impact of personal beliefs on estimation of the …rjeap.ro/files/vol2no2/6art5.pdf · specialitate...
TRANSCRIPT
IMPACT OF PERSONAL BELIEFS ON ESTIMATION OF THE
ACCURACY OF INFORMATION FROM PSYCHOLOGICAL
CRIMINAL PROFILES
OANA MATEESCU
Titu Maiorescu University
Faculty of Psychology
Abstract
The present paper focuses on the investigation of Kocsis and Heller (2004) findings
regarding the relation between personal beliefs and the way in which the accuracy of a
psychological criminal profile is being perceived. The influence of several types of
information in the profile on the perceived utility and accuracy in judicial investigation was
also taken into consideration. In an experimental design, 69 participants were included in
order to reveal the perception of the psychological criminal profile information. The results
sustain Kocsis and Heller (2004) findings, there is a significant correlation between
personal beliefs and perceived accuracy of the profile. The stronger the beliefs in the
efficiency of profiling technique is, the stronger the probability that the person perceives
the information as being accurate and useful in the judicial investigation. When
information on the history of the criminal and his/her criminal act are taken into
consideration, the relation is even stronger.
Keywords: psychological criminal profile, personal beliefs, accuracy of the profile,
criminal act.
1. INTRODUCERE
Până în prezent constatăm că există destul de puține cercetări empirice care să
trateze cu obiectivitate abilitățile necesare și utilitatea realizării unui profil
psihologic criminalistic. Totuși, putem menționa anumite studii care au abordat
Corresponding author:
Oana Mateescu
51
această tematică (Kocsis, 2004, Kocsis & Hayes 2002, Pinizzotto & Finkel 1990,
Kocsis & Heller 2004). Deși concluziile acestor studii au fost în general favorabile,
ele au indicat un anumit grad de incertitudine care poate fi asociat utilizării acestor
tehnici.
Un studiu realizat de Kocsis (2003) a evidențiat o problematică importantă
referitoare la profesionalismul cu care se realizează profilingul în activitatea
judiciară. Astfel, autorul a ridicat următoarea problemă: de ce practicarea
profilingului a continuat să prolifereze în ultimele decenii, în ciuda faptului că
această tehnică nu a fost încă validată printr-o activitate de cercetare riguroasă?
Încercând să dea un răspuns acestei dileme, Kocsis a avansat două explicații. Pe
de-o parte, autorul invocă mediatizarea – uneori excesivă – a acestei tehnici, fără a
se ține cont de valoarea sa practică sau consistența sa. O a doua explicație privind
continuarea utilizării acestor tehnici rezidă din argumentul (oarecum circular)
avansat chiar de profileri, atunci când aceștia sunt provocați să justifice validitatea
rezultatelor obținute în urma aplicării acestor tehnici. Acest argument, pe care
Kocsis l-a denumit ”utilitarism operațional” invocă faptul că dacă activitatea de
profiling nu ar aduce beneficii și nu ar fi utilă investigațiilor criminalistice, atunci
nu ar mai exista solicitări în acest sens din partea organelor de urmărire penală. În
consecință, faptul că investigatorii continuă să solicite realizarea unor astfel de
profile și se bazează pe ele în activitatea lor demonstrează acuratețea tehnicilor
profiling. Totuși, considerăm că o astfel de premisă pierde din vedere faptul că o
evaluare în acești termeni nu reprezintă o măsurare reală a acurateței unui profil
psihologic criminalistic ci, mai de grabă, poate cuantifica într-o oarecare măsură
capacitatea investigatorului de a percepe utilitatea rezultatelor oferite de aceste
tehnici.
Una dintre primele cercetări care au avut în vedere percepția profilelor
psihologice criminalistice a fost realizată de Smith și Allison (2001). Autorii au
utilizat în cercetare un lot de ofițeri de poliție și au constatat la aceștia o reală
dificultate în a discerne între cantitatea de informație validă conținută de un profil
bazat pe un caz real, în comparație cu un profil bazat pe un caz pur ficțional.
Conform concluziilor acestui studiu, informația conținută de profilele psihologice
criminalistice este de cele mai multe ori caracterizată ca fiind ambiguă.
Kocsis și Hayes au realizat în anul 2004 următorul experiment. Autorii au
prezentat unui lot format din ofițeri de poliție trei profile psihologice criminalistice.
