copyright @ i#;' Htr' ::'istie Limited.

All rights reserved.

AGAIHA CHRISTIE, POIROT and the Agatha Christie Signature

are registered trademati<s of Agatha Christie Limited in the UK md elsewhere'

All rights reserved'

Agatha Christie Roundels Copyright @ 2013 Agatha Christie Limited'

Used with Permission.

@lFEdJ;"'l;.."

O.P 53; C'P 212, sectot 4, Bucuregti, RomAnia

tel.: 02r 319 6390: 031 425 L6l9;0752 548 372

e-mail: comenzi4glitera. ro

DuP'i inrnormdntare

Agatha Christie

Copyright @ 2019 Agatha Christie Limited

penffu versiunea in limba rom6niToate drepturile rczetvate

Editor: Vidraqcu gi fiiiCorector: Carmen Bitlan

Coperti: Flori Zahiu

Tehnoredactare ;i prepress: Olimpia Bolozan

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Rominiei

CHRISTIE, AGAIF{ADupi inmormAntue / Agatha Christie;

trad.: Oana Duli. - Bucuregti: Liten' 2019

ISBN 978-606-3 3 -3204-3

I. Du1i, Oana (uad.)

821.1 I I

Ne putegi vizita pe

Ct4afuO/u'#^tmtr6ntrtn r i 5 H n

il! t t p# {tsJ, {# I 6-n

[wwffirew&wry&ffiKTraducere din limba engleza

de OeNe Duri.

%&.'Bucuregti

2019

rw

&A

d

lveoU^u-t!+oo'*> c.idqd!

rJU 6C)

CJ

ts

A

c)tI(J/

(.)u.lArri <fTJO 'E,SLts(l)*-o .;<rd).;-d 0-)ELHdUll'rq<st

!UAFd

O!t(.)N()!Oi()(J'eAvqLCJ

i q)bs I te E€' n.E<_Qv 2q)<U It.gui9iEi

=CJ-E^ E F-

H-

!v0cJO(,&*= h':!-465€3 r*ti Gtr 9ca(l

^! 3-89t\J v)3d2

I

fro

F

cbo

6

q.)

=!U

I

C,)

o4

0)

oQ

'oCJtl

rl

0)bo!t€-oa

ahv

!c.)

o2

X0&

I

5*.1

c){,)

I

C,)

rl

Eo

&,

CAPITOLUL 1

I

Cu pa;i goviitori, bitrinul Lanscombe trecea

dintr-o incipere in alta, ridicAnd jaluzelele. DincAnd in cAnd, se uita pe fereastri cu ochii mijigi,

urdurogi.

Familia avea si se intoarci. in curAnd de la in-mormintare. incepu si se gribeasci. Erau destul

de multe ferestre.

Enderby Hall era o uriagi clidire victoriani,construiti in stil gotic. Draperiile din fiecare ca-

meri erau din brocart sau din catlfea, cu falduri

bogate. Unii pereti erau inc5. imbricati in mi-tase decolorati. Ajuns in salonul verde, bitrAnul

majordom isi ridici privirea spre portretul aflat

deasupra gemineului, ce il inftgi;a pe Cornelius

Abernethie, primul proprietar al conacului.Figura lui Abernethie era inispriti de o barbi ca-

fenie, ce dedea impresia de agresivitate, iar minai se odihnea pe un glob pimAntesc, nu se ;tie

8 /Liaz"d*"fr'

daci din propria doringi. sau in mod simbolic, la

sugestia autorului tabloului.O persoani impunitoare, a;a ll considerase in-

totdeauna bitrAnul Lanscombe gi se bucura ci nuil cunoscuse personal. Stipinul siu fusese domnulRichard. Un stipAn bun gi ripit prea brusc dintrecele lumesti, de;i, desigur, se afla de ceva vreme

sub supraveghere medicali. Ah, dar stipAnul siunu depigise niciodati. gocul provocat de decesul

tAnirului domn Mortimer. BitrAnul didu din cap

in timp ce se indrepta spre uga care fhcea legituracu Budoarul alb, unde intri. Fusese o adeviraticatastrofi. Un tinir birbat atAt de prezentabil,puternic si sinitos! Cine ar fi crezut ci i se poate

