gnatoprot. geriatrica c 2

8/18/2019 Gnatoprot. Geriatrica C 2

1/9

INCIDENŢA LEZIUNILOR ODONTO-PARODONTALE LA

PERSOANELE DE VÂRSTA A TREIA

Numărul persoanelor în vârstă este în continuă creştere în întreaga

lume şi mai ales în ţările industrializate, creşterea speranţei de viaţă fiind

legată atât de progresele realizate de disciplinele medicale, cât şi de

impunerea unor măsuri de igiena, profilaxie, terapie şi control, de impunerea

unei diete specifice pentru persoanele în vârstă, precum şi de apariţia unor

noi medicamente. Aceste modificări demografice, precum şi nivelul educaţional ridicat

al acestui segment populaţional atrag inevitabil şi creşterea interesului

societăţii faţă de starea de sănătate a persoanelor în vârstă, dar şi asupra

problemelor pe care le ridică profilaxia şi tratamentul afecţiunilor pe care

aceste persoane le prezintă.

În acest context, problemele de gerontologie şi geriatrie au capătat

o importanţă tot mai mare, iar medicii stomatologi au devenit interesaţi de

impactul fenomenului de îmbătrânire asupra sistemului orofacial, de

patologia specifică persoanelor de vârsta a treia, precum şi de managementul

pacientului în vârstă.

„STUDIU CLINICO-STATISTIC ASUPRA INCIDENŢEI

LEZIUNILOR ODONTO-PARODONTALE LA PERSOANELE DE VÂRSTA A

TREIA ! îşi propune să răspundă unor cerinţe sociale dar şi unor necesităţi

medicale, stomatologia fiind o profesiune medicală ce este şi va fi confruntată

cu creşterea patologiei şi a nevoilor de tratament la persoanele de vârsta a

treia. "ucrarea urmăreşte realizarea unor cercetări epidemiologice privind

frecvenţa şi tipul leziunilor dentoparodontale apărute în teritoriul nostru la

persoanele de vârsta a treia, corelând aceste modificări cu sexul, segmentul

de vârstă, condiţiile socioeconomice, gradul de igienă orală şi prezenţa unor

afecţiuni sistemice.

#in punct de vedere stomatologic vârsta a treia era asociată cu

starea de edentaţie şi purtarea protezelor mobilizabile parţiale sau totale. #eşi


2/9

nu sa a$uns la un consens, tot mai mulţi autori consideră că modelul

problemelor stomatologice la vârsta a treia sa sc%imbat, tot mai multe

persoane vârstnice prezintă dinţi restanţi datorită îmbunătăţirii igienei dentare.

În plus la ora actuală se recomandă în tratamentul acestor persoane

respectarea conceptelor stomatologiei minime invazive, ce impun un sacrificiu

biologic minim.

#in punct de vedere al leziunilor odontale la nivelul dinţilor

întâlnim mai frecvent uzura dentară, discromii şi caria dentară radiculară, în

condiţiile modificărilor substratului morfologic şi a scăderii mecanismelor

defensive.

"a nivelul arodon!iului de "n#eli$ studiile experimentale şi

cercetările epidemiologice au arătat o frecvenţă mai mare a gingivitelor şi

parodontopatilor marginale cronice la persoanele vârstnice, care se dezvoltă

mai rapid atât datorită prezenţei retracţiilor gingivale, ceea ce duce la apariţia

unor noi zone de retenţie, cât şi datorită scăderii răspunsului imun. &nflamaţia

se dezvoltă mai rapid şi se vindecă mai greu comparativ cu persoanele

adulte.

