Dr. prof. Anca Elena (Isaili) Costaru

Imaginea lui Dumnezeuin textele sacre evreiegti, cregtine gi islarnice.

Cdtre o rezolvare a conflictuluiin Orientul Mijlociu prin gisirea

unui teren textual comun inToraku Biblie qi Coran

The Image of God in the lewish, Christian and Islamic SaseilTexts. Towards a Recipe for Conflict Resolution

in the Middle East through FindingTextualCommon Ground in the Torah, the Bible and the Quran

Ecou Transilvan2019

o

tromicc.

rea unui

Cuprins

Prefnld prof. dr. Gheor ghe Manolache

Cupfrntul autorului

Imaginea Lui Dumnezeu in texte sacre evreiegtilThe figure of God in Jewish sacred texts

Facerea lumii, ]osephus Flavius, (Antichitaf iudaice)

Antichiteg iudaice Cartea IAntichiteU iudaice, Cartea a tr-a (confinut)

Antichite$ iudaice, Cartea a III-a

Antichite$ iudaice, Cartea a IV-a

Confnuhrl Cirfii n Y-g

Conf,nuhrl Cdrlii a VI-a

Conf,nutul Cdrlii a VII-a

Con$nutul CXrf,i a Vltr-a

Con$nuhrl Cdrfi a X-aConlinutul Cdrlii a X-a

Arameii Ei limba aramaicX

Adiabeng Palmyn4 Petra

Nabateeni

Limbile semitice

Manuscrisele de la Marea Moartd

Cdrfl apocrife

Apocriful Genezei

Cartea lui Henoch

Calendarul ebraic

Calendarul sdrbdtorilor ebraice

Doctrine qi practici eseniene reghsitein Evanghelii

Manuscrisele de plumb dinlordaniaEvangheha dupX Marcu

Rhzboiului iudaic Ei ]osephus Flavius

Evanghelia dupi Filip

11,

16

re mullumiri celor care,

r stridanie 9i incurajiri,lalizarea acestui studiu,

rsitari ga autori de ci4i:ot, Maria Elena Ganciu,

;i Gheorghe Manolache

19

21.

26

MM45

46

46

47

48

49

50

53

58

59

59

67

65

68

78

82

85

88

88

91.

95

107

Evanghelia dupd Iacob

Evanghelia dup5 ludaTitluri gi numdr de apocrife

Epistola lui Iuda

Evanghelia lui Bamaba

Biblia ebraicd

Bibli4 Legea gi Moise

Crezul iudaic - ANI MA'AMIN (Eu cred)

Decalogul

Torah

Psalmul 39

Psalmul l5lPsalmul necanonic 151

Torahin Pericope

Alegeri libere (Ree 5775), Sorin Rosen

Anii cei buni ($mone Esre #15), Sorin Rosen

Vine Mesia! (Haftara Ki Tavo 5776), Sorin Rosen

Cronologia lungd gi scurtiin Rizboiului iudaic de Josephus FlaviusInscripfa ru. 223 gi gnosticii

Rugdciunea iudaicd (Vaiefe 52Z6), Sorin Rosen

Secta pera$lor

Barbelognosticii

Carpocratienii

Mandeenii

Apostolul viefiLitanie la c5pdtAiul unui om careigi dd duhulSurse qi note

Imaginea Lui Dumnezeu in texte cregtine/

The figure of God in Christian sacted textsFacerea lumii gi a omului, Vechiul Testament

Ziua odihnei Domnului. omul in mijlocul lumii gi al raiului. intaiaFamilie (V.T)

Ciderea primilor oameni. Pedeapsa qi figdduinla (V.T)Bibliain limba romAnd

Pilda fiului risipitor gi alte pilde

108

171,

772

114

115

179

122

739

142

745

L47

749

149

150

151

154

158

761

766

768

770

770

170

171

173

174

775

777

178

180

181

t84186

108

111

112

114

115

119

122

139

1.42

145

L47

149

749

150

151

1.54

158

1.6'1.

766

1.68

170

170

170

171.

773

174

175

777

778

180

181

184

186

Anul bisericesc

RAnduielile bisericegti 9i sdrbdtori

Duminica a XX)CI-a dupd Rusalii/A lui Zaheu Vamequl

Ordinul Templierilor

Filocalia

Surse qi note

Imaginea lui Dumnezeuin textele sacre islamice/The figure of God in Islamic sacred texts

Viala qi politica lui Mohammed de cucerie a MekkiiAlcdtuirea Coranului

Surele mekkane

Sura care deschide cartea

Sure medinense

Sura lui lona

Sura lui Iosef

Sura lui Abraam

Sura Mariei

Sura Vacii

Despre Ramaddn Ei alte reguli

Surse

190

193

199

202

216

229

237

231

240

2M

245

247

254

255

256

259

262

272

275

rus Flavius

Un singur Dumnezeu in diferite religii, un Dumnezeu pentru tqti ca suport pentrusolutionarea conflichrlui de pace gi pacea in numele Lui, in trrcut gi in zilele noastreJ

One God across different religions, one God for all as a basis for peace. Conflictresolution and peace in His name, in the past as well as nowadays 276

Enoh 277

Sursele religiilor Occidentale 2Tg

Psalmul l al lui David 286

Psalmul2 al lui David 287

Psalmul 13 Pentru sfArgifl un psalm al lui David Zg0

Psalmul 21 Pentru sfArgifl un psalm al lui David cu privire la ajutorul ce vinedimineala Zg1.