intimpla aga ceva tocmai lui?! Picat, mare picat,intr-adevir. Mai era gi domnul Gordon, care mu-rise in fizboi. De parci. nu ar fi fost de-ajuns.Aga

se intimpli lucrurile in vremurile noastre. Fusese

prea mult pentru bietul siu stipin. insi, cu toate

acestea, in urmi cu o si.ptimini pirea ci se simte

atAt de bine...A treia jaluzea din Budoarul alb refuza si se

deplaseze aga cum ar fi trebuit. Se ridica pufin,iar apoi se bloca. Arcurile erau slabe, asta era pro-blema, jaluzelele erau foarte vechi, la fel ca toate

celelalte obiecte din cas5.. Nu aveai cum si mairepari obiectele vechi. Prea demodate, ar fi ris-puns metterii, dAnd din cap cu superioritate, ca;i

Dupd inmormdntare

cum lucrurile vechi n-ar ff de mii de ori mai bune

decit cele noi! Lanscombe ;tia foarte bine asta!

Lucrurile noi erau de proasti calitate si se stricau

cu una, cu doui. Nu erau bune nici materialele,

nici mdna de lucru. Da, el gtia prea bine asta.

Nu putea s6. aranjeze jaluzeaua frri si folo-seasci. scara plianti, insi. era con;tient ci avea

si-l ia cu amegeali. Oricum, purea foarte bine

si o lase asa, fiindci Budoarul alb nu se afla inpartea din faEi a casei, ca si se vadi atunci cindmasinile aveau sd" se intoarci de la inmorm6.nare,

iar camera nu era nici micar folositi. Era o ca-

meri de doamne, iar Enderby nu mai avusese ste.-

pAni de ceva vreme. Picat ci domnul Mortimernu se ci.sitorise. igi petrecea timpul pescuind'inNorvegia, vAnind in Scotia gi practicAnd sporturide iarni in Elvegia, in loc s5. se insoare cu o taniredrigugi, si. se a;eze la casa lui si si umple casa de

copii. Conacul nu mai avusese parte de copiide prea mult timp.

GAndurile lui Lanscombe zburari spre vremu-

rile de demult, care ii apireau atAt de limpezi gi

de clare, mult mai clare decit ultimii aproximativ

doui.zeci de ani, pe care si-i aminteafoartevag,neputand spune cu exactitate cine venise, cine

plecase ;i cum ari.ta. insi isi amintea destul de

bine vremurile de alti"dati.

10 A4.Z'OLr'fr'

StapAnul Richard fusese ca un tati pentru fragii

;i surorile lui mai mici. Avea douizeci gi patru de

ani cind tatal siu murise gi de atunci luase friiele

afacerii de familie indeplinindu-gi obligagiile cu

punctualitatea unui ceas, avAnd griji, totodati,

ca gospodiria si nu duci lipsi de nimic' Casa fusese

tare veseli pe timpul adolescenEei domnigoarelor

;i a domnigorilor. Desigur, nu lipseau certurile 9i

discugiile in contradictoriu, iar guvernantele

aveau mult de furci! Lanscombe dispreguise din-

totdeauna fiingele de acest gen, fbri personali-

tate, ca guvernantele. Domnigoarele aveau insi.

o personalitate puternici, mai ales domnigoara

Geraldine. La fel gi domnigoata' Cota, degi era

mult mai tAniri. Dar acum domnul Leo era

mort, iar domnigoara Laura, la fel. Domnul

Timothy nu era altceva decAt un biet invalid,

iar domnigoara Geraldine murise undeva prin

striinitate. Domnul Gordon murise in rizboi.

Iath c5,, degi era cel mai mare dintre fragi, dom-

nul Richard se dovedise a fi gi cel mai longeviv.

