graur - introducere in lingvistica

8/12/2019 Graur - Introducere in Lingvistica

http://slidepdf.com/reader/full/graur-introducere-in-lingvistica 1/21

GRAUR, AL. (coord.)

(1e6s)/\v

INTRODUCE,RE IN LINGVISTICA.

Bucuregti: ed. $tiinfific5.

r Pdrlile de vorbirer Categoriile gramatical e

rCaracterul

sistematic al limbii

I Legile limbii



olr lloxiuno bogaLtr), numele;i verbui sinl, clclinrit,lto rlrrlril r:riteriul morfolo-gtrr, r'orr,1lr,rrr'Ir;r ;i Ir'r'poziIiq, dupd crit_eriu] sint,act,it;; .rrrrcrisr,;'i inr:onsccvcn i serlitlrlt{rllrr lll'rii'trlrrir.tntitlr'neiiatea pdr' ilorrlc vorlrilt:. lrr irl':rr.ri ilr'lr{)sl.c;t, t1(rc{ll\'('lirl:lI rfl'tlIlll l ,lr: r:ttvittLc ntt exist.I limiLc [.r'rrrrsnrrlr,, r:i1; irrt.rr.lr:ll,r.ulrrlerc|1i ..

'lrr;rlI ri{:,'sl,' p;rt'l i,'rll;rritJli complicir 5i irrgr.,jrrirrzii sl.rrrlirrl l"iir.l ilr,r rlc\oll,ur.. ( ) 1.1'111,lilr'{' nr;ri .l,r',,furrdii a lor, inl.r,r,Plirrsi 1,,, l,lrzr, ll iirrlii.i,:c, r.i,lit:rro s|t'itr tlo Pt'olrltrttttr tlrr olrlirr Erarnalical qi fil,rzirl'ic. (lilc rrrrri iilrl,r,r,t,arrlir dilrtroIlrr,sl,c grlolrlctrtc sirrl :

- l'r,rrlrlcrrra cllsificiLliicuvinLelor in {r,rrPrrr,i rrrrrnil.rr Iirl,i tltr vorbirc.. l)r'oblcrrlr apalifioi pir' ilor de vorbirc-

- Nkrrlul irr carc pdr'l,ile cle vorbire refrccbir procosrrl tlc abstr.actizare agirrrlilii urnaire.

ii. A. Lovkovslia,.,

4; P:ir ,ilo do vorbiro

Ilroblema plrlilor de vorbirel estc una dinLre lrroLlcrnele cenl,r'ale alegrarnalicii. Este o probleml grea qi cornplicaLS, hiccpind cu defini ,ia; nuoxisLir perrtru pdrlrile dc vorbirc defini ,ii oafo sir sal,isfacii toatc cr-'rin clc. Ilsulir;icnl sI ne oprim doar asnpra unora: in geur:lal, su.bslarrbivul cste rlefinibca l)al'bea dc vorbire oai:e denurnogte fiinl,e si lucruri; r,cr'bul, parl,ca dc vorbirccale denumeste acfiuni, nriqcdri, sblri; adjectivul, par.t,ea de vorbire care artrbS.insu;irile liinlelor si ale htcrrrrilor. Dar cuvirrte ca f u.gd, rzuncri rlenurncscirctriuni, fird si fie verbe; buntitate, aspritrLc dcrrurncsc insusiri, i5r[ sI ficarljccl,ivc. Ilemarcind aceste neajunsuri, lucrdriJe rnoderrrc rle linevistici sesbrdduicsc si remcdieze definitiile tradilionalc. Astfel, dc I'rldri,-lingvisLulsovietic It.A. ISudagov defineqt,e clasele dd cuvinLe ca gr.ripe lciico-gramaLicale(iirro so deosebcso unele de altele printr-un anllmit sens,prin auumiLecaracte-lisLici niorfologice $i sinLacticc, prin anumiLe funo ii sinbactice in sinbagmir_

;i in propozi ie, adS,ugtnd ci, in limbile llexionare, clasele de cuvinte se nrairioosobesc inlre ele prin tipuri spcciale de creare a forrnelor si dc derilarc a,rrrr.inLolor. Asernenea defini ii ample, cuprinzltoare, nu elinrind insi toat,crrca,iunsrrrile; pe glob exisLd o foart,e mare vilriel,ale de linrbi, cu lriis[luris1rr,cif it:c rlifelibc irL timp si in spaliu, astfel inoil, cu greu se pot elabora defi-rri{,ii r';rlabilc l)ontnr toabe limhile. Criteriiie de clasificarc diferd de [a o [a-

rrrili' rlc lirnbi la alt[ familie qi chiar de ]a o Urnbd la alta. ln cadr,ul accloia$ilirrrlri, rliviziunca cuvintelor in grupuri lexico-gramalicalc nu se Iacc 1rc bazurrrrrri sirrgrrr clil,r:rirr. Astfel, de pild5, in limbile I'lcxionare (in spccial irr cclc

P roblema clasificd.ri i cuaintellr

.\pr91pe in-t,oatc limbilc, vocab*larul apare impir.tit in clase, firir caacosl,ea sri fic aceleaEi prei,u{,indeni. schema clisificdrii clin limbile indo-euro-

P',1,. ; carrr cunoaste,_cu mici abateri, clasele substantivului, articolului,arlJc0Lrvulrrr,. pron.melui, numeralului, -verbului, adverbului, prepozi,tiei,conjunc i"ei ,si interjntrIiei -. nu esLe valabild penlru toate ]imbile de'pe giob.

Astfel, dc excmplu, in Iimbile polincziene, di'iziunca in prrti de'vorbirecarc apare in limbile indo-curopene nu este aplicabil[; in acele limbi, acelaqicuvint poate Ji subsianl,il', adjectiv,,er6, particu)d etc. qi numai cri-vinteie accesorii arat[ va]oarea pe ca.e o are cuvintul intr-un conte-xt dat.In unelc linrbi indjene'ilin Aurerica, capaciiaiea de a fi.o"j"g"t. o nu roate'clasele de cuvinte, fenomen cunoscut

sub nurnere de ,,predioi ie.., deoarecelqroapc. orirs,pllt'1.r, poaIe indcplini.rolul dc pr.ccl icat.'ln limLilc scmitice,adeseorr un subshaniiv abst.act, lnso iLde un caz oblic al pronumelui, servesleca verb. ln caucazian[, rdd[cina unui ver.b este un substanti* abstracl'qi9:Ji": vcrb cu ajuborul part,ic.uiei sau- al pronumelui person"i, p".ii*"t. ,"u]ltt;*9t"o.

IJc asemenea, aceea.qi part'e de vorbire nu c,oiespunde exacL dintr-olrnrba in alta, ea nu esr_e.delimitatii pri'aoeleaqi caregorlii gramar,icale. Asr-

1.,,^l^1u,j*.-nlu, in limbile mun.da,. pronumele p..ron"l are- trei grade dupd

'olsLanla' pronurlreie ciemonstrati''. arc forme spcciale dupH lc,crrl pe care-ll

:::ti,1" ol,riocl in'aporl cu.subicutul, indici.tlu-sc dac{ obiectui ocrrpn oPczr ,re normala sau lateralr, dacd e insufle ,it sau nu, daci e vdzut sau auzit.Dar fiindcd limbile indo-europene sint cere mai studiate,vo* i,a^ Jiscuta"eaprob)enrei tn spccial pe aceasil clasificarc.

. Gruparea- cuvinielor. in clasc, numite p{rli de r-orbire, este rezultarulurtei.munci grele qi aner.oioase. Au fosb tru..iu.u eforturi u.l"r. pinn-.ind oa-menll au analrzab' au cornparat_si, in sfirqit, pe baza trrsirturiloi conl.lre) aurculit. si grulcze cuvintele jn

clase.nelimibarea pdrlilor de vorbire din li'rbire indo-europcnc lsi arc ohir.-pia in anl,ichiba{,ea eleni. lnvilalii greci ai lumii antice, preocupaIi rlc Jrro-bk:rne filozolicc ;i in spccial cle logicd, s-au viizuf in faia ..or tiitir:rrlt,i1iserioase. Ei au consl,atal, cri ideile se exprimir in cuvinte, riar ci, lrcrrt,r,rr,anumii;d formL a einrlilii, nu l)o{rLe fi lolosit, orice cuvfnl, lrrlrt il irrtlrrrrrl;rr.,,.

'clit lrrtor fol'rlte logiotr tlc{,ttt'trtirral,c lc t:olcspunde tol,ricitrrrrl lrr,r,c:rsi ,,rrl,,;1,,r'r,, ,1,.

cuvinLr:. I)e uoi, rli lttl Ir'its cottclrrzit cI r'ocabularul rrrr tslr:,, irrrlr',irrr:.i,lir,,

ISc sJrunc adcsca grcgit,,pltrfi do cuvlnt" ln loc de pirrfi de vorliirc. In lirrrbar,nrini v(,ollo, ct{eifrt lnscnna qi,,cuvlntare",,,discurs",,,vurhiro"; prin rrnrrrrrr., ou;l( )sLirlrlrs l.c. rntnu] atfi jusLifica[.Azi lnstr, plin p-5r i rl o r:rr v i n l, irr{,'L,gr.rrr piir'filocol:rlilrrlivr-. ak; cuvirrt,ulrri: rhdhcinlt, sufixe, desiricn[c, ln lirnp c(r l) ii r I, i I r) ,l ,tt'o I lt i r tt slnt gruJruri, cllsc dc cuvinte, dolirnital,c rlrrlril ;rrrrrrrrilrt r.rilcrii.

168



ilDr{,r'lii rlr: rrraLerial lexicai, ci un sist,em in care cuvintele cu lrdelLuri cornune.ri,' rrr'rrri'ir7.i ru un loc..Intreaga sLr,{danie a invdlaIilor ontici, c,glinditi irr.lirsrlrr:ri.ilc r*los;eori naive ale

-cuvinl,elor,.esteun 'gir

neinLrerupt-f,a djbuiri,rl. r.s i. i l. I irrran qi de revenili, in veclerea descoperiiii ac.,to..r.i*"r" comgnecrrrr, 1rt:r'uril clasarea cuvintelor.

...,... .l ',.1,; lilr:r1iin special de logic.ri, filozcfii antichitd ii au observat printre

I'r'rrrf 'l{' |ir'l r rlc vorbire , yu,m.elg s\ oerbul ca expresii ale unitdlilor logrce , asrrlrrr:.l,rrlrri 1i lr.prcdicar ului judeci ii. Termenul nume (dvoput'r.-irrtil".gLo1rr':rrr.r rrri lu I'urrrrcnide qi la p.itagore.ici, iar IcrrncnuI v'cri lpilgta) apirerrrai irrLii la l)r'rrrur,r'ir.. Dar nrrnraiJa l;lalon,'tLuntele Ei nril,rt.nniiaf ,'r.utoorn

lurrrrrrulugica, r'le t'onsIit.ui,nd denumirea pir;iio. principarc aie ju,Jocelii, a"ubiu, tului .si u p.ctlicaIuiui. J,a conLcmporlunii 'lui Ii:i.trr.i'll*'1.o.,r,,t.f r ta n,ra.\ rmone, apal' t.urriunclia (oivSeopoq) ;i artiuolul (crp[]p,r,v), fir.iisJ. sc r'rrroascij precis accel,lir pe ,.are i.-a,r dar-u. Abia' i;'-.\.irtoL.r.uccsLc rl{'t}umrrr cunslrLuic Icrrrr,,rri grarnaLiculi. T.oL.ArisLntol u f;rcut plimaittt'cttat'c dc a tla o clasilicalc r 1,ir:iilor tle vorbjre rlrrpe cr.itcr:ii lintvrstrce.l:] -:orl)eitc

dcsprc opL. .,1rar, i irlc r.rpuner.ii verba ld.. 11iep1 ,1; ie E.rql,irIera.(sarr sunclul), silaba, corrjul)''ria, nrrmcre, r"r.bui, irt icoiur. t.azul(sru flexirr.ea) 9i p'opozi ,ia. La-bazi

accstei clasiliciri J. orle nu".t"r o*\-edere, tonellc, senranbic si sinlact,ic. ]rilozoiii stoici enumerd linci pdrlri.de.vorbire:.nume, nume corrrune. vcr,b, corrjunc,Lie, ar.ti,:ol. lr,rolXt,oiii ot.*orl_rir.irri comPlctcaza.numdrul, iar'fr.,,all lrri .\r,istnr.h fixoaz.i ;l;.;'l;'i,,rnr.,r":.1]:,:

,l: g-ramaticul grec din sccoiul al II,lea i.e.'-, f)iorrysios Thi,ax: ,,urrre,

'ert), purIrcrpru, ar'ticol, pronunle,.prcpozi{,ie, ad'er}r, ironjrrnc{,ie. Aceasl,dclasilicare a st,at, la baza-gramaticii.r'europcne, orr mici modificirr, pindin ziiele noastre.'

Din clasificarca anticd_lipsesc inl,erjcc ,ia, nuurcrtrrul ;i atljetrLi'ur (qi,la d de olasificarea moderni-i, apa.e rn pl.s participiul).'l.i;j.. io.dt*exclusl de greci din caiegoria pirlilor cie vorbii'e, pcnt^r'"i nu a" constiLui.un elemerri al lirnhii rafion,aie.

-Numerahrigi adjectiv.l sinL irrte.g.ate in.

r:lasa numelui gi abia in evul mediu ere apar drepf crase disrincre.clasificarea cuvint,elor poate a1'ea la bazd.- urmdtoarele criterir:a) criteriul rnorf orogic, care tine seama cle struciura

rrrolfologicf, a cuvintului qi de categoriile gramaticale care il caracLerizcazd.

. ..9.n mai larg[ c]asific_are a cuvinteror, pe baza acestui criLeriu, estc.clasificarca in cuvinte flexibile si c,vinte ncfiexibile. fn prima clasr intrltoat,e cuvintele care se declind si se cc'njug{, adicd acele cuvinte care isi,rnodiJici l'olma pentru a tndcplini anumitJfunc(ii sintacrice. ,t.nrt"o-.i"i- folosind le'rninologia din ciasificarea tradi ,ionald -- substanLivul, adjec_tivul, arlicolul, pronumele, o parre a numerale]or si r.erbul. Jn a cloua craslirrlrii cuvinLele care nu-gi schimbd. foinra. Astiel de cuvinte sinb:

o Da.teir

.tr're ralclor, c.njunc ia,. prepozi ia ;i int,erjec{,ia. Aclverbul ot,up[ un locirl,.r'rrr.diar..lll cstc vrrrjabi de la un grad de comparatie la ah,ui, rlar lulroc{lr'(, grir(l in paltc arc o singuri folmd.

o t;lrisilicalo rrrai dcr,aliat,d, drrpd crileriul morfologirr, csLr: 1r6si6ilirttttrttltt ilt tratlrttl ottvittlttlor Ilc.vibile. Aceste cuvinl.o sc gi:rrlrcirzi, rrrrri lrrlliirr rlottli tttttl'i t:last:: tttttttc;i vcrbo. lrr afara cat,c 1olir,i rirrrriir,r,ltri,.6rr1r.rr;ttttilttlllt'ttl1l, tttttttclc si vclbl.lo in lirnbilc ilrrlo-clrr,oplrrr, *,,,,,,,.,r,,1,,,,. r,,r,2,,

tPt'ttt.rrtt_t,trgot'it gritrnalicale deosebitel. Astfel, in clasa nurne lui inlrtr cuvinteleil*x ilril. irvirrrl , st,r'ucrt,urr rnorfr-rlogicd _analizabilr 1i caract.cr:izate prin'r:irl,.ri'r'iil. rI'rr.rirl,i.irli. gcnerale alc genului ;i cazulu'i ; irr clasa vcrblluiittl'r':i crrv irrl,r:lrr llcs ibilc cu o struc+"ur[ rnorfologicli ana]izalrilri,- caraotcri-zirl. 1r.i. r'irl*g,r'iil. grrrnabicale ale modului,'i,impului, dial^ozci, aspcc-I t l l t t i , 1

, ,. t s r ,; r 1 1 , . i .

Itl r;iltll'trl rttlttrttltt,i ,,r,:lirsiIicarea,mer_ge 1i nriri irr.lino: in accast,ii grupirlrsl,irr{r:rrr: srrlrsl,irrrl,ivrr.l (,lc rrarc sc lcagi rrli,ir:olrrl), artjcctivr,l,-'1,,i,,,,,,rrr"1",si rrrrrrrt:r.alul llc.xibil. l)rrsi Loale accsLe c]asc rlo t,rivint,c, cuplinst sub ter-tutt:l'trl n,r.trtu:, {ru (rornrlru"r doolin.alea_,. int,rc clr: e.ristir totu;i tlebsebiri. Asllcl,olasu suJrsLauIivului esl,c I'ormatd clin cuvinte care. (cu excepqia unor tipuri'ca ntttrtcilor-ttr,ttncitoare,

,profesor,-p.rofc.soar.r7) nu variazd in gi;, de exemplu:1tt3Li.,

tyl, da1a2. clasa adjectir,-uiui se caraclerizeazd prin poiibilitut.a schim-bJrlr ,tcmct dupl lcn'. lul . I'onu.t rnasculin, /,oaa ieminin , bonurtt nelltru;ront. btr,rt.,.bunti;_roS,, r.'o5ic;,aLLtastr.'tt,.ulbastld.. In unele limbi, ca rusa, ger_,Rrana' adject,ivul are si urrcle particularirdIi de deciinare proprii.

Pronumele consLau in general din cuvinbe cu rdtldcind deosebitd dupi,p_ersoand, numir, iar l,a pcrsoana_a III.-a, tema variazd ilupi gen: eu, ru.1 eL(ea), noi, voi,_ci (ele); la fornrelc adjcctivaie, deosel;irea'de-gen apare'latoaIe

^pelsocnele.In toabe limbilc .i'tlo-.eu'opcnc, p.o^umele are o flexi'ne aparte, rJe-'osebib.{ si de subst,arrt,ive qi clo

-adjecfive. Nurncralul flexibil con'tine tenie

'deosebitc. dup5. unitdlile..erprirnate qi dupir gen. El r."p-pi"

a.'adjectiv,in special numeralul orclinal.

- b) cri Lerirrl si't,ac I ic, care ajull la clasificarea cu'inte-lor dup_I. rolul _lor.i. alolt'irc.a grup'lui'dc.cu'iirte ;i u p.opori1i.i.'

chiar in lirnhi crr o f lcx irrrie lrogatri, p.epoziliiie qi 'corijrrnctiile sc potclasifjca numai.pe baza a,'estrri critcriu. I)repoziIiile cxprirne i.p"ri"r srntac-1.rc d.rnLrc parI rlc p.r'opozi(ici. ])e cxcmplu in f'inul din Iunci,'cuvintul tliz'exprrmd raportuI dini,re substanbi' qi alribulut sdu. conjunc[iile exprimdraporlul sintacric dintrc propoziLii.;i prr i de propozi(ie."f)e cxenrplir, in:'uinc, sau sc tltu'e? cuvinlul ,saz cxprinra raporLui aiijunctiv ainire cete clouaacliuni,_ de aceea se numegte conjunc,tie disjunctivd: in eL oine,-d.i,

"u,u,

cuvinLul dor exprirni un raport adversatir',-de unde clenumirea'lui de con--lunctr,re adver.saLtva.

c) N{odul de.exprimare a reatii,{tii estealbcri-teriu de clasificare a cu'inteloi. cuvintele, prin con inut,,l lo., .eiiJir lumea'exberioard. Din acesb punct de vedere, cuviirtcre se imparI in irei c]ase:

I ' {;lrvrnLc care exprimd Ei denumesc no{iuni: sulrsLanbi'rrl. arliectivul.pronuntelc, numeraiul, advcrbul gi verbul. Aceste cuvinte sini firrna tle,existen [ a notiunilor.

2' cuvinte care exprinrd, dar nu denumesc, emotii, senzalii, manifestdri

'de 'oin [ si zgonrote. Din aceastii categorie fac parte'i"teriicliii" ji unc]conomatoLree.

3. Cuvinte oare cxprinrl raportul dintre no iu'i 9i fac ]cqilura tlirrtr.cuvinte.in prop.ozi ie. Aii intri:-prepozigiile, conjunctr,iile, artil,otiii,

",,,t,,,tcopulal,iv (o fi)--- -

il"f i,t,l,il,l r,,,ttil,i,,',.,ur s(',po:rl.1r fir-c(l acoas-lir clasificrre: in rrrrlri r,xillri rlr,srrr.rr(r.

{ r)rtltttn Irttrrrr'lrri yi r,1l'rrlrrr In lirrrl,il,. firrr,-11g1i,1,, siltraliir r.slr. irs,.rl.lpillL,l,r.l ,1,., LIl;lr('|;l l),'s|stvii In tilitKllt,'r,i I,r.itrrr.l,:li. ,l|silr,,rrlr. vtrl,zrle.

t7l



l)rrrllrr [,rrul,ti p[r[ile de vorbire, singurd. inl,crjcr,lin tru poul,o ii dclirrri-f rrlrr rlllll, rlrrlr;i rnodul de exprimare a realiLh ii. L)o cxcrlplu: ult, +,ai, oli

.\l'r'urrr rlrlr,r'rlo rlrnolii, fdrd. s[ Ie pi denurneasolrl; Slrrsrr I Iexical, inrudit cu ool yrrccr:dcttl, csl,call,cli[eriu,

rl,' rrur,rir,l.rrrc scirrna in clasificarea cuvinlclol. IlsLc un criLcrirr sccrtttdlt'r:rrlr. lrrrolr.;l,rr crllr:lirlLe criLerii. Astfel, ln dclinirca rrnei plrli dc v<-rt'bit't:,,

1,r, llrrl'rr Llrisiil,rrlrlc rrrorfologice si sintaoticc specificc, se adaugd catcgoriirrl,' riorrrulr I)1,c:lr'o o cxprimd: cuvinbcle care dcnulncsc obicclc lorrrtcazll.llrrri:r rrrrlrrl,nrrlivrrlrri; cuvinbelc al cdror sens exprim[miqclri, stdri ale obico-ti'lor'lorrrrcirzii olrrst verbului; cuvintele al c[ror sens exprimi o canl,ilri]1,o,

rr,rrsl,il,rric r;lasa rrunteralului; cuvintele ai cdror sens expl'imi o calit,aLo,

irrsrrsilr ir obico[elor, inbrd in clasa adjectivului etc. Dupi cum arn arlLaL.rrrri srrs, crit,oriul lexical nu poabe figura singur la baz-a clasiliciirii pdr ilr.rrrlc vot'bit'o.

Clusilicarea cuvintelor dintr-o limbd line seama de specificul limbiilr:spccLive. In linibile in car'e cuvintele se deosebesc intre ele mai mult prin.st,r'rrr:[ura lor morfologicS. decit prin lunclia sintacticd indeplinitd, oriteriulrrrorlolocic este criteriul de bazd. in clasificarea cuvinielor. Astiel de limbisirrb latina, greaca, slava (dintre limbile vechi), romina, rusa, gernana (dintrelirrrbile rnoderne) etc. In limbile in care ouvinlele se deosebesc uneie de altelernai rnulb prin roiul sintactic indeplinib declb prin structura mor-fologic5r,r:rit,eriul de baz5. este cel sinl,acbic. O astfel de limbd este enEleza. ln limba,,r,glt zI , ftiarlu des ver'lrul $i subsLant ivul din aceeagi famllic alr acceasi

Iolrni. De exemplu, s/ady inseamn[,,studiu" qi,,a studia", lor.'e inseamnd,

,,dragosbe" rsi,,a iubi". f)e asemenea, subsbantivul aparc adescori idcntic cuirtljr:r,livul, de exernplu cold irrsearnrr5.,,frig" si,,rece". Exist{ identiiateclrial irrbre mal mulLe pdrli de vorbire. Astfel, cuvintul round, este substantiv

(.,inconjur"), adjcctiv (,,rotund"), verb (,,a incorrjura"), plcpozi ie (,,injurul")si adverb (,,de jur irnprejur"). Numai rolul sintactic al cuvintului deter'mirrh

lrrrLca de vorbire cireia ii apar[ine. Astfel in propozi ,ia I lilte studics ,,imr'lrf iro sLudiiie", cuvintul stud,ies csbe substantiv, dar in propozilria the man,,.sl.rtrlics (.,omul sludiazS,"), cuvlntul studies este verb. I)e asemet-.ea, limba,,rlrirrozri oferl exemple nenunrS.rate de ace.st iel. Astlel, cuvinlul hao esLe,

;rrl.jct-Liv (,,bun"), adverb (,,bine",,,foarie"), verb (,,a iubi"), substantivl,,lrlicLerric"), de exernplu: huo jen,,om bun"; siu hao ,,a face l:inc"; hao hsi,,lrrrrll,c vesel"; tzitt lruo,,prieLelie veche", hao hstirt ,,a iubi invd dLura". 0oiu'octrlc ilexiune, redusd ce e drepl,, existd qi in englezS. si in chincz[: ca,rrrroirzir in anumibe cazuri diferenle inl,rc pdr ,ile dc vorbire. ldentibatea delolrrrc irrsI predomind. de aceca criberiul sinLact'ic eslc criLeriul dc bazd in.l;rsilicarca

-cuvilrLeloracestor linbi.

t.inii lingv.isti au propus clasificarca Lu[uror cuvinte]or unei lirnbi,,rrrrlilclcnt, tlc sbrucLura ei, dupir criLeriul sintactic. I'r'in urmale, indifcrcnt.rlr,sl,r'nrt,ulir lor rnorfologic[, loal,e cuvintele care poL indeplini ro]ul de

,rrlrir,cl, [olrrrcazir clasa su]rieot,ului, cuvintele care poL indcplini rohrl dc,

lrr','rlilirt, corrst,iIrrio olasa prcdicalului,- cuvintele carc pot avca fulc ,ic dc',rlr ilrrrl, irrlri lrr cllsir lllibuLulr.ri etc. In felul aceslal sint clasilit:at.c la unl,rc srrlrslirrrlivrrl (lila,ii, lnvul,ri), adjcct,ivul (cei bu.ni invalir), prorttrncltr1,ti rtrtslri irrvtrli), rrrurrclirlrrl (r'urcl irtvirLi), vcrbul (t ittt.'ti.(a cstc lolosil,or')

lrr,rrllrr crr lolrlr: rrrrsl,c lrir'Ii tlrr vot'ltirc pob jutta rttl tltr sttlticlt,. A(rtls{a ttst,tl

'rrr .r'rIr', 1 rrI 1,l,,l'l,'lrr,.i.

t.'