Fiecare dintre acestea au fost prezentate ca fiind realizate fie de un profesionist al
domeniului, fie de o persoană pe care anchetatorul cazului a consultat-o. Kocsis și
Hayes au constatat că fiecare dintre aceste profile au fost percepute ca fiind mai
precise atunci când au fost prezentate ca aparținând unor profileri profesioniști, în
comparație cu același material prezentat ca aparținând unui autor neidentificat.
Concluziile studiului au reliefat o relație directă între eticheta pusă autorului
profilului și percepția acurateței conținutului acestuia.
52
Autorii studiului au avansat două explicații. Pe de-o parte, au evidențiat
existența unei loialități colegiale intense, caracteristică într-o cultură organizatorică
polițienească. În contextul cercetării realizate, probabil lotul de subiecți au
perceput persoana denumită ”profiler profesionist” ca reprezentând un individ
afiliat organizației din care aceștia fac parte și – datorită spiritului de loialitate
aparținând acestei culturi – nu au fost capabili să atribuie o conotație negativă
muncii prestate de o persoană percepută ca fiind un coleg de breaslă. O astfel de
reticență nu s-a manifestat însă în cazul profilelor prezentate ca aparținând unui
autor care a avut o etichetă non-descriptivă. Cea de-a doua explicație oferită de
Kocsis și Hayes rezultatelor obținute în studiul realizat, a avut în vedere
intensitatea convingerilor pe care indivizii le au în veridicitatea informațiilor
rezultate prin aplicarea tehnicilor profiling în domeniul judiciar. Așa cum am arătat
mai sus, studiul realizat de Smith și Allison (2001) a demonstrat că percepția
informațiilor generate de aplicarea tehnicilor profiling este foarte ambiguă. Aceste
descoperiri au fost relaționate cu un fenomen psihologic, cunoscut în literatura de
specialitate sub denumirea de ”efectul Barnum”, care vizează modul în care sunt
înclinați oamenii să interpreteze atunci când sunt confruntați cu un material
ambiguu. Astfel, diverse studii care au investigat efectul Barnum au evidențiat
faptul că oamenii au tendința de a oferi o interpretare favorabilă unui material
ambiguu atunci când există o asociere pozitivă între aceștia și materialul dat spre
interpretare. Pornind de la această premisă, Kocsis și Hayes au apreciat că gradul
de convingere în acuratețea informației conținută de profile a crescut atunci când
acestea au fost prezentate ca aparținând unui profesionist în domeniu.
Pornind de la studiul realizat de Kocsis și Hayes, ne-am propus să realizăm o
replicare a experimentului utilizat de autori, cu scopul de a testa consistența
rezultatelor care au fost obținute. În consecință au fost respectate ambele condiții
utilizate în experiment, respectiv etichetarea autorului profilului și manipularea
gradului de convingere în acuratețea informației conținută de un profil psihologic
criminalistic.
În plus față de o simplă replicare, ne-a interesat să evidențiem ce tip de
informație conținută de un profil ar putea influența pozitiv gradul de convingere al
subiecților în beneficiile utilizării tehnicilor profiling în activitatea judiciară
(trăsături fizice ale infractorului, istoric personal, mod de operare în câmpul faptei).
2. METODĂ
2.1. PARTICIPANȚI
La studiul de față au participat 65 de ofițeri de poliție, angajați ai Secțiilor 1, 2
și 4 din București. 91% dintre aceștia au fost de sex masculin iar media de vârstă a
53
subiecților a fost 39.23 (SD = 6.71). Subiecții studiului au fost selecționați pe bază
de voluntariat.
2.2. PROCEDURĂ
Participanții au fost selectați în cadrul orelor desfășurate la disciplina
Psihologie judiciară, selecția fiind bazată pe voluntariat. Instrumentul de sondaj
utilizat în cercetare a fost administrat în cadrul orelor de seminar.
Subiecților li s-a comunicat că participarea lor în acest studiu are ca scop
”explorarea unor atribute lingvistice ale profilelor psihologice criminalistice,
demers care ar permite generarea unor formate care să fie înțelese și acceptate de
către aceștia”.