Psalmul22 Un psalm al lui David 299

Psalmul23 un psalm al lui David; pentru ziua cea dintai de dupd sambbtd 294

Psalmul40 Pentru sfArgit un psalm al lui David 296

rtui. intAia

Psalmul 44 Pentru sfArgiL un psalm al lui David; privitor la [stihurile] ce se cAnti cuschimbul, spreinvdldturd fiilor lui Core; cAntare pentru Cel-Iubit 2g7

Psalmul 50 Pentru sfargit un psalm al lui David; cand a venit la el profehrlNatan ca sd-l mustoe pentru wemea c6nd el intoase la Batgeb4

Femeia lui Urie 2ggPsalmul 43 Pentru sfArgit fiilor lui Core, spreinvdldturi 300Psalmul 64 Pentru sfarqil un psalm-cantare al lui Davi4 odi cantatd deIeremia gi Iezechiel gi de poporul robit, cand erau ei gata de plecare, ps. 65 g02

Psalmul 66 Pentru sfargil prinke cente4 un psalm-cantare al lui David 303

Psalmul 67 PenIru sfArgit un psalm-cAntare a1 lui David, ps. 68 g04

Psalmul 69 Pentru sfArqit al lui David; spre aducere aminte,

ca Domnul sd md m6ntuiascd. 305

Psalmul T4Pentru sfargil Nu nimici! Un psalm-cantare al lui Asaf. 306

Psalmul81 Un psalm al lui Asa{ 307

Psalmul 84 Pentru sfArgit un psalm fiilor lui Core

Psalmul 89 O rugdciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu

Psalmul98 Un psalm al lui David.

Psalmul 100 Un psalm al lui David.

Psalmul 103 Al lui David

Psalmul l05 AliluiaPsalmul 109 Un psalm al lui David

Psalmul ll2 AliluiaPsalmul118 AliluiaPsalmul 133 O cAntare a treptelor

Psa1mul134 AliluiaPsalmul l35 Aliluia

Psalmul 140 Un psalm al lui David

Proverbele lui Solomon

1 Cum se dob6ndeqte qi se pierde in{elepciunea

2 inlelepciunea se descoperd gi se invafd

3 indemn la fapte bune. Laudainlelepciunii

4 ingelepciunea impotriva pdcatului

5 Feregte-te de desfrAnare, iubegte curdf,a

6 tmpotriva chezdqiei. lndemn la muncd gi la viald curatd7 A te feri de desfrAnare.

8 inlelepciunea cheamd la prietenie.

308

310

311

311

313

3'1.4

31.4

376

317

318

379

379

320

327

322

JZC

324

324

325

325

327

327

: la [stihurile] ce se c6ntd cu

lel-Iubit 297

verrit la el profehrl

tpeba,

298

300

9 Despre dreptate

t0 Tot despre dreptate

11 Sfaturi folositoare pentru viald

12 Alte sfaturi

13I-auda iscusintei in viald

14 Roadele iscusinfei. Mijloace impotriva pdcatelor

15 lndemnuri la smerenie, dreptate giinfrAnare

16 Cearta gi wajba

17 Prietenia gi infrAnarea limbii18 Sdracii cinstiS gi fiii binecrescu$

19 Regele inlelept

20 Pronia Lui Dumnezeu

21 AIte sfaturi

22 Despre mAncare gi bduturd

23 Despre cei ir:r primejdii de moarte; despre uqurdtatea minf,i24 Cuviinldin adevdr, mdsurdin vorbd gi la mAncare

25 Sfaturi impotriva leneviei gi videniei

26 Despre m6nie

27 Iubhea legii gi lauda facerii de bine

28 Lauda dreptei judecd$

29 AIte proverbe

30 Lauda femeii hamice

Anexa 1, Dic$onar ebraic

Anexa 2, Duminicile de peste an

Btuliografe

Publiu{ii

328

328

329

329

329

330

330

331

332

332

JJJ

JJJ

334

3U33s

336

336

336

JJ/

337

JJ/

338

w397

406

410

odi c6ntatd de

de plecare, Ps. 65

re al lui David

Ps.68

nte,

rl lui Asaf.

302

303

304

305

306

307

308

310

311

311

313

314

374

31,6

317

318

319

379

320

327

322

323

324

324

325

32s

327

,12/

:lor sacre, adaptatd limbiin nuanle, ce incearcd sd

ice qi si ofere o sintaxd

fidele textului grec, latin

emenea, m-am bucuratirhirfilor, care m-au ajutat

storic al locurilor qi in

;ul dintre Dumnezeu gi

lor care vor deschide cu

I.

Imaginea Lui Dumnezeu in texte sacre evreiegti.The figure of God in fewish snued texts

]osephus Flavius joacd un rol foarte mare in demonstrarea vechimiipoporului eweu (fapt evident de altfel in Biblie), dar acum scrise de acestain greacd, pentru ca mulgi cititori sd aibi acces la adevdrul istoric,deformat sau omis de altii. El descrie vechimea, modul cum s-a constituitstatul eweilor, obArgia iudeilor cea veche, deprinderea de a-l cinsti peDumnezeu, dar qi dreptate4 legea gi virtulile morale fali de semeni.Perioada acoperitd de Antichitd[i iudaice este de 3833 de ani, lucm delocneglijabil. Consider de o importan!5 majord urmdtoarele afirmalii ale lui|osephus, care, daci ar fi fost luate irr considerare, omenirea nu ar mai fiavut atAt de suferit in miile de ani care s-au scurs ulterior:

