(s) (1)o siructurl formall. Prin'S putem inlelege un sistem, un procesor informatic,un procesor neuronic strict, orice obiect in care nu intervin rela{ii lntre formal;i n'efoirnal, intrb semnificatie si sens.' Din niomentul in care realitatea de care ne ocupim cuprinde si o partefenomenologici, pe care o coirsider5,m in cazul procesonrlui mental a fi de tipuXunui acces la o substantl materiail cu proprietlli fenomenologice (informatelia),procesorul mental va fi descris de dubietui

(.9, A) (ztrunde A reprezinti componenta fenomenologicS, (entitatea fenomenologici mentalii"In cazul procesorului mental, structurii S care conline Ei semn'iJicaliile (de context;i de referin{l) i se atageazi in mod automat sensurile fenomelologice, pe carele consider5m ca ,,structuri'l feno:nenologice in A. Vom nota aceste sensuri cu6.'gi vorn nota prin

^z -J

-)t, (E)asocierea lor Ia structura S (purtitoarea u.nei sernnificafii -l{). Sensurile 6 se des*prind din A (dar nu-I diminueazS. cu nimic) astfel incit (2) se va putea scrie

(s, guA) (4)

i .,4ilO

adic& la

unde

INTOMIATIE

(s"', 6"'U A)9,,, : .g' IJ S,, pi e," :9, LJ g',

unde dublettrl este constituit din S (structura cu semnifica{iile ei) Ei sensurile aso-ciate 6. tntre S gi 6 existl rela{ia ($). Procesorul mental (4) este insl dinamic.Frin procesare formall el igi tr ansformS. structura S intr-o structur[ S'. Prin aceastael achizilioneazl noi semnificafii incit prin

sras'devine (s" 6'u a) (6)Allturi de procesoml (5) pot insi s5 apar5, prin excitalie fenomenologic5, sensurrnoi 6", la care s.l coresp'und5. apoi structuri noi,5", astfel lncit de fapt sd nutrec.ern de Ia (a) la (6), ci procesorul si evolueze mai departe la

(.9' u s", 6'u 6" u a)

(5)

(7"t

(8)

(e)Daci trecerea de La S la S' se face dup[ reguli bine precizate, fiind un procesforma,l, nici trecerea de 1a (+) la (O) nu aduce nimic inovant sau creator. Dacblnsi tlecerea de la ,S la ,5' este o euristici formali, atunci pot aplrea semnificafii;i sensuri noi, iar daci are 1oc trecerea (a) + (6) * (7), atunci pot apirea scmni-ficatii si sc,-:suri create.

'S-Jr rnai putea ca, procesorul menta-l fiind in starea (a), se apari un procesde ilrrctuatje in informaterie care s[ duc[ la aparilia uror sensuri , pe cale

COMPO}JENTIE SEI\'ANTICE A I-f] ]NFoR]uATIEI

modulul r-eguJatcr -

euristicator -

creator -.i reuseasc[ si ]eale sernniticatiei:

Gr4s,ceea ce face ca proceson:I mental si elevinl

{sUsy,6LI s/UA>adici, tn cele din unni, de forma

('9't' gtt'U A)Se observi c5,in.(4), {6i, (8} qi (fZ) avern intordeauna

401

capteze in structuri

(1ot

(11 :

(12:

(13 t&S=E

&t

De aceea este posibil a se lucra ttuuai cu o semantici a semnificatie i, d.ar cu bretwielimind.r'ii uno) bro,,,, i"k;;A;;;; i;;;,;;,;;ii; p,,.e,i'",**,i{;ii,i ;:,i";:,fr;:!;,,tace ca. procesor'ul rmentar, sii nu a,ibd ui can,portamerrt formal.rdeile de mai sus sugereazl un anunjt mo

4t2 INFORlrAfra

I

_l-3.'"/ stru"tura \qY

PROCESORMNTAL

Fig. 2. Fornralism extero tO ."il{I;rlJi cu dorr'i' tip:rti t1e {ormalisttel,ui,,rnasin5.'' sau,,calculator" (certnputer) c[ci, lil sine,.fan'walisswwl ext{rtt. rnw paate;t;-;;;;; swtnificalie' Atunci cind se vot-.lre;1g de scrnnificatia unei propozitii,*r,

"

or"i formule maiepratice, in sine, implicit se. pre* ltwtte flrnctionar-ea acestotaintr-un procesor fizic formal care nbd eie idr,tttii ,.r, in proce.sir tnenta!,' lnsigimintea ie transpune, in acest caz, 1-n situafii,r unui procesor fizic formal. Atunci;-;;;;; irnpiesia ci s-a extras din minte un concept cafe, poate fi tlatat .ln"ioA-

ofri."tiv prin semnificafia de context gi de r-eferin{l. indepr-'ndent de orice;;;;.; i; ,-rrtd fi"ti.', {ormalismul exteru poate li prilit .astfei gi in acest modii"."a"-a Mario Bunge, dar din teaura de subiectivitate se..pierde cec.a^ ce{""*r"it".t[ obiectir.' ."".*rs pe pian mental. Se atribuie olti,ect'iaitate numai for-ma_Iismului extern, care irnplicit este un formalism computaJional, informatic.procesorul mental poate intr-adev[r iqi din obiectiu printr-un joc neadecvatco"t;i;i1;tre semnificalie ;i sens, prin antrenalea uuol structuri ;i sensuri afectivedi" toi"fit"tea procesorului rnental. Atunci intr-adev[r pot apitrea cornponentesau chiar exprimlr:i total subiective, uneori anorrnale'

Subiectivul nu apartine sensului, ci moduh"ri in care el este controlat in rela-tie cu semnificatia pi cu,iorneniui dc realitate la care se t-c{cri. Dar nu trebuieia,"

"lt- .Jfirl'accit risc nu s-ar manifesta nici feuornenui de crealie. Sint atunci

fcnonrenelc de crca!ie, subiective?-*^" i; ;;litate, {rontiera subiectivulur trebuie mutatl in alt[. Pgte, nu. acolo""0.

-i"."p"- mintea si psihologicul, ci undeva in iuteriorul minfii, $inind cont

J" *"Jiif 'ei de lunctionar.- .otle cr*ear5. gi forrnal gi obiectiv. I)e aceea teoriiiesemantice care exclud mintea ;i, in genelal,exclud procesoarele nrentale ;i. informafio-nale ariificiaie siui sernautici limitatc dacinu chiar amPutate'

Vorn lua in considerarc, iu continuare'structura formail t-xterni ca avind semni-ficatie rle contcxt si de re{crintf, in con{or--itit" cd teotia

'scmanticir a trui !trarioBunge. Conform. acestei terorii, 1ln ,'c1111-cept;, o pt'opozirie, o multinre cie nrollozi-tiil C. are semnilicatia dc corrtext d ;i re-f"rli,rf" a iiig. 3). '$ (C) in fig. 3 reprezintlinullimea t.tir.rot submuilinrilor,,constmc-di;;" de tipul cortceptului, itl I (-A) nrut-limea tuturor suburulfiniilor obi'jctelor (con-

eArcr_.rLAT0H/tNTEr-toEurl,AR:TffiCIALA

IF (c)

idl6

IIY

,?ic)",F(o) F(n)Fig. 3 lnfelesul i.*) nultat rle r structurfeste, dup6, Mtrio Bunge, detorrninat desen:raiticafia tle context (;l1 5i de acor..a de

referiaf6 {&.;.

hr lcgim static,

ast{etr incit intelesul sc pcatc

C$MIJOI{ENTE SE&{4-N'rJi]E AL E tr I"O]T},1A1.,I8I

3 : {_&., G).

lt -t ,=ure + v,

rcduce ia1

-

,t zi .-r

-

\-tt , .

(ri)

{1 6,i

(1 7)(irg. 5 b) sensui iipse;tc,

(1Bl

Li

iri!j .I. (.}_rr:-r:...::lt:;rtelciir ii:1e:ulr:ul ia rl:t oio".-sor n',erLlal (a) si laun piilce.lor {or:n:r,J (b),

403

cept11ale sau factuale) 1a care:e-poate face referiirtd. fnterc-sur imcn,ningul) cste for-mat dupi. Ma::io I3unge clin dubletul.,4 : , (14)

,dar d* flipt el""rrpr.ezintla, clupii cum anr. r,Izuf, nurnai semnificafia sinrctuiald,lor.,rilir. ).r'rlnilrcai iir _sL ;apo'rcazlr La pro

404 INFOR,IITATIE

EURISTICI FORMALE, FANORIENOLOG{CE FI CIIEAI,'IE PROI',nTU-ZISa

Ne propunem si examinim in continuare citeva aspe-cte de dinamicl internisemantic[ a proccsorului nrentai negUjaic pini acum din punct dc vcdelc ;ti-intific. ln primul rind, cazul eutist'iiii, fenomenologace. l-om presupune ci rnl-lial unei stiucturi So ii corespunde inlc1esul (fig' 5)

3s: (ift6, Gs). (19)vorn adrnite cl din punci de rreclere {enomenologic. sensul Go. poate

"produce,pri" """it"ti", ,"orof nou 6' sau acesta

ar putea aplrea printr-o fluctua{iefenomenologici.

- S;p1"3u1 de sens g' poate fi lixat (sau numai ac3sf, su.rPl11s cste retinut)printr-o'structuri S'care se aclaugi" ia^stiuctura e:ristentl 5r. In final, se ob{tneo situalie similarl cu aceea initiald, insi cu in{elesul

rrnde

31: (ilt'Y G1)'

.r: /ti \1/11 G .-3-!1.:'J;, 1 : ,ttl O'r_, Jt, ! l -

v0 \, *

,;"tulr,

,j".it'"

;r.'J J

:.,,.-i

Fig, f,. Eir rrsr:ic6 f ercrnenclugilil ,

COMPONEN:TE SEMANTICE AtE II.IFOts11.!AT{E, 40;

c&l.itd'li noi. prin conitituirea dc sensuri noi, dintre care sens$r:i1e G' sint reiinuteprin constituirea unor strrciuri ,s'. Stiucturii s' ii voi coi"rp.,rra.-ir,i"i.1;;;;.sensurile 6" dar oot api.rca ;i sensu.ri noi, trecitoare sau nerellnuti. 6,;-;.;;.;Important este ci unei struc'turi,-s ii.oi.,rpona. intotcleauna un anumit scns G.!n moc obiectiv. Ne gisirn, probabil, in iala

""*;;;;;a. ,.ro,.uii1i, .rp-.ir*i:}"!:i {"t*11-1ejormJ1 ln rnatcric, ra'carc i:ct apirea, pe lingi. sensul funcramen-{ar i, , sr sensrln 5", care^ pol fi.sau nu refinLrte. S-ar putea ciiar si. se manifesteun fenomen de seleciarc. sibiectiut,t'l cstc iietermiirat to'crnai d.e sensuriie colateraie?i el este subiectiv atit timp cil siructura S" nu u"

"rti.ut"" z/a, cu- structura S...Dar subiectir,'*1 ca'e ducc ja 'ri rlio.t*ri s,, articoint. iriiri iL ,T .:, .i: i,t

-oeygni,cit se p,rate de obiectiv, creinilu-se o extindele " "u..i 'i"tn.,""'tJr*or

exrstent sau un nLtu dorneniu ior:mal, c.i o logici pro1rri;, ^Regurglnd la not:rtilie adopiate in acest cafitoi, pr-oie.oiui rnental, core spunz,5.-tor.. intelesului Jo din {19), s"i i;Lseste i1 ,,str-uclura,f,j

'ar i;i ca,,it' r '.: . ,".!

r|n.' it,a.!:;: g'.1, i.,t.-t,7r.,,

pentru r:a. ri.L jir.r;1 sr':r:r,f",, -,r,

-, i,/ilt,. L,rrjit:tt:i

in ti'np cc itr r'.1 ,lr.rl l,rr t,ri: . ,[:,1 ,.';r.t rrs(, sr gi. :. iir i;rr rii;

(.s0, o:.j'l), , ??t

, r."; il j'i: .i' r .,;tt. o! ,t;,r,(19; 5i i2:J), iir cazur

. 1,,

-., :rl .

(23)

i,z4\

i l5)n:li;, i.:s l e, ; i,:.r,:::ilrr.;:.i:i].i ci,rip',rr i2--"1, f.,: ie '.:;oLii {23),i--rl,'-r.1:i it:nieri Cai'e ir*iii:5.

, .)..:. , .,' L:.i:".:; -.

1r.i"., s,_r'1..:t:rr.: r..lJ..ifll-i,ti qer:,r:"r-r.:t,: :1 i:.i:L. "),- a;eclt. i,?i .i?t nto{l

rtif.,r: il:il. i:j l..ri,ti ti:;tiizlicri.,:, pro.,:estrul'Y ! t ry'.:rr '_l l-

.,1 t' 1 j _r )

:, '-J -i , ,5 ,' j 1' r- j lo)r {Z l),;'i : : ,,,1i:,ti ti. ltl;-;.ir: f:. ric,:i irl Irr:.lle miisur[r;,i ,;l-:jir;iiff ;:), ;t.i r.1:li.; rLrl-t]i_11: Sat.i prO;CZiiii

I i u rr '.::i :'l a,c.:st it,tt -,di), .,-";, 1;.iate faie

'.1, J I

r, ;i Ll ,:\).;i*i';i:.ii.:.ie d".:

Lr::r. ::{lci pi: ii,:3r--, .. ):-i iiai;i

ioi:.rrurarc;+ {,,, -- (S;, j 5'. di,' i-j ,,S. i .j l} _,.* i,5'r:, ,j;c ri_i "5) i_.! (,:;,, i:i' i-l li).

irI li'rl,r ,-- j:t -tr:riri .1 . i.. 1. : 1:; .i , . r. .,.,..... .l.t . i::i

. ;..,.i,.._,lit t'i;;t'e::;r :LSJ, (,. .;r,J \) ,:;..,r.;..r , r i..,.i ..;...,..11, :i , : -.,,i,

' LJ 1). rir,, *:ir. 1 :,, tii,'itii:{ ,,rs,,"',it' lr,.ir.r,.,r. .r,r,". ,"r,*"ir. ,*,rtl,,,u;..,',.,.,Ir*icu cc;::'tinut0l obiec;iv, irr tiinir ci: ,.:-rriii.r;i.,1 '-,,ru,....,,.;-.. .u;-, iiiiii j.ri" i, oni,Lri;rl;dista'ii, f5"ri a ii totusi elimjnat. ldu i:rtoiii.r:r.una irsa

"

';1.;;,";."' ."0;i;;"este pcsibii.i..

