;i poate demonstra

toate adev5rurile matematice doar pe baza

principiilor logicil. Concepfia conform cSreia

matematica poate fi redusl ia logicE poarti

numele de logicism Daci Frege ar fi demonstrat

adevErul Jogicismului, atunci ar fi fost autorul

uneia dintre cele mai rmportante rea izEri din istoria

filosofiei. Dar versiunea sa de logicism nu a avut

succes. Unul dintre principiile logice folosite pentru

a dovedi existenla numerelor, a funcliiJor 5i a altor

obiecte matematice este urmEtorul: pentru fiecare

predicat ,,este F (P)" exlsti o mullime de lucruri F

latE douE exemple, ,este un numEr prim"

determin5 mullimea de numere Iz,l 5,1,. l,

iar ,,este o mullime" determinE mullimea tuturor

mullimilor in r9o3, Russell a ar;tat c: (P)

se contrazice pe sine, folosind urmitorul

argument. Se va considera predicatrl ,,nu este

rn membru al s5u". Cu (P) avem o muilime -sE o numim R de mu !imi care nu sunt membre

ale lor insele. Este R un membru a ui insu;r?

DacE este, atunci nu este, iar dacl nu este, atunci

este. O contradicliel Aceasta a fost o lovrturE

devastaloare dalS lui Frege ;i logicismului.

FrrosoFil irunuorrrvez 5i

SILOCISMELE LUI ARISIOTEL

p.16

BIOGRAFIIiru 3 srcuruoeBERTRAND RUSSELL

TEXTDE 3o DE SECUNDE

Barry Loewer

Cel core ii rode pe cei

core se rod ii rode

pe cei moi pulinisou pe cei moi mul,ti?

Dar oore chior nu

s-o gdndit nimenisd-;i lose barbd?r8 O Limbaj 5i logicd

sT.

t*lu4