'l'irrirrrl sorrrrrir rlo numdrul mare de func{,ii sint,:rcl,ir.c (:ilro oxist,ii ryi delrorrilrililrtl.trtt tttrtti rrrrt'inb de a indepiini mai rnult,u nrlrrri sirrlrrr:l,icc, rrt.t:ca;il,rrttlrr. rlt' vrtl'lrit'rr itJrirr'{,intt mai multor clase. Dc cxcrrrJrlrr, srrlrsl.rrrrl,ivrrl poat,t.lt ritt,lrirrr'1 , irllilrttl , prrrrl ioat, cornplemenb. Accst,ir cilrr irl rloils:r rrsplr:1, al1rt'olrllrrrci l't itt ttltttitlc, rrril,eriul sintactic, pc rlc o pirll,c urrcsr,rr irrl,r-ir clasirr'ttvittlrt rlr:ortt'lril,r: ttrtrlc rlr) altele in privirrl.tr sl,r.irr:lrrrii rrrirr'lologir.r: qr ur;r.'ttr;ttltti lr'riri1l, Ir' rlr.lrlli parlc trece acccasi Jlu.l,c rlc vollrilc llr rrllri trrirllo( llir(,. ( ) itiiotrrInr:rr ol;rsilit:it|rr o0rnplici iu nttrrl srtri0s, irr lrit: si lrrz.0lvc, Pro_lrlr:ttrlt lrirr'Iilot tlc t'otlritc, tIr: aceea, dupii cil,cvir irrcrrrtriri r.l3 aplir:alr:, r:irlr si losl, ;rlrrrrrlorrirl,ii.

(llirsilioaltta

trarlil,iorrall lire ncajunsuri nrari. Iia a fosL friouIii tlc filo-z,fi ;ii t.lc.Jogicicni, care nu au tinub seania dc specificul lirnbii oi dc nevoilcl,gi.ii, divizind vocabularui in.acele clase de cuvintc care prczentau interes1'r.rrllu raLcgoriile I,rgicc slrrdiatc dc ei.

"clrrsificrrilc. care arr incercaf. sJ sc bazezc pe un singur criLeriu, cur*

a tosL cazul criteriului sinlactic,-au cornplicat, dupri cum anivdzrit, pro6lenraclasificirii. Gruparca tradilionaLi a cuvlnrelor in plr1,i de vorbire,'ivindu-sein vedcre mai nrultp crirrrii, de;i prczintil mrrlte dificultdIi, cst.c totrrqi prc-ierabild. Ea se bazeazr pc un fapi real din limbd, pe lipia de omogeniiatea pdrlilor de vorbire. Deli exisid nrai rnulte criterii, .l..r,i .. aplicd cbncomi-tent., ci. corisecuLiv, ceea ce constituie un pr.ocedeu cu totul normal. Folosireaunui sing_ur criteriu duce la gregeli. Asl?el, rJc exemplu, Aristotel, ca inte-y.te1e|9r.al logicii, a-incercat.sti.aplice regulile acest,ei discipline la studiulllmlllr- l)ar, in clasilicarea prr{,ilor de vorbirc, el a luat in considerare, inmod consecvcnt, crileriul iorrebic, cregterea volurnului fonetic; de aci el aaju.ns sa elrumor(, pr)rrLre' pArIilc rlc vor.]rirc surttul.gi silaba. Si rezolr-areaproblcmci, atil t.lc

dili,:ild, a,'lcsificn.iipirrlilor dc voibirc rJmine in sarcinaviitorului.Dclimibarea sferei rin'i grup dc cuvintc nu se poaLe face precis. Nu

cxistii pcleli tlcsparIitori de no{rt]cuL inLrc o clasi de'cuvintc si alti clasd.l)drtile de vorbile se alli intr-o inleracIirrne permanonLd: unelc not fi Iolositein locul cclor'lullc. unclc ccpJtd caructorislicile qr.nrnaf icalc ale celorlalle,De exenrplu, verbui la forma lung[ a infirritivuluil in limba rominir, este unsubslanLiv qi se comporti ca alar"e: tttirrcarc, t,erlare, tcmere. intriiirc, ltotirireel c. In limba rornirrr

'cchc,fornra lungi a i.f inibi.r rrlui auea mai cles rolul

de verb: ,,Au in_c-eput a se acolisire de'dinsul qi a-l prtidarc,, (Cronica ht\NL'cu lne, cap. VII I .).

. Participiul trccut al.v_erbului este adjectiv: kiudat,-d, inbit,-d,sprilat,-ii ,stors, stoarsd_etc.; qcrunziul ver'bului arc lol de adverb: mcrge oorliind, vor-be;te ni'nctnd', lttcreazti t:irt.ti.rul; s-upinul vel'bului poat,e Ii subsfanliv: sptilatulr,rtfclor., spartul .tirguhr.i, _araiu

-ogoorcktrctc. ',,\d jectivul art iculal. l)oatedcveni substanLiv: bunttl ntett, dicptul nrcu, tlrcpiii,. htlelcp{ii, [t.utriosul,rdttl etc..; adje-ctivul

laforma

rreutrii lidcnticir, dc altfel, c,, cea'masculin:ijpoate fi ad'erb: tmbrdcat cu.rall aorbcllc cotectt ctntti ntitttutat elc.

.lntlepdtrunderca piir[,ilor tle voibire ref]ecLd rela1iile cale sc forru<rrzrjln _gindire, ca o ogli'dire a conexiunii lucrurilor si fcnorncncl'r rri*real itair:.

Cdile qi rnijloacclc tlrr l,r'cccttr a t'uvintclor dintr-o rrlasir irr rllrr vrrlr:rzide. la o linrbti la alla 5i, in aceea;i lirnbl, dc la o cpoci lrr rrrr:r. f irrcr,;rsl,;i'intclao{'iunc trlril'(iloltltvollrilrr ci'ccrrzrirl ilicultirliiri r,lrrsililru,r,ir cuvirrlr'lor'-



Aparifia pdrlilor dc vorbirt:

Ntt.l ,;tl'r't:lal'cle de dezvoltare a unei limbi 1i nu toal.tr lirrrbrl. irrl,r.,i'Ir'r'ir rtrrt;r i:unusu aceleaqi. pdr ,i de vorbire . Larirra ru avoa alr,icor, r.liu,Irrrrlrrl. r',rrr;rnicc,,,o"e consbiruie'o faz{ evoruat,j. in condi[,ii *1,uaiolu o rar,irr.i,il rrrr, l,r,liir |usii r,.r are arlicoi, are insd in plus, i;1,ii;;;;;i. rrart r0rrtur.r r .rrl.r'rr'i. lr;r'rrrniti cocmofltrue (caro redd expresii ,-rr.r*i,oiJrl

I':ir'I ilr: rlrr'o.bire au un caracrcr istoric. Aceasta i"ruo"inii'.i"r,,,,,,rrr .ristrrr' rlrrrr.r,rl.a''a.,,ci arr apir..r, trcptat, printr'-*nil"g;;;;; ric tlcz-vrrll;rlc rr lirrrlrii si gindirii.

l"'rrlr-rr lrr.'rrrIliri,'itlc.a a{r('otol afirrna ii, su eranrrrtdm ur,ariri;r urr rr:u-lrrlrrr rrr .ir.vrr /irrrl'r. lrr^"rimrra grcacd veciic cxisLa

artitol, Ji.'ci c,, ,rritrlo rrlrlrrIiut r:a fornrii si. Ilexiurre-de plonumele ,ien or-rriraiii.,"inait est,e crar.'ri, ;rrli.,lul 0 ar,r.lt ulrerior prorrrrinelui. dezvoltirrdu-se din-pronume. r,,,ir'r.ir ilPuIuL ftl't jcolul in ltntJra t'ontind. irr perioada trecorii tle la'limba latir*ila linrbilc ..manice. pe'bru precizarea qi, mai

"1..;t;;lil;,iiiuiii"riru.n.,ttLri.srrbs.tartiv, s-a pus pe lingd el, inairitea unui aajertiv;p;;;rr*r; demon-sr.uti' l11c (,,acela'') penNru"masculin, illa (,,accea,,) p.iri..,

-femlnin.lecirit rrI nrument, Lta1., intr-un grlp ca potrcus silttatictts,,poic sdibabic,,s-a intro-

llfr trrorlurlglc i11r : porcus ilc siluaticus pentr.u a ie preciza ctr esle'orba:: -l]3"ru,

satbarrc despre c.are gl,inr ceva gi n' de alt porc. in latina clasicd,

ll::),:" i.^n11lup.g.tzare qi individuatizare nu exista'o formd speciald: ,,uri

llyil..l ll,"r.".gi ,,porcu1" elau redate printr-o singurd. tornd, pbrcus. De' la1i"..rr::r^i: : p:,.1 .l-:.serie de schimbiri fonel,ice , s-a ajuns la iorma porcut.Iu romrra, artrcolul irotdrit este enolitic la substantive_. In limba francez&,aoclasi ilLe s'a._ pus ina,intea' subsrantivul'i. Din fori"^ ;; norilrr"trr, ;ri.po.cas'.prin schimbdri fonetice Proprii rimbii francer., p.orrin. irrl'.urr..ru

'errlre..li

porz, in franceza.modc'd 1e porc.ln rin.,rro-io*iiii, ;i.;i;i hotdribP.oclitic este caracteristic nurnelo. d. purrorrre masculine la cenitiv-dativ(l.ui

_Ion) r in ronina'eche, prin. unele i,a4i "l* 1n"ii-;f-";;, 1"po,l" fo"_"lrrooliiicS, a art,icolului hotdri_t qi Ja numele cle persoane'femin'ine': ii Maria..ii [,'Lrtarr:a, ei Ana, pentru Maiiei, Floarei, Aiei.

Arbicolul neh'rd.ii provine din nurneralur latin unr,s, d.c eremplu in't t'(,ttrt un.lttp.rlin cr.ing, un lap provine din latilrescut unlui iurrrr. r.o..rrn

111:..,::l^l,"il: l ,la ngtiunea, rlc...lup" in chip nehordr.iL, deci un lup oalecarc,

:ll,'',ili:,',:::<l^r,iti 9':llsular.iratca. run tup. nu nrai multi. daroriii faptutui,;r 0r'lt]il,"t sc (,st.o numeralul r/,rU.[]u'u, terul istor'ic al pbrrilor dc.-rorbire poatc f i clo'edir gi prirr aparirrurrrr.('ralului. Arraliza numcralelor din mulle limbi du"e la- ion.tunn

",ir...stii-p.rlc de r.orbire s-a clcz'oltat din sulistantive. ln'diaiii-lo.. u':lr,l,ii1l lirrrba.clunulu.i, a tribului Ei a poporulu,. ,j;"g l" ;;";li;l;.i ,,u,n,,_rirrr ir irl)irr'ul ln schlnlbui dc produse,"r-d i,i pIinra [azd, el nu era dcsprirrs,1. .rlritrr:1,.. l,i'rba cschirnosd de azi reflecl,d icel staaiu'i"a.puiiit"ir, ,o",,rrrrrrr'il'rirroa so Iiicca pc,degetc. In eschirnosd, atasik i.rrdarnrrx ,)unu,,,.,v itrl, lrr.rnat, pc .atlicalrtl .ata ,,,taty,\, ge[, pr:irnul deget al -lilit;, fttl.nda.lirrs.irrrrrrii ,,cirrr:i", .rrr.irrt, i'rrrdit cu iarik-,,mind,,; -.ro,,'..oiui-

-iorrircci..trllltirttrl, itt'rt liirlilrirtii cr)rlrrrnli crr srrhsf,anl.iwiil .o.^ ''r.-,,,-^"r^ --,']i'1,-,^..-r..

LaLun, DrLrTrrd i truttrSl,alul ),oollazcct,-irlil.irrii.'nrrr'r cu substantivur carc den'rneEte ntili'.ea rrrttil::n.rrr(tt iu'o |ir(tirrillil 0r)rlrrrna ctt substantivul carc denrrrne5lc ntrl,iLrrtea rl1.ttttt", lt0rrl,rrr r:ii orrrrrl rrlc 1rr tol,a1 douizeci de degctc; ,,pr,Lr,,rn"i,;,,,i.,,rpru,t,,lit tltti ,rrrtt,"ri ri <rrl i'( 1,, ,.;,,,,; ^^,-,^-: ^1^ a r, ,

1,,i,,,,1,1'1,,,j,,i,,,, srrt,ri,,. lr*i..,i oa'reni etc. ,{it .1-;l;l;i,;; i;, f i,nlln''r,,r,i,

vrr.r'f rrlr, tt)('t)t,orr,n,r.r.( j de exemplu n,a0o (rrLrebvie,,)trca.,tt, (,,c Piiont,,,, ,,c regret,a_lrrl"), r'.rrr tttrt.,, (,.o t,araghioi"), in eipresii ca ,uu"(. )t(:(t.Jtt, J)4(:(:rtra$amt)c-q cntt,t)t)it (,.itti l);rrc riirr si rnd despart de tine"), c.ttt(luu(o ,,()tolu?tLt, o6 .tmom(,,r' r.iu;r11lrios sii vol'lrirrr rlcspre aceasta,,).

. |)rr.l olilil lrrplrrlrti ci, intorcindu-ne ln tirngr, rrrrrniirrrl prir,(ilol rlc yor-lr1'r,rir.r,lr,, i{r,plr,riul)un{.} cij 1existat o perioivlir lrr,,lrrr,,,,,.,i f,\.,,, rl ist,inr:l,icittlt. r'ttt rrtlr', itr titltl si trtl'iunilc erau cortlrtz,c, rrcolitsi r:rrvirrl, rlcrrrrprlit st,ri-1'rrlttl tttttti lrrtirrrltl, lrrrirrutlrtl irrsusi ciI gi at:(,irrncrr lrri l'olosit,oirlc sarr rliirrnilr;;rlr'. ,\zi irrsii rrrr rrrri rrr istii nioi o limbri In ar:cs{, sl.adirr, r,rriirr. datrl'i dist,inc-(iir rlrrrlltr t,111'i111tr tttt t:s1,0 itcooilsi prelutintlurri. ln[r,-o fazii rclat,i.r. lruri irvirrr-

rrtrl;i, t'octtbttlrtl'ttltt irtLrol,ut sii se dilelerrf ieze lrrirr scniant,icii;i prin irnhinlrrgirrlrr r;rrv-irrtc. l)ifclcri icrt'a- rrrorfologiuJ. presupune un stadiu'avansat,, lrrii cal,r'rs1i[1;f il,' rrr.rfr,.loqice.disLinlt jve sd consii[uie o condil,ie a gradului de(tr'z\'0ll;Uo I un0t ltmhl.'

iiitsa-hr iilercn ,iere forrnali di't,r'e cuvrnte, situa{ie inrirnilir si aziirrLr-o seric_de limbi, a dus pe unii lirrgvigli gi filozofi st,rbini la concluziagreqii{ cd, Ja.origine, vocabularul rru era divizat in pdr ,i de r.orbire ci eraascrnenca unei prot_oplasme nedileren{,iate. De fapt, }ipia irrsdturilor clistinc-Live iriLrc clascle de ruvinte rru denoti neaprirai rrn,stadirr prinritiv. Eristiro scrie tle lirnhi, ca.engleza, de pild5, ale cirrci pirrt,i dc volhire, net delimitaieodinioar{, gi-au pierdut trdsdLurile dc difereilicrc in cursul.evoluliei. pro-,'esui dc adincire qi cie qLelgcre a elenent,elor dislinctive dintre grupurileil{' cuvlnl{, csle nernlancnI r'tu.

.Ca ariicolul, ntime.alul si cocntoentrc, toate pir{ile dc vorbire igr au

isto.lia ]9r, chiar dacd, pcntru LrncJe, estc greu s-o reconstituim. ln general,inv[l,alii.sint de acortl cd printrc cele mai vechi priti clc vorbire se num{rd

lyry.ele-.;i verbul. l.lnii au vdz*b i. nume r;i verlj cliiar c opozilie prinrard.Allii' dimp-otrivd, au sus inut p'inralul uuriia lali tle celilait. De fdpt, cind?g {.ec9 de la perioada nediferential[ a Pirr ilor rle vorbirc la perioaila'diieren-'(,iatd, l,rebuie sd existe cel pu{,in doud clase de euvinle, pent,ru a exista oopozi ,ie. Presupunem ci nurncle, partc dc vorbire carn den,rmest,e obiectele(lulnd lcrmenul de obiecL in sens larg lilozofic) rumii inconjur.ltoare, ;iverhul , -care.exprirnd

nriqc.area, starea accstor obiect,e, sint prinlrc cele maivechi.pdrJi de vorbire, chiar dacr deosebirea dintre cie nu a fost la inceputclc,naturti rnorfologic'd. Probabil cx 1a origine un cuvinL a fost, capabil clc aindepliniatit, func iile numelui cit qi pe celc ale vcrbului. Exist,d gi azi limbica irlandezar.engleza, chincza ctc. in'care numai sintaxa, cerind'o anumitltopicS, faced.ist,inct'ie int,rc subsbantiv, adjecIiv gi verb. cuvintere ajuttitoare,care exprimd rapori,uri, ca prepozilia, conjunc ia, sint relativ.rol. El. o.,i:rpdrub

-cind, in urnia dezvolt{rii gindirii, omul.a vdzut mai bine legri[uriledinlrC lucrur,ilc ;i lenomenele lumii inconjurir[oare.

ilIodul i.n care prirlile de vorbire reflectii procentldc abstratti,zare a gi.rtdirti unr.ane

[)[Pi curn s-a iiriLLat, rnlri sus, pirr ,ile de vorbire au trpiilrrl. lt.r,pl:rl, 1rr.bazu prriccsului rle dozvol{.urr: a lirlrbii si gindirii, prinr,r,-rrrr lurry, pr.or:r,s rli.irhsl,r'actizare. 'l'oal,o lirlrlrilrl olcr'l-r rrrrnrrrniirat,c o-xcntJrlc r.:rlr, rlol crlr,sr: rlr.zvolllrrtir linrIrii tlo llr corrrlr'l l:r:rlrsl,r'rrr,l.

rir 01)r {)iilr}0nr, ,,{) sur,l'-, lir cllor oarreni etc. Alt cscrnlrllt, irr lirrrlrn'rtrsri,lrlirr rlislrrrril,ilr c1;1;1111,i (:r vrrrlrrrlrri cle legilhrril ,,a l'i,,), i, ,i1,,i,:,,i

-i,,,,,1,,,,r,1,,



li:r ;rrrlizilm procesul de abstracrizale ia verl)elc auxiliare. l'lirnba..s11i11;1 , v.r'lrul auxiliar,,a-vrea", cu ajutorui clruia sc Ionnoazir viitorul, aillr.\r'lfl irll.l urr ploces de absbracl,izar.e. ln e.riernp.[cJo: I]Lt t,rcuu, sti inuril rsit'rr t't)r ittt'tt((t10rrvintul Lt erea, are rloud accep{,ii difcr,ite. ln primul cazt ()ree.urllil rif'lrii lr,ri'lrl, irlseamn[,,doresct', in a] doilea caz, voi sila pierdub'sensull,'rr,;rl, , ;r q.lil, rle sens. Prinlr-un pror:es nrai marc de abstractizare, verbul. t'tttt t rlovorrit, 1n cremplul-al doilea o simpld uneajtd gramaticaid, carerr,r'\'r,slrr l:r lriluttt'oa viilorului.

(irr l.qil'rr.ii .xisti intre ,,a vrea" si viil,or? Legitura este de naturilrrlqir;;r. .'\lil, rrrtr,rt sd tr,vti{, rib gi c,ol tnviiya exprim[1 ac{,iune posibilir inr'.i il,rrr'- [)r'irr urllli]ro, r.crbul u t,rcu ca auxil.iar, s-a g'olib de seni, ar, ulte cuvinte.l s-iL rloslirins dc obitlctul ref lectab_gi

a rnenlinub numai. ideea raportuluirlc srrr;or:tlcnlrrl, adicl s-a abstracbiiat.sir analizirrn albe e.rernple: Anz trn copil gt \m educat nn copir,. velbul

e_ui)ca' in primul exemplu, exprimr posesiunea; in al doilea exernplu insi,cl esbe doar o unealt,ir gramaticald pen[.u foimarea perfecl,ului conrpus.(iurn sc cxpJicd fapl,ul cr i'erbul & a('ci) care cxp.imi o posesiunc, a devenitrr unealld granraticald cu aiulorui c4reia se lornieazd in rlomind perlectul? uncxcmplu din lalind ne va ldrnuri. ln latina nrai rechc propozitja Anz educatt.Ltt. copil era redabri.prin cuvinlele Educaui J)ucrilnt. ln laiirra'tirzie, pentruc-rprirnarca_aceleiati propozilii, apare formC .[Iubeo puerunt educatu.uL, carepotrl,c f i analizalti,,Eu am un copil cduoal,". I)in lorniula 1,am un copil educa[,,,in care lerbul a avctt isi mai prslrcazr sensul lexical, acela de poiesiu.e, s-atlr:zvolta{, perfcobui

"o^p,xrorninesc ant ed,ucat un copil, in care\e.tnl a u(,etr.

s-a goiit de sens, deci s-a absl,ractizat. ca unealLi grarnaiicald ver.bul ,,aavea" qi-a modificat apoi llexiunea. El a rdnas insE iiodiforenliat in tim6afrancez5, ca de pildri:ttrl ,'t ttn livre,,al are o car,Le" Ei /r o achiti unrtvrc,,.el

a cumplrat o car,l,e".ln lirnba englez{, verbul to do ,,a face,, a dcvenit o sirnpll unealtdqrarnaLical[ pentru exprirnarca intrebdrii gi nega iei: do qott see2 ,,r'cdc i?"I cLo not .scc ..nu vi'id"-

,. ln e-xemplele de mai sus, velbele d Qrea) u, aledl to d,o an devenit simplcurtoltc gramaticalc, care. gi.au prslrat totuEi independen ,a lormald. oxi-st[rleslule cazuri in. cale nici miCar aceasl, . independerrli iormald nu se mailriislrcazii, ci dinbr-un vechi verb indcpendent a r[mas doar un simplu afixsud.at' in.corpul verbului pe Iing[ carc a st,ab. De exemplu" in francezri viil,oru].j'ttinterrLi.,voi iubi" provine din atnarc ltabeo (liLeraI,iarn'sd iubesc,,).

Ilxcrnple de abstractizare oferi qi art,icolul. DupI cum am vdzul, ingloara vcche , rominii si francezd, articolul, care este o simpld unealb[ gralna-l.icalir, isi are originca in pronume. Aceearyi situalic p.crinr.i articolul clinloal.e limbile ronranice, germanice, celtice etc.

l)rr:pozitiile, p[r i de vo.bire care exprimd raporL'ri fdri s.{ ]e dcn,-;rrorrsrir si sirrb deci lipsite de sens lcxical, s-au dezvoltal, din cuvinte cu sens

lrrri.rrl. AsLl't:l in francczi, prcpoziLia chez,,la" provine din subsbanLivul lrt,in,,r.r/r ...olil)ii, r:asii". l)ialec{,a1, aoeastd prepozif ie mai piisbreazti crcva dinr.r,lrirrl ci scns: tst.l'ol, in crpresii aa chez Pienc, cltcz RoluntJ, lnscanrrri.r,;rsrr lui l)icllo", ,,clsa lui lloland". ln maghiarr prcpozi(,il -t'n ) -t.,(1., ('l\r't'.tttsiritrtttti,,rrtt", PI'ttvitlu rtilt vcclri substanIivc folosilc Il irrsl,r'rrntr:rrl,itl t,rtil--

"l7rl, ,,1rrirr lollrr, nri,i locir'1r11".

l)irrl,r'c lrirl,ilo vor'birii, verbul e$te mai abst,rar:b tlor:iL sultsLanlivul,1rt'otnutu'lrt r:sLc rrrui absl,racb decib verbul. Celc rnai absl,racl,u piir.fi rlr.r'or-lrtti';rirtl lrlr'1rozi('iilc, oonjunct,iile;i articolul. In genoral, l,r'clruio sir prcciziirntrii tr'rtrrt rrtrt,ittl, rrtrt rrirL:rcLcr abstract, doar gladul rlc tllst,r'rrct,izirrrr rli[r'r'i.

