hermeneutica. ciucur david

8/19/2019 Hermeneutica. Ciucur David

1/54

Institutul Teologic Timotheus Bucuresti

HERMENEUTICA


2/54

Prof.David Ciucur

Deschiderea Bibliei

Motive: - călăuzire- un adevăr sau romisiune- m!ng!iere "n situa#ii deosebite- din obliga#ie$ datorie- entru regătirea redicii

Motivele %i abordarea Bibliei diferă duă motiva#ie.

Definirea termenilor: Metoda deductivă: "ncee cu o remisă %i aoi caută fatele care sus#in remisele resective. Metoda reductivă: "ncee cu observarea tuturor informa#iilor relevante %i aoi interretează acele

observa#ii.Studiu biblic inductiv: o metodă de studiu biblic rin care se observă te&tul mai "nt!i$ seinterretează acele observa#ii %i aoi se alică adevărurile la roria via#ă %i la via#a altora.

'coul studiului biblic:- 'e orne%te de la fatul că Dumnezeu a vorbit - (vrei ): )$ *.

+ arte din ceea ce a vorbit este "n 'critură , * Timotei : )a. - 'e află acolo entru "nvă#ătura noastră , ) Corinteni )/: ))0

* Timotei :)/b0 entru ca omul lui Dumnezeu să fie echiat entru orice lucrare bună. - Dublul sco al studiului biblic:

1n#elegerea a ceea ce a fost scris %i de ce 2licarea "n via#a zilnică

Două dimensiuni ale studiului biblic

) Dimensiunea sirituală- 3ucrarea de luminare a Duhului 'f!nt- Termen teologic , mesa4ul lui Dumnezeu oate fi "n#eles de noi- Duhul 'f!nt "l clarifică- 5ace ca mintea să "n#eleagă , I. ):)*-)60 ) Corinteni *: 70 :*0- Biblia este o carte sirituală , revela#ia lui Dumnezeu entru om ,) Corinetni *: )/0 * P. ):*).

* Dimensiunea umana:- 8n efort omenesc$ indeendent de lucrarea Duhului 'f!nt 9(zra :)/0 )

Corinteni *:)*-);


3/54


4/54

Deci avem nevoie de o altă metodă.

'tudiu Biblic inductiv:Induc#ia este rocesul de ra#ionare de la articular$ individual$ la o concluzie generală.

- 'e studiază "nt!i 'critura %i aoi tragem o concluzie.

- 2ceastă metodă ne obligă să căutăm să "n#elegem ce sune un autor$ fără a resuune că %tim ce sune el.

Metoda inductivă se folose%e la studiul:- 8nei căr#i: metoda sintetica$ aflarea scoului căr#ii0- 8nui asa4: metoda analitică$ cum se raortează acea arte la "ntreg0- 8n subiect: metoda tematică$ ce sune 'critura desre o anumită temă.

Metoda inductivă

+B'(?2?(: ce văd>Cartea Pasa4ul Tema'tudiusintetic

'tudiuanalitic

'tudiutematic

Induc#ia are două ăr#i: ).+bservarea$

* Interretarea.

Metoda inductivă este un roces de analiză$ sinteză.1nainte de a trage concluzii se investighează$ studiază. C!nd am a4uns la concluzii$ interretări

corecte$ urmează faza finală$ alicarea.'tudiul biblic inductiv curinde:

) +bservarea$* Interretarea$ 2licarea la viata mea %i a ta$ la viata altora 9Iacov ):**


5/54

(?M((8TIC2

ermeneutica este %tiin#a %i arta interretării biblice.

Etiin#a are reguli. ?eguli ce ot fi clasificate "ntr-un sistem.

1n artă comunicarea este fle&ibilă. 2licarea mecanică %i rigidă a legilor oate distorsionaadevăratul "n#eles al comunicării.

ermeneutica generală studiază regulile care guvernează interretarea "ntregului te&t biblic:analize culturale$ conte&tuaale$ le&ico-sistematice %i teologice.ermeneutica seciala studiază regulile care se alică unor genuri seciale ca arabole$ alegorii$tiuri si rofe#ii.

?ela#ia hermeneuticii cu alte domenii ale studiului biblic

evoia de ermeneutică

ermeneutica este codificarea rocesului e care noi "l folosim "n mod normal la unanumit nivel incon%tient entru a "n#elege sensul comunicării.

nonicitatCriticismul

te&tuluiCriticismul

istoric(&egeză

9ermeneutică<

Teologiasistematică

Teologia biblică

- care este te&tuloriginal , av!nd

mai multemanuscrise

-autoritatea uneicăr#i0- data scrierii0- circumstan#eleistorice0- autenticitateacon#inutului0-unitatea literară

- revela#ia divină "nechiul %i oulTestament$-dezvoltareacunoa%terii$-dezvoltarea istorică

- organizarea datelor biblice "n mod logic$

nu istoric0- adunarea tuturorinforma#iilor desreun anumit subiect

Pericolul căderii "n liberalism


6/54

C!nd ceva blochează "n#elegerea sensului devenim mai aten#i la rocesul folosit entru"n#elegere 9de e&emlu c!nd traducem dintr-o limbă "n alta


7/54

- Conce#ia ortodo&ă , autorii$ uman %i divin$ lucrează "mreună entru roducerea te&tuluiinsirat. De aici ot aărea roblemele:

) Ce "n#eles a inten#ionat autorul uman>* Ce "n#eles a inten#ionat autorul divin>

- 1n#elesul inten#ionat de autorul divin$ deă%e%te e cel al autorului uman>

- Problema dacă 'criturile au sau nu au "n#eles mai comlet 9 sensus lenior < dec!t celinten#ionat de autorul uman$ a iscat multe controverse.

'ensus lenior "nseamnă că trebuie să realizezi că e&istă osibilitatea unor semnifica#iimai amle ale asa4elor echiului Testament dec!t a fost aarent con%tient autorul original %i maimulte semnifica#ii rin e&egeza gramatico-istorică. 2utorii 'criturii nu erau ei "n%i%i$ adesea$ edelin con%tien#i asura semnifica#iei finale a ceea ce au scris.

'ensul delin al echiului Testament oate fi văzut numai retrosectiv %i "n lumina"mlinirii oului Testament.

'us#inerea sensus lenior

- 2ccet!nd idea dublului "n#eles$ deschidem calea a tot felul de interretări eisagetice 9eisegesis-"n#elesul "n te&t 9Conte&tul %i sinta&a sunt două chei care ne vor

a4uta


8/54


9/54


10/54

I'T+?IC83 IT(?P?(TF?II BIB3IC(

) (&egeza iudaică veche* 5olosirea echiului Testament "n oul Testament (&egeza atristică

; (&egeza medievală6 (&egeza reformată (&egeneza ostreformată ermeneutica modernă

De-a lungul secolelor$ au e&istat numeroase metode de studiu biblic:- 8nii din cei mai mul#i intrere#i au accentuat imortan#a interretării literare$

calea interretării normale a comunicării umane0- 2l#ii racticau o metodă alegorică0- 2l#ii riveau literele %i cuvintele ca av!nd un "n#eles secret ce trebuie descifrat.

(&egeneza vechilor evrei8nul din cei mai vechi interre#i a fost (zra: eemia :'cribii , cărturarii- gri4a entru rezervarea cuvintelor insirate.

- Cu avanta4ul că s-a ăstrat te&tul0- Cu dezavanta4ul că rabinii "nce să interreteze te&tele "n alt mod dec!t

modul "n care comunicarea este interretată.?abinii , consider!nd că Dumnezeu este autorul 'criturii.

a Interretul se oate a%teta să găsească numeroase "n#elesuri ale te&tului b +rice detaliu mic al te&tului osedă o semnifica#ie

?abinul 2Giba , secolul I 2.D- fiecare reeti#ie$ figură de stil$ aralelism$ sinonime$cuvinte %i litere %i chiar semne ale literelor au "n#elesuri ascunse.

) 3iteral* Midrashic Pesher ; 2legoric

Metoda literală 9eshat< aarent servind ca bază entru alte tiuri de interretări.

Midrashic interretare. ?abi illel a dezvoltat regulile de bază a e&egenezei rabinice ceaccentuează: comararea ideilor$ cuvintelor sau fraze "n mai multe te&te$ legătura dintreenun#urile rinciiilor generale %i articulare.

?ezultatul:- găsirea de "n#elesuri ale te&telor$ roozi#iilor$ cuvintelor , fără legătură cu conte&tul0- combinarea te&telor care con#in cuvinte sau e&resii similare$ chiar dacă nu se referă la aceea%i

idee.


11/54

- Dau "n#elesuri interretative semnificative unor asecte incidentale de gramatică.- (&od ): interretarea numelui (liezer rin valoarea fiecărei litere este )$ ceea ce coresunde

cu numărul oamenilor lui 2vraam 9@eneza );:);< $ (liezer singur făcea c!t to#i ceilal#i servitori.-

Interretarea esher - 'e "nt!lnea "n comunită#ile Lumram0- 1mrumuta ceva din ractica midrashică$ la care se adăuga o focalizare escatologică0- 'e credea că orice rofe#ie se "mlinea$ "n timul lor$ comunită#ilor din care făceau arte$ de unde

%i e&resia: J2cesta este acelaK -acesta sau aceasta rerezent!nd termenul rezent$ iar acela sauaceea era vechea rofe#ie.

(&egeza alegorică:- 1n satele "n#elesului literal se află adevăratul "n#eles0- 2legoria a fost dezvoltată de greci entru a une de acord religia lor mitică cu mo%tenirea

filozofică.Philo 9*/ I.-6/ D.


12/54

- 5ariseii au continuat dezvolatrea e&agezei midrashice cu scoul de a lega tradi#ia lor orală de'crituri.

- Comunitatea Lumram$ cei care se considerau ca ăstorii secretelor rofe#iilor$ foloseau metodamidrashică %i esher de interretare a 'criturii.

- Philo %i cei care "ncercau să "mace 'criturile iudeilor cu filozofia greacă$ continuau să dezvolte

metoda e&egetică alegorică.5+3+'I?(2 (CI838I T('T2M(T 1 +83 T('T2M(T

2ro&imativ )/ din oul Testament rerezintă citate$ arafrazări sau aluzii la echiulTestament. Din cele 7 de căr#i ale echiului Testament$ doar 7 nu sunt citate sau amintite "n oul Testament.

) 5olosirea echiului Testament de către Isusa Domnul Isus a considerat nara#iunile istorice ca fate reale. b C!nd Domnul Isus face o alica#ie a unui fat istoric$ o face din "n#elesul normal al te&tului$ nu

din interertarea alegorică.c Domnul Isus nu a fost de acord cu dezvoltarea metodelor cazuisticii$ de unere deoarte aCuv!ntului %i "nlocuirea 3ui cu tradi#ia orală.

d 5ariseii %i cărturarii nu 3-au acuzat niciodată e Domnul Isus că ar fi folosit 'criturile "ntr-unmod neotrivit.

e C!nd Domnul Isus a folosit un te&t ce are nenatural entru noi$ a fost folosită ebraica sau undialect 2ramaic sau un model de g!ndire ce nu se traduce direct "n cultura %i entru timulnostru. (&emlu: Matei *:7-)/.