%aterial $i &etod'

'tudiul a fost realizat pe un eşantion de () de subiecţi de la

*ăminul de pensionari *onstanţa, cu vârste cuprinse între +( si ) de ani. Au

fost înregistrate urm-toarele date

/. numele si prenumele 0iniţialele1,

2. sexul 03451,

6. vârsta,

+. afecţiuni generale cronice, grupate ca afecţiuni cardiovasculare 0Af.*71,afecţiuni ale aparatului locomotor 0Af.A"1, afecţiuni %ematopoetice 0Af.891,

afecţiuni ale aparatului digestiv 0Af.A:1, afecţiuni neuropsi%ice 0Af.N91,

afecţiuni ale aparatului respirator 0Af.A;1, afecţiuni metabolice şi endocrine

0Af.3 0deca?, missing, filled @ toot% în limba engleză, sau carie,

absenţă, obturaţie @ dinte, în limba română 1

#35> 0numărul dinţilor cariaţi, absenţi, obturaţi1 4 62BC. numărul proceselor carioase,


3/9


4/9

5recvenţa afecţiunilor generale cronice

+2 subiecţi cu afecţiuni ale aparatului cardiovascular 0E+B1,

6) subiecţi cu afecţiuni ale aparatului locomotor 0C)B1

2E subiecţi cu afecţiuni ale aparatului respirator 0(CB1,

2) subiecţi cu afecţiuni ale aparatului digestiv 0+)B1,

/( subiecţi cu afecţiuni ale aparatului urogenital 06)B1,

/+ subiecţi cu afecţiuni neuropsi%ice 02EB1,

// subiecţi cu afecţiuni metabolice şi endocrine 022B1,

+ subiecţi cu afecţiuni %ematopoetice 0EB1.

fig. 6 @ frecvenţa afecţiunilor

generale cronice

#e remarcat că + 0EB1 subiecţi prezintă o singură afecţiune

cronică, /+ 02EB1 două afecţiuni generale cronice, iar restul, 62 0C+B1, mai

mult de două afecţiuni sistemice.

8%- o singura

afectiune

cronica

28%- doua

afectiuni cronice

64%- mai mult

de doua

afectiuni cronice

fig. + @ distribuţia

afecţiunilor cronice


5/9

Analiza frecvenţei şi intensităţii proceselor carioase

/. &ndicele de frecvenţă al cariei &5* 0numărul bolnavilor cu carii1 x /)) 4

0numărul subiecţilor examinaţi1, relevă morbiditatea prin proces carios,

este

C pentru grupa de vârstă +(C( de ani,

/C pentru grupa de vârstă C(D( de ani,

pentru grupa de vârstă D(E( de ani,

/ pentru grupa de vârstă de peste E( ani.

fig. ( @ indicele de frecvenţă al cariei

2. &ndicele de intensitate al procesului carios analizează media intensităţiicariei &&* 0numărul dinţilor cariaţi1 x /))4 0numărul subiecţilor examinaţi1,

este

/C pentru grupa de vârstă +(C( de ani,

62 pentru grupa de vârstă C(D( de ani,

6C pentru grupa de vârstă D(E( de ani,

6 pentru grupa de vârstă de peste E( ani.

fig C @ indicele de intensitate al cariei


6/9

5recvenţa proceselor carioase radiculare din totalul proceselor

carioase 0ED1, CC au localizare radiculară 0D(,ECB1.

fig. D @ localizarea

proceselor radiculare

Analiza gradului de abraziune toţi subiecţii prezintă grade variatede uzură, cel mai frecvent fiind gradul 2 întâlnit în proporţie de +2B şi gradul 6

în proporţie 6CB. :rade mici de uzură prezintă persoanele cu forme severe

de parodontopatie marginală, iar uzură avansată, neuniformă şi

neconcordantă cu vârsta prezintă subiecţii cu edentaţii parţiale vec%i netratate

sau incorect protezate.

5recvenţa manifestărilor parodontale la toţi subiecţii cu dinţi

restanţi a fost decelată inflamaţia parodonţiului marginal cauzată de o igienăbucală precară şi favorizată de creşterea spaţiilor retentive şi prezenţa

afecţiunilor sistemice. #e asemenea este constantă retracţia gingivală

apărută pe fondul modificărilor tisulare involutive şi întreţinută de

suprasolicitarea numărului redus de unităţi dentoparodontale restante.