Itt r:ott,rltrzic, o t;olcctare;t,iin ific[ a llroblrtrrroi pl"rr'l,ilor rlc vorlrilrrl,t'r,lrtrtrt riii lil r;lricl, is{,orioii qi comparativir. Ccrcet,iLl,orrrl rrrr t,r.clrrric sri pirr.rl;irlitt t'r,tl.t'tr lrrIl,rrl r;i yriir[,ilc de vorbire n-&u iivlrl, irrl,ol,rlcrrrrrur Irrlrrrir pr, r.irr.r:tt rttt ttzi, Iti'ri tttt vrtl't'l'itrtittr) pentru tot,deaurta irr sl,irrliul ircl,rlrl. ln irl'lrrri rlr.Ittrtt:tttllt, tt cr't'rr'llrlc;l,iirrlilici t,rcbuie Sd fic Irrlrrllrrnclrl,ll,ij Jrc isl,olilr corrr.r.rtliirr lrrrrlrilor' lttitl'o sclrtt'itl,. [,'icoarc lirnl,rir i;i alc isl,olirr ci, lcgilc oi irrtclrrcrlc,1,'zr,oll,irlc, rlc irccou lrlo;i prir ,i de vorl.rirc spccifioc ci.

BI]]LIOGRAFIE

Il. A. iJ u d a-g o v., I,ntrotlucere tn ptiinlu limZ,jl, Bucuregti, l96I , p. 295 gi urm. (rra-dur:cre din lilnba rusf,).

A 1.. G-1 aur; snrdii de linguisticd generald, Bucuregti, 1960, p. 140-ILg.A.-G. Ilaudricourt, Les languestleclan.,de tribu et de-peuple,,,La pens6e,.,

mars-avril, {956.A. V. I s ace n ko, O aoanunr{oeetLuuupeaaronuu, <<Kantezopuucocmonttu.i,> s ctaeflHcfrr{r

rBbLHar, in ,,BorpocLr ltsurru3uautrn", nr. 6, 1955.A. M c i 1l e t-M. C o ]ie n, Les langues du monde, Paris, 1952.

{. I "n -$ t e t, Problcnte de limbd la Aristotel, in,,srudii clasicc.,, \r, 1963.

J. Vendrycs, Le Lungage, Paris,1921, p.136-161.

5. Catogoriilo gramaticale

Prin lermenul caiegorii se inleleg noliunile cele mai generale ale .1tiin,telor naburii gi societdlii, care rcflectd insugiriie gcnerale qi relaJ,iile obiec-telor din realitate. 1,'ieoare gtiinld are categoriile salc specifice. $i linevisticalgi are categoriile ei proprii. Unele se referd. la sisiemul fonetic {{onem,aoeent, aiternantX foneticd etc.), albele la lexic (sens, sinonimie, polisernie€tc.) sau la structura gramaticald (morfem, flexiune, diat,cz[, topiid, acordetc.). D_e obicei, in lingvisbicX pfin categorii grantaticale nu inlelegem toatenoliunile referiioale -la aspeotele fundamentale ale struclurii'gramaticale;ln bradi{,ia gramaticald, incd din antichitate, accsl, termen a fosf.aplical, maiales unor c-atcgorii inerente pdrlilor de vorbire (caz, gen, numrir, timp, pe".soani e[c.)1.

Vom analiza il accst capitol categoriile gramaticale pe care le inlilnimln limbile indo-europene, referindu-ne in treacXt qi la unele aspecte dirralte limbi.

CaLegoriilc gramaticale sint valori gramaticale proprii cuvinlol,rrqarc ciprimd noIiuni, deoscbite de sensul ]o*r lexical qi ciprimatc prin rrrij-

loace-morfologice sau-prin

mijloace fonetice ;i lericale gramat,i,,alizltrrModul .de exprimare a caiegoriiior gramaticale poartd nrimcLr tlc fttrtttit.gramalicalti. Dupd cum scusul lcxical exist[ numai in unire crr rr1 corrrplrrrsonor, hol, astfel semnifica ia gramaticali a unei catcgorii (rl. r,r.rrrirlrr,*-lij;;;lrin

cat.cgorii gnunll.icrrlu sc intolcg prir ilc rlo voll,ir,.. c[ ,,r'r.r,:rrr,;r rt.cuvintrt ttoi lrritr st;ltitttbarl:L r':rllHrrrir.i gr;rrrirlicrlc" curn isl,rt rlt'firrili, rlrr ol,rrr,r, r'orq1,r,1

l2



r'|,.r1rrl rl. Ilulirl) (10 trecut, de dativ etc.) nu poate cxist,a in afar,a lilrnei,1'rrrrrrrl r.rrlr'. l)r: rri.i rezultd cd se p_oate vorbi desplc p'czenl,a int,r-o linrbl.r,rr.r .il1.1'rr'il llrilmaticale numai aLunci cind exiil5 0 iorm;i proprro,{r'l';ur rzirlrr 1'l.rrrrur{,it:ill, de exprirnare a ei.

( irrtr';i.r'rilr: g.,r'aticale au apdrut i'[r.-o lre.ioarli foarte indcprrtaLir,l,r'{,,,'rill .r'rslrrliz;'irii lor este insusi procesul formirii linibilor. l.'Lrrlarear rrlr.1.r11 1rlol gr.irrrrirl,icalc presupune o [reapLtr superioarl tie abstraclizare ]a(iul l,in(lu.{,;r onurlrri a.ajuns dupi elorturi lndelungate.

. lr, 1r.,..srrl rrrurrcii,.oamenii au inceput sr distirgn si sd separe Lrepta[rrlrr..l.l. si Itrrorrorrclc. Acesl, proces a durat foarte *i,lii urarni. No(,iunile.r';rrr l:r irrir1r1r11l r:onluze, de aceea oamenii desemnau printr-un sirrgur,cuvint

rr;ri rrrrrll.rr ,lricrrLc E.i. fenomene p-e care nu le pul,eau fi*ting.. ilai:acliontnarilcr'()u irslrl)r'il naturii, repetind de milioane de ori aceleasi"procese, oarricrrii,irr..1r.sii .urroascd din ce in ce mai bine obiectere muncii'lor, insusirile;i.r;lirt,iilo dint.re ele. No{,iunile se ciarific6, vocabularul se i*r,ogd1;i,C..

-tri

Irrrlioada formlrii limbilor qi incd multd vrieme dupi aceea, o^nr.iii, care so;rlluu pt'o L.eaptd irrfcrioard.de,gindire, perccpeau doar.tJifercn elc, amd.urr-t.lc izbitoare ale u'ei clasc de oLriecte, ,lir.ruie puteau ridica la aLLa- treaptarlc arraliz[ in care sd dist,ingd elcrnenteje esen,tialc de ce]e i..""au..,'trdsitu-.ilo stahilc de cele Lrccdloare..Vocaburalur priinitivilor csLe con,.ref ,i a.r.,,ip.tiv, iar slructura gramaticali cste rudimentar[.

- '- "

Nurn[rul. Dczvoltarea acesrei catego,rii reproduce, iu ]iniile ei esen iaie,cr-olut,ia luturor categorii)or gramaticile.

,. P.t"l" pc care le gdsirn ii *nele limbi tribale din.{Irica, Ausiralia si,L'eanra.permrt sd se presupund existenla unui stadiu al limbii in care., aL0gorillc..inr.cp sh apard sub lormd ,.nnclel_.lexicalri. Cr.rrd o:rmerrii au ajunssir.dllel'entleze un copac de o mul{,ime de copaci, ei au denumit aceste doulrlolru.lr prrn dorzr cuvrnte: copac si pdd,ure, numele unui obiect gi un numcrloreoLrv. ln unele dralecte papuase din Noua Guinee, se foloseic qi astdzitlou[ substantive diferite penrru a se denumi acelaqi'obieob intt-oii singr..cxemp-lar qi in rnai multe exemplare.

I. acest sl,adiu incd nu se poate vorbi de existenta carecoriei nundru-lui, citx vreme nu s-a stato.rnicitb legdturd stabild intrc'""-elE

"nuir,biect, qi

,cela al mai multor obiecte_ de aceliqi fel, dar calea spre formarea- acestei.ategorii apdruse. $i in limbile indo-buropene gdsim uriele e*e-ni* rr.u rr",sugereaz{ cum trebuie sd se fi.prezentat limba ln acea vreme. Astfel, ingcrmand crrvintul Leute .,,oameni,, n1g ca singular pe Mann; in limba rusi.uot)ru,,oameni" are ca s.ingular p9 orc.aosen. plurahil conline riddcina indo-t'ttrolreanii *leutlh-, cdreia in unele limbi indo-europeno i s-nu atasat formerlc singular apar inind altor rdddcini.

La idcca abst,ract,S a unui plural corelar,iv cu singu)arul s-a ajuns tirziu.s irrr c.eal, rnai inl,ii forme penLru,umere a doud, trc*i sau patru obiecl,e de.ir.1rl11"i Icl. ln limbile briburilor din Australia, ai"

".hlp.iog"l Bi;*nr.L,rrrsr lt'lt,,sal,rrnorr 9i Noile I-lebride existd forme de duai, iiial, -q"at.ior.I''r'rrr. rl1' tlrurl atr.xist,al, Ei in limba indo-europeand; tn antichitate le maiq:isirrr irr rrrrclc rl ialcct,c inriienc qi iraniene, in siava veche, in rtialcc,t,rrl at,icrrl lirrrhii grcccll,i, in lil,rrirni\, iri ccle mai'vechi texte tlin cer,rnanii si irlan_rl.zri. l)irrl,rc lirrrbilc slirvo.rltr irsl,iizi, numai slovena 6i siiral,a arr'lirst,r,al,.r,lrrlrlrll; irr. rlrtltrlitll,c giisirtt rl.olt' rrrrnc, mai trlcs la rrrrrnclo olgirngllr jrrrrrrr:lri,(rll trr:nr1rlrr, irr lrrsri ovrr ,,orrlri',,1.{r?,ar, ..lnn0r,i,, otc.). Sc sl irr r,lf in lirrrlrr r.rrsl

tlttlti"r rtttrtror:alele ,,doi", ,,treit' qi ,,patru" subst,anl,ivrrl $o l)unr, lrr lir.rrrlrvsirrgrtlirr'; rlo fupt, avem aici nu un genitiv, ci rrrr vrlrrlri rrorrrirrrrl,rv rlrrrrl (rr

<rtirtti lttt'tttii ooirtoidea cr.r genitivui singular), cllc l l'osl, lolorrl. rrrrrr irrlirlirtgii rttuttrrt'itlul ,,tloi";i s-a extins apoi qi lA rrrrrrrcrirlclr: ,,1,r'r,i" ri ,,prrl.r'rr"

l'lrtt'itlrtl a irvut, Si cl la inceput aspecl,o rrrli corrcrol,l. lrr rrrrr'lr, lrrrrlrr

lilllJJ;lit',Jl,ll' ,t ill"li;;",,11'l'llill xT $",".:,i:'ill.',t'llllli ,:'lll' ,llJ,",:illi::,:",,,1::[ttt'tttt rlc sittgrtlrrr ii tolcspund doud fornto tlc l,lrrlirl, rlrrlrii r:urrr vollrilolirsc rrlrtii lrt rttiri rrtrrll,o obir:cle de acela;i fol irrlrrrrut,c irrl,irrrlrlilol srrrr lr,g:rlr.Ittl,r'rr r'lc irr rrrotl crtirrsLarrl.

lrr.l inii gerrorale aqa s-a constituit, categoria gramaticalit a rrrrrniinrlrri,lrccirttlu-se de la un contiriut concrct exprimat in aspccte part,iculare rrurrrc-I'oirsl pin-j 1a opoziLia ahsl,rauLii dinLrc sinEular si plural. A evoluaL si fnrrrru,le ,'xtirimare a numlrului. ln faza..a

^iiu..i .'r* folbseau proceiec lexi-

.alcl s-a lrecut apoi la procedee ]pxicalg gramaticalizate, cum sinL redupli-carea totalS. sau pq1lia 5 q foimei-ae Snguiai pentiu e*p.ima.ea pluraluiui.-tleduplicarea totilI o gdsim si astdzi in ]imba ifricanl hausa, unde se spune,do exemplu, blrl ,,maimu i", iar la plural hiri biri, Dasa,,fluier", cu pluralulbusa.busa; aceea,si e situalia in limba japonezd, r.nd.e gama,,munte" are laplural forma Aatna. /ama,iar lui hito,,om" ii corespunde hito hito. Redupli-carea LoLalS a numclui la plural o folosesc multo limbi indiene din -America,limbile din Oceania g.a. in timp ce unele limbi din Africa folosesc redupli-.carea parLiald; astfel in limba somali, Dog,,pinteoe" are la plural lorma bogag.

Uneie limbi exprimi piuralul numelor adlugind la forma de singular oparbiculd sau un adverb cu sensul de,,mulb". AEa, de pild5., in limba tupi aindienilor americani ,,broasc[" se zice lJuraral iar ,,broaqte" tlurara ita.

Elp.tma"oa- mqrfo_lqglcd a pluralului sq _{acg cu ajutorul unui sulix-.addugat temei de singular. proeedeu specific Iimbitor indo-europene (de exem-plu, in laLind sing. iiir ,,birbat'', pl.'rrirr, in englozd sing. Dook ,,carte", pl."boolts eLc.), sau prin flexiune internd, procedeu specific limbilor semitice (de.exemplu, in arab5. ltimdl ,,ml,gar", la plural hantir).

De obicei, forma de plural este dedusi din cca de singular. Sint ins[si cazuri cind singularul s,. for,meazd de la tema de plural -- care la origine€ra un substantiv colectiv - cu ajutorul unui sufix numit sufix de s i n-g u I a t i v. Iatd cit,eva exemplc: in limba africanS. bari, de la morin,,degete"se formeazS. m.orinet ,,un deget" ; in limba chamir, vorbild in Etiopia, deIa /is ,,lacrimi" se deduce forma lisa ,.o lacrimd" ; tn iimba bretond de lamerien ,,furnicil', se creeazi mcricnnen ,,o furnic5.". ln limba rusd existi'sufixnl de singulativ -ttH-, c\r care se formeazd singularul de la unele numede popoare sau de la substantive care denumesc categorii sociale. De exemplu,epatn1ane ,,cel,d eni", apacrc}auuru ,,cetd ean" ; HpecmbnHe ,, [rani", xpec-mbfl,trun ,, dran" ; dHa,ouqau,e ,,englezi", av?,xlt\anuH ,,englez" etc.

Num[rul este o categorie gramaticald care reflect[ mai direct realit,atca,.de aceea*leffiura- sa cu iensuilexical al cuvintelor est,e mai-ilar[. Ala sri'efflicd-de de, fn func ie de aspectelei realitlf,ii; in diferite limbi sint, r:rrr.int.ccare se foiosesc numai la sinEular sau numai la nlural. Au numai forrnir rlcsingular uneIe nrrme tle matciii conLinue (do exemplrr, rorn..,rrrrl". ..lrrPlr"',-,,miere",,,brinzii",,,orcz" 0[c., 1n linrba rus{ ,uac",ur ,,rrnl,", .wo,'roxo ,, lirplr,",.,rud0 ,,rnierc" ;.a., in frnrrcczii bnt.rre ,,ttlt," 1 slt.cre ,,znlr'ir" r,lc., 1rrr,r'rrrrr rrr

,subsl,trnl;ivolc ttlrs'it,tiitrlrr, rllr cxcrrrlrlrr,,folrr)c", ,,orrrtrj", ,,rnilli," ,,olrr

tz" | /,)



,,'.irl,f ' r.lr' , lrr IrancezS. faim ,,Ioame", sagesse ,,lrl(rlloptriutrt" ry'tt', ltfIrrrrl,rr ,,np, lr,zri l,ilr7,,mil[." rspite,rciudd" etc.). lnt,ru cuvinLclc cut'e itt ttitltl

,,1,r;.rrrr,l i,,r,,',,i',,itirrmadeplural slnt mai alcs nume dc nraLcrii de cxcnl-

1,lrr r.{rrf ltuytl.i, ittC, Ci,lli elC,, in limbU tusir t;olrcCp(tbl ))COnSCrVe((,

r:luuclor, rtlr oril,criu irnportant de gru ar.e a nurncrlol rr losl, rrr.r.l:r r, l,r,r..rlrrrrLrrnrl: .arrr.ni (;i zei), animale i fucruri sau I'i irr(. si lrr.r,rr.r.l'ot'ttirttltt-sc tlc la constatarea cd lumea cs[c rrl,i;i(,ri itrr rlirr lrrr.r.rrr.r irrzr,l

l,ntl,o ctt. r,iirfh, culrabilc dc acIiune gi mi;carg si rlirr lrrr.r.rrr.r rrr,irrrrrrllr,ltlr,,sttIrst,tttrl,ivrllc lttt lirsl, tlrl('$ca repartizate in nrorl colcsprrrrziilor. lrr rl.rrr [,r,rrrr.rit tt t ttt tt [, ;i i rr a rt i rn a t. Acgastd sl,itrc rl ctrrrolllrr lirrrlrrr lr(t{r rrulrlIttlttt;i t:rttttt.tr;i, irt |rrt'ittada cai"e prec-ede t.lczrrrr:rrrlrlrrrcrr ci,1rr.r,r,rrrrr lrr rrllr,lilnlrr. lrr rrrlllrorrrl il{'r,str)r' doui clasc frrrrrltrrrr,,lrl;rlc s ilu f;r,,ul. rrll,,r.r,,r.ull,rr rlivizirrlri. Itt trnclr: lirnbi anima[ul s-l scJrrr.irt. irr irrrirrurl, r.rrliorrrrl(pt:ttl,r'rr tttttttc tle oarrreni) gi ira['ional (pcnt,r'u irurno rlc arrirrrirlo), iri rrlt,"

j,':iili"j,, s-a scl)arat in masculin gi feminin, iar inarrirnutrrl a rlu.crrit,

. lr] i^do-europeana comund numele de gen animat se deosebcau de c.lo y sc,n.inanimab prin

_temdqi fle xiune (numai la numele cuprinse in catcgoria

gcnulur anrmal sc l5,cea disLinc. ie lormald. intre nomina[iv gi acuzativ,dcoarece, in,mod obiqnuib, numai un nume de fiin[d poate sa apara atir inlurrclra de obiccI al acIiunii ciL 9i in aceea de subieit al ei).

, Categoria.animaLului.a fosL prefuLindcni o categorie foarte largd,deoarece mentalitatea primitivd coniiderd cit sint dotate"cu viatd o serie-defenomene g_i obiecte de-a.cdror presupus{ for [ magicd ro turn". ii asteziin limba algo-nquind a indieniloi nord-americani sini incluse io n.n,ir animatnumeie.soarelui, al lunii qi al slelelor, unele numc de a.bo.i eti. o situatieanalogd a existab -si in indo-europeana comund. U'nele ei se viiri l" ll;bii;rndo-europene vechi, unde substanlivele care denumesc obiecle dc acest felsint_.de gen masculin sau feminin. soarele era considerat o zeirate. Aqa se.explicd de ce numele lui.era. de gen- animab:

in lat. sol (m), gr- {Lro6'(m),scr. suralt. (m), goi. sunno .(l), v.-isl.. sril. (f), v. p^rs. iauic'(t).' Soninui ,era considerat o forld cS.reia oamenii nu i se pot iinpotrivi, iar nurnele lui.era de asemenea de.gen animaL,masculin: lat.sozznas, gr. sauoc, vl . sl. cr,x.r,.l\oapLca cra prrvitd ca un spirit adrrciltor dc primnjdii; ea purta numc clegen animat, feminin: laL. no:r, E,r. v,i[, got. rrails, lit.2alitlsl Une]e obiccie.purtau doni.nume. apar.linind celor do.d genuri, dupr modul in'carc erauprrvrle: slal lc, ca rna[erre,. sau in mi;caro, ca o fortI. Asa c numcle for.ului,.

9_uggn animat , in laLinE rgnrs. in sairscrii{ ogni/1, in r-echea ,l"..i o"ur,. .,

li,1il-1t.' in grear,;i nUp, in. armean['.hur, in vec]rea gerrrani dc sus /aii_v.rsri are num.e de gen neutru: laL. uisunt, sontniunt., ei. iuop, iv0nvlov.' darcinct e personrl'rcaI ale numc dc gen un.irnal: lal. arsus. qr. 6verpo:. in latinl,din rdd{cina verbul'i flu,o ,,a gy.gg"_ s-au format doui'substantivi: ftuuiusj.de gen anirnat, den.mind apa flu.Iiului i' miscare, torentul apei, qi'flunt,,,',.de gen inanimat, care denume$te apa fluviuiui .o ,rf*tarrlXi" "-

Dup.d cum. s.-a arrtal , limba in-do-curopeand cunogtea numai disLirrcriau.tnt.rc.anlm_a.

S.r.lQantmat. La numele dr: fi inlc, acolo undc s_a sirnlit. rrt,i.,,_ tsrLaliea, drstrnc ia gcnului nalural s-a e-xprimaL l.xical, crr.irrlnrlr,l ,rr,,,,.icuvrnIc drlerrLc, aga cum gdsinr urme in di'erse limbi indo-r,rr.i,r*rr,. lri, Iexemplu, in. laL'nd patcr..tatI" Ei tnalcr ,.rnlmi,., fratcr,.frale,.sis,,r.,lr...r,,,,,,., i

scnet ,, :ratrin , anus ,,bdt,r.in[.,, i' grc'c5 ,5u6c ,,fitr,, ;i 0u1ctt1p ,,liir.i,,. l,:rnume dc animdle dc ccle rnai nrrrll,ir r,r'i distinci,ia ,lri g,,,'',r,,','',,' rnirr.(,irrr:In sanscrilS Torj,lr, I,i irr lalirrir rrllurir:ir lo,s puLdarr irrsorrrrlr, rlrrlr:i .,rrlr,rl,,,bou"-6att ,.Vllcir((; l;t It'l lrt lrrlirrl iulriritrir lirprs irrsrrrrrrr:r, ,lrrp,ir'r';rz, ,,1rr1,,.stttt,,lrrporrir:r\".

:,,1',,,, ,,, ,,f { lnr,:rltt" , 0pottcuea ,rdrojdie", c'n-utnu -,,caimac" ,cLc''

lirr,;,,rlrrr.rrl rii l,lriralut au vaiorj duble. l)rin singular indicdm-un anumil,

,,1'r,,I. r'.rrr ,lrtr', lttl irr gencre' iar prin plul'al exltrinrdm urt conglomcraL dc,,1,r,,, tr., irr rrrrrr;rr',l,,l,.rlirrinaL sau ricdcLermirral. De aici decurge pusibililatcal,rl.r,r'u lr1lru'trl,l, st,ilisl,ioe a singuiarului qi a pluralului'

l',,,'1ii lolos,,so adesea aqa-iumitui pluiai poeLic,.pe care iL

rrrlilrrrrrr i,,,,,vc,,1, ltr literatura'lat,ind. Cind Virgiliuspune (Enelda, 11,22)

I'rtrrrtti. rl,rrttt r. c g n, a mancbant ,,c\L|. vreme regatele lui Priam mai_stil,eau in

f iciorrrr:,,, cl vrea sd sugerezc prin plural m5.relia rsi bogdl,iile regatului troian.

i'),',,r,1 lrliircilnl al Enil'd'el, Eneas, vorbind cu adlnc r;espect despre,tatHl s[u,f1frrrrci,,,,\nchises, foloseqie plurale neobiqnuil,e: cineres,,cenu,si"' untbrae

I tu.l tn (rc,,umbrele pdrinteqt,i".Pluilalul unor nlrme proprii este folosib penblu a.delumi o&In€rr os€:

rriirrlt.or.i cu cel care poartd rbspe^ctivul nnmei personaj isto_ric sau din litel;,lttr'i'. clottjuani, lnrpagoni etc. In vorbirea popularS. se foloseEtc I i n g u-

irru I .nl..Liv "penlrunume de popoare. Se spune asticl turcul,

,ttrtttt:ul cLc. inlclegindu-sc larcii, franrciii'c-tc. singrrlaiul cole-ctiv.apare..qi

,L soriiLorii care'fol6sesc o limb5. apropiatd, de cea r'lorbit,5.. Iat,i o frazx din

.onica l'i Neculce: ,,Pre LeEcinshi iar nu-i bine sd-l puie^c'.ai, _cta littrt-.rt:ttl esLe clepart,e t;i" moscalul Ei neam{ul nu-J

^primeqie,.fiind J,egcinski

rit:.Lin turculii, gi or veni ogti mosclriceqti 9i flanfuze;L] $r or lace mare

rlili,'iunc ibrei".