4C6 INFoRIIATIE

Treccm acu': la cxaminarca carttltr, ettristiciilrtny'a!9. Esii,posii;il5 ii o criris'tica a st'.,cturi1or s, aa;ca o euristici pe plan form?.l.U",'joc,, a} acestot struc-i"ri -tli*.';i;;; i.*o

-.t*.turi nouir 3' clreia ii va co'espunde un sens '-

Tluni crrm s. obsen'i, gi iri acest caz sint implicat,e scnsurjle fenomenologic" ast{elt:ir"*;";;J.'r;;* ,1#t sint anirenatc in iocul formal. L,n proccsor^nLn)cllilrlcurn est('ccl irrforrnat'i. p""i" Jisprrnc.;i e] clc"o curisticl {ormail liig' 3)' Se. ob-serv6, din nou, .o- u'Jr"rrt sirua{ia iniliald si.situalia t1""1-1 din cele douf, figuri;.t; rl.,i iaenti.* auii iirrem seama ci irt anrbele cazuri scmnific'itia noui..poateit T.l""ti'ga 3. In cazul fig. S, de tra stadiul inilial

(So)se alunge prin stadiui intermediar

(2ej

(30)

(J i.t

(32)

fJJI

I 7.1\

(5rr/la stadiul

In cazul {ig. 7, de la sta'liutr

prin procesul

se ajunge }a stadiul final

(Sr).initial(.9*, Go U,&),

{f,gF" " ^y

(sr, 6, u a).ff +'t\vol

i!",iI i ty'bt' FI

- -:'

A l*\'i65^'1*--u{9.",}e.\l7 \_:f,'-r

'ia'. i()^ !"& 6'F

@

r ^.'"!

d

', .fif:t

!-j-i's"):sou 5n\+'

4

i#''.a?.1{)=souo'

!

tcdYFI ._1,ffigII

--5'{$,**--(E}

Fig. 7. Euristicd {ormali 9i electul

q#I

l,MtI

I

$:qeus'procesor formal.

ei, Iii un procesor mental.Crzz'tlt'' cvt'atit:'i. Am rezerriat t1c-

nlimirea dt. crea{'i'a sau creaf ie tie spa{'ti cazului in carc rtocluiul legulir-loi * etttisticator

-

creator din fig' 1rcuscste si tontt'cJcze o succcsiult Idc'curistici iormalc si n"iorrr"ai:({ig. 9) pctrtr'.r a ploduce un rlzultatito'u, a*u.ttit tof mai ccnsticrit

"prinurmlrirea 9i conducerea stlccesltllfl-lor formaL-nefo:-ma1e"

Fig. 8. Eur isticd, formal5 la rro

CT)MPO IBNTIT'1I\,TAi\TTfC[1 A,I,E INF'ORMATIET

h.wi?a4e

tra situatia final[tr"!acf interr..in si

@{

\,n*I6i*ionI

@De la o sit*ari* t"trtli? ?"il'",,Ji:i..,;i:"il,1i'#"H'iii;"* de pornire(sr, Gn u a),

se ajung: pfilltr-rln procr-rscfr creator.+(sg,,6ou 1).v \_-/

(s-*, g" u a).procesr generatoare (24),

"atunci procesrrn devine

(5, ,g" u a\

'V/\-/f'Este creaf ia sui:iectivi? I)irr.punctul^d.e ved.ere al semanticii conteuporane, creafianu satisface criteriile obicctivitltii. 1n lurnina scmanticii contempo?ane, oiriectivd,poate fi numai situatia finaii (Si) intrucit poate fi scrisl pe hirtie in detaliu saupoate-tunctionrL irrtr-o intcligi'n(i artiliciaii forrlal5.. lrr'realitatt,, procesul (36i{sau (38)) este un proce.s obieitiv. El poate cluce la rezultu-te dintre .ur" o pnl't*,intr-un anunit context, sint obiective, iar o alti palte pot Ii subicctir.",'dopAclrm s-a. arS.tat in cazal euristicii fenornenologicc.

l{sertfa unui proces creator propriu-zis rezicl5, t6cmai in aspectele lui seur:Lnticeco npicte. l)e acec'a o teorie semantici nu pcrate evita subiecttrl cu toate gi.eutlf ilepe care 1e lntirnpinir o astlc:l de abordarc] In acest nrotl este de sperrat !L ,. io"gisi

_anurnite forme cle legiiturir intre formal si ncfornrai.Ordonarea studiului iipuritor ile iegdturi 'dintrc folmal si neformal poateptc'2.'nta.ilnpot'tiutili si p,'n11r, proccselc sudialc. l6 dci initiv, soci.ilillcii crtr,consij-1ulta, drrttr-un ilDutnit, punct de vederc, din procr:,;oare rnentale, ial. e{ecteleneformale din procesoareli rnentalc vor produce cbnsecinie neforrnale ;i it a;=f1-;1l{il"rea procesel

-

se criti.ci constructiv senantica actuall care, eliminind subiectul' serestringe lu o ,e-"ni[a ae semnificalie, formall, subliniindu-se necesitatea ca;;;11;. se cuprind;- si fenornenele 'de sens (fenornenologic), f5"rl de care dei"pt ;; ;t

"titii nici simantica formal6;--'- ," schifeazl poriUilit"t"a scrierii anumitor tipuri de formule in care s5.se marcheze prezenla feriolienelor neforrnale'

PSIEICI]L r]IN PUNCT DE I'EDERE INF0RMAfIONAT'finind cont de considera{iile din .paragrafele prececlbnte, procesorul mentai

poate fi exprimat succint prin formula'Tr'(s 6 u A),,,

., \:r,l \ ,"q\6 '/ L'-' IE-l,t

undefI

-

reprezint5. Procesorul mentai;,S * structur" roi"*a formatrl, purtitoare de semni{icafie de context qi de

referinti;6'- s"ostl (fenpn:enologic) corespunzltor structurii S;A

-

clisponibilitatea apariliei de -nc'i sensuri;

o --

egristicato. {orn af (apari}ia de stn:.cturi noi din jocul formal al struc-turilor vechi): : 1 _r:"*-;

-

i"Jri.tot (euristicator fenbmenologic care produce prin induclie sensuri,noi pornind de la sensurile vechi);

y -

generatot l""rliA.otor ienomenologic care prociuce sensuri noi pringenerare);

0 -'adecr.ator, pentru restabilii'ea corcspondentci

ciintre I li 9,.Cu nota{ii}e d*^mai sus, slge{ile.din formula (39), a'vind semniftcaluie dtn

purng*l"i n"i"iiot, p"i fi i"to.oit" prin for:nularea'inai concentrati, convenlio-nai[,

Itr : (S, 6, A, o', I, y, 0i. (40)Pot {i definite trei tipuri de procesoare rnentale cale, ln nota}ia conventio-

na15. de rnai tnainte, vor fi formr:latc astfel:a) !:rocesar rnex,tat, eari,sticrl;r3i!,,?:,r:J.u;1.r" n

{41}

IN:rOilATIE

b) pracesor mewtal euv'i,st'i'c fet+omenol'ogtc (creator de spefa 2)'II2

-

(.S, 6, A, ?1, Y, 0 ),care, la rinrlul lui, este de doui tipuri, de exc'ita!'ie,

fru: (.t, 6, A, tf, 0),Ei de gen,erare, l.Ira : (s, s, a, y, u);

c) pracasor 'rnen,tcr'l cr*ator {creator de spela 1),ttr, : (.9, J, .t; 6, I, y, u, p),

(3e)

{42\

(43)

{44)

{45}unde p reprezintd. un regulator a.1 procesului creat.iv de spela. 1 {r'ezi .fis. t).

Formulele .lu nr"i"oon $L1 sint complet formale,deoarece r:onfin structlrit*"o-**,logi"" (6,1), operatori euristici fenomeuologici ^(a, 11 sau parlia};;;;;;l;Ei.i lti,pj

"ii" "o total sau parliai un caracier nefor-rnal.

COMFONENT1E SEMANTICN AT,g INFOTil'ATI3I

Teoria expusi in acest capitol cautl silarg a legiturii dintre formaL'si ncfor-rnai.tret cazun:

stabileascf, modalitl]i de reprezen-Aseurenea leg5.furi s-e naanifest[ ln

-

ln procercareLe mentaje si psihicul omului;-

in fenomenele sociale;o- in profunzimile lumii matcrialc (ortocxistcntl).ln prezentul capitoi ne ocupim numai

410 lNf.OnrrATIE

Acest inleies privilegiat re{iecti ceea ce se inlelege in p-*i5s1e*ie plin ezr.- Infele-sul d poate fi-elementar psiirologic sau poate avea ;i componente legate de auto-definireapersonaiilegatideoprofesiune,de o conceplieasupra lumii etc. Aceast[autode{iriire joaci u"n rol irnportant^ in psihicul unrii om ;i asupra modului incare funclioneazl procesornl nrental. In fond, structurilc 54 c:rre determini com-ponentele

-,,?tali, prin adecvare, 6g aie euiui d fac parte din procesorul mental,avind;i aici un ro1 privilegiat. De aceea, uneori, vom prefera dubletul privilegiat(52).' ' J, prin (50), reprezintl infelesui a tot ceea ce mintea (psihicul) ;tie, decireflect[ ^atit rnemoria pe termen lung cit ;i memoria pe termen scurt in careaceste in{elesuri se gfueJc inmagazinate, direct sau indircct (prin necesitatea unorprocesili pentru a fi scoase in evidenJ6).- Definilii (a8) a psihicului pcrmite sE se introcluci ;i un psihic al unui procesorinforrnatic,

sau eventual chiar un dublet procesor -

in{eles privilegiat,{,:.

Psih. informatic : ,unde fl : (S, c),singura euristici posibilir iiincl nurnai

_aceea formall, insir inrildr existenie care pot fi inleiese. Inlelesul se recluce la

J : (-rlt): G, (e>,

(s2)

(53)

(s4)contertul structu-

(ss)iar d poate reprezenta un inleles privilegiat

.sau eventuai po.-ate -lipsi.Sd poate observa roh:J iltlelesului (meaning) 11 definirea psihicului. O strwctuld.tn cs.re se ntan,ifestd form,e d.e |r+leles este tut, psiltic. De aceea_ se poate spune cd

un sistem de intelig6nld. artificiaii nanifestS- nn anumit psihism. Vom deosebiins1. ps,ilticrtl mental"de'.fsihi,nr,l, inforuratic dupir. cum rezutrti din cele de mai sus,scoliird in evidenll muit mai marea- bogiiie a-psihicului mental (48)

-

(51).-i*comparalie cu a celui informatic (.i3)

-

(55). Psa/zlcer'l,.inforrnat'ic este un_psih'icfoymat, tir, titttb ce ltsi,hicwl +ne'ti,tal este i,n parie fornottl ;i' trt, parte teeJornoal. Nurnaiin psihicul m6ntal-au loc proccsele de interac{iune formatr-ne{orrlal care se mani-{esfi in procr-sorul mental^;i nurnai eui psihicului mental ccnline componente desens neformale.in fine, vom rnai observa cL ltsihicatl sste e:iretn d.e serusrtt'ic. Atit in I]clt +i in J ;i 3, scrnanticul joac[ un r-ol esen{ial. Cit de insuficientS" este atuncitnaiareir. in'literaturl a senranticii t'5.r5 subiect cintl tocmai subiectril este, prinesenli, semantic !

FORMAL SI NEFORI,TAL iN Nt)lltlNErt IIE AIIHITEC'IIiRa

Una ,-lin noiiunile care poate irnbrbca aspecte tormale gi n-eformale ale uneirealitS.ti este aceea de qyhi,tictelydT2-r4. Prin artritecturir (spre deosebire de arhi-tectura de organr'zare, aici ne re{erim la arhitectura funcliona-lli) s-e in-leJege mu{i-mea de funciiuni pe care o realitate o prezinti in raport cu alta la o anumitiinterfafi intre ele.

Atunci, arhitectura va fi, in general, o mullimed : I_fr, jr,. . . ,fn', gr, gz,. . .,9*l Gt, Gz,. . ., G,j, (s6)

d ll,f ltrO{\rENIE SEl.tA:{TiCn .dI-E iI{FORMATIEI

':1n(.1e

-

functiunine S sint iuncfir,rni forrnale, a.stfel curnticd.;

-

functiunile q1 sint funcfiuni formale ca ;i celeau. gi efecte secundare reforrnale, chiar daci ace-*ie:rcele din urui:

-

functiunlle Gr sint funcfiuni lrciarinaLe .Funcfiunile

.forrn,al,e /, se apiicir lumii fizice n,i\rii, sistenrelo:: tehnice, pirfiior.,formale" din iumea vie iadici cele care pot fi de::crise fonnal) erc.:

.f , "

Ao. -* B,' {57iFnnc.iiLuriLe .p,, \-or- fi lumi1.:

.iun,c{intti j'ormal-;itfaymale . ln t.,:'inri. instanli::tectui rinei asemenea func(iu"ni e:lte iornraL, dar iinediat sr. proilnc cfc'ctc tl,iior-llaie car-e, in cele dir"l urm.iL, se n:configuieazir fornral.

sint definite in rnatema-c1e rnai ina.inte insl, care

sint cristalizate formai in

{s8)^P.: A,--'e-Ej {:

') r (*-e

l-r.ih . --

zit ? .P \\1 tft orror/,

1l /{ -

\rrf -

\.-tr. 'j,",.rJ.. : :

uit,le.J arati. r:;ecerea prin nelor"ireal de la 8.;1a Cr. L] a.qetnenea trecere poatea\-:'a 10. intr-ul lrroc-:rcr-;-,rentrl ;i, dupir cl11tt vo111 \redea, intr-un frocesor {ocial.

Un sistcr:r teirnic tn poate:.'crliza dccit funclii iormaie (ll ;l frinctiiformatr-neionnaLir (g7). Tocmai dintr-rn asenletea putrct de r.edere tl'cbuie.si fie privititehnoiogia functionaiir ;i in pali-iculc,r clectronica 5i informatica {iunctionai,:.LIt robot inteligeut este un sistern tc.huic folrnai c11 rln psihic iri{orinatic

{iE)(6CI)i6 1)

l1n,lc

iz,t ,1,. e,cte erii rcboiului care trr-buii.' si cu1'rriniJi re.gi:iiL' irri :rsiqror' ;i r"eguiicare se vor irnp,.rne inteiigentei sociaLe 15.