Analiza formelor de edentaţie, la această vârstă este constantă

prezenţa edentaţiei parţiale sau totale. 9e grupe de vârstă întâlnim

la +(C( de ani, 2/ 0+2B1 arcade cu edentaţie parţială, / 02B1 arcadă cu

edentaţie subtotală şi 2 0+B1 arcade cu edentaţie totală,

la C(D( de ani, 2 0()B1 arcade cu edentaţie parţială, E 0/CB1 arcade cu

edentaţie subtotală şi ( 0/)B1 arcade cu edentaţie totală,

la D(E( de ani, 22 0++B1 arcade cu edentaţie parţială, ( 0/)B1 arcade cu

edentaţie subtotală şi ( 0/)B1 arcade cu edentaţie totală,

la peste E( de ani 2 0+B1 arcade cu edentaţie parţială.


7/9

fig. E @ distribuţia tipului de edentaţie

pe arcade

'e constată frecvenţa mai mare a edentaţiei subtotale la maxilar şi

a edentaţiei totale la mandibulă, deşi numeroase studii arată că ultimii dinţicare se pierd sunt frontalii inferiori.

Con)luzii

. #in punct de vedere demografic, segmentul reprezentat de

persoanele de vârsta a treia 0peste C( de ani1 este larg şi în continuă

creştere.

/. Acest segment populaţional este principalul consumator alserviciilor de sănătate, iar accesul la serviciile medicale contribuie la creşterea

speranţei de viaţă şi are un impact pe termen lung asupra serviciilor de

sănătate.

0. Gdată cu înaintarea în vârstă creşte adresabilitatea către

cabinetul de medicină generală, dar scade cererea de servicii stomatologice,

deşi persoanele de vârsta a treia au nevoie de asistenţă stomatologică

preventivă şi restaurativă.

1. Numeroase probleme medicale acompaniază această perioadă

de viaţă, cele mai frecvente fiind bolile cardiovasculare, afecţiunile aparatului

locomotor, afecţiuni digestive, afecţiuni urogenitale, afecţiunile neuropsi%ice,

afecţiuni metabolice şi endocrine, etc.

2. 9ersoanele vârstnice sunt dependente de medicamente pentru

tratamentul diferitelor probleme medicale. Acest segment populaţional

consumă de trei ori mai multe medicamente decât adulţi şi de patru ori mai

mult decât copiii.


8/9

3. *ontrolul stomatologic periodic este important pentru vârstnici,

deoarece aceştia prezintă un risc crescut pentru dezvoltarea afecţiunilor

orale, datorită modificărilor legate de procesul de îmbătrânire. Afecţiunile

stomatologice pot afecta calitatea vieţii, iar controlul periodic asigură un

diagnosticul şi tratamentul acestora.

4. 'tadiul de edentat total nu este o consecinţă inevitabilă a

fenomenului de îmbătrânire şi refectă probabil practicile stomatologice

învec%ite şi atitudinea societăţii faţă de pierderea dinţilor.

5. >ot mai multe persoane îşi păstrează dinţii pe arcadă, ceea ce

duce implicit la creşterea necesităţii serviciilor preventive şi a nevoilor de

tratament. În general secvenţa pierderii dinţilor este molarii mandibulari, apoi

molarii maxilari, premolarii maxilari şi mandibulari, incisivii şi caninii superiori,

iar în final incisivii şi caninii inferiori. #e obicei molarii şi premolarii se pierd

datorită proceselor carioase, iar incisivii, caninii şi premolarii datorită bolii

parodontale.

6. #in punct de vedere odontal la această vârstă sunt frecvente

uzura dentară şi procesele carioase radiculare. =n procent însemnat de uzură

dentară patologică are drept cauză principală iatrogeniile, determinate de

utilizarea unor lucrări protetice con$uncte sau ad$uncte neec%ilibrate.

7.3odificările structurilor dentare, recesiunea parodontală,

creşterea retenţivităţii prin prezenţa lucrărilor protetice, creşterea agresivităţii

microbiene şi scăderea comportamentului igienic prin %andicap psi%osomatic

sau socioeconomic, constituie tot atâţia factori care măresc frecvenţa şi

intensitatea proceselor carioase la vârstnici. "eziunile carioase au aceleaşi

caracteristici clinice ca la adulţi, dar se desfăşoară mai puţin dureros, însă cu

o evoluţie mai rapidă spre starea de rest radicular..


9/9

gnatoprot. geriatrica c 2

Documents