TrS.ise mai mult decit togi ceilalti, de fapt nu

chiar, fiindci domnul Timothy inci triia, la fel ca

domnigoara Cora, care se miritase cu acel artist

dezagreabil. Tiecuseri douizeci gi cinci de ani de

cAnd o vizuse ultima dati, de cAnd ea, o tiniridrigugi, fugise cu un individ dubios, iar acum,

dupi atAta timp, aproape cd' nu o recunoscuse.

Dupd tnmorm,intare

Se ingrigase peste misuri ;i se imbrica intr-unstil foarte extravagant. Sogul ei fusese francez sau,

mi rog, aproape francez,;i doar se ;tie ci dincisitoria cu un francez nu poate iegi nimic bun!

insi domnigoara Cora fusese intotdeauna destul

de, si zicem, toante, cum se spune pe la gari. Nicio familie nu duce lipsi de un astfel de specimen.

+.Isi amintise imediat de el. ,,IatL-Ipe l,anscombe!"

.".1"*"r., pirAnd extrem de fericiti. si il revadi.

Ah, pe vremuri toli il indrigeau. CAnd era vreo

petrecere, se strecurau in cimari si el le didea je-

leurile;i;arlotele care rimineau de la masi.. ToEi iliubiseri. pe bitrinul Lanscombe, iar acum aproape

ci nimeni nu-gi mai amintea de el. Tinerii il vedeau

ca pe un simplu majordom care servea familia de

atigia ani. O grimadi de striini, se gAndise, atunci

cAnd sosiseri pentru inmormAntare. Nigte ponosi,ti!

Viduva domnului Leo insi era diferiti. Ve-

niseri de cAteva ori la conac de cAnd se cisito-riseri. Era o adevirati doamni, se imbraca bine,

igi aranja pirul gi ftcea cinste numelui. StipAnul

o indrigise intotdeauna. Pilcat ci ea si domnulLeo nu avuseseri copii...

Lanscombe se mugtrului singur; ce frcea acolo,

visind la vremurile de demult, cAnd trebuiau fh-

cute atatea lucruri? Toate jaluzelele de la parter

erau ridicate ;i ii spusese lui Janet si urce si pre-

giteasci dormitoarele. impreuna cu Janet ;i cu

il

Aa.Z',CL'E'

bucitireasa, asistase la slujba de inmormdntare,

insi, atunci cAnd ceilalgi se duseseri la cremato-

riu, ei se intorseseri acasi, pentru a pregiti masa.

Desigur, avea si fie un pr|nz rece. Carne de pui,

;unci, limbi gi salati, iar la desert, o tarti cu

mere ;i un sufleu rece de limAie. Mai intii, supa

caldi... gi se gAndi ci ar fi bine si se duci si vadi

daci Marjorie era gata, fiindci in cAteva minute

toati lumea avea si se intoarci acasi.

Lanscombe igi tAri anevoios picioarele spre

u;i. Privirea lui absenti se opri pentru cAteva

clipe asupra tabloului de deasupra ;emineului,perechea celui din sdonul verde. Thbloul infhtiqa

o ftingi destul de anosti, impodobiti in satin alb

Ei perle. Avea trisituri gterse, o guri de copil gi pi-rul pieptinat cu cirare pe mijloc. O femeie simpli

9i modesti. Singurul lucru remarcabil la doamna

Cornelius Abernethie fusese numele ei: Coralie.

Dupi mai bine de;aizeci de ani de la lansar€, plas-

turii pentru bitituri marca,,Coral" gi alte produse

pentru picioare apartinend aceleia;i firme se bucu-

rau de acelagi succes. Nimeni nu ar fi putut spune

daci, intr-adevir, plasturii Coral se evidenEiau prin

ceva, insi cert este ci aveau succes. Gragie acestor

plasturi luaseri nagtere palatul neogotic, gridinileintinse gi averea cu care fuseseri crescuti gapte co-

pii gi care ii permisese lui fuchard Abernethie simoari bogat in urmi cu trei zile.

