influence of cardiovascular diseases on ... -...

Romanian Journal of Medical and Dental Education

Vol. 6, Issue 1, January - June 2017

15

INFLUENCE OF CARDIOVASCULAR DISEASES ON SALIVARY

PARAMETERS

Carina Balcoș, Ramona Feier, Teona Tudorici, Norina Forna

Faculty of Dentistry, University of Medicine and Pharmacy Gr.T.Popa Iasy

Abstract

Cardiovascular diseases are a major group of diseases with increased prevalence among the population.

Antihypertensive drugs are incriminated as responsible for reducing salivary flow and harm to oral health. The

purpose of this study was to evaluate the influence of cardiovascular disease and implicitly of cardiovascular

medication on salivary parameters in patients with cardiovascular disease. Material and method. The cross-

sectional study was conducted on 30 patients, an average age of 60.47 years. Subjects completed a questionnaire

with general data and were clinical examined. The Saliva-Check Buffer (GC) tests were used to determine

salivary pH, salivary flow and buffer capacity. Statistical analysis was performed with SPSS 14.0. Results: 50%

of them had hypertension, treated with one type of antihypertensive drug, 73.3% using beta-blockers. 80% of

subjects have a low salivary secretion, 53% have a reduced buffer capacity, 90% of subjects have a very low and

low salivary pH. 86% of the subjects had dental caries and periodontal disease. Most of the subjects with

monotherapy presented the lowest acidic pH cases. The saliva buffer capacity was lower for multi-therapy

subjects. Conclusions: Cardiovascular disease is accompanied by changes in oral cavity homeostasis. Prevalence

of dental caries, periodontal disease and edentation presented elevated values among subjects with

cardiovascular disease.

INTRODUCERE

Bolile cardiovasculare sunt un grup

important de afecțiuni cu o prevalență

crescută în rândul populației. Aproximativ

50% dintre indivizii care se adresează

clinicilor sau spitalelor prezintă diverse

forme de boală cardiovasculară, cum ar fi

ischemiile coronariene, hipertensiunea

arterială, cardiomiopatiile, aritmia,

valvulopatiile congenitale sau

reumatice.(1-3)

Hipertensiunea arterială este cea

mai frecventă afecțiune cardiovasculară,

fiind de altfel cel mai mare factor de risc

incriminat în mortalitatea crescută în

rândul populației globului(20-80%).(4-10)

Hipertensiunea are efecte nocive

asupra mai multor organe interne cum ar fi

inima, rinichiul și ochii. Din păcate, aceste

efecte mai trebuie să fie studiate pentru a

putea stabili clar legătura dintre ele.

Tensiunea este indicată ca fiind un factor

de risc pentru sănătatea orală. (11-13)

Indivizii cu boli cardiovasculare au

în general medicație multiplă. Cele mai

frecvente sunt beta-blocantele, inhibitori ai

enzimei de conversie ai angiotensinei și

diureticele, toate fiind cunoscute ca

reducând secreția salivară. Medicamentele

antihipertensive sunt incriminate ca

responsabile pentru senzația de „gură

uscată‖. Mulți pacienți dezvoltă simptome

ale depresiei datorită afecțiunii

cardiovasculare pentru care primesc

medicamente antidepresive care la rândul

lor reduc fluxul salivar(14).

Pentru subiecții care au un astfel de

tratament, sunt importante măsurile ce

trebuie luate pentru a preveni sau pentru a

reduce scăderea fluxului salivar cum ar

fi:o hidratare mai bună; dropsuri cu

lămâie, soluții pe bază de glicerină , salivă

artificială, igiena orală corectă, controlul

infecției la nivelul cavității orale și



16

înlocuirea medicamentelor care produc

reducerea fluxului salivar(15).

Scopul acestui studiu a fost de a

evalua influența afecțiunilor

cardiovasculare și implicit a medicației

cardiovasculare asupra fluxului salivar și a

capacității tampon a salivei la pacienții cu

afecțiuni cardiovasculare.

MATERIAL ȘI METODĂ

Acest studiu cross-sectional,

descriptiv a fost realizat pe un lot de 30 de

pacienți care s-au adresat pentru servicii

medicale cabinetului stomatologic din

Ambulatorul de Stomatologie Adulti,

Spitalul Sf.Spiridon Iași în perioada

octombrie 2014 – martie 2015.