Au rdmas pe dinafard numeroase alte lucruri aflate inScripturile sacre. agijderea ceea ce cuprinde incd o istorie de cinci miide ani; gi feluritele intAmpldri neprevdzute din acest rdstimp, mereunestatomicul noroc al rizboaielor, multimea strdlucitelor fapte dearme ale conducdtorilor, precum qi numeroasele schimbdri survenitein treburile publice. in ansamblu, din parcurgerea acestei istorii,cititorii pot sX deducd mai ales ci oamenilor care s-au supus voinleidivine, fdr6, a sfteza sd incalce legile chibzuite, treburile le merg bine,chiar peste agteptXrile lor, urmAnd si primeascd de la Dumnezeu,drept rdsplatd, fericirea; in schimb, cei ce se abat de la stricta res-pectare a legilor intdmpind piedici de netrecut pAni gi in ceea ce li se

pdrea lesne de infdptuif ba chiar qi atunci cAnd au intreprins unlucru socotit de ei bun, sunt lovili de nenorociri fdri leac. ii indemnaqadar pe cititorii acestor suluri sd se supund voinlei lui Dumnezeugi sd constate, privitor la natura Lui, cd legiuitorul nostru inlelept a

19

Anca Elena Costaru

vorbit culn se cuvine, atribuindu-i pururea numai fapte demne dedeosebita-i puterel.

Aceste cuvinte oare nu ne-ar fi de foros in zilele noastre, c6ndomenirea este mxcinatd de lupte absurde, de intoleranli gi aroganldpoliticd? Dar aroganla preolilor din diferite religii, care poate au omisanumite pasaje din textele sacre gi au impiedicat cunoagterea lor de cdtrepublicul larg de ce vind enormd se face oare responsabili? Consider cdirgelepciunea legislatorului Moise / care ,,scria" istorie cu 2000 de aniinaintea lui Josephus, care ducea o via{d cumpdtati, aga curn ar trebui sdducd to(i legiuitorii din toate timpurile, care dorea sd indeplineascd Legiledate de Dumnezeu, sd caute s5-l imite ca pe modelul cel mai bun dintretoate, strdduindu-se si-l urmeze indeaproape, este cel mai bun model alzilelor noastre atat de tulburi. Trebuie sd avem inima inclinati spre virtuteqi conduitd morali cu tofi, astfel rizboaiele gi crimele contra umanitd(ii arrimane simple povegti. Autorul iudeu mai afirmd ceva demn de reamintitomenirii contemporane gi anume cd ,,DumnezeLl, ca bun pdrinte gistdp6nitorul tuturor4 care le vede pe toate,hdrdzegte o viald fericitd celorce ascultd de E1"2.

Moise nu gi-a bazat legile pe conventii gi inlelegeri mutuale, curn auprocedat ceilalfi, ci le-a orientat oamenilor mintea spre contemplarea luiDumnezeu gi a lumii, insuflAndu-le credinla cd cele mai frumoase creaturiale Domnului, de pe fala pdmantului, sunt oamenii; apoi, de indati ce i-adeprins cu aceastd evlavie, i-a fost lesne sd-i convingd gi i:r privinfatuturor celorlalte lucruri. Alfi legiuitori au pdgit insd pe urma legendelorgr, prin spusele lor, au atribuit zeilor ruginoasele pdcate ale oamenilor,intrebuinlAnd din plin aceste nelegiuiri pentru dezvinovdfirea lor. Darlegiuitorul Moise, prin virtutea fdrd patd atribuitd lui Dumnezeu, asugerat ci oamenii trebuie si se strdduiascd din rdsputeri sd-I urmezepilda; deoarece pe cei care nu recunosc sau nu cred in acest lucru,Domnuf dimpotrivi, i-a pedepsit cu asprime. Acesta este, deci, criteriulpe care ne st[ruim sd-l adopte cititorul doritor sd examineze lucrarea de

1 josephus Flavius, Antichitd{i iudaice, aot. I, Cdrlile I-X, De la Facerea lumii pand hcaptiaitatea babilaniand" qi ool. II, Cdrlile xl-xx De la refacerea turnplului p6nd Ia rdscoalairnpotriaa lui Nero, Prefald de Rizvan Theodorescu, cuvAnt asupra edifiei, traducere ginote de Ion Acsary Editura Hasefer a F.C.E.R., Bucuregti, Romania ISBN 923-g056-10-lISBN 973-805 6-l l-X" 1999, p. 5.2 ldem, p.6-7.

20

rumai fapte demne de

s in zilele noastre, cAnd

e intoleran!5 qi aroganld:Ligii. care poate au omisrt cunoaSterea lor de citre:b?onsabile? Consider ch

r" istorie cu 2000 de aniiuta. a5a curn ar trebui siea :a indeplineasci Legile

odelul cel mai bun dintreste cel mai bun model alnima inclinati spre virtuteimele contra umanitifii ar

ri ceva demn de reamintitrezeu, ca bun pdrinte qi

izqte o r.iald fericitd celor

nlelegeri mutuale, cum au

rtea spre contemplarea luicele mai frumoase creaturirenii; apoi, de indati ce i-ai convingi gi in privinfat insd pe urma legendelor

rele picate ale oamenilor,

u dezvinovifirea 1or. Darribuite lui DumnezeLt, a

din rdsputeri s5-I urmezel nu cred in acest luctu,Acesta este, deci, criteriulsi examineze lucrarea de

X, De la Facerea lumii pind la:acerea templului phnd la rdscoala

Ant asupra ediliei, haducere gi

;ti, RomAnia ISBN 973-8056-10-l

-&.,--,..--.

lmoginea lui Dumnezeu in textele socre evreie5ti, cregtine pi islomice

fa!6, dar gi cititorul de rand sau legiuitorul-conducdtor, cultivarea virtufiiin spiritul Legii Creatorului.