Gcnul. categoria gram:tticall a gerrului s-a ndscul, tlin nevora oamenl-,r, de a grupa latilalt5f intr-o serie de clase, nume de obiecl,e- si .fenomene,",,r,rrind d"e li unele insuSili colnulle ale acestora. Clascle lcxicale sint risirin-it,* si asliizi in multe ii^L,i ul" bdgtinagilor din Asia, Africa, America Ei

'rsLriirlia.Iriecare clasli are un indicator - un suneb sau o silahd. -- care se'

iyrcsl,e la toiite cuvintcle inclusc intr-o clasd.' iaLii citeva exemple: in limba popula ,iei Masai din Africa exisl5 o

rsr-t prrrrt,r.u nume cie oLiecte mari;i pul,-ernice, alta pentru nurne_de obiecte

i,,i ii slabe; intr-o linb6 metanezjina sinl grupatb.lntr-o.clasd ntrmc' de.

l,,,r,i si ol,iebte din lomn, intr-alla nume de pictre qi obicc[e roLunde cLc.

rrrinsitler5 cs. impirlirea substantivelor in ciase a fost o trdsituli comund

lor.nrai mult,e limbi cle pe glob. Urme ale clasificdrii subsl,arrtiYelor in

,s0 l0xicale se glsesc si in lihba chinezd. Aici orice substantiv inso[it de.

rrrrrrrOral prirn?gte obligaboriu indicele clasei din care face parl,e (numit

nt.r:rrrli.r,). A1a, dlcxempiu, cuvintele care denumesc obiecte cu o suprafa- '6

,,,,i (,,,,irsir,,, ,,harti.", ibilnt" etc.) primesc clasificatorul .djan,g, sr.rbstanti-

,' ,,,,i] , ,1,,,',,i,icsc ob.icoi,e cu miner (',ou{it", ,,evantai" E'a') prim.esc clasifi-,,rll ltrr., o s0ri0 tl0 rrume tle animale primesc clasificatorul dji eLc.

lrr,lc,,r,r,srrl islolici lirnIii, nlmdrul claselor lexicale scadc, e1e se'

,t{)l)r,s1) l)r t):rzlr rrrrol lt il,ctii sginant,iCe rnai largi. Aslfe}, in limba suiihili\lr.ir1r lxirilil rrriri rrrrrll,r: clirsc, dinbre carc una cuprindo rtrtrltc tlc oalnolll

,rrrirr;rlr: (rrr /rr ,,prtr", , [,iir,l,iri,", tn-lre .,tcrrroit,', ttt.-srtlltrtt, ,,t'itlitvittliii'),| ililnil.rl{,olri0rrlr, (/,i /rr ,,lrrr:r'rr", ftt,-Stt,,,t,rr(i1," rllll-), lr I ttrill, .st:lrsl:rrrl

ivtt

{r,trr lr, (rr .rrrr.r ,,lr.rrrnr[tIt.r,", I r'r'/tt',.lrrnqimrl" r'lrr.). lrr lltrtIt'sttl I olrl'rIit ii



\, r.;r,lrr rrl:u'r: s-0. pdstrat in limba hitit6, linrba indo-europ-ean5' cu

,.l,,rrr,rr rr., lrr t,,,xt0 (miliniul al doilea i.e.n.). Distinclia gramatical[ dintrc,r:r;r' rtlrr rir l,rrrrrrrirr se realizeaze in periOada deSprinderii ullirnelOr grupc

]

l,' lrrrrlrr ,1r,, lttttt,,ltiul indo-europeneiiomune; ea este mai slab -reprezentatdrr lrrrrlrrlr,rll lir ,,xl,r't:mitatea tefitOriului indo-european Ei mai bine dezvol'

.,t., rrr lrrrrl,rli.,lrrr gr.upul cenLral. Accasla distiicIie apare mai intji )aI

,,1;,.,.trr,, il pr,rnunt(, rlcmOnstrative, in modul de fOfmlre a temelOr:-ler4i- j

,',ii,'t,' ,l,,l,irril,'r,,, t,,, suf ix spe.gial. Mai tirziu, dup5. modeiul adjecti-velor,I

rrlrrlrrrrl,rvr'lr: llr:r:itzii;i ele tenre ipeciale pentru leminin. Numele deObiectUI

lll rnji{, irr c;rl,cgor.iir animaiului au fost repar|izaie la maSCulin sau femrnlnI

l,rl,;r , r'rlr't it pr' , i,r',', in mulic cazuri, nu le pulem explica' Alrituri. dc cri-|

,,rrrrl l,rHi,. ([," eitr,c-l gdsim, dc pild5, in Lrecerea numelor de arbort la lcml' I

,,,,, y,,,,,t,i',, ei arborii iau ro^atle), un rol important a jucat qi criteriul formal,I

,r1,,',,,t,,r1 lonel,ic al temei, In latin[, temele cuprinse, ln. dec.iinarea a Il-ai

lrivirr, in rnarca lor majoritate, masculine, iar temeie declindrii I, feminine;I

lrrr iri cadrul acestor dbclinS.ri, pe iing[ nume de fiin ,e, sint qi foarte multeI

rrruro de obiecte. I

l)ornind de la cele trei genuri principale, unele limbi dezvoll[ in cadru]I

,iasculinului gi femininului un nou gen; caracteristic numelor de persoanS-|

,Ir: e_remp]u, limba sorabd, limba polond q.a.). $i,in limba l'ominI s€ ob.servdI

,,rrrlinla iorrrrdrii unui gen persoral. Aceastd Lentlirt{d se mantlestd prlntr-oI

,.r,i,, tle lorme gi construclii-specificc numelor-dc persoun[.. AsL[el, co_ttstruc 'taI

,,rrzuLivului cu prepozif ia pe e obligaLorie ia numelc de persoani: v,id p,eI

ttnt (pe Xlaria) iat-pdd pe iata (pe iama). De asemenea' numai la nume dei

,,,.r,iirr. se foiosegte arficolul pioclitic (a)lui \a genitiv-dativ, in timp-ce j

;r tiirr[,0, [iai't,irzirr aparlenenl,t lor la genul animat apare lipsit,S de orlce

,,,,,,t,r.,i .rr lnqic;r Ast,fol. trentat. catesoria EramaticalS. a genului s-a',1,,r'li','rr logir'rr. A*t t,'1, r.reptaL, ca{egoria gramatfcalS. a genului s-rr,,1':rlul.ii 0rt lOgt0a. Ast,lt)1, lreptat,, Categorra gralllallcala a Bcrrurtrr D-(

r:rrrslolrrr:rl. irrl,r tur sist,ctn iormal, {d;d legdturd cu gertrtl-naLural

l)r' .r.r'rr tttrrlc lirrrlri illl rrutub renuhla la gen' A'1a stau lucnrrilnrclc lirrrlri inr putub renuh{,a la gen. Aqa slau lucrtrriL:rr lnrrlr:r ,'nglr,z.ri, ,,,t,1,, ,,,,,,t,ti pr6numelc'person;lc-;i iloscsivr:' la ptlr-

.irtfif rf I I I ir sirrrrrtliu'. t,tt l,,,rtttl tliftlritC ltr rlrlltl l,rtli gtrrtttt'i'. ltt', sltt, il';

Pronrrmelc nersonale sint folosite DenLru a se irttlicrr scxrrl irrrirrrrrlt,lor'.Sr: zir,t: rrsl.l'el /rn-goa, .,lap'' ,si she-goat,,capra". ltr rt,',,1;,;l sr'rl) s{' [r,lr:'r':i,nurr)o I)ro[)rii '. ju,clt-tr,ss ,,rndgar" ;i jenny-ass ,,nrtlgirri{i". lirrgllzr rrrr r ;rorrlrl:rrrrr srrf ix rrro[,ional -(,ss ou care formeazd femininc tIirr t,crrrrr rrrr*ir:rrlrnr'lor',r,u, rlr: oxrrrrtltllr, l.iort, '- lionass ,,leu - leoatcit", autlnr rttrl/rrtllss ,,irrrlot'tttt[,oitrtr" 0l'c.

Nrrtrrist,irrrl t:at,ogoria genului gramalicrtl lit rttrntr,, irr lirrrlrrr lrr11lr,zrr.

rrll,ictrfrrl iii irtl.joct,ivul sinI invariabile. Se zice u. lull. ltot1 ,,un lxiiirl, irrrrll"

,si rr. Lu.ll, gi,rl.,,o l'nlii irralt,ri", a great lion,,un lcrr rtrirrc" ,si tr. grtrtL lrorrlss,,,rlrlolricir rrrarc". Slrrl, lipsiLc rlo categoria gcltului lirnlrilc trglo-lirricc qi l,rrrt u

[,ril,rnr. Ilr Iirnba finlantlezii, pronumele personal tlc yrcrsoatta it III-a cslr:

h.titr, ,,a1, oa", iar in rnagiriard o ,,eI, ea"; qi in maghiarl adjcct,ivrrl cst,t:invariabil: szcp fitl,,bdiat frumos" qi sz€p ledny ,,fa|'{, frumoastr".

Genul esbe o cabegorie lexico-gramaticald la substantive qi pur grama-tical[ ]a adjective, articol, numerale gi pronume adjectivale. Degi, arsa cumam v5.zut, ln rnajoritatea limbilor nu mai are justificare logicd, genulpersistl datoriiS. stabilitdJ,ii strucl,urii morfologice. Clasificarea substantive-lor pe genuri are importan 5. in declinare, in stabilirea sufixelor molionale,in fixarea regulilor acorduiui precum qi in stilisticii. Astfel, degi apartenen{anumelor de obiecte la genul animat este lipsitd de semnifica ,ie logicd, eapoaLe fi reinterpretald in literaturd, in personificiri. Uneori, se poate folosiun gen tn locul altuia. S-a vdzul cd neubrul est,e prin excelen{ir genul numelor *de obiecte. Romanii Ei grecii igi manifestau disprelul fa [ de sclavi $i i

c,rrbezane qi prin aceea c5. le dddeau nume de gelr neutru: laL. ntanitipium,)

gr. d,v8pirolov ,,sclav", Iat . scortttm ,,curtezanS" et,c. -JCazul. Prin cazuri gramaticale se in ,elege categoria gramaticali spe-

cific5 numelor (substanbiv, adjectiv, pronume) numeral) prin care se indic[func[ia ]or sinbactioI in propozi[,ie. Raporlurile sintactice exprimate cu'ajuioiul Cazurilor sint o reflect'are a raporturilor exisbente in realitate, aga

cum ii apar ele.vorbitorului. Deoarece exprimd rela 'ii gi nu insugiri ale obiec-telor, categoria cazului esLe rnai pulin legatd de sensul concret lexical alcuvintelor, este deci mai abstractd. decit calegoria genului sau cea a numdruiuilqi a apd.rut mai birziu decit ele, pe o treapte mai avansabd a dezvoitdriigindirii qi limbii.

Termenul lqbin casrrs, care di numele aceslei categorii, este un calcdupd gr. zrc6or,:.,,cddere", deoarece grecii anbici gi-au reprezentab modificdrile'formei cuvintelor ca diverse pozi(,ii ale unei sulile in cddere. Aristotel a

folosit termenul rrc6or6 pentru orice modificare de formd a numeiui Ei a

verbului. Stoicii l-au limitat la nume qi au denumit cele cinci cazuri dinlimba greacd. Romanii au calchiat aceste nume, addugind al gase)ea caz pe'

care Quintiliqn l-a numi| a.blatiuus. lL limbile moderne denumirile latine'ale cazurilor au fost pdstrate sau au fost traduse (de exemplu, in limbarusd).

Nominat ivu I (de lalal'.nomino,,anunri(() este cazul prin carese exprim[ subiectul qi care.denumeqte obiectele 9i fenomenele; g e n i-t i v u I (cf . lat. genus ,,rream, specie") indicd specia, originea, apartenen agieste cazul atributului; d at i vu I (cf.lat. datus,,dat") esLe cazul cornplc-mentului indirect, ardtind pcrsoana sau lucrul crinria i sc alribttic tr:vrr,acruzalivul (de l.rltrl. nrr:aso,,lpuneincattzir") rtslrt crtzrrl r:orttltltmcnLului diroct,, ilslrllra clit'tria so liisfringc aclilln{}rt vtrllrtrlrri; v o t: rt I i

'r' rt I (c[. lut,. rurrl:o ,,ir clronrl") c r:rzrtl f iin(,ci cirrciir rtt rtrllcsi-rrtr; rr lr I rt I r.

if r)1rne cte animale qi obiecte'se foloseqie'articolul enclitic: cttttea ILI| Ion

i\t dau lui lon fald ite cugca ct[nelui, cl-au citne-lul; obligatoriu.la nrtme de

rorsoane masculine, acest articol s-a extins 9i la ferninine: a lui sord-mea1

, Lui LIimi gi chiar a lui Maria. ln slirqit, numai numeie de persoane au in

rrnba romin5 sufixul molional -d, peniru marcalea femininului: stii.ptn -linirtii. cumnat - cuntnqtd elc.

' Cu excep[,ia limbii romine' limbile romanice au pierdut neutrul, iarrrlrslanlivele

^du g"n neutru au fogt repartizabe la masculin salr feminin-)csigur cd repartiTarea numelor de obiecte la cele_ dou[- genuri-este"pur fol-,,,rlii : cum s-ai putea justifica din punot de vedere logic.faptul c5..ln francezd,

lc cxrrrrrplu, Ie iaurcu{,t,,fotoliul" eite de gen masculin , iat la cftal5a ,,scatrnul":rlc ([e gen feminin?

,t &istat o perioadd cind genul gramatical corespundea genului nabu-

,rl, a.sa curn era inleles de mintea oamenilor primitivi- Cu_vremea lnsd, se

,i,,r.,lc concordan ,a'dintre ele. Gindirea oamenilor- evoluind, apare nefiresc

,r lic la rnasculin sau feminin o serie de nume de obiecte care fdcuserd parte

lrrr r,rrt.cfloria animatului. Dacd. pentru un primitiY era normal ca numele

,.i,,t,rlrrii,,,,apei,,elc. s[ fie de gen animat,-c5.ci aceste obiecte erau-gindibe

I ll)

t, lltt I/.\



\ lr | {, I lt\l . tt.l)IuLus,,indeplrtat") e folosit' mai alcs' ponLru oxpllIIIill't)u

""""'i",'l,;iil,'''ili,'l;ll,:,}ffJili'ti;". ri ca.zur,1

g ' o t i,v' c1'1 I'l':+ tu...,t

,,,,,1,, ,,r, rrttrtr';rrii ,,,'r,"iit1u"t'iir'li'-li--'',ottr":,i.,:::1;"f

i'i,ltr]iti"1ll

irgirrrilirt,0 rrrr olo) qi advcrbele de mod.pob avea glad,'rlI r'r,ilrP:ttrtItr', lttrtrltttt

,,n",,,,ii,,,i .1,: r,x1,rir'ir i.s'giri. Analogic insd s-au lttuttitl gt:r,1,',1,'t 'ttr'ttt'rt['ttt,i'i,r'i,,,,,t,, ,r,lvcrlrc ar., ioa"* timp,"al cd.ror corrlilrrtt, ltttitlrr oxi:rlit itt 1'trrrlrr

,l il,'r'it,' ( rtttti. tir:irr , I'o'rrtc d,epar.Ic).'

S,, ,,,r,r,i,1,'r'i r,ir t'ristri tlt'i g:radc de compnrlrIir':.p'rzilit ttl' t olttptrtttltt ttl

1i srr1rr:r'lrrl,ivtrl. l)rl l'lrpl,, plrzitivul-nu este prrr|lttt-zls llll lllll(l' (::rtrr lll I)lrzl

i,iv i,rn,,1it,,,, trsl'tr 1rl'tlztlttl,rrt,I f[rd comparal'l(r'

I);rloIll,ii sr)ilsilltU l0r' ltlxiCal, nu tbat,O arljrrtlt'ivtrlt: (rr)ltll)()lt'i gt:rtlrr tlt:

,,,,,,,1,,,,',,1,i,,. Asl,lr:1, irr lirrllra rominl a4jctrt'iv. rlir ,r/" titt' ttrttr ' rrrrit'trltr'

rrrrrrriri Iit{rr|irl, p0L rV0a 0onrparaliv sau suptlrlal,iv. sirrl irr lirrlbil rtrt:tsl'tlr

;i";;i;,,,,ii",,,t,,',,i.igiu., larirr',i, fixate_nurrtoi lo conrparaLiv (do .x.r.'lrr,

ii,[)i,i,r, .sultcriltr) riou-14

*,tpetlativ (de exemplu: optim' ntaritn'-.suprcnr)'"(iratlole ac comparalie pot fi exprimate cu aju1orul unor sufixe, ca irr

latirri (allior ,,*ot inaiJ, aitiss^imus,,foarte inallr' de la ahus "inalt")sarr'

irr rus5. (0Lr,tttur,ce,,mar-hing", 0'turt'uetlu'r'uit',,cel mai lulg" de |a.0'turutwit'

;l;;Ft, p.ln tlo*i.,,t. inteind (cle exernplu, in arabd' de la ltabir"mare"'

a.hbur'ntaimare")

**" ."-i1"lotl"i""o1

ud"ttbt, ca in romind' flancezS' (de

.-.-pit, it. pltts'lortg,'nrai lung"., tris I.o.ng.,foarte lung") E'a.'..

Crisl,alizarea gradelor rle comparal'it 'ft- t*uttu-iiior mijlo-ace tP-t:11*-l

,ute di-ffiirnur. Jto' u fost un prbces'indelungat qi nu s-a realizat intoate-i

limbile.DupS. pdrerca unor cercetitori, cel^nrai vechi procedeu de e:iprlmare *

compara ,iei consia-in f"""t* fa ,5.'in la[ir a tlouir^nume de obiecte avind

it***,rm*'*nn:*i,ru;:"',:"ll'H1i;ii:fj#yji'#i:::i5

re";.onlin. ideea ,,acesLa e mai bun decit acela"'

tor*.irrniJ. o'uij..iiu"r'li pe lingl un substantiv luat ca punct de plecareil"."*p;;; ie, ,,ei .*tn -ui. po.iin,l cle la niine" inseamni. ,,el este mar'

marc decit minc".Diateza. 'l'elnenul vine din limba gre.acii (ELaoeouq), unde. jnsemna

,,"1'liq*:i,t;, ,,.ti,po'if i' ' categoria ,ry-?neio.1ll.:.iiil:''ii';,:X;t;'i'';iiului. indicit rnorlologie ra porl ul d rntrc sublec

;i*;;i'.;';;li;;r"i gd*rlil"r ,e"".,.Et. acliunei verbului., diate.za p.a s i r'*;;id ;[ acliunea,"reaiizalS. de altcineva,'.este suleritd de subiectul s'ama-

tical, iar diateza r e I i-;;l" i, f1 majoritatea cazurilor, araticd s'biectul

t.t.ik".li"iiuu

p" .*. .1 i*t'lqi I face' Fe mai cunoa;te ;i diateza m e d i e'

prrn care se ara1,a"il

i. i"""d fdcut[ de subiectu] gramatical se reaiizeazd

i;;ir;;1,; ."til.r"ip;.ticipd. cu interes-ta realizirea acliunii. Astfel, de

exempiu, in greaca .rn..du' citth se spune- cd zeii dau legi oam-enilor se folo-

fi :l'J |J,*ffi;, :' i* "t'g'

I *t' t''0,lil ;' "i J i.-

i"ll,:. : -.' qfri : fi

ii*n* .o*i"8'.*,alorileJiotJa.i-m"dii pot fi cxprimate prin rcfleriv (de

exemplu, md' tem, miL gi'ndesc etc')' .

Valoarea gramatici'l{ a diatezei Pottg fi exprimatd 9i lexical' prirr

fn.A$i'*;*untl.i u.riruiu*i , ;i .-p.ot*li c5.^ )a inceput, limbilc n-.att a\uL ln

i"a?**a"fte

miiloacl.*-i*^""dtt cazuri.ins5' existi' o contradic{'ic ittl'rr:

il;;i';;rilfoi qi alotrrl. l,r lntine existd o catcgorie.dc .''erlr', IIrrnr.rl'('

dcponente'(jarc'setlonjtrgirdrrpirdia|czapasivl,dltt'ltttst.ttsittllt."iai ".*tt'rii ," ti,lri,'^i ,,,i

-itttt"t't'*t", l'it1ttor,,a vorlii" o[c-); Jrrr tl. altir lrirrlrr'

"r'|rl" '|r.rrtrrtr';rrii """'ll;1.;;;iJ'-?'l.lit';;J^;ii"l"g verbli1l,'.]1 timba

rrlrit olrrlr'lrtl trtt lt.lttt'otuI .carura ""'"i':i::::,,lllt^";."r-,*pnl,alului,uncazl,rr,', ir .r rrllii rlrr ,',,'

"'t^Ji u t i v' carc ooresprlnde insLrumentatulurt

ii i I; I; :,*;irl'l**-**ruql*f"''{***l{'ik'ffi;i

| : I I

r il :li l ll;";iliii'''.*.. 1f*?ftlii i:nfi :HyJ,'31 #1r,;*1 Ii

';:';r,;lil,lff T'i'i:il:tlg*liT"i"-{ :.i#*Tl*,'#Jltl.iti:l*\i ri:u li:;l* mq ru'il

"

i ri:ti.: *lt$riii:rumtk i.l I

:l i "*; :n;.*'H i' l[1XTff ."3 :' :::J* u'J'TF"

#i ii'i i i

-''

^"

-'

" "sb i tu'' c a zu -

i ii'll i"i;TJ jl b;; f* {t f ;:ili ifr f , i ii*lX 1"*. :ffH l:'.* : [i .'rsl,

il:ilt"JT{tititi*l,-*#'ll*$t*-l?n'xli,:1;}'iii,t3,:ilx:i tv: l "iiin*tdk*i ;:$lT',*:r

=,i'tr "'i ii: 1 i, 1i:: 1'l'

*.'^

i;, ; ;,J,'-;' ; ;-; j

" *,i' :#$f :i.^-',t"."**?;i,$ i l.ir:' ; &l'^fi'il.:migcarca de sus in ;t

:::[i*u"lhikr"il,#i#:lift *ft :r,+i.:r,",,-*rr;i';;";;;i;,-dar adjectivul nu' iar in bulgat

;; ;l ;. ffi;iffi

"?i fr iiit h.* fi i'i;'iitfflJi l"i;, i m : ilf"l::,1

l

ror,,sir.e eiun:l::,1'jL"lKj'lil*'fi'"".J,ilii;;"#'[,iqr;;;;i'f *11, cu pr]-

ft{iil;$,11:J;Hf;{i*t#ft l6h,li;i;li'l;'ffi ':Y;'JT"*lr( t:,'\{'ttrr'|ru'

":',[Ai'ff'1)ori,,*1.r9 ,.3,,."i]:..i;i:....ru: lJ:l,o',*,l"J,l"iuii,i;

ixill'ii:'"i.ff i*'*nill;''J",'''fr i"li: i"".J1'r-,,ftff :[#lnl*W;,rti,itn uuio.i; pentru precizarea sensurilor'

.,,,"i,i , *i r"io,'ir i,,dTiillft.,r,.i,Jil.1{i;'.:J-t:".1',:i'"t'J:'"til:'i;l

i:lliiitl"iT".ri"sli''""f#;]h"Hfii1ii,'i#:b*#ll'i"tl,'H;l$l;iiil,ili' irtl Ji,;',,l"""nnii"ot; tiispare in lntrcgime'

(iratroro " "",'iiii;it:,;,"'nrmn ;{''.1",,1*' f,1iH1';ilil'l:l;"':ii;qil;

lll"l,illl,n,iilllli:;'J,i,i'il' iliiiililll[:*,:*lLi"lllxl,,l1,illl;iJ;li ; ii]iri[;l,it lrltzlt i\{)()st'{)l oitl'ol-

(l(. i\ o\islrr in gr.ilrlot;iii",li ;:. i;;'1,.iu.ipi,,,,,it,iiili ,"li""t'ivrrLr (si P:rll'irriIiilrr



,lr,l rirl\r'r'lrl (fitt(i se conjugd dup5. diateza act'ivd, dar au sens de pasiv, do

,,r,,,r,;,lrr urtltulo ,,a f i bd"tut,", ueneo ,3 fi vlrrdut" eLc.

l,rrrrllr ilrrlo.cur.opeand cunoltea numai diateza atbiv[ 9i cea _modie.l, l,rol,rrlrrl , ri rlirr rliateza medie s-a nS.scut p&Bivul. Lirnba greac[ veche avea

trrlr ,lrrlr,zrr. rrcl,ivii, medie qi pasivd., ull,imele dou[ avlnd forme deosebite I

rrrrrrrrr I lrr rrrrr,lrr l,irrriruri. Limba latin5 avea diabeza activ[ qi pasive-Fi cuno;-I

tr,rr rrr llr'rno lr:llcxivc. La diateza pasiv,l existau desinenle speciale pentrui

tru,1,rrrrl,r rlrrrivrrl,c tlc la prezenb, qi folme compuse cu verbul e.tse',,a fi" la

I r,,,i,rr, rl,r L|oorrlo. l,imba^romlnd a moqtenit dii latin{ diateza activd ti cea

1,r,rrrv:i. Lrr pasiv s-au generalizat la toate timpurile Iormele compuse cu

i,,,,.1,,r1 ,r I'i.'DiaLeza refiexivd se construieqte -cu pronrrmele reflexiv. Subrrrllrrrrrr ,a limbii slave, reflexivul s-a dezvoltat mult la noi, creindu-se

rrillrrtl0 vaI'late.'lnalte limbi decit cele indo-europene sint gi alte criterii de clasificare

:r volbelor in diateze. ln limba georgiand verbele sint imp[rtite ln doui,,orriuqi.ri: o coniugare a c t i v d, in care slnt cuprinse toate verbele al cdror

*,,bieit indeplinegl,e in realitate aoliiunea' ,si o -conjugare a.f e c b i v e'

i1 care sint cuprinse toate celelalte verbe. Aici verbe ca,,a muri",,,a suferi"

cLo. apar{,in conjugdrii afective'

Modul este categoria gramaticale verbal5., prin care se prezintd acltg"4pa

ilin ounctul de vederi al rEaiiZdiiibi. voibitorul poate prezenta acJ,iunea ca

fiind ieald, posibild, doriti', poruncile sau ireal{i In.limbile. indo-europene

cunoa$tem modurile indicativ, conjunctiv, op[alrv, imperaltv. I'nn varta-

iiii;;;-;"e-qi fi'"p se pot. eiprima toL felul dc nuanle ale.acliunii' lnioate limbile bxistd'moduri p e-r s o n a I e, ale cdror lorme i1dic5 numdrul

si persoana celor care lndeplinesc acliunea verbului, gi forme nominale (aga-

noinitu6 moduri n e p e ri o n a I e), care sint incluse in conjugarea verbu-lui si care prezintd actriunea fdrd referire ia persoana care o s5virqeqte (in-

Ii'iiivul, participiul,'gerunziul

9i supinul). Formele nominale. pot avea

tunele tr5situri ale veibului, atit morfologice (timpul 1a participiu sau

la infinitiv), cit qi sintactice (subiect, complement)..ln crearea modurilor, timbile pornesc

-de la criterii variale. Astfel,sirrl, Iimbi care au modurile afirmativinegativ, interogativ qi nu au modurile

nt care le cunoastem noi ln Iimbile indo:europeoe. $i fornrele de exprimare

], r,,,r,lurilor variazd. In latin6 qi greacd. se folosesc iufixe modale, in limbar.usii sufixe pi pariicule, ln romind. sufixe, conjunc ii. 1 verbe auxiliare.