FalE de un oilr, ca ;i fa{i

412 INFORMATIE

de la un tip de rnuncl veche ia o rnunc5 nou[, precis6, depi cu totul diferit[)'dar utr efeit fjnat psihologic este numai prognozabil'- - il ceea cc prilJgte fun"clia nefonnall @, iceasia poate-aparline numai unuidispozitiy sau r6alitlii cu surse neformale cum este pro.cesorul mental (r'om vedea".rri..

urro*e ;i pentiu procesor-ul social). Atunci, -

'r'U (6s)Procesoiul mental conline disponibilitatea A care

.

poate' produce sensurifenomenologice g, iar acestor"

=e l" corespundl .cu .ajutorui adecvatorului 0o structuri I) cu o sennilicatie,ttl. Se obierr,l cl si funclia neformall poateoroducc un efect forrnal D, insl acesta are rolu1 de a ,,inghe!a", pentru a con-;;t

=" ;";ltuiut t'.tot*al. Este elident c5" Iunclia (65) este- o -t'u;tc!.ic crentit.'d, fieprin crrristici fenomcilologici- (crettic de speta 2) ite prtn creatle proprlu-zlsa

{u" 3-jrt,ll.tora de fo*na (56) poate avea ntllnai un procesor mentaf in timp.* on robot inteligent sau ',rrr"

=ist"m de inteligenll artificiail posed[ numai oarhitecturi de forma,t : lJr,fr,. . ., fn; ?y pz,. . . , eo,j,

ln timp ce un sistem tehnic tizual sau un robot neinteligent poatetecturi numai de forrna

o,t : {fr,fr,, . .,f,}.

(66)artea o arhi-

(67)'O arhitecturl de tipul (67) va fi numiti arloitecturd teltnic'izatd ori sistemicd.

O artritecturl de tipui'(66)' "=t" o arhitectuvd. formal-neJotnoald,

in timp ce (56)reprezirrt[, prin definitie, o srltitccl'urd a'tltestt'icii t6---'-Fsihicul'uman (48)

-

(51)^are o arhitecturl arhemici atit in raport_cu sine,cit;i in raport cu e-rteriorul,'ln acest ultirn caz, dacl funclia neformali

?'L? (68)produce structura internl D,-iar aceasta produce in meciiul exterior, spre exemplulizic sau social, ,structura C,

g:D --G'atunci asupra rnediului exterior se exerciti funclia neformall

(6e)

6', tj*o (?0)De aceea procesorul rnental se prezint[, in g-eneral , arkemic, in raport cu mediulexterior ;i nu sistemic.Ce inseamni arhitecturi ln raport cu sine? Ar trebui pentru aceasta sddefinim funcliile psihicului in raport c,u sine insusi. Acest lucru este valabil atitp."tt" psihicut *;"i;i;i; ;i p."i* psihicul informatic. Nu ne propunem si dez-ioltim -nu"*"n"a aspecte iri acest .uiitol dup5. cum nu ne-am..propus s[ .adincirnstruct6rarea mai concretl a multirnii de func{iuni care constituie o arhttectura"

FROCBSOnUT, INFOHMATIONAL SOCIAL

Societatea are ;i calitatea de procesor inforrnalional, atit formal,. cit 9i nefor-nial datoritL faptului ci ea con{int o- populalie- de.procesoare mentale.

Societatea se manifest[ prin retill,i sociale, iar procesarea. informalional1socialb nu se produce fntr-o minte unic[ (sociall), ci prin interacliunea procesoa-relor nrentale. h societate nu aparc o sursl neformali ,,proprle", in tlmp ce

coMpoNlrNTE SEMANTTCE ArE INFORMATIEI

procesarea formal[, mult mai evidentl, are intr-adev6r un caracter social multrnal slgur.,

De aceea, procesorul in{orma.fional social poate fi privit ca fiind compusCin doui pir1i,

(7tjprin

siste-

(73)

(7s)doi al expresiei (75) reprezintlneformal in societate, iar f"oo

fornal, pe plan social. Atunci,

413

unde II,o, : (IT,o,./., I'uT"),

TI,o"..r, reprezinti ,procesorwl i.niornoa{i,onal soc'ial fomnal, func}ionind

comportamentele formale, -ale procesoareior mentale .componente, dar si alemelor de inteligenti artificialS programate socjal, iar

I'$" reprezintl gencratorul de nolr pe pian social, adici ceea ce dintr-unasau mai li:rulte sursc individuale neformale devine acceptat pe plan social.

TI,'".J.. funclioneazl, impunindu-se oarecum de deasupra, prin procesoarelementale si cele in{omatice inteligente, recunoscind prin aieasta calitatea deose-bit5 a relaliiior sociale cire detenlin6 in mare misurir comportamentul iniividual.Ca orice procesor formal, el poate fi scris

-.ub formalls,c./. : (.9."o", c,""), (72)

unde S,n" repr-eziut5" struciura formali a societllii, iar cr* reprezinti euristicaformall a socict5.tii (a se comparu {77} cu (5a)). ljuristicaiorui formal o",, esteun operator cai-e poate produce modificlri euristice ale structurii socjaie. Innotaliile de tipul celor din formula (39), expresia (72) se va scrie atunci

r ^-,/ c^ \,r_rp6f _.."{in6soc

care arat5" rolul operatorului 6"," de a produce structuri noi.'l'inind cont de (72), formuia i7l) sc1-a scrje

Ifoac : (S.r", o",r, lfor), (74junde l$,.conline;i el un operator care produce, in ultiml instan!5, din disponibili-tatea noi structuri prin procedee nefcimale. De aceea se poate sclie

l'ioo.= (fsot o, f '\IYf5g, rrocunde al doilea simtrol al clubletului din membruldisponibilitatea generail ca sursd finall a nouluieste operatorul care aduce acest nou sub aspect

[1.-o" .:

414 INFORTVAIftrE

c[ societatea posede ulr psihic socia] .\m analizat in alte lucrlri {aptu1 c[ socie-tatea poseclir o inteliger4l sociall

.(ist tt, ceea ce in:;eamni. 9i 99tem..afkma"clsocieterlca posedi gi iut psihic social care cuprinCe. aceastl inteligenf I

.

Rimtnedeschisl doar pro6iema riac[ infelesuL p_e plal so-cial cste de- tipui (50) sau det.iput (55). De fJpt, inlelesul esLc cel pwli;t de tipu1. (55). I'iu trebuie si surpiindl.* polt* s[ apir;" s1l prihic socirl- tlin momentul in care un psihic functioneazisi ur-intr,o iltetiecnti aitiiiciali. De aceea si psiiricul social este cel pufin de tipuli=itricului infor#atit. El nu pcate {i insl exact de tipul.psilricului ment-al, deoa-iecc socictatea nu clispune i1e o r-rnitate mentail proprie, dar o seuiriticalie peplan social,

-81*o: ' \i7)piseste o semLrificarir: echir,'aientl, daci nu uneor-i chiar- izr:norfii, in'ir--un psihicil;"i;i ia,jivicl-Lei, i:ri :;einnilicafici ,,socia1e" dtn psihicr:l rnentatr indiviclual iicorespr-rnctre un s,.lns feuointuolr.)gic,,sociai".--

-icmniiicatiei i:e plen soci:.l l;;; ti 1'a corcsprlnde pe pian psihic indii'idualo semnif icatie.

-rtf,ro";i,,a == -l/looe'.) 3 -fllrocirra,unde E-,t1,,,c,r:n,r po:ttt ii r, distribiltic dupiL o, loplila'!ie'

-i,-'uuriiicrrtiei (.i 8) ii \/a cc1'e:lpunde scnsulG,,ss14tta: S"*oc {j 8,a6,'1r4, V9)

undc ..,* este sens1rl inciividual ,,obiectir"', acelagi in tofi indivizii' Atunci,J ro,- : (-/J1,,0", "r, U 83.,.n7rr4) {80)

reprezintl inletresui {rneaningul) realizat de societate. Daci dispersia in jurulJ.ui ,,, este foarte rnici, atunci

3."o, -

(-#-0"", E 'or), (Ei)

(7 8)

(82)

(83)unui psihic

se va conl-

iar psihicLrl socialeste {oarte rnare,va reduce practic

ar diji],.1ilc de uil inleles similar unei nin1i. I)aci insi dispersra,"rrt,-tl nu rn:ri pcate juca un rol irnpoltant, incit infclcs-.rl senumai la

3 "rn

: {-//l,.,oo'},ca si in cazui ttatti ptihic i:tf'rr'natic'

'Din cele d: inai sr-rs ie;ruli-i ci psihicul socialPsih.soc : (fi,,,, 3,o", 8"o")

se plaseazl distribuit pe o arir" ]a care umrl'lin capcte-ar corcspundeformal iar celiialt unui p;ihic rnental deoarece in unele probleme eloorta mcntal, in all-ele infornratic."""];';;;"'." pri.*i,t" cut

=ociai J-,", prin conrponenta sa dt inlei,'s piivilcgiat,si ,'l se va glsi'irrtr-o si tuaiic similard"-

--lr,"ti""'Ji" *=t paragraf, cu totul prelirninalil, constituie incepututr unel

setnant,ic,i sociale, ."pioi coinplet negliiat 1ie gilin-fa din cauza statutuf i acordat,.n ir,ti.ii pini. 'acufu ,

COlviFgNl-'N?E SEI4ANTICE, .ALE INFOI?IIATTEI 115

proF losibil vom re*rpunde, 6n priwul' ,rt%d, ctr realitatea insisi cuprilde formal

9r. nefonnal iar gtiinla nu se. poate abline in {at:r acestei realiti{i evidentc; frual' da'ilt,r rtud, cYa,,formalismul"-relatiei dintre forrrial si neformai, schilat in acestcapitol, introchi.ce ce1 pulin reprezentanti sub fonoi simbolicl ai niformaluiui.tn-al he'ilea rind., cd" fa1i. cie o teorie a raportuhii dinire folmal si neforinal, ulti]mul

.ascunde legi proprii iizicc, necunosciltc inci si care por fi'constatate'duplmanifestarea lor: gi incadrate in corpul forir:al al tcoriei. \-u nc asiepti.m insi caaceste legi fizici': fenorncnologict' sI :c supunir unei fornializlri totale sau in toatemanifestb"rile lt'rr c[ci attrnci lumea s-Jl inc]riric fornral, cl-.ra ce Etim cir nu sepoatel8.

NOTE $I RriFEnlr!'!-n BTBLT{}GRAFICE: Noan chomshv, Ntjitti.ons on lan,gttega, Nerrr yorii, pantheol Books, 191j.2 Gh. lT:ir]escn, .[)onttt:itt,I si l!ntilt.le sentotzi't,:ii, in :\ca,d. l. Criea:rp 9i Lpcia \\-alri isub red.],Scnzo.ntici. si se.wioticd., gi,c11rtiti, Eclitur.:r Stiilfificil ii Erciciope,Jicd, igg i, p. g3 _ 95.3 Nol'm Chomskv (1975), c.t,. cjj., r. 36.

_.. ..

*

_.\t":;_l{' Dri,giiiescu q.a.,-inteiigttzii. tr.viificiuld si robctica, Bucnresti, Edir:rra Acad.eu1iei Repu-biicii S.rcia,li:ir:e ltorni,liii, 198.1.; 1 \ie*rall !1 (i

Inc., 1,,),-2. rnon' rltitnan ,Lr"'blent, st'it:iery, Iing1e.,l'oocl Cliifs, Nerv Jerse v, Prentice Ha1l_

6 Mihai IlrEginescu, Note desftre ittrntd, si -sels, Rr.-ltAnia, liter:zlrir, XVI, rir. tr4, 7 airritie 19g3,p. ?; r'cprodus si iu -rolrrrnui auloiului Stiutlti ,t ctt'tiiz,.tiit:, Jlucuresti, Eclitura, $tiilfific'il gi Encicio_pedici, 1984, p. 223.,229.-

-

r Gottlob Fregc, Uber Sitt'n untt Rt:iet:,tzntg. Zeii:schrift {iii' PhiL:sophie und philosophisc}reI{ritik, ';c,i. 100, 1892, i:. l5-50; 9i in Gottlcb I-'rcse, ldlriirr Scltriftu'r'(eclitat dd I. .tngelelli),Darnrstat;lt, lq(t7. Vezi tfinducerea in iirnba Lex-.rAniu...sr;r.. ,i slnni.liralie,'in !-ogi,cd, ,si jil..:o.iie, Col:lr.-!ia ,'\{tterralismui

CAPITOI-IJL i T

HLEMENTE PSfiITRI] o THI]RIE G$NERA{,4 A. IFIFORb{ATInI

UNIVEXASU{, Iisf trOt{}'[ATIONAtl

In{orrnafia se

ELEMENTE PENTRU O TEORIE GENERAI A A INF"ON,MATIEI 4L7

nu lnvafl, nu are deci atributele calitative ale intelige.nfei. Cu toate implir atiileprofrrndg ale informafiei,. u-niversul fizic nu este ,tt .iniu'"., rntormational. M nul-rld:.." si nu utilizeazl".informatie noui. Nunrai .;,,J u-"i ,i;;;;td;;;i'ti*r"reaza lnrormatlonal unrversul, rcpstc tlcr'iu,. inlor nrational.(Jniaers,t.'biologic e.te mar *l;;.il;";id;;;;'ili;;ror riri. datc.,rith intro-deschiderii organisnielor vii in inlorrnateri". r,niveisui u"r"ii. .""fi"i,'i" prl*"rrind, proces-e informafionale de tip lncntal. I"t.-"J"uJt, J structuri vie continedin punct de vedere 'informationai doui plr1i,

/f": ({infor-11i1-,Ti"lip,it: ta. partca din universur fizic care participi rastructura vie], {informagia cle tip rnentalrr} ({)Prima parte a informaliei ly'o reprezintl un fragrnent di'A'u

-

din formula {1) _cu o eventuall coreclie a.dus5" de ortobiontii priiili din punit o" "eaeie str".i**r.A doua parte reprezinti procesorul mental,

li : {informatia de tip rncntall : (S, eUA), {5)unde S, reprezintS. stntctura irfonnationalir, in gerreral de tip tlinamic, iar g re-pre-zinti sensurile fenomenologice aie otg"trit*?rloi ;;i" ;";" nu mai sint fixatede lumatie, ci libere pggtru a.fI generat" ii ;trtoritrut"rie; a.r aceea

este reunir(gUA). cu potenfialitatea in -ortosensuri a inform"i."l.i \. proaesortal merfir"l.este tt'tt. procesor inform.o!iottal. d1 ti.p s[rtrcrrrrol-!,,,out,r,,,ulu4ir, fdrd o ;r;r,';;;'_lt un infrabiont, tnezobioitt, crltttd z,i) stnr irg,,,,rt*ii',iiiirri,tir'tiri'iiril*"ir"ruu,c& orgett' corttttrat