Pentru a vedea similitudini in textele sacre evreiegti, creqtine gimusulmane, vom face apel ra Apocriful Genezei furnizat noud de DanielConstantin3, cand vom vorbi despre Manuscrisele de la Marea Moartd, darpentru inceput primul capitol numit Facerea lumii, gdsit la JosephusFlavius, scriere despre Creafie, mai concret in lucrare a Antichitdli iudaice,in care istoricul antic evreu prezintb magistral gi cu mii de amdnuntetotul. urmAnd ca cititorul sd gf,seascd in capitolele al Il-lea qi al III-lea dinaceastd carte Facerea lumii, aga cum apare ea in Biblia cregtind, dar gi inCoran.

F acer ea lumii, Josephus Flavius(Antichitdli iudaice)

I.

1. La inceput a fdcut Dumnezeu cerul gi pdmAntul. Dar cumacesta nu era incd la vedere, ci zdcea acoperit de intunericul adAnc,doar Duhul plutind deasupra lui, a poruncit Dumnezeu sd fielumind. De indatd ce ea s-a ivif privind intreaga suprafald, a

despdrlit Dumnezeu lumina de intuneric Ai intunericul l-a numitnoapte, iar lumina a numit-o zi; apanlia luminii s-a chematdimineald gi inceputul odihnei, seard. $i aceasta a fost prima zi;Moise a fost cel ce i-a zis o zi, pricina acestui fapt ag putea-o redachiar acum, dar, cum am fdgiduit sd tratez cauzele tuturora intr-olucrare aparte, imi amAn explicalia pentru momentul potrivit.

2. Apoi, in a doua zi,Dumnezeu a indllat deasupra intreguluicerul, fiindcX a vrut ca acesta sd stea despdrlit anume pentru El; l-ainconjurat cu cristal, fdcAndu-l si fie umed qi imbibat cu stropi deapi, ca sd slobozeascd ploiintru rodnicia pdmAntului.

3. in a fteia zi, El a fdcut uscatul, pretutindeni inconjurat demare: in aceeagi zi au risdrit din glie iarba gi seminlele.

4. in a patra zi, ahdrdzit cerului soarele, luna qi celelalte stele,inzestrAndu-le pe toate cu o migcare gi un crug din care sd reiasdlimpede scurgerea timpului gi toanele vremii.

5. in cea de-a cincea zi, Dumnezeu a fdcut vieluitoarele, atAtcele inotdtoare, cAt gi cele inaripate; pe unele le-a trimis in adAncul

Daniei Constanttn, Stipta aramaica, edifura Herald, Bucuregti, 2008.

2'J.

-ff.dfr3-

Anca Elena Costaru

apelor, pe altele in vdzduh, punandu-re de indatd sd se uneascdintre ele gi sd se imperecheze, in vederea prdsirii lor, incat spila sd lecreascd qi sd se inmulfeascd.

6. in ziua a gase4 El a creat neamul patrupedelor, fdcAndu-lefie bdrbat, fie femeie; printre acestea a intruchipat qi omul. Dupdspusele lui Moisg lumea, cu tot ceea ce cuprinde4 a fost creatd inaceste gase zile.

7. in cea de-a qaptea zi insd., Dumnezeu s-a odihnit gi a puscapdt treburilor sale. De aceea gi noi ne abtinem de la orice *urr"d i.,aceastd zi pe carc am numit-o sabaL ceea ce in limba evreilorinseamnd rdgaz I oprir ea lucruluia.

II. lnainte de a depdna soarta lumii dupd cea de-a qaptea zi,Moise descrie crearea omului in felul urmdtor: Dumnezeu l-apldsmuit pe om, luAnd fdrand din pdmant, gi 1-a inzestrat cu suflarede via-td qi duh. $i omul acesta s-a numit Adam. adicd, in limbaebraicd, ,!@", fiindcd el a fost fdcut din fdrAnd roqie inmuiatd. Eaeste lir6na feciorelnicd gi adevdratd. A adus Dumnezeu in fala luiAdam fiecare soi de animal, ardtandu-i partea bdrbdteascd gi parteafemeiascd; iar El le-a dat numele pe care-l poartd pand azi. vdzandinsd cd Adam era lipsit de tovdrdgia qi apropierea unei femei (cdcinu era incd nici una) gi se minuna de felul cum se purtau intre elecelelalte fdpturi, Dumnezeu i-a luat in timpul somnului o coastd gi afdcut din aceasta femeia; de indati ce avdzut-o, Adam a recunoscutcd ea fusese fdcutd dintr-o parte a lui. ln fmba ebraicd, femeii i sezice Issa; dar ea a primit numele de Eva, ceea ce inseamnd ,,mamatuturor vietuitoarelor".