2.3. INSTRUMENTE
Chestionarul utilizat în cercetare a fost compus din trei secțiuni. În încercarea
de a manipula încrederea participanților în tehnicile profiling, prima secțiune a
replicat instrumentul realizat anterior de Kocsis și Hayes.
În funcție de condiția particulară a experimentului, în prima parte a acestei
secțiuni au fost prezentate trei tipuri de materiale, utilizate cu scopul de a induce o
percepție pozitivă, neutră sau negativă legată de tehnicile profiling (Anexa 1)
precum și o scală de măsurare a încrederii în aceste tehnici (Anexa 2). Inducția
pozitivă s-a realizat prin prezentarea tehnicilor profiling într-o lumină favorabilă,
utilizându-se aspecte prezentate în articole publicate anterior. Inducția negativă s-a
realizat utilizându-se literatură rezultată din surse multiple, constând în observații
și critici aduse tehnicilor profiling. Pentru a se realiza condiția de control, s-a
utilizat inducția neutră, în acest caz participanților fiindu-le prezentat un material
nerelaționat în nici un fel cu tehnicile profiling.
În cea de-a doua secțiune a chestionarului a fost prezentată o crimă cu substrat
sexual care a avut loc în Deva, în anul 2001 (cazul Magdalena Kuhn). Descrierea
acestei crime a oferit o informație minimală, respectiv unde a fost găsit cadavrul,
descrierea locului crimei și urmele de agresiune fizică constatate pe corpul
victimei (Anexa 3). În continuare, participanților li s-a prezentat un paragraf
prezentat ca fiind un profil psihologic criminalistic realizat la cererea organelor de
ancheta, care se confruntau cu dificultatea de a identifica autorul faptei. În funcție
de pachetul de materiale primite, participanții au fost împărțiți în două condiții.
Participanților aparținând condiției ”profesionist” li s-a spus că autorul profilului
este un specialist în tehnici profiling pe care investigatorul cazului l-a consultat.
Participanților aparținând condiției ”anonim” li s-a spus că profilul a fost realizat
54
de către o persoană pe care investigatorul a consulta-o, fără a se da nici un detaliu
cu privire la identitatea acestei persoane.
După ce participanții au primit profilul, au fost instruiți să-l examineze cu
atenție și apoi să răspundă la un set de întrebări cu privire la exactitatea acestuia,
respectiv în ce măsură profilul a oferit anumit descrieri ale unor caracteristici ale
făptuitorului (Anexa 3). Cei 39 de itemi au fost structurați sub formă categorială,
participanții trebuind să răspundă fie afirmativ (”da”), fie negativ (”nu”). Acest
demers a fost realizat pentru a se măsura gradul de precizie al profilului pe care
participanții l-au estimat. În continuare participanții au fost instruiți să sigileze foile
de răspuns în plicurile care le-au fost puse la dispoziție anterior. Acest lucru s-a
realizat cu scopul de a preveni ca aceștia să revadă răspunsurile atunci când vor
parcurge următoarea parte a chestionarului.
În continuare, subiecților li s-a prezentat descrierea persoanei care a comis
crima, descriere care a fost făcută de investigatorul care a soluționat cazul, în baza
informațiilor din dosar și li s-a cerut să compare profilul primit inițial cu descrierea
făcută infractorului care a fost condamnat pentru săvârșirea acestei fapte și să
evalueze în consecință gradul de precizie al profilului (” Cât de precis considerați
că a fost acest profil pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă total imprecis iar 7
foarte precis). Acest demers s-a realizat cu scopul de a măsura gradul de precizie
comparată pe care participanții l-au perceput față de profil.
3. REZULTATE
Pentru interpretarea statistică a datelor obținute prin derularea experimentului
am făcut apel la programul de statistică computerizată SPSS 16, utilizând analiza
factorială de varianță, care compară scorurile obținute la diverșii factori luați în
calcul.
La începutul experimentului subiecții au răspuns la o scală formată din 5
itemi, construită cu scopul de a măsura nivelul de încredere a acestora în
capacitatea unui profiler de a face predicții cu privire la caracteristicile unui
infractor necunoscut. Fiecare item a presupus o măsurare pe un interval de la 1 la
7, unde 1 a reprezentat nivelul cel mai scăzut iar 7 nivelul cel mai înalt de
încredere. Pentru a se obține scorurile la acest nivel de încredere s-a calculat suma
răspunsurilor date de participanți la toți cei 5 itemi.