Fiecare"mbd exprimd. anumite nuanle ale acliunii. Insd in-cazul pro-

r,ozitiilor subordonate, de multe ori se foloseqte un mod sau altul numai

ilrrl,rribi regulilor de concordan{,d, f[rd ca modu] sd-qi pS.slreze valorile sale.

\st,fcl, in "labin6 se foloseqie mult conjunctivul, iar in greaca optativril,rrtolo urtde noi iolosim indicativul.

ln I'iecare lirnb5. exisbS. posibiliiatea folosirii unui mod in locul rilLuia.

\st,lgl la noi motlul optativ se intrebuin eaz5. in locul indicativulu,i pcntlu,r cxlrr.irnil cziLat'oa pi penlm a atenUa O rugdminte Sau O c,eIeIC. 'Stl sltttrttr

,rrllscrr i, a,s rr.t.1iu. 'irt ioti de tzZ rog sau aS rnai aeea ceaa clc ad,tiugul. in loo dc

trtri rtrrt.,,,,r,tt. rl,e udirr.grtl.. (iorrjrrrrr,tivul e adesea folosit cu valoarc dc itrtltcrttt'rv:

:ii tr' tlttri.,,tlU l,t:", sri. litt'i.,,li'1". Variafia rnodurilor in[r-o povttsl,trrl $tr lltoo

lr.rrl1rr 1 sii r,r,ilir rnorrirlnrri,r. Irr txemplul rtartr ttt'tnottzI , (lrcirngi ittl,r'tltlttt:tt

,,' ,,rr.',rrl rrrrsi povcslili llirzrr lit irnporat,iv, stlltirrtllirtrl 1i lrtllsotttllr, ;i olr['irrrl

lrllr'l rrrr 161 rrriri yioi:..1)r'rrgrr-rni cra satttl ttttsl,ttt,1r1l ()zttttlt lt'll lt'ltlttos

(jurgfl[,oul.o yi ).irnpcde ca cristalul,_in c.are se oglirrt.llrst,rr t:tt tttilttttrrr (]r'l'trl'rttr

Nlrrirr(,rrl'ri ,lr, ll,lica vcacuri. Dragi imi erau.tat,u;i trt:tttttt, IlrrIrr 11r rtttttttlt'

Bi lrrti(,(.ii n:rlrrlrri, tUr,:rrSqii ntei din copilirio... irl)r)i /rr.s,l 1i, lrirtIlr.| :rtrlttl

,'r, f,,,.r,i,',.,,t Ilrrrrrrrst.[.ilol lui,5i pasri de te dtt irr loc slt;ittt ;t irrrrr rllJrirt'lrrl'

tlucil l,n lirsri lrilrlrrlrritrii tlc inim6 ".

't,irrr1lul. lislrl crrl,t:golil gramaticalii- ct:ir rttiti olrilrrrrilir lt vt't ltttlrrr- ltr

litrrlrrr grrrrrtirrrii vtt'lrtrl 1"'irtti nulnele- :lL' l 'it'''rtrt ".tlvitrl'irl Irtrrlrrtlrtr"-

'l'irrrlrrrl lxplirrrii rrrorrrt'rrt,rrl irr oare vorbitorul silrlt'itzii o lttr{ittttt' ()ttl.cgot'ttr

l,irrr1,rrl1i ,i',,,,,xislul, rlin t,oLdeauna qi nici lst'r-rzi tttt o gisittt lrr l,otrl'rr lirrr

5ilg. (lil,ir vr'orrro oarr)gn.ii nu ajunses-erd la noliulr0a logicir ir.t'irtrprrlrri, t'i'

l6l6scirrr o sirrgurl form5. vcrbald. pentru a de.semna oao{ iunc., iltlifcrcrrl' rlrr

rlolturrLul siivirgirii ei. Apoi, deosebind -ac{iuneaprezenti dc cca t'rtr<:ltt'ii,

ii,:l"tprittroi

acdast5 diferenle cu ajutorul a dou5. verbe diferile. O imagine

o o..*'t.i sii,ualii ne ofer5 verbul Jaiin ,,a purta", la c11e prezentul este /cro

,iir po"t", ia'r perfectul cste tuli ,,am p.r;at"' $i astdzi ln limbile

indonezienc, cu exceplift limbii malgage, iimpul se exprimd numai prin

*iiiou." lexicale. Cind oamenii au atins aeea treaptd de abstracti-

;;;;"

gindirii care le-a permis sd vad5. unit,atea .unei acliuni verbale

la diferiie timpuri qi trSselura oornund a luturor acliunilor care se p.etrec

in acelaqi timp, ei au lnceput sd foloseas_ci mijloace.sistematice lexicale,.

apoi gramatic"l., .omur]e mai multor verbe. Astfel, in mod frecvent s-a

i6to.iFprocedeul'alipirii la verb a unor por{icule sau adverbe care preci-

zeazd cind are loc aciiunea: un asemenea procedeu folosesc limbile austra-

liene. melaneziene s.a. Din asemenea particule sau adverbe s-au putut

crea ou vremea afixe temPorale.

Gramatica istoric[.a stabi]it cd viiborul a apdlut mai tirziu, qi este

de asbeptat s5. fie aqa, tntrucil viitorul este mai abstract, se referi_Ia o actiune'.ur.'rr-L avut incd. ioc. Limbaindo-europea.d comund, germanica comun5

nu cunogteau viitorul. Viiborul s-a nS.saut din ideea de voin{[, dorinli,necesitatL. ln limba greace veche, viitorul a fost la origine_o forml verbald,

care exn'ima dorinta] ln limba latind viitorul, din punct de'edere

morfo-

losic, eitc apropiat de conjuncbiv, care este modul posibilit,d,tii gi at dorin{ei;

in'eirglezd "ilt6.ntse formeazd cu verbele auxiliare shall ;i.will (I shall go

,." "3imerge((, you wiLl g,o,,tu vei mg{ge,,): siall provine din vechiul verb

'englez scuLin,'cire ar6ti idcea. de Obliga ,ie, n.ecesitate, constringere. iar

wi"tt d.in wil,lan, care exprima voin a, hoLdrjroa, dorin(a. Inc5, in labina Lirzie'

aDar lorme perifrasLice de viitor cu verbele auxiliare,,a avea" gi ,,a voi",pt care le-au mopbenit limbile romanice: din lat. canlare habeo se formeaz[

ir. chanter-ai, iar-din LaL. uolo facere tom. aoi fdce .

unele timpuri situeaz5 ac,tiunea fa 5. de momentul vorbirii (timp.uriie

a b s o I u t e),'iar altele situeazd acliunea in raport cu_alte.ac{'iuni din

aceeasi frazd'(iimpuri d e re I a ie). ln limba romlnd, laindicativ,tim-

ouri ibsolute'slnt, dc reguld, prezentul, perfecbul, viitorul, iar timpuri deielatie sint mai-mull-ca-[erfeclul qi viitorul anterior. Imperfectul poabe

avea ambele valori. llxisid varialii mari de la o limbd Ia alta ln ce priveltcnumdrul timpurilor. Limba ruse a pierdut aoristul, mai-mul[-oa--Ircrfcct'rrl

Si imperfectui, rirrrinlntl cu o singurd. formd. de perfect. Albanr:za arc la Lrct:ttl,,

ilc ltng[ rnai-mrrll-r.ir-polli,r.l.. Ei alld formi compusi, cnro,:rt;rlii r'i o:tr'Iittttr'ir.c loc ncmijlociL irriiirrl,rl irrt'r'prrl.rtlrri alloi acIiuni. In lirrrl,:r cs,rlritrto;ilr,r

tlin Alaskr"*inl,it,r,r

irnpcrfcol, rlrai rrlrlopiat cle prczcnl, ryi rrllul rttrri rlrrpirt''

187



\n irvr'r lrr lrt ttttttl stgur.(lrrtr,H,r|llr Hl,ilrnatlca]e a timpului este mai larg[ decitcategoria. logicd

,,,,,,',;,,,,r2,,1,,,,'','. l)" aceea, limba are posib-iiil,atea de a folosi un timp in

l,r, 11l ;lllrrr:r. Vottt lua citeva exemple din Iimba romln{'l,r.r:z.r,rrlrrl lrott,o fi folosit ln proverbe, unde aratd. c5. ideea exprimatd.

Ilt.r, vrrl;rlrrlii ,rIi0lrrtl. Avern aici aqa-numitul prezent g ri o m i c (dtlrr 11r'. 1vrilrrl ,,lttrtx ittti.", ,'proverb") sau. pre"zentrtl e t e r n' I)e exemplu.:

,ri.,:i,,t,',',ri,'1,,,r:tr,; in latini:^ bis dat qui citu dat,d'5' de douS' ori cel care d5'

lr:1rrrrlrr..; irr'iLtrliarrl: chi, ua piano va sano,,cine merge.lncct, rrrerge sigur".

Isi,or.igii';i soriiiorii folosesc-adesea prezenbul isl,orio sir.Lr narativi,, i,,"ul ['r'eoubului, pentru a face povesbirea mai vic' IaLti crrrrl descfic Bll-ooso.r o parbe a lupiei dintre Mihai Vileazut qi.buroi la (liLlugiilcni:

,,Aiunoi Mih;i, plin de lncredcre in c.e.gia .r'rrraLe i..s.alo, trece podul

irr currul a d000 osraqi Ei se Iasd cu furiu usul)r':r ()siltattliil,rr'. ln 1-remc c0

focui 'iuLe gi bine jinuf, 'al puqcaqilor dirr Pi,Iur',' 1i rtl tttttttt'il0r. pusticlte

armala tur:ceascd,'doborind-la pS.minb lurnc rntrlLii.. (.lit,ova cetc de burci se

inoearcir a sprijini n5.v[lirea rominilor; tlar itr zittlitt',_tllci aoeqtia, inimin-

r_lu-se, imbiindu-se unii pe al1,ii, ii izbcsr: trtt alitii ftrrio, incib ctr toat[*i""i'oiu pozilie a turciior, prS.valindu-i,.ci ajutrsclit pinri

_lacele dintii

oor:t"ri ale'tabLrei lor. Vrdjmiqii, ajut,a i dc Ir,zilit', tlt' trrrrtriluI lor 9i de

rnaqiniderdzboi, igivincurind in sine 9i irrccp * sc lu|trt'tL

tit.te".

(Istoria rominilor sub Mihai Vodii Vitcazul)

It Amintiri din copitdrl,e, Creang5. a l0losiL atlcsca prczcrrLul, reugind

sd.lea tablouri vii qi dramaiice. Astfel, ln currosculul cpisod_al pu'ezci,

cl scrie: ..Si scf,pind'eu cu obraz curat' irni icLr brllist'a ou blidelc, porncscslrc sat,

^aufoi iar pe la tei, m[ sui lni,r-insLri, purt urcchea.la gura soor-

i,"r"il ri aud ceva zbdtindu-se inlduntru: atunoi ieu lespedca ou ingrijire, bag

rnina'Ei scob pupeza vldguitd de atita zbucium"'Prezenlul poate fi*Iolosit, 1n locul viil,orului, aIurroi cind se arab{

inrinenl,a realizarii unei acl,iuni.. De exemplvt Grdbef Le-te, c.d. pierzi lrenul.

ImperfecLul, fiind un timp durativ, este folosit mai ales in descrieri,-poves'

ti;i ra; poveqLi.,,Amu ci-cd. era odatd intr-o 1ar5 uncraicare aveatreifeciori.

Si claiul'acel"^"i

urr.u un frale mai mare, care era impdrat intr-o all,5. ard,Ir;,i rlepirLatd. $i impiraLul, fral,ele craiului, sc numea V0rtle ImpErat I

si imnirraLul Vcrde nu uvea feciori, ci numai fcLe..." Tn mod I't'e|von[. poate

si suh in[]uenLa limbii povesLilor, copiii foloscsc imperfOt'tul in lucul prozen-

irrlrri, cirrtl se joacf,. Ei poL fi auzifi e;ipr.imindrr-se r,am in ft'lrrl urrnX{or:

.)i\orrnl eu eram" profesorr.ri Ei voi erali elev_ii qi aici era clasa cu biinci".'tJireuri imperfecbul este foiosit in locul prezenlului, perriru a reda

irrtr.rrrr lnocl mai invdluit, mai pu in direct, ideca exprirnatS. de verh. Pent,ru

virrlril,rrlrrl catc se aclrescazi unui superiOr, cxpresii ca tencatn Sd vd rog stttt,,oitr.ttr. sir. vti. spun yrar mai respectuoase decit oiu sd. od' rog sav Qrcau sd-ad, sptt'n.

Viil.r,rr'1, irr Iorrn.le lrii populare, apare cu nuan e modale.. In llaza:

rti .:ri nttr.i ltt,Si.;i. tl,rr'rtr.rLt:rt,lu tLi.n,irbp;i ne-om in(elege,.viit'orul cxprirn:1 un lrt-

,lr.rnrr. \,iilolrri p,,nlr, IiIolosil, in locul impera{,ivului1i,inaotrsLcaz,l)oI'rlrl(jllrrIr;rlr' ;rIttttlitt'tt.

,\sp9r,ltrl. ( )rrl.r'ilolilr ;,1;rrrrlrt,iculit a iispttttl,rrlrr.i.

irrl'irI isrrllzir ltrll,ittttttit

'r'r'ltrl,r',lirrt,,'rr,'lttl tlt: t't'tltrt'1 rtl rlurirLci;i irl ullrrlrrlrri rlt: t'rllrlizitr'(l ll r)l'

lrr lrrrrlrrr I,ri{,ar5 exisLd. dou6 formo de viitor, una ar[tlnd c6 acliunea AsptloLrrl alitLf, tlacd ac],iunea dureazd un singur rnornorrt, srrrr c r:orrl,rrrrri,rlur,ril est,c lu irtccpul,ul sau la sfirgitul ei, dacd se lrrorlrrr:o () $rnllulii rlrrlir:irnrrc rrrlrclii, tlirr:ii drroc la un rezuitat sau nu.

AvIrrl rrrr r:rirrl,irruL rnai concret, categoriil lsJrcol,rrlrri lslrr rrnr vr.r'lrr,lrr lirrrlrr'i rlrlcll, cirLcgoli;r t,inrpului. La incepuI rr:rrrrlrrii lur r.sl)r'rnr;rl, rrrrpr,cl.rrlrr

rliltrlil,c ltlc itcrrlcirrli irclrirrrti prin mijloacc lexioalr:, plirr vcllrr ru Lr:nrc rlr.orrr.

Itit,c, ir:,lrr clln so rrlri vorlc, rle cxemplu, lrt ultclt: cnzrrr't lrr 11r'crrr:rr vlrlrl,ttir;i l,ctnrt cirt'c rlr plirru't rl ucfiurte in dcsfirrsrrlirlrr (irrsir'rrrrrn il u I lrrr'zlrrl,) r:

tttrurt t l,ol,itl rlilr:r'il,ii rlc t,r:rrra oare exprirnit ac[,iruroa t,rrrrlrirr:rl:i (pcrlr:clrrl)ttl.ttt rltr rurcou oalu plczirrLi ac ,iunea intr-un puncL al rlrslirprrn"rliici, rrrrlifolcrrl,

tlr Lirrrp (aorisl,ul). AsLfcl, la verbul ,,a purta" prczcrrlul est,c rp6pt,r, irrruolisLul \reyNal ,,a minca" are prezentul 6o0[<1, aoristui dpalov, iar lrcr-fcolut 6Dl18oxa. r\ceasbd form5. de exprimare a aspectului verbai se marplsLrcazii pi in unele limbi moderne. Astfel, in limba rusd gdsim p€rechi devcrbe cu teme deosebite pentru exprimarea aspeclelor perfectiv gi imperfectiv:aoBoplltnb -c$ag a,ntb,a vorbi",,,a spune((, 6p ama -esamu,,a lua" q.a.-

Liniba indo-europeand comund cunogtea aspectui verbal. ln evolu,tialor, cele mai multe- limbi indo-europene au pus accentul pe dezvoltareacategoriei timpului. Intre ccle dou5 categorii verbale existd. o slrinsd legdturh.

Cu un cont,inut diferit qi in forme dilerite gdsim astdzi aspectul inlimbile slave, in englczl, in greacd etc.

Limba rus[ cunoa,sbe aspectul imperf ectiv ;i cel perf ec-t i v. Aspecbul irnperfecbiv aratd o ac ,iune in desfdgurare, fdr[ a indica]imi-tele temporale gi rezulbatul Ia care se ajunge, ln timp ce aspectul perfectivarate cd acliunea este delimitatd, c5. are un sfirEit gi, in majoritatea cazuri-lor, se are in vedcre qi rezultabul ei. ln limba rusl aproape orice verb exprim[o nuan ,d aspectuald, De Ia verbe cu aspectul imperfectiv se poate trece laaspectul perfectiv cu ajutorul unor prefixe (0e"r,ama-c}eul,amb,ra face"-,,aface pind la capdb") sau al unor sufixe (caepxamb ))a strdluci", ceepaHAmb j,ascinteia"). De la verbe pelfecbive se poate ob ,ine aspectul imperfectiv cuajutorul sufixului -ca (-uaa-, -u,aa-): pantn7emu ,,a recunoagte", ,,a dis-cerne" gi patatndar,eamb ,ta privi", ,,a examina cu atenl,ie".

In cadrul celor doud aspecl,e apar diferite nuanle. Astfel, un verb laaspectul perfecbiv poal,e nota lnceputul unei acliuni (aanema ,,a incepe a

ctnta"), o acliune de rnomen.t (cmynnymt,,a lovi o datd"), rezultatul uneiac 'iuni (}onucamu ,,a tcrmina de scris"), iar un verb la aspectul impel-Iectiv poate nota repelarea unei aoliuni (eoaopueama ,,a sfune de maimulte ori").

ln limba englezii, aspecl,ul verbai are doud forme: aspecLul c o m u nqi aspectul c o n t i n u u. La aspectul comun verbul se conjugd ia forma luisimpld, in timp ce aspectul conlinuu se construieqbe cu verbul 1o Dc,,a ii" giparticipiul prezent a1 verbului. Aspectul comun noteazS. acl,iunea int,r-unmoment al ei fdrd a indica durata desflsurirrii. iar asnectul continuu indiciiacliunea cu durati limiial,d. in desfdEurare, intr'-un inumit rnorncr]t, slrr o

anumitd perioadS. de l,imp. Astfcl, propoziIia din ]imba rominir,,oi rlisrrrrl.iprobleme de marc importanlrii" se poale rcda in limba cnglczii Jrlirr rrslrr,r'lrrlcomurl tltey disctrss proltl.ettLs oI greaL itnportance, dacl sc fircc o sirrrlrlii rlcr'lrrraf,ie, firl prccizalca rlrrrrrl,rri, slrr prirr rrsJrcotul cont,inrrrr ltrt1 rrrr rlrr,irrsrry'problenxs oI ylrutL irttltorlttrtr't:, rlirr'i sc irrsisl,ir asttpt'a f:rpl,rrlrri r:l'i r,i rli:rlrrl;racuill, i\scfitcJr{ll ploll lcrnc.



Irrrirr'l rrr,rrrrrir tlu valorile lOr, la aspegtul conlinuu Se folosesc mai alort

r r.r lrr. ir r ,rlrrf itrrtrlllg pres1pgne O d1ratS. limitatd (tO dO ,,a fa1e", t,O rCAd,

;r , rlr , tt, t\'t ttt' ,,rr sorie(( etc.;, iar la aspectul comun se folosesc mai ales

r r.rl,r' r rr rrr'Irrrrrr: nrornonLanS. (to faIL ,,a c[dea", to give ,,a 4o"), precutlt ir',,r1,r, r ,,,,. ,:r1,r'trrr;i rrcIiuni ti steri cu durat,5. ne]imitatd (to kee.p,,a pdsbra",

/,' /,)r', ,,r ",1,i",1,, ,t'islr ,,a dori" eto.).'De obicei, aspectul contintlu c lolosit'

rrr rlr.rillrr'r'r, tirt rr'l (r{)Illull in naralrunr.l\,',,'r;ri;rllir txplirnlrii nuanlelor dc aspecl o glsim in l,oalc.lirnbi[r:,

,l:rl rrrr l.;rlc iur rrrt sist,cttr gramaLioal regulab de marCarC a As1)e(rLltltli. l,ilnbitlrrt rrl\ Irriosrrr plclixc qi sutixe. l)e exemplu, obdormio.,,a adorrni" irlrlitlii

irrrrr:;rrrl11l 111r{,iuirii,

la irdc vcrbul simplu, durativ dornirl,,a dorrni"; dc lir

,/ir'rr ,,ir s1,rrrro" sc lormoaz{ dicto 9i diitito ,,a spune mereu", ,,a ]epcl'a"' St

ti,n1,i'rlilti inrlioir valori dc asperl. ln limba france^zri, imperfe_ctul iL tombail,

,,r'l'r,ritlca" poale reda o ac ,iing iterativd, iar perfectui Cimplu iL.tomba,,el

,;rzrr", {' u, iu',,' mornpntand. Jn limba romina imperlectul. e-rprim,e o u(-

I irrrrc r-luraLiv5., iar peffectul compus, o actiune perfcctivS,IezultativS. \ralorilcrrsl)octualc poi ti blrrinute qi prin folosirea unui \.erb ajutdtor.. AsLfel , cl

irit:t:pc sit sc;ie rcdd inceputul unei ,irpliuni durative. Prin sensui }or lexical'rrraiorit,atea verbelor cuprind o.,urn{5. de aspect. Diir acesL p_unct de vedere,

tt. titii esLe un verb durafiv qi a tresdri este un verb momentan. (]ategol'ia grama-

ticald a aspectului nu este ins[ Lot,una cu nuan1,ele de aspect cuprinse inscnsu[ ]exical.

Persoana. Iisle o caLegorie specifioS. pronumelui gi verbului. La verb,

IaLcgoria gramalicals a pcrsoanei al'atd ci subicctul.acliunii este persoana

.,re"vc,rbersle (persoana i;, persoatta cu.carc se vorbeqte (persoana a II-a)sa, alLcioeva iri alar[ de cei doi vorbilori (persoana a Ill-a). Ac iunea poate

1i liicutd de o persoani sau de rnai multe;avem deci forrne diferite pent,ru

[)olsoant; 1a singular Ei la plural.(iatcgoria 'persoairei

se expriml abit .prin pron.rncle personale cit qi

I,rin desirLnlele personale ale-r'erbelor. ln toate limbile indo-europene,

1,r'u,r,.r,rrelc perrot,ile au o declinare foarte neregulat,i, c-on in Leme diferite,i.,,,,*

""os[e o dovadd a vechimii ior. Fiind niult intrebuinlate, pronumele

lrgr.sonale nn s-au putut regulariza. Exprimarea p€rsoanelor-.cu .ajutorul1,r',,rrunrclor personale este un rnijloc concret,.Jertical, .ll sint limbi care se

i,,losesc numai de acest mijloc."Mut1i Iingviqti considerd c[, la origine,

rl0sirr0n{elc personale 4e verbelor au {ost pronume personale-care s-au con-

lolril, orr'klrri verbald. ln limba tiLard pronumeJe personal-e aglubinat la tema

r,j,'l,rrlrri: s ;lteSlisert,,,tu lucrezi", bez eSlibez-,,noi lucrdm". $i in limba irrdo-eu-

r.o1rr::urir cxisli aseutdnare intre prgnumele pelsonal qi desinen ,cle verbale''l'nrccr0a la desinenf,e a insemnat urr pas inaint,e pe calea absbractizdrii'

irr lirrrlrilc carc au desinen ,e clare qi bine marcaLe) ca in lal,ind, pronumele

1,,'r'sorrirl ta srrbicclL nu-i neCeSar, ei Se pUne numai atunCi Cind VOrbitorul

,.,,,,,, s,'i sroirtir irr oviden ,[ pe autorul acfiunii. ln ]imbile in care desirienlelel,, r'sorrirll s;rrr lricrtlttl,, tt1 -in norvegian[, in mongo]d, in parte in francezS,

1,,,,,,,rr,,,'l,r ;rr:r'sorutl .tr ttrt. prclix o6ligatoriu, care rnarcheaz[ persoana' De

,,\i,1rlrrlr, 1r 1r)r'v(lljrirlir .iriy r.Iskcr,,eu iubesc", d,u. elsker,,tu iubegti", /zan

,/:/,rr' ,,r'l rrrlrr';lr"', strtt itt It'ittrt't'.r'\ je nrungc,,eu mdninc((, lu manges ,,Lu

rnrrrrirr,'i" i iI rntttti'( ,,rll trri'itrirrrtii".irr rrrrrjol ilrlrrrr lirrrlrilol rrxis{,:i vcrbc p c 1's o ll 11 l 1r, citt'tl pot' f i con-

1rr1,rrlr,lir l();tl('l)(,tfioiurrrlr,,1i \'(tt'l){} llniptlfSOIlttItr, t;iltt), rlat,ttlit'5

,scrtsultti lrl', ttu pot fi conjugate decit la persoalta u lll-rr, Irttrl rt ttvt'tt ttrt

"grrlriuct, (r'orrr. ri,lrugc, ploud, tund etc.).l,)xisl,ri;ri lrtrrlg impersOnale 11 t:oljrrgrrtr,lr vr.r'lx,l,,r', folorrlr.