-

procese _de tt'ptl semniJiialiei sttncturctle. Crim i"ri i"i"fis;rrlI|ft:l"f d--nind1 si se realizcazi. p.rirr .s.inniiicatl" 'tr".irt"r;, ';.;t.;j"'re'fjii'item ca procesoarele meniale ale entilai lilor vii de'rnai inainte nu sirrt intelieent..Degi au.posibilitatea unor euristici iormale a;"-1"."i-Jt".i*ii"r's,"i^r"!iTr

unor euristici fenomenorogice, din jocul sensuriror- d, aesr-r,nr;;itt; j"iT^iia".Yarialii alc lui ;i,rcciproc, inoraliilc lor ntr.; I;. ir''-oa io,,-r[ni^.ii"'ili*controlului.pe carc,l-ar conferi iutclege-rca constienti, puiiuira t"i""i .;r.i';;!;-nismul rcalizeazi intelesul a. Seea. cr pi"lucreazd'inforrna'1iunur. rol rll7.z.l,,.,|,r.ri*presupune lmbinarea semttifictt!i,i stmcturale cu sensitl lirr",;..";i;s;."'.Ir|"il

corespunde.Cu toate cd natura necon;tientd este inovant5. si procluce crcatii de speta 3(euristica formald) ;i. creafii 'de speta 2 (euristicd fl;;;r;;;;gtdj, *ti"ffi;narea acestor euristici, care se fac-e in perioatle istorice i"a"f""'g;fJ' Fi ^triiiirrifevolufiei naturii vii neinteligente), natuia neconsticnte rnirrr""rX tot,\i ;;i;de spela l, crea{ia r-eritabild.Universul devine cu adevirat informational atunci cind. apare sistemul nervos,org,an s.pecializat pentru prelucrl"ri inlormilionale si *ni

"t". atunci .i;; ";;;;l;mele vii devjn cu ader'5iat creatiue, aclici in -oh .onsti*nt put controla euris-tica formald. si errristica fenomenologicd, intr-o lmbi;;;'l;t.r"i, rapirli., pentru

a. obline noul'pe care sd.-l introduci'in naturi sub forma tehnologiei si iniorma-,tiei iulturare. Uniaerstrl de,-ine ittform)liottal atinci-;i;;*r;;rurd irt{urmatip F.r.i-L:1,, :::t lu:Tl p'.:lpune 9i p'eloc'ui*n .;i uritizarca i"i";;ti";''J;;i"l' ;";:l_ilnd puterea rntormatlel asupra. tu_turor formelor de manifesiar.e ale ,;r;;l;;.Aceasti. posibilitate o 1u in -primur rind omur ;i r*i"i"i""Universul informa!ional ro-nfine si

.psihicul b-"hi, ;i psihic.4l rnai recenta.l inteligen!ei artificiale. u.n psihic pgd-gi. fenor,.,",iu-i-'i,,iitri,,,tii'i;,';;d;'.;;";:litatea inconjuritoare, deci un model al lumii; ;; .;;ii;. ,rn pro..sor rnentarsaL^.ur-I-pro-cesor informafional artificial si, evident, un eu sau. o anumitd formdartificiall de eu.2l- e, 75

41.3

i6i

uitilc

J i-t'pl'il.,ziiri ii ',ir;f''irr:r"i {'':.r ;-iti{tr';,ti

-.ri, e.ltc i:.ri.|,, r:;i- j)f i'i--"'''f 1i:'silii;:ri iri!;i;:,'iilt: ; ':t'i;.1 t:' ' ,l-i:.r,jtnit:Ll, .7 llri ]ttar

,..''';lilai r::;11: uitr 1i.i'o{rlr-

1|Z0 TNFORMATTE

unde ,S reprezinte structura sintacticS" a informafiei, Jn semnificalia (forma struc-turii S asiguri atit semnificalia legati de context clt pi referinfa la un obiectconceptual"sau factuaif i-_-g-1""="ili""o*""ofogic) adecvat structurii S gi sem-nifjcatiei ,/lt.ln cazul unui procesor informatic inteligent artificial,expresie (7) numai - c5. inf elesul se reduce la semnificaf ia

J -

gi deci inforrnalia conlinutl este

r{ : , u2)deoarece lipse;te componenta sensului. Structura S reprezinti o structurl de date,iar JIL, semnificafia (de context gi de referinli) a acestei structuri'ln capitolul '10 urmS.rindu-se procesele euristice (formale gi feno.rnenologice),precum ;i procesele creatoare, s-a definit un procesor informatic (intern) subforma

informalid. are aceeagi

(11)

undeatunci

II : (S, o), (13)o este un operator (euristicator) formal. Daci nu existi euristicatorul o,

r : (s), (14)procesorul informatic este chiar structura S constituitl din programele infor-matice gi datele existente in procesor.(in registrele de lucru gi_memoriile sale).Procesoiul dispune insi si de irn tact iritern

", care este intervalul de timp din-

tre doui stiri succesive'pi deci el va trebui scris sub forma

Atunci, la diferite rnomentesorul irrforrratic va fi

Ei deci va conline succesiv

iI : (S, c).t,6, a1, a2,. . . , datoritS. prelucririlor interne,

IIo : (56, t6),lI,

-

(Sr, r1),IIr: (5r, c2),

informafiaNo: (So, JlLi,Nr: (51, Jllt),Nz: '

(1s)proce-

(16)

(17)

Undin

procesor are insl gi dispozitive de intrarb-iqire prin care primei;te informafie'afari sau transmite informalie in exterior. Deci,

flin1pr'atic: ((i/o)' S, o,unde

fl6l6rmatic este procesorul informatic complet,trare-iegire care aduce informalie din exterior sauriar, eJentual pentru a cere rioi informatii.

t), (18)iar (i/o) este operatorrrl de in-transmite informalie ln exte-

EI-E}AENIE PENTRU O TEORIE GENERALA A INFORMATIEI 42r

ln cazul unui procesor informatic neinteligent, structurile de date nu mai ausemnificalie gi decf infeles pjnlru procesor. Ele au inleles.ca sernnificatie nunaipentru un pfocesor informatic inteligent care ar folosi rezultatele-prelucririi_pro'cesorului informatic neinteligerrt sau pentru un procesor mental care pe lingisemnificafie le-ar adiuga gi sens in vederea oblinerii unei infelegeri depline. Toc-mai intr-o asemenea luminl trebuie si recunoa;tern ci ;i procesorul informaticneinteligent prelucreazi,,informa!ie" pentru subiec!i externi (inteligen!i arti-ficial sau natural). I)e aceea, pentru procesontl informatic neinteligent,

Structura S este susceptibilS. la modificiri atit prin operatorul (iio), cit giprin euristicatorul o, insi orice s-ar intimpla, informalia este intotdeauna dubletul

a informalie sin^

N : , (1e)

-l/: (S) (20)reprezintl o informatie pe care o vorn rlmi irtformalie sintacticd intrucit este or-donat[ dupl anumite reguli sintactice.

Procesorul informatic inteligent artificial opereaz[ atit cutacticd., cit ;i cu :una selnnlticd de sernnificalie,

,l,r : (informafie sintactic[, informaf ie semantici de semnificafie) : {'S, -tl):(21)

iar procesorul mental cu o in{ormalieN

-

(informafie sintacticl, inforrlaiie semanticl de sennificalie si sens,r :: (s, t), ;.22)

undea :

t r.)

-

i,nformatt'ei sirilaclt ce (structuraliinainte)

N:

-'in;fornrn/r ei .knatnt*ol oEi t:t^\ : (3\

* infartnaliri de ba:d. a trlt'ii:arsufurt

l\ d -

\s4 ,

!NFORMATI}I

f dr5 semnif ica!ie,

{5);

tllu r1"5,)

ftzi c

{lrr)

('21)

in r,onditiiie ariiiate

(28)

(2e)

iirii ca ea sl aib5. prr-rpriu-zis ttn..i.tt,!tle.s intlucit l\rsesc-proceselc de semnificatie(in nroflnzimi nir "*ittta'tll.i it-1i,"'fiS"nfi;i

rrici rnintt') . )t,, es1 e insi o informatie#ii^;;ii.. "r"stl"-roti'r^i" aie u,-,irr"rsuiui fizic' care genereazl selnni{icalies.i .sens intr-urr Oro."tni"t"t""t"f ;i de aici porrtc fi transTeratir ca sernnificalieir,r-"" ;;;;"r;r 'i"i"i.-"t1. inteligint sau numai ca iniorma!ie si.tactic5 intr-unpro."tot' inlormatic simirlu.'-

, 5, poate observa cd. mai s,rs s-r, elabr,trttt s(:hild arilei teori'i generale a it4t'ofltr'afieic 6r e-s e' b nz eaz d' p e nwmni citezt a n'rt!'it"tn'i :

*-orloserr;i'rrrrrcaformetle'in'forn't'alie.fettontett'ologicci:.,sltttcl rty,i ittforma!iott.t!,i sitr,l ,ttli'd.s,ttt ittl,trnL,tlt: sittl'r li"i (l'r c;rra 'g 1'gf' r'ir

teoria transmisir.i "informlrtici, iitiurln:lt iil 3,'rrctici ui..),-- sermificalia (d,e context;i c1e rcferin{ir) a unei stmcturi sintacticc irrior-ma-

f ionalc.Duplctllrrs-avizut,itt'fot'irtt'!i'rtlt:f!iri'ti'cslirtr:i1rLctr-il

\' ((' 4l'' e>iJar trebriie s.l recuno.Lit ctr, 1i f oltnclc par!ialc alc

' -' ififormaliei stt'tt'rl'tuale cst (sewnificalir)

\- .- {:.9, .4);

SI

(30)

Inforruatiile (26) 1i iz;) sint singur*ie inft,tina!ii ctt'iti,leles (mcanir-rg)' arlicl de forma

: Ir : (.s, t). i31)t l' concluzie, este prsibild, o tratare wnitarii a info,nafi'ei in toate. aerigile d'e

marilfestare at, twn il, 'iit"iiiitt. oil." rot-5. c1e traiare sintacticl a informafiei,;;;;;i"tem atit a"

"il!""iii, "" Lii" decit o parte a unei tratd'ri mai generale'

Iar orice tratare formall a informa{iei care imbraciL forma sintact-icd. 9isemnificaf ia este o p".t"

'"

"""i ti.tati ;i' mai. generale, in care intervin ;i ieuo-

-"".t- neformale,'fenomcnologice, alc sensului'Numai informatia profuncii care genereazd univcrsul, de;i are sens (orto-

sens) pe iingb. strucilta "ri"i".tl.a,-"ii. Tipsitl de semnifica{ic' Dar are structuriliilittiiA toimai p";;;; "e

i"!a"g.tea ei plcsupune semnificalie intr-un procesor;nental sau artifiiial inteligent. i

!n ceea ce privegte informalia 'e"

plan social' ca meritS' un studiu atent',*p"ioi,-uui"i-i"'";b;; ;;;;ttltlu'.i ientru activitatea omului ;i a societllii

nl,IIN'EITTI' I'ENIRIJ O TEOITTE GENERAI-A A INFORM.4.TIE]

,' r*--- --" -"1

L*,..-,Il

h;!tr**

I*".1

i

423

(32)

(33)lizic se poate scrie

{tiTEvrt cotis{DEltaxiI pnltrrNl} INFoIilt'[ATIA in sGctu:r,qrEo

Pentru inccput vom lua in con:.idt-.rirre Lllr sisteln tehnic cil cel clin fig. l,carc c11i)rincle un proccsor f.izic P cuplirt cu un procesor infonnalional [I.

Proccrsorul fizic P prii:rc::l-e 1a intrare (I) subsianliL, inclusiv organizatS" subforma Lrnr.rr sLrbansamhlc Sru lriorlu:c conrplerc si Ulrr,'azii. la iesire (O) prcduscsru llil sistem comi-tlri;.

I,' I

I,. '.''''J

;\.0

--*___-__*".&

l t\zI

I., l,"

-_ *_i

irig. l lloclelul gencral nl rrlui sisicnr tr:'lritjr:lorltrt 11i:ttr-rn plocesor {izic lt gi rn proct'sor

; Il:x, :";i;l:::, lJ,, *-ril"tj'l,,lli :'i''il,; ;"'u ;tistlnt; i -iltrirri informafiotr:r1t:; a ltsirii,r{,, ;:,a{ ir:':, *1c'ri\l;."!,::lj;li,,jllllii,fLlii'",''

Procesorul infor-nraticinal lT prinic-ste la intrarc (,) inforuatic si eniite iaic;irc (o) de ascrrrcrnc:r in{ormatjc. I'li alc rolul clc a conttt;la jnfnrrnational lunc-lic,narJ.r- procesoruhri P prinrinci inform:r{ii cle cortti'ol prin ,.Iercastla" 1{, sitranslitind informatii cic cornancli. prin Kr.

Orice conexiuni inversc O*o r' srr-'.i o-r: sint consicir-:ratc ittteme 1rrot,'c,soarclorJ' si fl.

lntrucit se presillliltrc ci nlt iui rrrine onul, nici fiz-ic;i nici tncntal, sistcmuldin fig. 1 estc iiutomat. lli furrcti,]ntiz.i aritotriat atit timp cit nri se clefecteazlrnu rit se glse;te intr-o perioaciS" dr.l iiiticfinerc, itt care cnz inti.'ir;r'ntia omuluidevine necesarS..