Ceea ce ar ărea neotrivit entru normele noastre culturale era accetat "n racticahermeneutică a acelor zile.

C!nd sune că: Ja%a zicea IeremiaNK de fat era o comilare din Ieremia *:a %i Oaharia )):)*-). Pentru noi astăzi$ a uni referin#ele %i a sune numai un singur autor$ este o gre%eală$ dar "ntimul Domnului Isus era o ractică hermeneutică accetată %i cunoscută de audien#ă.Modalitatea folosită era de a grua doi sau mai mul#i rofe#i %i de a-l cita e cel mai roeminent.

* 5olosirea echiului Testament de către aostoliedeau echiul Testament ca %i Cuvăntul insirat al lui Dumnezeu: * Timotei :)0* Petru ):*).+bserva#ia ): C!nd citez echiul Testament$ oul Testament modifică cuvintele originale. Cumse 4ustifică asta hermeneutic>?ăsunsuri:

1 (&istau mai multe versiuni aramaice$ ebraice au grece%ti ale te&teleor biblice careerau "n circula#ie "n Palestina$ "n timul Domnului Isus Cristos.

2 u s-a socotit necesar de către scriitorii oului Testament să citeze cuv!nt cucuv!nt echiul Testament$ mai ales dacă au scris "ntr-o limbă diferită de aechiului Testament.

3 1n via#a obi4nuită$ cu c!t un vorbitor este mult mai sigur de fatul că "n#elege eautor$ cu atat mai u#ină frică are că nu citează c!t mai e&act autorul resective.


13/54

Pentru aceasta$ autorii oului Testament au arafrazat sau au citatat indirectechiul Testament.

+bserva#ia *: oul Testament are să folosească echiul Testament "ntr-un mod neobi%nuit. Cumse e&lică aceasta hermeneutic>

De e&emlu @alateni :)$ Pavel folose%te singularul entru cuv!ntul Jsăm!n#ăK$ c!nd romisiunea este de binecuv!ntare a Jtoate na#iunileK. u se oate folosi acelasi cuv!nt %i entru lural. Dar cuv!ntul Jsăm!n#ăK oate avea un sens colectiv %i "n singuar. Pavel sune că romisiunile au fost făcute lui 2vraam %i semin#iei sale$ dar "mlinirea ultimă %i delină estenumai "n ristos.

(&egeza atristică- 2.D. )//-//

Ecoala alegorică de interretare a dominat secole$ metoda alegorică racticată de ărin#ii bisericiinegli4!nd uneori chiar %i "n#elesul e care autorul a vrut sa-l dea scrierii sale.

Clementul din 2le&andria )6/-*)6Credea că 'criturile au un "n#eles ascuns e care nu orcine oate să-l afle.'critura are cinci sensuri:

- istoric- doctrinar - rofetic- filozofic- mistic

+rigin )6-*6;'critura este o mare alegorie$ "n care fiecare detaliu este simbolic.

Duă cum omul este o trinitate$ a%a %i 'criturile au trei 9ar#i< sensuri:- truul: sensul literal0- sufletul: sensul moral0- duhul: sensul alegoric$ mistic.

2ugustin 6;-;7C!teva reguli de interretare a 'criturilor$ făcute de 2ugustin si c!teva condi#ii:

) 'ă osede o adevărată credin#ă* 'ă se #ină cont de "n#elesul literal %i istoric al 'criturilor 'criturile au mai mult dec!t un singur "n#eles %i deci metoda alegorică este una

bună.; umerele biblice au semnifica#ie6 echiul Testament este un document cre%tin entru că Domnul Isus este rezentat

"n tot curinsul lui. 'arcina hermeneutului este să "n#eleagă sensul autorului$ nu să scoată din te&t

"n#elesul său roriu. 'ă se consulte adevăratul caz. ersetul studiat "n conte&t.


14/54

7 Dacă "n#elesul te&tului este neclar$ nu se oate folosi ca fundament al credin#ei.Trebuie să cuno%ti ebraica$ greaca$ geografia %i alte domenii.

)/ Pasa4ele obscure sunt lămurite de către asa4ele mai clare.)) 'ă se #ină cont că revela#ia este un roces rogresiv:

- 1n ractică$ 2ugustin avea tendin#a să alegorizeze$ 4ustific!nd aceasta rin *

Corinteni : 9interretarea literală ar ucide$ dar cea alegorică dă via#ă


15/54

- 1n această erioadă rinciiul general accetat era că interretarea te&tului biblic trebuieadatat la tradi#ia %i doctrina bisericii. 'ursa teologiei dogmatice nu era numai Biblia ci %itradi#ia bisericii.

- 1n erioada t!rzie medievală$ cabbali%tii 9din (uroa %i Palestina< au continuat tradi#iamisticismului iudaic timuriu. 3etterismul a fost dus !nă la absurd.

- 1n cadrul altor gruuri e&istă o metodă de interretare mai %tiin#ifică:) iudeii sanioli 9sec II-< se "ntorceau la metoda grammatical-istorică deinterretare

* victorienii de la 'f!ntul ictor din Paris sus#ineau că "n#elesul 'criturilor trebuia găsit mai degrabă "n e&unerea literală dec!t alegorică.

icolas din 3Qra 9)*/-);/< a fost un nume semnificativ$ ca cel care asus#inut "ntoarcerea la "n#elesul literal$ de%i admitea cele atru sensuri ale'criturii. 3ucrările lui au influen#at rofound e 3uther.

(&egeza reformei 9)6//<

- ?ena%terea a atras aten#ia asura necesită#ii cunoa%terii limbilor originale ale Bibliei.- (rasmus a ublicat rima edi#ie critică a oului Testament grec- ?euchlin a tradus le&iconul %i gramatica (braică.

Cele atru sensuri ale 'criturilor au fost abandonate "ncetul cu "ncetul %i "nlocuite cu rinciiulcă 'critura are doar un singur sens.

3uther 9);-)6;<

- Credin#a %i iluminarea Duhului 'f!nt absolut necesare entru un interret al 'criturilor.Biblia trebuie văzută cu al#i ochi dec!t ca e o oeră obi%nuită.

- u Biserica determină ce "nva#ă 'critura$ ci 'critura determină ce "nva#ă Biserica.- ?esinge interretarea alegorică a 'criturilor.- 1n#elesul corect al 'criturilor vine dintr-o interretare literală a te&tului$ #in!nd cont de

condi#iile istorice$ gramaticale %i de conte&t.- Consideră că numai Biserica descoeră adevăratul "n#eles.- 8n rinciiu hermeneutic ma4or al lui a fost necesitatea de a face deosebire atentă "ntre

3ege %i (vanghelie.

3egea se referă la Dumnezeu "n:- m!nia 'a- 4udecata 'a- ura fa#ă de ăcat

(vanghelia se referă la Dumnezeu "n:- harul 'ău- dragostea 'a- m!ntuirea 'a


16/54

- ?esingerea 3egii era gre%ită$ entru că ducea la fărădelege.- 8nirea 3egii cu (vanghelia era gre%ită$ entru că ducea la doctrina falsă a adăugării

fatelor la credin#ă.Melanchthon- tovară%ul lui 3uther$ a continuat alicarea rinciilor hermeneutice ale acestuia.

Calvin 9)6/7-)6;<- 8nul din cei mai mari e&ege#i ai ?eformei.- (ra de acord cu rinciiile lui 3uther consider!nd că interetarea alegorică a

'criturilor era satanică.- J'critura interretează 'crituraK , era fraza lui favorită$ studiind conte&tual$

gramatica$ cuvintele %i asa4ele aralele.- JPrima obliga#ie a interretatorului este să lase e autor să sună ce sune$ dec!t

să-i atribuie acestuia ce g!nde%te el că sune acestaK- nu era de acord cu 3uther că Cristos se găse%te retutindeni "n 'crituri.

(&egeza ostreformă 9)66/-)//<

Confesionalismul:Conciliul din Trent a us de nenumărate ori roblema doctrinei Bisericii ?omane-

Catolice %i criticii Protestantismului. Ca urmare$ %i Protestanismul a trebuit să răsundă rinformularea doctrinei %i crezul său. Dar$ din ăcate$ aroae fiecare cra% mai imortant "%i aveacrezul său$ iar din unct de vedere teologic revalau controversele.Metodele e&egetice eraudeficitare$ hermeneutica fiind socotită slu4nica tematicii.

Pietismul

Ca o reac#ie la confesionalism a aărut ietismul.Phili RaGob 'ener 9)6-)/6< , socotit un lider al revitalizării ietismului. 3e cere săse re"ntoarcă la reocuarea cre%tină obi%nuită %i fate bune$ la o mai bună instruire sirituală entru lucrare.

Pietismul %i-a adus contribu#ia la 'tudiul 'criturii$ "n momentele lui cele mai bunecombin!nd dorin#a ad!ncă de "n#elegere a Cuv!ntului lui Dumnezeu %i alicarea lui la via#acredincio%ilor$ cu interretarea grammatical-istorică a Cuv!ntului.

Mai t!rziu$ ieti%tii lasă e lanul doi interretarea gramatical-istorică %i vorbesc desre oJlumină interioarăK$ sau desre Jungerea cu Duhul 'f!ntK$ un!nd accentul e imresiisubiective %i reflec#ii ioase$ care duceau la interretări contradictorii$ fără legătură cu "n#elesul e care autorul a dorit să-l dea scrierilor resective.

?a#ionalismul:- accetarea ra#iunii ca singura autoritate0- anterior acestuia$ secole de-a r!ndul$ Biserica a accentuat credin#a fără ra#iune$ revela#ia

fiind considerată suerioară ra#iunii "n "n#elegerea adevărului totodată adevărul revelatfiind considerat a fi$ "n mod inerent$ ra#ional.

3uther a făcut deosebirea "ntre folosirea ra#iunii "n sens magisterial %i ministerial.?a#iunea ministerială: folosirea ra#iunii umane ca a4utor să "n#elegi %i să ascul#i mai mult

Cuv!ntul lui Dumnezeu.


17/54

?a#iunea magisterială: era folosirea ra#iunii entru 4udecarea Cuv!ntului lui Dumnezeu$cu care 3uther nu era de acord.

Duă ?eformă$ acest ti de ra#iune a cunoscut o dezvoltare acentuată.

(mirismul care afirmă fatul că singurele SSSSSSSSSS reale sunt cele ob#inute e calea

celor cinci sim#uri$ a făcut casă bună cu ra#ionalismul. Combinarea emirismului cura#ionalismul a dus la urmatoarele situa#ii.- Mul#i g!nditori notabili au afirmat că ra#iunea trebuie să ne ghideze g!ndirea %i

ac#iunea noastră %i nu revela#ia.- Pentru că ra#iunea trebuie să fie folosită entru a decide care ăr#i ale Bibliei să

fie considerate accetabile %i care nuSSSSS 9consider!nd ca accetabile acele ăr#i care se suraun SSSSSS fizice ale naturii %i verificării emirice< .

ermeneutica Modernă9)// , !nă "n rezent<

3iberalismul:?a#ionalismul "n filozofie a us bazele liberalismului "n teologie. Dacă "n secolele trecute$revela#ia determina ra#iunea$ duă )// ra#iunea determina ce arte a revela#iei trebuia accetatăca adevărată.