Dupa semnarea consimțământului

informat participanții la studiu au

completat un chestionar cu întrebări despre

sex, vârsta, nivel de educație dar și legate

de bolile generale existente pentru care ei

urmează tratamente medicamentoase.

După completarea chestionarului

am consultat pacienții într-un cabinet de

medicină dentară cu ajutorul trusei de

consultație. Datele au fost înregistrate în

fișa medicală atașată chestionarului

completat anterior.

Pentru determinarea pH-ului

salivar, a fluxului salivar și a capacității

tampon s-au utilizat testele Saliva-Check

Buffer (GC).

Analiza statistică descriptivă a fost

realizată cu ajutorul programului statistic

SPSS pentru Windows 14.0 prin

determinarea frecvențelor pentru

caracteristicile socio-economice, tipul

afecțiunii cardiovasculare, medicația

administrată, pH-ul salivar și fluxul

salivar. Pentru determinarea semnificației

statistice s-a folosit testul ANOVA și chi-

square, semnificația statistică a fost

stabilită la p<0.05.

REZULTATE

Lotul de studiu format din 30 de

subiecți cu afecțiuni cardiovasculare dar și

alte afecțiuni generale a avut o medie de

vârstă de 60.47 ani ± 5.86(minim 48 ani și

maxim 70 ani), 57% dintre participanți

fiind de sex feminin și 43% de sex

masculin. Mai mult de jumătate dintre

subiecți provin din mediul urban, 53%

dintre ei având un nivel mediu de educație.

Mai puțin de jumătate dintre subiecți

declară că fumează (43%) și numai 13.3%

consumă alcool, factori considerați de risc

în cazul pacienților cu afecțiuni

cardiovasculare(tab.1).

Tabelul 1. Caracteristicile demografice ale lotului de studiu

Caracteristici demografice

Vârsta 60.47 ani ± 5.86

ani

Sex feminin 57%

masculin 43%

Mediu proveniență urban 60%

rural 40%



17

Nivel de educație nivel înalt 10%

nivel mediu 53,3%

nivel scăzut 36,7%

Fumători 43,3%

Consumatori cronici

de alcool

13,3%

În ceea ce privește afecțiunile

cardiovasculare pe care pacienții le-au

prezentat distribuția lor a fost următoarea:

50% dintre ei au prezentat hipertensiune

arterială, 2.7% cardiopatii congenitale,

48% cardiopatii dobândite, 10% afecțiuni

coronariene și 16.7% valvulopatii(fig.1).

Patologia generală asociată acesteia este

reprezentată de diabet zaharat în proporție

de 16%, 33% de osteoporoză, boli hepatice

13.3%, afecțiuni ale tiroidei 6.7% și

afecțiuni renale 3.3%(fig.2).

Figura 1.Distribuția subiecților în

funcție de afecțiunea cardiovasculară

Figura 2.Distribuția subiecților în funcție

de bolile generale asociate

Distribuția subiecților în funcție de

tipul de tratament a fost următoarea :

jumătate dintre participanți fac tratament

pentru afecțiunea cardiovasculară numai

cu un singur tip de medicament, iar

cealaltă jumătate au tratament cu mai

multe medicamente(fig. 3). Literatura de

specialitate a subliniat importanța

tratamentului administrat în valoarea pH-

ului salivar înregistrat.

50

10 2.7

48

16.7

Afețiuni cardiovasculare

Series 1

13.3 16 6.7 3.3

33.3

Afectiuni generale asociate

Series1



18

56.7 73.3

20 13.3 30

6.7 20

Medicație

Dintre medicamentele administrate

frecvența cea mai mare a fost înregistrată

pentru medicamentele beta-blocante

(73.3%), apoi medicația digitalica

(56.7%), antiagregante (30%), diuretice și

antiaritmice (20%)( fig.4).

In ceea ce privește distribuția

subiecților în funcție de fluxul salivar,

rezultatele analizei statistice ne arată că

rata fluxului salivar este scazută , pentru

80% dintre subiecți secreția salivară este

scazută în timp ce pentru 20% dintre

subiecți secreția salivară este foarte

scazută, sub 0.9ml/min ceea ce indică o

influență a afecțiunilor generale asupra

fluxului salivar (tab.2).