IIL Moise povestegte mai departe cd Dumnezeu a sddit sprerdsdrit o grddind unde, intre tot soiul de arbori, crestea pomul vGtiigi al cunoagterii, care te ajutd sd deosebegti binele de rdu. ln aceastdgrddini i-a adus Dumnezeu pe Adam impreund cu femeia lui qi le-aporuncit sd aibd grijd de cregterea plantelor. Grddina era udatd deun singur fluviu care iqi poartd apele de jur imprejurul plmAntuluiqi se imparte in patru brafe. Din el curge phison (ceea ce inseamnd,,mu(ime") inspre Indi4 spre a se vdrsa in mare, fiind numit Gangede cdtre greci; la r6ndul lor, Eufratul gi Tigrul au drept loc devdrsare Marea Roqie; Eufratul se cheamd phora, avAnd sensul de"revdtsate" sau ,,f7oare"; Tigris sau Diglath se traduce prin,,ingust

a Numerotarea zilelor ne aparfine, pentru o mai buni comparafie ulterioard cu textulbiblic.

22

: indati sd se uneascd

;irii lor, incAt spila sd le

rtrupedelor, fdc6ndu-leuchipat gi omul. Dupdrrindea, a fost creati in

eu s-a odihnit qi a pus:m de la orice muncd ina ce in limba evreilor

rpi cea de-a qaptea zi,'mdtor: Dumnezeu l-ai l-a inzestrat cu suflareAdam. adici in limbarAni roqie inmuiatd. Ea

; Dumnezeu in fala luila bdrbdteascd gi parteaoartd pAnd azi.Ydzdndrpierea unei femei (cdci

rurn se purtau intre ele

I somnului o coastd qi a

t-o, Adam a recunoscutnba ebraicd, femeii i se

ea ce inseamnd ,,mama

)umnezeu a sddit spre

ori, creqtea pomul vietiirinele de rdu. ln aceastd

und cu femeia lui gi le-a

. Grddina era udatd de

imprejurul pdmAntuluirison (ceea ce inseamndrare, fiind numit Gange

ligrul au drept loc de)hora, av6nd sensul de

se traduce prin ,,ingust

comparafe ulterioard cu texful

lmoginea lui Dumnezeu in textele socre evreiesti, cregtine si islomice

qi repede". in sfArgif Geon, care curge de-a lungul Egiptului,inseamnd ,,din rdsdrit mAnAndu-qi apele spre noi"; grecii il numescNil.

fV. Dumnezeu le-a poruncit lui Adam gi femeii lui sd minAnceroadele culese din oricare alt pom in afard de cel al cunoagterii"prezicAndu-le c5, dacd se vor atinge de el, vor fi sortili pieirii. Darcum in vremea aceea toate viefr,ritoarele obiqnuiau sd vorbeascdintre ele, garpele, degi trdia in bund inlelegere cu Adam gi cu femeialui, le pizmuia fericirea de care se bucurau ascultAnd de poruncilelui Dumnezeui pe deplin convins cd-i va tAri pe amAndoi innenorocire, dacd nu se vor mai supune orbegte, mAnat de rdutate, ela induplecat-o pe femeie sd se infrupte din pomul cunoaqterii,explicAndu-i cd in roadele sale s6ldgluiegte deosebirea dintre bine qi

rdu gi e de ajuns sd mdn6nce din ele ca sd aibd parte de un traifericif aidoma lui Dumnezeu. Astfel, femeia s-a l5sat ademenitd deqarpe sd incalce porunca divind. Dupd ce a gustat din pomul oprit giroadele sale i-au fost pe plac, Eva l-a induplecat qi pe Adam sdmdnAnce din ele. Atunci amAndoi au cunoscut c5, de fapt, erau goiqi au cdutat acoperdminte pentru pdrfle ruginoase, expuseprivirilor: cdci pomul le diruise agerimea qi inlelegerea. Cu frunzede smochin s-au invelit acoperindu-gi ruqinea, gi s-au ardtat maibucuroqi decAt fuseserd deundzi, fiindcd dobAndiserd o priceperecare le lipsise mai inainte. CAnd Dumnezeu a venit in grddinaAdam, pAnd atunci obignuind sd-i vorbeascd fdrd inconjur, a rf,masascuns, mustrat de picatul sdvArgit. Dumnezeu a rdmas surprins depurtarea lui gi a cdutat sd afle din ce pricind mai inainte el ilintAmpina bucuros, iar acum fugea qi se ascundea. N-a primit niciun rdspuns de la Adam, care recunoqtea cd-i incilcase divinaporuncd. Dumnezeu i-a spus atunci: ,,in ceea ce vd privegte,hotdrdrea mea a fost sd duceli un trai fericit gi scutit de oricenecaztlti, neatins de nici o nemullumire sufleteascX, toate lucrurilecare lin de belgug qi desfdtare fiind asigurate numai de grija meapentru voi, fdrd cea mai mici trudd qi strAmtorare a voastrd, ciciamAndoud vd imbdtrAnesc mai repede, fdcAndu-vh sd nu mai aveli oviald lungd. Acum insd mi-ai dispreluit porunca, nu te-ai supusvoinlei mele, tdcerea nefiind deloc dovada virtufii, ci a conqtiinleitale incdrcate." Atunci Adam a cdutat sd se spele de picat gi l-arugat sd nu fie mAnios pe ef aruncAnd vina faptei asupra femeii qispunAnd cd ea l-a ispitit sd cadd in gregeald. La rAndul ei, femeia a