1n rimele secole$ era accentuată autoritatea divină a 'criturilor$ acum autoritatea umanărerezenta centrul.

8nii autori sugerau chiar că e&istă diferite grade de insira#ie a 'criturii$ cele cu grademai mici de insira#ie divină a 'criturilor9e&emlu: 'chleiermacher


18/54

- u cred "n infaibilitatea sau ineran#a 'criturii0- Povestirile biblice desre interac#iunea dintre natural %i suranatural sunt

considerate mituri , nu "n sensul ăg!n ci "n sensul că nu rerezizntă "n sensliteral o istorie sau istorisire reală: de e&emlu crea#ia$ căderea "n ăcat$"nvierea. Căderea ne "nva#ă desre natura inevitabil corută a omului.

1ntruarea %i răstignirea ne arată că omul nu se oate salva singur$ ci doar caun act al harului lui Dumnezeu.Interretatorul are ca sarcină să dezbrace mitul de "mbrăcămintea istorică entru a

descoeri adevărurile e&isten#iale e care le con#ine.

oua hermeneutică

1ncee duă ce-l de-al doilea război mondial cu lucrările lui Bultmann %i dusă maidearte de (rnst 5uchs %i @. (beling.'e suraune este domeniul neoorto&iei.5uchs %i (beling$av!nd ca bază lucrările lui Martin eidgger$ afirmă că Bultmann n-a mers destul de dearte.

3imba4ul$ sun ei$ nu este realitate$ ci numai o interretare ersonală a realită#ii.ermeneutica nu mai rerezintă entru ei o %tiin#ă cu rinciii dua care un te&t oate fi"n#eles$ ci mai degrabă o investigare a func#iei hermeneutice a vorbirii ca atare %i deci are un scomult mai larg %i mai rofund.

ermeneutica cre%tinătă#ii ortodo&e

1n ultimii *// de ani au continuat să e&iste interretatori care au crezut că 'criturilererezintă revela#ia lui Dumnezeu insu%i entru omenire$ "n Cuvintele %i ac#iunile 'ale. 'arcinainterretatorului ar fi să caute să ătrundă mai delin "n#elesul e care autorul original a dorit să-ldea scrierilor sale.

'tudiul istoric$ cultural$ de limbă 9lingvistic< %i "n#elegerea teologică a scrierilor originalea4ută la "n#elegerea 'criturilor. (&emle de acesti interretatori:- (. U. engstenberg- Carl 5. Veil- 5ranz Delitzech- . 2. U. MaQer - R. P. 3ange- 5. @odet- . 2lford- Ch. (llicott- R. B. 3ightfoot- D. 5. Uesteott- 5. R. 2. ort- Ch. odge- R. 2. Broaders- Th. B. Oaher

Manualele de hermeneutică au fost scrise de:- C. 2. @ Veil- Davidson


19/54

- PatricG 5airbaern- 2. Immer - Milton '. TerrQ- 3ouis BerGhof - 2. BerGeleQ MicGelsen

- Bernard ?amm


20/54

+bservarea

Cadrul: condi#iile "n care a fost scrisă- 2lte căr#i din Biblie care vorbesc de acea erioadă- Dic#ionare biblice %i encicloedii

- 'tudii de ansamblu %i introduceri la oul Testament %i echiul Testament- Comentarii biblice

'tilul literar:- Poezie$ rofe#ie$ nara#iune$ literatură de "n#eleciune- 'imboluri$ imagini artistice$ aocalitice0- 5iguri de stil:

- Parabole$ alegorii- 'inecdoca- Metonimia- Personificarea

- ierbola- Ironia$ fibula$ enigma- Prototi$ simbolul- 'imilitiduninea$ interogarea- 2ostrofarea$ antiteza- 2ogeul$ roverbe- 2crostihul$ arado&ul.

Te&tul:) Pasa4ul %i conte&tual , de ;-6 ori

Tema rincială: roblemele concrete "n raort cu tema

* +bserva#ii generale: - Cine>- Ce>- 8nde>- C!nd>'coul: Ce a sus si de ce>

'tructura: - unită#i logice de structură- schi#ă concetuală: - ideile rinciale

- ideile secundare

Indicii de structură

- asocierea- contrastul- reeti#ia- cauză-efect- efect-cauză


21/54

- e&lica#ie- ilustra#ia- unctual culminant- ivotul- alternarea

- regătirea- rezumatul- "ntrebare usă- răsuns la "ntrebare

; Tema rincială:- Dacă tema rincială stabilită ini#ial este corectă- 'ubiectul , ideea rincială$ desre ce vorbe%te autorul- Comlementul , ce sune autorul desre ideea rincială$ desre subiect.Tema: 'ubiectul W Comlementul.

6 'coul: - De ce sune autorul ce sune>- 'emnifica#ia rincială entru cititorul original

Cheia: conte&tual$ structura$ con#inutul genereal.

Interretarea

Două rinciii au constituit realizări ale reformei:- Princiiul interretării articulare0- Traducerea Bibliei "n limba vorbită de oor.

Prin observare s-a a4uns la "n#elegerea asa4ului.Date desre:

- Cadru0- 3inia de g!ndire a autorului0- Tema rincială.

Prin interretare$ descoerim sensul cuvintelor$ termenilor$ e&resiilor %i versetelor "nlegătură cu tema rincială.

Interretarea este rocesul de descoerire a sensului e carea a inten#ionat să-l deaautorul te&tului entru cititorii lui de atunci %i semnifica#ia acestui sens entru ei.

Prin interreatare$ se "ncearcă descoerirea sensului mesa4ului$ cititorul un!ndu-se "nlocul autorului biblic.

(ficacitatea noastră de comunicare a avedărului lui Dumnezeu este dată$ "n cea mai mare arte$ de caacitatea de a recreea sensul mesa4ului %i semnifica#ia lui$ a%a cum a fost inten#iaautorilor 'criturii.


22/54

Procesul de interretare

Interretarea deinde de:- 2bilitatea de a une "ntrebări de interretare0- Caacitatea de a da răsunsuri cerute la aceste "ntrebări.

I Definirea "ntrebărilor de interretare- 'unt "ntrebări care aar "n mod natural atunci c!nd citim un asa40- Calitatea "ntrebărilor de interretare determină o mai bună "n#elegere rin răsunsul dat la ele.- 1ntrebările care se un$ se ocuă de sens %i semnifica#ie:

- Ce>- De ce>- Cum>

- (taa definitivării "ntrebărilor de interretare a două sub-etae:) unerea tuturor "ntrebărilor ce ne vin "n minte* selectarea "ntrebărilor la care trebuie să răsunzi entru a interreta asa4ul.

II Cercetarea "ntrebărilor de interretare

(&istă atru sub-etae:

) (&aminarea con#inutului:a 1n asa4 este osibil să găse%ti răsunsul la "ntrebări0 b 'e "ncee cercet!nd Biblia ca sursă rimară0c u se folose%te la "nceut alt comentariu0d Care are să fie răsunsul evident %i logic>e Care ar fi sensul asa4ului dacă ar fi singular>

f Cercetarea altor traduceri0g Ce stil literar este folosit>i Poezie , comara#ii folosite0

ii Profe#ie , limba4 stilistic0iii Proza , arabola %i alegoria.

* Conte&tul :a imediat0 b larg.

Comara#ia cu alte te&te din 'critură:a Biblia interretează Biblia0 b Xine cont de "ntregul adevăr al 'criturii0c 2lte asa4e care au legătură cu te&tul resectiv , ideea te&tuluid 5olosirea concordan#ei , cuvintele te&tului 9cuvinte cheie<

; 'urse secundare:a Comentarii biblice0 b Dic#ionare$ atlase0


23/54

c Căr#i de teologie.

.B. - 5olose%te cu discernăm!nt0- Xin!nd cont de resuozi#iile teologice ale autorilor

) disensa#ionalist

* amilenist$ etc.III (valuare %i concluzii

) C!ntărirea dovezilor adunate:a Ce sune ma4oritatea informa#iilor ob#inute> b Dintre mai multe răsunsuri$ care are cel mai corect>

* Care interretare este cea mai logică %i mai ra#ională>

2licarea rinciiilor de interretare biblică:

a interretarea normală %i simlă are rioritate0 b auditoriul original a fost "n rimul rand$ recetorul sensului %i semnifica#iei asa4ului0c un singur "n#eles$ de regulă 9cu e&ce#ii< nu se atribuie mai multe "n#elesuri acelora%i

e&resii$ cuvinte$ ilustra#ii0d autorul oate interreta asa4ul0e rolul ra#iunii$ 4udecă#ii sănătoase %i e&erien#ei rorii de via#ă0

.B. 2ten#ie la subiectivitatea rinciiilorA

f interretarea care adună laolaltă cele mai multe dintre elemente "n mod natural0g interretarea "n cadrul conte&tului imediat0h rinciiul analogiei credin#ei: interretarea unui asa4 nu trebuie să contrazică "nvă#ătura

generală a 'criturii0i interretarea asa4elor obscure cu a4utorul asa4elor mai clare0 4 nu se introduc adevăruri teologice$ dacă ele nu e&istă acolo0G confruntarea cu al#i interretatori0l interretarea corectă a4utată de identificarea ideilor rinciale %i a temei asa4ului0m distinc#ie "ntre formulările descritive %i cele rescritive:

i descriere0ii orunci.

n distinc#ie "ntre rinciiul universal %i alicarea concretă a lui0o folosirea uneltelor biblice este benefică unei interretări corecte0 oul Testament are rioritate fa#ă de echiul Testament0Y analiza greută#ii dovezilor ro %i contra 9diferen#elor< osibilelor interretări0r abordarea 'criturii "ntr-o stare umilă %i de rugăciune.

5+?M(M(T+D( 3IT(?2?( 'P(CI23(


24/54

-'imilitudinea-Metafora-Proverbe-Parabole-2legorii

'imilitudinea e&tinsă -Z ParabolaComrimataProverbulComrimataMetafora e&tinsă -Z 2legoria'imilitudinea , rerezintă e&rimarea unei comara#ii.'e folosesc cuvintele: Jse aseamană cuK$JImără#ia lui Dumnezeu este caK$ Jeste ca..K-accentul care se une e similitudinea dintre două idei$ac#iuni$e subiectul care este comarat %ilucrul cu care se comară$sunt sunt searate 9nu se sune:KImără#ia cerurilor este..K ciJImără#ia cerurilor se aseamană cu..K<

Metafora , este o comara#ie nee&rimată ca atare0 9nu se folosesc cuvintele: JcaK %i Jseaseamană cu..K


25/54

Datorita formei condensate a lor$roverbele au un singur unct de comara#ie sau unsingur rinciiu al adevărului de transmis.u trebuie să interretăm fiecare am!nunt al roverbului$ să nu deăsim "n#elesul e care autorul a inten#ionat să i-l dea.

Ca %i metafora %i similitudinea$ roverbul are de transmis un singur g!nd sau "nteles.