În următoarea secțiune a experimentului, participanții au răspuns la un set de
39 de întrebări. Primele 8 întrebări au făcut referire la posibile trăsături fizice ale
infractorului, următoarele 16 au făcut referire la trecutul personal al acestuia și , în
final, ultimele 15 au vizat modul de operare al autorului în câmpul faptei. În fiecare
dintre aceste seturi de întrebări, măsurarea s-a realizat prin calcularea proporției de
răspunsuri afirmative obținute.
55
În Tabelul 1 sunt prezentate rezultatele obținute în funcție de modul diferit de
etichetare a autorului profilului (profesionist versus anonim).
Tabelul 1. Nivelul încrederii acordate profilului în funcție de etichetarea autorului.
Condiții de încredere
Inducție pozitivă
Autor
Inducție neutră
Autor
Inducție negativă
Autor
Încredere
estimată
Pro
(n=10)
4.74
Anonim
(n=12)
4.52
P
.001
Pro
(n=11)
4.45
Anonim
(n=10)
4.21
P
.001
Pro
(n=12)
3.90
Anonim
(n=10)
3.73
P
.002
Încredere
comparată
4.11
3.98
.000
3.67
4.09
.002
.3.79
3.71
.003
Așa cum se poate observa s-a constatat o diferență statistică semnificativă în
ceea ce privește efectul de etichetare a autorului, ceea ce indică faptul că percepția
participanților asupra acurateței profilelor a fost influențată de faptul că acestea au
fost etichetate ca aparținând fie unui profiler profesionist, fie unui autor anonim.
În Tabelul 2 sunt prezentate diferențele mediilor scorurilor de încredere
obținute în funcție de condiția de inducție utilizată în prima secțiune a
chestionarului (inducție pozitivă, neutră sau negativă).
Tabelul 2. Comparație scoruri încredere în funcție de condițiile de inducție.
Total subiecți
65 Medie
SD
p
Inducție pozitivă 22 21.12* 4.78 < .001 Inducție neutră 21 16,54* 5.51
Inducție negativă 22 13.48* 4.92
* prezența unei diferențe statistice semnificative (α = .05)
Așa cum se poate observa s-a obținut o diferență statistică semnificativă (p<
.001) în funcție de condițiile manipulate în experiment. Indicele de comparație
Bonferroni a mediilor a arătat că diferințele obținute la mediile scorurilor pozitive
și neutre, precum și la scorurile pozitive și negative au fost puternic semnificative
statistic (p< .001). Totuși, diferențele între scorurile de încredere obținute prin
compararea condițiilor inducție neutră și inducție negativă nu au fost semnificative
din punct de vedere statistic ( p = .403). De asemenea, scorurile de încredere au
fost afectate de etichetarea autorului profilului (profesionist versus anonim).
În final, Tabelul 3 prezintă rezultatele obținute prin calcularea coeficienților
Pearson, comparația făcându-se între scorurile nivelului de precizie și variabilele
de percepție a profilului.
56
Tabelul 3. Corelații între scorurile nivelului de încredere și variabilele de percepție a profilului.
Evaluarea profilului Corelații P
Precizie estimată .381 < .001
Precizie comparată .213 < .001
Trăsături fizice (8 itemi) .038 .483
Istoric personal (16 itemi) .131 .014
Mod de operare (15 itemi) .199 < .001
S-a constatat o corelație puternic pozitivă între scorurile nivelului de
încredere și percepția estimată a acurateței profilului, percepția comparată a
acurateței profilului precum și în ceea ce privește modul de operare al infractorului
în câmpul infracțiunii (p< .001). De asemenea, s-a constatat o corelație
semnificativă statistic între nivelul de încredere în profil și istoricul personal al
infractorului (p = .014), dar nu s-a înregistrat nici o corelație între scorurile
nivelului de încredere și predicția caracteristicilor fizice ale făptuitorului.