23

Anca Elena Costaru

devenit irrvinuitoarea garpelui. Pentru faptuI cd a urmat indemnulfemeii, Dumnezeu l-a pedepsit pe Adam, spunAndu-i cd de acumincolo pdmAntul n-o sd-i mai dea roade de la sine, ci doar dupd omunci grea gi trudd istovitoare glia ii va ddrui cAte ceva din unelgiar din altele deloc. Eva a fost pedepsitd cu naqterile gi chinurilefacerii, care le inso{esg fiindcd s-a ldsat pdcdlitd de ;arpe,atrdgAndu-l gi pe Adam in nenorocirile urzite impotriva lui.Dumnezeu a luat garpelui darul vorbirii, maniat de rdutdcioasa luipurtare fald de Adam, iar pe limba lui a pus veniry spre a-l facedugmanul oamenilor, trdemnAndu-i astfel sd-i izbeascl cuprecddere capuf fiindci pe de o parte nenorocirile omenirii pleacdde acolo gr, pe de alti parte, aceasta e calea prin care poate fi rdpusmai uqor. $arpele a fost lipsit gi de picioare, incAt sd-gi tArascd trupulpe pdmAnt, incoldcindu-se prin praf. Dupd ce a dat pedepselepomenite mai sus, Dumnezeu i-a mutat pe Adam gi Eva in altdpartes.

in capitolul al Il-lea veli gdsi Facerea dn Bibliscreqtini. pentru a puteaobserva similitudinile, dar qi micile diferenfe, relatdm urmdtoarele:

. in cartea lui losif Flaviu, Moise este cel care a denumitziua, zi, pe cAndin Biblie, Dumnezeu lnsuqi;

. in ziua a dou4 se delimiteazd cerul de pdmAn! cerulfiind al Domnului, ca un cristal umed, din care se va revdrsaploaia, in Biblie Dumnezeu separd apele pdmAntului de apelecerului, de ,,otdrie" numitd cer;

o Zhn a treia este fdrd mari diferenfe, se despartepdmAntul de ape, rdsare iarba, iar in Bfulie se mentione azd qipomii;

. A patra zi se creeazd,lumindtorii: soarele, luna gi stelele,in textul biblic descrierea fiind mult mai amdnun{itd;

. IJrmeazd facerea inaripatelor de pe pdmAnt gi din apd;relinem aici verbul arhaic ,,sd puiascd" din Biblie, fiinlele vii dejasunt inzestrate cu capacitate de auto-inmullire;

. in ziua a gasea, Dumnezeu a creat patrupedele qi omul,in textul scripturistic specificAndu-se cd omul a fost fdcut dupdchipul qi asemdnarea ,,5a", iar din coasta omului primordial a

5 Josephus Flavius, op. cit., p.1'1.

24

I ci a urmat indemnul

f-mindu-i ci de acum

la sirrc, ci doar dupd o

nri cite ceva din unele,

u nagerile gi chinurilert pacalita de garpe,

urzite impotriva lui.lniat de riuticioasa luius venin, spre a-l face

fel sa-i izbeascd cu

rmirile omenirii pleacd

rrin care poate fi rdpus

ncat sa-gi tArascd trupulE ce a dat pedepsele

r Adam qi Eva in alte

ilirl cregtind. Pentru a putea

:latim urmdtoarele:

=te cel care a denumitqu

:erul de pimAnt cerul

din care se va revdrsa

r pdm6ntului de apele

diferenfe, se desparte

fuIie se menlioneazd qi

: soarele, luna qi stelele,

mdnuntitd;pe pimAnt 9i din apd;

in Biblie, fiinlele vii deja

rllire;at patrupedele gi omul,omul a fost fdcut dupdba omului primordial a

Imagineo lui Dumnezeu in textele sacre evreie5ti, cregtine gi islamice

fdcut apoi femei4 sd aibd ajutor gi sd poatd avea urmaqi, toate alepimAntului dAndu-i-se in stdpAnire gi ca hrani;

c Ziua a gaptea este cea in care Dumnezeu s-a odihnif senumegte $abat la evrei, adicb ,Silgaz", a binecuvAntat Dumnezeuziua a gaptea gi a sfin$t-o, pentru ci in ea S'a odihnit El de toatelucrurile Sale, cele pe care Dumnezeu le-a izvodit f6cAndu-1e,,.

Iosif Flaviu ne relateazb in continuare cd ceea ce spune este preluatde la Moise, care descrie facerea omului din lut rogu (pdmdnt feciorelnic),care in ebraicb se numeqte Adam, cdruia i-a insuflat viald gi sufle! iardintr-o coastd a lui a fdcut-o pe Ev4 nume ce in ebraicd inseamnd mamatuturor viefuitoarelor. tn ambele surse este descris Raiuf locul unde suntduqi cei doi, rdul cel mare din care izvordsc Phisory Gange, Tigru, phora/Eufrat, Diglath/Tigri+ Geon/Nif pomii cu fructe, pomul interzis, inter-dicfia de a mAnca din pomul cunoagterii, invidia garpelui pe cei doiprotejafi de Dumnezeu qi ispitire4 in vremea aceea toate viefuitoareleputAnd vorbi, acceptul Evei qi incXlcarea interdic$ei, incdlcare comisd qide Adam. DobAdind infelegere, cei doi s-au rusinat cd sunt goi gi s-auacoperit cu frunze de smochiry iar la venirea lui Dumnezetl Adam s-aascuns de ruqinea picafului ff,cut. Dumnezeu a inleles ce s-a i:rtAmplat gile-a vestit cd viala lor de acum incolo va fi plind de nevoi gi grijr" precurnqi limitatd. De acum se vede firea omului, cdci Adam aruncd vina pe Ev4iar Eva pe garpe; desigur, toli trei vor primi dreapta judecatd 9i pedeapsd:Adam va munci pdmAnful cu sudoare, cbci acesta nu-i mai di roada fdrdmunc5, Eva va nagte copiii cu dureri qi multd suferinfi, iar qarpelui i s-auluat darul vorbirii qi picioarele, acesta devenind o tArAtoare dugmdnitd deoameni" care ii vor zdrobi capul atunci cAnd il vor intAlni. Adam gi Eva aufost apoi izgonili din Rai.