,

. Sistcnrul it'hnic dirr iig. I

uncle :: , K:(iil,/{?),

esie opcratortri dc r:uplaj intri-: P ;i iI ' Atuirci proctlsorulsub [orrna

. : P: (ir', (Il0), rp, K>. (34)ln exprcsia (34), W este strrir:ilita iutt'rn.l fizicit, lr este. tactul:cestui procesor(timpul in care procesorul. trcce de ia o starr.: la alta), iar (.I/O) simbolizcaz:aiuccint operaliile c1e intrarc-ic;ire.

ln ,:,:ea cr: privesic plocesorul in{ornrafional, cl poal c {i scris s'.rt, fornta

i'a Ii a.tunci7' :

424 INF'ORIVIATIE

unde S este structrtra inlormagionali sintacticb a procesorului informalional'DresuDus fdrl intelig""ti^-"tiiii"i"tl, t-.!t'i" i"tt"t pro^cesorului informa!ional iar(;7o; 'ri*t olizeaz| operaliile de intrare/resrre'Atunci

T : (W, S, (1/0), (ilo), t, rn, K, t)' (36)Informalia dcfinutI de proceson{ II ;i implicit de sistemul T este reprezen-

tatl sintactic, Ia un moment dat, prin str[ctuia s, care se modificl ln timp da-toritt intririlor i"f;t;;;;"r",' i""i"1ili pto.etotulni fizic ;i,.eventual' unorili"ir"t"i-lrii"""r" pentru care nu mar rdmin copii in procesolul rI' De aceea,

s : si,). (37)Informalia sintacticl este

/f : (s), (38)ins[informaliadeplin5,incazulde..fa!5"trebuie.si,linhseamadefaptuic[ac-tiunea procesorului'Ii-;;; o-."*"ifi.i, a-precisa qllpt? procesorului P' deter-*ininau-i acestuia ai"

"i-e comporta'meniJ stabilii de ^societate prin proiec-

tantii umani. Dac[ ;;;."=;J ri "i'."r1i". -ii irt"ris"nfi artificiald, ceea ce va fi

."rul iot mai mult'in viitor, atunci insusi'fI va b-eneficia de informafia seman-

tici de semnificatie-. il;;;'";;,'i;";;ii"-i*1i""ta de procesorul rI ;i implicitde sistemul T va ft N : , (3g)unde Jll este semn'ificalia (40)

,r71: (3, rP),J fiind semniticalia de context' iar (P semnificalia de referinll'

pentru un observator uman care cunoa;te ,,perfe,ct" sistemul T gi are accesIa orice parte a l"i, f;:;.;';;;"1i""are, inf|lmalin cuprinde 9i sensuri feno-menologice,

/f : (s, Jm, 6>' (41)unde este sensul atagat P! plan mental'

Dac[ insl .i.t"*i'i!'i"'ot'it'uut at q"i mulli oameyj--d" mai muif i supra-veshetori, din echipe't"";;;";;iii ;i intre[inere, nu este. sigur ci tof i, chiar daci#'il;;;;;;i-;*' ;t;;il;; ixact 1i2e1;i inrorma.tl:..!1' )

omul dispune de un procesor mental ih care intervin 'si efecte neformale

f)ach la un moment dat to- el primegte'i;i";"t,i"-t"ft"i.e, fo'rmaliN: (.s(,0), JIL(to)) 02],

datoritimoduluis[udefuncfionare,exprimatprinmultiptetulprocesoruluimental,

flo^:(.S, g, A, o, '1, 1' 0' P' (i'lo)' r"*)' (13)

careexprimlconcentratproceseeuristicefornralegineformale,precumgipro.."i"

"t*^"toare?, sau sub forma

(41',n",=(ug,l

ELF]MENTE PT'NTRU O 'TEOPIII] GENERAI,.d A IN}'ORMATIEI

atunci, la un moment lr, fiecare om va avea informatia,\'(r,) : (s(lo) u 8s(11), JL(tn) u 8-/t1(tL), s(r,) u 8s(r1)), (45)

unde ,,exceselc" 3.!, 3-/n, S5 pot diferi de la om la om.Ilste evidcnt c5. oarnenii care au de a face cu sistcmul 7' r'or schimba iu-

tormatii intte ei si vor ciuta s[ sc punii dc acord. Mai intii annmite srrbgrupurii;i r.or acor-da informatiile, dar nu este sigur ciL in ceic din urmi. tofi r.or ar.czLacela;i punct de r.edere. SiL prcsupunem cir r5.min in r.igoarc doui iruncte det'ederc si dcci La un rnornent l" informalici (aZ) ii corespund in{onnafiilc

-\''orun(lr) : (Sor, Jlt6, 6or), G6)I ozi,d(tz) : (.5u2, -tlor, Gor). (47)

P" flpl, informatiile (46) si (47), continind sensurile fcnomenologice, sint aleindivizilor din grup. Grupul neavind o minte ,,proprie", informalii-de grup \rorri de fapt

^\"t : ('Sot, Jllu)' (48).Io:: ^ (49)

In cele din urmi., pentru ca sistemul T si funcfiolleze, ccle il.ou5. grupurir.or cS.deia de acord gi

125

clesi s-ar putea ca

S-a obfinut atuncicott*tt,nd va tt

sau

c -_s -cugl :- a!) -,)c'

Jllsl: JlIo2 -

JlL"in contintare

vll T !11.

o cosemnificatie de grup (conscns social) gi

N":(S",,01">

(s0)(s1)

(s2)inforrnalia sociald

(5 3)

-\-" =: (S, , _/lt, . G,. [J 837,i,,,). (54)P? 89or",u este slab, adici nu inodifici. esenlia-lmente sensul cal'e ar corespundelui .S, qi Jft,, atunci

^'": (.t" ,

-/11", 6,), (s5)cu alie cu.vinte i.nfottntlia sociald. cont,L[nd poate cuprinde ;i sensul {enomenological memirilor componenli ai grupului. Daci nu este asa, respectir'3Eo,rrn produlernati diferenlc de sens, atunci infor,rrcnlia sociald, cotnu,nd trebuie sa se reducinurnai la c,xprcsia (53). trnformafia (53) este cea mai sigurl expresie pentru infor-onz[ia sociat'ti comirud. La expreiia'(55) nu se l,a putJa.".otg. decil in cazririle!n care-. se obfine si un consens a1 sensuriior {enomenologice, ceea ce este multmai dificil.

l)ar daci cele doui subgrupuri din exernplul de mai inainte nu ajung laacodwvile (50) ;i (51)? Ce mai este atunci informafia sociali? -U,a existi. totugisub forma a doui informaf ii de grup ;i de aceea in societate trcbuie admisir mul-limea de informa,tii de grup asupra aceiuiagi proces T. Deci, in general,

(s6)

1NI,'ORMATIE

undeNsj: (So;, */llo) Pentru j: l' 2' " ' (57i'

Trcce[r acum la in{ormatia social.l in .raport cu societatea' Societa'tea insX;t'poate i i privitl .; ;;'l';.;i.-.o,1 jiti.o-biologic r.cunit cu rr' r)roct s( 'r iniurma-iiorral, l':ocesorul. fizico-b:t,i,,git'are o .fi,t.rJti dcler-rninata ic iustirritiilr so-H*, i"'

^;;;*l dintre c1e, cri o"-*"';i c' mediui. inconj*r[tor. Piocesoru]:

l"i"r"rlti"""i-.tr.1iminA a1it, procesoare 'rbntalc cit si procesoare

informr.trce"

unele cu inteligenln'rttifi.i"fei conline informafic. in 'societate trebuie

-sir recu-

"ot;t.t" citeva" proceso informalionale {rrndamentale:

-

ga|Lelere(I de in[ormalie, prirr stiin!5., inginerie tehnologicl, artl,, ]iir:ra-tur[ etc.

-pi,od't.t,ceteadeinfornralie,piirrcies{5.;ur.areaproceselorsociale,ir:cirrstriale'econontice, culturale etc.

-- lrelttcraran -si tttil'itnt'rd infoimaliei dc cirtre societate'?n iig. 1 sint reprc,zentate producerea de inlorrrralie (,Ii,),"pl.t.hrcri.rte (II)'

si utiliz.urt,a 1i;=;i 1,1,rj,1',i.-i i1rt..;i" insa gcricrnrc,r rlc in{ormatie. Irt lis. 2 :'' ltt't'-zinti ,.az*l socit,tltii, c.r-c Ar.(' ,,,,,,,,,.,.- i.j.iil iiri.o-rriorugic.i cu tr"'diul incor']u*r5tor, cr;,.stitui1,i ciinir-un proccsor irrico-t iologic P"o" sl ut-, pro':csot: iniolma-{ional [["o,.,

[ro" : (llr,.y; l$,) i58]format dintr-un procesor formal il,o,.r. ii un g-enerator d; t'?Y,p" lf::l:"::ll-].,5"'irr rrltimii instanl.i aiig,rr"r.,l.., 1r.o..."'-.ntit" ne{ormale' Alte ciccr(' 1r{'ru:-:'riricdecit ceie .ar" g",rer"uz[ informalie nouit pe

-plan social sint ne'giijate'T* ceea," p;ifi;*i"'oiro"1io..."q"rp,i"1eio",t", p:.o^."sorul*i-iiiformaii'r.rais*cial, in conforrnitatd cu obserr-atiilc cle

^mai inai'te 'a trebtli si aclmi'trr''-r cf;'

unor ,qtnrct.r* or"'i,o..i**r"i p,". "" -t" i:o .o,"=1*1cle o siugur'L info:r'rtie'

.i'*"i *rrlt", fiecarl--cor.:-rpii'zinLl it'ui grup social' De fapt, astipr?! unor stfilc-

Mediut 1?riconiurdior,r

/'/

Psoc

K K2

Tsoc. f

Trsoc

n*

I soc

I MeCiuli inconjurdtor

n1 r, 2 nf 9cret "i s:ll: :'1^ *:T Ti:,';'i?"i:l ii,:'::', g ilii li' i'1 -',;l;biologic P5as :ir 3 linuLq;;;.,. ;,tiorn,,tf;oltotifinal lfto''l' sr utr generator

creati'u de i1{or-nlrlIe I roc.

ELI'}IENTI' PENTRU O TDOIT1E GTCNERALA A INITORI\IAT(ET 12,'

tuti din P"o. in{ormalia subgrupurilor va coincide, astlpra altora nu. Ile aceeaAr",c: {l/"; tVr, Nr, '.'], (59}

undr lJ" estc informalia identicir pcntru toate grupurilc socialc,Ii, Itr, . sint informaf ii dt.oscbite_ asnpra structurilor in socittate {la

fieca.re'strtictr_rrir poate corespundc mai rnr-l1tc in{ormafii dc glup) .Pentru a incluclc in fiec-arc moment ;i informafia norr gtnelatS., \'ofl] scrie

N,,,(l) : {l/.; Ar' I!, .. , j I's,n.r, tYs,u.a, .. .}, (60}uncle :

\!s,n', Ns,o.z, . . . sint informafiile nou generate la mometltul f ;i carecaplti. o circulalie socia1i..t

xn{ormafiile'ly'oro.r, Nqen.z, . . . pot ultcrior, clatoritl procesorutrui. fi-,, silmo-.difice infor-m'o1il" V"'ii r\ir;; Nr, . . . iar apoi ;i structurile procesorului F,," . DupS'consu,rrlarca cfectului 1or, (60) dcvinc din nou

N:0":" [Ni; iY{, rY;, ..,}, (51)urmi:rcl ca 1111 alt ciclu cu generare de nor-r s[ produciL noi-modifici.ri etc'

O erpresie d.e forma (6b) atrage atenlia asupra partictt.Iar-itd{,i'i ittiar.mcttiei so'cialt- in comparalie cu informafia unui procesor informatic izolat, a unu.i procesorrncntal, sau^ chiar cu aceea care stl Ia bazu universului fizic.

Recapituiind, avem:-

informalia unui procesor mentalsA,': (S, Jil, 6>; {62}

.- informalia unui. procesor inforrnatic cu inteligenfl artiiiciaii:Ii : ; (63)

-

in{ormatia unui proccsor informatic sintactic:l' : (s);

-

iuforn-lafia universului fizic:I:u : (9,,- 5,),

in tinp cc-

infolma{ia sociall esteN",,: {N"j Nr, II2, .. .', Ngcn,t,}tro.r, ...}, (56}

uncle l/"; lfr, Nz, ... sint de regull de forma . 1)ac5" socretatea vrea

s[ impunir

(64)

(65)

(67jvlea sX. admiti

(68)

.Vrr": {N.},atunci ar lnsemna si blocheze orice infotmalie nouir. Daci arnurlai informalie comunS" ;i unele surse de gcnerare

ff"o": {Nri Norr,r, A'r^r.rl, Nsrn.;i,ar ins,:mna ca tfccerea de la un No,n.,, la -l/" s5- se faciflrS. un proccs social 4eadcziune, adici

428 ? Ni.oRnr.\T'.rF

virat cimcnt ai sistemului social. Informalia (66)t5.ti cu civilizatie, creatoarc, infornalia. (67)

-p.ii.iltota dc pieire, infonnetia (68) - a uncio adcvlratI civilizafic.

este o itrformalie a unei sc'cie-a unei societdli in stagnare sisociei.l!i bazale Pc -*istem, flr&

y17IUSEA ItiFOtr.ttATIOXdLi cA IIAC?OR IIITEGRATOI1'g

Pot fi scoase in erriclenti o serie de probleme ale inforriatieilo:tr. Filosofia. informatiei;

II. $tiinla informatiei;liI. Tehnologia inlornirLl i,'i ;1\'. Industria inlorrrrat ici :V. Economia infornra{iei;

\iI. Relalia cultur[-ir-rformalic ;\rIL Societot.o infotnra!ionail' (incluzind probLemele iirtciigenlei sociale

si a1e democra!iet in{ormatici) :\rIII.' Crearea (generarea) tle inlormafic'

Du.," iuiorroalia'.lstc atit clc importantl, din toate punctele de vedere, dupi.o--r" poate obicrrra cJin in;iruirca problemelor de mai sris, la care ar puteafi adirugate, eventual, si aitelc, ilc put^em intreba, cale este rolul infornlaliei cL{actor rntesrator in al',or-tlarc^ muiti,lisciplinarir in ;tiin{a contcmporatrl'---'-it-l"i.ga

muliitlisciplinarf, a unei probleme a dcvcnit. r'scltial[..irr.]-ocitnoastri, dar ca nu se va doredi suficicnli daci nu vo.m-.gf,st '1t.iac1ortt tlltl'Sla-iori, i"ip".tiv dacl nu von girsi contopirt'a rnultidisciplinaritdtii intr-o Yttl11l,fic cl esic cazul inlelegerii unei r-ealit[!i date, complexc, lte acela al conslrurilterunor obiectile care'sirierveasci omul si societatea'-

^- Ini"gi"r"" ,11oili,lii.iptir-r*:t le dtice, in mocl inclreptllit, ct gindul la:',nai-taten itiiiipl, probleml atit de clezbltutl11, clar firrl soiulie pini in prezent. Tia.cinatura ar'fi ..iris' in lirlbaj matcrnatic, atunci unitatea ;tiintei ar Puti'a-o rcaliza-matematica, insil matematiia ale la fundamentul ei o antinoniiclcrrbrl:i' sl atlumeoaracloxul teoriei multimilor: nutllittrco tu'trlt'or mnQr'tn'ilor (ryTM)' Cum putem;;;tt"i-"rli"iea ;tiinici, a mrrltidisciplinaritilii in sensul ei cel-mai larg' cu.-prinzincl si fcnonrctrt'lc'mental-psihoiogicc, sociale, istorice, si in ultimI instanfl'writatea tiunii, bazinclu-ne pe o disciplini, este adevirat, atit de unlversala, dar""rigiiie pe insi;i funclamc'nteie _ei? ie;irea

din dilema- paradox'rilor o oferir un

"""'*"adf o"tolbgi. asullra lumii materiale, pe care il soliciti si frontierele cu-

noasterii in domeniiic fizicii;i biologici, in raport cL1 care model, spre exemplu'i,I-TIi{;"

-ui po"i" fj, intr-arlc'irr, iru\ime..;i-nici o a}tI clas[ matematicS, sa*Jf ofiect maternatic, ci i uritattt orttologit'd,'clin carc se,.desface rcalitatea unui,r"i"".t,-pt".ii- ;i logica 1.rrin care se re{iicti aceastf, realitate' Mullilnile-.s.e nascdintr-o nnitate, ."r"" in iazul ornulu, ia forma unei unitlli mentale. MTM ne"irie .:r nullimile nu

pot compune. o- aselnenca nnitatc. Iar unitatea citre caretiJ",,*rrilimea tuturoi mutlimiior" (IITI,T* A) duce cltre ceva in afara mate-*.ii.ii, ;i'acci maten'raiica nu poatc fi un factor depiin intcgratcr, unificator-Matematica estc: nn factor oproop" intcgraior, clar nu integrator' .Este adev5'ratc[ flri matematicir, flr5" formal, nu este posibili int^grarea.;1 nlci \'lzlunea'L1l1l-tari asupra oriClrui fenomen sau proces Cu care oniu.I ;r.soclctatea liu cie er lace'dar fordahrl ,ru poot" osigr,,ra, ir-r'principiu,.completitridinca unci viziuni .lliiit_"'

I)in acc.leasi^motive,-nici abordarea sistemicl nu poate -astgtlra o

-vrziune

ir.t"gru1oot" .utirpt"le, decit in cazvri particulare, tehnicelau tel,nicizate, intrucitsistJmul este, in *ltimir instan!6, nn-formalism de tip matematic.