Prabolele-de la grecescul araballo , a une alături$ a arunca0-se foloseste un eveniment obi%nuit din via#a entru a "ntări sau clarifica un adevăr siritualimortant.-folosite des de Domnul Isus "n vorbirea 'a0-cuvintele Jde ildăK aar de vreo 6/ de ori in (vanghelii

Scopul pildelor.).Descoeră adevăruri entru cre%tini , Matei ):)/-)* 0 Marcu ;:)).Produc o imresie mai uternică asura auditoriului %i de durata$dec!t o vorbireobi%nuită.Confruntă e credincio%i cu obiceiurile rele din vie#ile lor 9(&: David si Ionatan , *

'amuel )*:)-<*.2scunde adevăruri fa#ă de aceia cu inima "mietrită 9Matei ):)/-)60 Marcu ;:))-)*0 3uca:7-)/<2ceastă aarentă contrazicere oate fi e&licată dacă #inem cont de legătura dintre factoriisirituali %i rocesul de erce#ie.Cel care se "motrive%te adevărului %i trăie%te "n ăcat$devinetot mai u#in caabil să "n#eleagă adevărul siritual.

Princiiul de interretare a ildelor 9arabolelor<).5actorul istoric-cultural %i analiza conte&tuală-adevărurile e care ildele doresc să le eviden#ieze au fost suse "ntr-un anumit conte&t

istoric$iar e&aminarea toicii recum %i a conte&tului imediat$ ne oate aduce lumina asura"n#elesului. 9(&: ilda lucrătorilor viei , Matei */:)-)<Conte&t , "nainte de această ildă$Domnul Isus cere t!nărului bogat să v!nda tot ce are %i să-3urmeze , bogă#iile lui fiind un obstacol ma4or "n redarea lui totala entru Dumnezeu.Petru Il "ntreabă e Domnul Isus: Joi am lăsat totul %i ce vom rimi>KDomnul Isus sune ilda lucrătorilor viei , %i are o mustrare bl!nda adresată lui Petru$ care arca s-ar făli "naintea lui Dumnezeu %i sune: JIată ce am făcut noiK %i are acea atitudine de rietenie %i răslătire$ "n loc să recunoască fatul că motiva#ia slu4irii este dragostea.

1ntrebările arabolelor ot fi găsite:- "n introducerea arabolei$ făcuta de Domnul Isus sau de autorul biblic0- alteori sunt transmise rin alica#ia care se face ildei 9Matei )6:)0 ):*)$6 0 */:)-) 0

**:); 0 *6:) 0 3uca )*:)6$*) 0 )6:$)/ 0 ):)$7 0 )7:))<- enun#area lor "n functie de cronologia vie#ii Domnului Isus oate adăuga noi "n#elesuri

93uca */:7-) , Pilda vierilor , susă chiar cu u#in tim "nainte de răstignire<Conte&tul cultural-seceri%ul$ sărbătoarea de nuntă$ vinul , erau simboluri evreie%ti a sfăr%itului veacului0-smochinul era simbolul oorului lui Dumnezeu0-lumina usă sub co% era entru a o stinge0


26/54

-a arinde lama %i a o une sub bani#ă "nsemna$ a arinde lumina %i imediat s-o arunci$ s-o uiafară.2naliza le&ical sintactică8rmează acelea%i reguli cu analiza altor eisa4e$folosindu-se acelea%i atru instrumente:-le&icoane

-concordan#e-gramatici-comentarii e&egetice

2naliza teologică:-e&istă trei "ntrebări teologice la care trebuie să răsundem:

).Definirea termenilor J1mără#ia cerurilor K %i JImără#ia lui DumnezeuK- %i dacă ele suntsinonime sau nu.Multe ilde ale Domnului Isus se referă la acelea%i JImără#iiK.a


27/54

Pildele ot servi ca un mi4loc deosebit de a fi&a o anumită doctrină "n mintea noastră.Dar rin ea "nsă%i$ arabola este o formă mai ascunsă$ mai obscură de a rezenta adevărurile.8n rinciiu al 'criturii sune că asa4ele mai clare lămuresc asa4ele mai obscure %i nu invers$ deaceea trebuie să găsim acele doctrine "n asa4e mai clare.

a Dacă nu #inem seama de acest asect$ utem sa deviem interretarea ildelor0 deschidem

drumul ereziilor.(&emlu: 5austus 'ocinus , interretează din ilda robului nemilos căduă cum stă!nul9regele< a iertat e datornic entru ca l-a rugat$tot asa %i Dumnezeu vaierta e ăcăto%i e baza rugăciunilor lor$ nefiind nevoie de o 4ertfă sau de un mi4locitor.

b 2 doua atentionare , să nu ne a%tetăm să gasim "n orice loc$ ca cercul comlet aladevărului cre%tin să fie comlet declarat %i că nu utem trage nici o concluzie dinabsen#a unei doctrine dintr-un asa4$cand ea este "n mod clar declarată "n altele.

Analiza literară-1ntrebarea care s-a us de-a lungul secolelor cu rivire la arabole :KC!t de mult din ea estesemnificativ>K. ChrQsostom si TheohQlact argumentau că numai un unct central estesemnificativ$ restul este doar de umlutură.2ugustin era de accord cu ei dar in ractică e&tindea

interretarea la amănuntele cele mici ale ovestirii.1n timurile cele mai recente Cocceius %iurma%ii săi afirmau cu tărie că fiecare arte a arabolei este semnificativă.2mbele ăreri au artizanii ei.Dar Domnul Isus ne-a interretat două dintre arabolele 'ale 9'amariteanul- Matei ):)-* 0@r!ul %i neghina , Matei ):*;-/0 -;


28/54

*. 1n alegoria cu armura cre%tinului , (feseni - sunt mai multe uncte de comara#ie.- fiecare arte comonentă a armurii este semnificativă$ %i fiecare este necesară entru a fi eJdelin "narmatK.

Princiiile de interretare a alegoriilor

).'e folosesc : - analiza istorico-culturala- conte&tuala-le&ico-sintactică-teologică

*.'e determină multilele uncte de comarative e care autorul a inten#ionat$ rin studiulconte&tului %i unctele care sunt accentuate.

2naliza literară a alegoriilor (&emlu de alegorii: Domnul Isus i#a adevărată , Ioan )6:)-)

(&istă trei focalizări:).i#a ce simbolizează e ristos-"ntreg asa4ul accentuează aceasta: Tu$ "n Mine$al meu , de ori0vi#a de ori

2cest unct central arătat "n ersetul ; Jvi#a nu oate aduce roadă$ de la sine$ dacă nurăm!ne "n i#ă..K*.Tatăl , ierul-reocuat de roadă-cură#ă vi#a care aduce roada-taie mlădi#ele care nu aduc roada.Mlădi#ele , ucenicii-răm!nerea , vorbe%te de o ărtă%ie 9legătura< continuă ca %i condi#ie a rodirii.-ascultarea de Dumnezeu , este o arte a rela#iei$ a ărtă%iei %i a iubi e cel credincios este o arte integrală a acestei ascultări.

2legoria rezintă nevoia entru o ărtă%ie continuă$ o ărtă%ie vie cu Domnul Isus$ unită

cu ascultarea de Cuv!ntul 'ău$ ca esen#ă a uceniciei %i rodirii.2legorizarea de aostolul Pavel , @alateni ;-liberalii rezintă aceasta alegorie ca o metofă neotrivită 9nelegitimă< de a face hermeneutică.a


29/54

- nu este un fat obi%nuit sau incident al istoriei ci$ unul de valoare destinat de Dumnezeusă arate sre "mlinirea 3ui delină in viitor$ rin intermediul Domnului Isus.)- trebuie să fie asemănări notabile "ntre cei doi$ dar %i deosebiri.(&emlu : 2dam ti al lui ristos$ dar numai ca %i cel ce are "nt!ietatea "n rasa umană$ ca

rimul rerezentant al umanita#ii.1n rest$ sunt mai multe deosebiri dec!t asemănări

?omani );:*/ 0 Corinteni )6:;6-;70De asemenea$ "n anteti găsim ceva mai inalt %i mai nobil dec!t "n ti Jcel ce a construit casa areonoare mai mare dec!t casa "nsă%iK 9(vrei :<*.Wtrebuie să fie evident că Dumnezeu a desemnat să e&iste tiul resectiv , a regătit maidinainte tiul entru anteti.-tiul trebuie să refigureze ceva "n viitor , J+ umbră a lucrurilor care vor să vinăK 9Coloseni*:) 0 (vrei )/:)<

Clasificarea tiurilor din echiul Testament

).Tiuri de ersonae-2dam , Domnul Isus ristos

-Ilie , 1năl#area Domnului Isus-Ioan Botezătorul-2vraam- to#i credincio%ii "ndretă#i#i rin credin#ă

*.Tiuri de tradi#ii-Mielul de Pa%te , Isus ristos-'abatul , odihna ve%nică-Cetă#ile de refugiu , 'alvarea ăcătosului de la moarte-Pa%tele- Masa Domnului

.Tiuri de lucrări-lucrarea roorocilor , lucrarea Domnului Isus-Moise-Domnul Isus ristos

-Preo#ii , Marele Preot , Domnul Isus ristos-Melhisedec , Domnul Isus ristos.;.Tiuri de evenimente- evenimente tiice

-Potoul-Ie%irea din (git-Pustiul$ Mana$ 2a din st!nca$ Earele de aramă$ re"ntoarcerea din robia babiloniană- ca

eveniment- 1năl#area %arelui %i rivirea la el 9de e&emlu<6.Tiuri de ac#iuni , 2c#iuni tiice

-munte simbiolico-tiic-Iona- semnul , trei zile %i trei noti-Ieremia , "ngroarea br!ului-4ugul e g!tul lui-tăierea ărului-facerea baga4elor -+sea- căsătoria cu femeia ierdutăPrinciiile de interretare

-acelea%i rinciii generale$ cu c!teva modificări.).2semănările dintre ti %i anteti să fie bine "n#elese$*.Diferen#ele dintre contrastul dintre ti %i anteti să fie eviden#iate0


30/54

.Tiurile din echiul Testament sunt suscetibile de o delină interretare numai in 3umina(vangheliei.

Profeiile

-Profetul , un urtător de cuv!nt al lui Dumnezeu care roclama voia 'a oorului.-Profe#iile se referă la lucruri:a


31/54

Probleme "n interretarea rofe#iei %i literaturii aocalitice

).Princiiile hermeneutice0-dacă folosim acelea%i rinciii hermeneutice sau avem alte rinciii seciale0-ma4oritatea evangheliilor consideră valabile acelea%i rinciii hermeneutice0

(&emlu: 2ocalisa , "nceem rin cunoa%terea circumstan#elor istorice.-conte&tul rimelor trei caitole e&aminate entru a avea informa#ii relevante entru interretareacelorlalte caitole0-analiza le&ical-sintactică: folosirea frecventă a simbolismelor$ alegoriilor$ limba4ului figurat0-analiza teologică: cum se otrivesc rofe#iile la celelalte informa#ii aralele din 'crituri.

*.'ensul mai rofound-dacă e&istă sau nu sensus lenior "n rofe#ie0-e&emlu: cazul lui Caiafa , unii "l folosesc ca argument că el n-a %tiut ce roroceste0 al#ii că n-ar fi stiut delina imlica#ie a ceea ce a rofe#it.-la fel scriitorii Bibliei- ar fi "nteles ce-au sus$ dar n-au "nteles delina imlica#ie a ceea ce au rofe#it.