4. DISCUȚII
Rezultatele prezentate în Tabelul 1 vin să confirme descoperirile făcute de
Kocsis și Heller, respectiv s-a constatat o influență a etichetării autorului profilului
asupra percepției acurateței acestuia. O posibilă explicație a acestor rezultate constă
în faptul că ofițerii de poliție au perceput profilerii profesioniști ca făcând parte din
aceeași cultură organizațională cu care și aceștia se identifică puternic și față de
care se simt loiali. Numeroase studii au evidențiat faptul că membrii organizațiilor
polițienești dezvoltă des o subcultură ocupațională (DeMaria, 1999; Dempster,
1997). O caracteristică fundamentală a acestor subculturi constă în loialitatea
intensă față de indivizii care sunt percepuți ca aparținând aceleiași organizații sau
profesii. În acest caz, persoana care a primit titulatura de profiler profesionist a
fost percepută drept cineva afiliat comunității lor. Spiritul de loialitate față de
comunirtate i-a determinat pe polițiști să nu dorească să critice sau să surclaseze
munca realizată de către un coleg de-al lor.
Examinând Tabelul 2, care prezintă scorurile obținute la nivelul de încredere
se constată o tendință de scădere în funcție de condițiile utilizate în experiment,
condiția pozitivă obținând cele mai ridicate scoruri de încredere, urmată de condiția
neutră, în timp ce condiția negativă a obținut cele mai scăzute scoruri. Din punct de
vedere descriptiv, acest model este similar cu cel descoperit de Kocsis și Heller.
Totuși, spre deosebire de studiul realizat de aceștia, în cazul cercetării de față doar
pentru inducția pozitivă s-a obținut o diferență semnificativă statistic. De
asemenea, deși s-a putut constata o tendință de scădere, nu a existat o diferență
statistică semnificativă între inducția neutră și cea negativă. O posibilă explicație
57
ar fi aceea că materialul prezentat pentru a induce o percepție negativă asupra
tehnicilor profiling nu a reușit să producă o scădere a nivelului de încredere a
participanților în aceste tehnici.
Tabelul 3 prezintă o analiză a relației dintre convingerile participanților și
modul în care aceștia au perceput acuratețea profilului psihologic criminalistic,
rezultând o serie de corelații înalt semnificative. Multe dintre aceste corelații susțin
rezultatele obținute de Kocsis și Heller, respectiv s-a demonstrat existența unei
corelații puternic semnificativă statistic între încrederea acordată tehnicilor
profiling și percepția participanților asupra acurateței profilelor psihologice
criminalistice. Astfel, cu cât un individ este mai încrezător în aceste tehnici, cu
atât este mai probabil să perceapă un grad înalt de acuratețe a informațiilor
conținute de un profil. De asemenea, s-au înregistrat corelații pozitive
semnificative între încrederea acordată tehnicilor profiling și modul în care au fost
percepute ca fiind relevante informațiile conținute de un profil, informații legate
de istoricul personal al infractorului și modul său de operare în câmpul faptei. În
consecință, cu cât un individ are o credință mai puternică în tehnicile profiling, cu
atât mai mult el va percepe ca fiind mai valoroasă informația conținută de aceste
profile.
În încercarea de a explica ce ar putea influența relația dintre nivelul
convingerii și percepția informațiilor conținute de un profil, vom invoca o dată în
plus efectul Barnum. Așa cum am menționat, efectul Barnum explică tendința
indivizilor de a explica un material ambiguu. Astfel, este mult mai probabil să
obținem interpretări favorabile ale unui material ambiguu dacă există o anumită
legătură pozitivă între individ și material. În cazul cercetării de față, această
legătură între profil și participanți a fost reprezentată de nivelul de încredere pe
care aceștia l-au avut în tehnicile profiling.Prejudecățile și motivațiile personale pot
cu ușurință să afecteze modul în care sunt percepute informațiile ambigue conținute
de un profil psihologic criminalistic. Cercetări anterioare au descoperit , de
exemplu, faptul că oamenii acceptă cu mai multă ușurință descrierile ambigue
pozitive despre ei însiși în comparație cu descrierile ambigue negative (Dickson și
Newburg, 1995), explicația fiind aceea că există puțină dispoziție de a pune la
îndoială afirmațiile pozitive despre ei înșiși precum și o mulțime de motive de a
pune la îndoială afirmațiile negative. Putem explica astfel de ce informațiile legate
de de istoricul personal și modul de operare al infractorului ( informații
considerate a fi mai abstracte, ambigue) au fost percepute ca fiind mai relevante, în
comparație cu informația legată de aspectele fizice ale infractorului ( informație
considerată a fi mult mai descriptivă, concretă).