in capitolul al Il-lea vefi putea reciti integral Facerea din Biblie, var.Anania pentru a face comparafiile necesare, dar in mare parte textul, dinpunct de vedere ideatig este identic. Am refinut totugi o diferen!5, maibine spus, in textul lui )osephus Flavius nu apare ideea de supunere afemeii bdrbafului, dar in Biblie, da,la versetul 3:16 se spune: ,,vei fr atrasicitre bdrbatul tiu si el te va stipAni", afirmalie de care bdrbalii epocilorgi spafiilor geografice diferite au prea linut cont qi, dupd pirerea meaumild, ar trebui reanaIizat6., dacd ideea chiar a fost aga intocmai!

O alti diferen!5 ar fi aceea cd Dumnezeu a dat numele Evei in Biblieiar in textul lui J. Flavius, Adam este cel care o numegte pe femeie.

25

Anca Elena Costaru

In continuare, vom prezenta cuprinsur primurui volum ar cdrfiiAntichitd[i iudaice, pentru a constata asemdndrile, din aceastd carte laicd,de istorie, cu Biblia gi a ne convinge cd acestea chiar s-au intAmplat inrealitate gi nu sunt povegti, precum cred unii:

coNTrNUrur cAnln I1,. Introducere privitoare la rostul lucrdrii intregi.2. Facerea lumii qi orAnduirea elementelor.3. Despre urmagii lui Adam gi cele zece generalii care s_au

perindat de la el qi pAnd la potop.4. Despre potop qi felul cum Noe, salvat de o corabie

impreund cu familia lui, a locuit in cAmpia Seruraar.5. Despre cum s-a prdbugit Tumul indl{at de copiii sdi spre

a-l sfida pe Dumnezeu; cum li s-au amestecat graiurile gi cumlocul unde s-au intAmplat acestea s-a numit Babilon.

6. ln ce fel gi-au construit urmagii lui Noe locuinle pe toatdfala pdmAntului.

7. Cum fiecare norod in parte qi-a tras numele de la strd_moqul sdu.

8. Cum Abraham, strdmogul neamului nostru, plecat din(ara caldeenilor, a locuit linutul denumit odinioard Canaan, iaracum Iudeea.

9. Cum Abraham, alungat de o foamete din Canaan, aplecat in Egipf dupd ce a rdmas acolo cAtdva vreme, s_a intorsinapoi.

10. infrAngerea locuitorilor Sodomei in lupta impotrivaasirienilor.

11. Cum Abraham, atacAndu-i pe asirieni, i-a eliberat pesodomili qi a readus victorios prada pdrdsitd de fugari.

12. Cum Dumnezeu a nimicit neamul celor dinmAniat de nelegiuirile lor.

13. Despre Ismael. fiul lui Abraham si urmasii sdi arabi.14. Despre Isaac. fiul legitim al lui Abraham.15. Despre Sar4 solia lui Abraham 9i felul cum gi_a incheiat

ea viafa.

16. Felul cum Chetur4 din cdsdtoria ei cu Abraham, a aduspe lume neamul trogloditilor.

17. Despre sfArgitul lui Abraham.

Sodoma,

pdmului Yolum aI cirfiiLe din aceastd carte laic5,

ea chiiar s-au intAmplat in

-::::: niregi.r-:e,ol.

;e-e generatii care s-au

e ia-\-at de o corabie

: Semaar.:,;.;at de copiii sdi spre

-:dar gaiurile gi cum

:: Babilon.:r \oe iocuinle pe toatd

=a-. numele de la strd-

.';,ui nostru, plecat dint onlinioard Canaary iar

'oamete din Canaan, a:a*"iva vreme, s-a intors

,ei in iupta impotriva

asirieni, i-a eliberat pe

'ita de fugari.mul celor din Sodoma,

gi urmagii sdi arabi.

'braham.;i felul cum pi-a incheiat

r ei cu Abraham, a adus

lmaginea lui Dumnezeu in textele socre evreiegti, creStine 5i islamice

18. Despre Esau qi Iacob, fiii lui Isaag nagterea gi creqterea1or.

19. Cum, de teama fratelui sdu, Iacob a fugit nlMesopotamia; acolo s-a insurat qi a zdmislit doisprezece feciori,intorcAndu-se apoi cu ei in Canaan.

20. Despre moartea lui Isaac qi inmormAntarea lui inHebron.

Intervalul cuprins de aceastd carte numdrd 3833 de ani!!!6

Despre capitolul2 am vorbit pe larg deja; in cele ce urmeazi ne vommai referi doar la anumite capitole care prezintd diferen,te sau aspectedemne de a sublinia tematica propusd in aceastd lucrare.