.'imbolismul literal-c!t de mult din rofe#ie trebuie interretată literal %i c!t de mult simbolic sau analogic.(&emlu: fiara din 2ocalisa-literal-interretată ca o ersoană-simbolic- ersonificare a dorin#ei de utere.Babilonul-literal , un ora% actual , (&. ?oma0-simbolic , dorin#a de a c!%tiga economic.8ltima bătălie-literal - bătălie fizică actuală-simbolic - adevărul care "nvinge răul.

2bordarea analogică , o cale de mi4loc "ntre abordarea literală si cea simbolică.-se interretează literal dar tradus "n echivalentul lor modern.(&emlu: Bătălia de la 2rmaghedon- nu se va duce cu care %i cai$ci cu tancuri %i artilerie$

echivalentul modern al armamentului de atunci.Dacă Ioan ar fi rimit viziunile sale inechivalentul modern$ n-ar fi "nteles ce vede %i nu l-ar fi utut comunica clar.

1n cele din urmă$ conte&tul %i folosirea istorică a cuvintelor rerezintă ghidul cel mai buncu rivire la modalitatea de abordare: literală$ simbolică sau analogică.

;.8niversalitatea.-universalitatea anumitor simboluri aocalitice-dacă simbolul resectiv semnifică sau nu acela%ilucru "ntotdeauna.-unii atribuie semnifica#ie simbolică universală$ entru anumite numere$ culori$ articole etc.(&emlu:-ulei este "ntotdeauna simbolul Duhului 'f!nt

-aluatul "ntotdeauna este simbolul răului.-ma4oritatea evangheliilor resing no#iunea de simboluri universale$ dar accetă ideea că e&istă oregularitate "n simbolismul anumitor autori biblici.-numere simbolice: $)*$;/ iar )/// nu este lămurit.-culori: alb$ ro%u$ ururiu$ ce ar rerezenta uritate$ sange$ rege.


32/54

6.Condi#ionalitate-roblema usă este dacă "nvă#ăturile rofetice$ enun#ările rofetice sunt condi#ionate.-Biblia nu arată imuabilitatea lui Dumnezeu- Dumnezeu nu se schimbă.-2lte asa4e biblice ne rerezintă fatul că Dumnezeu "%i schimbă hotăr!rea cu rivire la anumite 4udecă#i: (&od *:); 0 Psalmul )/:;60 Iona :)/.

'e ridică doua robleme:a

?ăsunsul- 1n Ieremia ):-)/Dumnezeu "%i schimbă uneori hotăr!rea$ dar răm!ne consistent "n caracterul 'ău de dragoste %inerihănire.(ste de referat să recunoa%tem că rofe#iile oartă cu ele o condi#ionalitate imlicităchiar dacă aceasta nu este declarată imlicit 9)Im *):)-*7<

.8n singur verset$"ntelesuri multile

-chiar dacă unii sunt ade#ii ozi#iei cu multile "ntelesuri$răm!nem la ozi#ia cu:- un singurinteles dar mai multe alica#ii.In locul concetului cu mai multe intelesuri ale rofetiei$PaQne foloseste urmatoarele

concete:

).Concetul redictiei rogressive-chiar daca fiecare asa4 are imlinirea rorie intentionala$ adesea o serie de asa4e rezinta unmodel al cronologiei rocesului decretat.(&emlu:-asa4ul 2 ne vorbeste desre anumite evenimente0

-asa4ul B desre evenimente imediat urmatoare0 -asa4ul C- unctual culminant al evenimentelor scrierii resective.

Combinarea lor formeaza un intreg$ care se oate identifica ca o rezicere rogresiva.8neori aceste asa4e sunt rezentate ca niste cicluri$ fiecare ciclu aduce noiinformatii-e&emlu: Oaharia si 2ocalisa.

*.Imlinirea rogresiva-imlinirea unei rofetii atotcurinzatoare$ in catevba etae rogresive.(&emlu: @eneze :)6 , zdrobirea caului lui 'atan

-moartea$ invierea si inaltarea lui ristos -continua cu Biserica 9?omani ).*/<-sfarseste cu inlantuirea in adanc 92ocalisa */:< si aruncarea in iazul

de foc 92ocalisa */:)/


33/54

*.Postmilenialismul-rin (vanghelie$ lumea va fi castigate entru ristos$ va cunoaste acea si bucuria ascultarii de Dumnezeu.Domnul Isus ristos va veni e amant dua mileniu.

.2milenialismul-o forma de ostmilealism-mileniul este sQmbolic si se refera la erioada de tim dintre rima si a*a venire a Domnului

Isus ristos si nu este vorba literal de )/// de ani.ristos domneste sQmbolic$ in aceasta erioada in inimile oamenilor.Postmilenialismul a ierdut din adeti dua cel de-al doilea razboi mondial.

Din unct de vedere hermeneutic$ roblema ma4ora care seara remileniaslismul deamilenialism este : cat de mult oate fi interretata rofetia literal si cat de mult oate fiinterretata simbolic.

Premilenialistii interreteaza cele mai multe lucuri in mod literal.-ei cred ca ristos va veni e amant0-va instaura o imaratie e amant$care va dura )/// de ani0-romisiunile entru Israel si entru Biserica sunt searate sis a nu se ia romisiunile fizicefacuta lui Israel$ sa se siritualizeze sis a fie alicate Bisericii.

Metoda hermeneutica se bazeaza e rinciiul ca 'criturile trebuie interretate literal$ dacaconteztul nun e arata ca autorul intentioneaza altfel.2milenialistii interreteaza lucrurile mult mai simbolic$ in directia in care limba4ul

simbolic este folosit in asa4ele rofetice.3udigsm da un e&emlu:ristos leaga e 'atan 9simbolic<

-cand rezista isitirii lui in ustie0-latind edeasa acatului entru mantuirea omului0-distrugand uterea mortii rin invierea 'a0-rin oferirea mantuirii eamurilor$ imiedicand e 'atan sa le mai insele.'atan oate inselaindivizi$ dar nu mai oate insela natiuni.

Imaratia de )/// de ani.

-imaratia este rezenta in inimile credinciosilor0-credinciosii nou-testamentali rerezinta oul Israel si deci romisiunile facute in echiulTestament entru Israel$ se alica oului Israel$care este Biserica.

Concluzia-este corect din unct de vedere hermeneutic$entru remilenisti sa inteleaga si sa interreteze asa4ele biblice in mod literal$ daca conte&tual nu sugereaza altfel0-este corect entru amilenisti sa afirme ca cea mai mare arte a rofetiei si literaturii aocaliticeeste simbolica$ sis a interreteze simbolic0-cea mai imortanta imlicatie a studiilor escatologice este gasita in )Ioan :*-

Princiii entru interretarea rofetiei).2naliza istorico-culturala

Determinarea identitatii numelor rori$ evenimentelor$ reerintelor geografice- rerezinta o rima treata-chiar cand$ de e&emlu numele orasului Babilon este folosti simbolic.2naliza istorica ne arata daca o rofetie s-a imlinit sau nu.2naliza obiceiurilor culturale.

*.2naliza le&ical-sintactica-analiza atenta a conte&tului ne descoera daca autorul a intentionat ca e&resiile sale sa fieintelese literal$ simbolic sau analogic.


34/54

-cuvintele traduse in ebraica ne descoera daca autorul a intentionat ca e&resiile sale sa fieintelese literal$ simbolic sau analogic.-cuvintele traduse din ebraica$ aramaica sau greaca entru a avea semnificatii diferite decuvintele originale.

.2naliza teologica

-e&ista asa4e aralele care rivesc aceeasi rofetie si ot fi studiat$ sau rofetii in cicluri.-alti rofeti au vorbit desre aceleasi subiect.;.2naliza literara

-odata determinat fatul ca asa4ul contine o rofetie sau literature aocalitica$ robabilitateacreste.-concetele redictiei rogresive$ a imlinirii in dezvoltare$ a lentilelor istorice ot fi alicate entru intelegerea mai buna a te&tului.

Aplicarea

Defin#ie: - determinarea adev\rurilor sau rinciiilor asa4ului studiat si aoistabilirea felului in care via#a mea trebuie afectata de aceste adevaruri.

I '2 C+T?8IM P8T(2 P(T?8 +I IEI(

) 'tabilirea adev\rurilor asa4ului.

- adev\r = o lege$ doctrin\ sau for#a motivatoare fundamentala$ e care se bazeaz\ ac#iuni sau comortamente= rinciii0

- adev\ruri e&licite , declarative - temorare

- atemorale- adev\ruri imlicite - ascunse - "ntr-o situa#ie culturala

- in nara#iune de evenimente- introduse "ntr-o alica#ie rin folosirea oruncilor$

interdictiilor Invatatura oate fi


35/54

) locala universala

* temorar\ atemoral\

'a cunoa%tem ceva desre cultura erioadei resective dar sa nu mergem lae&treme$ desconsider!nd anumite asa4e si orunci.

Biblia uneori isi limiteaz\ auditoriul- autorul oate limita alica#ia- conte&tul asa4ului limiteaza aolicatia- conte&tul istoric sau cultural limiteaza- revela#ii ulterioare ot limita alicarea unor te&te din 'critura

- "mre4ur\rile ot sa difere- cele de acum cu cele de atunci

.B.- daca orunca$ interdic#ia sau situa#ia nu este limitat\ la cititorii in#iali$ noi trebuies\ ne suunem si nu este necesar s\ mai c\utam adev\rul$ dec!t "n inten#ia de a-iinv\#a e al#ii.- daca orunca$ interdic#ia sau situa#ia este limitat\ la cititorii in#iali$ trebuie s\c\ut\m adevaruri imlicite sau rinciiile ascunse e care se bazeaza acestea.

Toate oruncile si situa#iile temorare au la baz\ un adev\r teologic.

* 5ormuleaz\ o alica#ie in rela#ie cu aceste adevaruri

Defini#ie: ac#iunea sau rasunsul e care trebuie s\ "l d\m "n leg\tur\ cuadevarurile unui asa4 si cu tema rinciala din acel asa4.

.B. cand situa#ia este atemoral\ si alicabil\$ alica#ia a fost de4a formulat\.

2tribute ale formul\rii teoretice a alic\rii

) alica#ia in armonie cu tema rincial\0* alica#ia formulat\ succint0 alica#ia sa fie contemoran\0


36/54

; alicat#a sa fie concret\00

3eag\ alica#ia de viat\

2lica#ia trebuie sa afecteze felul cum:- gandim0- ac#ionam0- interac#ion\m cu oamenii si roria cultur\.

Cum influen#eaz\ alica#ia rela#iile mele cu:

- rivire la Dumnezeu0- rivire la mine insumi0

- cu rivire la altii0- cu rivire la 'atan-

; Pune alica#ia in ractic\

- alege o alica#ia0- lanific\ alicarea in via#\0- mediteaz\ asura adev\rului0- rin credin#\ si rugaciune ac#ioneaz\.

II '2 C+T?8IM P8TI P(T?8 23TII

+ schi#\ dezvoltat\ entru a fi folosit\ sre a -i inv\#a e al#ii:

- 2 se rezuma interretarea facut\- 2 arat\ \r#ile rinciale ale asa4ului0- 2 face leg\tura dintre cele doua \r#i.