Irl,rrrrrri cintl vorlril,orrrl nu precizeazd. cine fact) at:l,iuttrrtr. l'lrlrt trrrirtltt tttt

rrclsorurlrrlrri virlirzrl rlo la o limb5. la al[a.'[rr lirrrlrr lirt,irrii irnIcrsonalul se redd qrlirr l)(]lsr)nrrr rr lll rr ritttlltrl:tt tr

lrrrsivrrf rri ll.ici. tl ,,sc s1ltrrr,", nurralur ,,sc 1tovcsl,c5l.r" rttr:.). Itt Ittrtt, r'rr'r,

irtrpclsorrirlrrl rtrr crplirrrii crr rjrrlorul prontunrtlui oz (ctrtr 1tt'ovittt' rlrtt lrrl.ltortt,o,,<tnr"). Arlr:olt;i rrorrst,t'rttl(,irt o gdsim ln lilrrlrlr gtrt'ttttttti'i, tttttlt'sr' [,rlu

scll,rr rrrrz rlc lit Mr.t,nn,,orrr". In iimba rorninrl furlna irttpclsorrrlii rt vlt'ltttlttt

sc o.xlrrinl"r prin: porsoana a III-a singular a reflexivului (se zicc), I)orsoirlrrtir Il[-a singular qi aIltr-a plural (s und la uSd; s p un cdorsduindgcrurtmari), persoana I plural (trebuie sd, muncim pentru aratfii'n viald),persoana a II-a singular (bine faci, bine gd,sef, i).' Variafii stilistice se intilnesc qi la categbria persoanei. ln pasajul citatmai sus dttL Amintirile lui I. Creangd, s-a lnlocuit persoana I singular prinpersoana a II-a. Persoana a III-a poate lnlocui persoana a II-a pentru a

i'eda intr-un mod mai pulin direct un adevdr supdrdtor. f)e exemplu, in locde aSa-1i trebuie d,acd, nu-li eezi de treabd se zice a;a-i trebuie cui nu-ti aede

d,e treabd,.

Din cele arS.tate se pot trage unele concluzii generale. Categoriile gra-matioale au apdrut treptat, pe mdsurd. ce s-a dezvoltat gindirea oamenilor,ritLicindu-se de la concreb la abstract. Categoriile gramaiicale exprimd cate-

gorii ale gindirii care, la rlndul lor, sint o reflectare a insugirilor Ei rela ,iilorobiectelor din reaiitate.

Fiecare limb[ are categorii gramaticale specifice prin conlinutul 9i

forma lor de exprimarc; datdritd faptului ci le-a creat in perioade diferiteale istoriei sale, a folosit un material lexical propriu, precum Ei datoritdlaptului cd fiecare limbS. evolueazI dupd legi specifice. Degi aspectele

realitd{,ii sint numeroase qi foarte variate, fiecare limbd are un numdr limi-tat de categorii qi in selec ia acestor categorii se manifestd sPecificullimbii.

O datS apSrute, categoriiie gramaticale evolueazI atit in ce pri-veqte conlinutul lor, cit gi forma de exprimare. Ca in toate laturilelimbii, qi aici evoiut,ia merge in direclia progresului. Se elimind. categoriileparliculare, se dezvolt,[ cele abstracte qi generale. Limbile de azi au eliminatpe rind trialul, dualul (aqa incit categoria numS.rului a devenit mai abstractd)

'au eliminat numeroasele categorii particulare pe care le gdsim ln limbileprimitive. ln ce privegte forma de exprimare, se trece de la forme concret-lexicale la forme gramaticale incadrate intr-un sist,em. Evolulia sist'emuluiunei limbi poate duce la desfiin ,area formei gramaticale a unei categorii ;

aceasta nu lnseamnd. 1ns5. cd. limba respect'ivii nu mai poate reda nuanlclc

acelei categorii. Am v[zuL cd limbile indo-curopcne care nu au cat,cgoriagramal,icald a aspectului pot bxprima prin diverse mijloace nuanfolc tlrr

aspect. Limbile care au pierdub flexiunea nominalil continui sil lr1'ritrr,'prin mijloace sintacLice func ,ia cuvintclor in propozific.

$i in evolu[,ia cat,egoriilor grarnabicalc limbile prozinl,ir pru'l irrrrl;rlitiili,

astfel, in i,imp ce unelc.Iirnbi

irrrlrt-crrropono merg spro tlcsf iirr(rt{':r lllnut rlol(db excmplu enqlc'za), al[,olrt rlczvolt,i rrn gcrr porsottitl srlr, r::r in ltttrlrt ttrirt,intirrcsc difulcn{,rr rlirrllc qlrrrrl irrrirtrirt,;i r,el inanit',itt,. Sl slic t:t itt Itttrl':t



r*jr lr t)lufirl. iar la substantivele terminate in consoanS' qi la singuJart

rrrrrrrr,lr. ,i,, Irirrl,0 au la acuzativ aceeaqi formd oa la genibiv,. in_ timp cc la

rrrrnrr,lr,,lr, lrrclrtt'l acuzativul are aoeeali forrnS. cu nominativul. In lat,iltL

r,r trr lrrrrlrrlr.r.orrurttioe S-a dezvollat mult, categoria tiurpUlui in daulta rlal,c-

,,,,, r,.,''',1,,,,,lrrlrrr,

irr onglezd si in rUs[ insi aspCot,ul a ]ual, o rrtaro dozt'olt'irt'tl,'

,\,,,,lrzrr c;rlcgoriiior grarnaticaie nrai at'atd ch unelo rlinl,rc ckt, t'ollctl-

I.irr,l irrrrrlrili r,l,r ,iliic,,l,clori'si fenonrenclor, sirtb rnai lcgal() tlc. sttttsttl lcxicltl

rrl .rrr rrrl,,l,,r',,1,',ti rtrlti tltltrciete (detlxcrlpltr, Iltlnlill'lll, gorrrll lir ilttrt'lltrrlrrrilrl

lrrr),irrlirrrlrr:r,rrllccirl,cgorii,r'r:fleclindrelal,ii,sirtt,tttiiialtsl,t'itr,t,tl(tlr:tlxrrtrrlrltt,i.r,/.u1, I ilrtl'rrl).

'I'crrncnul sintard, vine din cuvintul grcccso o6vra(c3 ,,lmbinare,a,lczill'o lrnptottttl, ttonstruclie" gi este folosiL ru iroccyr{,ic grlrrrirl,ir:altl pentruplirna oarri rlc vtroltii.greci. De;i studiile de sinl,axii sirrl, rcl:rl,iv l.ilzii, discu iiqr.i lrlt'ocrtl':ili sIoritrlilo ln lcgiturd cu sintaxr arr oxislrrt, lrrcii lrr irrrliohilal,e.Irr isl,rtrir sirrlu-rr;i, lrrvr"r(atul din Alexarrdril,.\|ollorrios l)yst:olos, tlinsocolttl rtl II-lotr tr.rt., ost,c oousiderat pirrilrlolc sirrl,u.rci; cl ir sor..is Jrrinrull,rul,trl, lrr irr:csl, rlotrrr:rrirr, irrLit,r.rlaI fIepi, o-uvrci(e<,rq,,1)cs;rr.c sirrtuxir,,,Llirrlrts trpoi lrr lirl itrir tlc l,l.iscjarr.

l)olrtirtd. tlc la uuclc iucolet;Iitudini in irrrbirrulr;a cuvilrtclor, Alrollo-rrios | )1'sooJos st,abileqt,c douri posibilitri{,i de comb jnare corecti a cuvirtclor,dol,errninate dc ilexibilital,ea lor. Astfcl, pe de o parte, imbinarea cuvintclorflcxjbilc este posibild. numai in limit,a numdrului, cazului, genului, persoanciouvinl,elor carc intr5. in construc_tie, pe de alt,[ parte, imbinarea cirvintelorneflexibile nu cunoaqte aite limite decit sensul lor.

Secolele urmdtoare n-au addugat nimic esent,ial la teoriile de sintax[din antichitate. Vechile teorii grecesti au stat la baza tuturor gramaticiloreuropene pini tn' secolul al XVII-lea.

- q etap5. noud.in studiul sintaxei este marcat[ de aparilia gramaticiide la Port-Royal, Gramntaire ginirale et raisonnte, ap[rutd in'1660. Princi-piul. fundamental in aceastd gramatic[ esbe identificarea categoriilor gra-mat,icale cu categoriile logice.: considerarea limbii drept o crealie a raliunii.S.intaxa c o categorie lolicd, propozilia si juclecata rn rnp."pm perfect-Pentru argu-mentarea acestor teorii, care au stat la baza gramiticilbr pind.spresfirgil,ul secolului al XVIII-lea, ei s-au servit in special de greacd, latind,cbraic6,-prin urmare de faze ver:hi, deplqite, ale limbii, ln caie puteau g6siexcmpiele

dorite necontrazise de practicd, ln vreme ce limbile vii, ln perma-nenl,[ dezvolbare, fdceau dificult[li teoriiior gramaticii logice; pe acesteadin urm[ ei le considerau ]imbi stricate si vulgare. se lncerca deci elaborareaunei gramatici universale, care s{ nu 1,ine seafr{ nici de spaliu, nici de timp,o gramatic[ rup15, de limbile reale.

. .Impotriva sintaxei logice a pornit, in secolul al XIX-lea, curentulistoric. .La inoepul,ul acestui secol-apare metoda comparativd-isioric[r qi,o dat5. cu ea, fundamentarea qtiinlificd a studiilor de- limbil Dar metodacomparativd-istoricS. se poate aplica ma.i eficace in fonetic{.qi in morlologie,de aceea sintaxa, la lingviqtii comparatiqti, cadepe plan'secunda". Nicipind azi nu s-au gdsit mijloacele speiifice pentru aplicirea metodei compa-rative Ia acesl domeniu al Eramat,i'cii.-*"'La-sfirqitul secolului it XIX-i.u gi inecpubul secolului al XX-lea, auexistab diferite curente filozofice rre care s-au clidit teoriile de sintaxd.Cele mai multe dinbre ele au cdzut o dati cu sistemele filozofice De oare sebazau. -ln lingvistica contemporand, unele curente exagereazd importan{a

sintaxei (cum face de pildd qcoala funclionald), altele, dimpotrivd,'o reducou totul (ca, de pildd, gcoala idealistd). ln afarl de aceasti se lntimpld inmulte cazuri ca cercetdtorii s[ fie filozofi pricepu ,i, dar sd nu cunoasch binclegile_ limbii sau, invers, buni filologi, dar silnu stdplneasctr lndeajuns sis-temul filozofic aplicat. f)e aici o serlc de gr,eqeli grave care primc.jduicsc,ln loc sd promoveze, studiilc dc sint,axil . 11[mine ln sarcina viil,orului lrerfcr:] ionarca cercethrii ryl,iin(,il'icc ir sirrt,rrxci.

1]IT]LIOGRAFIE

I,l. lJ0nYcn is te, Noms d'ugenl el nonts cl'action en indo-europicru,.Pari,s, 19(fl.

l;. ,;,,, f, u u. Jar I'crpressiort rlu srtjet indilrrmin-c,"' 76vn1airr por l1-tleuriimc Pcrsl'ilne,l,t ..ittgtrlier. in ..Brtlletin linguisliquu'' XIII'.'| 45' p lt0.-154' . . --

ll. -\. {l I ci s o n, An ntruductio"n to descriptiue Lingttisti's, Nert-York' 195i'

,f l.-Cr orrrl,Cuutributionsd. I'ltutledit,genrepcrsonnelin routnuin, in,,Bulletin linguis-ii'1uu" f ltl, 1945, 1.97-104.

L. II j oi rn s I e v, Animi ct inanimi, pcrsonnel et non-persontlel, in ,,Ossais linguisti-'crrrcs"

TCl.,C. 1959, P. zlt-249.t. I o id an, Stilistica limiii ronrine, Rucuregti, 1944'

O. .l csperse n, Progress in languogt', London-Ncw-Yorl;,-1894,.p' 40-47'^.A. M; i'1 let,Liiguisiiquchistoriq"ueit linguistiqueginirale,I, Paris, 1921,p'211 -230'Jl. A. Serebre-1 ni-kov, It npo6ne,we nLLrnoB ileHcuiLcct;oti u z_pumnanruqecnoe-'--'

oi"*pou4uu, ln vol. <rBortpoitt ?pa*Mumuhec,oeo crnpo;t", Iloscova, 1955'

p.54-73.,t . \ err dryes, Lc langoge, l)rlis. l91l' p. 106-Jlli'

j. iV " " k o'r n a F,el, V"oiieiurgen ilber Syntor, vol. l, Bcsel. 1920, n' 73-10:; t05-

l1 ,294-:t12, vol. II. P. I-51L. \\ u I J, Aspecte olc progres'ului in evoluliu catcgoriil,,r Srunat;rulc ln .,P|oblcme de

lingvistiii g"ncraii"f l, 1959, p. 59-108.

6. Sirrlaxa

I,crrlIu a puLca cxprirna tcgdLurile compll'19 dintrc obicclelc lumiiruulc, r'uvintele se grupeaid in cursul vorbiri.i ..slaJ.-rilindu-sc inLre cle anrtmite

.irr)(,rjt,ur.i gramabicale-care determind. precis funcl;ia fieciruia lnl,r-urr enun

,l,rL. lurbi'narea cuvintelor in vederea exprimdrii ideilor ca o reflectare a

conexiuuii lucrurilor qi a {enomenelor din realitate constituie paltea struc-

tulii glamalicale denumitd siniax5. Tot sintaxd sc cheamd qi studiul

lrrrlrinirii gramaticale a cuvinlelor qi al-regulilor de constituire a acestor

gr.rrpiiIi. sint,a"a sc ocupl cu studiul lmbindrii cuvintelor irr propozi ,ii gi

,il lirgrit,rrlii rlirrLrc propozilii in frazc,sbabilind reguii privitoare la consl,rui-

r',rir plopoziIiilor' ;i a I'raze]or'.

lsl.ori,cul stwdiilor de sintard

I'r,rrlrrr rrii rrr'lc tttiri rtttttltll'ttirso Ei rnai vtlclli ptoorlltplri dc sint'axI se

r',,f.r.rl lir lirrrlrilc irrrlo cruripr:rrr, (illro arr fost, itt gtrltttt'itl rlrll tttitirrrrtlt,sl,rtdiat,ct

,r, \'onr r.,.lr,r'i in spr:,rirrl lii isl,oricul sLudiilor iltrt:sltri l:rrnilii tlrr lirrrlri.

l'))

1 Vczi 1r, 4.

l'ri,,,,lu(.r. irr Iinllvirrrrr3



i

lor apare dot,at cu morfemul gramaLical at ablaLivului (in lal in[), al geniti;

#*#lii"ill[JH';;;1';;;lT"::xl*;?',.i;i.x1'T","iiqq;::::'#lit

irn' i'Jt",*";J*il.." li*;,i,lt i'* o "r';uir ;lil ili x,:"liTiri"ri;"i"i'i la acuzativ iil

iJiili:?l$:l'il urnraro' rieqi nominativui estestrrrct,ic se cltcami acul

.;;;';r,;;,,,,ii"r ,,'t,i'ffi:iil*:Ul,l:';;[,i]."ii'i]'"f ,Y;f,;I':ili1l:Jicarc sttbiectul PoaLc sti

.ot,,l ri, 'ia forme ,'o,"i"JJ"ro"iJ ^"'-ttl^rr"ff;t;;;

;i'"J;llt;1:l;ri,tltitil:ii oi" s'o"'ur t'J; ';\*"'l::"';,i'li-;"f,1'13..";,lfi;'; ,;;.i; ;i;r;;;d; aro' sinr,axci.

BIBi,IOGIlAFII,]

t.s:ucl"i1l,fi

X1';';-1li''"at+.tii?i:;l'..,,.

Lll' 'i'n'l;,,,,n.rc,1. ,:,nr,Ith.,,trpur npt:\to-

o. n. 'ij?l'';H::-xlt,l,l,li.t.,i,.s.lii:.{i^ji'liLii,,rirrcrrrof

ri' 're01' p''25( 257' 352-365'

') ,."o"'f u"l-I'Jj'Lltl f ii','$il,;,,i1'l"jiiLl'; 'il'il;^"'rii ' Ir..culrsri' re0r '^

,r',rr"".tin"r,,rir,,-",i(,i1i,r,,{;nii,i:,;":,::ii:",,,:;iii;:;rllJi?;rl; ,t"';il?" sic,,rec.

I I I l,i',,' si'i'ilj"1 ,tilii ,:n:#:.;'tii;;{i;',:Jtu;ii,'i:;;;*'".gvisrice",

l. l'i,l,i: $itll:fi i:Hli#i{#, :,ii,ii,;:;n_;.,,*,, ,u,,",in ,,prob,erne det t'

J"'rl*?%",?nlo?,'iu., bontemporane"' Moscova' 1s50'

\r. ptoBt,tnln I)D r,txcvls'rtctr GDNI,)trALrl

l. Caraeterul sistematic al limbii

[Jna dintrc Lezeie de bazir ale materialismului dialectic ne spune crinici un lucru pe lume nu este izolat, rupt de lucrurile care-l inconjur5. Aceastijafirmalie esl,c valabili qi pentru limbd. Cuvintelc capdtd o valoare numaicind sinl legate in fraze. Chiar frazele, rupte din context, sint adesea lipsitt'de sens sau pot fi in[,elese albfe] declL trebuie. Insi nu numai cuvintele sinllegato inlrc clc, ci toate compartimentele limbii se gdsesc intr-o sl,rirrsileglIur5 leciprocd: vor:abularul qi morfologia crr fonetica, deoarece cuvintclrrgi oaracteristicile morfologice sint forrnale din sunetc; vocabularul cu sLruc-tura gramat,icalir, deoarece gramat,ica csl,c abstracld si nu se poate aplicldecit pc cuvinte..[,inrba in in[rcgirncu ci alciihricgte un sistem de scmnc(vczi p. 42), curc rcflcot,ii un sisl,cm rlo idci.

(lc cst,o rrrr sisLcrni) Urr cornplcx <lc clcnrcrr{,c (iar'o sc inlluen,teazri recil'r'o,;qi calo sint, coolrlorralc in{,r'r: clc 1n vorlcrt:a irrrlcplirririi unci func,tii comlrne.

Ilolrrl lirnbiicst,c ircclir rlc ir sclvi ca rni.iloc rle cornunicarc

inlrcoameni irr

sooiol,irlrr 5i lirlrrirlrr rl irrtlc lriir'lilc ci esl,o ulgrrrtizatir irr irqa fel incib Iimba s[-;ipoat,ri irrtlcpliniirrrrs{, r'ol. Nrr rrrrrnui Iirnbl lrr lrtsamhlrtI ci are caracter siste-rn$l,io, oi 1i l,oirt,rr pirr'(ilc ci const,it,rrl,ivc, ;i anurnc fonel,ica, r-ocabnlarul.grarnirl,ir::r sc prtzirrlri I'irrr:aro cl r.ur sist,crn, iar toat,c aceste sisteme sintlogll,c lrrl,rr clo si sti inl'lucrrl,rrazir lct:iproc- O sohimblre a unui ,amirntrnllnt;r'-rrrrrrl tiirr cornpalt,irncnlc unt,rtncazir all.e st,lrirnbiri in acrelasi compartimerrt, sau irr ulLc cornparl,iment,c. AsLfcl cchilibnrl esl,c mcrcu stricat.li melcrrrefirorrl, irr chip nour ou ajutoml lcgirt,urilor sis[ematice pe care diferitcl',e lemenlc ale ]imbii lc au intre ele.

'l'otrrqi, din punclul de vedcre al caractcmlui sistemat,ic, compartimert-tele limbii nu se comportd. toate in acela,si fel, de aceea trebuie s[ le studienipe fiecare in parte. ln general, gralie caract,erului ei sistematic, Iimba facr'

economie de material si in felul acesta esbe mai uqor s5. o in{,elegem qi s5. r,

tnvdtim.Vom avea de ccrcetat sub mai multe aspecbe problema pe care o discu'

tim: t. I)emonstrarea caracterului sistematic al fiecdrui compartiment allimbii. 2. N{obilitabea sistemului. 3. Presiunea sistemului asupra elementelor'

aberante, pentru a le sili s5. sc incadreze in sistem. 1r. Influenla unui sisterrr

asulira altuia.



.t|||f'||l|'lIl.liliir.llltrtlIrtnctntlttinltt)f|'iiIri:tirnlIlt,otr'lis]l1'rlri:vibrfi,

lir ,, ,,,,'r,lr,lr,r r,', rrl,', iirlll lilrsil :tr:rtsl'rtl' vilrrlr(ii' r:tttil'rlt'rllt.ill)t'llllli,.l)() gllrii

;,'{ 1,, r':,: ;rltttl'rrt,,' ,""1'ii, i"tt""""ti lt vit'lrrlrri rli' rlr-'lritlitt''rltl.-rlinIirlto''

t,,r,r,,1,,,., ,,rr r,r,,rr.lr.r.;r l,rrzr.lrrt;i rrsir trrti,rlr'p:rtlr'. Alcslt,'lt:-r'silltli llll

,,lrrt ilrrrrrr ,ir ir.. (lr[ | irrr/:i ,.,i vlrriitl,cLr [rtt'rtotttlritrir(ti rrtl Iitritlll-t't' SislOtttltl,tt:,

,,trrt ,,rrrtIrrr;rl r;,rlr. l. ilt:rr irr vt:tlttt't'lt {r(lotl(}lIliIi rlr: trtltl(ll'iill' l)ittlit SoItllittt

,,r ,, lrrrrl,;r 1r1r., rtr.r.r,.rrrlrlrr, l,O rlrl [tllttlttti] fi l)r)tltl'll Ii(l{)ilr(l ftltttlttt Sittl ll(ioOS:ll'ot

Ir, rrr.rlr.. |,.,,,,,,,,,tr,,1,',1,',,i,,,,',,rru,, rti lt.rtllll i\ lllll(ril.(llltittl lttltltl,l'.ttrrtlttrltt

rrr Ir rrr.r.r.;1ir,rt rrrr,,,1. rii sii s(] irtl,iculczir crrlcrrl, vr'co:l(x) tlrl ('r'iigl"tl,ttIi lrrtrt:-

Ir,r, l)r.oirr||r,iilr;;t;rcIr;lr: l|lisiit,rrIi Sirrt,rl0rnlrinlfl,tlirtl'r'rlrrlrlirrrllripsiSltltttltl'ttl,

Irr., lrr.r. llri:ilrlrrr.li lrrrl,irrrl itsl,fCl ti iOlOSit,ir IleIILrlr lllr JIUllliLr tllarO(lO

lrtllt'tttt',,r.i'''1r rrrrrll rrutt f,,rtri,," t"[Si,1uri, aprO;imativ 20' Carn in aOClari {ol' Cu

.,;,,;',1::,','i',,";.,:;,,' ,,;i;,'';;;;'ri;inain *i*t"-otio int're clc, sintem in ritare sI cxpri-

'i,,,,, i,'sr,r'is ot'itlite lturnelc qi oricib de mari'

lrr lorrrirtc;t,c, cbnsoaneie se impart in sonore^ qi surdc' dupS' cum la

1,.,,,,',,,,'1,,,iiu-iorl'"lir..ot,i-t"" "".oardeic \rocale' Afai[ de l' r' m' n qi de i

sr /, o()nsoarloJ oare ,trti'^.o,tot", si rle- . rsi ft, surde (despro acesbea vezi lnsd'

rrrai jos), oirre Iru *, p"...i*, to"t" cet"tdtte consoane sint.grupate. clte dou['

i;;;;r;;;i pcrechi constituite'din exact aceleasi arbiculalii' numai-cd la una

tlirrL.c consoa,t.l. pr...lti "lf.."tecoardele vocale' iar-1a-cealall5' nu: p/b'

;ir):,"'"ig';,;" u.ri, o'"te .ott.iJ.te* c5' pornim de la consoanele surdel adSugin-

,lu-lc o sincul'd arLrculatio suplimenlard, aceeali pcsie lol'

qi anume vibra ia

courdelor i:ocale, rlulrlIln dinlr-o dati' numit'ul consoanclor'

Acelaci toc.o .rt.lulJil pentru opozitria dintre consoanele palatalizate

"i ,,n,,'iir'titir.i".-f " "f".nde i ;i g Ei'dc t corrsoanS, care-sinl.lo.Ldeauna

;;i;r'ffiil;;li'a.'r-"""soan[,'caie'este..totdeauna.nepalabalizat,boate

celelalte consoane p..ririili Joiili aspecte diieribe, palat,alizal, 9i-ncpalata-

ir.il' ,lp;,-i li;, lritr' etc' Iat[ cum o singuri' aiticulalic suplitncntar['

;,;1,;;r6f ioiiri*i ii*f,ii- r""erul

gurii, izibuteqte sir fac[, di' t8 con-

tountl.'?;materie de r'orfoiogie, caraoterul sistemabic c mulr rnai uqor de

ilustrii. irf. ii"tp.at' p""t* olltine a invi ':rb gramabica unej l.inrbi str[ine'