Tabelul 2. Distribuția subiecților în funcție de fluxul salivar stimulat înregistrat

Frecvență Procente

Secreție salivară scazută; rata fluxului salivar stimulat = 0,9 – 1,1 ml / min

24 80.0

Secreție salivară foarte scazută; rata fluxului salivar stimulat = 0,5 – 0,9 ml / min

6 20.0

Total 30 100.0

In ceea ce privește capacitatea

tampon a salivei, rezultatele indică faptul

că aproape jumătate dintre subiecți au o

capacitate tampon a salivei foarte redusă,

în timp ce 53% au doar capacitate tampon

redusă (fig. 5). Aceste rezultate indică o

capacitate redusă a salivei de apărare a

structurilor dentare împotriva atacurilor

acide. Pentru 90% dintre subiecți pH-ul

salivar înregistrat este foarte scăzut și

scăzut. (fig. 6).

Fig. 3 Distribuția subiecților în funcție de

tipul de medicație

Fig. 4 Distribuția pe categorii de medicamente

administrate pentru afecțiunile cardiovasculare

50 50

0

10

20

30

40

50

60

MonoterapieMultiterapie



19

Rezultatele privind valorile scăzute

înregistrate pentru pH-ul salivar,

capacitatea tampon și fluxul secreției

salivare susțin ideea unei sănătați orale

precare. Astfel, rezultatele înregistrate

indică o frecvență crescută a cariei dentare

,86% dintre subiecți având carii dentare, în

aceeași proporție înregistrându-se și

cazurile de boală parodontală (fig.7).

Fig. 7 Frecvenţa cariei dentare şi a cazurilor de boală parodontală

Prezența cariilor dentare netratate

și complicate determină apariția edentației

. In cazul studiului de față 46% dintre

subiecți au între 5 și 10 dinți absenți, iar

10% au mai mult de 10 dinți absenți din

cavitatea orală. 80% dintre subiecți sunt

purtători de proteze (fig. 8 şi 9).

Fig. 5 Distribuția subiecților în funcție de

capacitatea tampon a salivei

Fig. 6 Distribuția subiecților în funcție de ph

–ul salivar

[VALUE]%

[VALUE]%

[VALUE]%

Capacitatetampon salivarănormală, pHsalivar = 6,0

Capacitate tampon salivară redusă, pH salivar = 4,5 – 5,5

[VALUE]%

[VALUE]%

[VALUE]%

pH foarte acid(5 - 5.8)

pH acid (6-6.6)

pH neutru (6.8- 7.8 )

86.7 86.7

13.3 13.3

CARIA DENTARA BOALA PARODONTALA

Da Nu



20

Fig. 8 Frecvența cazurilor de edentație Fig. 9 Frecvența cazurilor de protezare

In funcție de tipul de tratament

administrat se observă că peste 80% dintre

subiecții cu mono- sau multiterapie au un

flux salivar scăzut în timp ce fluxul salivar

foarte scăzut este înregistrat doar în 20%

dintre cazuri( 10% pentru monoterapie și

10% pentru multiterapie)(tab.3)

In cazul ph-ului salivar la subiecții

cu monoterapie s-au înregistrat cele mai

multe cazuri de pH acid (n=10 ), urmați

fiind de subiecții cu multiterapie dar cu un

pH foarte acid(n=8) și de cei cu

multiterapie și pH acid(n=5) (tab.4)

Capacitatea tampon a salivei a fost

mai scazută în cazul subiecților cu

multiterapie dar cu o capacitate

scazută(n=10),urmați de subiecții cu

capacitate tampon foarte scazută dar cu

monoterapie(n=8) și de cei cu monoterapie

și capacitate redusă(n=6)(tab.5).