Toate aceste efecte pot fi considerate ca fiind rezultatul faptului că
informațiile ambigue pot fi interpretate într-o așa maieră încât să poată fi trasă o
concluzie care să fie foarte ușor apărată. Revenind la studiul de față, ofițerii de
poliție au perceput profilele ca având o precizie foarte ridicată , nerealizând faptul
că dorința lor de a percepe profilele psihologice criminalistice ca fiind foarte
58
precise le-ar putea influența percepția asupra interpretărilor date informațiilor
despre răufăcător. Astfel, o analiză de conținut a proceselor cognitive pe care
polițiștii le folosesc în efectuarea raționamentelor legate de acuratețea profilelor
psihologice criminalistice s-ar putea docvedi a fi extrem de edificatoare.
5. CONCLUZII
În concluzie, cercetarea de față subliniază o dată în plus necesitatea unor
validări științifice riguroase a tehnicilor profiling. În absența unor evaluări
științifice, asistăm în prezent la o simplă validare argumentată de principiul
utilitarismului operațional, care justifică într-o oarecare măsură practicarea acestei
activități.
Deși evaluarea științifică a profilelor psihologice criminalistice pare a fi o
arie de activitate destul de neglijată, ne dorim ca studiul prezentat , combinat cu
celelalte rezultate obținute în cercetările anterioare, să servească la semnalarea
utilității unei validări științifice riguroase a acestor tehnici, înainte ca ele să fie
utilizate necritic în contextul activității judiciare.
BIBLIOGRAFIE
Dickson, D. H., &Kelly, I. W. (1985). The “Barnum effect” in personality
assessment:Areviewof theliterature. Psychological Reports, 57, 367-382.
Douglas, J. E., & Burgess, A. W. (1986). Criminal profiling:Aviable investigative tool
against violent crime. FBI Law Enforcement Bulletin, 55(12), 9-13.
Dunning, D., Meyerowitz, J. A., & Holzberg, A. D. (1989). Ambiguity and self-
evaluation: The role ofidiosyncratic trait definitions in self-serving assessments of ability.
Journal of Personality and Social Psychology, 57, 1082-1090.
Geberth, V. J. (1981). Psychological profiling. Law and Order, 29(2), 46-52.
Johnson, J. T., Cain, L. M., Falke, T. L., Hayman, J., & Perillo, E. (1985). The “Barnum
effect” revisited: Cognitive and motivational factors in the acceptance of personality
descriptors. Journal of Personality and Social Psychology, 49, 1378-1391.
Kocsis, R. N. (2003a). An empirical assessment of content in criminal psychological
profiles. International Journal of Offender Therapy and Comparative Criminology, 47(1),
38-47.
Kocsis, R. N. (2003b). Criminal psychological profiling: Validities and abilities?
International Journal of Offender Therapy and Comparative Criminology, 47(2), 1-18.
Kocsis, R. N. (2004). Psychological profiling in serial arson offenses: A comparative
assessment of skills and accuracy. Criminal Justice and Behavior, 31(3), 341-361.
Kocsis, R. N., & Hayes, A. F. (2004). Believing is seeing? Investigating the perceived
accuracy of criminal psychological profiles. International Journal of Offender Therapy and
Comparative Criminology, 48(2), 149-160.
59
Kocsis, R. N., Hayes, A. F., & Irwin, H. J. (2002). Investigative experience and
accuracy in psychological profiling of a violent crime. Journal of Interpersonal Violence,
17, 811-823.
Kocsis, R. N., & Heller, G. Z. (2004). Believing is seeing II: Beliefs and perceptions of
criminal psychological profiles. International Journal of Offender Therapy and
Comparative Criminology, 48(3), 313-329.