37/54

2licarea mesa4ului biblic

1n rima eta\ a studiului hermeneutic am cautat sa r\sundem la intrebarea:]care a fost in#elesul e care autorul a vrut s\-l dea te&tului s\u$ entru auditoriuloriginal>K

1n aceasta eta\ vom c\uta sa r\sundem la intrebarea:]care sunt imlica#iile acestui in#eles$ entru noi ast\zi$ cand tr\im intr-un timdiferit si o cultur\ diferit\:K2ceast\ "ntrebarea o alicam la dou\ categorii de te&te biblice.

a nara#iunile din 'critur\ folositoare entru inv\#\tur\$ mustrare $ indretare

si destoinicie entru lucrare b cum alicam invataturile normatice ale 'criturii:- le transferam in intregime in timul nostru si cultura noastra indiferent cat de

vechi si ciudate$ sau secifice sunt>- sau trebuie sa le transformam>

Ca ghid entru a rasunde corect la aceste intrebari vom folosi doua cai:

) Cautarea rinciiilor care se gasesc in asa4ele resective

* 5olosirea unui model entru transunerea oruncilor biblice dintr-o culturain alta.

@asirea rinciiilor din te&tele biblice

- Princiii sirituale$ morale sau teologice ce au relevanta entru credinciosulcontemoran.

'e bazeaza e fatul ca Duhul 'fant foloseste aceste fate istorice care au fost

inregistrate in 'critura cu un sco: sa ne dea informatii$ sa ilustreze un adevar$ etc.

Metodologic este la fel ca in e&egeza oricarui asa4 biblic. 'e vor observa atentcircumstantele istorice si obiceiurile culturale care ot aduce lumina asuradiferitelor actiuni si orunci.


38/54

'e studiaza cote&tul imediat al asa4ului. Cand a fost inteleasa semnificatianaratiunii in rezentarea ei originala si bazandu-se e rocesul de deductie$ se otgasi rinciiile ce contin relevanta entru credinciosul de astazi.

(&emlul )

- focul strain adus de adab si 2bihu

Citirea naratiunii: 3evitic

2aron si fii sai au fost sfintiti entru slu4ba0Porunca 4ertfei necurmate$ confirmare miraculoasa 97.*;<2ctiunea lui adab si 2bihuDumnezeu da lui 2aron trei orunci: 3evitic )/:- )/

) 2 nu folosi bautura fermentata inaintea slu4bei0* Deosebirea dintre sfant si nesfant$ curat si necurat0 'a invete oorul oruncile lui Dumnezeu.

- 'emnificatia actiunilor

2naliza istorico- culturala- Israel tocmai iesise din robie si era incon4urat de idolatrie- Pericolul sincretismului , inchinarea la Dumnezeul adevarat si la idolii

agani.2naliza conte&tuala- Oiua in care au fost consacrati 2aron si fii sai in reotie0- 2ctiunile lor ar fi fost vazute ca si ]recedentKde catre urmasi0- ?eactia lui Dumnezeu de accetare sau resingere ar fi afectat dezvoltarea

ulterioara a reotiei.2naliza le&ico- sintactica si teologica

- ]foculK era rivit ca un simbol divin chiar si in religiile vecine- ]focul strainK un foc e care Dunezeu nu l-a cerut- + asemanare gasim in (&od /. 7 ]tamaia strainaK0

- 2naliza cronologica a 4ertfelor lui adab si 2bihu arata ca ei au adus tamaiaintre sacrificiu 97.*;


39/54

- 8nii interretatori au tras oncluzia ca adamb si 2bihu erau sub influenta bauturilor alcoolice cand au adus focul strain$ dar te&tul nu ne lasa sasunem asa.

-) 3ectia rinciala a celor trei orunci:- Dumnezeu a aratat clar israelitilor calea rin care ot rimi iertare aacatelor

si ot avea o relatie corecta cu el. Distinctia dintre sfant si nesfant$ curat sinecurat a fost aratata clar lui 2aron si fiilor sai$ care trebuiau sa invete acestelucruri e oor.

- adab si 2bihu au adus forma lor rorie de inchinare$ e care au subtituit-ocelei a lui Dumnezeu$ fara a mai face distinctie intre ce este sfant 9oruncalui Dumnezeu< si ce este rofan 9actiunile religioase initiate de oameni


40/54

'emnificatia actiunilor:

- Isitirea lui 'atan oate fi rezentata in sase trete$ trete ce se ot vedea siastazi in isitirea credinciosilor:

) . ]Cu adevarat Dumnezeu v- a interzis sa mancati din toti omii dingradina>K

- In mod evident sarele stia ce susese Dumnezeu- 2 distorsionat ceea ce Dumnezeu susese- 'coul lui era sa abata atentia (vei de la lucrurile e care i le daduse

Dumnezeu si-i rovoca bucurie si sa se concentreze asura singurului lucrucare-l interzisese Dumnezeu

- 2ceasta etaa oate fi numita e&agerarea restrictiei

* Minimalizarea consecintelor acatului- (va era regatita entru etaa urmatoare- hotarat nu veti muri , minimalizarea consecntelor acatului in doua feluri:a consecintele nu vor fi asa de rele

b concentrarea atentiei asura omului incat sa uite comlet de intregaconsecinta

?eetichetarea actiunilor , v. 6

- une in inima (vei susiciunea- i-a interzis fructul nu entru ca i-ar fi facutrau ci entru ca nu dorea ca ea sa a4unga ca (l- a manca din fruct$ a fost reetichetat ca o cale entru ea sa cunoasca mai mult

o modalitate da a a4unge o ersoana mai comleta.- Inainte (va vedea fatul de a manca din fructul orit ca o neascultare$ acum

ca e o necesitate entru a deveni o ersoana matura$ comleta

; 2sectul de bine si rau v. - 2deseori raul are ca o ervertire a ceea ce este bun ](va a vazut ca fructul

era bun de mancatK

6 2mestecul acatului cu frumusetea- 5ructul era lacut entru ochi- Isita uneori are haine frumoase$ce starneste simturile si dorintele noatre

Intelegerea gresita a imlicatiilor - de dorit sa dea inteleciune


41/54

- are sa fie un unct crucial- accetand indemnul lui 'atana (va l-a facut e Dumnezeu mincinos- ca 'atan ar fi mai interesat in binele ei decat Dumnezeu

2licatia

'i credinciosii de astazi sunt isititi in acelasi mod:- e&agerand restrictiile- minimalizand consecintele- reetichetand actiunile- amestecul de bine si rau

- amestecul acatului cu frumusetea ot fi vazute frecvent in vietilecredinciosilor.

@hid entru aflarea rinciiilor ) 2flarea rinciiilor alicabile indiferent de tim si de cultura* Cand intelesul unei ovestiri devine rinciiu acest inteles sa fie acelasi cu

al autorului original Intelesul si rinciiul ovestirii sa fie concordant cu toate invataturile

biblice.

; Princiiile derivate rin aceasta metoda ot fi normative sau nenormative.(ste adevarat sa sunem ca 'atan adeseori foloseste metodele de mai sus$dar nu sa sunem ca intotdeauna le foloseste.

6 Te&tele au numai un singur inteles si mai multe alicatii. Intelesul este alautorului dar alicatile intelesului oate sa se refere la situatii la care autorul$in alt tim si alta cultura nici nu s-a gandit.

De e&emlu$ in @eneza ne este rezentata rima isitire$ nu analiza sihologica a rocesului isitirii.Pentru ca alicatia te&tului sa fie valida trebuie sa fie bine ancorata in intentia

autorului.Daca intentia autorului a fost sa descrie un roces al isitirii$ este normal sastudiem acel asa4 entru a intelege etaele si rocesul acelei isitiri articulare.

u este valabil sa generalizam de la acel te&t rinciii desre modul isitirii ce vaavea loc intotdeauna$ daca autorul nu a intentionat ca te&tul sa fie baza uneidoctrine normative.


42/54

Transunerea oruncilor biblice dintr-o cultura in alta

'e un doua robleme:) Cat de mult trebuie intelese oruncile biblice ca fiind conditionate cultural si

nu ca normative entru crestinul de astazi>* Ce metodologie se foloseste entru a transune oruncile biblice din cultura

resectiva in cultura noastra>

8nii interretatori considera ca atat rinciiile biblice cat si oruncile

comortamnetale trebuie schimbate in lumina schimbarilor istorice.2ltii considera ca nu trebuie modificate deloc si trebuie alicate literal.Multi credinciosi adota o ozitie de mi4loc.

Ma4oritatea bisericilor evanghelice sunt de acord$ rin actiunile lor$ caanumite orunci bilbice trebuie adatate timului si culturii noastre.

(&emlu: - ]sarutati-va cu o sarutare sfantaK in loc de ] salutati-va cu o stangere de manaK.- femei cu caul acoerit la rugaciune- utine biserici o mai ractica- salarea icioarelor- utine biserici o mai ractica- controversa entru femeile care redica , ) Tim. *. )*- continuarea sau nu a rolului sot , sotie (feseni , 6

I 'tabilirea unui cadru teoretic entru analiza comortamentului si oruncilor comortamentale

Primul ostulat: un singur comortament are$ de obicei$ o semnificatie ambigua entru observator.

(&emlu: cand vezi un om e strada$ nu sti daca:a merge la biserica0

b face o simla limbarec a lecat de acasa entru ca s-a certat cu sotia.

Postulatul nr. *


43/54

Comortamentul are un mai mare inteles entru un observator$ daca se tinecont de conte&tul sau.

(&emlu:- in functie de cum este imbracat$ ce are cu el$ cum merge$ la ce ora$ daca are

carti cu el sau nu deduc fatul ca merge la serviciu sau la scoala0- Daca observ o femeie la o anumita distanta ot deduce ca ar fi sotia care

vrea sa il imace.

Postulatul nr. Comortamentul ce are o semnificatie intr-o anumita cultura oate avea o

semnificatie comlet diferita in alta.Intr-o anumita societate$ fatul ca sotia merge in satele sotului$ cu caul

lecat arata ca e&istea o roblema de relatie intre ei. In alta societate lucrul acesta

este normal.

Imlicatiile celor trei ostulate

) Intelesul unui singur comortament nu oate fi searat de conte&tul sau. Totasa intelesul unei orunci comortamentale 9si rinciiul din satele ei< nu

oate fi searat de conte&tul acestei orunci.* Intelesul ce se afla in satele unui comortament dat oate fi mai bine

stabilit cu cat cunostem mai mult desre conte&tul acelui comortament. Inmod similar$ cu cat cunostem mai mult desre conte&tul orunciicomortamentale$ cu atat vom fi mai caabili sa stabilim mai corect intelesulsi rinciiul e&rimat acelei orunci.

Daca un comortament dat dintr-o anumita cultura are un inteles diferit inalta cultura$ este necesar sa schimbam e&resia comortamentala a oruncii

biblice entru a transune rinciiul din satele acelei orunci dintr-ocultura in alta.

Doua asecte ale oruncii biblice trebuie sa fie diferentiate:

- comortamentul secificat0- rinciiul e&rimat rin acel comortament.

