Scala de impulsivitate a lui E.S.Barratt Autori: Chiriac Paula Torok Robert Ene Radu-Mihai

Introducere

Termenul impulsivitate este frecvent folosit pentru a descrie o persoana care este predispusa sa actioneze pe capriciu, fara a tine cont de consecintele pe termen lung. Au fost stabilite mai multe definitii si diferite masuri pentru a examina un comportament impulsive intr-o varietate de populatii, cum ar fi dependentii de abuzul de substante, adolescent, pacienti cu boli mintale si cei care sufera de tulburari de alimentatie. Impulsivitatea este un construct complex si multidimensional. Acesta a fost caracterizat ca o incapacitate de a inhiba comportamentele adecvate sau sa intarzie satisfacerea, actionand fara chibzuire sau informatii suficiente si incapacitatea de a corecta raspunsuri nepotrivite. Mai multe caracteristici descriptive i-au determinat pe unii sa sugereze ca impulsivitatea nu este un construct unitar, ci ma idegraba cuprinde mai multe fenomene conexe care sunt clasificate impreuna ca impulsivitati. Aceasta a fost legata de mai multe rezultate negative, inclusive de incriminalitate, delicventa, afacerile extraconjugale si jocuri de noroc.Persoanele impulsive ia decizii riscante, aleg recompense imediate in ciuda potentialelor consecinte pe termen lung (Moeller, Barratt, Dougherty, Schmitz si Swann, 2001). Procesul decisional este format din mai multe operatiuni, inclusive de evaluare a optiunii, actiunii si monitorizarea rezultatelor. Modelul de personalitate pe baza biologica a lu Gray, are 2 factori similari: un sistem de inhibitie comportamentala care organizeaza un comportament c araspuns la evenimente si recompense bazata pe sisteme de activare comportamentala (Gray, 1982). Impulsivitate functionala si impulsivitate disfunctionala Exista o diferenta intre impulsivitatea buna, care ne ajuta si ne face mai adaptabili, si impulsivitatea negativa care este distructiva si ne adduce numai necazuri. Folosirea corecta a fortei instinctului impulsive presupune asumarea riscurilor in paralel cu atenti aconstanta asupr adirectiei corecte.Persoanele cu impulsivitate functionala nu isi vor urma cu inconstienta impulsurile pana in panzele albe fara sa se opreasca si sa examineze traseul. Exista o combinatie delicate intre incredere si precautie, astfel incat cei care risca si sunt animati de o dorinta puternica au de castigat.Persoanele cu impulsivitat edisfunctionala nu sunt in general interesate de o alta cale de cat cea pe care se afla in acel moment, ceea ce le face atat de periculoase.

Factorii mpulsivi care pot conduce la succes:

1.Asumarea riscurilor Multi dintre cei mai bogati oameni din lume au ajuns astfel pentru ca si-au asumat candva un risc. Ei au luat o hotarare indrazneata, considerata de ceilalti nepotrivita, cu sanse minime de reusita.Pornind de la afirmatia cine nu risca, nu castiga, trebuie sa avem in vedere miza si sansele de castig. Din momentul in care sunt calculate riscurile, se pot formula strategii pentru preintampinarea lor sau se pot lua masuri pentru diminuarea acestora.

2.Evidentierea De multe ori, cand ne aflam in cadrul unui grup, avem tendinta de a respecta aceleasi norme, de a ramane fideli parerilo rmajoritare.Fara sa iesim in evidenta, prin a spune ceea ce gandim, prin a face altceva decat ceea ce fac ceilalti, ne conformam grupului. Ne este teama sa nu fim exclusi, ne este teama sa ne asumam riscurile sociale necesare pentru a lua o decizie in nume propriu.Totusi, persoanele impulsive sunt ghidate de o alta caracteristica. Mintea lor este atrasa de o posibila rasplata, de o dorinta puternica de a reusi.Cand privim deciziile lor din aceasta perspectiva, nu suntem deloc surprinsi ca un salvamontist impulsive porneste cu snowmobilul pe deal, in ciuda avertismentelor de avalansa. Cand toti ceilalti renunta, el iese in evident prin ceea ce incearca sa faca, iar rasplatae ste cu atat mai mare in cazul in care reuseste.

3.Directia corecta Pentru a determina o serie de indicatori ai succesului, cum ar fi numarul de promovari primite de subiecti, venitul lor anual, performanta generala la serviciu, s-au comparat punctajele obtinute in urma sondajului.Astfel, s-a constatat ca cele mai precaute persoane primisera cele mai putine promovari, aveau performante slabe la serviciu, castigau putini bani si nivelul calitatii vietii era mai scazut. Se pare ca pe masura ce crestea gradul de impulsivitate, crestea si succesul personal, professional si gradul de satisfactie.Studiul nostrum urmrete evaluarea unora dintre modalitile de a aciona i de a reflecta n diferite situaii ale participantiilor. In prima parte a cercetarii a fost folosit chestionarul ce masoar impulsivitatea,chestionar creat de E.S. Barratt.S-a aplicat si un al doilea chestionar,chestionarul de msurare a agresivitatii al luiArnold H.Busssi Mark Perri.

Experimente folosite pentru examinarea impulsivitatii:

1. Martin L.E., Potts G.F. Impulsivity in decision-making: An event related potential investigation. Personal and individual differences. Studiul foloseste ERP pentru a investiga impactul de impulsivitate privind evaluarea optiunii, actiunea si monitorizarea rezultatelor in timpul riscant de luare a deciziilor. Participantii au ales cardurile de la una dintre cele doua punti, in cazul in care o punte cuprinde valori ocazionale mari, dar alegerea constanta a puntii ar result apierderea globala; in timp ce cealalta punte contine valori mai mici ai victoriei individuale, dar ar duce la cresterea in ansamblu.

Rezultate Nu au existat diferente semnificative intre grupuri in timpul de reactive a alegerii sau proportia de alegeri riscante.