Dupd inmorm'Antare

II

Lanscombe i;i vAri nasul in bucatirie si in-cepu si dea sfaturi, insi fu imediat pus la puncrde bucitireasi. Aceasta, pe nume Marjorie, era

tAniri, avea doar douizeci si gapte de ani, iarLanscombe era in permanenli iritat de faptul ciea nu se comporta aga cum ar fi trebuit sd. se com-porte o bucitdreasi. Nu avea pic de demnitatesi nu aprecia cum se cuvine pozigia majordomu-lui. Deseori spunea c5. acel conac impunitor era

un ,,mausoleu vechi" si se plingea de suprafatamult prea mare a bucitiriei si a cimi.rii, zic|tndci avea nevoie de ,,o zi ca si le stri.bati". Se aflala Enderby de doi ani si rimisese doar fiindce, inprimul rind, salariul era bun si, in al doilea rind,fiindci domnul Abernethie ii aprecia calitigile cu-linare. Gitea foarte bine. Menajera, Janet, care inmomentul acela se sprijinea de masa din buciti-rie si sorbea dintr-o ceasci. de ceai, era in vArsti gi,

degi se certa destul de des cu Lanscombe, ii tineapartea impotriva tinerei generagii, reprezentati de

Marjorie. Cea de-a parra persoani din bucitarieera doamna Jacks, care nu pregeta si-gi ofere aju-torul oriunde era nevoie de ea gi careia ii plicusemult inmormAntarea.

- O inmormAnrare superbi, spuse trigindaer in piept gi umplindu-gi din nou ceasca.

13

t4 04.2"C'/*'E'

Nouisprezece masini, biserica aproaPe plini,predica excelenti, din punctul meu de vedere. in

plus, vremea este minunati. Ah, sirmanul domn

Abernethie, nu au mai rimas mulgi ca el pe lumea

asta. Toati lumea il respecta.

Se auzi un claxon, urmat de zgomotul unei

ma;ini apropiindu-se pe alee. DoamnaJacks aqezi

cea.;ca pe masi gi exclami:

-Au sosit.

Marjorie aprinse flacilra cu gaz de sub cratila

mare cu supi de pui. in bucitirie se afla, ce-i drept,

un cuptor vechi, imens, victorian, insi acesta trona

rece si nefolosit, ca un altar al trecutului.

Maginile se opriri. una dupi alta, iar oamenii

care coborau din ele, in haine cernite' pitrunseri

zgribuligi in vestibul gi in salonul verde. Zilele

de toamni erau ricoroase, iar o inmormAntare

accentua intotdeauna senz4i^ de frig.

Lanscombe intri in salon, cu o tavi de argint

plini cu pahare de sherry.

Domnul Entwhistle, cel mai vechi asociat al

reputatei firme Bollard, Entwhistle, Entwlistle 9i

Bollard, se incalzea cu spatele la gemineu. Accepti

un pahar cu sherry si igi examini rapid insoEitorii,

cu o privire iscoditoare, de avocat. Nu ii cunogtea

pe tofi personal gi se vizu nevoit si ii imparti pe

categorii. inainte de a pleca la inmormAntare iifuseseri prezentali superficial gi pe fugi.

Dupd inmormlntare

Se uiti mai intii la bi.trinul Lanscombe si isi

spuse in gAnd: ,,E cam ;ubred, sirmanul bitrAn,mai mult ca sigur se apropie de nouizeci. Ei bine,va avea o rente. frumusicS.. Nu are de ce si-gi facigriji. Credincios om. in vremurile noastre, nu se

mai gisesc servitori de modi veche. Femei anga-jate cu ora ;i bone, asa si. ne ajute Dumnezeu!Tiisti lume. Poate ci bietul Richard nu a pierdutmare lucru. Nu prea mai avea de ce si triiasci"'r.

Pentru domnul Entwhistle, care avea saptezeci

gi doi de ani, moartea lui Richard Abernethie, lagaizeci gi opt de ani, pirea, lntr-adevir un deces

prematur. Domnul Enrwhistle se retrisese dinactivitate in urmi cu doi ani,.insi., in calitate de

executor al testamentului lui Richard Abernethiegi in semn de respect fagb, de unul dintre cei mai

I ' l. .vechi clienti ai sii, care ii era gi prieten apropiat,f̂icuse aceasti cS.litorie in Nord.