<r[ invdtdturo.rt. *,iti'".r;;td;; g*poru,i orivintelor flexibile in serii de

,r.rll,txiici coniugeri, gr,ifutt'otgu"i?at[ cuajutorul unor sufixe qi desinenle

i,,l"ri;;i"';;ii;?;rsi."ij;r;itii'.e p.rr..rul simplu de la a ci'nta' e ci'nxai,;L1i

-l"."tti',iiEt,i ;i puito.tuf ,trnpt" t"isai de la a [dsa' 'iucai de la'a jara qi aqa

;;;.i"i;;;;i;1-bi,iJ lit.".J p*Jrno a rr-a de 1a tdsai este tdsasi.qtie s5. con-

sr'rriascd. ;i persoana ; il i;;'1"-lrrtrriif'1i"i"ra;i) 1i rle \a r.nlai.(rLiga;i)

qi'

,,;,, r,roi a.pnrbe. La fel se prezintir lucrurile c' lormarea mai-rrulb-ca-perfec-

lrrlrri, cu lortnarea gradolol de comparalie de la atljective ;i. adverbe etc'

I)rin *rmare, g.utiu organizS.rii sistemelor de conjugtiri qi declinlri

(:r;ir-rtrttnit'clc pa"adig'rre; ,si'a flexiuniiin general', i":Tol , l un num[r

'.lrrl,ivrnic tle sutixe' ,si'disinen 'e' lnvd'larei morfologiei devine destul de

rrs,irr.i-r. sii rrc inoliil-ruim.e ar ii dacfl ar brcbui s5. invdldm, pcntm fiecare

srrlrsl,rlnliv sau verb, ficcarc formi ln parte, construit5' in alt chip' afa cum

*,r 1,,,1.,r,,.ou tu,,ro,'ii,, 1,. vl'cn)or cinil nri^exista inci decit un sisbem morfo'

f ,rgi,, rrrrlinrc,rtal si 6intl o coltjttgitrc c'a.a fi, Sint, efti', cram,.fu'i, fosl nu pdrea

irrr:r'i o t:ttriozilat,o (orl c tlttllrl, ptt litrrnci crau tnult rnlri prr inc lucmti de spus

,lccil, irst,r'rzi)-

108

l, lrr rrtor.lologic, Pt'in Urfl)are, SiStemUl inseamn:i rlrltIareir Inornorlllt,

plr,rrfirr rrrrrr.,rlr,'i sirrrpi,:, (iaro ne ajut{ sI oonstrtlim forntoltl grltrrtltlitrltlr: ori

rlri lrilr'1r'i rryr'1r rr,r'oirr rlc olo si ne scuteqte de a lc irt'l'tilrr pe Iitltrltt'tr itt pltl'lr'.(lrr cll, o lirrrlr;r lslr,rrriri:rvirrrsirt,ri, crr at,il are tttai lrttfirrrt lrltllrrligrrrr'. l)tl tllt'tttplrr lrrrrl,:r rorrrirrri, r'r'rlrrrirrrl rrrrmilrul declintirilol tltt lit r:ittr,i, triltt t't;ttt itt

irrl,irrlrrl,,. lrr lr.r.i. rr lrrlrilil, r:trntcl,crul sist,cntirlic ttl rlrrr,lirririi. l,itttlr:t Itts;'.

r.lrlrr,'lrr,l lrr rlorli rrurrriilrrl corrjrtqitt'ilor, fa li rlrl tttltl'tlltr tttttttlil tlrl i'tttt.ittLi'tt

,littl t o lrtzii ntlti t'trt:lttl, :t tclrliz;rt ll,t nlol{r l}togf{fs'c. (lirr';rclclrrl sisl,ctrrirl,ic lrl sinba.'cci cst,c Irtiti gt'tttt rltt Prts ilt ltttttitt

'

rlgqi sirrl,irr:r csl,c l,oornli r.roorrtortarca malet'iulolor lttorlologilt si .lt'r tr':tlr

ln,veldor,oa inLr,cbuinl;ririi lor ln fraze. [Jn excmpluclar sc_loitttl rtlttctr rltt,

limbite in carc ordinea cuvint,elor este {ix:i: cu aceleaqi cuvinte, tlar itrstt'irl,

ln drdine diferit,d, se pob obt,ine comuniciiri diferite..De exemp-hr,_in r:hirrI

ze,\le ke rro inseamnd,,di.-mi", iar uo kc,,,eu dau". Chiar'inbr-o limbii in oar'

o"dinea cuvintelor esfe rnai liberi, cum c romina, puten constaba cd e srrli

cidnt se schimbdm ordinea cuvintelor pcotru ca si exprim{m altd idec

telnperatura md,rc;te pericohtl este aitceva de-cit, pertcohrl mtircs_te .letnPerfllt.tro' d. $i in vocabular e mai qrert de dcmonstra[ caraclerul sis{emal ir" S'

poatc tot,usi ardta cd, gratrie faptului c5. fiecare cuvinL are mai multe inlelcsu|iiau cel pulin nuanle, ii fiecarc cuvlnb apare tn all,ii lumin5- cind e pus in al'

context, pirtern exprima milioane de noliuni, Ii.r[ sir fo]osim mai mrrlt dr

citeva mii dc cuvint,e. cind zic.m,4e e-rcmpl', cl grare contra4,i.ctii saJ"

uni,tatea, blocu.Itti atlantic, dim cuvintu|0.i sapd un in eles dilerib decii, cin,1

ziccm lon sapd oia.e. Formarea cuvintclor se prezinli. catn la fel ou morfologia, gra :i'

f;rptulli cii foloseql;e procetlce sbfins lnnrditc ctr ale morfologiei..CuvinLel'

rlciivabc sc [ormeazirt,ir ttn ntrmlr rclaliv mic, rlc sufixe qi prefixe

9icu ajut.r'

r.rrl rrnrri nric rrumlr dc rcquli. Asbfcl , cinc ql,ie slt formcze pe separale) sep(t

ru,Ior ie lt scpora.,.yta

instalttrt:, itt,sIa/,alor ,c la instala, va lorma fbr5. greutal

sr De Laroet,za.re, rarouizrttr.rr tlc la ia.roui,za, satl va lnleiege imediaL accst

,,rrvirrlo,,irr,l Inv;tuuzifot'malcdcalIii.fiaici lvomOCconomisireamcmot'i,''r;iro;i in loc sri fim silili sL ,incrn minte.zet:i d.e mii de derivate, ne ajunge s

;l,im cil,cva modclc mai trzualc Ei-citeva. afi-rc.' 2. Divorsele sisteme ale limbii exercibd. in permanen 5. o presiune asr,

pra elcrncnteior aberante, pe care lc constring tleptqt s6 se incadreze jn sister

sau s[ dispard, deqi, dupfl-cum s-a v[zut, morfolo_gia 9i fonetica sint grcu rl

moclificat,'qi dc'asem;nea cuvintele din fondul princ,ipal lexical opun

mare rezisb;n[,i la inova ii. Iatd mai intii citeva exemple din foneticii.

vocalcle sint in general corrsbituitc intr-un sistem simetric, cate .

ini[[,iqeaz[ prinbr-o figuri geometricl: triunghi sau-patrulater. In.aceasl

figuif, vocalele se gmpeazti-dupi gradul lor.ile deschidere;i d,rp{ ]octrl ,i

ariicuiaq,ie. o figurri foarte simpll (valabilfr de e.xemphr p9".tl]r limba lalin,

era triunghiul ci a in virf, e qi'o pe laturi gi I qi u la bazi(s5,

nu uitdmi'r.

ci J.abina deosebea 1'ocalele lungi de cele scurt.e):

a

eoirl

llar,curi sc int,lrnplir otr orglnizirr0a vocalelor sir f itt lrsirrrollirr;i. I

ox0rnDll lirrrltilg,,,rr,, ari vocirll lnl,crioari. labiald semidrlsclrisir t):ttl:tlrrtt;rt

l4



I.lrlr,i*r'.5r l)r,(.r'ir inchisl, rt. l,imba nOaSLril-, dezVOltind vo0Ala met{ialii

ri(.nr.lr.,r'1r,,'u ,l ,,, rrr-rpiil,at'-o curindEipeccainchiss, i.' Acolo undeccomporti,, \ ,rr r.ilrl,r ,lIrrr'lt tsrt ;r rrrta lnchisil' (de exemplu in it'alienerste), so tntlmplir

,r,,.lir,,t 11, t 1 lit r'tt (r-

ltt lirlrlrrr lit,olrtrir I'ornre nereguTaLe;.jrult rrrt lr: rr ;rrrrrlr';rl nl, r ri,t,nu;rln itirlrirl,rrl, rln n()u sittgttlar, oaipete, regulal,, lot rtrrrl rlrprr rnorlr.lrrI rttturl,.rqrri lyi lriisl,toirzil lrlrrlalul neregulat srt.rori (ltr rr rzlrrrlrl rir rlrrrl',i rlrr1,,'

ttorii.-tt.ttrttri, irr lor:ttl vrlclritrlui nottL, c,t plrrlirlrrl lttl rtttr rr), ,lrrr ,lrn ,'

rtltti tttttll, lrr gr,rril,ivrrl singular, al)iu'c 1',,''"1,q 11';,1rrlrrrt/i\lr \t,ttt, tttl,tlc lrlrrrrrlrrl not ttt.1trt.ri, lsi lrirst,reazir grlrrrrrlrrl tultr'lt', rlrrl rlrrr rr, r,r,lirgi rrrr sirrrlrrlirl rrorr. lcgrtlirl, tapd.I.

I)iu rllrr:ij plosirrncir sist,cmului ir lr':rrrslolnrirl rr.r'lrrrrl rrrr';,rrl,,1n ou.sTtLttr:, t:ir sir rru Iic prea diferit, dc pluralrrl ou.tltt'1i., Lltlrril srr r;r.r,

cii se irllirnl)lir;i cazul contrar: acolo undc singularrrl 1i lrlrrr':rlrrl sirrlsingularui cste diferen(,iat, ca sri iie inbrucitva deosebiL rlc plrrlrrl.mai demult pluralelor colaci, copa,ci le corespuntleau la singular lolcopaci LLn (copaci i.nah., scrie Ispirescu). Dupi modele ca rac-raci,, s-ttv

'

singularele col&c, copac, gi astfel ouvint,ele acestea au intrat in norrrputernio[ a subsbantivelor care au consoana africati numai la piuri{ise urm[relto ca pluralul sd nu fie identic ou singulaml, dar nici pr

ferit de cl.Mai irrsl.r'ucl.ivI csie isloria vorlrulrri rominosc. ln l:ttinostr.,'ti,

conjugiri regulate, I-aqiaIV-a, singurcle rimase cu adevErat produr;limbile romanicc. Celelalle dou[ conjugiiri cuiirincleau fle-xiuni foartc rl ,

astfcl cri fiecarc verb Lrebuia invirlab separal,: prez. uideoj perl. uklluisLLS ,,a vedea" i ltabeo, haltni, hnhints,,a avea" : tnoltpo j ntort.il tnolus ;t tl

dico, tlini, dictt.ts ,,n zic,a"; cu.rut, cecini., cn.ntrr.s,,a cinta"; tango, t.etigi .

,,a at,ingo"; r:ndLt, r:ecill.[., lrlrrrt,,a cirdea" qi-aga mai departe. in rot,(rsi carn tot a;a si irr t,clclalt,c limbirornarrice), multe dintre verirolc (],

fcl au fosl, climinat,r:, iar celo care all rt'irnas art lost, in generai grulrlouii nrari Liprrli, rolat,ir. rcqrrl:rt,c: oelc mai obisnrrite (Ei mai asemiir,cu I ilrrrril,' r'ogrrl;rlr', in -rrlr'. -oi. -rrl si -rrr. -ii, -il) sinL vorlrplc rl,' l,

gcrn., gcttt.tti,, g(:ntu.tt la oalc t'ooala cara0Lr:rist,icir la perfeclul simpl,par{,iciyrirr cst,c -ru-. A dorra oaLcgorie, rnai rarr"r, are at,ib perfectul oiL;rcipiul crrr -s- zi,c, zisr i, zis.l)u[ine verbe au rdrnas cu forme aberant.c I

aoesl,e Lilluri. $i prinLrc yerbele de coljugarea I;i a IV-a multe formeriercgulate, au fosb lncadratc in sisbem : laN. larLo, l.an,i, lauttts (la i:

acest verb era de conjugarea a TII-a), falir de rom. spdla, sptilai, spi.lata fost formal cu prelixele cx-per-); 7aL. sentin, srnsi, scn.stes, l'om.sinztii, simlit.

3. Sisi,emul lexical, sisbcmul fonologic ;i cel gramat,ical se inflrrr'reciproc, in sensul cJ. o rnodificare adus:i unuia dintre ele poate attagcfic[ri ale altuia sau ale celorlalte doud. Iatri exemple.

Vocabularul poate influen a fonologia. InLroducerea cuvintelimprumul poate afecta sistemul fonologic, cdci pot p[lmnde in limbri I

noi. Am citat mai sus cazul limbilor slave care, prin imprumut,uri dr

ceste,auinbrodusfonemul /, qi cazul limbii romtne care, prin imprrrrdin slav{, a. introdus fonemul /2, iar prin imprumuturi din tttrc.i I lrr,

grupurrie 41o, gLu.

Intre vocabular gi grarnal'icir, lr:girt,ura este foarIe sbI'ir)si, r:iirri t,larul estc rnat,crinl rlc cortstrttc(ic rtl gramaticii. f)acrI, tltt trx,rrrtlrltt,cuvint,olc clrc alciitrriarr rrrr ittttttttiL t,ip morfologic, disparc ryi tilrrrl- l,lnrJrlrrnrrrlii lrr rrrlsii orrvitrlc (ritro all o anumit,I conforrna{'ic, sc iltliilr'..rrlrinl sc irrllorlrrco urr t,iP lrtorlrtlogic. l)e exemplu vecllilc I'ctttc ttt:ttltt' ir

l4*

a

ciioi i rr

o

Sr. ilrtirrrlrlir rrrrt'oLi t:il intr-un pun0[.sisLernrtlsir lintinit satt sit tlovtttii

,,,,1ri,,1,. l',,{,,,i,u'^1, i. *semenea cafiiri, timba binde sii reco'stit.ie t't:6ili-

i,.,,1,' li,, t:'iirnirtirrd fonemul r[mas slingher, fic const'ituindu-i percchea

rrr:r'r's:rlii. Lirnba Iatin[, intr-o fazd rnai r;eohe, rtu avea folelnul^'.1-tttn tu

,,,,i , it irn in lat,ine,tc I se scrla A ql sc promrn{a rt tlt)nso.anii, de. exemplu

rrrrr.rr.,\..r,i-r,'se.ltea aqa cum o* iiti rioi dacir s-ar scrie oacca). Exista

irrsir srirt.la (:orcsplulzdt; ate' f , provenitii .din divcrse consoane aspirate'

ii.i",niif "."rie.i qr,;iop. In. pcr:ioadr lirzic, lat,ina a restabilii echilibrul,

t,r.arrsl'.r'.rind'echiul

,.1orlro"i5. in r,, pitstrat pinI astlzi ca abare in lirntrrile

,',,*"i,i,,.. I)impoLrivd, iimba slav5'de

bazit alea llo " Jl.t'g.t,:"it-,1o1'clin

,, ,1,,,,*nun,',;, dJr n,r-l ,,.* ""p. /. ,Echilil'r'ul a fosl si aici rostabilit, prirr inl'r'q-

,lu.crto lrri /'. irttii ir' .irvirttc imprumutllc, dirr grt.c1le.qq?i- t- ]1 "lt"lo

(lrcaca'c.lte

ar.ea o,,t,r.lo'" surde aipirate (kh, ph, th), d^at ii lipseau sortorele

.,,ri".tu,,,r,itno,q.-Sur,lcle aspira[e au. fosl a[oi lt'attsfornratc in spirarrle

f t,, fi Ot. Ni.i acestea u,, oub.o percchi srrrr,,r,c, dar li.s au constituit: pent'ru

/i. rrc't.r,lrca esle -r. l'rror.onif ain Jpirantiza'oa vocltirtlui 1: ponLt'u /, p.r'cclrca

,:irl:',,. i,.^.";i ,r'l'i r".liiur lr, iar pcnlru-0. 'olo,lrer r'slo 8. rrzttltirI rl snri-

lanLiziu'ii vetrltiultri ,1, urti"f incit ast[zi lirnira grclc'ir aro rln *i"1ttn ilo sl)i-

rantc oornplet.Si in lalineste ft era fdrd pereche; urmarea a fost, elirninarea atrost'tti

rn,,.,,.'i'p.'.0i.'ii"it}r .o,,'unice n' l-au moqt,.nit. T,inrba rornini l-a i.t''tlus,lin

',rli,mai tirziu, prin imprumul d.in slavri' ;i astSzi.:itt"T ]-l?:trtr r.'slc

rlirr rrorr qcliop in acoastd piininti. (tlegi lrcbrrie si rtoliim cJ unelc grirtrrtl

ti.Ll si-l llirnin. din nou pJ ft;pe'de'alid parte.;i introducerea 1ui ft. a irstu-

pat rr lut.u.d: in raport cJ p..Lil,itu pl[ 1i',tls, /r era izolat. iar prin introtlu-

.oroa l'i /r i s-a dat Er t,rio'p..n.fte i$i"antlil. Alt dezechilibru s-a produs la

rrrr momen{, dat intr-o iartJ "-it.itdtiuluinostru, unde grupurtl,e e. , q 2

s.irrr transformat in io, jrz (pronunlarea' m.ai.veclg' S'1t' glar' exlslenla prna

:rzi irr rrordul larii."are"coilspondent in timba-li1

erari pe 7'os,.,7,r), in timp

, t, r)(,rcelrea surdI cro,-.i,

t iet.. neschimbaLd (pentru.echillbru, ciot' ciur

,,;' i;';;";:;; rl'r. ,.r,1^le i" ;;or, *srrr). f)ar simetria a fosb restabilitd'

lrrin inl,rriclucr..u g.,tp.,.iiot ia,,'t:li, cind.s-au imprumutat cuvinte turceqti

carc conlineau aceste grupuri (giol, magiun)'Si i' rnorfoloc;. *;i;pl.te"abundl si sint foarte ciare. Chiar lqpul,i-

,,,,r,.,,",]"i,i*nrl if,,,."i,, ,,-pii"d in acesL fel : un sist.cm. mai p.uternic ll incor-

;l;i;:::,r1",,,,-;,.ii''""i''r"r,.'rt. aLib m0i u$or.sinI inghiIite cuvinlele.izo]ale' ln

l;,;,,t;,;;;J;,,t'i',''li"r'ir,, sitotantiu. imparisilabice latineEti se mai pA:-Tn^Y-.

rrr'rrrri .r:st,rr.i iz.latc: cft.l-(ta.pct(. iu.de-ju.d,eci , oaspa-,oaspeli, om-oamenL'

frtttt l'rili.rri, ttrurnd trt.tttrtitti . tittti-tcitini, s.ord-surori'' I)intre :roestea' nlcl

rrrrrrl irfarir tlr: rrri 1g ,, r'i,tir,ir ('omplet neatins: fralt, ttrutttti,llll{i, Iltl tnai au



rlr, , r, / lirrrrl rrrr rr rlispiirut gi acolo unde nu era articol (de exemplu'intrtl- tlttrtl).

lI t r'i rr r I r Irrr P lt' (;flr'c dovedesc leg[tura dinbre mor{o)ogie qi sintax['l\lor,l,rlr'11rrr rrrllrrr,rrir.:rzi sirttaxa: din mOtive fOnetice, m1lte. lorme Cazuale

rr rrrr lorlolrrl irr lrrlirrr:slrl; ilsl,fei s qi D? fiuali au disp|.rut, i scurt s-a con-

Irrrrrlirl. r'rr r;, irr ( )r'iltrl,,, ,,t,ltt,ttotltuab a deveniL a' in Occident a scurta devenit,, r'1, .\sll,,l rr,,trtirr;rlivtrl lttTtrrs si a{. llzativtll luputn s-at confundab intr-o;,rrrtr,rrr.r'r lrrt.tnri (irr ()r'ilrrl , Itrl,tr). in clrc OpOi.S-c_ Jni)i vrll'Snt qi dativul 9i

rrlrlirf ivrrl lttlto. (,a urrttttr{r, iunc,Liile suhsLantivuhri in frazd nu mai po-t^fi

rlrtr.r.,.il[i;rtr, Ir.irr t]t,sirrenle. CaIr[1 5 un rol imporLanl. p0ntrll aceaslii dilc-r.,.rr1.i,,rr,, llr.r,[]uziIiile. PenLru a deosebi subiecLul de prodicat.. jn limbile,.,rnrarricc up,r.r"nr se foloseqLe o ordine relativ fix5. a cuvinl,elor (de exemplu'

Jrr.irnul cuvinI clin frazd. esie aproapg. loLdeaun_a subiectul), iar in.rornine,;te,

irr: lingir o oarecare fixare a brdinii cu'intelor, apare prelozittia pe, care

i,rarchEazi acuzativul unor categorii de substantive. Ordinea cuvinteloreste ins[ incontestabil o chestiune de sintaxir..

Sinlaxa, la rindul ei, influen ,eaz5 morfologia. Cind, in limbile roma'

Irice, s-a creat articolll, limbile occidentale prlneau in general adj,ectivul

inaintea substantir,ului pe iare-l complincqte, de aceea articolul definit s-a

Iixaf inaintea substantivului (tipul latin il,la noucl cast, fr. l,a nonlell.e ntai'

.son) ; in romineite, adjectivul ie.qera aproapc frirSexceplie in urm-a substan-

tivuiui, 4e aceea articolul, pus iriaintea adjectiv*lui,.a pulut fi.luat drept

posfpus Ia srrbstantir. (tipui lat,in .casa iLIa rtott,a devine in romineqte casri

h-,t,i,ta, apoi rasri-rt ttrri,i Ei in sfirsit (asa nottd. drrpi t'are s-a puLul.crea, qi

[1rn aije;tir'. forma urticulaLi rosa. I)rin rrrnlilre, ordinca. cuYjnlclor, elc-

menb d; sinLaxii, a avub influen ,[ asupra aglutinS.rii articolului, fapt de

nror[ologie.Din cxemplele date, se poate vedea c5.,:i in linibir t,oal,e compartimentele

sint, legate intrc ele gi sc influenleazi,,reciproc,.intocmai ce qi.in. celelalte

fcnomeie din natur[ gi din sociebate. $i conoluzia carc sc desprinde este c[faptcle de lirnbl trebuie stuiliate legafe intre ele, nu izolate, cum s-a fdcut

in Llecut.

BIIILIOGRT\FII'l

,\ ]. 0 r a u r, .91(dii de lingvistitir generald, llucureqti, 1960,.p 1,8-- 47' .-:\ rr r.l r0 XI ar t intt,El"tnentsdelinguistiqucginirale, Paris' 1960, p'11-22'

2. Legile limbii

$tiin(,arnar\isl-leninisti dernonstreazS. c5. lumea 9i toabe fenomenele

1,,',,r.i lc ci-rprinde sint guvernabe de legi, cd lniqcarea materiei care constiluiei,,,,,,,,r,,,, so l)roducc lii intimplare, ci-in co-nformitate cu anumite legi. Tre-

lrrrio rleoi si ne a;t,epti* ca qi limba sd-qi aib5. leg_ile ei..S^arcina oricerei

.sl iirr(c cstc si dcst'bperc legile dup[ care e{istd gi se dezvo}t[ fenomenele din

,1,,,,,,,,,iu1 ci. Legilc lrc t:are lc tlcscoperd gtiin ,a sint o reflectare, in conqtiin a

orrrrrcrrilor,, a Ic[ilor rralurii gi socibtetrii. ,,LuIrIo& este mirscarea.materiei inyirt,rrt,gl 1(t()r iltIllIIItLo lcgi, itr (rull6aqterea noastrl' oa (]ol ]nai inalI prodUs

:rf nirl,rrrii, nrr c irt "t, u'r' ilrir,lt, sd. rcfl,e'cte aceste legi", sclic V-1. l,tltrinr' Prin

i v. t. t,-,'',t i n, ()1trrt, r'ol. 14, It.S.P.L.P., Bucurc$li, 1$54, I 1(i0'

Urmnt,c) lcgilc lirrgvist,ice nu sint altceva rlccll, rcflcr:lttt'ctt lrr Ittittlttil ttttits

n lcgilor. lirrrlrii, iirr rlut,oria lingviqtilor csl,c sri sl,ttrlir,zrr trctslr, ltgi ;i sr,

fornrtrlr'zt lrr lcgi lirrgvist,ioc.() llgl cslc rnr nrpor.{, ncocstr, cscn{inl, irrtrt'ltttotttt'tttl stttt ittlrt litl

ol1 I'rrrrlrrrlnctor'. (lrrrsl,nl,irlcrt trnrri ritporl, rlt rtccsl lcl ittstrtttltttii rlttstrop,'t i

ttrrsi lr:gi. lrr lirrgvislir:i s u r.orbit itriescit rlc lcgi. lrr slrtlrrittl ttcttgritlttrtl'rtrr sl,rrlrilil, c-'iisl,crr{ir unor l)ro(,ose rcgrrla{,c irr lirrrlrr'i ;i lrl-rtrr lontrrttt,izitl

f6rrnulc I)() cilr.o lo-ttrt numi[, legi. l)c cxcmpltr, (,onBt,ll,iI)(l trli, ln r:ttvittlt'

min0lLi r:t y4urti, rtlourti., poru,mb, soa.rc, zbttrn. etc. (lat._gtrld,, nrclu,.palut)tlso ,e, *cilnLarc), I intervocalic latin a devenil, cu regularitate r' ci atr fot'r

Iat ieEea transformlrii lui I iat,in in r romin. Studiindu-se in toate linrlaccesi*bile toate sunetele in transform[rile lor istorice, s-a adunat un u'

matcrial, ul,il si asl[zi. Accentu] a fost insl pus pe foneticd qi numai ran'

s-au formulat legi privitoare la sLructura grarnaticalS, deoarece -in gerrr

problenele de loneiic5 istoric[ sint mai ulor de studiat decit celc rle rr,

iologie qi mai ales de sintaxir istoricir' ln lucrdrile tcoretice, problema i

lor a foit discutabd aproapc numai in capitolul privil,or la foneticd.