1'I,]:NfEN1'E PE}\J]]ITU O TEQRIE GE'NAE.AI.A A INFORMA.'FI}:I 4rl}

Arn observat, cu o altir ocazie, cum politicotl' poate asigura o anumitir intc-grare a fragmenteiol dc stiinfi care se pot aplica realitSlii socialels. Politicul areavantajul de a suplini, in anumite condilii, nearticulare:r formai5. a aspectclormultidisciplinare ale unor procese, dar de fapt ;i el este nurnai unul din factoriirnultitliscipiinaritifii, este adevirat, cu anumite calitili de factor integrant intr-oanumit5" arie, uneori destul de larg6; uneori el este complementar aspectelor for-rnale, matematice, purtind in sine o putere neformali evidentl.

Exemplul. politicului, care imbini {actori forrnali si neformali, ar putea sine arate iq,Iea-clnei integr[ri multidisciplinare care, tiaci am avea po.ibilit"t"ts-o dcscoperim cu mai mare' claritatc, ar trebui si'ne ofere insigi plasarca poli-ticului pe un drum rnultidisciplinar, corect din punct de vedere ;tiinfific si im-piinit din punct de vedere axiologic. Este posibil un asemenea drum?

Ilcntru a inccrca sI glsim o cale de rispuns la aceastd intrebare, r,'orn ob-servr c:11. realitatea este prin natura ei un'itar-multipld. Aceastd. a{irmalie este oconsecinll a principiilor matcrialismului dialectic care afirmd. unitatea materialia lrirnii, miscarea materiei si existenla unor aspecte contradictorii inerente materiei"

Intrucit realitatca este si multipll avem de a face cu problema multidis-ciplinaritd"lii. Din unitatea materiei se naste multitudinea de particule elemen-taie care prin agreglri tind citre constituiiea de corpuri unitare, pe carc numaimintea uman5, dar si mintea animall ;i probabil orice fiin]i vie, le sesizeazd.drept cori-.uri n.:acroscopicc. Acesta este un exemplu de multiplu care este adusla forrn5. unitar5., macroscopic[, aceea a unui corp, datoriti unui observator,fiinla vie. Ea are nevoie de acest lucru intrucit ca insd;i are sensul corpului gise in{elege pe sine, in primul rind, ca un corp.

I)aci" ne intreblm cn ce se intelege sau cu ce se ,,sirnte" pe sine o {iin!5.vie ca un corp in raport cu lumea particulelor elementare, stiinta nu ne di inc5.un rlspuns. Dar fcncmenul nu 1--oate {i negat. El poate fi pus nunai pe seamaunei anunrite spe(e de jnfortratre, rr;ai curind fencmenologici, decit structurali"

0 rnultidisciplinaritate care exclude astfel dc procese fencmenologice, sensuriin {iirfeic vii, ortosen,.uri in materia profundi, nu poate prctinde si atingi o cle-plinir integrarc si unitate. Credem c5. acest punct de vedere prezinti o mare irn-portantir pen'rm inlelegerca proceselol ccmplcxc in care intervjne omul, deci atuturor proceselor sociale si istorice, inclusiv pentru inlelcgerea crcafici umane.

Cele de mai sus justificS" de ce cuprinderea multidisciplinari in sistemicitateeste necesare, dar r:u si suficienti. Este ader,drat ci 'tlcxeavi procese)e lmane"sociale si istorice se dedfisoarI sjstemic (predictibil, determjnisi probabilist saucn bifurtalii;rs, 6"t alte ori'apar fr-ncm, n"'^d" cre afie carc plaseazir'aceste procesepe alte traiectorii

-.istcnricc. In totaljiate, as(mnea prccese, umane, sociale, is-torice, nu nai sint sisteurice, ci al1{eJ, e1e ccn,pcrtincu-se sistrmjc numai pe por-fiuni. Aceasta nu inseamnS. ci cle ies djn cadrul unor legili!i, dar ascmenca lcgi-titi generalc sint tendentjale.

Sc pare cir sistemismul trebuie si {ie cuprins intr-o conceptie mai larg5" cares[ poatl imt'ina ceea ce este formal cu ceea ce ste ncforma], intr-o unitate.Termenul utilizat, prin extinCerea unei noliuni cunoscui,e in clcmeniul calcuia-toarelor ciectronicc gi aI inteligenfei artificiale, pentu cuprinderea formahilui ;ineformaiului intr-o unitate este acela de arhitecturil4-15. Arhitcctura unui processau obiect cste definiti prin grupul de funcliuni pe care ii prezintir fat5" de unatrt obiect sau proccs, ori in raport cu un observator. Arhitectura, dupi cunl s-aaritat in Capitolui 10, poate {i notati

-.ub forma

-a_.(! .fuL -

\J7, J2' ', fn', %, gs, .", Q*i Gu Gz, '.', Grt\. (6e)undefi, fr, ..., l, sint funcliuni formale, uzuale, astfel, cum ele sint cnnoscute-

4iu

in matematicirturii ,4 intt'-o

Ei, in general,

INFOASTATlE

;i ci.c{inite ir:. teoria mulfimilor. o funcliune fi trans{ortnl o stluc-structulf, B

f5:A- B. (70)O alhitectul'l care cr.rprintle numai funcfiuni formale este arhitectura unui sistem'fi.i" in.a posibil .r i'if"p"-aintre doui structuri sir nu {ie formalir' De;i C este ostructur[ ?ormalir, st]rc'exemplu un robot inteligent, elcctui lui asupra structu-rilor ne*ronic" I *i5^;;i ;;, carc sint tot foimale, sc poatc .produce in dou[*o.t.''i'a)apaririartrruicomportametrtEistructurincuronicebincdctcrlnlnate;;;;;.f'.1;?ilir";t; al roboiului, ceea'ce inseamni o {unctiune {olTnal1 intreC ;i D,; b) un .o*no,l"*lnl creativ ;;rfi;ih"logic, n"u1i"p:1, :-":.ij:ri:-seainnir cir. trecerea cie Ia G la o structuri D" se face printr-un lntcrmedlarneformal.Funcliunca

rol: r (71)Vt;: C' q"

E;C DU(x21.

sint {r,rnc1ir-rni formal-neformalc' O arhitecturit de formad :{fo, fr, ' ' ' ,.f o', Qt' Q2' ' ' " P'n1i (73}

nu rnai este arhitectura unui sisteat, ci de interacliune cu o rcalitate care depi-u"ut"ailf,lilTiorl a" funcfiuni clin expresia genera1l. (69) a arhiteciurii conline*rrrr.tlorrit" lel'ormale G r, Gr,, . . , G., cire produc structuri prin invenfie,- prin cre a-1ic. iar1 leglturl

"rii"lntl'ctt structuri preccdentc, din unitatca oltologice sall

unitatea rncntalilGo" b F, (71)

uncle F este structula creatl. \-'lFormalul, structr-Lratrul, metcrnatizabilul, eitc.foarte important, cLar sursa 1ui

,Doate fi nu nr-rrnai inr"i"i:t, ci si forrnal-ne{orma1[ sau neformali. Expresia (69iicurczinti, arhitectura urtui arlt:mf i in cazui gcncrel''-"'R;;i:;;1."'t"li"[r-*rt" urh.tlicl pi cu ca avem de a face in.primul rind'gr ti"a. *er-eu si, fie sist..mic[, dar viafa mental-p-sihologicl.a oarnenilor ii adauglmereu componenle, este adevirrat, uneori subieciive, dar Pi obiective, care o fac

"ttt"ffit$r., ciL din cauza unei viziuni prea tormale, a;a-zis ;tiin{ifice, pierdemdin vcdt'rc cornponcntcle umanisfe ;i s.ociaie in toatc procesele- !".t-1:t-1:,^t'^lltiiT,olri* i" .o"difiiie tratiLr-ii rliuliklisciplinare, atunci ctnd reunim domenrtle ltuntexiub o formi sistemici, in loc de una arhernicir'

Un sistem t"fr"i.ltr"llidisciplinar este un sisictn, dar uiiLizatca lui in condilii.o.iot" ponie determina efecte psihologice, uneori, neblnuite, iar acestea pot. aveaconsecinte sociale .*- i"l *ohiti." inscsi condifiilc in care cl lucreazl' 9i rtreci".ti"r"*"t.f*" .itt"**1"i. tehnic.

Interacfiunea dintrc uil sistem si un arhem'ooitc [i, in ansanrb'lu, arhemici't""'i.i".t"' ;;;;d J; prirrcipii gcnerale, putcm si.lc. nrtmiin lc3:itiii generale,.l"t ;;";;; Jrt*-.itt"nlii 1,.'toiilitate, ci mai cui'ind.arhemici, ceea cc, dupio.ir.l u* r.izut, presupllne ;i importanfi simburi sistemici'

Oricc clescrl.r* 'fri**fe'.Ji-,^ in fond, informalionald. Fentru descrierea {or-

n-rali este suficienti sliittr* iintacticd ;i sern.nificalia .simboll:cd a informatiei'Cea mai e'iclenti rnairifestare concretl a'semnifibafiei simbolice o o{eri inteli-

EI,E]\1f,ti?iJ PITN?RIJ O TEOR]E GENERALA A INITOR}JIATIE] 431

genfa ai'tificiail. Stnicturilor sintactice ale informatiei li se suprapun structur:ilesemnificatiei, prin componcnte de context si de referinli. Avcnr toate motivele sibinuim ci semnii'icafia forinali funclioneazva si in creierul ulran, altfel e1 nu ar{i putnt s-o constluiasci in exteriorul lui, in inteligen}a arti{iciatrii. Cum ins5. min-tea un"lan[ este un arhem, pe ling5. cele doui. componentc ale sernnificatici formale,9n rninte mai funcfioneazii. si o p. treia componentir, aceea a sensului. care det^apt cstc lc{leciat structural formal prin semnificalia de context;i de rcferint5-trrtlclesttl

,irr rlintea umanl este o combina]ie de sernnr,Jica!'ie fortnal\ si sors feno-menolc'rgic. Iar ,cci:sui fcnomenologic este, in fond, o informafie fenomenologici."

l): accca si o descriere incompiet formali, cum cste limbajul natura] meta-{oric, r:stc tot 'o clescricre jnformfliondn. Ile aceea ;i o descriere forn-rali carettczt"slrr :rt,'nsuri elincolc; de corespondenta directl cu formalul este toi o de-scritrc jnfornrational.i.. I-cgitura dintre forrnal si nefcrmal este intotdeauna in{or-mationall. Cricc arhern cste atunci, esenfiaimente, informational, in funclionarea sa.

:\ccsta cstc niotivul pcntru care orice descriere multidisciplinarir cornpletS,.care cuprinde si ncforrnaiul, poate fi integratS. intr-o unitate numai pe cale infor-niafionalir. lJescrierc-a acestei unitdfi poate fi foarte dificilS. tocmai pentru cd"modui cie prezeniare trr:buie s5" creeze intotdeauna in mintea unui observatorunlan accle sensuri carr: corespund insi;i realitltii. O aseruenea deschider"e ciitres,ensuri nu poate fi intotdeauna formalizat[ tn mod absolut pi deci nu intotdeaunadescricrea rnatciratjcl- esle posibilii. Un sens care nu reprczinti o tendin{i binedefinit:'r nn 1..oate fi simbetlizat, dar unul bine conturat poate fi sirnbolizat ;itratat lormal. Jlc aici, prin noi descrieri formale, desi incomplete pot apireadeschidcri.cirlre nc,i scnsuri.

Vou recurg;e la un cxcrnplu. Un conferenliar se gdseqte in fafa unuj audi-toriu qi arc pc nrasa din fa.ta sa un pahar cu api. In timpul discursului siu, in-curcindu-sr in idei (observali plairul informa{ional), se hotirirste, pentru a ci;tigatimilil lr.ccsaf reolclonirrii cxpunerii, si bea din pairarul cu apl (diu nou,'pla-nul infornr:rtiorra)1. In accstc procese nu forlcle fundamentale din fizici. l-au deter-rninat s5" ir. hoiir"irt a siL ir, rL api, ci proceseie informalionaic, chiar dac5, ele sernanifc:-.tiL l]{r un srrbstrat ncuronic. Ing}rifirea molecu}elor c1e apir nu rezulti nicidintr*o intclact.june n:olecuiarS" djntrc conferential si lipir. Pe pian racntai-psiho-logic, deci infornrational, probabii in sensul cel mai larg explicat nrai inainte,el ia decizia de a apuca p,aharul, dc a-1 ridica etc. gi de a bea apl din el. ForleleeJectromagnetice de interactiur:e si gravitafionale care jntervin in aceste rni;clri{in acest caz doui din cele patru tipuri funcJamentale de for{c puse ;n evidenlide fizicir) s,int subordonate jnformaliei.

Uirrcnlqa r.rmului rartr tir.rtt'stc sI bea api nu poate fi explicatS. numai p,rinlegilc fizicii, p,rin cornpuneri s| dcsccmpuneri de for{c, ci, intr-o tratare corectS,nrultidisciplinarr, si irrin rolul i,nfornr,oliei care se manifestl ca o ,,for!i" la feLde fundarnentalir" ca si fortcie rccunoscute de fizicl.