Rememori pe scurt clauzele testamentului, iaratentia i se opri asupra familiei.

Pe Helen, viduva lui Leo, o cunostea bine.Era o femeie fermecitoare, pe care o admira si

o respecta. O invilui cu o privire aprobatoare.Se afla l6.ngi una dintre ferestre. Negrul era o cu-loare care i se potrivea. Se pistrase bine. ii pliceautrisiturile ei bine definite, pieptinitura cu pirulprins la spate gi ochii de un albastru viu. CiEi aniavea Helen acum? Probabil vreo cincizeci si unu,

t5

16 fLry"Z-d*'fr

cincizeci ;i doi. Era cam ciudat ci o femeie atit

de atrigitoare nu se recisitorise dupi moartea lui

Leo. Adevirul era insi ci se iubiseri foarte mult'

Tiecu apoi la sogia lui Timothy. Nu o cunoscuse

niciodati prea bine. I se piru ci nu o prindea im-

bricimintea de doliu sau poate doar se obignuise

si o vadi mereu in haine groase' tricotate, din

lini. Fusese intotdeauna o sogie devotati pentru

Timothy. Se ingrijea de sinitatea lui, poate chiar

prea mult. Timothy avea, intr-adevir, vreo Pro-

blemi? Domnul Enwhistle binuia ci, de fapt, su-

ferea de ipohondrie. $i Richard Abernethie avusese

aceea;i binuiali. ,,Da, aYeaprobleme cu pl5'mAnii

cAnd era mic, spusese acesta, dar cred cl acum e si-

nitos tun." La urma urmei, toli oamenii au cAte

o pasiune. Pasiunea lui Timothy consta in preo-

cuparea penffu propria sinitate. O picilise chiar

gi pe sogia sa? Probabil ci nu, insi femeile nu re-

cunosc niciodati aceste lucruri. Poate ci Timothy

o ducea destul de bine. Niciodati nu fusese risipi-

tor, insi n\te bani in plus nu ii stricau deloc, mai

ales ci situagia generali se inisprise. Probabil cidupi rizboi trebuise si se mullumeasci doar cu un

nivel de trai destul de limitat.

Domnul Entwhistle se opri apoi asupra lui

George Crossfield, fiul Laurei' Aceasta se miri'tase cu un tip destul de dubios. Nimeni nu gtiuse

niciodati prea multe despre el. Spunea ci e agent

Dupd inrnormlntare 17

la bursi. George lucra la biroul unui avocat, insinu unul foarte bine vizut. Era un tAni.r ari.tos,

insi pirea gi destul de ;mecher. Probabil ci nudispunea de prea mulgi bani. Lasra nu gtiuse ni-ciodati si-gi gestioneze investi;iile. Atunci cAnd

murise, in urmi cu cinci ani, nu li.sase aproape

nimic mogtenire. Fusese o fatl, frumoasi gi ro-w ru Y 'c de simt financiar.mantlCa, IflSa tafa plt

Domnul Entwhistle igi indepirti privirea de

la George Crossfield. Care din cele doui fete

era...? Ah, da, cea care privea florile de ceari de

pe misuEa de malahit era Rosamund, fiica luiGeraldine. Drigugi, chiar frumoasi, insi nu avea

o privire prea inteligente. Era actrigi gi se cisi.to-

rise tot cu un actor, cate arita bine. ,,$i care ;tieci a:,ath bine", se gAndi domnul Entwhistle, care,

din principiu, era impotriva acestei profesii. ,Miintreb din ce familie vine el qi cu ce s-o fi ocupat

pAna acum."

Privi dezaprobator spre Michael Shane, blon-dul fermecitor care o insotea pe Rosamund.

Socoti ci Susan, fiica lui Gordon, s-ar fi des-

curcat mult mai bine pe sceni decit Rosamund.

Avea mai multi personalitate. Poate chiar prea

multi pentru viaga de zi cu zi. Era destul de

rproape de el, aga ci domnul Entwhisde trebuisi o studieze pe furi;. Avea pirul negru, ochiicle culoarea alunei, aproape aurii, buze tinere gi