In afar[ dc ]imitarea lor la fonet'icd, aceste cercetdri mai ilu cusr'

cd formulele cale exprimii bransformSrile sunetelor sint stabilite f:ira

o lcglturi intre ele qi cu fapt,elc din c.elelalte compartimente ale linrlrr

ln eeneral rimin firl explica(,ie. Cel mu]t, sc formuleazir Yagi explica(ii I's'logicc (ca legea simplifibirrii, legea eufoniei, a minimului elort ctc.), t:ar''

fapt nrr aduCnimic in plus fa { de simpla constalaro a faptelor, sau so cxl)

scirimbdrile dint'r-o liinbi prin inf)uen{a alt'ci limbi.

in secolul al XX-lea, diversc Ecoli ideiilist'c t[gdduiesc exist'erilaI

lor lingvistice. Dupir cum pitrunderca mai adincd. in cunoa;terea matr

face pc fizicienii idealiqti s5. pretind[ (][.,materia a dispirrut", lot' as;

lingvi;tii iclealigti, c,onsiat,ind-cd cer.cellrile foneticii experimentalc si

geografiei lingvistice au dus la cunoaqlcrca ntai amdnunlitd a prooes'

i'ott"ti,-n, se pierd in amiinunte qi prelind c5' leg.ile fonctice s-au 1opit '

realita[e, r]u se poate t5gddui cd multe procese fonetice sint, fSri exce1,

De exemplu veciriul n muiat a dispSrut in limba romin.S (s-a pirstrat. nrrmrr i

Banat):'z\cem baie, cdlcii, cui etc- (iar bindlenii zic ban'e, cdlci.n', trt

Nu exisbS. astd.zi, in afara Bana{,ului, nici un singur cuvint rominesc r'

muiat. Acolo undc vechiul dz a devenit :, el apare ca z in t'oate cuYitr

care in trecut au conlinut un dz (in limba literard se pronunli bri,nzd, frrrorz, a ?,ice, ier in Mnldova - qi ln alte regiuni - ln"t'ndzii, frund:ti, 'a clzicd. Acolo unde se intilnesc exceplii la o schimbare fonebicd, sirr

de obicei in sbare si explicim provenienta lor.

$biinlamarxist{ nu se mul.tumeqLe ins{ cu acest soi de legi 9i plct

sd se descopere liniile mai largi ale evoluliei limbii, sd se grupeze irr

de ansamblu diferitele legi fonetice izolate,,sd se descopere legilc carc grr

neazd celelalte compartimente ale limbii. In afard de aceast,a, cxplirrrrl

vagi, bazate pe influenle externe, ale diverselor procese do lirnhri, r0

prJferabile in cele mai nrrrlte cazuri cxplica,tiile bazal,e itr pritrtttl Iirr,

evolntia intctnit a Iimbii r:rlrtrot,rttc. N{arxism-leninismul I)rttr{r I)(r pr'l

plan legilr: int,ctnc tlc dczvolt,uro, ildicil procesele doterminal,0 tlt'I.('zolr

conl,rlrlig[,iilor inl,crtttt ttltl frltiontcnelor, procese Care la rinrltrl lor tlrrlllr'

1n lrrl,rc{itnrl rlttz,vttll'ltt'tlit I't:nolnenelor.



l,rrrrl'r,, r'rr si l,oitLc oolelalte fenomene din natu.r[ ;i din, sociebate, ct-r-rrr,;rrl.nr.rlrlrr.rlilrrrrzirlurlc faoloriexleriri;irnodiliciricauzatedefacboriin-l, rrrr, rlrtrllr. r'rrlr. rrrrri irrrport,irnte sint accsl,ea din urmii. Prima categorie|',rrrl,' lr rlrr'llrrl,, ;,r'rrr ;rPnrilia de cuvintc noi sarr prin disparifia cuvintclorlrrr.r'lrrlr,, :,ul) lrllrrr.rrIlr srlrimbrililot'din sooiet,aLc. Dacri la rrn mornont, dat',, rf rllrrrlr, r. irr lrrrrl'rr rrorrs(r'ir cuvillblll socoli,lor. sau da(iii clisnarc 0uvinl,llltutr,r'.., t\1,1r,;rlr,r Ir',.lrrrrr.,lirrluli irr Irt'itrrrrl Iirrrl itr s,'ltinrbrii'il0 r':rrc sntl;,r',,,lrrrr irr :;llrrclrrr':r soli;rli rr irrii noasLrc. l)acii linrbr noasl,r'ir cunolLqLe ltnr.r';rliv Ir:rrrinirr lllrrrirrat, irr io, cauza principalir esl,c o irrlluenIri cx'lernir,

rrllrrr,rrlir lirrrlrilor sluvo, rleci conLactril slrlmogilor noltri cn popo.rreic slave.l)irr llrrnslolnralci\ \rcclriului perfect fecin qi a veohirlui parbicipiu fapx 1n

flrttti,l'dcrrt so e\plioii prin faciori inbelni, si anume prin influenla analogiclsi lcgrrfarizaLoare a tipului, devenib nounal, cu,stlij cusnl.

Lcgilo int,erno de dcz\.oltate nu sinb detcrminate inrecliat de inlluenlarrrrtrl lact,oli e\ter'lri, ci dccurg cu necesibatc obiectivi din natura internS.ir stnrct,ulii limbii, sint rezultate din contradic ,iile interne care se ivescintrc diferitclc compartiment,e aie limbii, si determind, prin rezolvarea acestort:orrt.radiclrii, trecerea de la o'stare calibat,ivii inferioard la una superioarl.

Sc crrrrosc mai rnull,e feluri dc legi intorne de dezvoltare care privcsclirnba. IJnele dinl,re ele, foarbe generale, sc refer[ ia.limbi in general, latoate linrbile. r\ltelc sinb specifice unei singure familii dc limbi, sau uneisingulc limbi. I)c o-\emplu, o iege valabilri penlru toate limbile este legeairrcgalei dezvoltirri a oompartimenteior Iirnbii: vocabultrrul se sohimbdnrai rtrpede si prirneste mai usor elemenl,e din alte limbi. dccib structuraslanrirti,:alri. l\iorfologia se scllimb[ mai qreu decll, sint.axa qi ioarbc rar pri-ntefl,c iruprurnrrtrrri. O lege proprie unei singurc farni.lii de limbi esbe legea[,r'cocrii t,reptat,e dc ]a slruotura sinbelioi l:i sbruol,ura analiticir, lcge spccificirIarnilici dc linrbi l'orlranioc. O Iege spcoificl unei singurc linrbi este reducercatrcptat,ir a l'lexiunii in limba englezi. 0 lege poate afecta un singhr compar-lirrtcnt. al unei linibi, de oxemplu legea t,ransformririi t.repl,ate a articoluluilrrrt,i'rlit, rorrlinesc d irr proclitic in enclitic.

l,egilo interne proprii rrnei singure lirnbi consotideazti spccificul na-(ioual al lirnbii gi, impreun[ cu alte part,iculariti i, contribuie la diferen-licleir rralirrrrilor'. I)ar legiie generale Ei cele parbicuiare sint legabe intre ele.Lrrgilr: gorreralc gerrcralizeazir $i concenl,reaze schimbdrile necontenite alerlivclsclor clcrncrrte ale r.ocabularului $i ale st,mcburii gramaticale. ln acestscrrs, lcgiltr loncticc siabilil,e de neoslramatici se incadrcaz[ in {apt tn legiIorrcl,icc crr olrilctor rnai larg, care trebuie descoperite de lingvistica marxist[.

lrr rrr,rltoloqio, in gcnerai, nici nu s-a vorbit dc legi, ci fiecare fapt a

lrrsl lrlr:zr:nlirl, izolrrt,;icxplicat prin el insuqi. Astfel, in romineste, s-au expli-

.rrl, Iiccrrrr: irr lrrrtc, lrcr'1cct,ele qi parbicipiile noi, la verbele.care in latineqt,errrr st irrrrrrllrrrr irr sislrrrntrl flcxiuuii rogulate. Pe de o parbe, existi clasco,

rrrrt i ; n.o.st'tt, rtrtrr i ; ltrttro, partr., devenite ln romineqle crescl crescui; cunoscl

t rttt..t.\t'ui; ltrtsr', ltiist'rri clr:.; pc tle all,[ parte, gdsim pe perdol perdid,i; uend,o,

ttrrrrlirl i r'lr:., rlcr.rrril,c irr rorrritrt:,sl,r: pi.erd,, pierrlt.ti; otnd, c,tnrlui, apoi diferitolrr.rrrlrlr. ct lrtt io, Itti, in r'on)in{rll,o ftc, ftictti; catlo, cecirl,i,, In romtneqte cad,

/r/:rri si lrsir rnri rlcpirll,e, rrrlrlir:irlc fiocare separal oa leztrll,rrt, rtl cul,r"rrci sau

lrrl,iilrri irrnlogii, cooir cc porrlc li jusb in detaliu;dar Llolrrriir rrriil,irt, rri rrvr:rr

rlrl rr llrr:rr crr lrrgrrr glrrlririi folrrtolot verbale aberanl,c lnt,r-rrrt sislrrm rrl vcrlrc.

?16

I

,l0r ln -tt., Lrgc,'lrlr: sc'incadreazd. in lcgerr rrtiri lirr'11;'r ir srrl.rrrrrlrzrrlrr irrlr,floxiuni vorlrrlrr irr crrl,cgorii regulate gi clrrrr'.

,\r+l,lirl rlivclsr,lrr lcgi particulalti sirrt, lrr lr,rrlrlrrll r.llrn,'rrl.ll r rrr.ttt.ttt[tr trlrt rrrrol lcpli rrrrri lrrlgi, titro cortsl,il,rrir' Iirrlolrrl ,1, ,1,'zr rrll:rr, rr lrr,$i clriirr' :ttcslr, lllr.i rrrrri l:u;:'i tttt Llcltttic privil.c t ir o rirnrir rrr rrrr.r rtl I.

[Clcg;rlo itrl,r'l rtlr', ci crt un l)r'oc(]s logttl c;rtl lrllccl:r lr';,;rlr,t,ll rrrlllr,'rprorrt: rlittl,t'c clttrtottlclrr rlczvolt,ririi lirnJrii. l,cgilc irrlllrr,lrrrr'(rrrlr,:rirrl lr"

lnl,t'o clc irrLr-urt sist,cttt g0rterrrl. $i sinb lcgat,c inl,lc rlr irr lrlrrrrrrl rirrrt rl

reco ii[)licarea legilor Eenerale se face pc malcrialul spccilir: rrl lrr,r'rillr lrlDe aceea, legile intcrne gencrale nu sc aplicii la fcl in cl ivtrsr'lc Iiurl,rexemplu lcgea sistematizdrii flexiunii verbale se aplici altf el in Ir';rr

zegte declt in romineqte.Legile interne au fosl, opuse mai sus inlluenlelrir vcnil,e rlirrafarir

printre acestea a fosl, trecull qi influenla excrcitatd de evolulia socictiTrebuie lnsd s5. precizim ci evolulia iimbii nu poate ii despdrlit5. de evolrsocietdlii. In afara societilii nu exist[ limbir; limba se na;te o dat,ii crr nlrea societS.lii si moare o dat[ cu moartea acesteia, ]irnba nu cxistii rl'pentru a servi ca mijloc de comunicare ln societate. Dc aceea nici mdcar lr,

interne de dezvoltare nu sint rupte de dczvoltarea societl ,ii. Legile irrt,se constituie pe baza materialelor existente in limb[, prin urmare $i pe ]

elementelor de vocabular care petrund sau au pdtruns mai demult, irr Iirr,

Iegate de evolu(,ia societ[lii; legile iimbii sint influentate de disparilialimb5. a unor clemenLe lexicale de care socielatea" in dezvoltarea ei. nuare tlevoie.

r Nu numai prin vocabular esl,e legatii evolulia jnternd a limbii de,lu ,ia societll,ii. (lon{inutul ]imbii sint ideile care trebuie comunicate, I

urmare dezvoltarea gindirii nu poale sir nu aib[ influen ,ii asupra ]nlformalc, asupra dezvollirii formelor limbii. Perfeclionarea qindirii, mirrputerii de abstracl,izare duce la crearea de c,ategorii mai largi, mai alrstrqi mai sistematice in gramatic5. Astfel, cel pulin indirect, incadrarea-r'r'lor latine intr-un sistem, mai simplu si mai clar, in limbile romanicetotuEi legatd de evolufia societd{'ii, clci pcrieclionarea gindirii este evi,legati de cvolu ,ia nodului de via 5.. Pe de altd parte, Di influenlele extur,sint legate de factorii interni. Dac5. vocativul ln -o a putut' {i impruui'din slavd, acest lucru trebuie expiicat qi prin aceea c[ starea ]a care ajurllimba romin[ ne pregdtise pentru a accepta acest lmpnrmut.

Urmeazd din cele ardtate cd chiar aceio legi care sinL caracteri:limbii in general trebuie studiate in condiliile de aplicare concrete, dif,dc Ia o limb[ la aita, linindu-se seama peste tot de specificul natrional. Acc

esLe principala sarcinS. a lingvislicii.

lri concep ,ia marxistd, legile sint intlependente de voinla qi dcqt,iin a oamenilor. l{irscdrile astrelor qi planctelor se indeplinesc, intlilr'dacii oamenii o doresc sau nu, Ei s-ar indepljni chiar daci oamcnii Il-iu' ('\rTotugi,ln diverse gtiinle, confundlnd legile naturii si ale socic(ii ii crr l,

juridice elaborate de dameni, diverqi cercetillori au inccrcat sit itttlrrnri l,

subiect,ivist,o, preLinzind oiI omul poal,c,,crea legi". IIsl,c ittlcvititl, r,ir l,

evolu(,ici sociolir ii, si lrrinl,rt: clc ;i trcle lingvisbicc, sirtl, logrrl,rr tlc t's irrl

oarncrrilor';i csl,c (lc irsorncnoa irrlcvdral cb. oamenii pol, glil)i situ irtr',"prirr ircl,ivil,rrl,rrr lor rrorrsl,icrrl,ii, c[cct,uarca procese]or lngalo. l)itt'r'i trtr

lrisl,rrlrr;r rrrclsrrl isl,orit'i si rnr pol, crea, prin voin ,a trrtot'irrrlivizi, sil,



...l.nlr' nr.t rrlrri sor:iet,ii ii, aqa cum prebind lrnii ideoloqi ideali;t'i' Nicilrrrp'r r:rl r( r nu 1r lost srrtttitai de asemenea ahaLcri. ,,Limbile silt in parbe

lrrlrr r rrlr.pr.rlr,ir nlr.r'grrl si in mOd cOllitierlt dC oliLelc Care le vorbesC ,1i r:arc

t. ,.r'\ r'r1r: rl,' r.lr, pr,rrlnr c-tprimaroa ginrlirii lor", .scrie iingvistul l'ranccz

\ :)llll\ ill'r'ol r.

Ir, ,,' ;,r'rrr';ll rrlilrrrlittea din t,r'corrI a lingvi;t,ilor lIoFt,ri I'a(,ir dc cvolrt{,irtlrrrrlrrr, l,rrl,lrrr rlrsl tttyl' llci lrtit.urlini rlilcril'rl, .t'oatc la fcl dtl grorsilc.

l. lrr splglrrl lr.r,r.rrl, tlivcrse crlr'onLo (lrrt,inisl,, it,alicnist, ct,o.) rrrrni"rroarL

r,,r irrrlr,lrirr.llzl rlirr litnl)ir noirsttir tot cc tttt t) lilt,in, sri schirnbtt pr(lnullftrr'oa

,.rrvinlr,i,rr., rlrrpi crrrrr ii plircoa outirlui sau culdruiteorclician. Limba il t'ezis-

l;rl l;r loltt' i\(',osto irr()croilri cle t o schilodi, dar uncle rnodifictiri subiecl,ivisttls rrrr rrirstr.uL. _.\sticl, cittiva vrcme a ciroulal otriar la ar[ cuvrntul rdzlteL,

ciu.r,rnl ,,.1 1[ssit ri:lni, de origine slar.l, aranjaL aqa incit si parii c,[ prr.rvine

rlirr laLinesr:ul hellu,ttL,,rizboi". IJe ascmenea, fiindc[ s-a scris mulb5. vreme

.\.r./r, in loc tlesizl, unii au ajuns sd. $i pronunle ou rr.. In sfirqit, cuvjntul molrze

ir lrr.ins rsi rlmine in limb5., degi ng eslc decib n(irav, de.origine slavx, trans-

Ioi'rnat ii;a oa sii pard. ci provine din lat. mns, lnoris',obicei".

2. i\lai aproape de vremurile noastre.) sub influenla unor teorii meta-

Iizi.c, lirrgviqtii noltri au ajuns la o atitudine.opxsS., dar tot greqiti' anume

au imbririi;at, ideea c[,stiinfa inseamnir numai adunare de material, clasare,

calalogare.'firI nici o luare.de pozi ic. Acesb punc[ de v_edere contemplativ,opus tloliei marris[-leniniste, a fost adesea e]rprimat Ei ghiar pus ln practicd,

in lucriirile de qrarnaticd Si mai ales in cele cle lexicologie' unde se colecfio-

nirrt tot felul de monstruozit5.[ i lingvistirrc

3. ln primii ani dupl cel de-al doilea rtizboi mold 1l, s-a riispindit la

noi influen ,a a.la-numitei,,noi t,eorii a limbii" a lui N.I. Marr, care._indemnasir se ia ati[udiie fafd de faptele de limbii. se qtie cii N-1. Marr. vulgarizatoral marxismului, socotea c5 orice limbir are caracNer de clasii si c[, dup[. fiecare

revolu{ie in societate, este obligator 0a limba sd se s_chimbe-prinlr-o exp.lozie,

le care oamenii ar putea s5. o provoace in mod deliberat. se in ,elege cir ase-

incnea atitudini n-au putub dep[qi faza teorelicir.

Limba, fenomen social, isi are legile ei obiective, pe care-oamenii pol'

si 'lestutliez,e, sd le cunoasc[' si le foloseasci, dar nu.pot si le ristoarne,

sir lo inlocuiascti cu altele, scoase'din imaginalia cutirui sau cutlrui lingvistsarr tliletant. Cine incearc[ sd o fac{, mcrge la un egec sigur, aqa cum au

rrrcrs liitiui;tii, italieniEtii ,si ceilal ,i care au incercat sii inlocuiascd limbalornirrir crr o solternd abstractii scoasd din capul lor.

l,irnlrtr iunclioneazi dupl anumite reguli care, deqi se r-ealize-azi. sepa-

r,:rt,, irr r.grbirea fieolrui individ, nu depind totuEi de voinla indivizjlor. omulr, lilrcr sii llcagir, tlal numai pin[. ta un anumit puncL, c5.ci dacd.. limba n-ar

Iir.iliirrzil.;i rlg lcgi obiective,-nu ne-am pubea inlelege cu semenii noEtri. De

,,r,'rrrlrlrr, r,irrrl cirier.a nc intreabi. daci avem intentia sd mergem sd-l vlzitdm,:rlr,rrr'lilx:r.lirl,ga sr-r aleqem lntre {oud forrnule de rdspuns: am sd qin sa1 toir,r,rri. i\r.r,irsl,ii lilrcltirtc rnr merge insii mai departe: dac5. am rdspunde vcnisem

s;rrr grrrgrrr/rr,, orrrrrl rru no-itr mai inlclege. Fiecirui'vorbitOr i se impln cu o

l,,r'(,'i iirt iirr:ilrili lcgilc irrlrtr ise rlc lntreaga-colectivitate.lrr frrpl,, ,,rrrat,l,etttl ohicct,iv .r.l legilor limhii deourge din teza marxistd

r,,rrr[1r'rrr r:;-ir.piir lirrrlra rrrislri;i pcrrlru ai i oantetti 1i tttttrrtti plirr accirst,a 9i

' l, t:,,irln',,rcs de l'Inslttul dc I'inguistique d'e Paris,l9li4, l' llt 14'

2l ll

l,.perttnr tnirrct. I'r'rrllrr ca oamenii sd se in{,eloagri irrl,r.r'r,i, r,slc irrrlispr,rr

,1t0. col t,rrr',' r rtt lr.sl. s:i-qi formuleze glndurilc in trrclrrryi lcl trr ccl r:iu.r, *ir,',AcesL ltrct'rr rr irr'Ii lrosibil dacd liecare dinlrc vollril.or.i :rr. li lilrtl s;i rr,ldosoh sirrgrrr lrgulilc lirnbii a;a cum \zr'0o. l,rrr:rrrl rrrr r,:rll irrsri 1ro:;rlrillru tlr\ lcgilr' logicii sirrl, o rtglinrlirc a rapotlrrlilot olrir,r'livc rlirrllc lcllrrr,renlitilfii tttitl,r:t'irrlr., i:rl r',.grrlilo rlo frrnriionlu('lr lirrrlrii, r,orrrlilrrrlr.irr 1r

Itt cttnitrl rlr'zvolliirii lirnhii. sirrt, Iogal,e irrrlisolrrlril rir'lr,11ilc t'irrrlilr l,

.Coca c,l c vrtlrtlril ltcrtl,r'rr lcgulilc de frrnc{,irtrlrlc rr lirrrlrii tslt r';rllrlril sr q,

legilc ci tlc tIczvollarc, rlr:oanrcc uncle nrr pot, I'i rrrpl.r'rlc lr.lr,l:rllr'.

Dar rla,'ri IingvisLul nu poate rnodifioa limba rlrrpii r,trrrr tllrlr,,'cuviinld, ce Lrebnio si facii pentru ca nici sii nu asistc pasir. Iir cvolrrli;r lirnici s5. nu facl o rnunci zadarnici sau chiar ddunriloare? lil eslc rlirt,gtudieze legile de dezvolbare ale limbii, adici sii cerr:eteze stnr(.,t,ur.ii ll

:la diverse cpoci fli si desprind{ sensul evoluliei ei, stabilind asbfel liri,,i Care progreseazii. Numai dup5. aceasta lingvist,ul va putea infelege crrr

. realizeazd progresul, ce st[ in calea lui $i in ce chip se poatc interveni p,a-l ajuta si-si'croiasci dmmul in limbri. ln felul u"nti", munca lingvis

: va fi asiguratS. de succes si rezultatul ei va fi poziti\'.

Ili llLloc;RAIriI,)

A l, G r a u r, Szudii de lingtisticd gattero.Id., Ilucurcgti, 1960, p. 233-2i5.4. G. Spi rkin, .It aonpocrl o sa.nouar nauxa,in <Ilonpocl,rdrr:rocorfun>, nr.iV: L. Z v e g h i n t, e v, Otepnt no o1rqetty aaut;oanauuto, :\Ioscova, lg62, p. 151

3. Analogia

Ii.xist,ii nriii mul[e fenomene care impiedicd uncle procese linglde a l'i absolut, flcnerale qi dau astfel nasLere la excepl,ii dc la Jegi. Ammai su^s asirnilare :r, riisimilarea ctc., care tulburl regularitatea proc,foneticc.

CunoaEtcrn insii qi un factor de tulburirri care e iegat de in(elesul r,

telor, sianume an a I o g i a. Estevorbademodificiiriexplicabileprirproces -'oonsLienL sau incon$tienl, - de orientare a unui cut'int, sarr lmorfeni dupd altul, in parte asemindtor in ce priveqte inlelcsul. Dc orinumele lrrnii a zecea) care in alte limbi nu comport{ m m (lat". octob,octol)re1 germ. Ohlober, engl. Octobcr) sun[ in romineste oclombrie, at tncare foneiioa islorici nu-l poate justifica; cauza apari iei lui esLe imrnumelor de hini care preceddEi careurmeazd;i cu <:are octon.brtc alcitro serie: scptenxbric, noiembric, decembrie, unde nr este just,ificaL din prr

de vedere etimologic (lat,. septcmber, nouen'Ll)er1 d,ccember)2. Tol aEa in rslar'5 orr.asph, cu I nazal , dupii crnrasph, Hol,f,'rrph, ArK,i6ph. l-n

fel pronuntarea rcgionali d,u,'ntinlcd (cu accentul po prima silabii), irr I

1\/czi Ii. Marx- It. I,)ngols, opuc, vol. 3, Ii)dil.rrla I'olilir:ii , lirr,1958, p. ;]1.

Itornanii tturnriutu lrrrrilc irtrr:pirtrl ort martie; salttunltric rlr.r'ivi'r rl,, lrr

,,$aplc", ttr'lortthrit tlt: l;t rtlrt ,,o1t1,", rtoictttbrre de la lrorrair ,,lroui", dt, rtrl,t t,

de.cntt .,t.t,t.t:" .

graur - introducere in lingvistica

Documents