Daci aborCim froblcrna de mai sus in ansamblul ei si vrern s-o descriem,atunci trebuic

-*i inil-,in;m descrierea pur informaficnail, pintru decizia pe careo ia conferentiarui, cu descrierea fortelor gi rniscSrilor nrecanice uitcrioare, daraccasti tiin urml-

432 INITOR,MATItr

hiclraulicc, pneurnatice sint prclnate dc unul 9i .accla;i ing|edicnt' pr:ogramul in-for'ratic, adic[ cle in{orrnafie. Acestir *rl" *btit'ol fentru carc in intrcaga.teh-nolr;gie co*tc.rpora;;;--t;-;""stitr-rie *n substrat comutt' irrformational' Acest.;rri.r,rritr. rlrr.t.nit f";i; p';",i*iir:il*" l"^s['i* *oa rir"t.,c' acti'iLatt'a rlt'corl-ceptie si llroiectarc, .carc estc intorrnafionali. l' tch'ologia contcmporanl

nu

existiL un alt tactor integrator mai important decit in{rtfrnalia, cutoatir mareava.rictatc de tchnologii.

Nu este nevoie si subliniern importanfa factorului informational trcntru rnateria

'ie. Tehnorngin, a*'"i';;- t"f9i',',l1ioouii p;';;;;lii"1i" li, 9^f i1:' ,un {a{fi

.co1n*11 cu materia "i""ii- t" "itim'a- instanf

i 9u omul ;i societatea' Putcm vorbr,atunci nu n*mai a. *'"i"ti"'";;il il **ittib vi.e' .9i. ;i *" o rnaterie intermediar''materia tehnologic,r,'-*"i"ti" _n"r,i" cu proprieti'li

'informationale directe' Cumin-s[ si materia nevie,

'iit""pi"a^.,-r particilelb elenientare , t'ebuie si aibi la trazitfi1l,ii"'i;rl;,r;;i;i i;"';rt"'iuici'o'electric[_ ;i ce sint" toate ceielalte sarcini, 1ep-tonicc, barionice, g"i-"r,".tt".i.tut.u etc. aa'te nu in{ormatii profnnde?)' reznlti.i:-i".tot"f informafionai pcate fi extins ;i mai mult'.

ln concluzi", ubor,lur* multidisciplinari se-poate_facc in mai multe trepte:A) O abora"t"?"iiiait;ii,li;;t .lstemiciL, {ormal[, care poate lua;i o torrnl

nlirtcmat ici.B) O aborclare multiciisciplinariL formal-nefoimalir, in care ali"turi de abor-

.darca A se tine .o"i'ii-J. {ictori cu"-."ta.t"r neformal, cum sint ideologicul,si pcliticul care au;uiil;i;;|.," Gt.gi"tonte' T'.a aceasti trcapti nu..se lineLri;ili;;;;'";i;r*ali care no n.t ."ru.t'"t intcgrator' tn geueral' factorii nefor-malictrcaractersocialatrrrrrannmitrolintegra-tor....

C) O abord"r. ti"fiiai..ipfi""ie ar.hcmicd- deplinS" carc tinc cont de intreagarealirarc formal-ncformaliL, dcci carc ti;;';;;;-Jc posibiiititile crcat.oT:, 1t"ornului Ei societlfii. a;i;!i" cuvinte, o "***t*" abordaie line

cont nu numai de.c*noasterea actuali.,

"i.,tia" ":iit".. a.."tt" ar li o adevlrati abordare arhitecturall'

;ili:1"i;;"t;'i;;;" rnoment ea nu va p.rtea fi realizati' decit par!ia1'Iar clescrierile tuturor acestor aborcilri sint informalionale, in raport cu

reliieti, irr rnare m'asuri, informafionale'

I{Ol'tr SJ TiEFBRINTE BIBT,IOGRAFTCE

1 Acest paragraf urrneazi ilclcaproape paragraful cu acelagi titlu din eseul Mihai Dr5'g[nescu'Srrlcsl'tirra tittiursurilor (l\)Bi\'3 \fihai Drirginescu,')'*1o,,o'1;' 9i s[ractu.rd" comunicare' {9o9:liu lt' S Rorninia' 24 oct'197": nrrblic tt it in Ctn'tncev''l

't'.1"'"iii"a'' 1:2"tt;1' C;'ii'itn'o' Cluj-Napoca' !o78 reprodus5' 9i in

rolr,rr'i[ a rLo, rrlrri q A ',,i''""1'iti' i"'ti"t'i-cfti' Bucurcgti'. Editure Tehnicd' 1980' p .156--]-q] t"a:..r.li-r 1,,)ra,." o;..rr,r,,,,".,int"r-igio estc intotd.cauna' ccl p'!in in parti' srrDusi InatcnraLlcll " 'Dr c:1e ruli rnuite oL.i ea este supusi numai *nt"rliii"ii.

-ir1'toia"oon; sintacticul si o clasi largi a

sgrnr, rticutui sint tratai;ife matem'atic' Infornralia esie o nolitne aproape 1a eealitate cu notiunea de

mrl::ric, d.rr nu e;tc t4.,"'i", "tl* 'tlructurd' in rnaterie'

Materia este mai generald' decit inforrnatia'o.:, , sLrrrcturi i,r m,tc, i"" ."r""tn*a " "tigin" intorrnalional7"

(A d'ot.t'n re.uol ulie industriald' ed cit 'p. [1Ri. pr.irr irr[ornrrfio

",.-itroaar.i irrfelegearn aLib'struCtura uzuali ciL si ,.stIucLura" Jenomeno-

luI:ci: .,1..atl.", ,,.-r..,r,-rri"i I i,,tor,nr9i"1 "rt"- fotiliiiA conptet, in-.principis, puntru st'ucturile

sirr:;:ric.., ilur si p,,, ,,'.rri,ir*ii. sern:r,ntice a" ai' .ti"*.1 i'at-, i'tt"lile"tA'artiticiali \u rezulta

po;,biri. o trir.tc.rc dc i^form.rtic sem:.'ticd., "" ;f";;; ill"t-lt"i i"t"te'partc a ccea co irnplica

viruta p;ihologi"a 1rn:t,t''i-ftitrological' ln acest caz pot apd'rea' marrilestf,ri pui: Ienomenologice'.de or4i* fizic in *r"*tr.""ur"""3i,"1" f"tta ti d"sctit" rigirros, nu numai pri* maternaticf' dari.i"pti', lirrrbajul naLural "

"'

(ibidam)'

-

s \{i}ur,i I)ri-girrtescr:, !ttlorntatiott. antl strttttrne, I3ucuregti, Institutll Central p3r}tru Co;duccr;i IrrfonnaticL, l)7 t-._

a -\ctrst paragrai sc bazt:azi. pe luctarea ltihai Dr:'iginescrr, Sp,,r o tttrie gttternlii s, ittfornt.tiiti,Rucuresli, Jnstitrrtul (lert1ra1 pentru Corrducele si Infoi'ruatici,, pr:eprirrt, rlai 19lij.

-

:' ]iarirrtatiilL (nd trntlr, I)ori:lrccht-Holland, l). Itcidel l\l,lirJrir'rg t urr1,.,... ii,i,t^

..

6 Accst paragra{ sc.b:rzeazit' pc lucrarcl }{ilrai Drigi.n(:sc\, Cite1,a. cattsileralii 1,,rixi)td i,,1,rr..r,rr,-!iu tn-soci.ela,te, Ilrrcrlri:sti, Instituiul Clentrai pentrrr Ccndrrtore si Itrlormai:ici, itrr.piilt, i.rric, t9E3,? Vezi Capitolgl 10, in acr:st volut]l.E Prizild aceasi:i Iorltltrld, se llulre illtrcl)iirca rlacir existir -/ico (lcosel)irc irire proc(.sor,nlntcrttal flrir -sistenr r](rr'/(-;s si proccsot"ul ntental t:rr sistcrn rir:r-vos. I.or;rrrrla (fi2) ,-rrrespirrrclc f;-rraindoialI tlllui proL]csor rtrcrrtal rirr sistertr rler'y(ls, rlcci unui llrooesor nrcrrllli-piiho1r,*i".'i,, g.,,"".irr,in ace-st capitol, prin prortesor nteitlal

-s-::l irrleics rrr p.ocesrir ruenial,psiSoi';irr.Irt orzrrl Pfocesorrilui trrcrttitl fir5, sistern rrer';os, culn e,(te cazul rirrci cclirle, nl,tle coilsitk,r:r.i:i:se gisesc la p. 312 in acest zolaur,'i111;",ril aset]lcnea caz-, in{ornr;.,"tia csi:e -.trrrct.;,,,i-l,,,r.;r;,;;f,r;i,iri,tlar orgalrismrrl -riu tiu posedf (sau a,proape riu posedi) structurile forltale ale sernrrilicatiei. Crteace colrt'az5", in acest caz, in primul rirrcl, este jocul clirect rlintre structurile {izice t;;";;ji;, ;;,;-mcnologice, cn atit mai nrult cu cit organismul vip cste nai apropiai cle o molec'ld, vie, sau, 1aiimitii, este o lnolccnlirrie. intr-urt :rseir.en.'n caz. in{orna,tio

"rie ij,, I:r,pt numai lerrorne,rrololicir(7,5)

dal nu chiarliber fenomonologicir, cel priJin in mare parte, deoarece ilforna,l.er.ia sub formi cle orto-biont se gdseste intr-o strrrctura {iziii Siieic. ljo;.eea, orgariisnru) ziu f:Lrr1 sistem uervos, a,r t;pstructural fizic-fenomelrr,,lcsic, r,sie rrprezrrtat plil

GLOSAR

A f iire. se, s h :,rr " : l"r:,1-".,T!ii,;^i:jil. ",i 3,:#f ',,piit,:',ffi W *t;$'f i{ll-r.r.rristnclor ttt' -\lt'rta,,.'ii'r"r.orn"notogi"" itt iiii"a si Encicropeor"u,, t:.:^:rr:^,lll",;)lir,

f,ii,'i;'"'ll,;-ill:lilli,"';;g":fir\ ",*:l'; #fr:ii:n'i!i:i ^;;;r:;:-t;;;il+1?i_f'f##mele vii (vezi si uota r^""'t

'"i'*'l' roro,ar din elemente llirlnil""

.:l:-"" individuar propriu orga-

**:q*ffi- t*'iffi ug'q'ft**Hl#^*f""fffi-de duhem. . A6un ssrer care poate {i ##fi:1",:'}l.i"^s1lTl.i.lqiri:lis#iESore deosebtrt t'' li'"'J't" tottpoitament ,i;.';;;;t^',tinot,roao, d.esi aceasta drn urn:ratratai compiet fo:'"1:.rln,ii

"l,p,i,'4. .ti *""1i lr'".r. p..tgile.:o'l* viata. sociali,, de apar.rtia

i":-',Ti'l:;:'H"T"1 'oi"''i,

"","":l:;lll :i ,.l,l: :',:","X"1*:i]il1,.it."*"=l]T'ffi::"f:,'"::,'n arhe'n, societatea "Jl,ir,,-'

"u"'t-.i11:l:::::' ;i;;;;i,;;."c.ltrrrii.l,d o constiinti strucrurare.n.iicj sint realitif t tttt.:l'r""' ""'.t"pi,1"."

.i.tiill1_ dc consticntf,. dc,,e nrfl'^:ii:'i: :'"::"ilil:l* 1T,lT:1,:,.ill,iJ';;; *:"".,-*"Jf i:*l i:min:'"',i: ':T::A;:i"."iri.t".. rpr" itllt"li'.jl_.n,,or". Grrc ilu csl(' psihic.i, srrb actinttea 'lr' ,;ir*re (a. omu-lui) q;;ln:l':,''I i;i::1:ill i;lllill:'Jll":l'; tli;i;fg,r:l;;,l,lsp,tT*iit|*";,","'Hzat,,1eci ct loslbllrtai|".,,,, ,ro?r { ite rrtr arhe'tt rF ,riiii.l^li..co"t_,l"nt;,". constiinta conStrernS. :

.rrrrirecruri., ^l'^','1"'l,ili i' ,i,\',:.i'".1i,!"i i?,T,*rll"f,"ll,rffi::*fjy:i:,kt:tt;m:xurr -cirlcrn, orlt"'.n^..t',1", li."r:i"r., rra.tural satr il',*iJiiii"ri i"r."itli=ri';,; in rcport cu-r c,r rL. .lL qistenr s;ru utr :rrtiticiali. con;iii,rfo .iciuli ltot''* fi' in parttLin.iur, "{'_ ii-11fi:.: "'iJ';";,;;;i,

"arhitcctura ll!'i","'r-i,,"t,, 'parF artiti'iald.

:l*'':l' i:11ri'T"'li.^ ::f""',ril"^;itl*l;;: ""''r.,*.i.^ ; ::.x,1 :T,1":li"J.t?:il*:.d..*,t;n,*"iSi#)t:H.l,"'"i,iii'""-".*"ctrrrarir :;J,""""T"1:!r,i"::i",.,:,t:::"'',i,ffi':lt'"'.:*:

;fflqnJf i*fil:lffi frt tiffi 5*ru-'i'rui'"'iii"' i"t"'"" "i::"i:';;*YirJnit,,tu,a!',,,!::; :::;:L"ii,Tili:i t;i:';";1i", cosmosur ef:JJ;i;"t:'J"'::ii:;:";;"')'i":"a (arhitect-- eristent(L^-totd'11;". , ,^.'^*nnnrocic ar ritmuii"iri.r-ri.itt. r,,n.riunile sint privite in cronos'..Proce-sul

rolurrlLlre'?*l'+""ial f:

:,$ii;:tr;1,YJ:"lillH";"""{#u*:,"";:'i,Ti;:*'i'**i:U*:'m;il;i:*l*"tili;i "';'; "i!o:':lY''?:':::i;#;" ii "'ui- ifii* t;:ffi{::'J* ;tfiiE?fd"T*K3* :;:rl,jl' ?i'"'''*';

"g'"#ttu"Bi* ;: ia.i"r" vii, duratiF";;; noliunea c1e arruteclur*

GLOSAR

al schimhiri'ii in ortc,existenlil. lli asigrrrtr cadrnlfluctuafiilor irfornratcriei si esle prezcnt iil intro-cleschitlereii (v) unri organism .u iu (vczi cap. 5,p. Z7(1, il acest volurn).