Tabelul 3 . Distribuția subiecților în funcție de medicație și fluxul salivar

Count Flux salivar

Secretie salivara scazuta; rata fluxului salivar stimulat = 0,9

– 1,1 ml / min

Secretie salivara scazuta; rata fluxului salivar stimulat = 0,5

– 0,9 ml / min

medicatie monoterapie 12 40% 3 10%

multi terapie 12 40% 3 10%

Total 24 6

Tabelul 4 . Distribuția subiecților în funcție de medicație și ph salivar

Ph-ul salivar

Total pH foarte

acid (5 - 5.8)

pH acid (6-

6.6)

pH neutru (6.8

- 7.8 )

Medicație

monoterapie

4 10 1 15

multi terapie

8 5 2 15

Total 12 15 3 30

[VALUE]%

[VALUE]%

[VALUE]%

[VALUE]% Edentație totală

Mai mult de 10 dinți absenți

Intre 5 -10 dinți absentț

Sub 5 absenți

20%

80%

Da

Nu



21

Tabelul 5 . Distribuția subiecților în funcție de medicație și capacitatea tampon a salivei

Count

Capacitatea tampon

Total

Capacitate tampon salivară

normală, pH salivar = 6,0


redusă, pH salivar = 4,5 –

5,5


foarte redusă, pH salivar = 4,0

Medicație monoterapie 1 6 8 15

multi terapie 1 10 4 15

Total 2 16 12 30

DISCUȚII

În studiul de față prevalența

afecțiunilor cardiovasculare a fost ușor mai

mare la subiecții de sex feminin , venind

în contradicție cu rezultatele studiilor

realizate până în prezent în care bărbații

sunt mai afectați de boli cardiovasculare

într-o proporție mai mare. Există studii

care subliniază că femeile aflate la post-

menopauză prezintă mai multe cazuri de

boli cardiovasculare(7). Un studiu efectuat

în Brazilia a arătat că femeile au o

predispoziție mai mare la boli

cardiovasculare(8).

În țările dezvoltate afecțiunile

coronare au cea mai mare prevalență în

rândul adulților, în timp ce în țările în curs

de dezvoltare afecțiunile infecțioase cum

ar fi reumatismul au o prevalență

crescută(9). În țara noastră prevalență

crescută este înregistrată pentru

hipertensiunea arterială la care se adaugă

și patologia generală asociată, cum ar fi

diabetul zaharat, tiroiditele sau afecțiunile

renale care în final influențeaza major

starea de sănătate a pacientului. În studiul

de față HTA a fost prezentă la 50% dintre

participanți iar DZ la 16% dintre

ei.Diabetul zaharat favorizează apariția

bolilor cardiovasculare și a bolii

parodontale (4).

Este cunoscut că medicația pentru

tratamentul afecțiunilor cardiovasculare

determină o scădere a fluxului

salivar(5,6).Același fenomen se întâmpla

și în cazul medicației antidiabetice (1). În

studiul de față, digitalicele(56.7%) , beta-

blocantele(73.3%) , diureticele(20% )și

într-o mică proporție diabeticele(10%) au

determinat o scădere a fluxului salivar.

Rezultatul înregistrat pentru beta-blocante

este mai mare decât cel raportat în

literatura de specialitate(5,6) ceea ce

demostrează că pacienții cu medicație

multiplă cardiovasculară și diabetică

necesită o atenție deosebită atunci când

vine vorba de îngrijirile pentru sănătatea

orală.

Pacienții cu beta-blocante necesită

o igienă orală riguroasă prin realizarea

zilnică a periajului dentar, utilizarea aței

dentare și a antisepticelor orale. Utilizarea

salivei artificiale, dacă se confirmă

reducerea fluxului salivar, reprezintă o

metodă corectă de tratament în astfel de

cazuri. De altfel, este important ca echipa

medicală reprezentată atât de medicul

cardiolog cât și de cel stomatolog să

preîntâmpine consecințele neplăcute ale

scăderii fluxului salivar.

Scăderea fluxului salivar

influențeaza pH –ul salivar și capacitatea



22

tampon a salivei fapt ce poate justifica

prevalența crescută a cariei dentare și a

bolii parodontale. Acest fenomen este

semnificativ mai mare la pacienții cu

hipertensiune arterială(16-19).

Glosita, o inflamație a limbii

caracterizată prin umflarea limbii, printr-o

durere intensă ce poate fi transmisă până în

zona auriculară poate să fie asociată

afecțiunilor cardiovasculare.