(&emlu:- 'alutul rintr-o sarutare sfanta = comortament- (&rima dragoste frateasca = rinciiu.


44/54

In rocesul alicarii transculturale a oruncilor biblice sunt trei alternative:

) 'a retinem ca valabile atat rinciiul cat si comortamentul care-l e&rima.* ?etinem rinciiul dar sugeram o schimbare in modul cum acest rinciiu

este e&rimat comortamental in societatea noastra. 'chimbam atat rinciiul cat si e&resia lui comortamentala$ considerand

ca amandoua sunt limitate cultural si nu se mai alica.

(&emlu:- +biceiul ca sotiile sa-si acoere caul ca e&resie a suunerii fata de sotii lor

9 )Cor. )). *- )<(&ista trei alternative:

) 'a retinem atat rinciiul de suunere cat si e&resia lui de folosire a cauluiacoerit.

* 'a retinem rinciiul de suunere dar sa inlocuim acoerirea caului cu unalt comortament care e&rima cu mai mult sens suunerea fata de sot.

'a inlocuim atat rinciiul cat si comortamentul ce e&rima suunerea cu ofilosofie egalitara considerand ca ierarhia in familie este un concet limitatcultural.

Princiii limitate cultural si rinciii transculturale

) Determinarea motivatiei rinciiului.(&emlu:

- e iubim unii e alti entru ca Dumnezeu ne iubeste- u iubim lumea si lucrurile din lume entru ca iubirea lumii si iubirea lui

Dumnezeu se e&clud- ) Ioan *.)6

* Daca motivatia rinciiului este limitata cultural atunci si rinciiul oate fila fel. Daca motivatia se bazeaza e caracterul neschimbabil al luiDumnezeu 9 harul$ dragostea$ natura morala sau ordinea creata de (l< atunci

si rinciiul insusi este neschimbat.

Porunci liumitate cultural si orunci transculturale

) Cand rinciiul transcultural este imbracat intr-o forma ce aartineobiceiului cultural al timului$ forma oate fi modificata$ chiar daca

rinciiul ramane neschimbat.


45/54

(&emlu:Domnul Isus demonstreaza rinciiul e care trebuie sa-l avem$ de umilinta

si de slu4irea unora fata de altii$ rin salarea icioarelor ucenicilor 9Ioan ).)* ,)


46/54

; Daca e&resia comortamentala a rinciiului oate fi schimbata$ atunci este osibil sa e&iste un echivalent cultural care sa e&rime rinciiul dat deDumnezeu ce se afla in satele oruncii.

(&emlu:] salutati-va unii e altii cu o strangere de mana$ din inimaK.

Daca nu e&ista un echivalent cultural$ atunci oate fi creat unul care sae&rime in mod adecvat rinciiul resectiv. 9 in mod similar noile ceremonii de lanunta ot e&rima aceleasi rinciii ca cele vechi dar intr-un mod creativ nou si uninteles nou


47/54

. (?M((8TIC2 (CI838I T('T2M(T

Biblia este o carte unitara. echiul Testament si oul Testament formeaza ounitate$ fiind revelatia lui Dumnezeu adresata oamenilor.

In concluzie$ interretarea echiului Testament si a oului Testament se facetinand cont de aceleasi rinciii hermeneutice.

Dar Biblia este o carte ce contine diferite stiluri literare: naratiune$ oezie$literatura de inteleciune$ ilde$ rofetii$ scrieri aocalitice.

Pe langa rinciiile generale de interretare fiecare stil literar are reguli secifice

de interretare de care hermeneutul trebuie sa tina seama.In Biblie$ identificarea seciei literare este uneori usoara: rofetiile ince cue&resia ]asa vorbeste DumnezeuK sau ]cuvantul care a fost sus lui...K0 salmii au titluricare a4uta la distingerea unei rugaciuni$ cantari de lauda$ langere$ etc.

Pentru alte te&te va fi mai dificila distingerea genului literar$ fiind necesara citireaacestor carti intr-un mod diferit de altele.

) IT(?P?(T2?(2 2?2TI8I3+? BIB3IC(

@enul literar cel mai frecvent intalnit in Biblie este naratiunea$ ma4oritatea te&telor biblice fiind istorisiri.

2lfred Vuen mentioneaza ca istorisirile echiului Testament ot fi e&aminate la treiniveluri:

- nivelul suerior , care coresunde lanului initial al lui Dumnezeu- nivelul mediu , ce coresunde istoriei lui Israel- nivelul inferior , ce coresunde numeroaselor ovestiri ce nu se ot incadra la nivelul

celorlalte doua.

5iecare naratiune se situeaza intr-un cadru geografic si temoral$ avand imortanta sa entru aflarea semnificatiei istorice.

'emnificatia unei istorisiri oate fi abordata din atru uncte de vedere:- semnificatia entru ersoanele imlicate in ovestire- entru martorii oculari- entru destinatarii scrierii- entru ersoanele din ziua de astazi$ cititorii.


48/54

Cadrul geografic in care se etrece actiunea asigura unitatea ei iar cel cultural allocuitorilor$ are influenta asura desfasurarii evenimentelor.

'emnificatia te&tului narativ se descoera avand in vedere intelesul intregi carti in careeste curins$ coresunzand asa numitului ]cere hermeneuticK.

Cititorul cauta sa inteleaga artea narativa in lumina intreagi carti$ iar intelesul aflat face

ca intrega carte sa devina mai clara ca inteles. 8neori conte&tul imediat contine indicii entrucititor desre modul cum trebuie interretat te&tul narativ$ alteori introducerea si [ sau concluziate&tului evidenatiaza aceste indicii.

2utorul oate introduce in te&tul naratiunii anumite elemente care sa a4ute cititorul inmodul de interretare.

?eetitiile folosite de autor ot sa a4ute cititorul la aflarea intelesului te&tului.2utorul oate folosi autoritatea diferitilor vorbitori din te&tul narat$ iar cand acesta

rezinta vorbele lui Dumnezeu cititorul trebuie sa accete ca adevarat ceea ce este sus.2ceste ersona4e cu autoritate ot fi rezentate in dialog cu slu4itorii lor si in cadrul

dialogului se oate distinge tema naratiunii.Princiiile metodologice entru studierea te&telor narative sunt concretizate de +sborne

in : analiza structurala a te&tului$ analiza stilistica$ analiza redactionala$ analiza e&egetica$ analizateologica$ conte&tualizarea.

Analiza structurala a te&tului incee cu analiza atenta a lui entru a stabili o idee reliminara adesfasurarii evenimentului.

'e noteaza aoi asectul macro al te&tului$ aoi se va analiza structura micro a ovestirilor individuale. 5iecare ovestire este imartita in elemente individuale sau actiuni$ carese folosesc entru a afla modul in care ersona4ele interactioneaza. 'e studiaza aoi efectulcadrului 9 geografic$ temoral$ social< asura desfasurarii evenimentului si ovestirea va firearan4ata conform dezvoltarii ei culturale.

In cadrulanalizei stilistice

$ e&egetul va trebui sa identifice diverse modalitati literare folosite entru rezentarea materialui si cum aceste modalitati literare un in evidenta anumite asecteale naratiunii. 'e evidentiaza reetitiile folosite$ antitezele$ simbolurile si alte tehnici literare caredau nuanta resectiva te&tului.

Pentru a afla modul in care scriitorul a aran4at materialul si modul cum a folosit sursele se faceanaliza redactionala a naratiunii.

?ecunosterea tehnicilor redactionale fereste e&egetul de interretari subiective.+ rima abordare de analiza redactionala este rezentata de o analiza a comozitiei care

evidentiaza modul cum scriitorul a folosit sursele$ de comaratie cuvant cu cuvant si de folosireastatisticilor cu scoul determinarii modului in care vocabularul unui scriitor difera de vocabularulaltui scriitor.

In al doilea rand$ se vor cauta indicii critici desre caracteristicile stilistice ale unui autor$e&resiile e care autorul le foloseste.

Interretul studiaza modul in care scriitorul a aran4at materialul$ notand modul in ca re autilizat sursele entru a utea identifica mesa4ul secific al fiecarei naratiuni.

Dua analiza amanuntita a alegerilor redactionale$ se va aborda mesa4ul din unctul de vederegramatical- istoric$ folosindu-se metoda exegetica.


49/54

Informatiile desre conte&t sunt foarte imortante entru cercetarea narativa$ deoreceaceste ovestiri au fost scrise in cadrul unei culturi care nu ne mai este cunoscuta.

In ovestiri sunt intalnite asecte teologice$ de aceea este necesara si analiza teologica.Dimnsiunea teologica se refera la asectele roozitionale iar dimensiunea dramatica se refera la

comonentele dinamice ale intelesului. Interretatorul va trebui sa se ocue de ambele asecteale asa4ului.2ctiunea si lectia teologica sunt interdeendente$ nu trebuie sa fie desartite$ deoarece

teologia fara ractica este arida$ iar ractica fara teologie este lisita de continut.

(senta naratiunii biblice$ in care cititorul trebuie sa alice lectia la situatia rorie estecontextualizarea. aratiunea biblica este teologia vazuta in relatiile de viata si avand forma unei ovestiri0 in acelasi tim$ insa$ cere o reactie fata de actiunea insasi. 'arcina interretatorului estesa se identifice cu cititorul original sau cu destinatarul scrierii si sa lase ovestirea sa-lcalauzeasca sre un rasuns.

In acelasi tim$ conte&tualizarea inseamna trecerea de la e&egeza la redica.

C+C38OII

In cazul interretarii biblice a te&telor narative aar robleme deosebite daca istoricitateaevenimentelor istorice inregistrate in aceste te&te este negata.

Dar daca intelesul naratiunii biblice este determinat de ceea ce a vrut autorul sa suna rin folosirea acestei naratiuni$ atunci istoricitatea sau lisa acestei istoricitati a inregistrariievenimentelor$ nu va schimba in nici un fel intelesul resectiv.

Pe de alta arte$ autorul oate a4uta cititorul sa gaseasca intelesul asa4ului rinincluderea diferitelor informatii a4utatoare$ informatii istorice si culturale care a4uta la intelegereanaratiunii.

5olosirea reetitiei$ folosirea dialogului$ si ersona4elor autoritare rezentate in te&t$ suntde mare a4utor entru cititor.

2 IT(?P?(T2?(2 T(T(3+? P?+5(TIC(

Cartile rofetice ale echiului Testament ocua este un sfert din curinsul lui. Te&tele rofetice$ fiind unele din cele mai dificile$ in interretare se cere sa e&iste niste reguli e&trem de recise.

Cuvantul rofetic vine de la grecescul prohonai= a vorbi entru$ a fi urtatorul de cuvantal cuiva. 2devaratul rofet nu vorbea niciodata din rorie initiativa$ ci el sunea cuvintele luiDumnezeu e care 2cesta i le usese in gura. Mesa4ele rofetice aveau in rimul rand un scoistoric imediat care ii rivea e ascultatorii sau destinatarii roorociilor$ un avertisment$ uncuvant de imbarbatare$ o chemare la ocainta.