Rxpr.rinrent Iilosofir'. Prccctltu tle giur.iire irrcare mirrtea lolose;1c propriile ei rispunsuri laintrebiiri Iirnit:i (lonexistent:"r, nrlltimea tuturcrmultimilor etc.) ca fornre expcrimcrrtale tle lispul.sa1e illtlogir: {iinJe rnane. Ire planul ginrlirii,rnintea poate opcla cl accslt: rirspllsur-i ca siculn ar rationa in laport cu lapte erperinentlrle.Iltxlelul I.L.IL es1e, in ullinir, instan1ir, rczu]tatulunor experimcntc filosolice, in care exlrerimentulexistentci-lorrcxistcltei si cxpcrirnc'ltul corsli-entei (-/zi ProJunzitzilr ltunii mattyiulr) joacilrolul funalailrcrrtal. I)enlnrirca. clc t',,;pe'iincrrtpornefte de la faptu] cir miniea si creicrul, impre-urir, silt privite ca rrn dispozitiv al lunrii nate-riale, iar ncdtl in care un asemerca rlispozitivgindegte asupra unor asllecle furdaDentale al

cxistenlei si con;tiin{ci, in cazuri ca cele arirtatern 6,i inainte, are valoarea rrnor erperinrcrrlecl e numite filosolice,

Fenonrenolo.qic. Sprc dcosebirc cle lnfclesuluzua,i care se rclcril 1a ccea ce apartinc Ienonerlelr;r{din care pulct dL' '/(derc, Iizicul, biologiclrl etc.sint {enomenologiccl ;i spre dcosebire de irrfclc'sulrfin {enomenologia 1ui Husserl si djtr cclelaiit:{enonrenoiogii care i-au urnlat, pin ;ftnanttnologicautolr:l se referit 1a plocesele lizice care au locin informalelic siLn illr-rr organiz:rre mellalil(care cortine uii srrllstrat irrfornalerial). Frc-ces{jle fenon]enologice rI'l-L p(Jt fi t'xplicale 1r:ilprocedcc lortnalc ;i, in partictjttr, n]atenlaljcc"5e poate l'orbi aturi:i de {ercnlclle fencrnenologjctrspre deo-sebt'rc cle {ellomellele slructurale.

Ptin rtdrciie Jctturtenttiogicd, Husserl prile!n parantezit hinrt':r spafit-r-1r mporali, tle't:i 5isjstirr:ul reL';os clntral, rirrninild nlrlllai infata irmii rrltir'.ille. I)ar eccasta este numaiprima etapii a reductiei fenomenologice, pentruc5. Ilusserl ccntinui, reductr'a, in straturi, aintregii lunti atc:ttrrle ajur:girtl la un ultinlstrat, un prnct fin[r], ti0(n:(! ' '\ct\1c straturilelumii nentale cL.rstitlrir-' un cin;p {enornenolcgic{Edrnund }iusserl, Id/t:s direclrices foul uwepltinomdnologre . tl:rdi:it rar Paril iticceur, Paris,Gallintarcl, i95t), clupi originalul Idcttt tu eintvy t itt. e n.It l: ii tt, ;nt t t o ! o S: t : t t tt ti f: it iJ tt,: ttt t tt o / o'3i s r }i tI'hitcsaphit, llalir:. ln Jalirbucli {iir Philcsol'hieund Phillonl(:r

GLOSAR436

tiilor tehnologice, al regulilor de condrrcere sicornpottamenf: dar 9i universul fizic si universultehnic, in {unclionarea lor sint formale, deoareceaceste {uncfionS,ri pot fi incadrate in reguli. for-male. Nimic formal nu poate funcfiona fi'r5' un,suport material, nici logicc ;i nici matetnattca,,""tt"adin urmd, avind. nevoie fie de un subiectrnental, fie de un subiect informatic (vezi ter-r el:ul subiectin acest glosar, vezi 9i eseul auto-rului Nola despre forwd,-1i setts, in RomQlla Jlte;rar:-r. diri Z aprltie 1983'sau in volumul $tiinl'd' I,i'.ci,t,it'iza,lie

, B-ucuregti. Editura $tiin.tific6 9i Enci-clopcclici,, 1984, p. 223--229).

F'unclitlne forrnalli. Funcfiune descriptibiidinatemaiic, con{orm ctefinitiei din teoria mulfi--milor.

Funclitrne ruixti ([ornoat-neformald). Efectulunui obicct sau al altci forme a realit5,fii, ambeleclescriptibile lormal, asupra, unui sistem intro-cleschis itr care se genereazS, 9i procese neformale,astfel incit efectui acfiunii formale (descriptibileformal) lu poate fi prezis cu rigurozitate prinmetode forrnale (vezi p. 411, in acest volum)'

Funcfiune neformali. Efectul unor procese{enomenblogice in informaterie care se manifestE'tn universul biologic, ,in{ormational sau social'Sisternele introdesihise

-

in aceastS, categorieintrirtd omul gi societatea

-

pot prezenta tunc-'iiuni nefoimale.' Funcliunea neformal5,, de9i poate ti ilescvi'sd,'dupi ce's-a produs (uneori cu mari eforturQpe'cale formali, nu poate ti prezisd' prin proce

cl,osAn 137

tic5, de care se ocupi, teoria transnisiei informa-tiei, informafia geneticir, etc.). Pentru notiuneade informatie vezi paltea a IV-a, p. 396*-134, inacest vol.um,

Iltfrabiont. h[oiecul5, mitimir vie.Introtleschiilere. Acces in in{ormaterie al

anurnitor st;ucturi fizice clin univers, devenindprin aceasta olganisme vii. Organismcle .rii sintcleschise ilspre mcdiul inconjuritor spafio-temporal gi introdeschise c5,tre inf ormaterie.Prin introdeschideie, in{ormateria (.2) particip:ldirect la constitufia unui organism viu. Corpurilc'incrte nu au introdeschidere.

Lurnea mental5, nu poate fi explicatS, nurnaipril substratul ei neuronic. Ea are ca substratsi irirrrnateria datoriti cS,reia se produc {eno-mencle cle sons. DatoritS, introdeschiderii au locprocesc neformale pe plan mantal gi in general{n orice organism viu. Vezi si termenul sdslazzdntva"i zs':hi s.

iu{clcs. Fenornen semantic rezultind dinimbinarea semnificafiei si a sensului fenomeno-logic intr-o unitate. Noliunea de infeles ested.estuI rlc restrins6,, numai organismele vii cusisterl ner.ros avind posibilitatea de a manifestaprocirflll de inleles. Inteligenla artificiai6 infelegenunnai prin scmnificatie, dar nu prin inleles.De aqeea facem o deosebire intre a inlelege prinsenanific'atie gi scns, pe de o parte, si a inlelegepriu serrnificafie, pe de alti, parte (zezi termenul6nfules

.fanttal ).infe{es formal. Semnificafie (v) ; inleles prin

semnit-icatie, f5,r[ fenoinene de sens.X,urtralie. CourponentS, a materiei profllnde

,alir.luri dc informatcrie (z). Lumatia corespundclotiunii de rnaterie la Aristotel cu deosebireac5, tcrrna pe caro ca o poate 1ua depinde

CLOSAR{3IJ

rlu intre&-qa reaJits1c irri'r'mationall este obiec-ii'rl, .l rlufflui r I::ir1' ;! r'i pu cintl realitatea*.i".;"f i""*,' i:t tnlr.r'itltt' oi;it'ctiui' 1\'r'zi 9iterrtrennl st:bie:liu ) '

()niic. C,eea ce se rt:ferir 1lr existenlir' -liireori

orirr orrtic se 1:r1(i'q(' ..('tri-tlrld intlnlrt'tr(I' trt rlr'i;:1.-,i;';,,,,..1",,, r* !oresl)trrilr:.-rrrr.i rizirut.ircslr;cti /( il:rrl'ril ('nt{}ir rini ( ri' I:slc sttltt'trrtta-{,r,. . rli'tincric tlrtre l'l:tttttl ol}iir" i.lI gerrerill'(i ccle gll,,scolugic si ;l\1('loPic l ll('url ('a sr IrrL:tc lu,'r.rri .le filosufi'', sc {olos:stc t('r:rlcrltllont' )logic t ri loc t[: otrt i' '

{}ntologia Iumii m:rlerinle' listc orltologiil"",,,

r"i:i t*if"rl{ihrc }& ;r!1 r( 'lq:r 1 \istolll'"1 (lllitt(-ii"U, irrj'rrnlrtic:tal;'r -i t'rialit -

{)nlologie:. Cecil ce se refer?i l:r' onto)ogie (v)o"lo .,i.J ce existtr'' Arlllx:lc: scnsuri sint in mcxlirlt,tt

"t;fitate in literatura {iiosoliclr'

tlntologie. Irarte a' {ilcsoiiei cilre are ca obiect."".'"" exi-:t5, sul-: Jonnil nnt'i dcscricri al)st:acte'llsistitdu-se asupra ^ullor c:ategorii' principii Eii;;.#;rtt qcnt r.tlc. i,' f ilo-"fi'' sc tr'itecz;i o.'Jrt,'ii, g/t:'ral(i {ve zi ('ilirra \ltrc' } nlraLlurrrei,i itit"t'r1,, .p'rai't,Btt' rtre

GLOSAR 439

structurald, dominalti, astd,zi. Un rnare accenteste pus in ortofizicir, pe informalie care capilt6,semni{icatii ontologice. In acelagi timp, orto-'{izica perrnite dezzoltarea unei teorii generaie,gi cr:prinzLtoare a inf nlnaliei.

{Jrtoseers, f'rcces fenotnenologic in inforrnater ie,i.:). L)rtoscn:;ul este informalie fenomenologici.El a.pale r1e 1a sine in informaterie sau poatefi gr:rcrat plin fenomencle de sens a1e organisme-iiorrii, piiri introdeschiderca (z) acestora in'in{or;naterie, Un unizers ars la bazi o multimc,de ortosensuli care ,lrc:r

d4xi1 lrl,t.;Lzic.r. r.u este curtl'/a o {iloso[ie recluc-.gionist6, a'rind irr veclere oi, toiul in lumca urate-riali se rfi,Z.&zi iir aceast?i ilosofie pc douiprincr:rii fundamentale, lumatia gi informatelia,tn oa-:."ir rliul dinlrnizittor re'riirs ilforrn.:rteriei.Nu cu:n'ra iotul st: lctlucc la o {izic.i lund:rrnlrL-tald,, a,:,:ea a proiunzimi.lor? Nu se prrlir:r ncun redirlr![onisrn tizico-in{onnelional ?

il nii;rcipiu, nu poltc {i -zorba dc un reduc-{iorrisrn 'iatorltii i;r:usi ;irorlclulrui de bazi in:lt.tllu*il wt,st*'i,ala, dupi, care din pro{unziini sr':oonsljluie lumea cuairtici, apoi lumea cirimicir,lurnaa biclogicii,, lumea me ltal-p:;iholoi:icir, sicea scciali, ultirnele reiutorciutlu-se, pr.in intio.dcschidcri, iu profunziini, ulr1c p,rt csci'cita oin{luen{5,. }iu totnl sc polte redu.re 7;L profunziinigi propietS,filc prof unzirnilor, intr..ucit se recu-noagte gi capacit:itea clc creatic:t p:tlienrlui social,tn raport cu el insu;i, cu substalt;l din universsi chiar cu materia pro{undi, crc:liie cale nuse poate reduce, in mod strict, la irrgredieltiidin proiunzimi, chiar dac:i uriui dia acegtia,'informateria. estc folosit in procesul de crealic.

Ortofizica reculoastr: astfel influenta unti palier,,superior" asupra, rinuia ,,illerior", deci inferio-i:ul nu determini'r, in mod reducfionist palierelosuperioare. Lr,r,mea matet,i,ald, ntt se poate expiicaprin reducere nurnai la protunzimi, ci trebuioprtriti- si,ntttitan prin toatc paliereie ei: princonccptul ll-l'{ (inclul iunii materiale) sc recu-noa,stc auloconsi si c nl a lumii intr-o unitate.

Inelul lumii nrateliale rccunoagtc proprietd,-tilc eiltergelie a1e fiecirui nou palier al existen-tci, S:igeata timpului nu existi, in prcfunzirnl;i estc emcrgi:ntl iil ulri'/ers cl.zLtortii| organizarilacestuia cA urrnarc a constitriirii structurii luifizice din ingredieniii fizici fundamentali. Recu-noscind tot ceea ce este zalabil in fizica micro-scopic[ ;i maoroscopich,, se recunoaste autoorgani-zarca strncturilor disipative irr care enelg pyo-prietdli, nai (din cauza. inteiactiunii dintreelemeirtele care le compun gi a intregii structuricu mediul inconjur:1tor). Ce1u1a .zie este rezultatulunei organizeri, cu proprietiti emergente struc-tural-fenomenologice, pe care, ca atare, nu legi,sim Ia elcmentele care o constituie. Sistemulnervos este strict emergent ca rezultat al unelanumite organizS,ri a materiei. Informatia sin-tactici gi sernni{icafia. sint proprietiti emergente.Numai informatia fenolnenologicS, a sensuriloreste de aceeagi naturii, cu cea a ortosensurilorprofundc. In{onnalia fcnomenologicS, este osurszi pentru informalia sintacticd si semni{icatie,dar ultimele nu se rcduc ia prima. Cum {dr*semnificalie nu poate exista con;tiinji,, aceastadin unn5, este emergentl gi nu se rcduce nici lasistemul ner'/os, nici la, nolecule gi nici la luma-tie ;i informaterie.Firi a fi o liiosofic reductionisti, Ortofizicorecunoaste un fundament a1 lumii nateriale

,

a,cela al ortoexistenlei, care oferL fotenli.alitateatuturot organiz::Lrilor: ;i proprietirtilol ernergente,fosibilc sau ct'eate si caie se pot, ac1ua1 sau poten-.!:ia1, realiza in di.rerse uni'zersuri. Notiunea de'fioter,li,olitate (rczi TIie Pdrru, Lxistttt;.ri si reali-tate in ;tiin,!d, 9i filosofie, Bucnresti, EclituraPolitici'r, 1977, paragrafnl Realitate si foteuiiali-tat., p. 46-52) prezintd o deosebiti"r irnportanfSpcntiu ortofizicii,, intlucit se recunoaste ci trrateriaare o infinitate de potenfialititi.

Ontologia sistemic5, a lui nI. Bunge poatopomi c1e Ia particulele elernentare si sE cxpliceriiferite ni.reluri (palierc ale) naturii prin pro-olictS,ti cme'igente datcrit:r organiz.ilii (vezln'Iario Bunge, Efisty'malogie, Parjs, Xfaloine, 1983,p. 1i4--127) dal a.cest lucru nu mai este posibiiin cazrrl e u:rs1iir1,"i .i 56c.ieli1f il (:rrzi llihai Dr5g6-nescu, ,9ll{rrfri si, cixi,I'izoiie, ed. cit., p. 122-123\nrr clin oauza erllergentei, ci datoriti faptuiuicii /i/s,.ri in

440 GLOSAR

cle referintir,) ; fenomenolo{icii, prin componenta,unei sena.ntici c1e sens (fenomcnr;iogic). Seman-tica fornra.l-Icnomenologici cste astlel o senratzt,i;dtle stnuti.Jicali.t si sems (fetnnt.en