REZUMAT
Studiul de față își propune să exploreze descoperirile făcute de Kocsis și Heller
(2004), cu privire la relația dintre convingerile unei persoane și modul în care aceasta
percepe acuratețea unui profil psihologic criminalistic. De asemenea, s-a avut în vedere
influența diferitelor tipuri de informații conținute de un profil asupra modului în care
acesta este perceput ca fiind unul precis și util în desfășurarea anchetei judiciare. În acest
demers experimental a fost utilizat un lot format din 69 de participanți,scopul urmărit fiind
acela de a reliefa modul în care sunt percepute informațiile conținute de un profil
psihologic criminalistic. Rezultatele obținute au confirmat cercetările realizate anterior de
Kocsis și Heller, notându-se existența unei corelații statistice semnificative între
convingerile individului și modul în care acesta percepe gradul de acuratețe al unui profil
psihologic criminalistic. Astfel, cu cât un individ crede cu mai multă tărie în eficiența
tehnicilor profiling, cu atât mai mult este probabil ca acesta să perceapă informația
conținută de un profil ca fiind precisă în conținut și utilă în ancheta judiciară. Această
relație a fost mai pronunțată în cazul informațiilor legate de istoricul personal al
infractorului și modul său de operare.
ANEXA 1.
Condiții de influențare a gradului de încredere în tehnicile profiling.
INFLUENȚĂ POZITIVĂ
Profilingul psihologic reprezintă o tehnică de analiză a comportamentului infracțional
care permite generarea unei posibile descrieri a infractorului. Contrat percepției comune
potrivit căreia profilingul cunoaște o dezvoltare relativ recentă, practicarea acestei tehnici
a fost utilizată încă din anul 1888, când un polițist criminalist a apelat la psihiatrul Thomas
Bond pentru a-i oferi o descriere a posibilelor caracteristici ale criminalului din
Whitechappel (respectiv Jack Spintecătorul). Încă din acea perioadă,, cercetările și
descoperirile în domeniu au evoluat în mod constant.
INFLUENȚĂ NEUTRĂ
Parcul Naţional Everglades este o rezervaţie naturală din statul Florida, Statele Unite
ale Americii. Este cea mai mare rezervaţie naturală subtropicală din Statele Unite,
conţinând 25% din terenul original al regiunii mlăştinoase din sud-vestul Floridei. Este
vizitată de peste 1 milion de oameni în fiecare an, fiind a treia mare rezervaţie din cele 48
de state americane, după Parcul Naţional Death-Valley şi Parcul Naţional Yellowstone. A
fost declarată Rezervaţie a Biosferei şi una din cele mai importante zone umede din lume.
Este inclusă în patrimoniul mondial Spre deosebire de alte rezervaţii din SUA, Rezervaţia
Everglades a fost creată să protejeze ecosistemul fragil al zonei şi nu zona geografică. 36 de
60
specii pe cale de dispariţie sau protejate trăiesc în rezervaţie, printre care pantera de Florida,
crocodilul american şi lamantinul.
INFLUENȚĂ NEGATIVĂ
Profilingul psihologic reprezintă o tehnică de analiză a comportamentului infracțional
care permite generarea unei posibile descrieri a infractorului. Deși această tehnică atrage
foarte mult atenția, fiind extrem de mult popularizată prin intermediul mass-mediei și
cinematografiei, nu există dovezi reale cu privire la acuratețea informațiilor obținute prin
intermediul ei. În mod cert, există o opinie comună în comunitatea științifică, potrivit căreia
profilerii se bazează la fel de mult pe presupuneri și supoziții așa cum o fac și astrologii de
ocazie.
ANEXA 2 Scala de măsurare a nivelului de încredere în tehnicile profiling.
1. Considerați că un profil psihologic criminalistic poate oferi o predicție corectă cu
privire la sexul unui infractor neidentificat? Vă rugăm să vă exprimați gradul de încredere
pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă complet incorect iar 7 absolut corect.
2. Considerați că un profil psihologic criminalistic poate oferi o predicție corectă cu
privire la vârsta unui infractor neidentificat? Vă rugăm să vă exprimați gradul de încredere
pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă complet incorect iar 7 absolut corect.
3. Considerați că un profil psihologic criminalistic poate oferi o predicție corectă cu
privire la statutul marital al unui infractor neidentificat? Vă rugăm să vă exprimați gradul
de încredere pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă complet incorect iar 7 absolut corect.
4. Considerați că un profil psihologic criminalistic poate oferi o predicție corectă cu
privire la vestimentația purtată în câmpul faptei de un infractor neidentificat? Vă rugăm să
vă exprimați gradul de încredere pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă complet incorect
iar 7 absolut corect.