50/54

'coul rincial al slu4bei rofetilor era acela de a face cunoscuta voia lui Dumnezeu$ recum si consecintele care decurg din roriile alegeri. Ca sa-si faca cunoscut mesa4ul lor$ rofetii foloseau toate resursele limba4ului$ recum si alte mi4loace audio- vizuale secificeacelor timuri$ figuri de stil$ simboluri$ vedenii$ gesturi cu caracter simbolic.

8neori$ la mesa4ul cuvintelor$ adaugau gesturi simbolice$ actiuni simbolice. 2ctiunea

simbolica este ca o redica mimata$ folosind gesturi simbolice$ este ca o arabola in actiune 9 (zechiel *. - .


51/54

IT(P?(T2?(2 PI3D(3+?

(timologic$ cuvantul grecesc parabole, inseamna ] aruncat alaturiK. 2laturi de o

ovestire ce curinde realitati ale vietii de fiecare zi$ a fost ] aruncataK o invatatura sirituala.2ceasta forma literara a fost cunoscuta israelitilor din cele mai vechi timuri$ inscrindu-se e linia simbolismului secific orientalilor.

Inca din rimele veacuri ale erei crestine$ interretarea ildelor s-a orientat srealegorizare$ in care fiecare detaliu trebuie sa insemne ceva. De asemenea$ e&ista abordareamorala a ildelor si abordarea strict istorica.

Pentru interretarea corecta a ildelor trebuie sa se faca deosebirea dintre acestea sialegorii.

Intr-o alegorie fiecare detaliu are o semnificatie sirituala dar si ea$ oate avea o ideedominanta$ trasatura care iese cel mai mult in relief.

Parabola este o istorisire adevarata o intamlare din viata de fiecare zi cu o singura

trasatura rinciala si care ridica o singura roblema.In ultimul tim a aarut notiunea de ]continuum alegoricumK ce contine diferite trete dealegorizare$ de la arabola ura cu o singura trasatura rinciala la arabola alegorica$ cu maimulte trasaturi rinciale si se a4unge la alegorie.

Dar chiar daca o arabola are o trasatura rinciala trasaturile secundare nu sunt neaarat]literaleK.

In interretarea unei ilde trebuie urmate cateva etae:Prima etaa consta in determinarea cadrului parabolei cadrul include si circumstantele

istorice ale arabolei: evenimentele care au recedat-o$ reactiile dua acest eveniment.8rmatoarea etaa este descoerirea adevarului central al arabolei$ care este ideea

dominanta. Cateodata conte&tul contribuie la relevarea acestuia alteori cel ce sune ilda.In alta ordine de idei trasaturile secundare ale ildei se subordoneaza caracteristicii principale de obicei trasaturile secundare servesc entru reliefarea caracteristicii rinciale.

(&ista rime4dia alunecarii sre alegorizare daca se va cauta semnificatia simbolica atuturor detaliilor.

Trebuie subliniat fatul ca din ilde se cauta alicatii si nu doctrine$ doctrina nu are ca baza interretarea unui te&t simbolic ci invataturi clare si recise ale 'fintelor 'crituri.

2licatia ildelor orneste de la trasatura centrala si urmareste sa schimbecomortamentul celui care asculta ilda.

In concluzie$ trebuie remarcat fatul ca aeceasta forma literara a fost folosita din celemai vechi timuri.

3a inceut interretarea ildelor a urmat o linie gresita folosindu-se metoda alegorizariiasle.

Interretarea corecta a ildelor tine seama de cadrul istoric$ social si cultural si se cautadescoerirea adevarului central al ildei.

De remarcat fatul ca ilda nu este o baza entru doctrine ci ea trebuie sa roducaalicatii$ care sa schimbe comortamentul.


52/54

; IT(?P?(T2?(2 P+(OI(I (B?2IC(

In orice cultura oezia are o mai mare infuenta asura omului decat limba4ul obisnuitactionand atat asura ratiunii si vointei cat si asura sentimentelor.

+ buna arte din echiul Testament este scrisa sub forma oetica.Te&tele oetice sunt line de imagini de tot felul de rocedee artistice$ fiind adevarate

oere de arta tocmai rin analogia dintre structura verbala si structura muzicala.Poezia ebraica are anumite articularitati cum ar fi: frazele scurte$ limba4ul figurat$ ritmul

silabic$ aralelismele si alte rocedee conventionale.

'curtimea frazelor este caracteristica oeziei ebraice si este accentuata rin absentacon4unctiilor si a articulelor. 2flarea structurii este rimul as in e&egeza.In oezie gasim un limba4 figurat intr-un rocent mult mai mare decat in roza:

comaratii$ metafore$ hierbole$ tot felul de rocedee artistice si figuri de stil.Trebuie sa se stie cand o e&resie este luata la roriu sau la figurat.Poezia are ca o caracteristica a ei ritmul care este regulat si revizibil aarand metrica.

ersurile ebraice au doua$ trei sau atru silabe accentate care se succed regulat sau alternativ.?itmul este elementul de baza in oezia ebraica care este comletat adesea de aralelism.

Paralelismul din oezia ebraica este un aralelism al gandirii$ in general in doua versuricare se succed. 'e gasesc mai multe forme de aralelism al oeziei ebraice: aralelism sinonimic$in care al doilea vers reeta cu alte cuvinte gandul rimului vers0 aralelism antitetic$ in care al

doilea vers reia ideea in sens negativ0 aralelism sintetic$ in care al doilea vers adauga unelement nou$ care comleteaza gandul din rimul vers0 aralelism ]emblematicK in care in aldoilea vers se da o alicatie0 araleleism rogresiv si chiar aralelisme mai comle&e sub formade chiasme.

+ forma de inteleciune e&rimata intr-un limba4 oetic$ se gaseste in cartea Proverbelor$care abunde de aralelisme$ figuri de stil$ etc.

Interretarea Proverbelor necesita cateva etae care trebuiesc arcurse.Prima etaa este detaectarea figurilor de stil si a rocedeelor artistice secifice oeziei.8rmatorea etaa consta in determinarea invataturii rinciale a intentiei autorului aoi

cu a4utorul conte&tului sa se continue aflarea semnificatiei roverbului.Interretarea Psalmilor$ care rerezinta rinciale carte oetica a Bibliei urmeza acealeasi

reguli$ cu unele comletari.In rimul rand se stabileste ocazia cu care a fost scris salmul$ afland uneori aceasta din

titlui lui sau din cadrul istoric.(ste necesara incadrarea salmului in una din urmatoarele categorii: salm de multumire$

de lauda$ de rugaciune$ istorici$ de invatatura$ de sarbatoare$ de imrecatie.'e va nota structura salmului$ tiurile de aralelism folosite$ rocedeele artistice$

figurile de stil.


53/54

Psalmii mesianici se studiaza in termenii scoului lor istoric$ dar si a dimensiuniiescatologice.

(ste imortant de cunoscut in ce stare sufleteasca se afla salmistul cand a scris salmulresectiv$ ce sune el desre Dumnezeu$ desre el insusi.

C+C38OIIPoezia biblica are o forma literara folosita de scriitorii biblici entru a-si e&rima

gandurile lor uzand de un limba4 emotional si itoresc.Materialul metaforic folosit este de natura sa imresioneze sentimentele fiintelor umane$

care aroae ca simt bataile de inima ale autorului.Chiar daca si oezia contine informatie scoul ei rim era sa imresioneze cititorii de

imortanta celor e&rimate si sa-i determine sa ia o decizie.+ alta ratiune entru care s-a folosit asa de mult oezia in Biblie a fost ca rin aceasta

forma audienta retinea mai usor mesa4ul. atura ritmica a oeziei era mai usor de retinut.?egulile de interretare a oeziei sunt diferite de cele ale te&telor narative si de acest

lucru trebuie sa se tina seama entru a nu se a4unge la intelegeri gresite.

6 IT(?P?(T2?(2 TIP8?I3+? BIB3IC(

Cuvantul grec ]tuosK de la care deriva termenul de ] tiK are diferite conotatii in'critura. Ideea de baza este asemanare$ similaritate. + definitie ar fi urmatoarea: tiul este o rezentare resatabilita in care anumite ersoane$ evenimente$ institutii se refera la ersoane$evenimente $institutii coresondente ce aar mai tarziu in istoria mantuirii. 8nul dintre cele maicunoscute tiuri Biblice se gaseste in Ioan :);-)6 unde Domnul Isus sune:


54/54

] si dupa cum a inaltat Moise sarpele in pustie, tot asa trebuie sa ie inaltat si !iul "mului pentruca oricine crede in #l sa aiba viata vesnica$%

(&ista mai multe ratiuni entru studiul tiurilor rintre care se aminteste: Dumnezeu le-aacordat imortanta$ Domnul Isus a insistat asura lor deoarece tiurile vorbeau desre el$

scriitorii oului Testament le-au acordat un loc de cinste in scrierile lor si multe asa4e din oulTestament n-ar fi utut fi e&licate altfel.

(&ista trei caracteristici care a4uta la identificarea unui ti.

Prima caracteristica este ca trebuie sa e&iste analogii sau asemanari notabile intre ti siantetiul sau. 2ceasta nu insemana ca nu ot e&ista si deosebiri intre ti si anteti.

In al doilea rand trebuie sa e&iste evidenta clara ca Dumnezeu a intentionat ca ersoana $evenimentul$ institutia resectiva sa rezinte un ti.

2 treia caracteristica o rerezinta fatul ca tiul sa refigureze ceva in viitor.2ntetiurile din oul Testament rezinta adevarul intr-un mod mai comlet. Intr-un fel

tiologia coresunde unei forme de rofetie.Ma4oritatea cercetatorilor biblici clasifica tiurile in cinci categorii: ersoane tiice$evenimente tiice$ institutii$ lucrari si actiuni tiice.

Persoanele tiice sunt acelea a caror viata ilustreaza rinciii sau adevaruri ale mantuirii$ca de e&emlu 2dam ca tiul lui Cristos.

(venimentele tiice rezinta relatii de analogie cu evenimentele de mai tarziu. Institutii tiice sau ractici tiice sunt acele ritualuri sau ractici ce refigureaza

evenimente ale mantuirii$ curinzand ritualuri levitice de sacrificare a mielului sau a altoranimale entru acoerirea acatului.

'lu4bele tiice sau lucrari tiice sunt acele slu4be in care aare Moise ca ti al lui Cristosin slu4ba lui de rooroc$ Melchisedec in slu4ba continua a reotiei$ si David ca rege.

2ctiunile tiice sunt e&emlificate de actiunile unor ersona4e din echiul Testament cumar fi Isaia care umbla dezbracat$ +sea care se casatoreste cu o femeie ierduta.Princiiile hermeneutice de interretare a tiurilor sunt aceleasi cu rinciiile de

interretare a arabolelor si alegoriilor.In acest sens se va tine cont de conte&tul istorico-cultural$ de analiza le&ical-sintactica$ de

analiza teologica si de analiza literara.In aceasi tim asemanarile dintre ti si anteti vor fi cercetare cu atentie.2oi diferentele sau unctele de contrast dintre ti si anteti vor fi notate de interretator.'e va tine seama ca tiurile echiului Testament ot fi interretate corect si comlet

numai in lumina oului Testament$ iar tiurile care sunt in mod e&res declarate astfel descriiorii biblici servesc ca modele entru interretarea tuturor tiurilor.

hermeneutica. ciucur david

Documents