Medicamentele capabile să producă glosita

sunt următoarele: Atrovastatin, Enalapril,

Captopril, antidepresive

S-a constatat că o reducere a fluxului

salivar și o crestere a concentrațiilor de

calciu și fosfat în salivă este determinată

de o serie de medicamente printre care și

amfetaminele. Manifestările orale

determinate de scăderea fluxului salivar

includ: carii dentare, infecții fungice,

infecții bacteriene, leziuni aftoase,

disfagie. Terapia medicamentoasă poate de

asemenea să determine inflamația

glandelor salivare însoțită de simptome

dureroase.

CONCLUZII

Rezultatele acestui studiu au arătat

că bolile cardiovasculare sunt însoțite de

modificări ale homeostaziei cavității orale,

pacienții având un status oral precar,

prevalența a cariei dentare, a afecțiunilor

parodontale și a edentației având valori

crescute.

De asemenea, pacienții cu afecțiuni

cardiovasculare au prezentat valori

modificate semnificativ pentru pH-ul

salivar, fluxul salivar și capacitatea

tampon a salivei, diferențele fiind

nesemnificative intre pacienții cu

monoterapie și cei cu multiterapie.

BIBLIOGRAFIE

1. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2010

2. Braunwald: Heart Disease: A Textbook of Cardiovascular Medicine, 6th ed.,

3. Mendis S, Puska P, Norrving B editors, Global Atlas on Cardiovascular Disease Prevention and Control..

World Health Organization, Geneva 2011.

4. María Margaix Muñoz 1, Yolanda Jiménez Soriano 2, Rafael Poveda Roda 2, Gracia Sarrión 1 Cardiovascular

diseases in dental practice. Practical considerations

5. J. Middlehurst, FDS, FRCS, A. Gibbs, and G. Walton, Cardiovascular Risk: The Safety of LocalAnesthesia,

Vasoconstrictors, and Sedation inHeart Disease R Anesth Prog. 1999 Fall; 46(4): 118–123

6. Sorin Andrian – Tratamentul minim invaziv al cariei dentare. Princeps Edit, Iaşi, 2002

7. Porth C.M. - Essentials of Pathophysiology: Concepts of Altered Health States, 2nd ed. Lippincott

Williams&Wilkins,2008.

8. Patton J. - Textbook of Physiology, 21st Edition, vol. I, II, W.B.

9. Saunders Company Philadelphia , USA, 1989.

10. Hlastala M.P., Berger A.J. - Physiology of Respiration, 2nd ed.,Oxford Univ. Press, 2001

11. Burt L, Cutter A, Higgins M. Trends in the prevalence,a awareness, treatment, and control of hypertension in

theadult US population. Hypertension 2009; 25(3): 305-13.

12. Scully C, Cowson R. medical problems in dentistry. 5thed. 2005: 48-50.

13. Streckfus C, Wu A, Ship J, Brown J. stimulated parotid salivary flow rates in normotensive, hypertensive, and

hydrochlorothiazide-medicated African-Americans. J Oral Path and Med 2006; 23(6): 280-3.

14. Greenberg M, Glick M, Ship J. Burket's oral medicine. 11th ed. BC Decker Inc, India. 2008: 329.)

15. Nederfors T, Nauntofte B, Twetman S. Effects of furosemide and bendroflumethiazide on saliva flow rate and

composition. Arch of Oral Biol 2004; 49: 507-13.

16. Nederfors T, Dahlof C, Ericsson T, Twetman S. Effects of the antihypertensive drug captopril on human

salivary secretion rate and composition. Eur J Oral Sci 2007; 103: 351-4.

17. .Valentaviciene G, Anuseviciene O, Paipaliene P, Nedzelskiene I. Oral health status in the participants of the



23

juvenile hypertension program 2002. Slomatologija,Baltic Dent and Maxillofacial J 2004; 6: 24-7.

18. 20. Casey M, Singh M, Gerlach R, Papas A. Root caries prevalence in hypertensive, Sjogren's syndrome, and

healthy women. IADR/AADR/CADR. General Session and Exhibition 2007.

19. DeAlmeida P, Gregio A, Machado M, Lima A,Azevedo O. Saliva composition and function: a comprehensive

review. J Contemp Dent Pract 2008; 9(3):72-80. 21.

20. DeAlmeida P, Gregio A, Machado M, Lima A,Azevedo O. Saliva composition and function: a comprehensive

review. J Contemp Dent Pract 2008; 9(3): 72-80

influence of cardiovascular diseases on ... -...

Documents