5. Considerați că un profil psihologic criminalistic poate oferi o predicție corectă cu
privire la istoricul personal și relațiile sociale ale unui infractor neidentificat? Vă rugăm să
vă exprimați gradul de încredere pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă complet incorect
iar 7 absolut corect.
ANEXA 3 Cazul Magdalena Kuhn.
În data de 11 august 2001, la subsolul unui bloc din Deva, a fost găsit cadavrul unei
tinere. Peste trup erau presărate petale de trandafir (roșii și galbene). Blocul era situat pe
Bd. Decebal din Deva. La subsolul acestuia s-a găsit cadavrul fetei, care era complet
dezbrăcată iar hainele erau aranjate lângă ea. Mecanismul morții l-a constituit ștrangularea.
Fata avea sub cap o pată de sânge, era legată de gât cu o cordelină, avea mâinile legate în
față pe abdomen și era încălțată în sandale.
61
După verificarea în mai multe localități a persoanelor date dispărute în acea perioadă
s-a stabilit că victima ar putea fi numita Kuhn Magdalena, domiciliată în Municipiul
Hunedoara.
ANEXA 4 Vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări într-o manieră afirmativă sau
negativă.
1. Profilul descrie posibilele trăsături fizice ale infractorului?
2. Profilul oferă informații despre greutatea infractorului?
3. Profilul oferă informații despre posibile semne particulare / tatuaje existente pe
corpul infractorului?
4. Oferă profilul o predicție cu privire la rasa infractorului?
5. Oferă profilul o predicție cu privire la posibila vârstă infractorului?
6. Profilul oferă informații cu privire la culoarea părului infractorului?
7. Profilul descrie trăsăturile faciale ale infractorului?
8. Profilul oferă informații despre sexul infractorului?
9. Profilul oferă informații despre ocupația infractorului?
10. Profilul oferă informații despre statutul marital al infractorului?
11. Profilul oferă informații despre inteligența infractorului?
12. Profilul oferă informații despre religia infractorului?
13. Profilul oferă informații despre trecutul familial al infractorului?
14. Profilul oferă informații despre interesele sociale ale infractorului?
15. Profilul oferă informații despre relațiile intime anterioare ale infractorului?
16. Profilul oferă informații despre posibilul cazier al infractorului?
17. Profilul oferă informații despre efectuarea stagiului militar de către infractor?
18. Profilul oferă informații despre posibilul nivel de educație al infractorului?
19. Profilul oferă informații despre posibilul domiciliu al infractorului?
20. Profilul oferă informații despre posibilele boli mentale de care ar putea suferi
infractorului?
21. Profilul oferă informații despre posibilitatea ca infractorul să consume alcool sau
droguri?
22. Profilul oferă informații despre statutul socio-economic al infractorului?
23. Profilul oferă informații despre istoricul copilăriei infractorului?
24. Profilul oferă informații despre vehiculul condus de infractor?
25. Profilul oferă informații despre distanța dintre domiciliul infractorului și locul în
care s-a comis crima?
26. Profilul oferă informații despre familiaritatea infractorului cu locul crimei?
27. Profilul oferă informații despre faptul că infractorul a sustras anumite lucruri de la
locul crimei?
62
28. Profilul oferă informații despre faptul că infractorul a păstrat anumite suveniruri
luate din câmpul faptei?
29. Profilul oferă informații despre comportamentul infractorului în timpul comiterii
faptei?
30. Profilul oferă informații despre premeditarea infracțiunii?
31. Profilul oferă informații despre posibilele motivații pe care infractorul le-a avut să
comită crima?
32. Descrie profilul modul în care infractorul a abordat victima?
33. Profilul oferă informații despre o posibilă relație anterioară a infractorului cu
victima sa?
34. Profilul oferă informații despre anumite precauții pe care infractorul și le-a
asumat?
35. Profilul oferă informații dacă infractorul s-a angajat în activități care implică
ritualismul?
36. Profilul oferă informații dacă infractorul a pus în practică anumite fantezii?
37. Profilul oferă informații despre faptul că ar exista elemente de perversiune sexuală
la locul faptei?
38. Profilul oferă informații despre faptul că infractorul ar fi putut avea complici?
39. Profilul oferă informații despre modul în care infractorul a intrat în câmpul faptei?
63