Capitolul3 este interesant pentru semnificalia numelor celor doi fii ailui Adam, Cain inseamni avufie, iar Abel - indoliere. Faptele suntasemdndtoare qi refinem cd dupd ce Cain igi omoard fratele, Dumnezeunu-l pedepseqte pe loc pentru crima infdptuitd; l-a blestemat totuqi,ameninlAndu-l cd pedeapsa se va revirsa peste urmaqii sdi p6ni Ia agaptea spi!5. Dar pedeapsa primitd nu i-a slujit deloc drept avertismenf cii-a sporit gi mai mult rdutatea; el s-a dedat la tot felul de pldceri, chiardacd satisfacerea lor aducea daune ir:rsofitorilor sdi. inmutjindu-gi ar.'u!iadomesticd prin numeroase bunuri dobAndite pe calea jafului gi sihriciei,Cain gi-a chlhuzit slujitorii spre dezmd! 9i tAlhirie, fiind cel ce i-a invilat sd

trdiasci de pe urma tic5logiilor. El a pervertit traiul simplu dus de oamenipand atunci prin ndscocirea mdsurii qi greutifilor, preschimbAnd nevi-novdlia viefli, strdind de asemenea lucruri, gi mdrelia sufletului in perfidie;i iosnicie. Dintre urmagi refinem numele lui lubal care s-a indeletnicit cumuzica, inventAnd psalterionul gi harfa sau al lui Thobel, primul om carea fdcut obiecte de aram6. Noema era inzestrat[ cu harul profeliei si ea ahtrczfuit blestemul, care ii urmdrea datoriti fratricidului lui Cain, elrn-sugi dezvdluind soliilor sale aceastd taind. De altfel incd de pe c6nd mai

=aia Adam, urmagii lui Cain au devenit nespus de rbi; unul urmAnd pildade riutate a celuilalg de la o zila aIta, neamul lor a ajuns tot mai hain: in::rdinarea lor spre rdzboi, intreceau orice mdsur6, ca qi irr zelul lor de a-i'erri pe alfii; intr-un cuvAnf dacf, vreunul era mai pulin grdbit sd

€';ar;eascd un omor, acela era excesiv de indrdznef trufag gi hrdpdre!.

>:rlirrierile gi semnele de de exclamare ne apaltiry pentru atragerea atenfiei asupra::.-.: idei importante legate de temd.

27

Anca Elena Costaru

Adam, cel dintdi om, fdcut din lut (cdci se cuvine sd vorbimaici de povestea lui), s-a gandit sd-qi facd al{i copii. Dorinla de aavea urma$i era arzdtoare, in pofida faptului cd implinise dejadoud sute qi treizeci de ani; dupd aceea a trdit als gapte sute de ani,pand ce s-a stins din viafd. Lui Adam i s-au ndscut numeroqi fii,printre care qi seth, care s-a strdduit din plin si cultive virtutea gi,intrucat el insugi a fost un bdrbat fdrd pereche, a ldsat nigte urmaqicare au imitat pilda lui. Toti fiind inzestrafi cu o fire aleasd, ei aulocuit in aceeagi fard in bund inlelegere gi fericili, fdrd sd aibd partede necazuri cat timp au trdit, descoperind inlelepciunea lucrurilorcereqti gi a astrelor care impodobesc tdria.

Josephus Flavius ne mai relateazl.cd aceste descoperiri au fost notatepe doi stalpr, unul de cdrdmidd gi attul de piatrd, astfel incat aceastd gtiinfdastronomicd sd se pdstreze ir cazul calamitd$lor ce aveau sd vind: potop,foc etc.; cert este cd cea de piatrd existd qi azi in siria. Iatd descrise Zgenerafii de urmagi ai lui seth, care L-au cinstit pe Dumnezeu. Dar cutimpul si acest nearn qi-a pierdut virtutea qi s-a dedat faptelor imorale giincorecte. Femeile s-au impreunat cu ingerii. copiii acegtia nelegitimi, darfoarte puternici, trec6nd la diverse nelegiuiri ce l-au inspdimAntat foartepe Noe, care s-a decis sd se mute cu familia in altd parte. Re{inem de aiciimpreunarea oamenilor cu ingerii, despre care nu se vorbegte in Bibtie.Apoi atunci cAnd a coborAt Noe in arcd, mai apare o diferenfi, a intrat inarci cu mama lui, nu cu sofia gi cu copiii, el a luat din fiecare viefuitoarecAte 7 perechi, nu cate 2 perechi, cum gtiu creqtinii. Mai afldm ci tot invremea lui Noe s-a scurtat via{a omului" de la sute de ani la 120 de ani,deoarece Dumnezeu s-a maniat pe ei pentru faptele lor. Rigazul scurs dela aparilia primului om, Adam (care a trdit 930 de ani), era de 2bs6 ant,pAnd la data potopului, din ziua de 27 alunii Nisan. Istoricul precizeaz|ci aceastd perioadd este notatd pe larg de cdrfile sfinte, amdnuntimportant pentru a irlelege erudifia sa gi aprecierea textelor sacre, cici else raporteazd cdnd la aceste4 cAnd la istorici mari ai wemii, din diferite!dri.

Dupd ce Dumnezeu a dat oamenilor semnul sdu prevestitor,au inceput ploile qi ele au cdzut vreme de patruzeci de zile fdrdintrerupere, incat apa se ridica deasupra pdmAntului pre! de cinci-sprezece co!i. Astfel cd majoritatea oamenilor au pieri! orice nd-dejde de scdpare fiind pierduti, ei neavand unde sd se refugieze.

28